SEC}IA ROMÂN~ IPAROMANIAN SECTION Jurnal · Secretar general de redac]ie: Marian Tudor...

I N T E R N A T I O N A LP O L I C E

A S S O C I A T I O N

SEC}IA ROMÂN~SEC}IA ROMÂN~ROMANIAN SECTIONROMANIAN SECTIONIPAJurnalJurnal

international police association romanian section

2-2009

www.iparomania.ro

Prof. univ . dr .Prof. univ . dr .Costic ̀ VoicuCostic ̀ VoicuP r e [e d i n t eP r e [e d i n t e

Prof. univ . dr .Prof. univ . dr .Laz r̀ Câr janLaz r̀ Câr jan

V i c ep r e[ed in teV i c ep r e[ed in te

Dr .Dr .Ion M . Gherghi]`Ion M . Gherghi]`V i c ep r e[ed in teV i c ep r e[ed in te

Dr .Dr .M ihai Dav idM ihai Dav id


Dumitru Dumitru DerscanuDerscanu


Dr . ing .Dr . ing .Iulian MedreaIulian Medrea

S ecretar general S ecretar general

EconomistEconomistF lor in S aftaF lor in S afta

T rezor ier na]ionalT rezor ier na]ional

INTERNATIONAL INTERNATIONAL POLICE ASSOCIATIONPOLICE ASSOCIATION-ROMANIAN SECTION--ROMANIAN SECTION-I.P.A. SEC}IA ROM~NQI.P.A. SEC}IA ROM~NQ

COMITETUL EXECUTIV NA}IONAL

COLECTIVUL REDAC}IONALCOLECTIVUL REDAC}IONALRedactor [ef: Florin ZagoneanuRedactor [ef: Florin ZagoneanuSecretar general de redac]ie: Marian TudorSecretar general de redac]ie: Marian TudorColaboratori permanen]i: Dan Postelnicu, Colaboratori permanen]i: Dan Postelnicu, Mihai Chiper, Claudia Lupea [i Thomas CsintaMihai Chiper, Claudia Lupea [i Thomas CsintaCoresponden]i: membrii Comitetelor ExecutiveCoresponden]i: membrii Comitetelor Executiveregionale din Sec]ia Român`regionale din Sec]ia Român`Tehnoredcator: Dan CârstoiuTehnoredcator: Dan Cârstoiuwww.iparomania.ro [email protected] [email protected]

IPAJurnalJurnalN r . 2 - 2 0 0 9N r . 2 - 2 0 0 9

ISSN 1842-2721 ISSN 1842-2721 TIPAR: „SITECH“ - CRAIOVA Concept „MEDIA LEX ROMANIA” TIPAR: „SITECH“ - CRAIOVA Concept „MEDIA LEX ROMANIA” ©© augus 2009augus 2009

P u b l i c a ] i e P u b l i c a ] i e I . P . A . R o m â n i aI . P . A . R o m â n i a

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Prof univ dr. Costic` VoicuProf univ dr. Costic` VoicuDr. ing. Dr. ing. IIulian Medreaulian MedreaEc. Florin SaftaEc. Florin SaftaProf univ dr. Laz`r CârjanProf univ dr. Laz`r Cârjan- - coordonator ed i ] iecoordonator ed i ] ie --

Dr. Ion M. Gherghi]` Dr. Ion M. Gherghi]` Dr. Mihai DavidDr. Mihai DavidDumitru DerscanuDumitru Derscanu

Nr. 2 - 2009 IPA ROMANIA

1

LA CONFERIN}A NA}IONAL~

Dragi colegi români [i stima]i oaspe]i de peste hotare, mem-bri cu to]ii ai marii [i armonioasei familii a Asocia]ieiInterna]ionale a Poli]i[tilor

Îns`[i întâlnirea noastr` confirm` [i sprijin` idealurile nobile pentru carefondatorul acestei organiza]ii de suflet, sergentul britanic de Poli]ie ArthurTroop, a militat.

Poli]i[ti din numeroase ]`ri europene s-au întâlnit, iat`, din nou, pentru asta al`turi de cei români [i a discuta, f`r` patim`, constructiv, despre proble-mele profesionale, umane ori economice cu care se confrunt` oriunde înlume ap`r`torii legii.

Îmi revine, a[adar, onoarea ca, în calitate de Pre[edinte al IPA - Sec]ia Ro-mân`, s` rostesc un cald [i sincer bunvenit oaspe]ilor ce ne fac cinste cu pre-zen]a lor.

|n egal` m`sur`, urez succes [i colegilor mei români care au cu ce se mân-dri la aceast` întâlnire.

Deschis` poli]i[tilor din toat` lumea, dincolo de orice discrimin`ri, indife-rent de rang, ras`, culoare, sex, religie [i limb`, IPA a devenit prin mesajul înglobat în deviza simpl`, gene-roas` [i conving`toare - „SERVO PER AMIKECO“ - cea mai important` organiza]ie interna]ional` profesional`,num`rând sute de mii de membri ce activeaz` sub sigla sa, în zeci de ]`ri.

S` nu uit`m, c` liantul acestei organiza]ii este, în bun` m`sur`, voca]ia interna]ional` a membrilor IPA. Dup` mai bine de o jum`tate de secol în care România a fost ca un glob de sticl`, din care cet`]enii sì

priveau f`r` a putea atinge valorile autentice ale democra]iei, camaraderiei interna]ionale, colabor`rii profe-sionale [i altruismului, iat`, de aproape 20 de ani, românii, inclusiv ([i poate mai ales) poli]i[tii, au putut s`dovedeasc` - dincolo de frontierele conven]ionale - faptul c` sunt deschi[i la nou, c` [tiu s` fie buni prieteni[i camarazi de n`dejde, nu numai în situa]iile inerente de colaborare profesional` ci [i în momentele derelaxare, menite s` le încarce bateriile pentru misiunile viitoare.

Prin crearea Sec]iei Române a IPA, membrii no[tri au dovedit - [i mul]i oaspe]i din sal` care i-au cunos-cut cu aceste prilejuri pot confirma - nu numai c` sunt buni profesioni[ti [i colaboratori de n`dejde, dar do-resc cu ardoare s` cunoasc` lumea, s` lege noi prietenii, s` se întreac` în îndeletniciri ce fac timpul liber [ihobby-urile mai frumoase.

S` nu uit`m, pe de alt` parte, c` IPA creeaz` oportunitatea - mai ales pentru tinerii care au aderat la orga-niza]ie - de a urma cursuri de preg`tire profesional` al`turi de colegi [i prieteni din alte ]`ri, de a înv`]alucruri noi, perfectionându-[i totodat` cuno[tin]ele de limbi strìne [i comunicare, indispensabile purt`riidialogului interna]ional.

Avem de a face cu o stare de spirit IPA. Putem deja vorbi despre „l’esprit du corp“. Cu siguran]` c` „genera]ia IPA“, cei tineri intra]i în organiza]ie, vor avea o [ans` mult mai mare de a se

dezvolta intelecual, profesional [i interuman într-un context interna]ional guvernat de o gândire modern`. Recenta noastr` aderare la Uniunea European` [i la alte organisme cu atribu]ii transfrontaliere este o

oportunitate pe care noi, cei mai vechi, întemeietorii IPA - sec]ia Român`, nici m`car nu o întrez`ream. S` nu uit`m îns` c`, asemeni altor ]`ri, IPA nu se substituie conducerilor profesionale. Poate contribui îns`

prin experien]` [i profesionalism la definirea noilor sau mai vechilor structuri profesionale na]ionale.Ca vechi poli]ist în a c`rui carier`, nu o dat`, m-am împiedicat de frontierele artificial construite ale for-

malismului, lipsei de mobilitate în gândire [i reac]ie ori interdic]iilor sau limit`rilor contactelor profesionale[i umane interna]ionale, salut crearea [i mai ales ritmul în care se dezvolt` IPA - Sec]ia Român` pentru càcest lucru demonstreaz` cel pu]in dou` adev`ruri: \n ]ara noastr` era nevoie de o asemenea organiza]iepentru c` o cerea contextul social [i profesional, iar IPA - România, prin performan]ele ob]inute de la înfi-in]are pân` în prezent, dovede[te c` î[i merit` locul în marea familie IPA - interna]ional`.

Stima]i oaspe]i: dup` cum a]i v`zut nu o dat` - pentru c` mul]i dintre dumneavoastr` ne-a]i vizitat de maimulte ori - a[a suntem noi - optimi[ti, entuzia[ti, ospitalieri, dornici de a îmbr`]i[a noul [i de a-i adopta nor-mele.

{tiu îns` sigur c`, succesul pe calea aleas` nu va triumfa decât dac` vom cultiva, prin cultura organiza-]ional`, tr`s`turile pozitive ale evolu]iei noastre în plan profesional [i uman.

V` mul]umesc c` sunte]i aici, în zilele acestea, pentru a ne cunoa[te cât mai bine, pentru a reconfirma cuinima [i cu fapta deviza fondatorului organiza]iei noastre, devenit` emblematic` pentru to]i: „SERVO PERAMIKECO“!

PPrrooff .. uunniivv .. ddrr .. CCOOSSTTIICC~~ VVOOIICCUUPPrrooff .. uunniivv .. ddrr .. CCOOSSTTIICC~~ VVOOIICCUUPPRREE{{EEDDIINNTTEELLEE SSEECC}}IIEEII RROOMMÂÂNNEE AA II ..PP ..AA..PPRREE{{EEDDIINNTTEELLEE SSEECC}}IIEEII RROOMMÂÂNNEE AA II ..PP ..AA..

SURPRIZE, SURPRIZE !Deschiderea Conferin]ei Na]ionale a Sec]iei Româ-

ne a IPA, precum [i cele câteva zile ale \ntrunirii vor fipres`rate cu momente deosebit de pl`cute pentrudelega]ii din ]ar` dar [i pentru numero[ii invita]i - fieei români sau strìni - care vor participa la manifestare.

Dintre suprizele pe care le-au preg`tit organizatoriiconferin]ei vom deconspira dou`:

|n primul rând, la hotelul „Continental“, care va figazda evenimentului, se va afla o expozi]ie de portreterealizate de celebrul {tefan Popa Popa'S - graficianultimi[orean care a intrat \n Cartea Recordurilor, nu pen-tru stilul absolut personal ci pentru viteza de lucru.

Artistul care a impresionat nenum`rate celebrit`]i -actuale [i trecute - din spectrul social [i politic, româ-nesc ori interna]ional, este membru de onoare al Re-

giunii 1- IPA Timi[. La ini]iativa vechiului sù

prieten Gheorghe Moldo-van, pre[edintele asocia-]iei timi[ene, {tefan PopaPopa'S va participa perso-nal la \ntâlnirea cu publiculineditei expozi]ii [i va real-iza [i alte portrete decâtcele de pe simeze... darasta este surpriz`!

|n acela[i context, al sur-prizelor, un personaj foar-te implicat emo]ional estechiar dl Gheorghe Moldo-van - pe care-l pomenir`mmai sus - [i care, \ntr-unfel, este gazda \ntrunirii.

La spectacolul inaugu-ral, dat \n onoarea partici-pan]ilor la Conferin]`, al`-turi de orchestra Filarmo-nicii timi[orene, va debu-ta cu un mic recital depian chiar fiul sù: TraianMoldovan, \n vârst` de 13ani.

Emo]ia p`rintelui estedeosebit`, \ntrucât „junio-rul“ nu [i-a descoperit vo-ca]ia muzical`, decât devreo doi ani.

Pentru \ntâmpinarea luiMo[ Nicolae, acum douìerni, dl Moldovan a cum-p`rat o pianin` cu gândul ca, Iulia - mezina familiei, s`\nve]e delicata claviatur` [i s` se apropie de lumea no-telor muzicale.

Surpriza familiei Moldovan a fost mare, când a des-coperit c` Traian a f`cut o pasiune pentru pian.

Mai mult de atât, cel ce fusese un [trengar [i jum`-tate, un neastâmp`rat f`r` limite, [i-a relevat un talentneb`nuit.

Testat cu rigurozitate de dasc`li cu experien]` \n do-meniu, junele a primit verdictul: are \nclina]ii certe mu-zicale [i este dotat pentru o posibil` carier` \n acestsens.

Lucreaz` cu doamna profesoar` Iulia Oros [i s-a \n-scris deja la Liceul de muzic` „Ion Vidu“, urmând ca la\nceputul anului [colar s`-[i cunoasc` viitorii colegi.

Pân` atunci, s` \mp`rt`[im emo]iile unor p`rin]i deexcep]ie, care au copii de excep]ie. Dealtfel, to]i spunla fel...

Muzica, maestre!FF lloorr iinn ZZ ..FF lloorr iinn ZZ ..

A IX-A CONFERIN}~ NA}IONAL~A IX-A CONFERIN}~ NA}IONAL~aaaa SSSS eeee cccc ]]]] iiii eeee iiii RRRR oooo mmmm ââââ nnnn eeee

aaaa AAAA ssss oooo cccc iiii aaaa ]]]] iiii eeee iiii IIII nnnn tttt eeee rrrr nnnn aaaa ]]]] iiii oooo nnnn aaaa llll eeeeaaaa PPPP oooo llll iiii ]]]] iiii [[[[ tttt iiii llll oooo rrrr

TIMI{OARA 3-6 SEPTEMBRIE 2009

2


3

BUN VENIT!Dragi colegi români, membri ai marii familii a

poli]i[tilor de pretutindeni întruni]i sub sigla IPA,stima]i invita]i din ]ar` [i de peste hotare!

Nici nu [ti]i cât de mult m` onoreaz` [i cât de mare pl`cereîmi face s` adresez, ast`zi, un salut de bun venit delega]iilor dinstr`in`tate [i din ]ar` care ne fac onoarea de a fi al`turi de noi înmomentele de bilan] prilejuite de Conferin]a na]ional`.

Evenimentul cap`t` pentru mine o solemnitate deosebit` [ipentru faptul c`, în urm` cu 17 ani mi-am asumat onoranta sar-cin` ca, împreun` cu un colectiv de poli]i[ti inimo[i [i entuzia[ti,s` demar`m înfiin]area Sec]iei Na]ionale IPA în România.

„Pornit`“ în anul 1992, Sec]ia Român` a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor s-a consacrat,fiind confirmat` cu drepturi depline la Congresul Mondial de la Brisbane (Australia), în octom-brie1996.

Dup` cum [ti]i, principalul atu al tinere]ii este acela c` dore[te s` î[i pun` în aplicare cu im-petuozitate proiectele. A[a se face c`, în scurt timp, tân`ra sec]ie IPA din România a devenit unadintre cele mai puternice filiale ale Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. IPA, Sec]ia Român` esteast`zi, f`r` exagerare, un organism viu, puternic [i dedicat intereselor statutare ale membrilor ei.

Dup` restructur`ri [i organiz`ri, menite s` creasc` flexibilitatea [i capacitatea de ac]iune aOrganiza]iei, s-a ajuns în momentul de fa]` la înregistarea a 118 regiuni teritoriale ce grupeaz`peste 53.000 de membri.

A[adar, întâlnirea anual` este, nu atât un bilan] al Sec]iei Na]ionale cât, mai ales, un prilej de ane informa [i a v` informa despre activit`]ile regiunilor IPA, despre munca, neîmplinirile, dar, maiales reu[itele lor.

Aceast` întâlnire nu este o judecat` exhaustiv` ci un schimb de experien]` cu valoare perma-nent`.

S` nu uit`m, în dialogurile purtate la aceast` conferin]`, c` unele regiuni IPA sunt înfiin]ate înc`din anul 1996 [i, în consecin]`, au o experien]` îndelungat` în administrarea problematicii com-plexe legate de activitatea IPA; altele îns`, sunt regiuni proasp`t înfiin]ate, pornite cu entuziasmpe calea definit` prin Statutul Organiza]iei. Trebuie s` amintim aici c`, entuziasmul nu este sufi-cient pentru ca cei noi s` se ridice la nivelul regiunilor cu vechime.

Sunt convins c` numai cultivarea experien]ei pozitive [i abordarea responsabil` a sarcinilor asu-mate pot aduce [i men]ine valoarea tuturor organiza]iilor la cote înalte.

S` nu uit`m caracterul interna]ionalist al acestei organiza]ii constituite pe criterii umanitare [isocio-profesionale [i s` continu`m s` amplific`m eforturile de a stabili [i înt`ri rela]ii de colabo-rare cu organiza]ii din alte ]`ri, în aceea[i m`sur` ca [i între regiuni din România. Ini]iativa [i imag-ina]ia pot fi atu-uri deloc neglijabile în activitatea noastr` orientat` în aceast` direc]ie.

{tim cu to]ii, iar eu o confirm - înc` o dat` - c` v` ve]i bucura de tot sprijinul din parteaComitetului Executiv Na]ional.

Avem în vedere continuarea programului de înfiin]are a unor regiuni, în raport de modific`rilestructurilor din MAI [i de înscrierea unor noi membri din alte structuri. |n acela[i timp, ne vom pre-ocupa de consolidarea regiunilor puternice [i reorganizarea celor cu rezultate slabe.

Va constitui o prioritate definitivarea activit`]ilor privind ob]inerea statutului de „persoan`juridic`“ de c`tre fiecare Regiune [i înscrierea acestora în Registrul Asocia]iilor [i Funda]iilor.

Vor figura, de asemenea, pe agenda noastr` de lucru: permanentizarea unor ac]iuni IPA care s`se desf`[oare în România.

|nchei reamintind c` valoarea, puterea unei Regiuni, este dat` de m`sura în care poate spunece a f`cut concret pentru membrii s`i. Tocmai de aceea Sec]ia Româna IPA este cunoscut`,recunoscut` [i apreciat` ast`zi pe toate continentele.

Pentru noi, membrii români ai IPA, dar în egal` m`sur` [i pentru oaspe]ii pe care ne face odeosebit` pl`cere s`-i g`zduim, deviza „SERVO PER AMIKECO“ a devenit un crez în via]`.

Fie ca întâlnirile ca aceasta s` consolideze prietenia noastr`!

V` mul]umesc!

DDrr .. iinngg.. IIUULLIIAANN MMEEDDRREEAADDrr .. iinngg.. IIUULLIIAANN MMEEDDRREEAASSeeccrreettaarr ggeenneerraa ll aa ll SSeecc]] iiee ii RRoommâânneeSSeeccrreettaarr ggeenneerraa ll aa ll SSeecc]] iiee ii RRoommâânnee

IPA ROMANIA Nr . 2 - 2009

4

GALA}I

|NTÂLNIREDE LUCRU

Ca urmare a hot`rârilor adoptate la Congresul IPAde la Oradea, din 2008, \n organizarea IPA Sec]ia Ro-mân` [i a Regiunii 1 Gala]i, \n zilele de 19 [i 20 iuniea.c. a avut loc la Gala]i o \ntâlnire de lucru la care,\mpreun`, cu membrii Comitetului Executiv Na]ional,domnii Dumitru Derscanu [i Mihai David – vicepre-[edin]i [i domnul Florin Safta - trezorierul na]ional,au participat reprezentan]i din peste 40 de regiuniIPA din ]ar`.

Au fost purtate discu]ii privind probleme actuale \nactivitatea de trezorerie a regiunilor, precum [i l`-murirea unor aspecte privind eviden]a membrilor

IPA, dezvoltarea regiunilor, activit`]i ce sunt necesare\n vederea bunului mers al asocia]iei.

Au fost reamintite [i s-a discutat privitor la sar-cinile comisiilor de rela]ii profesionale [i interna]io-nale reprezentat` de dl Mihai David precum [i pro-bleme sociale aferente comisiei reprezentate de dl.Dumitru Derscanu.

Astfel, au fost exemplificate evenimente socialepromovate de unele regiuni, programul privindschimbul de locuri de vacan]`, casele IPA, coordona-rea ajutoarelor umanitare, competi]ii sportive [i as-pecte legate de c`l`torii.

Totodat`, s-au dat r`spunsuri la solicit`rile repre-

zentan]ilor regiunilor IPA [i au fost re]inute pro-punerile acestora vizând \mbun`t`]irea unor acti-vit`]i sau chiar unele ini]iative .

Aspecte interesante au fost dezb`tute cu repre-zentan]ii regiunilor IPA 1 Br`ila, 1 Teleorman, 1 Ia[i,3 Ia[i, 2 C`l`ra[i [i mul]i al]ii.

|ntâlnirea a continuat cu un program social, \ncare membrii IPA, \nso]i]i de familii au participat laun concurs de bowling, precum [i la o cin` festiv`,ceea ce a condus la legarea de noi [i noi prietenii \n-tre ace[tia.

Nu \n ultimul rând, un gând de mul]umire orga-nizatorilor [i \n special pre[edintelui IPA Regiunea 1Gala]i, domnul Florin Olaru [i colegilor lui din biroulexecutiv, precum [i gazdelor noastre: Clubul „VIVA” .

DDuummii tt rruu DDDDuummii tt rruu DD EERRSSCCAANNUUEERRSSCCAANNUU

DDeeaarr IIPPAA FFrriieennddss,,

AAss IIPPAA TTuurrkkeeyy,, iitt wwiillll bbee aann hhoonnoouurr aanndd aapppprreecciiaattee ffoorr uuss ttoo bbeettooggeetthheerr wwiitthh yyoouu aatt XXIIXX.. IIPPAA WWoorrlldd CCoonnggrreessss wwhhiicchh wwiillll bbee hheelldd aattMMaarriittiimm PPiinnee BBeeaacchh HHootteell iinn AAnnttaallyyaa bbeettwweeeenn 66--1111 OOccttoobbeerr 22000099..

IIPPAA WWoorrlldd CCoonnggrreessss,, wwhhiicchh ccrreeaatteess aa ffrriieennddsshhiipp aanndd ssoolliiddaarriittyyppllaattffoorrmm bbeettwweeeenn sseeccuurriittyy mmeemmbbeerrss wwiitthh tthhee mmoottttoo ooff „„SSeerrvvoo PPeerrAAmmiikkeeccoo““,, wwiillll bbee oorrggaanniizzeedd bbyy yyoouurr vvaalluuaabbllee ppaarrttiicciippaattiioonn iinn AAnnttaallyyaa,,tthhee ccaappiittaall cciittyy ooff hhiissttoorryy,, ccuullttuurree,, ttoolleerraannccee aanndd ttoouurriissmm.. WWee aarreehhooppiinngg ttoo sshhaarree ffrriieennddsshhiipp,, ccuullttuurree aanndd nnaattuurree wwiitthh yyoouu dduurriinngg tthheeXXIIXX.. IIPPAA WWoorrlldd CCoonnggrreessss wwhhiicchh wwee aarree ggooiinngg ttoo oorrggaanniizzee wwiitthh aannhhoonnoouurr aanndd „„FFrriieennddsshhiipp WWeeeekk TTuurrkkeeyy““ pprrooggrraammmmee..

BBeesstt rreeggaarrddss,,AAssssoocc.. PPrrooff.. DDrr.. AAssssoocc.. PPrrooff.. DDrr.. RReecceepp GGüülltteekkiinnRReecceepp GGüülltteekkiinn

ANTALIA/TURCIA -OCTOMBRIE 2009 - CONGRESUL MONDIAL IPAANTALIA/TURCIA -OCTOMBRIE 2009 - CONGRESUL MONDIAL IPA


5

Timi[oara (în german` Temeschwar, alternativ Te-meschburg sau Temeswar, în maghiar` Temesvár, însârb` Temišvar, în limba bulgarilor b`n`]eni Timišvár.

În traducere „Cetatea de pe Timi[„ este re[edin]a [icel mai mare ora[ al jude]ului Timi[ din regiunea is-toric` Banat, Vestul României.

La 1 ianuarie 2009, având 311.586 mii de locuitori,era al doilea ora[ ca popula]ie din România.

Numele localit`]ii vine de la râul Timi[ (trecând lasud de municipiu), numit de romani în antichitateTibisis sau Tibiscus.

PPrreemmiieerreellee TT iimmii[[ooaarreeiiPPrreemmiieerreellee TT iimmii[[ooaarreeii

1718 - atestarea fabricii de bere, cea mai veche depe teritoriul actual al României; 1728 - începutul canaliz`rii Beg`i, cel mai vechicanal navigabil de pe teritoriul actual alRomaniei; 1745 - construc]ia Spitalului Municipal; 1760 - primul ora[ al monarhiei, custr`zile iluminate cu l`mpi; 1771 - primului ziar care a ap`rut peteritoriul actual al României [i totodat`primul ziar german din sud-estul Europei:„Temeswarer Nachrichten“; 1823-1826 - Janos Bolyai, servind lagarnizoana din Timi[oara, lucra la elabora-rea geometriei neeuclidiene 1854 - primul serviciu telegrafic într-unora[ al României de azi; 1855 - primul ora[ al monarhiei habsbur-gice cu str`zile iluminate cu gaz; 1881 - prima re]ea de telefonie de pe teritoriulactual al României; 1884 - primul ora[ din Europa continental` cu str`-zile iluminate electric, cu 731 de l`mpi; 1886 - prima sta]ie de salvare din Ungaria [i Ro-mânia; 1889 - primul meci de fotbal european din România; 1895 - prima strad` asfaltat` de pe teritoriul de azial României; 1897 - primele proiec]ii cinematografice pe teritoriulactual al ]`rii noastre; 1899 - primul tramvai electric într-un ora[ din Româ-nia de azi; 1953 - singurul ora[ european cu trei teatre de statîn român`, maghiar` [i german`;

PP aa tt rr ii mm oo nn ii uu llPP aa tt rr ii mm oo nn ii uu llaa rr hh ii tt ee cc tt uu rr aa llaa rr hh ii tt ee cc tt uu rr aa ll

Din punct de vedere arhi-tectonic, ora[ul mo[tene[teun amplu patrimoniu demonumente istorice (circa14.500), totodat` cel maimare din ]ar`.

De fapt întregul ansam-blu de cl`diri din centru [icele din cartierele Iosefin [iFabric sunt considerate mo-numente istorice.

Este rezultatul unei tra-di]ii de planificare urbanis-

tic` modern`, înce-put` înc` din se-colul al XVIII-lea, odat` cu venirea aus-

triecilor. Centrul ora-

[ului, amplasatîn vechea Ceta-te, a fost remo-delat, cu pie]e [istr`zi drepte.

Construc]iileerau bine alinia-

te, iar cl`dirile de la col]urile str`zilor tre-buiau s` aib` elemente arhitecturale în plus.

Predominant a fost stilul baroc de influen]` vie-nez`, care a adus Timi[oarei numele de „Mica

Vien`“.La sfâr[itul secolului al XIX-lea, structura urbanistic`

a Timi[oarei a suferit un proces amplu de modernizare.Fostele bastioane [i spa]iile militare au fost demo-

late [i înlocuite cu bulevarde [i cartiere noi. Cartierele Fabric [i Iosefin p`streaz` intact` ampren-

ta diversit`]ii etniilor [i me[te[ugarilor care le-au con-struit. Se p`streaz` influen]a german`, maghiar` [isârb`.

Cl`dirile nu dep`[esc dou` etaje, sunt viu colorate [ifoarte bogat ornate.

În cartiere precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, sep`streaz` tr`s`turile tipice ale satelor tradi]ionale de[vabi b`n`]eni: case mari cu front stradal, frumos or-nate [i cu spa]ii verzi în fa]a caselor.

