Current Issues in International Cross-Border I.P. Strategies
SED I.P O R T.SIL .
16
Cu contribuţia Life – instrument financiar al Comisiei Europene Proiect LIFE09 ENV/IT/000158 LIFE+ Politici și Guvernare de Mediu 2009 Recuperarea SEDImentelor dragate din PORTUL Ravenna şi extracţia de SILiciu SEDI.PORT.SIL. Raportul Layman
Transcript of SED I.P O R T.SIL .
Beneficiar MED INGEGNERIA S.r.l. Sediu legal: Via Otello Putinati, 71/C 44123 Ferrara Sediu operativ: Via P. Zangheri, 16 48124 Fornace Zarattini (Ravenna) Manager de Proiect : PhD Elisa Ulazzi [email protected] +39 0544 467361 Coordonatori de Proiect: Geol. Paolo Di Paola [email protected] + 39 0544 467359 Geol. Luca Magagnini [email protected] + 39 0544 467359
Beneficiari Asociaţi
Universitatea din Ferrara Departamentul Ştiinţe ale Pământului, Via Saragat 1 - 44122 Ferrara Responsabil: Prof. Umberto Simeoni [email protected] +39 0532 974744
Universitatea din Bologna Departamentul DIEM, Viale del Risorgimento 2 - 40136 Bologna Responsabil: Prof. Vittorio Colombo [email protected] +39 051 2093978
Institut de Gestionare Parcuri şi Biodiversitate – Delta Poului Via Mazzini 200 - 44022 Comacchio, Ferrara Responsabil: Arch. Lucilla Previati [email protected] +39 0533 81159
ISPRA Via Vitaliano Brancati 48 - 00144 Roma Responsabil: Ing. Francesca Giaime [email protected] +39 06 50074688
GeoEcoMar Str. Dimitrie Onciul 23-25 Sector 2, RO-024053 Bucureşti Responsabil: Dr. Adrian Stanica [email protected] +40 21 2094986
DIEMME Enologia Spa Via Bedazzo 19 - 48022 Lugo di Romagna, Ravenna Responsabil: Ing. Danilo Bettoli [email protected] +39 0545 219911
CRSA MED INGEGNERIA S.r.l. Via Ciro Menotti 48 - 48122 Marina di Ravenna, Ravenna Responsabil: Dr. Tiziana Campisi [email protected] +39 0544 536823
Cu contribuţia Life – instrument financiar al Comisiei Europene
Proiect LIFE09 ENV/IT/000158 LIFE+ Politici și Guvernare de Mediu 2009
Co-Finanţator Autoritatea Portuară din Ravenna Via Antico Squero 31 - 48122 Ravenna Responsabil: Ing. Fabio Maletti [email protected] +39 0544 608811
Recuperarea SEDImentelor dragate din PORTUL Ravenna şi extracţia de SILiciu
SED
I.PO
RT.S
IL.
Comisia Europeană ENV.E4 – LIFE Mediu şi Eco-inovare
BU-9 2/1, B – 1049 Bruxelles
www.lifesediportsil.eu
Raportul Layman
LIFE+ POLITICI ŞI GUVERNARE DE MEDIU
LIFE + este instrumentul financiar european pentru mediu ‐perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31
decembrie 2013. Baza sa juridică este Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al
Consiliului din 23 mai 2007.
LIFE + urmărește să cofinanțeze acțiuni în domeniul conservării naturii (LIFE + Natura și Biodiversitate),
precum și în alte domenii de mediu de interes european (LIFE + Poli ci și Guvernare de Mediu). A treia
componentă a programului LIFE + urmărește în special co‐finanțarea ac vităților de informare și mediul
de comunicare (LIFE + Informare și Comunicare).
Introducere
Din prelucrarea datelor obținute de către SedNet (Sediment European Network) s‐a arătat că totalul
sedimentelor dragate în Europa a ajuns la 200 milioane de metri cubi pe an. Acest material este, în
general, transferat direct în depozitele de deșeuri iar apele conexe contaminate sunt conduse în
instalațiile de epurare a apelor uzate, cu toate problemele și riscurile de mediu asociate ges onării
deșeurilor. Este evident faptul că sustenabilitatea acestui proces ar trebui îmbunătățită.
Proiectul SEDI.PORT.SIL., își propune să demonstreze eficiența tehnologiilor de tratare deja consolidate
asociate cu tehnici inovatoare menite să recicleze și să valorifice sedimentele portuare dragate, as el
încât aceste sedimente să fie considerate o resursă importantă, și nu doar un deșeu rezidual.
Proiectul propune un ciclu integrat de acțiuni care urmează să fie aplicate sedimentelor (și apelor
asociate) în mod direct, rezultate din procesul de dragare, cu scopul de a reduce la minim impactul
asupra mediului și de a maximiza materialul reciclabil.
Sedimentele pot fi u lizate ca materie primă în domeniul infrastructurii și ingineriei mediului. În plus,
proiectul inves ghează u lizarea sedimentelor dragate ca materie primă pentru extracția de aliaje de
siliciu. În primul rând, câteva probe de sedimente dragate din portul Ravenna (Italia) au fost supuse unei
serii de tratamente diferite, descrise în con nuare, care cons tuie metodologia SEDI.PORT.SIL. Ulterior s
‐a studiat aplicabilitatea procesului la scară regională și s‐a evaluat replicabilitatea proceselor într‐un
context european diferit (portul Midia, România). Scopul final este elaborarea unor Linii Directoare
pentru tratarea sedimentelor, refolosirea ca materii prime și evaluarea fezabilității și sustenabilității
pentru construcția stației de epurare în portul din Ravenna.
Teren de depozitare ‐ Portul din Ro erdam
Aplicarea diferitelor tehnici de tratare a sedimentelor portuare
Procesul de decontaminare a fost aplicat pe probe de sedimente marine prelevate; probele
inves gate au fost împărțite în trei clase în funcție de gradul de contaminare (bazate pe caracterizarea
preliminară a zonei portuare): "roșu" ‐ sedimente puternic poluate (concentrația de poluanți tabelul 1,
coloana B din Anexa 5 al D. lgs. nr 152/06); "galben" ‐ sedimente contaminate (concentrația
de poluanți între coloana A și B din D. Lgs. nr. 152/06), "verde" ‐ sedimente necontaminate
(concentrația de poluanți sub coloana A din D. lgs.nr. 152/06).
Pentru fiecare categorie au fost inves gate aproxima v 10 m3 de sedimente, recoltate
de pe fundul marin cu ajutorul unui dispozi v de probare (greiffer) și carotare
con nuă pentru caracterizarea stra grafică (cu adâncimea de prelevare de 4‐5m).
Analizele fizico‐chimice, micro‐biologice, eco‐toxicologice și mineralogice au
fost efectuate pentru fiecare probă colectată, atât înainte, cât și după tratamentul
prevăzut. Pe aceste probe au fost testate trei tehnici diferite de tratare, r
espec v ”soil‐washing”, ”landfarming” și fuziunea în plasmă.
Metoda de tratare ”Soil‐washing”
Termenul de "soil washing" este folosit pentru a descrie diverse tehnici u lizate pentru decontaminarea
solurilor și a sedimentelor contaminate; sedimentele sunt separate și clasificate în diferite clase
granulometrice: nisip cu pietriș, nisip și solide grosiere. Sedimente contaminate sunt clasificate din punct
de vedere al granulometriei și "spălate"; după aceea par culele fine sunt separate de pietriș, nisip și
solide grosiere, prin diferite procese.
În scopul iden ficării celei mai bune metode de tratare tehnică pe sedimentele prelevate din portul
Ravenna, compania Diemme Enologia S.p.a. a proiectat și a construit o instalație proto p, concepută
exclusiv pentru proiectul SEDI.PORT.SIL.; lanțul tehnologic prevede mai multe cicluri de tratare a
sedimentelor contaminate.
Iden ficarea zonelor
adecvate pentru
prelevarea de probe.