Ultimul curent arhitectural care influen]eaz` vechiulora[ este cel românesc, introdus o dat` cu trecerea Ti-mi[oarei sub administra]ie româneasc`.

Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitan`realizat` în arhitectur` tradi]ional` româneasc`, în stilmoldovenesc.

În perioada interbelic` se construiesc [i noi cartierede vile în jurul centrului, unde se resimte influen]astilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sauchiar francez.

Un farmec aparte este dat de parcurile [i spa]iileverzi ce se întind de-a lungul canalului Bega [i în toatezonele ora[ului.

Din acest motiv Timi[oara a c`p`tat numele de „ora[al parcurilor [i al trandafirilor“.

GGLLOOBBEETTRROOTTTTEERR

„Mica Vienq“ sau „Ora[ul trandafirilor“

Regiunea 1 Timi[oara este, dedeparte, cea mai evoluat` filial` aSec]iei Na]ionale IPA. Cine nucrede asta, s` se conving`: aici afost construit` prima Cas` IPA dinRomânia, baza logistic` din Giar-mata stârnind admira]ia (sau in-vidia) multora, de]ine un minibusIVECO, de câ]iva ani, cu care mem-brii IPA se deplaseaz` la nenum`-ratele activit`]i din ]ar` [i strìn`-tate la care sunt invita]i.

Zeci [i sute de poli]i[ti, de pretu-tindeni, [tiu de IPA „Timi[oara“ [ide membrii sì.

Pe Gheorghe Moldovan - pre[e-dintele regional - este mai simplus`-l \ntrebi \n ce ]ar` n-are prietenisau unde nu cunoa[te pe cineva...

Regiunea a prins via]`, chiar din1996 - dup` consacrarea Sec]ieiRomâne, la Brisbane.

La drum, au pornit zece membrifondatori (c`rora li se recunoa[teacest` calitate prin certificate emisespecial). Ast`zi, asocia]ia num`r`peste 1.200 de membri, \n con-di]iile \n care jude]ul Timi[ mai suntalte patru regiuni IPA !

L-am \ntrebat pe „Big Ghi]`“ (Gh.Moldovan) când a aflat de IPA? Ar`spuns foarte exact: „Pe 13 ianuar-ie 1990!“ Atunci a venit, cu ajutoa-re, la Lugoj, o delega]ie de poli]i[tidin Sasari (Sardinia) condu[i deAntonio Carredu.

Italianul l-a \ntrebat pe Moldo-van dac` e membru IPA, sau dac`m`car [tie de aceast` organiza]ie?

Nu [tia, a aflat ulterior [i s-a ata-[at de acesast` idee. Timpul a tre-

cut, prieteniile aur`mas [i s-au dez-voltat. Acum, ca-drul IPA oferènorme facilit`]ipentru activit`]icomune amicale,de preg`tire pro-fesional` [amd.

Dl. Moldovan,l-a cunoscut per-sonal [i pe ArthurTroop - fondatorul Asocia]iei Inter-na]ionale.

Era la o manifestare interna]io-nal` \n Ungaria, prin 1997 sau '98,unde participa [i distinsul personaj,iar timi[oreanul a ob]inut un auto-graf de la acesta, chiar pe cartea pecare fondatorul o reeditase: „SER-VICII PRIN PRIETENIE“. Adic` „SER-VO PER AMIKECO“ - tradus \n en-glez`. Cartea o p`streaz` cu mult`grij`.

Rela]iile cu asocia]ii din strìn`-tate s-au concretizat \n câteva ca-zuri cu „acte de \nfr`]ire“ cum e si-tua]ia cu filialele italiene din Pe-rugia [i Mezzia Terme (Sicilia), par-teneriate bazate pe protocoale cuIPA Viena (Austria) sau cu IPACsongrad (Ungaria).

Contactele [i schimburile cu pri-etenii de la Gyula, de la Szeged dela Budapesta, precum [i cu sârbiide la Kikinda [i Subotica au c`p`tatcaracter de permanen]`.

„Trilateralele“ cu... cinci col]uri, \ncare sunt implica]i [i colegii de laArad, sunt ocazii aproape s`pt`mâ-nale de \ntâlniri fotbalistice saupesc`re[ti, gazde fiind - pe rând,românii, ungurii sau sârbii...

Rela]iile cu maghiarii au demaratprin anul 1994 - când aveau carac-ter interprofesional, acum ele s-audezvoltat pe alte planuri. Cu C`pi-t`nia de Poli]ie a jud. Csongradexist` un protocol \n baza c`ruia -poli]i[ti timi[eni sau membrii lor defamile (\n jur de 30-40 de persoaneanual) merg la consulta]ii medicale[i tratament, fie la Szeged, fie la Bu-dapesta. Cazuri grave au fost astfelrezolvate cu succes.

Regiunea 1 Timi[ - este acomo-dat` cu ac]iunile de anvergur`: vor-bim aici de Conferin]a Na]ional` pecare a mai g`zduit-o prin 1998, dar[i de Turneul Mondial de Fotbal \nSal` al Asocia]iilor de Poli]i[ti(WISPA) - a[a cum s-a \ntâmplat cuedi]ia din mai 2003...

Anul acesta, de Ziua Femeii, s-aorganizat Balul Prim`verii. Peste350 de membrii IPA [i personalit`]ilocale au participat la aceast` fru-moas` ac]iune organizat` \n „SalaLuminii“ de la EL-BA.

Toate aspectele de mai sus aufost confirmate [i de dinamiculViorel Marcu - asistentul Secreta-rului General IPA, care a ]inut sàdauge [i faptul c` timi[orenii aupreg`tit deja ni[te proiecte mari -transfrontaliere - ce vizeaz` \nfiin]a-rea unor organisme \n care s` fiepreg`ti]i, cu fonduri europene, po-li]i[tii din compartimentele decombatere a Crimei organizate [ide la frontier` - mai ales \n per-spectiva integr`rii României \n Spa-]iul Schengen.

Despre IPA - Regiunea 1 Timi[ arfi mai fi foarte multe de spus, darne oprim aici.

S` nu-i mai lùd`m, contempla-tiv, pe Ghi]` [i ai lui, ci s` ne dorimca toate regiunile s` fie la fel.

Prin eforturi [i \n]elepciune!

FF lloorr iinn ZZFFlloorr iinn ZZ AAGGOONNEEAANNUUAAGGOONNEEAANNUU


6

Gazda Conferin]ei IPA

O REGIUNE CU VOCA}IE INTERNA}IONALQ

GGhheeoorrgghhee MMoollddoovvaannGGhheeoorrgghhee MMoollddoovvaann-oommuull ppoottrriivviitt,, llaa llooccuull ppoottrriivviitt -


7

TThhee aaccttuuaall mmoommeenntt ooff tthhee gglloobbaall ccrriisseess ccllaaiimmss tthheelleeggiissllaattiivvee rreeccoonnssttrruuccttiioonn ooff tthhee ffiinnaanncciiaall –– bbaannkkiinnggddoommaanniinn,, aass wweellll aass tthhee rreeoorrggaanniissaattiioonn ooff iinnssttiittuuttiioonnssssoo aass ttoo aassssuurree tthhee jjuurriiddiiccaall sseeccuurriittyy aarree bbaasseedd:: tthheemmiilliittaarryy ppaarrtt,, tthhee eeccoonnoommiiccaall oonnee,, aalloonngg wwiitthh tthheeffiinnaanncciiaall aanndd ssoocciiaall ppaarrtt..

FFiissccaall ppaarraaddiisseess,, zzoonneess wwiitthh aann eexxttrreemmllyy ppeerrmmiissssiivveelleeggiissllaattiioonn,, ccoonnttiinnuuee ttoo pprreesseenntt tthhee mmaaiinn oobbssttaaccllee tthhaattbblloocckkss aannyy aatttteemmpptt ooff ccoommbbaattttiibbgg oorrggaanniisseedd ccrriimmiinnaa--lliittyy..

Contextul în care se afl` ast`zi lumea ne oblig` s`reflect`m foarte serios la conceptul de securitate juri-dic`, adic` la acea stare de echilibrat` interven]ie adreptului în reglementarea tuturor componentelorrealit`]ii sociale. întrebarea care se pune este: dac`pentru combaterea terorismului [i a finan]`rii acestuiaeste necesar un set de legi, dac` pentru lupta împo-triva criminalit`]ii transfrontaliere este nevoie de legi,atunci, pentru ce componentele vitale ale economieimondiale (am numi aici finan]ele, b`ncile, asigur`rile,pie]ele de capital etc.) s` r`mân` în zona de deregle-mentare, patronat` de recomand`ri [i autoregle-ment`ri?

Cred c` momentul actual ar putea fi caracterizatprin necesitatea reconstruc]iei legislative, institu]iona-le [i procedural - ac]ionale la nivel na]ional, regional[i interna]ional, apt` s` asigure securitatea juridic` pecare se fundamenteaz` toate celelalte componenteale securit`]ii: militare, economice, financiare, societa-le, ecologice, educa]ionale etc.

Dac` accept`m, [i trebuie s` o facem, c` funda-mental în existen]a oamenilor [i a societ`]ilor a fost [ia r`mas binomul „încredere-interes” atunci trebuie sàcceptam reconstruc]ia conceptului de ordine la nivelna]ional, regional [i interna]ional.

Solu]iile nu pot veni decât de la actorul cel maiimportant înc`: statul na]ional, articulat în ce gânde[-te [i în ce face cu mediul statal regional [i inter-na]ional.

În strategia de protec]ie a economiei trebuie avut`în vedere confuzia care exist` între banii murdari [ieconomia legal`. |n ultim` instan]`, trebuie s` accep-t`m faptul c` trìm într-un sistem [i într-o lume încare sunt amestecate activit`]ile legale [i cele ilegale.

Cel pu]in pân` în prezent, nimeni nu a inclus înecua]ia complex` de verificare [i analiz` a crizei finan-ciare despre care vorbim, componenta criminal` arti-culat` la o realitate evident`, aceea a fondurilor mur-dare integrate în economia legal` prin utilizarea para-disurilor financiare [i a centrelor off-shores.

Anali[tii, autorit`]ile de supraveghere [i structurilede aplicare a legii ar trebui s` constate faptul c` îneconomia legal` sunt injectate fonduri imense de na-tur` criminal`.

Puterea financiar`, politic` [i economic` a organi-za]iilor criminale este dat` de capacitatea acestora dea se integra în lumea legal`.

Sistemele legale - b`nci, societ`]i [i fonduri de in-vesti]ii, societ`]i de asigur`ri [i reasigur`ri ofer` toateoportunit`]ile necesare ca imense sume de bani în

form` dematerializat` s` fie absorbite. Suntem în epoca în care organiza]iile criminale na-

vigheaz` pe oportunit`]ile create de evolu]ia mediuluieconomic [i financiar global, inclusiv pe componentalegislativ`.

Liniile de demarca]ie dintre economia „curat`” [icea „murdar`” se estompeaz`. Lipsa unei legisla]ii co-erente, excesul de „autoreglementare” decis` de con-ducerile executive ale b`ncilor [i celorlal]i actori finan-ciari, favorizeaz` p`trundere masiv` a capitalului mur-dar în circuitele economiei legale, ea îns`[i zguduit`de mari fraude [i acte de evaziune fiscal`.

Paradisurile fiscale, zone cu o legisla]ie extrem depermisiv`, continu` s` reprezinte principalul obstacolcare blocheaz` orice tentativ` de combatere acriminalit`]ii organizate, generatoare de bani murdari.

Asist`m, în prezent, la întrep`trunderea pie]elor fi-nanciare [i la o uria[` concuren]` la nivel interna-]ional, în care fiecare pia]` financiar`, de[i p`streazùnele particularit`]i, nu dispune de pozi]ia de mo-nopol în negocierea vreunui instrument financiar. Este motivul pentru care pia]a financiar` nu poate fiîn]eleas` [i nu poate fi analizat` [i supravegheat`decât în mod global.

Necesitatea unei anumite convergen]e a normelorcare guverneaz` diferitele pie]e na]ionale, ca [i rea-lizarea unor forme de cooperare eficace între auto-rit`]ile de control al acestor pie]e se impun stringent,datorit` cre[terii num`rului tranzac]iilor transfronta-liere, facilitat` de progresele tehnologice.

Aceast` cooperare se impune, într-un mod cu totulspecific în privin]a statelor membre ale Uniunii Euro-pene care trebuie s` pun` în practic` toate instru-mentele de armonizare normative [i de cooperareopera]ional` necesare.

Cercet`rile efectuate asupra sistemelor financiaredin principalele ]`ri ale Uniunii Europene eviden]iaz`faptul c` modelul unei pie]e financiare foarte regle-mentate, dominate de o autoritate de control puter-nic` [i cu competen]e extinse este agreat, dar r`mânîn zona de clarificare [i redefinire nu doar rela]ia din-tre autorit`]ile de control [i cele profesionale (echili-brul între reglementare [i autoreglementare sau auto-disciplin`) ci [i o mai riguroas` delimitare a raporturi-lor între autorit`]ile specializate [i autorit`]ile publicetradi]ional competente pentru descoperirea [i repri-marea criminalit`]ii economico-financiare (poli]ia,parchetul, justi]ia).

În opinia noast`, trebuie ca o analiz` lucid` aactualei crize financiare globale s` eviden]ieze, printrealtele [i urm`toarele aspecte:

- ddiimmeennssiiuunniillee, evident aproximative, ale econo-miei criminale, ca [i component` a economiei legale.

Cuantificarea capitalului murdar [i a celui specula-tiv în volumul capitalului mondial [i puterea acestorade a produce „seisme” pe cele mai reprezentative pie-]e financiare;

- eeffeecctteellee ccaattaassttrrooffaallee ale politicilor de deregle-mentare sau autoreglementare promovate de aproa-pe toate autorit`]ile na]ionale [i interna]ionale înmateria func]ion`rii pie]elor financiare;

Criminalitatea organizatq [i vulnerabilitq]ile sistemului

financiar – bancarProf. univ. dr. COSTIC~ VOICU - pre[edinte al IPA- Sec]ia Român`̀


8

- ffaalliimmeennttuull ddeess`̀vvâârr[[iitt aall ssiisstteemmeelloorr ddee rriisscc, mana-gement [i a modelelor ce stau la baza acestora careau încurajat fraude [i infrac]iuni dezv`luite doarîntâmpl`tor. |n acest sens este corect` apreciereaf`cut` de Alan Greenspan problema esen]ial` este c`modelele noastre de risc management, în ciuda com-plexit`]ii pe care au c`p`tat-o sunt înc` prea simplepentru a captura întregul spectru de variabile careguverneaz` realitatea economic` global`';

- fiecare mare corpora]ie are în structura sa o ccoomm--ppoonneenntt`̀ ccrriimmiinnaall`̀ care impune, de cele mai multeori, regulile jocului, regulile pie]elor pentru simplulmotiv c` aceasta absoarbe fonduri de natur` crimi-nal`, le spal` [i dore[te a le multiplica prin opera]iuni,scheme [i instrumente financiare inventate; aparentsofisticate [i sc`pate de sub orice reglementare sauactivitate de supraveghere;

- aaccttuuaalleellee tteehhnniiccii,, mmeettooddee [[ii pprraaccttiiccii ccoonnttaabbiilleeutilizate în cadrul operatorilor financiari, bancari, deasigur`ri, etc., au permis supraevaluarea activelor lor,iar auditul acestor firme a devenit captiv, acceptând [i,mai mult, supervizând ilegalitatea acestora (marilepr`bu[iri începute cu ENRON [i terminate ast`zi cucele prezentate mai sus sunt edificatoare).

Merit` men]ionat` ultima mare pr`bu[ire înregis-trat` în ziua de 17 martie 2008 a b`ncii americaneBear Stearns (fondat` în anul 1923) ale c`rei ac]iuniau sc`zut de la valoarea de 158,39 dolari în luna apri-lie 2007, la 3,63 dolari în [edin]a de tranzac]ionaredin 17 martie 2008. Acest „simbol” al economiei [ifinan]elor americane a fost cump`rat de Bancaamerican` de investi]ii J.P. Morgan Chase cu suma de240 milioane de dolari, adic` cu 90% mai pu]in decâtvaloarea de pia]` înregistrat` de c`tre Bear Stearns cuo s`pt`mân` în urm`.

Criza financiar` scoate la lumin` viciile majore aleunui model de guvernant` [i ale unor practici ilegaleîn lumea finan]elor [i b`ncilor care sunt departe deceea ce se nume[te în mod curent „bune practici”.

Aceast` concluzie apar]ine prof. Daniel Dìanu(vezi Ziarul Financiar din 25 martie 2008) care, ana-lizând declara]iile lui Alan Greenspan (fost pre[edinteal Rezervelor Federale ale S.U.A.), afirm`: ,Alan Green-span r`mâne, în pofida crizelor foarte severe de acum,adept al autoreglement`rilor, tez` ce poate fi pus` înrela]ie cu ipoteza func]ion`rii eficiente a pie]elor. |nschimb, cei ce v`d imperfec]iuni, nu minore, în func]io-narea pie]elor financiare reclam` m`suri de regle-mentare corespunz`toare”.

Opiniile exprimate de prof. Daniel Dìanu se refer`la: inova]iile financiare introduse [i promovate pe

pia]` au generat [i amplificat riscuri, ele constituind ocauz` structural` a crizei financiare actuale; controversele existente între anali[tii financiari

sunt generate de disputa între paradigme în în]elege-rea func]ion`rii pie]elor financiare [i implica]ii în do-meniul supravegherii [i reglement`rii; o serie de inova]ii financiare, scoase la iveal`

abia acum. în plin` criz`, au opacizat pie]ele, în sen-sul c` nimeni nu este dispus s` spun` care sunt riscu-rile acestora [i cine le suport`. Riscul asumat este celcare mi[c` pia]a de credit; când acest risc nu mai esteclar, când transparen]a dispare, pie]ele înghe]`; orice inova]ie financiar` are p`r]i bune [i p`r]i

rele edificatoare fiind în acest sens opiniile exprimatecu mult timp în urm` (anii 1999-2000) de c`treprestigio[i economi[ti [i finan]i[ti (Alexander Lam-falussy [i Paul Krugman) care sus]ineau, argumentat,faptul c` „globalizarea pie]elor financiare nu poateavea succes în condi]iile unor mecanisme de autore-glementare care genereaz` cre[teri de risc ca urmare

a inova]iilor financiare”; via]a arat` ce rù este s` nu avem o reglemen-

tare a sectorului financiar paralel (shadow bankingsector), s` nu încerc`m s` solu]ion`m conflicte deinterese flagrante, s` nu combatem opacizareapie]elor, efectele de contagiune, care accentueaz`riscuri de sistem dincolo de frontierele na]ionale; ar trebui reexaminate propunerile fostului mini-

stru italian al economiei, Tomasso Padoa Schioppa,care cerea o cre[tere institu]ionalizat` a capacit`]ii desupraveghere bancar` la nivelul Uniunii Europene(acum autorit`]ile de supraveghere sunt na]ionale); ar trebui s` facem o distinc]ie clar` între pie]ele

libere [i pie]ele f`r` reglement`ri. Când pie]ele suntcompletamente „l`sate de capul lor” daunele colate-rale pot fi imense [i se poate ajunge la reac]ii virulen-te, care s` pun` în discu]ie chiar spiritul economiei depia]`, libere; criza actual` reclam` o reevaluare a întregului

edificiu de reglement`ri astfel încât s` putem contro-la riscurile sistemice rezultate din inova]ii financiare; nu economia real` trebuie s` serveasc` celei no-

minale (financiare), ci invers. Când aceasta din urmàjunge s` urm`reasc` un „raison d'etre” al sù (inclu-siv prin nivelul profiturilor generate de opera]iuni purspeculative) pericolele vizeaz` economia în ansam-blu. Oare este firesc ca [efi de b`nci s` fie demi[i cu„para[ute de aur”, de zeci de milioane de dolari(euro), în timp ce pierderi masive s` fie suportate deac]ionari, de cet`]eni?; nu este normal ca scheme de compensare în

industria financiar` s` stimuleze asumarea de riscuriaproape indiferent de circumstan]e; economia capitalist` are nevoie de un compas

moral [i aceasta trebuie s` ghideze conduita celor ca-re gestioneaz` finan]ele private; pentru a proteja economia [i finan]ele de practi-

ci ilegale este nevoie, printre altele, de reglement`rieficace.

În opinia noastr`, procesul globaliz`rii a generat ocre[tere exponen]ial` nu doar a economiei reale lega-le dar [i a activit`]ilor ilegale ale grupurilor criminaledin ce în ce mai sofisticate [i active pe pie]ele trans-na]ionale.

Acestea exploateaz`, cu maxim` rapiditate [i efi-cien]`, un element cheie: acela al neomogenit`]ii legi-slative existente între diferitele ]`ri, al excesului deautoreglementare [i al capacit`]ii limitate de control,supraveghere [i investigare din partea organismelorspecializate.

Infiltrarea grupurilor moderne criminale transna-]ionale în ]esuturile economiei globale [i cu deosebi-re în sectorul intermedierilor financiare a determinato dubl` grav` amenin]are.

Mai întâi o amenin]are pentru un anume stat, princompromiterea func]iilor de intermediere [i a meca-nismelor de fluidizare [i difuziune informativ` tipicepie]elor concuren]iale, care determin` pierderea con-trolului asupra agregatelor macroeconomice (masalichid` a sistemului, nivelul real al dobânzii), îm-preun` cu un efect poluant asupra operatorilor dinsistemul na]ional (b`nci, intermediari financiari).

În al doilea rând, pe plan interna]ional, se producediminuarea credibilit`]ii ]`rilor afectate prin sc`dereacapacit`]ii lor de atragere a capitalurilor.

Necesitatea abord`rii realiste a fenomenelor ce seproduc ast`zi în societatea globalizat`, inclusiv acriminalit`]ii economico - financiare organizate apareevident` în rela]ia acestora cu nivelul ridicat de secu-ritate economic` reclamat` ast`zi de societate, consi-derând enomenologiile criminale cele mai insinuante,care au puternice conota]ii economico - financiare,

prof

esio

nal


9

chiar dac` nu sunt percepute în mod evident de c`trecet`]eni datorit` nivelului lor limitat de alarm` social`,deseori influen]eaz` mult sistemul cu consecin]egrave asupra întregii colectivit`]i” (Nicolo Polari -2006).

La nivelul Uniunii Europene [i al fiec`rui stat mem-bru este con[tientizat pericolul generat de ofensivacriminalit`]ii economico - financiare organizate, careeste preocupat` de introducerea masiv` [i anonim` acapitalurilor murdare în economia legal`, prin inter-mediul participa]iunilor ac]ionariale, societ`]ilor fan-tom`, diferitelor forme de coparticipare la capitalulîntreprinderii, specula]ii la burs`, investi]ii în titluri destat [i fonduri comune.

Revenind la actuala criz` financiar` global`, pecomponenta ei american`merit` men]ionate urm`toarele aspecte: Pia]a de investi]ii a fost atras` într-o zon` în care

trece dincolo de sistemul bancar [i dincolo de oricereglement`ri (Bill Gross - manager fond de investi]ii -2008). Este vorba de zona reprezentat` de tranzac]iilecu instrumente financiare complexe care s-au ascunsîn umbra sistemului bancar. |n ultimii ani, atât Congresul S.U.A., cât [i admi-

nistra]ia preziden]ial` au for]at eliminarea unei p`r]iimportante din reglement`rile sistemului financiar,ceea ce a impulsionat b`ncile [i firmele de brokeraj s`creeze o serie de produse financiare despre careexper]ii spun c` sunt foarte greu de în]eles [i, maiales, foarte greu de evaluat (Allan Blinder - profesorde economie la Universitatea Princeton - 2008). |n ultimele decenii pia]a american` a cunoscut o

explozie a instrumentelor financiare derivate, al c`rorscop principal era acela de transfer al riscului.

Aspectul esen]ial care trebuie remarcat este c` ace-ste produse sunt ascunse privirii investitorilor, ana-li[tilor [i autorit`]ilor de supraveghere, ele nefiindtranzac]ionate în mod public; mai mult, societ`]ile deservicii financiare fac publice date total nesemnificati-ve despre caracteristicile acestor instrumente finan-ciare.

Aceste instrumente financiare derivate sunt foartebine ascunse în conturile firmelor, neaccesate de nicio entitate de audit sau de supraveghere. B`ncile marip`streaz` miliarde de dolari în active separate debalan]ele lor contabile accesibile doar personaluluidin conducerea acestora, lacom [i neinteresat decâtde uria[ele câ[tiguri realizate în interes particular. Nu numai c` institu]iile financiare de pe Wall

Street aveau o libertate de mi[care extraordinar`, daracestea au impulsionat [i b`ncile comerciale s` evitereglement`rile destinate lor (Barsey Frank - pre[edin-tele Comisiei Financiare din Congresul S.U.A. - 30martie 2008).

Concludente sunt, în sensul celor men]ionate maisus, concluziile cuprinse în raportul redactat de c`treDepartamentul de Justi]ie al S.U.A., cu privire la fali-mentul New Century Financial, unul dintre liderii pepia]a financiar` american`. Considerat ca fiind cel maicomplex document legat de falimentul unei institu]iiipotecare f`cut public vreodat`, acest raport conclu-zioneaz`: „New Century Financial a recurs la practiciimprudente [i inadecvate, constând în falsificarearegistrelor contabile, unii auditori financiari ai firmeiKPMG au tras semnale de alarm` privind practicilecontabile ilegale, îns` partenerii KPMG care suprave-gheau auditul nu au luat în considerare aceste averti-smente de teama de a nu pierde un client important“(sursa: Ziarul Financiar din 28 martie 2008 - pag. 11).

Aprecierile redactate mai sus sunt în deplin acordcu concluziile fixate în raportul EUROPOL pe anul2006 care, la capitolul consacrat „factorilor care favo-

rizeaz` pie]ele infrac-]ionale” men]ioneaz`exploatarea de c`tre cri-minalitatea organizat` asectorului financiar.

În concret, este vorbadespre exploatarea insti-tu]iilor de credit, a insti-tu]iilor financiare cuprin-zând casele de schimbvalutar, companiile deasigur`ri sau interme-diarii [i firmele de in-vesti]ii.

Sunt exploatate, înegal` m`sur`, [i firmelede audit, contabili ex-terni, inspectori de su-praveghere, agen]i imo-biliari.

Per total, se constat`interna]ionalizarea uti-liz`rii frauduloase a sec-torului financiar, a pie-]elor financiare.

Este, credem noi, re-marcabil` urm`toareafraz` din raportul citat:„proprietarii, conducerileexecutive, personalulspecializat din institu]iilefinanciare pot fi membriiunei organiza]ii crimina-le sau pot fi amenin]a]isau corup]i de c`tre oorganiza]ie criminal`.Cea mai grav` pare a fi situa]ia în care institu]iilefinanciare sau de credit sunt exploatate de infractorisub acoperirea unor persoane legitime”.

Necesitatea supravegherii pie]ei de capital esteimpus` atât de considera]ii strict juridice, cât [i dera]iuni care ]in de tehnica financiar`. Aspectul penalse explic` prin faptul c` infrac]iunile bursiere nu afec-teaz` numai interesele individuale, c` [i îns`[istructura statului [i a pie]ei, deoarece sl`be[teîncrederea publicului în sistemul economic [i social.

În fond, criminalitatea care se manifest` în do-meniul pie]elor de capital afecteaz` în mod direct to]iactorii care evolueaz` pe aceast` scen`: indivizii [iinstitu]iile private, precum [i finan]ele publice (statulobligat, în cele din urm`, s` intervin` cu bani publicipentru salvarea institu]iilor pr`bu[ite [i a indivizilorp`gubi]i).

Toate crizele financiare sunt provocate de oameni[i din cauza unui crez gre[it, care graviteaz` în jurulideii c` pia]a are capacitatea de a-[i corecta singur`propriile excese.

Unul dintre excesele pie]elor îl constituie l`comiade a absorbi [i integra în circuitele legale banii mur-dari produ[i de corpora]iile criminale, pe care îi mul-tiplic` prin intermediul unor scheme [i produse finan-ciare sc`pate de sub orice control.

Pie]ele sunt for]ate, sau mai bine zis, nu rezist` pre-siunilor exercitate de corpora]iile criminale [i proce-deaz` la inventarea unor instrumente financiare [iscenarii care sfideaz` reglement`rile existente [iamplific` riscul la nivel na]ional [i global.

Astfel de practici de mare risc sunt ini]iate [i pro-movate agresiv de c`tre conducerile institu]iilor finan-ciare, care profit` direct, prin încasarea unor sumeexorbitante de bani. Într-un asemenea teritoriu nuexist` nici lege, nici etic`.


10

Acceptând faptul c` nici pia]a [i nici reglement`rilenu sunt [i nu pot fi perfecte, solu]ia preconizat` deexper]i (G. Soros) ar fi c` „interac]iunea dintre celedou` elemente ar trebui s` determine în cele dinurm` cum trebuie s` se comporte pia]a” (ZiarulFinanciar din 14 aprilie 2008).

Din moment ce pia]a reprezint` crea]ia a milioanede oameni, care ac]ioneaz` în interiorul ei, ea nupoate fi dominat` decât de improviza]ie [i incertitudi-ne cauzate de rela]iile dintre oameni. Drept urmare,pia]a nu poate fi cedat` de autoritatea public` c`treindivizi sau structuri nesupu[i nici unei reglement`ri.

Statele membre ale G-7 au hot`rât, luni, 14 aprilie2008, „sporirea reglement`rilor [i o mai mare tran-sparen]` a opera]iunilor derulate pe pia]a de capital“.

Dac` exist`, [i credem c` exist`, o conexiune întrecriminalitatea organizat` [i crizele financiare atuncisolu]ia ar fi un drept al pie]elor interna]ionale.

Acest drept cu voca]ie mondial` va cuprinde în sub-stan]a sa în mod prioritar o dimensiune etic` care arputea realiza mult doritul echilibru între valorile co-merciale [i cele non comerciale [i o anume reor-donare a puterilor între politic, economic-financiar [ijuridic.

Un recent studiu, publicat de Essential Information[i Consumer education Foundation, arat` c` în ultimii10 ani (1998 - 2008) firmele de investi]ii, b`ncile co-merciale, fondurile de hedging, companiile imobiliare[i conglomeratele de asigur`ri de pe Wall Street aufolosit peste 5 miliarde de dolari pentru a-i cump`rape politicieni, pentru a-i l`sa s` fac` ce vor cu in-dustria financiar`.

În raport se argumenteaz` c` ac]iunile de lobbyexercitate asupra politicienilor au avut drept rezultatlipsa de reglement`ri în domeniul derivatelor fi-nanciare, anularea barierelor dintre b`ncile comer-ciale [i b`nci de investi]ii, o schem` de reglementarevoluntar` pentru b`ncile de investi]ii [i refuzulguvernului federal de a ac]iona în vederea stop`riicredit`rii agresive.

Î n opinia noastr`, s-a creat, prin astfel de practiciprofund imorale [i ilegale, sentimentul fals al uneibun`st`ri generale, al unei puternice securit`]ifinanciare a sistemului [i individului, ignorându-seefectele acestora asupra securit`]ii juridice a sis-temului [i a individului.

Lipsa de reglementare [i agresivitatea lobby[tiloramericani sunt eviden]iate în discursul pre[edinteluiBarack Obama din 5 martie 2009, care denun]` ve-hement practicile ilegale din activitatea de încheiere [iderulare a contractelor publice, respectiv conflictelede interese [i lipsa de supervizare a contractelor în-cheiate de stat cu industria[ii din domeniul ar-mamentului.

Un raport al Biroului de contabilitate al guvernuluiarat` c` peste 295 de miliarde de dolari au fost chel-tui]i nejustificat în cadrul a 95 de proiecte vizândAp`rarea, cele mai mari fraude vizând ac]iuni specificer`zboaielor din Irak [i Afganistan (semnarea unor ce-curi în alb, suprafacturarea, practicarea de pre]urineverosimile, etc.).

Concluzia pe care au formulat-o majoritatea ana-li[tilor se refer` la starea de agonie a dreptului, laincapacitatea autorit`]ilor statale de a reglementadomeniile cheie ale economiei [i finan]elor na]ionale[i interna]ionale.

Timp de aproape un deceniu, marile puteri finan-ciare ale lumii, aflate ast`zi în colaps, au promovat [irealizat o cosmetizare evident` a propriilor sistemeeconomice, financiare [i bancare.

Cosmetizarea s-a înf`ptuit într-un regretabil parte-neriat: stat [i sectorul privat, fundamentat pe l`comie

[i sfidarea eticii în afaceri.Astfel, în SUA, cei mai mari furnizori de credite ipo-

tecare e[uate au fost companii publice (Fannie Mae –Federal National Mortgage Corporation) care, intrândîn parteneriate toxice cu structuri private, au dezvoltatinstrumente speculative ce au generat actuala criz`.

Practic, toate corpora]iile titrate [i adulate de poli-ticieni [i guvernan]i, începând cu b`ncile elve]iene,americane, japoneze [i europene (Marea Britanie,Germania, Fran]a, Olanda, Spania) sunt implicate înafaceri ilegale de mari propor]ii, toate fiind ghidate deprincipiul „privatiz`m profiturile [i na]ionaliza]ipierderile”.

Termenul de „medica]ie financiar`”, respectiv de„injec]ie financiar`”, este ast`zi la mod`, fixat pecalendarul guvernelor din aproape toate stateledezvoltate.

Bolnavul este economia. Economia este, în pro-por]ie majoritar`, în gestiunea sectorului privat, aflatîn dificultate (ca s` nu spunem în agonie) [i carea[teapt` salvarea guvernamental`.

Va reu[i statul s` organizeze societatea pe princi-piile care s` asigure o disciplin` a libert`]ii pentru to]iactorii (indivizi, corpora]ii, structuri statale, justi]ie,etc.) al c`ror fundamental interes este profitul?

Va reu[i statul s` reconsolideze încrederea oa-menilor [i componentelor private în el [i în legilescrise ale economiei?

Confruntarea dintre stat [i structurile criminalit`]iiorganizate cap`t` tr`s`turi specifice în perioada demaxim` amplitudine a crizei economico – financiare.

Lumea afacerilor are o important` component` cri-minal` care dispune de o neb`nuit` for]` de influen]àsupra economiei [i finan]elor na]ionale [i interna-]ionale, reu[ind s` capteze [i s` controleze centrelede decizie în materie politic`.

Moises Naim afirma recent (vezi revista Foreign Po-licy nr. 9/aprilie 2009): „într-o vreme în care banul erege, infractorii globaliz`rii vor fi una dintre pu]inelesau poate chiar singura surs` de credite, investi]ii [ijoburi în anumite locuri ale lumii”.

În asemenea situa]ii, se multiplic` sursele de ali-mentare a economiei subterane, capitalurile rezultatedin activit`]ile criminale, atât cele primitive cât [i celesofisticate, fiind injectate în sectoarele cele maiprofitabile din economia legal`.

În categoria vulnerabilit`]ilor specifice sistemuluieconomico – financiar din România, trebuie sìncludem:

- faptul c` b`ncile strìne controleaz` 90% dinactivele sistemului bancar din România, marea lormajoritate fiind concentrate în Austria, Grecia, Fran]a,Germania [i Olanda. La aceasta se adaug` faptul c` omare parte din institu]iile de credit locale au regim desucursal` [i sunt supravegheate de b`ncile centraledin ]`rile de origine;

- faptul c` cele mai importante resurse energetice(petrol [i gaze) sunt exploatate [i comercializate desectorul privat cu o participa]ie majoritar strìn`, ge-nereaz` o puternic` insecuritate enegetic`;

- faptul c` asupra bugetului se exercit` o puternic`presiune din partea grupurilor de crim` organizat`care, utilizând influen]a asupra deciden]ilor politici,ob]in ilegal contracte de achizi]ii publice pentru lucr`ri[i activit`]i din toate sectoarele vitale economiei(transporturi, educa]ie, s`n`tate, agricultur`, etc.);

- faptul c` fiscalitatea excesiv` genereaz` noioportunit`]i pentru amplificarea evaziunii fiscale carealimenteaz` o economie subteran` greu decuantificat [i dificil de diminuat;

- faptul c` sistemul legislativ [i institu]ional privindaccesarea [i utilizarea fondurilor europene blocheaz`

prof

esio

nal


11

programele [i proiectele urgente [i necesare lansatede agen]i economici one[ti, oferind oportunit`]i celorafla]i în leg`turi de afaceri cu reprezentan]ii lumii po-litice.

Prin neaccesarea fondurilor europene se amplific`gradul de insecuritate economic` [i social`.

- faptul c` sunt nesocotite regulile [i principiilefundamentale ale activit`]ii de legiferare, guvernându-se aproape exclusiv, prin ordonan]e de urgen]`, am-plific` insecuritatea juridic`, materializat` în dimi-nuarea rolului Parlamentului [i elaborarea de actenormative comandate de grupurile de intereseata[ate guvernului;

- faptul c` re]elele crimei organizate î[i consolidea-z` for]a financiar` [i puterea de influen]` în condi]iide instabilitate institu]ional`, de criz` economic` [ifinanciar`, dispunând de un arsenal surprinz`tor dediversificat de metode, mijloace [i tehnici prin carecontroleaz` segmentele vitale ale societ`]ii (eco-nomie, finan]e, administra]ie [i politic`);

- faptul c` ofensiva criminalit`]ii organizate esteîncurajat` de starea de agonie a justi]iei, de inca-pacitatea întregului sistem judiciar (poli]ie, parchet,justi]ie) de a aplica o strategie coerent` [i eficient` delupt` împotriva acesteia. Politizarea institu]iilor deaplicare a legii reprezint` o vulnerabilitatea greu degestionat, cu efecte ce se materializeaz` în destruc-turarea institu]ional` din acest segment vital al sta-tului [i al societ`]ii în general;

- faptul c` activitatea de cooperare poli]ieneasc` [iîn materie penal` reglementat` în Tratatul de la Lisa-bona se deruleaz` cu v`dite dificult`]i de natur` aspori vulnerabilitatea sistemului de prevenire [i com-batere a criminalit`]ii transfrontaliere;

Aceste vulnerabilit`]i sunt proprii unei societ`]i de-zechilibrate, caracterizat` de incapacitatea autorit`-]ilor de a gestiona realitatea social` marcat` de con-vulsii, criminalitate, devian]` [i s`r`cie.

L`comia a devenit un fel de voca]ie, to]i actorii eco-nomiei [i guvernamentali ignor` responsabilit`]ilesociale pe care le au, cultivând egoismul [i cinismul.

Într-un asemenea teritoriu, mânat de egoism, l`co-mie [i profund` imoralitate, prosper` criminalitateaorganizat`, ai c`ror lideri sunt la vedere, a[eza]i pefotoliile confortabile ale parlamentelor, congreselor [iguvernelor na]ionale [i regionale.

În România, legea este emana]ia grupurilor de

interese, a avangardei marii criminalit`]i, a celor carecer s` fie legalizat` afacerea ilegal`, interesul imediat[i [ansa de a fura nestingherit.

În România, grupurile criminale cunosc foarte binevulnerabilit`]ile societ`]ii în care ac]ioneaz`: ele dic-teaz` ce legi, hot`râri guvernamentale [i ordine alemini[trilor trebuie elaborate pentru a le garantaafacerile criminale. Grupurile criminale dispun decapacitatea de a neutraliza orice opozant, indiferent înce zon` ac]ioneaz` acesta (mass-media, poli]ie,parchet, justi]ie).

În România, ca în orice ]ar` din lume, se pro-moveaz` ast`zi conceptul de exploatare a oamenilor,a celor care trebuie s` suporte furturile grosolane alebancherilor [i finan]i[tilor, s` accepte promisiunilepopuli[tilor [i s` tac` dac` nu le convine.

Orice banc` [i institu]ie financiar` este vulnerabil`în fa]a atacurilor din interior, materializate în fraudede mari propor]ii s`vâr[ite de angaja]ii proprii, cel maiadesea în complicitate cu parteneri sau clien]i aib`ncilor.

O alt` categorie de atacuri sunt declan[ate asuprab`ncilor de c`tre persoane din exteriorul acestora,prin clonarea de carduri, utilizarea unor instrumentede plat` false (cecuri, cambii, etc), prezentarea degaran]ii false pentru ob]inerea de credite, etc.

Orice banc` [i institu]ie financiar` are ca politic`fundamental` atragerea unui volum cât mai mare delichidit`]i [i sporirea valorii fondurilor pe care legestioneaz` [i administreaz`.

În acest orizont, apare o teribil` atrac]ie din partealor: aceea de a absorbi bani murdari [i de a-i recicla.

Pe de alt` parte, vulnerabilit`]ile se amplific` pem`sur` ce b`ncile promoveaz` o exagerat` [i necon-trolat` inovare [i creativitate în materia unor produsefinanciare sau pachete combinate care au un maregrad de risc ce pot genera fraude [i pagube sub-stan]iale.

Vulnerabilitatea b`ncilor [i celorlalte institu]iifinanciare este amplificat` mai ales de promovareafoarte agresiv` a performan]ei, a ob]inerii de profitmaxim, în termen scurt, împrejurarea care genereaz`apetitul func]ionarilor pentru câ[tiguri mari rezultatedin opera]iuni sc`pate de sub orice fel de control.

Sub presiunea ob]inerii de profituri mari, b`ncile [iinstitu]iile financiare sunt tentate s` abandoneze po-liticile de cunoa[tere a clien]ilor [i m`surile obligatoriide autoprotec]ie [i autocontrol.

B`ncile [i industria financiar` sunt vulnerabile la fe-nomenul corup]iei, cu deosebire în zona accept`rii dea gestiona [i sp`la fonduri de origine criminal` [i dea acorda credite în condi]ii de mare risc cu profituripersonale substan]iale.

Întregul sistem financiar mondial este vulnerabildatorit` existen]ei [i func]ion`rii în regim consolidat aparadisurilor fiscale care nesocotesc reglement`rileinterna]ionale [i g`zduiesc, sub paravanul secretuluibancar, impresionante fonduri ilegale. Potrivit luiJoseph Stiglitz (Globalizarea – Speran]e [i deziluzii .Editura Economic`, 2003 – pag. 349) „miliardele dedolari din Insulele Cayman [i din asemenea centre nuse afl` acolo pentru c` acestea ofer` servicii bancaremai bune decât pe Wall Street, de la Londra au de laFrankfurt, ci pentru c` secretul le permite s` fiefolosite în opera]iuni de evaziune fiscal`, de sp`lare abanilor [i în alte afaceri murdare”.

O alt` vulnerabilitate a industriei financiar – banca-re o reprezint` reglementarea superficial` [i lipsa demonitorizare a fondurilor speculative (hedge funds) alc`ror faliment este susceptibil a pune în pericoleconomia unei ]`ri. La Summitul G-20 organizat laLondra (aprilie 2009) s-a insistat pe necesitatea

reglement`rii mai stricte a fondurilor speculative [i ainvesti]iilor de capital.

Lista vulnerabilit`]ilor trebuie s` includ` [i:- utilizarea unor norme [i reglement`ri contabile

uniforme în sistemul bancar european [i mondial,susceptibile s` favorizeze p`trunderea capitalurilormurdare [i men]inerea „activelor toxice” la ad`postula[a-numitelor norme „în valoare de pia]`”;

- existen]a conflictelor de interese între activitateade consiliere [i cea de rating în cadrul agen]iilor spe-cializate, care, în absen]a unui cod de bun` conduit`,favorizeaz` în mod v`dit unele entit`]i financiarbancare. Acestea accept` practici contabile v`ditilegale prin certificarea bilan]urilor fictive în schimbulunor considerabile comisioane primite drept mit` dela cei favoriza]i;

- amplificarea sistemului de bonusuri substan]ialeacordate func]ionarilor superiori [i traderilor, caresunt încuraja]i s` nu respecte regulile de pruden-]ialitate [i de gestionare a riscurilor, prin promovareaunor produse „împachetate” [i absorb]ia unor fonduride origine criminal`;

- lipsa de supraveghere transfrontalier` a com-paniilor de asigur`ri [i b`ncilor care dezvolt` practiciilegale, prin care favorizeaz` acte de mare evaziunefiscal`, sp`larea banilor murdari [i gestionarea averilorde origine criminal`;

- existen]a unor serioase caren]e în privin]a ges-tion`rii riscurilor generate de un volum impresionantde fonduri de origine criminal` existent în fluxurileinterna]ionale, precum [i marea volatilitate a cursu-rilor de schimb valutar. B`ncile nu promoveaz` politicide gestionare a acestor riscuri [i nu au capacitatea dea anticipa o criz` [i de a reac]iona eficient în pe-rioadele de criz`;

- lipsa de transparen]` [i exacerbarea secretoma-niei în domeniul financiar-bancar reprezint` o realita-te pe care nimeni nu o contest`, dar care serve[te laascunderea fraudelor, a recicl`rii fondurilor de originecriminal`, a practicilor ilegale [i schemele sofisticatede ecranare a cre[terilor artificiale raportate detraderii ce deruleaz` opera]iuni sc`pate de sub oricecontrol;

Poate cea mai mare vulnerabilitate a sistemelor fi-nanciar-bancare na]ionale este aceea c` acestea nuau definit` o practic` coerent` de a se integra însistemul globalizat financiar.

Sistemul nostru bancar se afl` la periferia mareluiconglomerat financiar-bancar, fiind antrenat în fluxurinesemnificative [i extrem de riscante.

Apel`m la credite cifrate la zeci de miliarde de eurooferite în combina]ii originale (FMI + Uniunea Euro-pean` + Banca Mondial`) f`r` s` avem clarificateefectele finale ale acestor împrumuturi.

În timp ce negociem cu FMI, refuz`m s` facem pu-blice conturile extrem de bine alimentate ale cet`-]enilor români aflate în b`ncile strìne.

Exportul de capital (curat [i criminal) reprezint`marea necunoscut` a autorit`]ilor bancare na]ionale.

Un foarte important capital realizat în România decet`]eni români [i strìni a fost exportat [i se afl`protejat în paradisurile fiscale [i bancare, administrat[i gestionat de b`nci respectabile din Elve]ia, Austria,Luxemburg, SUA, Marea Britanie [i alte teritorii „ne-cooperante”.

Acest capital nu se va întoarce în România sub for-ma investi]iilor: el este pus la dispozi]ia administrato-rilor nominaliza]i mai sus, care garanteaz` câ[tiguri înfavoarea titularilor, neinteresa]i de economia ]`rilorde origine.

Rela]ii de colaborare„Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor din România sprijin` Serbia [i

dore[te continuarea colabor`rii dintre cele dou` state!“Aceasta a fost mesajul vicepre[edintelui pentru rela]ii interna]io-

nale al IPA din ]ara noastr`, Ion Mircea Gherghi]`, la cea de-a IV-a edi-]ie a Conferin]ei IPA - Sec]ia Sârb`. Evenimentul a avut loc în perioada16-18 mai, în localitatea Prenejane, din regiunea Vranje.

Ziua întâi a fost dedicat` cunoa[terii [i inform`rii reciproce a mem-brilor din Grecia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Croa]ia, Slo-vacia [i România. Partea sârb` a fost reprezentat` de pre[edinteleStole Filipovic [i de secretarul general Dragan Petkovic.

Deschiderea oficial` a conferin]ei IPA a avut loc în data de 17 mai,când fiecare delega]ie a adresat mesajul sù participan]ilor.

Pe parcursul celor trei zile, membri IPA au putut vi-zita ora[ul Vranje, mân`stirea „Sf. Prohor Pcinjski“, dar[i obiective turistice precum „Cele Kula“ [i „Konstantincel mare“ din Nis.

IIoonn MMiirrcceeaa IIoonn MMiirrcceeaa GGHHEERRGGHHII}}~~GGHHEERRGGHHII}}~~


12

LLooccuull ss`̀vvâârr[[iirriiii iinnffrraacc]]iiuunniiii aarree ppeennttrruu oorriiccee aanncchhee--ttaattoorr uunn ccaarraacctteerr mmaaggiicc,, nnuu ppeennttrruu ccrreeddiinn]]aa uunnoorraa cc`̀ssuufflleettuull vviiccttiimmeeii ((aattuunnccii ccâânndd aavveemm ddee aa ffaaccee ccuu ooccrriimm`̀,, ffiirree[[ttee)) ss--aarr aaffllaa îînncc`̀ aaccoolloo [[ii aarr uurrmm`̀rrii ccee sseeîînnttââmmppll`̀,, ccii ppeennttrruu cc`̀ aanncchheettaattoorruull [[ttiiee cc`̀ aaiiccii ssee aaffll`̀uurrmmeellee llaatteennttee ccaarree aa[[tteeaapptt`̀,, tt`̀ccuuttee,, ss`̀ ffiiee ddeessccoo--ppeerriittee ppeennttrruu aa--ll ddeemmaassccaa ppee ccrriimmiinnaall..

{{ii oorriiccee aanncchheettaattoorr ssee îînnffiiooaarr`̀ llaa ggâânndduull cc`̀ uunn ssiinn--gguurr ppaass ggrree[[iitt,, oo ssiinngguurr`̀ mmii[[ccaarree pprriippiitt`̀ ssaauu nneeiinn--ssppiirraatt`̀ ppoott ss`̀ ddiissttrruugg`̀ ssaauu ss`̀ ccoommpprroommiitt`̀ ddeessccii--ffrraarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii [[ii,, iimmpplliicciitt,, iiddeennttiiffiiccaarreeaa iinnffrraacc--ttoorruulluuii..

NNuu eexxiisstt`̀ ccrriimmee ppeerrffeeccttee,, ccii ggrree[[eellii ggrraavvee,, cceell mmaaiiaaddeesseeaa ff`̀ccuuttee llaa ffaa]]aa llooccuulluuii,, îînn aacceeaasstt`̀ aaccttiivviittaatteeiinnii]]iiaall`̀ [[ii pprriioorriittaarr`̀ ccaarree pprreessuuppuunnee,, ddee cceellee mmaaiimmuullttee oorrii,, uunn aaddeevv`̀rraatt eexxaammeenn ddee pprroobbiittaattee [[ttiiiinn]]iiffiicc`̀ppeennttrruu oorriiccee ccrriimmiinnaalliisstt..

NNoo]]iiuunneeaa,, ssccooppuull [[ii iimmppoorrttaann]]aacceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeii

NNoo]]iiuunneeaa [[ii ccllaassiiffiiccaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii

Locul faptei este locul cel mai important pentruancheta penal`, fiind, de cele mai multe ori, punctulde plecare al investiga]iei criminalistice. Aici se g`sescurmele infractorilor [i ale victimelor, vizibile ori înstare latent`, l`sate inten]ionat, din neglijen]` ori dinignoran]`. Urmele a[teapt` s` fie descoperite [i inter-pretate dup` criterii [tiin]ifice, consacrate de practica[i teoria criminalisticii, pentru a servi la aflareaadev`rului.

Locul faptei constituie locul unde s-a consumat, întotal sau în parte, o activitate infrac]ional` ori loculunde s-a produs rezultatul acesteia, [i unde se g`sescprobele care vor servi la incriminarea celor care auînf`ptuit actul criminal.

Aceast` defini]ie are în vedere preciz`rile f`cute înCodul nostru de procedur` penal` (art. 30), astfel c`o prim` clasificare a locului faptei se deduce de lasine: principal (în total) si secundar (în parte)..

De regul`, sintagma loc principal se refer` la loculunde s-a consumat primul act criminal, iar locuri se-cundare sunt considerate celelalte locuri unde s-audesf`[urat alte activit`]i infrac]ionale. *(* A se vedea,în acest sens, HHeennrryy CC.. LLeeee,, TTiimmootthhyy MM.. PPaallmmbbaacchh,,MMaarriillyynn TT.. MMiilllleerr,, Henry Lee’S Crime Scene Handbook,Elsevier Academic Press, California, USA, 2005, p.2-3)Într-adev`r, în investigarea unui omor, locul comiteriiinfrac]iunii nu coincide întotdeauna cu locul unde s-ag`sit cadavrul, astfel c`, vom considera ca loc primarsau principal acea loca]ie unde s-a consumat actul

criminal, iar ca locuri secundare, loca]iile în care sus-pectul a ascuns ori a aruncat arma corp delict sau alteinstrumente de care s-a folosit în activit`]ile in-frac]ionale; autoturismul suspectului, al victimei oriun alt autoturism care a servit la s`vâr[rea faptei saula transportul cadavrului; locuin]ele suspectului sauale victimei; garajul sau alte loca]ii unde au fostascunse bunurile jefuite; loca]iile unde au fost îngro-pate cadavrul ori fragmente ale acestuia; c`ile de ac-ces folosite de suspect [i victim`; locuin]ele com-plicilor [.a.

Distinc]ia între locul principal [i locurile secundarese poate face în faza ini]ial`, pe parcursul sau abia lafinalizarea anchetei, în raport cu particularit`]ile fiec`-rui caz. Este de preferat ca aceast` distinc]ie s` se fa-c`, totu[i, în faza incipient`.

Locul comiterii infrac]iunii poate fi în interiorul unuiimobil sau în aer liber (câmp, p`dure, râu, lac).

În literature de specialitate anglo-saxon`, locul fap-tei este definit [i ca macroscopic, când include maimulte loca]ii, inclusive corpul victimei [i al suspectului[i microscopic, când locul faptei este considerat unobiect sau urme care au o leg`tur` esen]ial` în inves-tigarea infrac]iunii, cum ar fi: urme biologice, mu[-c`turi g`site pe corpul victimei sau al suspectului, am-prente digitele, fire de p`r, mucuri de ]igar` etc.