Instalația pilot are ca punct de intrare sedimentul mixt și apa (denumit tulbure), care, datorită unei
turbulențe puternice, este resuspendat. Tulbureala este trecută printr‐un filtru (cu o dimensiune a
ochiurilor de plasă de 2 mm) pentru diferite separări: prima separare granulometrică ‐ materialul
supradimensionat constă în cea mai mare parte din materiale organice (lemn și fragmente de scoici)
ce vor fi depozitate, în mp ce materialul subdimensionat (tulbureala a cărei fracție solidă este mai
mică de 2 mm în mărime) este ridicat cu ajutorul pompei în hidrociclon‐componentă a instalației
necesară pentru separarea și recuperarea fracțiunii nisipoase curate și pregă tă pentru reu lizare.
Fracțiunea cu granulometrie fină, formată din argilă, apă și eventuali contaminanți este trimisă la un
clarifocculator ‐ decantor, unde se sedimentează solidele în suspensie pentru a forma un nămol
îngroșat în vederea realizării fazei următoare, a deshidratării mecanice. Deshidratarea nămolului se
realizează printr‐un filtru de presă cu plăci, care permite obținerea valorii minime posibile de
umiditate reziduală din monoliții argiloși rezultați. Monoliții argiloși pot fi as el trimiși către
următoarea metodă de tratare prin ”landfarming”.
Apele care provin de la tratarea și deshidratarea acestor sedimente sunt tratate prin procesul de
epurare, în scopul de a reduce concentrația contaminanților prezenți și de a permite descărcarea lor
ulterioară într‐un sistem acva c receptor: apele au o calitate corespunzătoare și pot fi descărcate în
portul din Ravenna sau direct în mare, fără probleme ambientale.
Proto pul conceput și realizat
pentru proiectul SEDI.PORT.SIL.
Metoda de tratare ”Landfarming”
Tratamentele biologice se bazează pe procesul de biodegradare, adică pe oxidarea biologică a substanței
organice de către microorganisme specifice. Această tehnologie exploatează capacitatea
unor microorganisme (ciuperci și bacterii) de a degrada compuși organici complecși în forme
mai simple: acesta este un proces care are loc în mod natural în soluri și în sedimentele
contaminate în prezența poluanților organici (bioremediere naturală), dar poate fi de a
semenea indus prin inocularea specială de microorganisme necesare (de ex., bacterii).
Procesul a fost realizat în 6 faze principale: etapa inițială și alte 5 faze succesive
realizate până în ul ma zi de tratare; de exemplu, o sub‐probă colectată,
a fost urmărită con nuu, în scopul evaluării scăderii progresive a poluanților,
conținutului de nutrienți și a reziduurilor.
Rezultatele analizelor probelor tratate prin ”landfarming” (45 în total) ce
au fost efectuate în laboratoarele de la Centrul de Cercetare și Servicii
Ambientale MED Ingegneria (CRSA MED Ingegneria) sunt semnifica ve:
tratamentul ”landfarming” pe fracția granulometrică fină poate reduce
în mod semnifica v concentrația de compuși organici poluanți.
Diferența dintre procentele nivelului de degradare în cele trei
teste pe sedimentul fin depinde de concentrația inițială și
de compoziția de hidrocarburi prezente, ajungându‐se la
reduceri procentuale importate.
Metoda de tratare prin fuziune
Această tehnologie u lizată în procesul de tratare a sedimentelor se referă la
iner zarea și la extracția finală de siliciu metalic; în acest scop, s‐a folosit o
torță cu plasmă Tekna PL‐35 35 kW RF (Radio Frequency), disponibilă în
laboratoarele DIEM ale Universității din Bologna (Departamentul de
Construcții Mecanice, Nucleare, Aeronavale și Metalurgice);
aceasta poate reproduce la scară mică (în condiții de
temperatură ridicată și transfer de căldură), modelul pic al
cuptoarelor cu arc din industrie.