Un caz poate s` con]in` mai multe locuri macro [imicroscopice care trebuie investigate într-o leg`tur`cauzal` deoarece fiecare poate furniza informa]ii care,împreun`, pot conduce la identificarea f`ptuitorului.„Cadavrul trebuie s` fie considerat el însu[i un loc alfaptei, deoarece poate con]ine o multitudine de tipuride probe”. *(*HHeennrryy CC.. LLeeee,, TTiimmootthhyy MM.. PPaallmmbbaacchh,,MMaarriillyynn TT.. MMiilllleerr,op.cit., p.4-6). Autorii cita]i consider`c` locul faptei poate fi clasificat [i în raport cu

prof

esio

nal

O abordare modernqa investigqrii locului faptei

Prof. univ.dr. Laz`r Cârjan, vicepre[edinte al IPA - Sec]ia Român`,prim-vicepre[edinte al Asocia]iei Criminali[tilor din România

CCRRIIMMEE SSCCEENNEE IINNVVEESSTTIIGGAATTIIOONNCCRRIIMMEE SSCCEENNEE IINNVVEESSTTIIGGAATTIIOONNFor any inquirer the crime scene has a magic

nature, not because some people’s faith that the vic-tim’s soul (when we are dealing with a crime, ofcourse) would still be there and follow up what isgoing on, but because the inquirer knows that thereare the hidden traces waiting quietly to be discov-ered and to unmask the criminal. And any inquirertrembles thinking one wrong step, only one rush oruninspired move could destroy or discredit the crimescene’s deciphering and, implicitly, the delinquent’sidentification.

There are not perfect crimes, but there are seriousmistakes, most of the times, done at the crime scenein this initial and prior action that suppose for anycriminologist, most of the times, a real exam of sci-entific probity.

CCOONNCCEEPPTTEE CCHHEEIIEECCOONNCCEEPPTTEE CCHHEEIIEE :: locul faptei (scena infrac]iunii);reguli procesual-penale; preg`tirea cercet`rii; regulitactice; primul intervenient; faza static` [i fazadinamic`; fixarea cercet`rii: proces – verbal, fotografii[i filme judiciare, schi]e; reluarea cercet`rii; trusecriminalistice moderne.

KKEEYYWWOORRDDSSKKEEYYWWOORRDDSS :: scene of the crime; procedure rules;preparing the processing; rules of tactics; first respon-der; static and dynamic phase; record the crimescene – minute, forensic photography and videotap-ing, sketches; repeating the processing; modernforensic kits.


13


14

infrac]iunea comis`: locul unui omor, al unui viol, alunui jaf etc. sau în func]ie de loca]ia faptei: banc`,tren, autoturism, vapor, cas` de locuit.

De asemenea, o alt` clasificare prive[te caracterulorganizat sau dezorganizat al locului faptei, care estetot mai des întâlnit` în practic` în contextul utiliz`riipsihologiei judiciare în anchetele penale: locul fapteipoate fi activ-pasiv, organizat sau dezorganizat.

În ce prive[te specula]iile care s-au f`cut la noidespre distinc]ia dintre locul faptei [i fa]a locului, su-biectul nu are rost s` fie dezvoltat deoarece majorita-tea speciali[tilor consider`, ast`zi, c` cele dou`no]iuni sunt sinonime.

În literatura de specialitate se subliniaz` impor-tan]a deosebit` pe care o are cercetarea locului fapteipentru identificarea f`ptuitorilor [i deferirea lorjusti]iei, pentru a se face dreptate fie în scop repa-rator, fie, atunci când acest lucru este imposibil,pentru împlinirea rolului coercitiv [i preventiv al pe-depsei penale. Ca atare, insist`m s` se acorde o aten-]ie deosebit`, în fiecare caz, atât pentru delimitareacorect` a locului faptei în regim de maxim` urgen]`,cât [i pentru o cercetare riguroas`, lipsit` deprejudec`]i.

Rutina este favorabil` anchetei numai dac` nu seface nici un rabat de la regulile tactice statornicite deteorie [i practic` [i dac` nu se încalc` principiulpotrivit c`ruia fiecare participant al echipei decercetare trebuie s`-[i fac` treaba în limitelecompeten]ei profesionale, cu respectarea opiniilorcelorlal]i [i mai ales cu excluderea infatu`rii [i a do-rin]ei de a-[i impune cu orice pre] punctul de vedere.

Asemenea „supermeni” trebuie s` nu beneficiezede menajamente pentru c` pot juca un rol nociv carese r`sfrânge asupra solu]ion`rii cazului.[i ar mai fi ceva extrem de important: apelarea laprezic`tori, clar-v`z`tori sau cum vrem s`-i definim pecei cu puteri paranormale, nu poate [i nu trebuie s`înlocuiasc` cercetarea riguros-[tiin]ific` a fiec`rei por-]iuni a locului faptei, chiar [i atunci când suspectul arecunoscut fapta cu lux de am`nunte.

Ca s`-l parafraz`m pe Einstein, inspira]ia, de naturùman` sau divin`, nu poate înlocui transpira]ia!

Orice informa]ie este bine-venit`, dar trebuieverificat` împreun` cu celelalte informa]ii [i încontextul întregului, f`r` s` se abandoneze nici opist`!

Potrivit art. 129 alin. 1 din C. pr. pen., cercetarealocului faptei poate fi dispus` când este necesar:

- s` se efectueze constat`ri cu privire la situa]ialocului s`vâr[irii infrac]iunii;

- s` se descopere [i s` se fixeze urmele infrac]iunii;- s` se stabileasc` pozi]ia [i starea mijloacelor ma-

teriale de prob` [i împrejur`rile în care a fost s`vâr[itìnfrac]iunea.

Cercetarea locului faptei se impune [i în scopulppeerrcceepp]]iieeii nneemmiijjlloocciittee aa sscceenneeii iinnffrraacc]]iiuunniiii,, chiar dacà trecut un anumit timp de la comiterea acesteia, iarcâmpul infrac]ional a suferit modific`ri. Este o regul`pe care trebuie s` o respecte cu sfin]enie [eful echipeide cercetare care are dificila misiune de de a clarificaun caz în care, cel pu]in în aparen]`, toate cìle au fostblocate.

11.. 22 CCaarraacctteerriissttiicciillee cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeiiConstituie o activitate iinnii]]iiaall`̀ a investig`rii unei in-

frac]iuni. Este oobblliiggaattoorriiee în cazul infrac]iunilor în careau avut loc moartea victimei, v`t`m`ri corporale gra-ve, furturi din locuin]e, furturi de [i din autoturisme,tâlharii [i violuri urmate de moartea victimei, tâlharii,

accidente de circula]ie cu moartea victimei [i fuga dela locul faptei, incendii, explozii, calamit`]i, precum [iîn cazul unor fraude.

Cercetarea locului faptei este posibil` [i obligatoriechiar [i în situa]iile în care evenimentul a fost re-clamat cu întârziere (de exemplu, tâlh`ria reclamatadup` externarea victimei).

Este o activitate iimmeeddiiaatt`̀,, care trebuie s` se efec-tueze într-un termen cât mai apropiat de comitereainfrac]iunii.

Constituie, în principal, oo aaccttiivviittaattee iirreeppeettaabbiill`̀,, da-torit` modific`rilor la care este supus câmpul in-frac]ional, astfel c` de fiecare dat` când se reia sau serepet` cercetarea, locul faptei nu mai este acela[i.

11..33. IImmppoorrttaann]]aa cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeii::- constituie, de cele mai multe ori, singura

modalitate de ob]inere a probelor în faza ini]ial`;- este un element probator deosebit de relevant

pentru aflarea adev`rului;- contribuie la identificarea f`ptuitorului, stabilirea

datelor necesare privind personalitatea acestuia [imodul de operare folosit.

11..44.. SSaarrcciinniillee cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeii deriv` atât dinprevederile art. 129 Cod procedur` penal`, cât [i dinexperien]a acumulat` în practica [i literatura de spe-cialitate:

- investigarea locului în care a fost s`vâr[it` infrac-]iunea pentru stabilirea naturii acesteia [i a împreju-r`rilor în care a fost comis`;

- descoperirea, fixarea, ridicarea [i examinarea ur-melor [i a altor mijloace de prob`;

- determinarea drumului parcurs de infractor (itercriminis);

- stabilirea modului de operare al f`ptuitorului(f`ptuitorilor);

- precizarea timpului s`vâr[irii infrac]iunii;- identificarea persoanelor care au tangen]` cu ca-

uza cercetat`: f`ptuitori, martori, victime, persoaneresponsabile civilmente;

- elaborarea primelor versiuni pentru orientarea in-vestiga]iilor ulterioare.

11..55.. AAssppeeccttee ddee oorrddiinn pprroocceessuuaallÎn faza de uurrmm`̀rriirree ppeennaall`̀, cercetarea locului faptei

se efectueaz` dup` începerea urm`ririi penale, carese poate dispune imediat sau pe parcursul investig`riicriminalistice.

De regul` se efectueaz` îînn pprreezzeenn]]aa mmaarrttoorriilloorraassiisstteenn]]ii,, afar` de cazul când acest lucru nu mai esteposibil.

Cercetarea se poate efectua îînn pprreezzeenn]]aa pp`̀rr]]iilloorr,,dar neprezentarea p`r]ilor încuno[tin]ate nu împie-dic` efectuarea cercet`rii.

ÎÎnnvviinnuuiittuull ssaauu iinnccuullppaattuull rree]]iinnuutt oorrii aarreessttaatt poate fiadus la cercetare. Dac` acest lucru nu este posibil,organul de urm`rire penal` îi pune în vedere c` aredreptul s` fie reprezentat [i îi asigur`, la cerere, re-prezentarea.

Potrivit art. 172 C. pr. pen., modificat prin Legea nr.32/1990, ap`r`torul învinuitului sau inculpatului aredreptul s` asiste la efectuarea oric`rui act de urm`rirepenal`; deci, [i la cercetarea locului faptei.

ÎÎnn ffaazzaa ddee jjuuddeeccaatt`̀,, instan]a poate s` efectuezecercetarea locului faptei în condi]ii de contradicto-rialitate, cu citarea p`r]ilor [i în prezen]a procuroruluicând participarea acestuia la judecat` este obligatorie.

Persoanele care se afl` sau vin la locul faptei pot fiîmpiedicate, potrivit art. 129 alin. ultim. C. pr. pen., s`comunice între ele sau cu alte persoane ori s` plece

prof

esio

nal


15

înainte de terminarea cercet`-rii.

Cercetarea llooccuulluuii ffaapptteeii sseeccoonnsseemmnneeaazz`̀ îînnttrr--uunn pprroocceess--vveerrbbaall care trebuie s` cuprind`datele men]ionate în art. 91 C.pr. pen:

- data [i locul unde este în-cheiat;

- numele, prenumele, calita-tea celui care îl încheie [i uni-tatea din care face parte;

- numele, prenumele, ocu-pa]ia [i adresa martorilor asis-ten]i;

- descrierea am`nun]it` acelor constatate, precum [i am`surilor luate;

- modific`rile survenite; - persoanele care le-au f`-

cut; în ce scop; persoanele g`-site la locul faptei;

- numele, prenumele, ocu-pa]ia [i adresa persoanelor lacare se refer` procesul-verbal,obiec]iile [i explica]iile aces-tora;

- men]iunile prev`zute delege pentru cazurile speciale;

b) alte date cerute de art. 131 C. pr. pen.:- descrierea am`nun]it` a situa]iei locului;- urmele g`site, fixate [i ridicate; s` se precizeze

locul în care au fost descoperite, distan]ele fa]` deanumite repere (fereastr`, u[`, copac, axul [oseleietc);

- obiectele examinate [i cele ridicate, cu descriereacaracteristicilor de identificare (model, marc`, lip, se-rie), dimensiuni, culoare, form`, calitate;

- starea urmei sau a obiectului (curat`, murdar`,cald`, fierbinte, rece, înghe]at`, topit`, cu miros, în pu-trefac]ie, f`r` miros etc);

- condi]iile în care au fost descoperite;- descrierea metodelor folosite pentru ambalare,

etichetare [i sigilare;- cantit`]ile ridicate;- împrejur`rile negative (controversate) constatate

[i m`surile luate pentru clarificarea lor;- starea timpului: ploaie, ninsoare, c`ldur`, ger,

vânt etc;- m`surile luate fa]` de victime, f`ptuitori, obiecte

implicate în eveniment;- fotografiile judiciare efectuate: fotografia de orien-

tare, fotografia schi]`, fotografia obiectelor principale,fotografiile de detaliu [i m`sur`torile fotografice, pre-cizându-se marca aparatului folosit [i a filmului;

- men]iuni cu privire la înregistr`rile efectuate: în-registrarea pe band` videomagnetic` ori înregistr`rifoto [i video-digitale;

- tehnica de iluminare utilizat`;- men]iuni despre întocmirea planului-schi]`, cu

precizarea sc`rii la care s-a întocmit ori despre de-senul schi]` realizat;

- rezultatul folosirii câinelui de urm`rire;- observa]iile persoanelor participante, mijloacele

materiale de prob` ridicate de la locul faptei [i celel`sate în custodie, precum [i obiec]iile f`ptuitorului;

- ora începerii [i ora termin`rii cercet`rii loculuifaptei, cu precizarea condi]iilor meteorologice [i de vi-zibilitate pe parcursul cercet`rii;

- num`rul de exemplare [i destina]ia acestora.Procesul-verbal trebuie s` fie întocmit într-un stil

clar, precis [i concis, s` prezinte în mod obiectiv si-tua]ia constatat` la locul faptei. Procesul-verbal sesemneaz` de c`tre organul judiciar, martori asisten]i[i de alte persoane, pe fiecare pagin`, iar locurile r`-mase libere se bareaz`.

În procesul-verbal nu se consemneaz` opiniile ex-per]ilor sau ale martorilor asisten]i cu privire la modulîn care s-a comis fapta [i persoana f`ptuitorului..

Este preferabil ca procesul-verbal s` fie redactat lalocul faptei, pentru a nu se omite am`nunte relevantepentru cercetare.

Calitatea procesului-verbal face dovada compe-ten]ei, mìestriei [i obiectivit`tii celui care îl întocme[-te. HHaannss GGrroossss consemna în Manuel practique d'in-struction judiciare, Ed. Marchal et Biliard, voi. I, Paris,1899, p. 148: „Procesul-verbal de cercetare la fa]a lo-cului este, de asemenea, o piatra de încercare ajudec`torului de instruc]ie. Nicìeri nu se dezv`luie cumai mult` claritate priceperea, siguran]a spiritului deobserva]ie, logica ra]ionamentului, perseveren]a me-todic` [i con[tient` în realizarea scopului sù, dar, deasemenea, nicìeri nu se manifest` mai bine ne-priceperea, sl`biciunea spiritului de observa]ie,dezordinea, incertitudinea, ezitarea judec`torului deinstruc]ie.

2. RReegguullii ttaaccttiiccee pprriivviinndd pprreegg`̀ttiirreeaa cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuiiffaapptteeii

22..11.. OOrrggaannuull ddee uurrmm`̀rriirree ppeennaall`̀,, la primirea se-siz`rii (plângere, denun] sau sesizare din oficiu, con-form art. 221 din C. pr. pen.)rrrr trebuie s` ia deîndat`,urm`toarele m`suri, indiferent dac` este sau nucompetent (art. 213 din C. pr. pen.):

- identificarea persoanei care a f`cut plângerea saudenun]ul;

- stabilirea unor date de prim` sesizare despre in-frac]iunea comis`, locul [i timpul s`vâr[irii, num`rulvictimelor [i starea acestora, dac` se cunoa[te f`ptu-itorul, natura [i întinderea pagubelor cauzate;

- raportarea telefonic` a evenimentului la e[alonulsuperior;

- dispunerea unor m`suri urgente pe care trebuie


16

s` le ia organele locale de poli]ie pân` la sosirea echi-pei de cercetare: pentru salvarea victimelor, paza [iconservarea locului faptei, interzicerea p`trunderiicurio[ilor, identificarea [i audierea sumar` a mar-torilor oculari, identificarea [i re]inerea f`ptuitorilor;

- constituirea echipei de cercetare, din care fac par-te: procurorul criminalist, care este [eful echipei, ofi-]eri de judiciar [i cercet`ri penale, ofi]erul criminalist,medicul legist, subofi]erul care conduce câinele deurm`rire [i al]i speciali[ti, dup` caz;

- asigurarea particip`rii p`r]ilor civile, civilmenteresponsabile, a victimelor, f`ptuitorilor ori a ap`r`to-rilor acestora;

- preg`tirea mijloacelor tehnico-[tiin]ifice crimina-listice adecvate;

- trusa criminalistic` universal`;- trusa foto [i trusele specializate;- laboratoare criminalistice mobile;- aparatura de detec]ie;- mijloace tehnice de identificare dup` semnal-

mentele exterioare;- deplasarea cu maxim` urgen]` la locul faptei.

22..22.. RReegguullii ttaaccttiiccee ssppeecciiffiiccee cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeiiAA.. Primul sosit la locul faptei (poli]ist, pompier, per-

sonal medical) este, fire[te, [i primul intervenient. El are un rol decisiv pentru derularea anchetei, ast-

fel c` pa[ii pe care îi va face trebuie s` fie în strict`concordan]` cu ambian]a locului faptei.

În principiu, primul sosit va lua urm`toarele m`suri:AAccoorrddaarreeaa pprriimmuulluuii aajjuuttoorr vviiccttiimmeelloorr,, chiar cu riscul

modific`rii locului faptei. Primul intervenient trebuie s` aib` cuno[tin]e me-

dicale minimale pentru evaluarea func]iilor vitale lalocul faptei [i luarea primelor m`suri: respira]ie gur`la gur`, masaj cardiac extern, oprirea hemoragiei, apli-carea unei atele, anun]area personalului medical despecialitate.* (*Recomand`m excelenta lucrare coor-donat` de Chestor medic doctor MMiihhaaii MMaarriiuuss DDaann,Manual de prim ajutor, Edi]ia a II-a, Editura MAI, Bu-cure[ti, 2004.)

A se vedea, în acest sens, [i LLaazz`̀rr CCâârrjjaann, Tratat decriminalistic`, Editura Pinguin Book, Bucure[ti, 2005,p. 480-487). Va face tot ceea ce este posibil s`modifice cât mai pu]in locul faptei, dar cel mai

important lucru îl constituie salvarea vicimei aflate înpericol [i îngrijirea r`ni]ilor.

MMaarrccaarreeaa aassppeeccttuulluuii iinnii]]iiaall aall llooccuulluuii ffaapptteeii [[iissttaabbiilliirreeaa mmooddiiffiicc`̀rriilloorr ssuurrvveenniittee.

Este important ca primul intervenient s` noteze, s`deseneze, s` fotografieze si s` filmeze pozi]ia ini]ialà victimei [i a obiectelor corp delict, [i s` noteze mo-dific`rile survenite, f`r` s` se fac` nicio interven]ie.

De asemenea, este indicat s` marcheze [i s` prote-jeze scena infrac]iunii cu band` metric` sau alte mij-loace pe care le are la îndemân`.

ÎÎnnll`̀ttuurraarreeaa ccuurriioo[[iilloorr.Se va proceda cu tact, fotografiindu-se, discret, toa-

te persoanele g`site la locul faptei, care p`r`sesc saucare sosesc pe parcurs: printre ele este posibil s` fiechiar suspectul pe care îl cùt`m. Se vor nota, în acee-a[i manier`, [i autoturismele g`site în apropierealocului faptei, precum [i orice comportament suspect.

ÎÎnnll`̀ttuurraarreeaa uunnoorr ppeerriiccoollee iimmiinneennttee: incendii, ex-plozii, inunda]ii etc., cu respectarea m`surilor de pro-tec]ie necesare. S` fie avertiza]i [i îndep`rta]i [i zia-ri[tii, care pot pl`ti cu via]a, a[a cum s-a întâmplat laMihìle[ti-Buzù, în anul 2005.

PPrrootteejjaarreeaa [[ii ccoonnsseerrvvaarreeaa uurrmmeelloorr fa]` de condi]iilemeteorologice sau alte pericole de distrugere ori con-taminare. Aceste urme vor fi fotografiate [i filmate,prelevate [i conservate, notându-se pozi]ia lor [imodific`rile intervenite.

CCoonnsseemmnnaarreeaa uunnoorr îîmmpprreejjuurr`̀rrii ccaarree ppoott ss`̀ ddiissppaarr`̀:prezen]a unor mirosuri (parfum, medicamente, trans-pira]ie, tutun), func]ionarea unor aparate electro-cas-nice (radio, televizor, telefon, aragaz, sobe, calorifere,frigidere), starea încuietorilor [i dispozi]iilor de si-guran]` (dac` u[ile au fost g`site închise saudeschise, dac` s-a folosit z`vorul sau lan]ul de sigu-ran]`), starea ferestrelor (închise, deschise, storuri saudraperii trase), condi]iile atmosferice, dac` lumina eraaprins` etc.Se interzice folosirea oric`rui obiect aflat la locul fap-

tei, inclusiv baia [i W.C.-ul (nu se va trage apa), [i nuse va goli co[ul cu gunoi.

Este de preferat s` se ridice probe de miros.De asemenea, la fa]a locului nu se fumeaz`, nu se

bea (nici m`car ap` de la robinet), nu se m`nânc`, nuse cur`]` hainele!. Primul sosit trebuie s` nu distrugùrmele vizibile sau latente decât pentru salvareavictimei [i s` nu creeze altele noi (mucuri de ]ig`ri,fire de p`r, saliv`, impresiuni papilare, urme de înc`l-]`minte) care pot deruta ancheta.

CC`̀uuttaarreeaa [[ii rree]]iinneerreeaa ssuussppeeccttuulluuii la locul faptei sauîn împrejurimi. Nu trebuie s` subestim`m inteligen]ainfractorului dar, în egal` m`sur`, nici prostia lui!

E posibil ca suspectul s` fie printre curio[i, dar estela fel de posibil s` fie cel care a anun]at evenimentulsau care pretinde c` a fost martor ocular. {i este la felde posibil s` se întoarc` la locul faptei pentru a [tergeurmele ori pentru a urm`ri demersul criminalistic.

Odat` identificat, s` nu i se permit` distrugereaunor probe relevante: microurme aflate pe corp saupe haine, impresiuni digitale, depozit subunghial (nui se va permite sp`larea mâinilor).

Aceste precau]ii se vor lua [i în situa]ia în care re-cunoa[te fapta comis`! Suspectul va fi perchezi]ionat,cùtându-se arme albe [i de foc, obiecte apar]inândvictimei, bilete de c`l`torie, fotografii [i orice alte no-ti]e de interes operativ.

Toate obiectele g`site asupra lui vor fi fotografiateîn prezen]a martorilor oculari, înregistrându-i-se [ireac]iile. Nu i se va permite p`trunderea în locul faptei[i va fi supravegheat, chiar [i la toalet`, f`r` mena-jamente.


17

IIddeennttiiffiiccaarreeaa [[ii aauuddiieerreeaa mmaarrttoorriilloorr ooccuullaarrii.. Informa]iile ob]inute vor fi exploatate pentru iden-

tificarea [i re]inerea suspectului. Martorii nu vor fiinfluen]a]i prin întreb`ri sugestive, [i nici nu trebuie s`surprind` discu]iile poli]i[tilor. Vor fi notate preciz`rilemartorilor oculari privind evenimentul la care auasistat [i eventualele modific`ri ale locului faptei, darnu se va face nicio interven]ie pân` la sosirea echipeide cercetare.

RRaappoorrttaarreeaa eevveenniimmeennttuulluuii la e[alonul superior subforma r`spunsurilor la întreb`rile clasice: ce s-aîntâmplat, unde, când, cum, cine este autorul, cineeste victima.

PPaazzaa [[ii aassiigguurraarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii..Se vor folosi benzi, sfori, semnalizatoare sau chiar

autoturisme inscrip]ionate. Unul sau mai mul]ipoli]i[ti vor p`zi locul faptei [i vor restric]iona accesulpersonelor care nu au acest drept (curio[i, jurnali[ti,inclusiv poli]i[ti [i alte oficialit`]i).

Nu este o sarcin` u[oar`, mai ales c`, în multe si-tua]ii, se g`sesc destui „vân`tori de imagine”, dar pro-tejarea scenei infrac]iunii este o misiune extrem deimportant` pentru derularea anchetei.

Folosind un joc de cuvinte, anglo-saxonii spun c`locul faptei (scene of crime) nu este pentru nimeni,inclusiv pentru [efi, o scen` de spectacol sau deparad`.

Se recomand` tact [i diploma]ie, dar [tim bine c`nu este nici pe departe o sarcin` u[oar`.

În aer liber, se va bloca un spa]iu cât mai larg, dacèste posibil pe trei nivele: primul nivel, de protec]iegeneral`, pentru a împiedica accesul persoanelorneautorizate.

Se recomand` ca la acest nivel s` se amenajeze unspa]iu destinat presei. În felul acesta se va asigura ocooperare benefic` în folosul anchetei.

Al doilea nivel, situat în apropierea locului faptei, vafi destinat personalului poli]iei, oficialilor, persona-lului medical [i autoturismelor acestora. Aici se vaorganiza punctul de comand` care va coordona toateactivit`]ile pentru buna desf`[urare a anchetei.

Ultimul nivel, cel mai important, prive[te zona ]int`,cu acces foarte limitat, rezervat, ca regul` obligatorie,doar criminali[tilor [i exper]ilor. (* A se vedea, pentruprimele m`suri luate la locul faptei, HHeennrryy CC.. LLeeee,,TTiimmootthhyy PPaallmmbbaacchh,, MMaarriillyynn TT.. MMiilllleerr,, op. cit., p.49-60;VVeerrnnoonn JJ.. GGeebbeerrtthh,, Practical Homicide Investigation.Tactics, Procedures, and Forensic Techniques, FourthEdition, 2006 by Taylor & Francis Group, p.2-20, 65-68).

B. În faza de preg`tire, îînn ccââmmppuull iinnffrraacc]]iioonnaall pp`̀--ttrruunnddee ddooaarr [[eeffuull eecchhiippeeii îîmmpprreeuunn`̀ ccuu ccrriimmiinnaalliissttuullpentru a dispune:

- FFiixxaarreeaa cc`̀iilloorr ddee aacccceess pentru ceilal]i membri aiechipei [i a priorit`]ilor: medic legist, ofi]er criminalist,câine de urm`rire;

- Interzicerea oric`ror activit`]i care pot deruta cer-cetarea: ffuummaatt,, bb`̀uutt,, mmâânnccaatt,, ccuurr`̀]]iirreeaa hhaaiinneelloorr,, ccrree--aarreeaa aallttoorr uurrmmee;;

-- AAlleeggeerreeaa mmaarrttoorriilloorr aassiisstteenn]]ii dintre persoanelecare nu au leg`turi de rudenie cu f`ptuitorul ori cup`r]ile v`t`mate;

- Ob]inerea unor informa]ii utile privind stabilireacceerrccuulluuii ddee ssuussppeecc]]ii dintre persoanele aflate în an-turajul victimei ori b`nuite de c`tre aceasta. Informa-]iile vor fi completate cu datele furnizate de f`ptuitor,rude, vecini, martori oculari;

- Investigarea persoanelor g`site la locul fapteipentru a se stabili date concludente privind ssiittuuaa]]iiaaiinnii]]iiaall`̀ aa ccââmmppuulluuii iinnffrraacc]]iioonnaall..

22..33.. EEffeeccttuuaarreeaa cceerrcceett`̀rriiii pprroopprriiuu--zziissee se va des-f`[ura în dou` faze: faza static` [i faza dinamic`, sta-bilite conven]ional, dup` urm`toarele reguli tacticegenerale:

aa.. CCeerrcceettaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii ssee vvaa ffaaccee ddee îînnddaatt`̀,,eevviittâânndduu--ssee îînnss`̀ ggrraabbaa [[ii ssuuppeerrffiicciiaalliittaatteeaa..