În mpul testării acestor tehnici la scară de laborator (ce nu a
mai fost niciodată experimentată pe sedimente marine), a fost
efectuată, de asemenea, o simulare numerică pentru
iden ficarea parametrilor op mi necesari pentru desfășurarea
adecvată a tuturor procedurilor, precum dimensiunea creuzetului
de grafit și distanța față de torța cu plasmă, în scopul unei fuziuni
complete a probei. Torța cu plasmă TEKNA PL‐Universitate
Sedimentele, amestecate cu un procent de carbon, au fost introduse în creuzetul de grafit și supuse
la temperaturile ridicate ale plasmei. Acest lucru este posibil deoarece gazul din interiorul flăcării
ajunge la aproxima v 11000 la 12000 °C, transformându‐se în plasmă și permițând materialului să
a ngă temperaturi de procesare în jurul valorii de 3000 la 4000 °C.
Au fost efectuate o serie de teste: siliciul din sedimentele marine supuse tratării în plasmă (potrivit
analizelor este în jur de 40%, atât pentru fracția argiloasă, cât și pentru cea mâloasă‐argiloasă) se
separă ca sfere de aliaj metalic. Analizele efectuate la microscopul op c cu scanare SEM‐EDAX al
laboratorului CRSA MED Ingegneria arată că acestea conțin siliciu până la 90%. În același mp,
tratarea termică permite iner zarea materialului rezidual. Având în vedere faptul că cea mai mare
parte a poluanților din aceste sedimente este reprezentată de hidrocarburi, este important să
subliniem faptul că torțele cu plasmă au fost folosite de mai mulți ani pentru tratarea diferitelor
materiale, datorită capacității lor de a vaporiza orice substanță și de a distruge orice legătură
chimică.
În concluzie, luând în considerare toate testele efectuate s‐au obținut
următoarele rezultate:
Se pot supune fuziunii cu plasmă sedimente rezultate din
dragarea porturilor;
Aliajul de siliciu extras și comercializat poate face
sustenabilă din punct de vedere economic întreaga
metodologie a proiectului la scară industrială;
După tratamentul cu plasmă, sedimentele rămase
(reziduuri de fuziune) sunt inerte și nu prezintă nici o urmă de
contaminanți;
Tratamentul termic poate fi u lizat și pentru fracțiile mai fine
( fracțiunile mâloase‐argiloase devin o sursă importantă de siliciu). ‐35 de la laboratoarele DIEM ea din Bologna
Model de simulare numerică necesară pentru definirea poziției
ideale a creuzetului în interiorul torței cu plasmă
Collegamento a traduttori.xls.lnk
Metodologia SEDI.PORT.SIL. în Portul Ravenna
În urma rezultatelor experimentelor descrise anterior, procesul a fost structurat și dimensionat la
scară industrială: sedimentul este transferat la instalație, direct de angajații care lucrează în dragare,
iar aceș a vor deversa sedimentul prelevat de pe fundul porturilor; sedimentele vor fi extrase printr‐
o pompă de aspirație sau, mai ales în cazul unor zone deosebit de poluate, printr‐o cupă pentru
excavat ecologic, și stocate pe terenul de depozitare.
Această zona de depozitare situată aproape de portul Ravenna, este proiectată pe o suprafață de 14
ha, fiind echipată pentru a stoca can tăți mari de sedimente amestecate cu apa de mare, iar excesul
va fi ges onat în conformitate cu reglementările locale.
Depozitarea de sedimente reprezintă deja un prim element cu valoare de venituri, în condițiile în
care Autoritatea Portuară din Ravenna (sau orice persoană care efectuează depozitarea) plătește o
taxă pentru aceste materiale, taxă corespunzătoare costurilor de eliminare a sedimentelor.
Dimensiunea mare a terenului de depozitare este esențială având în vedere că operațiunile de
dragare au mpi și modalități diferite de abordare, care nu sunt deloc ușor de controlat de către
operator și, prin urmare, este un important "sistem" opera v care va primi fluxurile de sedimente la
intrarea în lanțul tehnologic. Modelul conceptual împarte această zonă în două arii dis ncte, fiind
menite să permită o mai bună ges onare a sedimentelor, în special pentru ges onarea diferitelor
fracțiuni granulometrice mai mult sau mai puțin poluate.