Deplasarea la locul faptei, de la anun]area eveni-mentului, trebuie s` se fac` îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmppppoossiibbiill.. Orice manager trebuie s` î[i stabileasc`, pe-riodic, ca oobbiieeccttiivv pprriioorriittaarr,, ob]inerea unui timp optim.

bb.. CCeerrcceettaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii ttrreebbuuiiee ss`̀ ssee ffaacc`̀ssiisstteemmaattiicc..

Experien]a demonstreaz` c` nniiccii uunn ccaazz nnuu sseeaa--mm`̀nn`̀ ccuu aallttuull,, dar abordarea oric`rui eveniment tre-buie s` se fac` în baza unui plan, în care se stabilescactivit`]ile care trebuie executate [i succesiuneaacestora. [eful echipei va stabili ssaarrcciinnii pprreecciissee ppeennttrruuffiieeccaarree ppaarrttiicciippaanntt,, imprimând reguli stricte inclusivpentru cei care sunt condu[i de orgolii [i se credatot[tiutori.

CCrriimmiinnaalliissttuull ttrreebbuuiiee,, ddiinn ssttaarrtt,, ss`̀ ffiiee ll`̀ssaatt ss`̀--[[ii ffaacc`̀ttrreeaabbaa ssaa,, ff`̀rr`̀ ss`̀ ffiiee „„dd`̀dd`̀cciitt““ [[ii ssuuppeerrvviizzaatt..

{eful echipei îi va cere îns` criminalistului s` cerce-teze fiecare por]iune de teren, dup` o succesiunestabilit` de comun acord.

cc.. CCeerrcceettaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii ttrreebbuuiiee ss`̀ ffiiee oobbiieeccttiivv`̀..Trebuie impus` regula c` toate urmele de la locul

faptei au ini]ial aceea[i valoare, chiar dac`, aparent, secontrazic sau par lipsite de importan]`.

dd.. CCeerrcceettaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii ttrreebbuuiiee ss`̀ ffiiee ccoommpplleett`̀..Criminalistul trebuie s` fie înarmat cu mult` r`b-

dare [i s` cerceteze fiecare por]iune a locului faptei,insistând s` descopere urme în locuri în care un vizi-tator obi[nuit n-ar avea ce cùta (în dulapuri de hai-ne, sub pat, pe vitrine, în spatele unor piese de mo-bilier etc). Aceste urme pot fi relevante pentru cauz`,asigurând succesul cercet`rii [i, ulterior, al proba]iunii.La fiecare camer` vor fi investigate cele [ase ele-

mente (patru pere]i, tavan [i podea), desf`[urate înplan orizontal pentru întocmirea schi]ei.

Trebuie ss`̀ ssee eevviittee eexxcceessuull ddee ffoottooggrraaffiiii,, dar s` nur`mân` nici un detaliu nefixat de obiectivul aparatuluide fotografiat. Nici nu [tii când î]i poate dezlega enig-ma! Într-un caz de omor, un bolnav mintal, care eraun obi[nuit al locuin]ei victimei, a recunoscut c` ap`truns prin balcon, pe o scar` g`sit` la cercetarea lo-cului faptei. Suspectul a devenit credibil doar când ademonstrat c` a fixat scara cu un banal pietroi, carefusese „surprins“ într-o singur` fotografie, în apro-pierea sc`rii. Nimeni nu i-a dat nicio importan]`, de[is-a dovedit indispensabil pentru cauz`.

ee.. EEcchhiippaa ddee cceerrcceettaarree vvaa ffii ccoonndduuss`̀ ddee uunn [[eeff ccaarreevvaa ccoooorrddoonnaa ttooaattee aaccttiivviitt`̀]]iillee [[ii vvaa ddiirreecc]]iioonnaa iinnvveessttii--ggaarreeaa..

În cazul investig`rii omorului, [eful echipei va fi unprocuror, de regul`, criminalist. {eful echipei va fiatent s` se respecte normele tactice [i metodologice,de la descoperirea urmelor pân` la ridicarea, amba-larea [i transportul lor în condi]ii de siguran]`.

{eful va distribui sarcinile [i tot el va corobora toatedatele [i informa]iile ob]inute, direc]ionându-le într-un singur sens: iiddeennttiiffiiccaarreeaa ff`̀ppttuuiittoorruulluuii..

De tactul sù vor depinde motiva]ia [i profesiona-lismul întregii echipe.

RReessppeeccttaarreeaa ssttrriicctt`̀ aa nnoorrmmeelloorr pprroocceedduurraalleeNormele legale trebuie respectate ff`̀rr`̀ nniiccii oo aabbaa--

tteerree,, indiferent cât de tentante ar fi unele „procedee“'care au asigurat succesul unei opera]iunicu care se împùneaz` unii. Rutina trebuie acceptat`

prof

esio

nal


18

doar cu în]elesul de experien]` profesional` încadrat`strict în litera [i spiritul legii

gg.. RReellaa]]iiaa ccuu mmaassss--mmeeddiiaaRela]ia cu mass-media trebuie s` fie corect`, ba-

zat` pe încredere reciproc`.Experien]a arat` c` ziari[tii trebuie s` fie l`sa]i su-

ficient de aproape, pentru a percepe ambian]a loculuifaptei [i a ob]ine imagini pentru informarea publi-cului, dar suficient de departe [i niciodat` în câmpulinfrac]ional, de regul` în nivelul de protec]ie general`.

Trebuie, de asemenea, s` se manifeste o grij` deo-sebit` pentru protejarea unor date de intimitate alecauzei, care l-ar pune în gard` pe f`ptuitor.

În acela[i timp, s` se aib` în vedere c` presa poateajunge [i singur` la datele fierbin]i ale cazului, iarignorarea ori desconsiderarea ziari[tilor ar putea fi ex-trem de p`gubitoare pentru anchet`.

Iat` de ce, jurnali[tilor trebuie s` li se dea un „os deros“ suficient de „tare“ pentru senza]ional, [i s` se asi-gure o cooperare diplomatic` pentru secretizareadatelor de maxim` importan]` pentru caz

Leg`tura cu jurnali[tii trebuie ]inut` prin purt`torulde cuvânt al poli]iei sau al parchetului, prin conferin]ede pres`. Dac` rela]ia cu presa nu este gestionat`corespunz`tor, se poate declan[a o criz` mediatic`din care se va ie[i cu greu pentru c` ac]ioneaz` ca unt`v`lug [i produce o adev`rat` catastrof` pentru ofi-cialii implica]i, dar, în acela]i timp, poate prejudicia [ibuna desf`[urare a anchetei.

Rela]ia cu mass-media este o component` princi-pal` al managementului anchetei [i, în general, aloric`rui act managerial, astfel c` se impune o cu-noa[tere temeinic` a regulilor care guverneaz` cea dea patra putere.* (*Pentru detalii, a se vedea GGhheeoorrgghheeBBoobblleeaa,, Comunicare [i ordine public`, EdituraScriitorilor Militari, 2008, p.444-448; LLaazz`̀rr CCâârrjjaann, Cri-minalistica [i Mass-Media, în Tratat de criminalistic`,Pinguin Book, Bucure[ti, 2005, p.151-176).

hh.. AAnnaalliizzaa rreezzuullttaatteelloorr oobb]]iinnuutteeProcesul-verbal de cercetare a locului faptei trebuie

ss`̀ ffiiee aannaalliizzaatt iimmeeddiiaatt ddee [[eeffuull ccoommppeetteenntt.. Se mai potumple unele lacune sau se pot înl`tura sc`p`ri orierori care, altfel, ar putea s` conduc`, inevitabil, doarla un nou caz cu autor neidentificat.

33.. FFaazzeellee cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeiiÎn teorie [i practic` se face distinc]ie între dou`

faze: static` [i dinamic`, dar stabilirea lor are un ca-racter conven]ional-didactic, deoarece ele formeaz`un tot unitar.

EEcchhiippaa ddee cceerrcceettaarree aa llooccuulluuii ffaapptteeii într-un cazcomplex va fi compus` din: procuror (în mod obliga-toriu dac` fapta este în competen]a sa) ori un oficialal poli]iei, care va fi [eful echipei; primul sosit (primulintervenient); ofi]eri de investiga]ii criminale; crimi-nali[ti; tehnician foto-video; medic legist, antropolog(dac` situa]ia impune); pompieri, pirotehni[ti (dac`este cazul); conductor câine de urm`rire etc.

33..11.. ÎÎnn ffaazzaa ssttaattiicc`̀ se vor desf`[ura urm`toareleactivit`]i:

-- RReelluuaarreeaa,, ddaacc`̀ eessttee nneevvooiiee,, aa mm`̀ssuurriilloorr ddee ssaallvvaarreeaa vviiccttiimmeeii ssaauu aa vviiccttiimmeelloorr.. Este o m`sur` prioritar`, [iniciun efort nu este inutil dac` ]inem cont de surpri-zele pe care le poate oferi a[a-numita moarte apa-rent`. Dac` n-a ajuns personalul medical, regulile deprim-ajutor pot face adev`rate minuni! PPrriimmuull iinntteerr--vveenniieenntt va prezenta constat`rile [i m`surile pe care le-a luat, precum [i modific`rile survenite în câmpul in-frac]ional.

OOrriieennttaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii din punct de vederetopografic.

• FFoottooggrraaffiieerreeaa ddee aannssaammbblluu aa ppeerrssooaanneelloorr ccaarree aauuffoosstt gg`̀ssiittee llaa llooccuull ffaapptteeii.. Nici nu-]i po]i da seama câtde util` poate deveni pe parcursul investig`rii!

Se discut` mult despre posibila întoarcere a f`ptu-itorului la locul infrac]iunii datorat` fenomenului deamnezie postinfrac]ional`: „Infractorul nu se simte însiguran]`, nu-[i poate aminti dac` totul a fost pus lapunct, dac` nu cumva a comis gre[eala fatal`tr`d`toare. Din acest motiv, cu greu poate rezista im-pulsului imperativ de a se reîntoarce la loculinfrac]iunii, întoarcere care îi este fatal` în cele maimulte cazuri“ ((TTiibbeerriiuu BBooggddaann))..

DDeelliimmiittaarreeaa tteerriittoorriiaall`̀ aa zzoonneeii cceerrcceettaattee..Parcurgerea locului faptei pentru ccuunnooaa[[tteerreeaa aamm--

bbiiaann]]eeii [i identificarea unor repere pentru investigare.OOrriieennttaarreeaa llooccuulluuii faptei din punct de vederetopografic [i criminalistic.

DDeetteerrmmiinnaarreeaa mmeettooddeeii ddee cceerrcceettaarree ** (** HHeennrryy LLeeee[[ii ccoollaabb,, op.cit., p.122-130) aa llooccuulluuii ffaapptteeii::

-- MMeettooddaa lleegg`̀ttuurriiii îînnttrree llooccuull ffaapptteeii,, vviiccttiimm`̀,, ssuuss--ppeecctt [[ii pprroobbee

Punctul de plecare îl poate constitui centrul sceneiinfrac]iunii, dup` care se examineaz` zonele adia-cente pân` la periferie ((cceerrcceettaarree eexxcceennttrriicc`̀)),, darpunctul de ini]iere îl poate constitui [i periferia, cu de-plasarea, spre centru, în spiral` ((cceerrcceettaarree ccoonncceenn--ttrriicc`̀). [eful echipei este suveran în alegerea pro-cedeului de investigare a locului faptei..

Locul faptei poate fi împ`r]it în sseeccttooaarree,, stabilindu-se succesiunea examin`rii acestora sau poate fi cer-cetat numai într-o anumit` direc]ie (în sens liniar).

MMaarrccaarreeaa ddrruummuulluuii ddee aacccceess în câmpul infrac]ional.SSttaabbiilliirreeaa sstt`̀rriiii [[ii ppoozzii]]iieeii oobbiieecctteelloorr care au leg`-

tur` cu cauza [i sunt purt`toare de urme.EExxeeccuuttaarreeaa ffoottooggrraaffiiiilloorr ddee oorriieennttaarree dup` regulile

criminalisticii tehnice; rreeaalliizzaarreeaa îînnrreeggiissttrr`̀rriilloorr vviiddeeoo [[iiaauuddiioo,, pprreeccuumm [[ii aa sscchhii]]eeii llooccuulluuii ffaapptteeii.. Niciunul dinaceste mijloace nu-l poate înlocui pe cel`lat, fiecarese completeaz` pentru o descriere obiectiv` a loculuifaptei.

FFoolloossiirreeaa ccââiinneelluuii ddee uurrmm`̀rriirree pentru prelucrareaurmei de miros uman (dac` permit condi]iile at-mosferice). Sim]ul mirosului, deosebit de fin, se da-toreaz` celulelor senzoriale din mucoasa olfactiv`,care pot fi de 300-600 de ori mai multe decât la om(150-300 milioane fa]` de aproximativ 500.000).*(*Ase vedea excelentele lucr`ri Chinotehnie, Vol.I-V,de


19

DDrr..GGhheeoorrgghhee--PPuuiiuu IIssaacc,, IIoonn AAssaann,, IIooaann MM`̀ll`̀eessccuu,,DDrrdd..iinngg.. SSeerrggiiuu--CC`̀lliinn TT`̀tt`̀rruucc`̀, Editura „Alma Mater”,Sibiu, 2004 [i Criminalistica. Identificarea persoanelorprin metodele odorologiei judiciare, de DDrr.. IIssaaccGGhheeoorrgghhee--PPuuiiuu, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2004,p.75 [i urm.)

ÎÎnn aacceeaasstt`̀ ffaazz`̀ ppoott ffii oobb]]iinnuuttee ddaattee [[ii iinnffoorrmmaa]]iiiiccaarree ss`̀ ccoonndduucc`̀ llaa iiddeennttiiffiiccaarreeaa ff`̀ppttuuiittoorruulluuii..

Se iau m`suri pentru uurrmm`̀rriirreeaa f`ptuitorului cu-noscut sau prezumtiv (consemn la frontier`).Se dau în urm`rire, în m`sura în care se cunosc

elemente precise de identificare, obiectele care auservit la comiterea infrac]iunii sau bunurilesustrase.

NNuu ssee ppeerrmmiittee aattiinnggeerreeaa ssaauu sscchhiimmbbaarreeaa ppoozzii]]iieeiioobbiieecctteelloorr ddiinn ccââmmppuull iinnffrraacc]]iioonnaall!!

33..22.. ÎÎnn ffaazzaa ddiinnaammiicc`̀,, cea mai important` etap` acercet`rii locului faptei, se vor executa urm`toareleactivit`]i:

- Examinarea minu]ioas` a cadavrului.. Dup` cumam mai subliniat, cadavrul poate fi considerat el însu[iun loc al faptei, fiind purt`tor al unor urme multiple [irelevante pentru solu]ionarea cazului, astfel c` trebuiecercetat cu cea mai mare aten]ie: r`ni, sânge, sperm`,urin`, fire de p`r, depozit subunghial, impresiuni aledegetelor [i palmelor, îmbr`c`minte, înc`l]`minte,urme de sol etc. ;;

- Cercetarea am`nun]it` a zonelor deranjate saur`scolite.. Se va acorda aten]ie dulapurilor cu haine,vitrinelor, birourilor, seifurilor, cutiilor cu bijuterii, caresunt purt`toare de urme, precum [i cìlor vizibile sauprobabile folosite de infractor pentru p`r`sirea loculuifaptei. Se vor cùta [i obiecte care nu se g`sesc dar înmod normal ar fi trebuit s` existe într-o locuin]`,apelându-se la o rud` a victimei pentru a face un in-ventar al acestora;

- Fotografierea obiectelor principale [i a cadavrului.- Executarea m`sur`torilor fotografice bidimensio-

nale;- Efectuarea înregistr`rilor video [i audio;- Descoperirea, fixarea [i ridicarea urmelor;- Descoperirea [i examinarea instrumentelor

(obiectelor) folosite la comiterea infrac]iunii;- Definitivarea schi]elor locului faptei (schi]a de o-

rientare, schi]a de ansamblu, schi]a unei por]iuni alocului faptei, schi]a obiectelor principale, schi-]a/schi]ele urmelor sau schi]a/schi]ele de detaliu);

- Ambalarea, etichetarea [i sigilarea urmelor;- Audierea persoanelor suspecte, a martorilor [i a

victimei, cu respectarea regulilor tactice ale ascult`rii.Dac` este posibil, declara]iile vor fi înregistrate peband` magnetic` [i videomagnetic`;

- Stabilirea semnalmentelor [i portretului robot alef`ptuitoruluii - declan[area, dup` caz, a urm`ririi ge-nerale;

- Clarificarea împrejur`rilor negative sau con-troversate.. Este necesar s` se fac` o cercetaresistematic` [i am`nun]it` a locului faptei, pentru a seda un r`spuns corect întreb`rilor care s-au pus peparcursul cercet`rii privind existen]a sau inexisten]aunor urme specifice, sau s` se clarifice împrejur`ricare nu pot fi explicate (u[a încuiat` cu cheia pedinùntru, ferestre închise, lipsa sângelui scurs dintr-un cadavru ciopâr]it, inexisten]a scaunului sau a altorobiecte folosite pentru spânzurare);

- Clarificarea acestor împrejur`ri se impune maiales în cazul infrac]iunilor s`vâr[ite cu arme de foc,când un omor comis prin împu[care poate fi disi-mulat în sinucidere, dar [i invers, când sinuciga[ul [i-a disimulat fapta în omor.

- Fixarea rezultatelor în procesul-verbal decercetare a locului faptei.

RReelluuaarreeaa [[ii rreeppeettaarreeaa cceerrcceett`̀rriiii llooccuulluuii ffaapptteeii..Reluarea cercet`rii locului faptei se impune atunci

când, datorit` unor fenomene naturale (întuneric,furtun`, ploaie), cercetarea a fost întrerupt`, sau ausurvenit alte cauze care pun în pericol pentru via]a [is`n`tatea membrilor echipei sau ale altor persoane..

Repetarea cercet`rii se dispune atunci când seapreciaz` c` a fost efectuat` în mod superficial, oricând, pe parcursul anchetei penale sau în faza dejudecat`, au ap`rut indicii despre alte urme sau cor-puri delicte.

RReegguullii ttaaccttiiccee{eful echipei va cere fiec`rui component al echipei

ss`̀--[[ii nnootteezzee ccrroonnoollooggiicc ttooaattee aaccttiivviitt`̀]]iillee [[ii ccoonn--ssttaatt`̀rriillee:: data [i ora începerii investiga]iei; condi]iimeteorologice (temperatur`, precipita]ii, vânt); des-crierea locului faptei (localizare în raport cu puncte dereper); persisten]a unor mirosuri sau sunete (aten]ie,probe temporare!); func]ionarea luminii [i a apa-ratelor electro-casnice (telefon televizor, aparat deradio, frigider, aragaz, veioze-probe pozi]ionale); per-soanele g`site (poli]i[ti, pompieri, jurnali[ti, personalmedical); vehicule observate la locul faptei [i în îm-prejurimi; persoanele identificate: suspec]i, victime,martori; descrierea victimei (pozi]ie, semne ca-daverice precoce sau tardive, r`ni, îmbr`c`minte,înc`l]`minte; acte de identitate, fotografii, docu-mente, carduri, bani, bijuterii-g`site sau lips`); corpuridelicte (arme albe, arme de foc, substan]e chimice,medicamente, droguri); informa]ii ob]inute; com-portamentul [i reac]iile suspec]ilor [i, în general, oricedate de interes operativ,, care pot deveni o adev`rat`„comoar`“ pe parcursul investiga]iei penale; data [iora termin`rii cercet`rii.

{eful echipei va analiza mmeettooddaa cceeaa mmaaii bbuunn`̀ ppeenn--ttrruu cceerrcceettaarreeaa llooccuulluuii ffaapptteeii (metoda leg`turii întrelocul faptei, victim`, suspect [i probe; metoda liniar`;metoda gril`; metoda radiar`; metoda spiral`;metoda zonal` etc.), precum [i succesiunea acti-vit`]ilor, cu sau f`r` respectarea unei bariere între celedou` faze, static` sau dinamic`, dar cu o justificarelogic`, ân func]ie de specificul fiec`rui caz.

ÎÎnn llooccuurrii îînncchhiissee iinntteerreesseeaazz`̀:- cìle de acces, de intrare [i de ie[ire: u[i, ferestre,

podele, trape, sisteme de aerisire. Se noteaz` dac`sunt închise, deschise, încuiate sau descuiate; urmede for]are; urme de mâini [i de picioare, vizibile sauinvizibile; urme de sol, de vopsea, de sticl`; fire dep`r;

- locuri neglijate: co[uri de gunoi, scrumiere (hârtii,noti]e, mucuri de ]ig`ri, scrum); vasul de toalet` (vo-mismente, fire de p`r, excremente, noti]e sau acterupte); c`mar` de alimente, co[uri pentru rufe mur-dare (bani, bijuterii, arme); frigider (urme de din]i, desaliv`, dar [i arme [i obiecte de pre]); articole de îm-br`c`minte (bani, bijuterii); aragaz (arme, bijuterii,droguri); sobe (cenu[`, documente arse, fire de p`r,sânge, fragmente ale cadavrului); u[i, ferestre, per-dele, draperii (fire de p`r, pete de sânge); tavan (petesau stropi de sânge); garaj, box` ori c`mar` aflate lasubsol sau în apropierea locuin]ei (arme, droguri, bu-nuri apar]inând victimei, unelte, instrumente [iobiecte corp-delict, cadavru sau fragmente umane);tomberoane aflate în apropiere.

- func]ionarea aparatelor electro-casnice: radio,televizor, frigider, telefon, sisteme de ventila]e;

- noti]e g`site pe mas`, lâng` telefon, agende;

prof

esio

nal

w w w . i p a r o m a n i a . r o


20

- descrierea am`nun]it` a fiec`rei camere: pere]i,tavan, podea, desf`[urarea fiec`rei componente înplan orizontal (schi]a de ansamblu sau de detaliu);- locuri r`v`[ite sau deranjate: dulapuri cu haine,

scrinuri, sertare;- descrierea persoanelor g`site la locul faptei:

suspec]i, victime, martori oculari;- mijloace de prob`: fotografii, înscrisuri, declara]iile

suspec]ilor [i ale martorilor, înregistr`rile f`cute;- arme albe, arme de foc, gloan]e [i cartu[e g`site;

armele vor fi manevrate cu grij` pentru a nu se [tergeurmele (amprente, sânge) sau a nu se produce acci-dente (nu se introduce nimicic în ]eava armei pentrua nu se distruge ghinturile; înainte de ridicare severific` dac` armele sunt înc`rcate; se noteaz` lo-curile unde au fost g`site cartu[ele [i gloan]ele).- verificarea suspectului: arme de foc (se înregistreaz`[i se descarc`); hainele: prezen]a urmelor de sânge,sperm`, sol, fire de p`r; r`ni; mâinile: prezen]a unorurme de reziduuri, funingine, vopsea, sânge; depozitulsubunghial; comportament: transpira]ie abundent`,deregl`ri în respira]ie [i fona]ie, vasodilata]ie sauvasoconstric]ie etc.).

MM`̀ssuurrii ddee pprrootteejjaarree,, [[ii cchhiiaarr ddee ppaazz`̀ dac` situa]iaimpune, a principalelor probe ori a locului faptei înîntregul s`u.

{eful echipei va solicita respectarea regulilor deprevenire a contamin`rii probelor ori a cre`rii a noiurme potrivit principiului transferului formulat deLocard. Este de preferat ca în locul ]int` criminali[tii [iceilal]i exper]i s` poarte echipament adecvat [i s`schimbe m`nu[ile dup` fiecare prob`.

TTooaattee ppeerrssooaanneellee ccaarree ppaarrttiicciipp`̀ llaa cceerrcceettaarreeaa lloo--ccuulluuii ffaapptteeii vvoorr ffii iinnssttrruuiittee ppeennttrruu aa ssee pprrootteejjaa îîmmppoo--ttrriivvaa rriissccuurriilloorr bbiioollooggiiccee ssaauu aa ppeerriiccoolleelloorr cchhiimmiiccee..

Patogenii cei mai periculo[i sunt SIDA, hepatita Bsau tuberculoza.

Iat` câteva reguli esen]iale:- Mâinile se spal` cât mai des cu ap` [i s`pun, iar

dup` terminarea cercet`rii se vor cur`]a cu o solu]iedezinfectant`;

- Orice ran` trebuie bandajat` cu aten]ie;- Se vor evita obiectele ascu]ite sau cioburile de

sticl`. Instrumentele ascu]ite, seringile, acele, lamelesau orice alt obiect ascu]it vor fi manipulate cu mareprecau]ie;

- Când se lucreaz` cu cadavre, cu probe de sânge,fluide sau obiecte care pot fi contaminate, se vorfolosi m`nu[i de latex care ulterior vor fi aruncate;

- S` se evite contactul mâinilor cu fa]a sau cu ochii;- În medii nocive s` se foloseasc` m`[ti chirurgicale

cu filtre de aer, m`nu[i de latex [i costume care aco-per` complet;

- Se vor aplica etichete de avertizare pe sticlu]elesau eprubetele în care s-au recoltat probe de sângesau alte fluide, precum [i pe sacii în care au fost am-balate haine p`tate de sânge sau de alte substan]e;

- Hainele [i înc`l]`mintea contaminate vor fi dis-truse;

- La recoltarea sângelui infectat este preferabil s` sefoloseasc` seringi de unic` folosin]`. Instrumentelecare nu sunt de unic` folosin]` vor fi sterilizate dup`

folosire;- La locul faptei nu se fumeaz`, nu se bea [i nu se

m`nânc`!

CCeerrcceettaarreeaa ttrreebbuuiiee ccoonnttiinnuuaatt`̀ ddee cc`̀ttrree aacceeeeaa[[ii eecchhii--pp`̀!!

De asemenea, se recomand` ca aceea[i echip` s`investigheze atât locul principal cât [i cele secundare,fire[te dac` num`rul acestora este rezonabil [i dac`se afl` în loca]ii apropiate..

În procesul-verbal de cercetare a locului faptei sevor men]iona perioada de întrerupere [i cauzele careau generat-o.

SS`̀ rree]]iinneemm: cercetarea locului faptei este, în prin-cipiu, irepetabil`,, de aceea criminali[tii trebuie s` fiep`trun[i de acest adev`r [i s` nu fac` o treab` demântuial` ori s` se lase influen]a]i de cei care [i-aupierdut r`bdarea.

RReeppeett`̀mm: la locul faptei nimeni nu are voie s` fu-meze, s` bea ori s` m`nânce!

ÎÎnn ssiittuuaa]]iiiillee îînn ccaarree ssuunntt iimmpplliiccaa]]ii ppoollii]]ii[[ttii ccaarree aauu ffoo--lloossiitt aarrmmaammeennttuull,, se recomand` inventarierea înc`r-c`toarelor poli]i[tilor sosi]i la fa]a locului, indiferentdac` au tras sau nu.* (* HHeennrryy CC.. LLeeee,, TTiimmootthhyyPPaallmmbbaacchh,, MMaarriillyynn TT.. MMiilllleerr, op.cit.p. 118-119).


21

RReeppeerree aallee aappaarrii]]iieeii [[ii ddeezzvvoolltt`̀rriiii ffoottooggrraaffiieeii

De la începuturile umanit`]ii, una dintre preocu-p`rile principale ale omului a fost s`-[i transmit`gândurile într-o manier` vizibil` [i care s` se p`strezecât mai mult în timp

În acest sens, mai mul]i mae[trii ai artelor vizuale caCennino Cennini,, care proclam`, în 11443377,, importan]aunic` a desenelor dup` natur`, Leonardo da Vinci careîn 11449900 îi sf`tuia pe pictori s` verifice acurate]ea pic-turilor lor cu ajutorul unei oglinzi, geometrul germanSScchheeiinneerr creeaz` îînn 11666600, în scopul m`ririi sau redu-cerii dimensiunilor desenelor, un paralelogram arti-culat care va deveni pantograful de mai târziu, pictoriisecolelor XV [i XVI (printre care [i Albrecht Dürer) careutilizau a[a-numitele „mmaa[[iinnii ddee ddeesseennaatt””.

Toate aceste ma[in`rii au o evolu]ie lent` în sseeccoolluullaall XXVVIIIIII--lleeaa , dar permit dezvoltarea modei profilurilordup` natur`, a c`ror apari]ie este atribuit` lui LouisCarrogis, zis Carmontelle, apoi a siluetelor ob]inuteprin proiectarea umbrei unei persoane cu ajutorulunei fl`c`ri de lumânare pe o hârtie alb`, iar conturuleste apoi copiat [i decupat.

În 1784 Gilles-Louis Chrétien inventeaz` fizionotra-sorul, aparat care permitea proiectarea contururilorunei umbre pe hârtie [i apoi gravarea lor pe metal,prefigurând astfel na[terea fotografiei. Procedeulr`mâne la mod` pe toat` durata secolului al XVIII-lea.

O alt` mare ma[in` pentru desene, cunoscut` înc`din zorii Antichit`]ii, este ccaammeerraa oobbssccuurr`̀.

Aristotel este cel care descrie o eclips` de lun` v`-zut` cu ajutorul unei camere obscure în care luminap`trundea printr-o deschiz`tur`. Observa]ii similarerealizeaz` astronomul al-Hazen, dar [i mai mul]i autoridin secolul al XIII-lea precum: Roger Bacon [i Guillau-me de Saint-Cloud.

În 11551155 Leonardo da Vinci descrie o alt` întrebu-in]are a camerei obscure [i a efectelor sale, comparat`fiind cu formarea imaginilor în ochiul uman.

Camera obscur`, folosit` atât pentru repre-zentarea realit`]ii, cât [i pentru a ob]ine operspectiv`, este îmbun`t`]it` semnificativde c`tre arti[tii Rena[terii.

În 11555500 Jérôme Cardan înlocuie[testenopa cu un disc de sticl`, f`r` îndo-ial` o lentil` convergent`.

Aceast` inven]ie i-a fost atribuit` penedrept vreme îndelungat` discipo-lului sù, Jean-Baptiste Della Porta ca-re o descrie în lucrarea sa La Magie Na-turelle din 1558. Apoi, în 11556688 DanielBarbaro anun]` folosirea diafragmeipentru a îmbun`t`]i claritatea imaginii.

De-abia la începutul secolului al XVII-lea se na[te ideea construirii de „camereîntunecate” independente care sunt mai u[orde utilizat decât cele obscure.

Astfel, astronomul Kepler folose[te un cort mobil îninteriorul c`ruia deseneaz` ceea ce se observ` la ex-terior.

Preotul Athanasius Kircher descrie în 11664466 în „Arsmagna et lucis ombrae” o ma[in` v`zut` în Germania

alc`tuit` din dou` cu-buri care culiseazùnul în cel`lalt, în carepoate intra un om sicare este mobil`. Aparapoi ma[in`rii de di-mensiuni mai mici cuoglinzi înclinate la 45°,cu noi obiective [i cufocare variabile.

„Camera luminoa-s`” inventat` în 1804de c`tre William-HydeWollaston este perfec-]ionat` la începutulsecolului al XIX-lea dec`tre mai mul]i opticieni dintre care se remarc` Charl-es-Louis Chevalier.

Acest instrument, transportabil, foarte u[or [i folositpân` în zilele noastre, permite vizionarea print-o pris-m` atât a obiectului care se dore[te desenat, cât [i asuprafe]ei pe care se deseneaz`.

Ca [i în cazul camerei obscure, ac]iunea luminii asu-pra anumitor corpuri chimice a fost observat` înc` dinAntichitate.

În Evul Mediu, Albert le Grand, unul dintre cei maimari alchimi[ti ai timpului sù cuno[tea nitratul deargint [i faptul c` sub influen]a luminii acesta se în-negre[te. În timpul Rena[terii, Georges Fabricius des-coper` clorura de argint [i n secolul al XVII-lea doisavan]i germani, Wilhelm Homberg [i Johan HeinrichSchulze, experimenteaz` înnegrirea calcarului [i a osu-lui impregnate cu acid azotic sau de argint.

În secolul al XVIII-lea suedezul Carl Wilhelm Scheelepune bazele fotochimiei, genovezul Senebier enun]`principiile senzitometriei, iar italianul Beccaria des-coper` influen]a luminii asupra clorurii de argint. Însecolul al XIX-lea Humphrez Davy public` un memoriudespre fixarea imaginii din camera întunecat`.

Problema ar fi putut fi rezolvat` de c`tre Sir JohnHerschel care în 1918 demonstreaz` propriet]ile

hiposulfatului de sodiu ca solvent, dar care nu faceleg`tura cu lucr`rile lui Wedgewood pe care le

cunoa[te.

PPiioonneerriiii [[ttiiiinn]]eeii ffiixx`̀rriiii iimmaaggiinniilloorr

Secolele al VIII-lea [i al XIX-lea sunt,prin excelen]`, fertile în inven]ii care fa-vorizeaz` revolu]ia industrial`, printreele num`rându-se [i fotografia.

JJoosseepphh NNiiccéépphhoorree NNiiééppccee sse na[te în1765 la Chalon-sur-Saône din rândurileburgheziei bogate [i cultivate. Este ofi]er

al Republicii Franceze [i prime[te o edu-ca]ie [tiin]ific`, devenind inventator pasio-

nat. Lucreaz` împreun` cu fratele sù,Claude, la mai multe proiecte, printre care un

motor cu explozie - precursorul motorului Dieselde mai târziu, pentru care ob]in un brevet în 1807 [iapoi, în 1817, un altul pentru acela[i motor func]io-nând pe petrol. Niépce lucreaz` [i cu fiul sù, Isidor,folosind litografia inventat` în 1796 de c`tre Sene-fleder [i introdus` în Fran]a în 1802.

Fotografia între [tiin]q [i artq

NNiiééppccee1765-1833


22

Preocupat de g`sirea unei modalit`]i de g`sire aunui mijloc de reproducere a gravurilor f`r` ajutorulmâinii omului, se concentreaz` pe posibilitatea cap-t`rii imaginilor cu ajutorul luminii [i a ac]iunii foto-chimice a anumitor corpuri.

În 1816 reu[e[te s` ob]in` pe o hârtie acoperit` cusare de argint o imagine a ceea ce se vede de la fe-reastra sa. Îns` imaginea este foarte mic` (16x20cm),se p`streaz` foarte greu, este neclar` [i culorile suntinversate (a[adar a ob]inut negative pe hârtie).

Niépce încercas` rezolve deacum încolotoate aceste ne-ajunsuri.

Experimen-teaz` [i altesubstan]e, deexemplu în1819 sau 1820asfaltul sau bi-tumul de Iude-ea dizolvat înulei Dippel, în-tins în straturisub]iri pe pl`cide cupru sau dealam`.

Dezavantajulacestui procedeu, reconstituit ulterior de Jean-LouisMarignier, este timpul prea mare de expunere: 8 ore.

O alt` descoperire a fost c` heliografia nu este unprocedeu pozitiv direct, în sensul c` imaginea ob]inut`prin aplicarea de ap` tare pe pl`cile metalice des-coperite nu r`mânea vizibil`, iar timpul de expunereeste tot ridicat.

Este prima tehnic` de înregistrare a imaginilor, darcare nu se aplic` peisajelor. Câteva dintre heliografii setransmit pân` la noi p`strate pe suport de hârtie din1826 [i 1827. O alt` heliografie, descoperit` în 1854,va fi considerat` mult` vreme prima fotografie dinistorie.

De precizat c` în anul 1827, Niépce face o c`l`toriela Londra, unde leag` o prietenie cu unul din oameniide vaz` ai Academiei Regale, secretarul Francis Bauer,care îl ajut` s` prezinte inven]ia sa în fa]a membrilorprestigioasei institu]ii, în toate am`nuntele.

Niépce refuz` îns` s` dezv`luie secretele tehniceale inven]iei sale, fapt ce atrage refuzul acestei socie-t`]i de a publica procesul-verbal al acestei descoperiricare a avut loc la 8 decembrie 1827.

Inventarea fotografiei este recunoscut`, în modoficial, abia în 7 ianuarie 1839, când savantul FrançoisArago prezint` Academiei Franceze o comunicare princare atribuie acest merit lui Daguerre.

LLoouuiiss--JJaaccqquueess MMaannddéé DDaagguueerrrree s-a n`scut la 18noiembrie 1787, în Cormeilles-en-Parisis, Val-d'Oise,Fran]a, fiind un pictor talentat [i om de afaceri extremde interesat de descoperirile lui Niépce în domeniulfix`rii imaginilor pe un suport stabil.

Asfel, la 14 decembrie 1829, Niépce accept` s` seasocieze cu Daguerre [i semneaz` un contract decolaborare prin care erau exploatate comercial des-coperirile lui Niépce.

La rug`mintea lui Daguerre, Niépce redacteaz` Notàsupra heliografiei, iar Daguerre se opune public`riilucr`rilor lui Niépce, urm`rind s` le exploateze fi-nanciar.

Daguerre, însu[i, perfec]ioneaz` utilizarea iodului,descoper` utilizarea vaporilor de mercur [i a apei s`-rate pentru consolidarea imaginii formate prin ex-punerea la lumin`.

La 5 iulie 1833 Nicépho-re Niépce moare, iar fiulsù, Isidor îi ia locul în aso-cierea cu Daguerre, dar nu-mele sù cade în uitare,contractul este modificat [inumele lui Daguerre va fisingurul legat de apari]iadagherotipului pe care în-cearc` s` îl exploateze în1838 printr-o subscrip]iepublic`, dar care este sor-tit` e[ecului.

Cei doi prezint` înven]ialui François Arago, membrual Academiei Franceze de[tiin]e, care r`mâne entu-ziasmat [i nu ezit` s` il roa-ge pe Hippolyte Bayard s` nu î[i prezinte înc` desco-peririle ca s` nu dùneze inven]iei lui Daguerre.

Arago prezint` Academiei Franceze de [tiin]e în1839, la 13 august dagherotipul care îi aduce lui Da-guerre faim` mondial`, acesta din urm` nemen]io-nând contribu]ia lui Niépce. Daguerre moare în 1851,pe 15 iulie în satul sù Bry-sur-Marne.

În Anglia, WWiilllliiaamm HHeennrryy FFooxx TTaallbboott n`scut la 11 fe-bruarie 1800 f`r` s` cunoasc` lucr`rile lui Wedge-wood [i Davy, [i nici comunicarea lui Niépce din 1827,caut` mijloace de fixare a imaginilor ob]inute încamera obscur`. În 1839 ajunge s` reduc` timpul deexpunere la 6 minute, dar tot nu ob]ine imagini clare,ci doar conturul obiectelor. În 1840 Talbot decoper`procedeul develop`rii imaginii latente care reduce de100 de ori timpul de expunere, pân` la 8 secunde.Nume[te acest procedeu calotip.

Este cel care pune bazele fotografiei moderne, des-coperind negativul, pozitivul, developarea, reproduce-rea la infinit a imaginilor, instantaneul electric [i carteailustrat` cu fotografii.

A patra persoan` important` în inventarea foto-grafiei este HHiippppoollyyttee BBaayyaarrdd,, n`scut la 20 Januarie1807, care nu va cunoa[te gloria [i celebritatea pri-milor trei, nedreptate care fi reparat` la foarte multtimp de la moartea sa (1887), de-abia în 1986.

S-a n`scut la Bréteuil-sur-Noye [i face cuno[tin]` cuexperimentele lui Daguerre din 1835-1839.

Dup` anun]ul din 1839 al lui Arago, reu[e[te ca, în-tr-un interval de doar patru luni [i jum`tate, s` pun` alpunct tehnica fotografiei pe hârtie, superioar` calitativfa]` de cea a lui Talbot, întrucât reu[e[te s` ob]in`direct imagini, pozitive, ceea ce Daguerre [i Niépce nureu[iser`.

În 1839, Bayard depune la Academia Francez` unplic în care î[i prezint` descoperirea, dar AcademiaFrancez` de [tiin]e nu vrea s` recunoasc` superio-ritatea procedeului sù.

DDrrdd.. MMiihhaaii CCHHIIPPEERR

BBiibblliiooggrraaffiiee sseelleeccttiivv`̀::Amar, Jean Pierre. LLaa PPhhoottooggrraapphhiiee -- hhiissttooiirree dd’’uunn aarrtt, Editeur Edisud,Aix-en-Provence, 1993; Cattrel, Peter. PPhhoottooggrraapphhyy, Cassel Illustratedby Octopus Publishing Group, London, 2008; Cârjan, Laz`r. Chiper,Mihai. CCrriimmiinnaalliissttiiccaa:: ttrraaddii]]iiee [[ii mmooddeerrnniissmm. Editura Curtea Veche,Bucure[ti, 2009; Cârjan, Laz`r. TTrraattaatt ddee CCrriimmiinnaalliissttiicc`̀,, Editura PinguinBook, Bucure[ti, 2005; TThhee FFooccaall EEnnccyyccllooppeeddiiaa ooff PPhhoottooggrraapphhyy, FourthEdition, Focal Press, Elsevier, New York, 2007; Novac, Mircea. FFoottooggrraaffiiaaddee llaa AA llaa ZZ, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1973; Pogany, Iuliu. FFoottooggrraaffiiaaddee llaa tteeoorriiee llaa pprraaccttiicc`̀, Editura [tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,1967; CCrriimmiinnaalliissttiiccaa,, rreevviisstt`̀ ddee iinnffoorrmmaarree,, ddooccuummeennttaarree [[ii ooppiinniiii, 1999-2009, editat` de Asocia]ia Criminali[tilor din Romania.

LLLLoooouuuuiiii ssss ---- JJJJaaaaccccqqqquuuueeeessss MMMMaaaannnnddddééééDDDDaaaagggguuuueeeerrrr rrrreeee

((((1111777788887777----1111888855551111))))

VVeeddeerree ddiinn GGrraass àà SSaaiinntt--LLoouupp ddee VVaarreennnneess,,hheelliiooggrraaffiiee rreelliizzaatt`̀ ddee NNiiééppccee îînn 11882266,, ccaarree eesstteeccoonnssiiddeerraatt`̀ pprriimmaa ffoottooggrraaffiiee ddiinn lluummee


23

RREEPP..:: MMuunn]]iiii CCaauuccaazz,, ssiittuuaa]]ii îînnttrreeMMaarreeaa NNeeaaggrr`̀ [[ii MMaarreeaa CCaassppiicc`̀,,ssuunntt ppuunntteeaa ddee lleegg`̀ttuurr`̀ îînnttrree EEuu--rrooppaa [[ii AAssiiaa.. CCeell mmaaii îînnaalltt vvâârrff aallmmaassiivvuulluuii eessttee vvâârrffuull EEllbbrruuss ddee55..664422 mmeettrrii.. AAiiccii,, îînn CCaauuccaazz,, ssppuunneelleeggeennddaa,, ZZeeuuss ll--aa îînnll`̀nn]]uuiitt ppee PPrroo--mmeetteeuu [[ii aa ppoorruunncciitt uunnuuii vvuullttuurr ss`̀--iissffââ[[iiee ffiiccaattuull ppeennttrruu cc`̀ aa îînnddrr`̀zznniittss`̀ dd`̀rruuiiaasscc`̀ ooaammeenniilloorr ffooccuull..

M.S.: „Dup` câteva luni de ne-gocieri cu autorit`]ile ]`rilor pe careurma s` le str`bat [i care, pân` laurm` mi-au eliberat vizele, amplecat din Bucure[ti c`tre Chi[in`u-Tiraspol-Krasnodar-Narkic-Azau,drumul durând aproape 78 de ore.

Am mers cu trenul, autobuzul,feribotul, taxiul, tancul, telecabina[i telescaunul, uneori extrem de in-comod. Nu m` interesa îns`, decâts` ajung acolo de unde, de faptîncepea marea provocare.

La poalele Elbrus-ului. Nu aveamîncredere în mâncarea local` [i deaceea am mâncat - timp de [aptezile [i jum`tate numai batoane

energizante. O indigestie mi-ar maifi lipsit...

Efectul „regimului“? |n trei zilemi-am f`cut nevoile doar de treiori. Eliminam lichidele prin piele,transpirând. Am dat [pag` la vam`,în Moldova, am mituit militarii de laposturile fixe de la poalele Cauca-zului, care nu-mi permiteau s` trec,dar am reu[it, pân` la urm`, s` urcpe Elbrus singur, într-un timp foartescurt“.

RREEPP..:: AAllppiinniissmmuull eessttee uunn ssppoorrtt„„ssccuummpp““ ttrreebbuuiiee ss`̀ aaii oo bbaazz`̀ mmaa--tteerriiaall`̀ sseemmnniiffiiccaattiivv`̀ oorrii ssppoonnssoorriiggeenneerroo[[ii..

M.S.: „So]ia mea m-a ajutatfoarte mult. A reu[it s` sensibi-lizeze ni[te sponsori care s-au do-vedit în]eleg`tori cu pasiunea mea.

Un alt sponsor pe care trebuies`-l pomenesc pentru c` m-a [imotivat suflete[te a fost Asocia]iaInterna]ional` a Poli]i[tilor (IPA)Sec]ia Român`, al c`rei membrusunt.

Am ajuns la tab`ra de baz`, la4.200 de metri altitudine, cu emo-]ii. Stâlpii telecabinei cu care amurcat s-au pr`bu[it, în timp, de maimulte ori din cauza lipsei rocilordure.

Fiind la origine un vulcan, Elbru-sul este format în mare parte dinroci m`cinate [i cenu[` vulcanic`.

Picau stâlpii ca be]ele de chibrit.Am zis ca „pân` aici mi-a fost“

dar am ajuns cu bine“. Sus eraumulte grupuri de nem]i, cehi, nor-vegieni, f`ceau aclimatizare [i apoiatacau vârful. Eu am prins vremebun` chiar la venire, am plecat înascensiunea pe vârful Elbrus lanou` diminea]a, iar pe la 13.30eram pe vârf [i peste o or` [i ju-m`tate deja coborâsem la tab`rade baz`, la 4.200. Am b`ut ap`direct de la ghe]ar, dup` ce amsterilizat-o cu cloramin` [i m-amculcat. A doua zi am coborât lapoalele muntelui, parc` nu-mivenea s` cred c` m-am pututmobiliza atât de intens. Urcasemtotu[i pe Elbrus, la 5.642 de metri

zodi

a te

mer

aril

or

CU VIA}A AGQ}ATQ CU VIA}A AGQ}ATQ DE UN PIOLET DE UN PIOLET {I O PERECHE DE COL}ARI{I O PERECHE DE COL}ARI

MMuunn]]iiii aauu ccoonnssttiittuuiitt îînnttoottddeeaauunnaa ppeennttrruu ssppeecciiaauummaann`̀ pprroovvoocc`̀rrii cc`̀rroorraa ddooaarr cceeii îînnddrr`̀zznnee]]ii aauu ffoosstt îînnssttaarree ss`̀ llee ffaacc`̀ ffaa]]`̀.. PPee[[tteerriillee,, pprriimmeellee aadd`̀ppoossttuurrii ssii--gguurree îîmmppoottrriivvaa aanniimmaalleelloorr ss`̀llbbaattiiccee,, ppaajjii[[ttiillee [[iilluummiinnii[[uurriillee mmii[[uunnâânndd ddee aanniimmaallee ss`̀llbbaattiiccee,, pp`̀dduurriilleeîînn ccaarree ssuurrssaa pprriinncciippaall`̀ ddee cc`̀lldduurr`̀ [[ii ppeennttrruu pprreeppaarraa--rreeaa hhrraanneeii -- lleemmnnuull -- ssee gg`̀sseeaa ddiinn bbeell[[uugg,, aauu rreepprree--zzeennttaatt,, mmaaii aalleess îînn eemmiissffeerraa nnoorrddiicc`̀,, aarrgguummeennttee ssoolliiddeeppeennttrruu ppooppuullaarreeaa ccrreesstteelloorr mmuunn]]iilloorr ccuu ccoommuunniitt`̀]]iiuummaannee..

MMaaii ttâârrzziiuu,, ssuubb pprreessiiuunneeaa ccoottrrooppiittoorriilloorr ddee ttoott ffeelluull,,mmuunn]]iiii aauu ddeevveenniitt ffoorrtt`̀rree]]ee iinneexxppuuggnnaabbiillee,, ccuu eeffoorrttuurriiffiizziiccee [[ii cchheellttuuiieellii mmiinniimmee..

CCeeii ccee llooccuuiieesscc llaa mmuunnttee ddee ggeenneerraa]]iiii aauu,, ppooaattee,, îînnccoodduull ggeenneettiicc ddrraaggoosstteeaa [[ii rreessppeeccttuull ffaa]]`̀ ddee aaccee[[ttiiuurriiaa[[ii ddee ppiiaattrr`̀..

MMAARRIIAANN SSTTEERRIIAANN,, eessttee nn`̀ssccuutt îînn ccaarrttiieerruull bbuuccuurree[[--tteeaann CCoolleennttiinnaa [[ii ccooppiill`̀rriiaa lluuii nnuu aa ffoosstt mmaarrccaatt`̀ oobbssee--ssiivv ddee ffaarrmmeeccuull mmuunn]]iilloorr.. CCaa llaa mmaaii ttoo]]ii ccoolleeggiiii ddeejjooaacc`̀ ddiinn ccaarrttiieerr,, cc`̀]]`̀rraattuull ppee ggaarrdduurrii [[ii îînn ppoommiiiiffrruuccttiiffeerrii ddiinn ccuurr]]ii eerraa ttoott ccee îîll lleeggaa ddee îînn`̀ll]]iimmii..

RReevveellaa]]iiaa,, ddeevveenniitt`̀ ppaassiiuunnee aapprrooaappee mmiissttuuiittooaarree,, aaaavvuutt--oo ppee ccâânndd eerraa aaggeenntt ddee ppoollii]]iiee [[ii ssttuuddeenntt llaa AAccaa--ddeemmiiaa ddee PPoollii]]iiee „„AAll..IIooaann CCuuzzaa““ ddiinn BBuuccuurree[[ttii..

AAttuunnccii,, ddiinnttrr--oo ssiimmppll`̀ îînnttââmmppllaarree,, ss--aa îînnssccrriiss llaa uunnccuurrss ddee aallppiinniissmm [[ii aa cc`̀pp`̀ttaatt „„mmiiccrroobbuull““ aasscceennssiiuunniilloorr

ppee ccrreessttee ddiinn ccee îînn cceemmaaii îînnaallttee..

AAmm ppuutteeaa ssppuunnee cc`̀,,mmuunntteellee „„ll--aa ffuurraatt““..

CC`̀]]`̀rr`̀rriillee ppee ssttâânnccii,,ttrreekkiinngg--uull,, mmaaii aalleess iiaarr--nnaa,, vv`̀iillee ddee aabbrruupptt aauuddeevveenniitt oobbiieeccttiivvee aasscceenn--ssiioonnaallee ppee ccaarree MMaarriiaannSStteerriiaann,, llee--aa ppaarrccuurrss [[iiccuucceerriitt,, uunneeoorrii ccuu eeffoorr--ttuurrii ddeeoosseebbiittee,, îînn ttoo]]iimmuunn]]iiii ddiinn RRoommâânniiaa..

IInnssppeeccttoorruull ddee PPoollii]]iiee MMaarriiaann SStteerriiaann aarree aasstt`̀zzii 4422ddee aannii,, eessttee ttaatt`̀ll uunnuuii bb`̀iiaatt [[ii aall uunneeii ffeettee [[ii ssoo]]uull uunneeiiffooaarrttee ccuunnoossccuuttee ddooccttoorrii]]ee,, mmeeddiicc ppeeddiiaattrruu,, ccaarree îîll îînn--]]eelleeggee [[ii îîll aajjuutt`̀ ccuu oo ddrraaggoossttee iinneeggaallaabbiill`̀..

OOffii]]eerruull -- aallppiinnsstt eessttee ddeessttuull ddee ggrreeuu ddee pprriinnss ppeennttrruucc`̀ aarree eexxttrreemm ddee ppuu]]iinn ttiimmpp lliibbeerr.. ÎÎ[[ii îîmmppaarrttee vviiaa]]aaîînnttrree ffaammiilliiaa ccaarree îîll sspprriijjiinn`̀ nneeccoonnddii]]iioonnaatt,, sseerrvviicciiuullddeessttuull ddee ssoolliicciittaanntt [[ii ppeerriiccuullooss ppee ccaarree îîll ddeessff`̀[[ooaarr`̀ llaaDDeettaa[[aammeennttuull ddee PPoollii]]iiee ppeennttrruu IInntteerrvveenn]]iiee RRaappiidd`̀ aallPPoollii]]iieeii JJuudd.. IIllffoovv [[ii ccrreesstteellee mmuunn]]iilloorr..

LL--aamm îînnttââllnniitt ttoottuu[[ii,, iiaarr aavveennttuurriillee ppoovveessttiittee ssuunntt,,mmuullttee ddiinnttrree eellee,, ddee--aa ddrreeppttuull tteerriiffiiaannttee..


24

altitudine, dar pl`tisem un pre]greu: arsuri grave pe gât, gur`,urechi [i nas“.

„Vorbeam despre banii necesaripentru o expedi]ie... Am cheltuitaproape 70 de milioane de lei, banioferi]i de so]ia mea, care este, cumv` spuneam medic [i m` consider`nebun [i 60 de milioane pe echi-pament. Dar a meritat din plin.

E ceva mai mult decât nebunies` pleci singur spre cel mai înaltvârf -Elbrus, 5.642 m - din Caucaz.Rând pe rând, colegii cu care dis-cutasem despre expedi]ie au re-nun]at.

Echipamentul pentru un alpinist,care vrea s` cucereasc` în`l]imile,cost` aproximativ 60 de milioane(la pre]uri promo]ionale dac` ainoroc s` beneficiezi de ele) iar de-plasarea, cu taxe [i alte pl`]i, în jurde 70 de milioane. Nic cinci baninu a fost cheltui]i degeaba.

De exemplu, nu puteam s` urcpe Elbrus, la peste 5600 de metrifolosind carabine împrumutate dela centurile de siguran]` ale pom-pierilor, echipament cu care am de-butat în anul 2000 în alpinism, dinlips` de fonduri.

O s` râde]i, lupta grea nu a fostcu natura, ci cu autorit`]ile, pentruvize. Statele respective nu se anga-jeaz` s` garanteze securitatea al-pini[tilor [i atunci, ca s` nu se legela cap, prefer` s` nu acorde intrare.