Prima operațiune de tratare se realizează prin intermediul tehnologiilor de p ”soil‐washing”, care
va conduce la:
Vedere în plan ‐ proto pul instalației tehnologice din Portul Ravenna
Obținerea unei can tăți mici de reziduuri, scoici și materiale grosiere (lemn, alge, etc) care pot
fi des nate eliminării ca deșeuri nepericuloase;
Obținerea unei prime fracțiuni de nisip grosier (> 2 mm), curățat de poluanți, cu un conținut ridicat
de săruri ‐ acest produs rezultat se poate re‐comercializa pe piață ca un material ideal pentru
alimentarea plajelor;
Obținerea unei a doua fracțiuni de nisip mai fin, care va fi tratat în con nuare cu apă dulce
industrială în vederea desalinizării ‐ acest produs rezultat reprezintă un material adecvat pentru
umplerea carierelor dezafectate și/sau u lizări pe piața construcțiilor;
Obținerea unei ul me fracțiuni de dimensiuni lu ce în care s‐au acumulat substanțele
poluante și care va fi trimisă către următoarele etape ale procesului.
Schema simplificată a fluxurilor operaționale ale instalației
La ieșirea din tratamentul de p ”soil‐washing”, argila contaminată va fi supusă unei separări de p
solid‐lichid prin intermediul unor prese de filtrare. Rezultatul final este obținerea unei serii de
monoliți argiloși cu dimensiuni de câțiva metri lărgime și câțiva cen metri grosime. Din acest
moment, fluxul de sedimente va fi dirijat în două direcții:
În primul rând, o anumită can tate de argilă contaminată și presată prin filtru (poluată în special cu
metale grele) va fi transmisă, prin benzi transportoare, spre instalația de fuziune, unde blocurile
argiloase vor fi stocate ca să‐și piardă umiditatea reziduală, eventual vor fi în con nuare uscate,
pentru a fi apoi introduse în rezervorul de fuziune (cu un debit mediu de aproxima v 8 tone/oră); la
final se vor obține aliaje de fier‐siliciu (FeSi), aliaj metalic cu valoare economică, și reziduuri care,
datorită unui proces de vitrificare obținut printr‐o răcire rapidă, reprezintă un material inert. Excesul
de material care depășește capacitatea de intrare în cuptorul de topire va fi încărcat cu o racletă pe
un mijloc de transport ce va transfera argilele la instalația de ”landfarming”.
Reu lizarea materialelor obținute din filieră
Având în vedere materialul foarte diversificat obținut ca rezultat al metodologiei
SEDI.PORT.SIL., produsele cu indicator de referință sunt următoarele:
Nisipuri pentru alimentarea plajei
Produsul cel mai important obținut prin tratarea ”soil‐washing”,
în termeni de volum, constă într‐o primă separare alcătuită
din nisipuri curățăte de poluanți.
Prima u lizare a acestui prim produs este probabil
șI cea mai naturală. Aceste materiale pot fi
u lizate pentru alimentarea plajelor, restabilirea
și/sau refacerea liniei țărmurilor, malurilor de
coastă care fac obiectul eroziunii con nue.
Fenomenul este prezent în zona din jurul Ravennei
și, în orice caz, de‐a lungul Rivierei Adria ce, oferind o
piață rela v amplă în contextul proximității geografice
(fapt pozi v pentru reduce la minim incidența costurilor de
logis că, dar și pentru a asigura o similitudine substanțială între materialul de alimentare a
plajei și nisipurile deja prezente, în ceea ce privește culoarea și dimensiunea).
Agregate inerte cu granulometrie fină pentru construcții,
infrastructuri și renaturări
Pe lângă nisipul cu granulometrie corespunzătoare pentru plajă, din instalația de ”soil‐washing” se
produce, de asemenea, o can tate importantă de nisip fin, nepoluat și
desalinizat.
Piața țintă pentru aceste materiale poate fi mai
interesantă decât cea a renaturărilor, care este rela v
săracă, cu perspec ve către piața sectorului
construcțiilor (de exemplu, nisip pentru producerea
de betoane și mortare), construcții și lucrări de
drumuri (asfalt) etc.
Din instalația de ”landfarming” rezultă argilă mâloasă
din care au fost eliminate hidrocarburile (sau cel puțin
reduse, în limitele legii), prin diges a micro‐organismelor
precum și reducerea clorurilor în faza de filtru‐presare. Aceste
materiale, după testarea caracteris cilor geo‐tehnice, pot fi
refolosite în domeniul infrastructurii, cum ar fi fundațiile ru ere.
Reziduurile vitroase din instalația de fuziune, pot fi, eventual, concasate în conformitate cu cerințele,
reprezintă un alt material inert; acesta trebuie analizat în con nuare în ceea ce privește caracteris cile
mecanice; acest material are oricum piața sa de des nație (renaturări și restaurări ambientale), care, în
viitor, vor avea u lizări mai profitabile.
Vânzare de aliaje de Fier Siliciu
Alt produs cu indicator de referință rezultat din u lizarea metodologiei SEDIPORTSIL, cel puțin din
punct de vedere economic, este vânzarea de aliaje fier‐siliciu (FeSi).
Aliajele sunt un element important pentru industria siderurgică, fiind u lizate în special în fabricarea
de oțel carbon, în procesul de dezoxidare a oțelului pentru a elimina oxigenul în soluție sau ca un agent
de reducere a cromului în etapa de rafinare a oțelului inoxidabil în procesul condus în convertorul AOD
(Argon Oxygen Decarburiza on).
Piața de desfacere pentru FeSi este în mod potențial reprezentată de toate fabricile de oțel din lume,
pe o piață a materiilor prime pe deplin globalizată, ținând cont de faptul că volumul de FeSi produs de
SEDI.PORT.SIL. acoperă, în termeni can ta vi, nevoile unei oțelării medii.
Valoarea produsului depinde de o varietate de factori cum sunt: conținutul de siliciu, puritate și
calitate asociate cu prezența altor elemente metalice legate de Fe și Si etc. De obicei aliajul "standard"
are Si de 75%, cu o cotație în 2012 între 1.10 și 1,25 € / kg și cotații de vârf chiar mai mari decât aceste
valori.
Sustenabilitatea metodologiei SEDI.PORT.SIL.
Scenariul analizat prezintă o serie de aspecte foarte interesante pentru pregă rea unui plan de afaceri,
chiar dacă unele aspecte necesită neapărat o analiza ulterioară. Cu toate acestea, sustenabilitatea sa
este dovedită și ilustrată după cum urmează.
Sustenabilitate ambientală
Instalația reușește, datorită combinației de procese de producție diferite și complementare, să introducă
pe piață materii prime secundare pentru aproape toate volumele aflate în proces, neutralizând în
întregime poluanții. Printre alte produse obținute se evidențiază aliajul Fier Siliciu ‐ cu valoare
economică. Acesta are ca efect indirect pozi v, scăderea cererii pentru același produs obținut prin
ac vități miniere ce au efecte devastatoare asupra mediului.
Semnifica v este că din cele 320.000 de tone de sedimente tratate în fiecare an, o parte din acestea sunt
reprezentate de circa 1.500 de tone de deșeuri nepericuloase (coji, reziduuri, etc ...) precum și de o
can tate asemănătoare de deșeuri speciale (în principal, cenuși din tratarea fumurilor), ceea ce înseamnă
că 99% din sedimente sunt de fapt reciclate pe piețe secundare!
Din punct de vedere ambiental, punctul slab al instalației e reprezentat de consumul energe c foarte
ridicat și de emisiile de fum rezultate. În acest sens, se remarcă faptul că un sfert din valoarea inves ției,
sectorul de fuziune, este dedicată secțiunii de tratare a gazelor și recuperării energe ce, pentru a se
asigura că riscurile de emisii de fumuri nocive sunt reduse la minim și pentru a eficien za la maximum
recuperarea energe că.