Dar când ]i-ai propus s` ajungipe Elbrus, când ai f`cut preg`tire [ite sim]i în forma „g`se[ti [i solu]ii“.

Toat` lumea m` întreab` de ceam atacat vârful „dintr-o buca-t`“,cum se spune. Parc` v`d [iacum. Am ajuns cu bine, dar cuemo]ii, în tab`ra de baz` de la4200 m. Mi-am instalat cortul, amluat ap` de la ghe]ar, am f`cut unceai [i m-am odihnit. A doua zi ampornit spre vârf, dar cu gândul s`fac aclimatizare. Dup` un timp, amsim]it c` sunt în form`, c` pot sùrc în vârf.

Vremea frumoas` m` ajuta. N-am dat înapoi [i pe la ora 15, erampe cel mai înalt vârf din Caucaz. Amf`cut fotografii [i am l`sat o „urm`“româneasc` la 5.642 de metri. Mi-am reîmprosp`tat for]ele [i amcoborât. Eram singur acolo sus [inu-mi venea s` cred c` am reu[it.De fapt, ca timp este un record.

RREEPP..:: CCaarree ppaarrttee ddiinn eecchhiippaammeenntteessttee cceeaa mmaaii uuttiill`̀ îînnttrr--oo aasseemmeenneeaaeexxppeeddii]]iiee??

M.S.: S` [ti]i c` alpinistul nu ia cusine într-o expedi]ie lucruri inutile.

S-ar înc`rca peste m`sur` [i [i-arirosi for]a fizic`. Ochelarii speciali,cu filtre multiple de UV mi-au fostde mare ajutor. F`r` ei, soarele mi-ar fi distrus ochii.

Din albul imaculat al z`pezii ra-zele soarelui s-au reflectat pe fa]`,pe gât [i mi-au produs arsuri grave.

La întoarcere, prietenii m-auîntrebat dac` vin de pe front. M-a„doftoricit“ doamna doctor Sterian,so]ia mea [i azi sunt ca nou.

RREEPP..:: {{ttiiuu cc`̀ nnuu vv--aa]]ii ppoottoolliitt..IImmpprreeuunn`̀ ccuu pprriieetteennuull ddvvss.. AAlliinn PPoo--ppeessccuu,, ffoosstt jjaannddaarrmm,, aaccttuuaallmmeenntteeaannggaajjaatt aall SSeerrvviicciiuulluuii ddee PPrrootteecc]]iiee [[iiPPaazz`̀ ((SSPPPP)) vv--aa]]ii îînnccuummeettaatt ss`̀ uurrccaa]]iippee cceell mmaaii îînnaalltt vvâârrff ddiinn AAllppii:: MMoonnttBBllaanncc ssaauu „„DDooaammnnaa îînn aallbb““,, ccuumm îîllmmaaii nnuummeesscc ffrraanncceezziiii..

PPeerrssoonnaall,, aamm aaffllaatt ddeesspprree MMoonnttBBllaanncc cciittiinndd îînn ttiinneerree]]ee „„AAvveennttuurriilleelluuii TTaarrttaarriinn ddiinn TTaarraassccoonn““.. CCuumm aaffoosstt aacceeaasstt`̀ eexxppeeddii]]iiee??

M.S.: „|n schimbul a 110 euroam ajuns, cu autocarul, de la Bu-cure[ti la Laussane. De acolo ne-am suit într-un TGV (Tren de marevitez`) pentru a ajunge la Cha-monix, celebra sta]iune de sporturide iarn`. Am trecut grani]a dintreFran]a [i Elve]ia cu o „moc`ni]`“,dup` care am luat tele-cabina [iastfel am urcat pân` pe la 3.000 demetri.

Mai erau 1.800 de metri pân`-nvârf. Aveam s`-i parcurgem „pejos“. Hai s` v` spun un episodhazliu: la sosire am r`mas cu gurac`scat` când ne-a explicat unfrancez c` tocmai trecusem grani]a,în aer, cu teleca-bina, în Italia.

Am pornit pela [ase diminea]a[i dup` amiazàtinsesem MontBlancul.

Mont Blanceste un muntecelebru, dar plinde surprize: cre-vase, pr`p`stii,ghea]`. Toate sesuccedau haluci-nant. La coborâreau început „bele-lele“. Am luat-ola vale, pe un tra-seu marcat doar

din loc în loc. Dintr-o dat`, îndreapta noastr`, s-a declan[at oavalan[`. Ne-am speriat teribil,vremea se înrùt`]ise.

A început s` fulgere [i s` tune decredeam c` nu mai scap de acolo.

Eram pe la 3.500 de metri când,sub o ploaie sâcâitoare, am sim]itcum m-a fulgerat prin be]ele de ski.Toat` energia aia s-a scurs în mine,parc` vibram. A fost pentru primadat` în via]a mea când am tre-murat efectiv de fric` [i mi-am zisc` „am încurcat-o“.

Treptat, am coborât din zonamor]ii [i, când credeam c-amsc`pat, mi-a alunecat picioruldrept, iar ]epii col]arilor fixa]i pebocanci mi s-au împlântat în pi-ciorul stâng. Mi-au sec]ionat mu[-chiul pe o suprafa]a de trei cen-timetri. Ne-am târât cu chiu cu vaipân` jos. Am ajuns într-o localitatede la poalele Alpilor.

S`tucul acela ne-a salvat. Dac`dormeam noaptea sub cerul libernu mai rezistam. Mâncasem batoa-ne energizan-te [i bùsem sub doilitri de ap`. V-am mai spus,nu po]ic`ra prea multe pe munte.

Greutatea cu care încep eu o as-censiune dep`[e[te rar 20 kg.

RREEPP..:: EE ccllaarr cc`̀ ssuunnttee]]ii ssuubbjjuuggaattddee mmiiccrroobbuull mmuunntteelluuii,, aallttffeell nnuu aa]]iiffii uurrccaatt [[ii ppee vvâârrffuull RRaazzddeellnnaaiiaa((66..220000 ddee mmeettrrii aallttiittuuddiinnee)) ddiinnPPaammiirr,, ff`̀rr`̀ ttuubb ddee ooxxiiggeenn.. CCrreedd cc`̀,,llaa 66..000000 ddee mmeettrrii aallttiittuuddiinnee ssiimm]]iicc`̀--]]ii pplleessnnee[[ttee iinniimmaa.. CCuurraatt`̀ nneebbuu--nniiee,, dduupp`̀ pp`̀rreerreeaa mmeeaa......

M.S. : Am ajuns în Bichkek, ca-pitala Kirgizstanului, cu avionul, viaIstanbul. De aici am zburat la Osh,ora[ul din care am început ascen-siunea în mun]ii Pamirului. |nschimbul a 180 de euro, am tocmitun ghid care ne-a condus cu orabl` de ma[in` pân` la 3.200 demetri altitudine. Mergeam pe Dru-mul M`t`sii [i înc` nu m` gândeamc` striveam sub bocanci secole în-tregi de istorie.

Poli]i[tii kirkizi s-aau bucurat de \ntâlnirea „la \nalt nivel“cu prietenii din România


25

Drept c`rù[, aveam un copil. Ducea pe cal 50 de kilograme,

bagajele noastre, [i mânca s`racul -doar pâine, la popasuri. A[a amajuns pân` la 4.200 de metri alti-tudine. De aici, am luat-o la piciorc`tre culme.

Mâncam batoane energizante [ibeam cinci litri de ap` pe zi.

RREEPP..:: AAmm îînn]]eelleess cc`̀ aacceeaassttaa cchhiiaarraa ffoosstt oo aasscceennssiiuunnee ggrreeaa......

M.S.: Am urcat f`r` tub de oxi-gen [i fiecare metru p`rea unco[mar. Crevasele [i culoarele deavalan[` pândeau la tot pasul.

Aerul rarefiat era principalulinamic. Am ajuns, cu chiu, cu vai,pe vârful Razdelnaia unde, la 6.000

de metri altitudine, sim]i c`-]i ples-ne[te inima. Nu puteam s` m`-nânc decât o frântur` de batonenergizant [i beam câte cinci litride ap` pe zi.

Topeam z`pada pe primus [i îiadùgam o pastil` de cloramin`pentru a o purifica. Regret c` n-amajuns [i pe vârful Lenin (7.100 demetri). M-am înc`lzit cu b`legar deiac [i cu vodc`.

Vreau s` v` spun, nu [tiu dac`cititorii dvs. [tiu, dar exist` o cutu-m` a muntelui printre alpini[ti: petraseul de întoarcere oferi gratuitalimentele [i apa care ]i-au r`maspentru c` tu nu mai ai nevoie, darcei ce urc` pot supravie]ui datorit`]ie dac` r`mân bloca]i de o furtun`pe creste.

Kirgizstanul, o regiune muntoasàrid` [i s`rac`, e st`pânit de un po-por aspru, nomad pân` nu de mult,a c`rui principal` preocupare ecre[terea animalelor.

Sosirea alpini[tilor din toate col-]urile lumii e un prilej de bucuriepentru kirghizi. Un salariu bun înKirgizstan nu dep`[e[te 200 dedolari [i orice venit suplimentareste binevenit. Via]a e grea [i setrìe[te de pe o zi pe alta. Un c`-rù[ câ[tig` un euro pentru unkilogram de bagaj transportat pecal. Am r`mas uluit de cum î[i pre-par` oamenii ace[tia mâncarea laaltitudini de peste 3.000 de metri,unde, practic, nu cre[te nici uncopac, dar este universul lor [i ei îlap`r` la nevoie [i cu arma în mân`.

RREEPP..:: MMii--aa]]ii ppoovveessttiitt ddee uunn hhootteelliinnssttaallaatt îînnttrr--uunn ccoorrtt,, ccuumm vviinnee aassttaa??

M.S.: Am r`mas uluit când am v`-zut pro]`pit` pe o foaie de cortinscrip]ia „Hotel“. Dar chiar a[a era.Pl`teai cinci euro pe noapte ca s`stai acolo. M`car era cald.

Kirghizii sunt musulmani, oa-meni primitori, mereu cu zâmbetulpe buze. Sunt gospodari. Au reu[its` instaleze la 4.000 de metrialtitudine cabine de du[, înc`lzite

tot cu b`-legar deiac. Au [ic a f e - b a r ,unde seconsum`,bere, vod-c` [i ceai.

***Cred c`

m a r e l edefect alinterviuri-lor esteacela c`,îndat` cese încheie,

r`mâi cu senza]ia c` nu s-a spus tot[i au fost omise informa]ii impor-tante. Inspectorul de poli]ie MarianSterian, ofi]er în cadrul Deta[a-mentului de Poli]ie pentru Inter-ven]ie Rapid` de la Poli]ia Jud.Ilfov, membru IPA a povestit mult [icu miez despre viata [i realiz`rilesale profesionale [i sportive.

Cumva, transpare îngrijorarea c`fiul sù, Drago[, de 9 ani, nu pri-ve[te cu prea mare în]elegere alpi-nismul, de[i este deja polisportiv.

Poate viitoarea expedi]ie a ta-t`lui sù, de data aceasta în ma-sivul Tian {an (peste 7000m alti-tudine) îi va mai schimba atitudi-nea.

Poate fotografiile ce vor fi f`cutepe vârfurile de la garni]a Chinei, încare, cu siguran]` Marian Sterian vadesf`[ura steagul IPA - România nevor determina [i pe noi s` vedemcu al]i ochi alpinismul.

Nu mai este mult pân` la ju-m`tatea lunii iulie când este pro-gramat` plecarea...

P.S.: Am aflat c` Marian Sterianpractic` scufund`rile [i canotajul [il-am întrebat dac` nu este „ciudat“s` cobori de pe culmea unui mun-te în adâncurile m`rii.

Mi-a r`spuns amuzat: Mi se parefoarte simplu [i chiar firesc.

Cum se ob]ine un turn? Se sap` o groap` adânca, se

c`ptu[e[te cu piatr`, apoi se în-toarce pe dos...

AA ccoonnsseemmnnaattAA ccoonnsseemmnnaattMMaarr iiaann TTUUDDOORRMMaarr iiaann TTUUDDOORR


26

Sinteza principalelor activit`]icultural-artistice, sportive [i profe-sionale desf`[urate de membriiRegiunii 5 Bucure[ti de la ultima\ntrunire na]ional` se prezint` ast-fel:

Salonul Interna]ional de CarteJuridic`, Civic`, Poli]ist` [i Adminis-trativ` desf`[urat, în perioada 29octombrie - 1 noiembrie 2008, laCentrul Cultural al M.I.R.A.

Regiunea I.P.A. „Academica“ Bu-cure[ti a sus]inut aceast` manifes-tare cultural` participând cu stu-den]i, membri I.P.A., la toate acti-vit`]ile derulate pe parcursul desf`-[ur`rii Salonului. Balul bobocilor desf`[urat, în

ziua de 14 noiembrie 2008, la Dis-coteca „Maxx“ din Complexul Stu-den]esc Regie.

Aceast` manifestare cultural-artistic` a beneficiat de sprijinul fi-nanciar al I.P.A. Regiunea 5 Bu-cure[ti. În perioada 11 ianuarie - 6

martie 2009, scms. Robert Ungu-reanu [i insp. Mihai Cosmin auparticipat cu sprijinul I.P.A Sec]iaRomân` la cursul de perfec]ionareprofesional` organizat la Budapes-ta de Academia Interna]ional` dePoli]ie (ILEA); Studentul Ciprian B`l`[oiu,

anul I poli]ie, a fost recompensatcu un premiu de 500 de lei pentrurezultate deosebite ob]inute înactivitatea de practic`. În data de24 februarie 2009, aflându-se înmisiune de patrulare pe o strad`din municipiul Timi[oara a obser-vat un incendiu într-un apartament

situat la etajul doi al unui bloc delocuin]e, iar pe pervazul locuin]ei otân`r` care solicita ajutor. Dânddovad` de foarte mult curaj [i st`-pânire de sine studentul a inter-venit salvându-i via]a tinerei.

Cazul a fost mediatizat pe toatecanalele de televiziune [i în presascris`; În ziua de 6 martie 2009 în

Aula Academiei de Poli]ie s-a des-f`[urat un program cultural-artisticîn cinstea „Zilei Femeii“. Ac]iunea afost sponsorizat` de I.P.A Regiunea5 Bucure[ti [i la ea au participatpeste 300 de studente [i cadre fe-mei, membre I.P.A; În prim`vara acestui an,

27 studen]i, membrii ai Re-giunii noastre au beneficiat desus]inere financiar` - 450 leifiecare - din partea Sec]iei Ro-mâne pentru a urma cursurile[i a ob]ine certificatul decompeten]` lingvistic`, oferitpe baz` de examen, de Am-basada Marii Britanii dinRomânia. Regiunea 5 Bucure[ti a

sponsorizat echipa de fotbal aM.A.I., participant` la meciulde baraj pentru CampionatulEuropean al Poli]i[tilor. În martie a.c., Academi-

ca“ Bucure[ti a sus]inut finan-ciar [i a participat cu cincimembri la întâlnirile ocazionate devizita delega]iilor din institu]iile deînv`]`mânt similare din Rusia,Ucraina [i Germania. Regiunea 5 Bucure[ti îm-

preun` cu SNPV „Pro Lex“ cu spri-jinul Sec]iei Române au realizat un

teren sintetic deminifotbal, înincinta Academieide Poli]ie. În zilele de 2

[i 9 aprilie a.c. 60de studen]i, mem-bri I.P.A, au vizitatMuzeul Cotroceni.Aceast` ac]iune sedesf`[oar` etapi-zat pân` la sfâr-[itul anului, ur-mând ca [i al]imembri I.P.A s`fac` aceast` vizit`în perioada ur-m`toare.

În perioada 21-24 mai 2009insp. Matei Cristian a participat laconcursul de pescuit organizat deSec]ia Român` pe lacul Iezer lâng`localitatea Slobozia; Regiunea 5 Bucure[ti a orga-

nizat, în ziua de 28 aprilie 2009, înSala Senatului Academiei de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza“, Sesiuneaanual` de comunic`ri [tiin]ifice cutema „Implica]ii bio-psiho-fiziceasupra organismului prin practica-rea sistematic` a exerci]iului fizic“ac]iune desf`[urat` sub egida Con-siliului [tiin]ei Sportului din Româ-nia. Au participat 30 de membriI.P.A; În perioada 15-17 mai 2009

Regiunea 5 Bucure[ti a organizat înAcademia de Poli]ie Seminarul in-terna]ional intitulat „Tehnici de in-terven]ie poli]ieneasc` aplicate înspa]iul european“ la care au fostinvita]i s` participe doi poli]i[ti dinAustria, respectiv Gunter Painter [iMario Strenbauer. De men]ionat c`domnul Gunter Painter este [i pre-[edintele federa]iei interna]ionalede kobudo [i ju-jitsu. Au participatpeste 120 de membri I.P.A; (foto)

Festivalul universitar de dans„Gineta Stoenescu“ desf`[urat, înziua de 23 mai2009, la Univer-sitatea „Politehnic`“ din Bucure[tila care trupa de dans modern aAcademiei de Poli]ie a ob]inutpremiul pentru cea mai bun` evo-lu]ie din concurs.

I.P.A. Regiunea 5 Bucure[ti a su-portat toate cheltuielile prilejuitede participarea la aceast` manifes-tare.

Regiunea 5 Bucure[ti a organizatîn ziua de 25.05.2009, pe aleile dinjurul Academiei de Poli]ie „CrosulPrim`verii“. La aceast` manifestareau participat peste 1500 de cadre[i studen]i.

DDaanniieell TTDDaanniieell TT OORRJJEEOORRJJEE

regi

uni

„A“ de la „Academica“

RReeggiiuunneeaa 55 BBuuccuurree[[ttii aa SSeecc]]iieeii rroommâânnee II..PP..AA.. aarree cceevvaa ssppeecciiaallRReeggiiuunneeaa 55 BBuuccuurree[[ttii aa SSeecc]]iieeii rroommâânnee II..PP..AA.. aarree cceevvaa ssppeecciiaallffiiiinndd,, \\nnttrr--uunn ffeell,, „„ppeeppiinniieerraa““ ddee mmeemmbbrriiii aaii AAssoocciiaa]]iieeii nnaa]]iioonnaallee.. ffiiiinndd,, \\nnttrr--uunn ffeell,, „„ppeeppiinniieerraa““ ddee mmeemmbbrriiii aaii AAssoocciiaa]]iieeii nnaa]]iioonnaallee..

AAnnuuaall,, ddiinn ssuutteellee ddee aabbssoollvveenn]]ii aaii pprreessttiiggiiooaasseeii AAccaaddeemmiiii ddeeAAnnuuaall,, ddiinn ssuutteellee ddee aabbssoollvveenn]]ii aaii pprreessttiiggiiooaasseeii AAccaaddeemmiiii ddeePPoollii]]ee „„AA..PPoollii]]ee „„AA.. II..II.. CCuuzzaa““,, \\nn ttooaattee uunniitt`̀]]iillee [[ii ffoorrmmaa]]iiuunniillee MM..AA..II.. aajjuunnggCCuuzzaa““,, \\nn ttooaattee uunniitt`̀]]iillee [[ii ffoorrmmaa]]iiuunniillee MM..AA..II.. aajjuunnggmmeemmbbrriiii II..PP..AA.. ggaattaa „„ffoorrmmaa]]ii““.. mmeemmbbrriiii II..PP..AA.. ggaattaa „„ffoorrmmaa]]ii““..


27

Legenda spune c`, primii ma-e[tri ai artelor mar]iale încheiauînfrunt`rile cu înv`]`ceii lor cuformula: „v` mul]umesc c` mi-a]idat prilejul s` ar`t superioritateatehnicilor mele asupra trupuluidumneavoastr`“.

Ca mai toate legendele, poatenici aceasta nu este real`.

Real este îns` faptul c`, supe-rioritatea tehnic` [i tactic`, maiales în artele mar]iale este cru-cial` în ob]inerea victoriei, deci amarii performan]e.

Atunci când a plecat la Europe-nele de Ju-Jitsu, tân`ra românc`Genoveva Galan, student` la Aca-demia de Poli]ie „Alexandru IoanCuza“ din Bucure[ti, [tia c` înorice competi]ie sportiv` interna-]ional`, imnul ]`rii sale nu seaude decât pentru câ[tig`toriilocului întâi.

Tân`ra, cu nume de prin]es`medieval` (cine n-a auzit de Ge-noveva de Brabant) a f`cut partedin lotul na]ional al Românieicare a participat, în perioada 29-31 mai 2009, la Campionatul Eu-ropean de Ju-Jitsu, desf`[urat înlocalitatea Podgorica - din Munte-negru.

Genoveva Galan, al`turi departenera ei de concurs, C`t`linaMihalache, a ob]inut, pentru pri-ma dat` în istoria Ju-jitsu-lui dinRomânia, AURUL EUROPEAN lacategoria Duo-Demonstrativ Fe-minin, învingând în final` echipaFran]ei - campioana en-titre -echip` „abonat`“ la titlurile mon-diale [i europene de peste patruani.

N`scut` la 1 iunie 1986, Geno-veva Galan este student` în anul

IV la Facultatea de Poli]ie - spe-cializarea „Poli]ie de frontier`“,practic` sportul de performan]`din anul 1991 în cadrul Clubuluide arte mar]iale BUDO SEISHIN,are centura neagr` - 2 DAN Ju-ji-tsu din luna iulie 2006, ob]inând,în cariera sportiv`, mai multetitluri de campioan` na]ional`,titlul de vice-campioan` bal-canic` în 2006 [i locul III laCampionatul European de Ju-Jitsu din 2007, la Duo-demon-strativ Feminin.

Cu siguran]`, asemenea per-forman]e intr-un sport de maresolicitare fizic` [i psihic` ce esteJu - Jitsu, nu ar fi fost posibile f`r`a face crez din formula: „v`mul]umesc c` mi-a]i dat prilejuls` ar`t superioritatea tehnicilormele asupra trupului dumnea-voastr`“.

Performan]a de la Podgorica,din Muntenegru, ne înva]` [i c`„sângele ap` nu se face, iar a[-chia nu sare departe de trunchi“.

N-avem nici cea mai mic` în-doial` c` abilit`]ile fizice [i de-terminarea psihic` excep]ionalecare le-au condus pe Genoveva [iC`t`lina la marea performan]` arfi ie[it la iveal` oricum, dar coor-donarea lectorului univ. dr. DoruGalan -7 DAN Ju-jitsu, antrenor allotului na]ional al Departamen-tului de Ju-Jitsu din cadrul Fe-dera]iei Române de Arte Mar]ialea fost, incontestabil, salutar`.

N`scut la 23.06.1965, în ora[ulDorohoi, jud. Boto[ani, Doru Ga-lan, fericitul tat` al tinerei cam-pioane europene Genoveva, esteofiter în trupele de jandarmi [icadru didactic la Academia de Po-li]ie „Al. I. Cuza“- Bucure[ti; are odiplom` doctorat cu tema: „Actulreflex în Ju-jitsu“ [i este atestat îndiferite sporturi de lupt` [i stilurimar]iale: Box, Judo, Ju-jitsu, Ka-rate Kyokushinkai, Wu-shu, Ai-kido, Aiki-jutsu, Nihon - Ju-jitsu,Bujinkan Nin-jutsu, Hakko-ryu -Ju-jitsu, Takeda-ryu - Ju-jitsu,Kendo etc.

Doru Galan este antrenorul Lo-tului Na]ional de Ju-jitsu; In anul1992, a fondat Clubul de artemar]iale „SHINSEISHIN“ actualul„BUDO SEISHIN“ [i a participatactiv la înfiin]area în 2002 a Cer-curilor de Ju-jitsu [i Aikido din ca-drul Academiei de Poli]ie.

Pentru valoarea sa sportiv` [ipedagogic` deosebit`, pre[edin-tele FRAM, Kancho Florentin Ma-rinescu i-a acordat 9 Dan Ju-jitsu,9 Dan Judo, 9 Dan Karate.

Dar lectorul univ. dr. DoruGalan -7 DAN Ju-jitsu, antrenorul,este [i un prolific autor de litera-tur` de specialitate, apari]iile saleeditoriale [i publicistice „umilind“pe mul]i dintre a[a zi[ii scriitori.

Dovad` palpabil` a competen-]ei [i d`ruirii acestui tat`, antre-nor [i cadru al MAI de excep]ie oconstituie diplomele [i medaliileob]inute de sportivii pe care i-a„p`storit“ : Mai 2009 - Aur [i Argint la

Campionatul European de Ju-jitsu, Podgorica - Muntenegru, încalitate de antrenor Lot Na]ional; 1997 - 2009 - Câ[tigarea

mai multor trofee, în cadrul ac-tivit`]ii Clubului de arte mar]iale„BUDO SEISHIN“ la diverse cupe[i competi]ii interne [i interna]io-nale: Campionate Balcanice,Cupa Sakura - Reghin, Cupa Fuji-

Yama - Tulcea, Cupa Kyokushin-Budo-Kai, Campionate de Wu-shu, Cupa Prieteniei la Ju-jitsuetc; Din1995, pân` \n prezent,

de]ine peste 16 titluri de Cam-pion Na]ional [i Vicecampion Na-]ional cu Clubul de arte mar]iale„BUDO SEISHIN“ la copii, juniori[i cade]i, seniori;

Pân` [i hobby-urile acestuicuplu fericit [i demn de totrespectul, tat`l, Doru Galan [i fiicasa Genoveva, sunt acelea[i: - ar-tele mar]iale, literatura, profesia,muzica bun`.

Vorba lui Eric Segal, autorul ce-lebrei „Love Story“: „dar nu nea-p`rat \n ordinea aceasta“.

MMaarr iiaann TTUUDDOORRMMaarr iiaann TTUUDDOORR

MAREA PERFOMAN}QMAREA PERFOMAN}QARE SCLIPIREA UNUIARE SCLIPIREA UNUISINGUR METAL: AURULSINGUR METAL: AURUL

Regiunea 4 Bucure[ti - constituit` la nivelul Direc]ieiGenerale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti num`r`aproximativ 3.000 de aderen]i, fiind cea mai „nume-roas`“ filial` din Sec]ia Na]ional`.

Cu amabilitate, dl Viorel Croitoru - pre[edintele Co-mitetului executiv regional a spicuit dintre activit`]ileregiunii, sco]ând \n eviden]` urm`toarele: „S`n`tatea [i Frumuse]ea vin din natur`“ - ple-

când de la acest precept, dar [i de la ini]iativa unui par-teneriat cu s.c. „Hofigal“ România - renumit` pentruprodusele sale naturiste, de Ziua Femeii, cele peste200 de doamne [i domni[oare din DGPMB, membreIPA, au primit câte un consistent cadou - cu produsecosmetice - pentru a vedea c` sunt apreciate de colegiipoli]i[ti dar [i pentru a sim]i pe propria piele efectulmiraculos al plantelor. |n ziua de 20 martie, \n contextul apropierii Zile

Poli]iei, s-a organizat la Poligonul Tunari al Federa]ieiRomâne de tir edi]ia anual` a Cupei Poli]iei Capitaleila Tir, ac]iune la care au participat 38 de poli]i[ti(b`rba]i [i femei).