Sustenabilitate socială
Se reamintesc câteva aspecte datorită cărora valoarea socială a instalației este departe de a fi neglijabilă:
În primul rând, importanța ocupării forței de muncă. O ac vitate produc vă care absoarbe mai mult de
20 de persoane (și care va genera în mod necesar producție) este un aspect de mare interes local.
Este foarte importantă, de asemenea, valoarea inovatoare a instalației: pe lângă procesul de extracție a
Fero ‐ Siliciului care are un caracter de pionierat, structurarea fluxului tehnologic este de mare interes,
datorită capacității de tratare a mari can tăți de sedimente. Faptul că acest model de afaceri este propus
și lansat de către un consorțiu de excelente firme italiene este un factor care poate consolida poziția
teritoriului în prima linie a competențelor antreprenoriale în mod inovator și avansat în domeniul
ges onării deșeurilor și serviciilor legate de mediu, în general.
Ac vitățile de dragare preconizate vor conduce la dezvoltarea portului în ceea ce privește capacitatea de
trafic naval mai maredecât în prezent.
Noi ac vități economice vor fi induse de ac vitatea respec vă și legate de dezvoltarea zonei industriale
și portuare.
Sustenabilitate economică
Sistemul în ansamblul său are un echilibru economic pozi v considerând ciclul de viață al lanțului
tehnologic de aproxima v douăzeci de ani, capabil să reziste la solicitări semnifica ve asupra
profitabilității (costuri și venituri).
Din punct de vedere al“ Analizei de sustenabilitate" ar putea fi u l să se ia în considerare care sunt
riscurile și oportunitățile care se prezintă cu privire la factorii cheie pentru crearea de valoare
economică.
Un prim aspect de natură generală se referă la amploarea și furnizarea instalației. Tema tratării
nămolurilor poluate din dragarea porturilor este o temă comună, prezentă și acum în zone limitrofe
Mării Adria ce, ce poate asigura o con nuitate de flux de materie primă pentru susținerea ac vității
permanente a metodologiei SEDI.PORT.SIL . Dimpotrivă, având în vedere flexibilitatea instalației, există
oportunități de a crește și mai mult produc vitatea, mai ales în prezența de sedimente cu conținut
rela v ridicat de nisip, care reprezintă o oportunitate promițătoare pentru îmbunătățirea veniturilor.
Valoarea comercială a sedimentelor are un impact semnifica v asupra veniturilor generate, atunci când
variații ale valorii medii de transport ale sedimentelor ar putea avea un impact major asupra valorii
produselor finale. În cazul în care termenul de referință este raportat la valoarea deșeurilor, suma de
28 € /tonă este semnifica v mai mică decât costul de eliminare a deșeurilor inerte (începând de la
aproxima v 40 € / tonă) și cu valori mult mai reduse de piață pentru sedimente portuare poluate (în
cazul în care prețul e de circa 100 € /tonă).
Valoarea comercială dată de FeSi este un alt aport important, referitor la veniturile generate. În acest
caz, prezența mai multor factori (performanța pieței materiilor prime, schimbul valutar €/$...), face mai
dificilă indicarea fermă a tendințelor în următorii 20 de ani.
În ceea ce privește posibilitatea instalației de a genera diferite puri și calități de agregate face din
SEDI.PORT.SIL. o metodologie care va avea un impact foarte important în reprezentarea rolului de lider
pe această piață, cu abilitatea de a "breveta" produse de valoare. Distanța redusă față de mare (de
fapt, cu un port comercial în expansiune) ex nde zona de u lizatori dincolo de provincia Ravenna, ba
chiar se ia în considerare întregul bazin al Mării Adria ce, fără ca impactul costurilor logis ce să
reprezinte un obstacol semnifica v.
Reproduc bilitatea metodologiei de tratare în Portul Midia (România)
Fezabilitatea și eficacitatea tratamentelor testate mai întâi pe
sedimente colectate din portul Ravenna, care au fost apoi
reproduse pe sedimente marine colectate de pe fundul
bazinului portuar Midia, situat la Marea Neagră,
România.
Ac vitățile desfășurate, începute cu un inventar al
datelor disponibile și două campanii pentru
caracterizarea bazinului portuar, au con nuat apoi cu
testarea tehnologiei ”soil‐washing ” și cu tratamentul termic.
Datorită pului de poluare anorganică a sedimentelor nu s‐a
considerat adecvată aplicarea ”landfarming”‐ului.
În ceea ce privește sedimentele recoltate din Portul Midia, ”soil‐washing”‐ul a permis să se obțină la
finalul procesului, nisipuri în care nu s‐au detectat prezența poluanților. Acestea s‐au dovedit a fi
potrivite pentru reu lizări, de exemplu, în ingineria ambientală. Datorită unui procentaj mai mare de
SiO2 în sedimentele din Portul Midia, tratamentul termic, a permis extragerea un procent mai mare din
aliajul de siliciu. Trebuie luat în considerare și costul mai redus al energiei, semnifica v mai mic decât în
Italia, făcând în acest fel chiar mai atrac vă posibilitatea de a produce Ferosiliciul din sedimentele
marine dragate, din această zonă. Sedimentele considerate până acum o problemă nerezolvată de
mediu, ar putea
deveni o resursă
importantă
pentru exploatare
în vederea
obținerii unor
beneficii
semnifica ve din
punct de vedere
economic, social
și ambiental. Distribuția areală a unor metale grele în bazinul portuar Midia,
rezultatul a două campanii de probare
Beneficiar MED INGEGNERIA S.r.l. Sediu legal: Via Otello Putinati, 71/C 44123 Ferrara Sediu operativ: Via P. Zangheri, 16 48124 Fornace Zarattini (Ravenna) Manager de Proiect : PhD Elisa Ulazzi [email protected] +39 0544 467361 Coordonatori de Proiect: Geol. Paolo Di Paola [email protected] + 39 0544 467359 Geol. Luca Magagnini [email protected] + 39 0544 467359
Beneficiari Asociaţi
Universitatea din Ferrara Departamentul Ştiinţe ale Pământului, Via Saragat 1 - 44122 Ferrara Responsabil: Prof. Umberto Simeoni [email protected] +39 0532 974744
Universitatea din Bologna Departamentul DIEM, Viale del Risorgimento 2 - 40136 Bologna Responsabil: Prof. Vittorio Colombo [email protected] +39 051 2093978
Institut de Gestionare Parcuri şi Biodiversitate – Delta Poului Via Mazzini 200 - 44022 Comacchio, Ferrara Responsabil: Arch. Lucilla Previati [email protected] +39 0533 81159
ISPRA Via Vitaliano Brancati 48 - 00144 Roma Responsabil: Ing. Francesca Giaime [email protected] +39 06 50074688
GeoEcoMar Str. Dimitrie Onciul 23-25 Sector 2, RO-024053 Bucureşti Responsabil: Dr. Adrian Stanica [email protected] +40 21 2094986
DIEMME Enologia Spa Via Bedazzo 19 - 48022 Lugo di Romagna, Ravenna Responsabil: Ing. Danilo Bettoli [email protected] +39 0545 219911
CRSA MED INGEGNERIA S.r.l. Via Ciro Menotti 48 - 48122 Marina di Ravenna, Ravenna Responsabil: Dr. Tiziana Campisi [email protected] +39 0544 536823
Cu contribuţia Life – instrument financiar al Comisiei Europene
Proiect LIFE09 ENV/IT/000158 LIFE+ Politici și Guvernare de Mediu 2009
Co-Finanţator Autoritatea Portuară din Ravenna Via Antico Squero 31 - 48122 Ravenna Responsabil: Ing. Fabio Maletti [email protected] +39 0544 608811
Recuperarea SEDImentelor dragate din PORTUL Ravenna şi extracţia de SILiciu
SED
I.PO
RT.S
IL.
Comisia Europeană ENV.E4 – LIFE Mediu şi Eco-inovare
BU-9 2/1, B – 1049 Bruxelles
www.lifesediportsil.eu
Raportul Layman