Au fost acordate premii [i diplome, remarcându-seprin rezultate de excep]ie cadrele ce ne reprezint` cusucces \n competi]iile realizate \n MAI,a nivel na]ional Primirea unei delega]ii a Regiunii 11 din IPA - SUA,

care alc`tuit` din 6[erifi din Satul Flo-rida.

La sfâr[itul luniimartie a.c. ei [i-aurezervat trei zile dinperiplul pe care-lefectuau prin Româ-nia pentru a vizitaCapitala. Au fost primi]i de dl

chestor principalMarian Tutilescu ca-re se afla la coman-da DGPMB [i au vi-zitat [i Dispeceratul

112, al unit`]ii, f`când un util schimb de impresii [icuno[tin]e.

De asemena, \n baza bunelor rela]ii de colaborarecu Poli]ia Comunitar` Mogo[oaia, oaspe]ii americaniau fost condu[i la sediul acestei forma]iuni, fiind pri-mi]i cu c`ldur` de c`tre directorul acesteia - dl GabrielIord`chescu, de reprezentan]i ai Prim`riei Locale [i,bine\n]eles, de c`tre poli]i[tii comunitari.

Vizitatorii au r`mas pl`cut impresiona]i de dotarea[i echipamentul gazdelor, de amabilitatea acestora,impresiile pozitive fiind accentuate de vizitarea Com-

plexului muzeal al Palatului Brâncovenesc. Ei [i-auar`tat disponibilitatea de a reveni \n aceste frumoaselocuri - inclusiv pentru a ]ine ni[te sesiuni de preg`tirecu poli]i[tii români.

De altfel, ei au un proiect de sprijin - cu echipament- pentru colegii de la DPIR Suceava [i vor veni \n Bu-cure[ti [i pentru câteva \ntâniri informale cu speciali[tiidin Serviciul Pirotehnic.

Interesant a fost [i efectul „ob]inut“ asupra partene-rilor no[tri de la Poli]ia Comunitar` Mogo[oaia - cucare dorim s` mai realiz`m ni[te activit`]i - care au\n]eles „pe viu“ ce este IPA [i chiar [i-au exprimat do-rin]a de a adera la Asocia]ie; Maratonistul D`nu] Cernat a participat la câteva

competi]ii „open“ \n Japonia, \n Fran]a [i Grecia; de re-marcat c` \n turneul anual de [tafet` „Tour du Pays deCaux“ (desf`[urat \n nordul Fran]ei) unde a participatpentru a [asea oar` consecutiv, dar [i pe munteleOlimp, poli]istul român a reu[it clasarea pe locuri frun-ta[e, \ntre miile de participan]i; Printr-un schimb de mailuri cu reprezentan]i ai

IPA Fran]a, s-a ajuns la perfectarea unui cadru de \n-fr`]ire dintre IPA - Poli]ia din regiunea parizian` [i IPA- Reg. 4 Bucure[ti. Odat` rezolvate ultimele detalii,vom semna documente de \nfr`]ire; Desf`[urarea, \n perioada 24-29 mai, la Bucu-

re[ti a Conferin]ei Interna]ionale a [efilor Poli]iilor dinCapitalele Europene, edi]ie de mare anvergur` ce asolicitat implicarea a numeroase efective umane [i mi-jloace materiale. La succesul ac]iunii a contribuit sub-stan]ial [i Regiunea 4 Bucure[ti, care a asigurat cadrulpentru derularea opera]iunilor de sus]inere material` aevenimentului [i personalul contabil. Sponsoriz`rilerealizate de regiune, au fost sume dedicate, \n moddeosebit, organiz`rii Conferin]ei a {efilor Poli]iilor Eu-ropene precum [i cheltuielilor legate de asigurareaunor deplas`ri peste hotare a sportivilor no[tri; Având \n vedere remarcabila participare a echipei

de minifotbal la Tureneul de la Porec (Croa]ia) care aocupat anul trecut locul 4, se preconizeaz` [i partici-parea la competi]ia din acest an.

FF lloorr iinn ZZ ..FF lloorr iinn ZZ ..

Ce se mai aude „pe la Capitalq“ ?


28

CASA IPADE LALIPOVA

|n luna septembrie 2007, dele-ga]ii [i invita]ii Conferin]ei Na-]ionale de la Arad au fost pofti]i lao scurt` excursie: s-a vizitat mai\ntâi Casa IPA de la Giarmata - orealizare excep]ional` a Asocia]ieinoastre [i apoi „[antierul“ de laB`ile Lipova - \n care urma s` fieconstruit` o alt` cas` IPA.

Am scris „[antierul“ - folosindghilimele, deoarece atunci n-amputut vedea decât un escavator \na[teptare [i câ]iva ]âru[i ce \nsem-

nau viitoarele temelii ale lucr`rii. Au trecut doi ani - timp \n care

s-a tot vorbit de „Casa de la Lipo-va“ - obiectivul fiind pomenit desla Congresul din 2008 de la Ora-dea, mai ales c` asemenea pro-iecte au stârnit imagina]ia maimultor comitete executive regio-nale [i au ap`rut nu numai idei ci[i demersuri pentru realizareaunor case IPA, \n diferite zone ale]`rii.

Cu \ncuviin]area de principiu adlui Pavel H`lm`gean - pre[edin-tele Regiunii 1 Arad [i „diriginte allucr`rii“, \n luna mai a.c. am f`cuto incursiune pân` la [antier.

Poiana din preajma Complexu-lui Balnear Lipova era deja „mobi-lat`“ cu construc]ia - pe un nivel alCasei IPA.

O echip` de muncitori treb`luiala interioare, ferindu-se de z`dufulde afar`.

Deja se \nvelise cu ]igl` 90 lasut` din acoperi[, iar tâmpl`riapentru termopane \ncepuse s` fiea[ezat` la locul s`u.

Acum, \naite de plecarea la tipara revistei, dl H`lm`gean ne-a co-municat c` au fost terminate insta-la]ia electric` [i cea sanitar`, c` aufost puse toate termopanele [i cl`-direa este acoperit` integral cu ]i-gl`, trecându-se la realizarea unorfinisaje interioare.

{i-a exprimat speran]a c` parti-cipan]ii la Conferin]a na]ional` cese va desf`[ura la Timi[oara vorvizita ceea ce, deja, poate fi nu-mit` „Casa IPA de la Lipova“ [i,oricum, nu va mai trece mult timppân` ce va fi inaugurat „obiectivulde interes na]ional“.

FFlloorriinn FFlloorriinn ZZAAGGOONNEEAANNUUZZAAGGOONNEEAANNUU

SSeepptteemmbbrriiee 22000077SSeepptteemmbbrriiee 22000077MMaaii 22000099MMaaii 22000099

MMaaii 22000099MMaaii 22000099


29


30

regi

uni

„UNU“DE LA BOTO{ANI

Regiunea 1 Boto[ani are deja un loc bine definit înstructura organizatoric` a IPA - România.

De-a lungul timpului, în cadrul organiza]iei au fostprimi]i, ca membri, cadre apar]inând mai multor struc-turi ale MAI din jude] (I.J.J., I.J.P.F., I.S.U., S.C.C.O.A.,D.G.A. sau Biroul Str`ini).

Pe m`sura organiz`rii Regiunilor I.P.A. aferente, uniidintre vechii membri au p`r`sit Regiunea 1 Boto[ani,fiind inclu[i în cadrul celor nou înfiin]ate.

Putem spune deci, f`r` a exagera, c` Regiunea 1 Bo-to[ani a fost o pepinier` pentru noile structuri IPA con-stituite în jude].

Evolu]ia în timp a num`rului de membri a fost gre-oaie fapt ce a impiedicat [i acumularea fondurilor cetrebuiau s` fie utilizate în scopurile statutare. RegiuneaBoto[ani a ap`rut ca urmare a ini]iativei a 17 membrifondatori în anul 1996. Vreme de opt ani organiza]iapractic a stagnat finele anului 2004 g`sind înscri[i doar24 membri cotizan]i.

Începând cu anul 2005, odat` cu implicarea unuinou nucleu de conducere aflat [i ast`zi la cârma orga-niza]iei, aceasta a continuat s` creasc` an de an sporulfa]` de situa]ia ini]ial` fiind spectaculos.

În cursul lui 2008, membrii Regiunii Boto[ani s-auimplicat activ în activit`]i culturale, educative sausportive individuale ori de grup, în cadrul structurilordin care fac parte.

Sportul a continuat s` fie mijlocul cel mai accesibil [itotodat` eficient, prin crearea de noi rela]ii de prietenieîn spiritul devizei „SERVO PER AMIKECO“.

Domeniul preferat pe plan sportiv a r`mas regele fot-bal, al`turi de care s-au înscris ramuri ca tenisul de ma-s` ori de câmp, tirul, [ahul sau pescuitul sportiv.

Deviza Asocia]iei [i-a dovedit înc` o dat` voca]iainterna]ional` când, în perioada 20 - 30 septembrie2008, echipa de fotbal, înso]it` de suporteri membriI.P.A. a participat la turneul interna]ional de fotbal „AlpeAdria - Plavalaguna Challenger Cup“ desf`[urat în loca-litatea Porec, Croa]ia. Turneul a fost organizat de IPADolomiti - Cortina din Italia [i IPA Istria din Croa]ia.

Echipa boto[enean` a ocupat un onorant loc IX, încondi]iile unui turneu greu, organizat cu participarea a62 de echipe [i a unui sistem competi]ional cu multelacune.

În contextul particip`rii la acest turneu, cei 40 demembri IPA [i partenerele acestora - au fost inclu[i într-un program cultural mai amplu ce a implicat vizitareaunor obiective turistice situate în ora[ele situate în tra-seul ales, respectiv: Viena, Strasbourg, Paris, Milano [iBudapesta.

Pentru aceast` ac]iune, I.P.A. - Regiunea 1 Boto[ania contribuit cu suma de 15.000 lei, acoperind cheltuie-lile de transport [i pentru roviniete pe drumurileeuropene.

Asocia]ia boto[enean` a IPA a sus]inut participareamembrilor s`i [i la concursurile locale, regionale sauna]ionale desf`[urate la diferite discipline sportive : tir,[ah, judo, atletism, tenis de mas` sau tenis de câmp.

Prioritar pentru IPA Regiunea Boto[ani au fost [ir`mân constituit-o activit`]ile cu impact social major.

Aici se înscriu: sus]inerea [i recunoa[terea unor acti-vit`]i de preg`tire profesional` a unor elevi, copii aimembrilor organiza]iei, care au ob]inut rezultatedeosebite în activit`]i [colare, sociale, educative sau

sportive la nivel regional, na]ional sau interna]ional. La finele anului 2008 au fost recompensa]i cu sume

de bani [apte copii, ai c`ror p`rin]i sunt membri IPA,care s-au remarcat cu rezultate deosebite în cursul anu-lui respectiv ;

Sus]inerea activit`]ii sportive a membrilor regiuniiprin acordarea unei sponsoriz`ri de 3000 lei, destinat`renov`rii bazei sportive aflate în administrarea Asocia-]iei sportive „Dinamo“ Boto[ani în cadrul c`reia suntorganizate activit`]i cu implicarea tuturor membrilorregiunii ;

Implicarea în activitatea de schimbare a imaginii in-stitu]iei Poli]iei Române [i a percep]iei publice fa]` deaceasta [i fa]` de poli]ist în particular prin renovareaspa]iilor de primire a publicului de la subunit`]ile re-prezentative [i de la posturile comunale de poli]ie;

Implicarea în activitatea de schimbare a condi]iilorde munc` ale membrilor asocia]iei prin procurarea deaparatur` sau diferite mijloace necesare pentru bunadesf`[urare a activit`]ii profesionale.

Membrii Regiunii 1 IPA Boto[ani militeaz` cu t`riepentru dezvoltarea pe un plan superior a rela]iilor inter-na]ionale.

Pentru Comitetul Executiv Regional a devenit deja otradi]ie men]inerea [i extinderea rela]iilor existente cu:I.P.A. Istria din Croa]ia; I.P.A. Bergish Gladbach, Köln,Germania.

Dincolo de rela]iile oficiale cultivate la nivelul Orga-niza]iei, membrii I.P.A. au creat [i între]inut leg`turi deprietenie la nivel individual sau de familie cu colegi dinmai multe alte ]`ri decât cele nominalizate.

Cu siguran]`, anul 2008 a reprezentat un an derelansare a activit`]ii I.P.A. Regiunea 1 Boto[ani [i devalorificare a poten]ialului pozitiv [i de experien]` alechipei de conducere nou alese.

Anul 2009 reprezint` noi provoc`ri ce determin`membrii boto[eneni ai IPA s` se concentreze cu priori-tate asupra urm`toarelor obiective:

Participarea cu echipa de fotbal la turneul interna]io-nal de fotbal „Alpe Adria - Plavalunga Challenger Cup“desf`[urat în localitatea Porec, Croa]ia organizat de IPADolomiti-Cortina din Italia [i IPA Istria din Croa]ia cuincluderea în itinerariu a unor vizite în capitaleleSlovaciei [i Cehiei;

Demararea unor contacte preliminare de apropiere[i dialog cu poten]iali membri I.P.A. din ora[ul Cholet,Fran]a ;

Continuarea sprijinirii activit`]ilor de excep]ie desf`-[urate de membrii regiunii [i de c`tre membrii famili-ilor acestora;

FF lloorreenntt iinn CC`̀ tt `̀ ll iinn FF lloorreenntt iinn CC`̀ tt `̀ ll iinn RRAADDUURRAADDUU

CCrrooaa]]iiaa 22000088CCrrooaa]]iiaa 22000088


31

Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[-tilor - Sec]ia Român` - RReeggiiuunneeaaOOrraaddeeaa este o organiza]ie nongu-vernamental`, nonprofit, care func-]ioneaz` în conformitate cu pre-vederile Statutului Interna]ionalI.P.A. [i a legisla]iei române[ti, cares-a format având la baz` libera aso-ciere a persoanelor apar]inândPoli]iei de Frontier` din cadrul ur-m`toarelor unit`]i ale MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor: Direc]iaPoli]iei de Frontier` Oradea, I.J.P.F.Arad, I.J.P.F. Bihor, I.J.P.F. Satu Mare[i {coala militar` de preg`tire aagen]ilor poli]iei de frontier`„Avram Iancu“ Oradea.

Aceast` organiza]ie a luat fiin]`datorit` ini]iativei domnului CiocanMaior, fiind impulsionat` de secre-tarul regional, dl. Nuna Emil, careulterior a devenit pre[edinte.

Trebuie remarcat c` în anul2005, la al doua conferin]` regio-nal`, în urma insisten]elor domnu-lui Matei Iuliu Adrian, I.P.A. Regiu-nea Oradea s-a restructurat, r`mâ-nând de sine st`t`toare, fiind for-mat` numai din membrii ai poli]ieide frontier` din jude]ul Bihor, prindesprinderea membrilor de la I.J.P.FArad [i I.J.P.F Satu Mare.

Odat` provocat` aceast` scinda-re, I.P.A. Regiunea Oradea s-a înt`ritcontinuu, de la cei aproximativ 250de membrii câ]i avea în 2005 [i adevenit una din regiunile cele maiînst`rite, dovad` fiind achizi]io-narea unui teren în anul 2007, dec`tre Comitetul Executiv Regional,în baza împuternicirii scrise, primit`la adunarea anual` a membrilorregiunii, la care a participat repre-

zentan]i din partea tuturorsubunit`]ilor.

I.P.A Regiunea Oradeaare ca obiectiv principalamenajarea terenului achi-zi]ionat [i dotarea acestuiacu un minim de cl`dire [iteren in prima faz` pentru afi util pentru diverse activ-it`]i de relaxare [i sportive,unde membrii sì împre-un` cu familiile lor s` dez-volte importante leg`turi deprietenie, l`sând la o parteproblemele de serviciu [i cele coti-diene, unde vor g`si acea oaz` defericire [i armonie familiar`, iar înfaza a doua în baza contractelor deasociere pe care le va încheia, cualte regiuni, va construi unei mari [imoderne case I.P.A. în vecin`tateaunui Aqua-landAqua-land, proiectat a fi aldoilea ca m`rime \n Europa, dez-voltând astefel programe de coop-erare [i schimb de familii de mem-brii I.P.A. cu alte case I.P.A. dinlume, doar la solicitarea membrilor.

„„CCuuppaa PPeessccaarruulluuii SSppoorrttiivv““

În urma unei bune colabor`ri [iprietenii între conducerea birouluiteritorial al S.N.P.P.C. [i ComitetulExecutiv Regional al I.P.A. RegiuneaOradea, s-a luat decizia organiz`riiîn comun de cele dou` structuri re-gionale, pentru membrii lor, a con-cursului de pescuit sportiv.

Acest concurs s-a desf`[urat îndata de 22 mai 2009, începând cuora 14.00, pe balta privat` „Olosig“din apropierea localit`]ii S`cuieni,având denumirea Cupa „PescaruluiSportiv.

La concurs s-au prezentat 20 deechipe constituite din doi membri,la alegere, având ca dotare dou`be]e fixe [i dou` lansete fiecare.

Acest concurs a adus pe podiump`tima[ii acestui sport, c`rora le-aufost înmânate premii, constând îndiplome, trofee [i be]e de pescuit.

AAddrr iiaann MMAAddrr iiaann MM AATTEEIIAATTEEII

Bronz de Ancona, Bronz de Ancona, la Albala Alba

În perioada 21.05 - 23.05.2009, la invita]iaIPA Ancona, o delega]ie a IPA Regiunea 2 Albaa participat la Turneul de Fotbal organizat înlocalitatea Numana - Italia sub denumire „TrofyRiviera di Conero“.

La sfâr[itul competi]iei echipa noastrã a ocu-pat locul III, din 32 de echipe participante.

Din România au mai participat: IPA Covasna,IPA Ialomi]a, IPA Cluj [i IPA Hunedoara.

{{tteeffaann DD{{tteeffaann DD UURRUUUURRUU

ORADEA -REGIUNEA CU ACELA{INUME

IPA - BrqilaOrganiza]ia regional` brìlea-

n` a IPA se confrunt` cu greut`]iinerente unui nou început.

În debutul anului, a fost în-locuit Comitetul Executiv, iar noiicoordonatori ai activit`]ii au pre-luat asocia]ia cu o situa]ie finan-ciar` precar` fapt ce nu a permisdesf`[urarea unor activit`]i con-crete.

Aten]ia membrilor IPA de laBrìla este orientat` spre identifi-carea unor sponsori pentru re-dresarea financiar`, întrucât veni-turile din cotiza]ii sunt insufi-ciente.

Cu siguran]`, seriozitatea [ispiritul de echip` caracteristicemembrilor IPA de pretutindeni(inclusiv din Brìla) vor face încurând minuni [i nu va trece muttimp pân` când vom auzi lucrurimult mai bune despre activitateasec]iei IPA din acest col] de ]ar`.

Un semn încurajator exist`deja, Organiza]ia a participat cusume de bani la Ziua Femeii, asponsorizat activit`]ile sportiveorganizate de Ziua Poli]iei [i aachitat taxa concursului de pes-cuit pentru membrii ce s-audeplasat la concursul de pescuitcrap, din jud Ialomi]a.

MMaarr iiaann TT ..MMaarr iiaann TT ..


32

Regiunea 1Bistri]a-Nqsqud

DDeesspprree bbaanniiSponsoriz`ri realizate în beneficiul regiunii noastre:

16500,42 ron, sume prin care s-a asigurat transportul [iactivit`]ile desf`[urate de membrii asocia]iei care aureprezentat asocia]ia în strìn`tate. În suma precizatànterior este cuprins` [i suma de 4000 ron provenit`din redirec]ionarea a 2% din impozitul pe venit alunora din membrii asocia]iei.

Sponsoriz`ri, dona]ii acordate de regiunea noastr`:500 ron, sprijin financiar acordat c`tre ProtopopiatulOrtodox Bistri]a pentru sprijinirea ridic`rii Panteonuluibistri]enilor.

A ajuns astfel, în aten]ia membrilor comunit`]ii acti-vitatea desf`[urat` de membrii asocia]iei, întâlnirile delucru pe care le-am avut cu alte delega]ii din ]ar` [istrìn`tate. De un real interes pentru pres` a fost [tireaprivind oferirea sumei strânse la concertul de binefa-cere, organizat de poli]i[tii germani, în scopul strângeriide fonduri pentru reconstruirea bisericii Evanghelicedin Bistri]a.

Dealtfel se desprinde prin nivelul de dezvoltare arela]iilor de prietenie [i colaborare, rela]ia cu poli]i[tiidin Neubrandenburg, Germania, rela]ie care dureaz`de peste 6 ani.

La începutul lunii septembrie 2008, la invita]iacolegilor poli]i[ti germani o delega]ie a poli]i[tilor dinjude]ul Bistri]a-N`sùd a efectuat o vizit` în Germania.

Un aspect important al vizitei efectuate în Germaniaeste cel legat de participarea delega]iei noastre la unconcert de binefacere care a fost organizat de poli]ialandului Vorpommern-Mecklenburg, suma încasat` cuacest prilej fiind donat` prin intermediul pre[edinteluiI.P.A. Regiunea Bistri]a-N`sùd, dl. comisar [ef depoli]ie Olariu Liviu, Bisericii evanghelice din municipiulBistri]a, biseric` afectat` de un incendiu în luna iunie2008.

Pentru perioada 2008-2011 IPA Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd în cooperare cu Poli]ia din Neubrandenburg -Germania [i-a propus implicarea în proiectul de re-facere a Bisericii Evanghelice - simbolul municipiuluiBistri]a, prin organizarea de concerte, atragerea unorfirme [i persoane pentru sus]inerea financiar` [i mate-rial` a proiectului.

În ceea ce prive[te rezultatul material, nu cel mai im-portant dar deloc de neglijat, în timpul celor 6 ani decolaborare, rela]ia cu colegii germani dinNeubrandenburg a însemnat suplimentarea dot`rii uni-

t`]ii noastre cu calculatoare, faxuri, xeroxuri, altàparatur` [i mobilier.

Prin intermediul asocia]iei noastre colegii germaniau f`cut [i în anul 2008 dona]ii unor asocia]ii dinjude]ul nostru, activit`]i cu un impact deosebit pentruimaginea asocia]iei noastre [i a institu]iei Poli]iei îngeneral.

Membrii asocia]iei au reu[it s` ob]in` în anul 2008sponsoriz`ri care au acoperit integral cheltuielile oca-zionate de vizita delega]iei poli]i[tilor germani la Bis-tri]a precum [i vizita membrilor I.P.A. Bistri]a-N`sùd înlandul Mecklenburg-Vorpommern, Germania.

Prin realizarea bustului martirului cre[tin ortodoxT`nase Tudoran asocia]ia noastr` a ini]iat Proiectul deconstruire a Panthenonului Bistri]ean la Protopiatul Bis-tri]a. Asocia]ia a contribuit financiar la edificarea acestuimonument închinat înainta[ilor no[tri iar la inaugareaacestuia în 6 decembrie 2008 au participat [i poli]i[tiinvita]i din Austria.

Dealtfel, la finele anului 2008, pe baza discu]iilorantamate din vara anului trecut am primit delega]iaPoli]iei Landului Burgen din Austria cu care am semnatun acord de cooperare vizând ini]ierea [i desf`[urareade activit`]i comune.

AAccoorrdduurrii ppeessttee mmuunn]]ii [[ii vv`̀iiO realizare important` a anului 2008 este încheierea

la Re[i]a a unui „Acord de cooperare“ între Asocia]ia In-terna]ional` a Poli]i[tilor Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd,IPA Regiunea 1 Cara[- Severin, IPA Regiunea 2 Cara[-Severin, IPA Regiunea Kikinda Serbia, IPA Departa-mentul Interven]ii Speciale Budapesta [i IPA RegiuneaGyula, Ungaria.

P`r]ile semnatare [i-au propus s` schimbe programeanuale [i s` asigure la cerere participarea membrilor ladiferite programe comune din domeniul cultural, turis-tic [i sportiv, s` stimuleze [i s` favorizeze întâlnirile per-sonale [i familiale între membrii IPA prin crearea deleg`turi de prietenie, promovarea cooper`rii [i a întâl-nirilor prietene[ti [i s` faciliteze reciproc accesul lalocurile de cazare ale IPA, precum [i la alte facilit`]i decazare existente în portofoliul acestora.

Totodat` I.P.A. Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd a oferitsprijin pentru primirea delega]iilor de poli]i[ti care auvizitat jude]ul Bistri]a-N`sùd [i a facilitat organizareade întâlniri cu poli]isti din Republica Moldova, Belgia,Elve]ia, Germania, SUA [i Spania.

Pentru copii membrilor I.P.A. dar [i pentru copiicelorla]i poli]i[ti din jude]ul Bistri]a-N`sùd [i în anul2008 am participat la organizarea serb`rii „Pomului deCr`ciun“ la care cei mici au participat înso]i]i de p`rin]i.

*Activitatea asocia]iei a urm`rit cu prioritate dez-

voltarea în continuare a sentimentului apartenen]ei lacea mai mare asocia]ie mondial` a poli]i[tilor,atragerea la activit`]ile asocia]iei a unui num`r cat maimare din membrii existen]i [i diversificarea schim-burilor profesionale, culturale, sociale [i interna]ionale.

*

IImmaaggiinnii ddiinn pprreess`̀:: pprreeddaarreeaa ssuummeeii ddee bbaannii ddee cc`̀ttrreepprree[[eeddiinntteellee aassoocciiaa]]iieeii,, pprreeoottuulluuii ppaarroohhiieeii BBiisseerriicciiiiEEvvaanngghheelliiccee ddll.. KKrraauussss,, îînn pprreezzeenn]]aa ddoommnnuulluuii pprriimmaarr aallMMuunniicciippiiuulluuii BBiissttrrii]]aa..


33

regi

uni

Între activit`]ile importante desf`[urate de RegiuneaBistri]a-N`sùd în anul 2008 trebuie amintite în primulrând men]inerea leg`turilor de prietenie cu colegii dinRepublica Moldova [i schimbul de experien]` cu prie-tenii poli]i[ti din Germania.

În data de 6 februarie 2009 în sala de conferin]e aComplexului hotelier „Diana“ din municipiul Bistri]a s-a desf`[urat Adunarea general` a membrilor asocia]ieidin Regiunea 1 Bistri]a-N`sùd.

La activitate au participat un num`r important demembrii, s-au prezentat activit`]ile desf`[urate în anul2008, s-au supus dezbaterii activit`]ile ce urmeaz` a sedesf`[ura în anul 2009 [i au fost prezentate datelefinanciare din eviden]a trezorierului [i a comisiei decenzori.

Asocia]ia noastr` are [i un num`r important de

femei astfel c` am oferit sprijin la solicitarea conduceriiI.P.J. Bistri]a-N`sùd, pentru s`rb`torierea zilei de 8Martie.

*În perioada 24-30.06.2009 o delega]ie format` din

5 poli]i[ti membri I.P.A. au efectuat o vizit` în Bur-genland - Austria la invita]ia colegilor din aceast` ]ar`.Vizita s-a dovedit deosebit de util` în plan profesional[i social realizându-se un util schimb de experien]` cucolegii austrieci.

Delega]ia a participat la Conferin]a Regional` a ju-ri[tilor din Austria, Slovenia [i Ungaria cu participareamini[trilor justi]iei din cele trei ]`ri [i a altor person-alit`]i de marc` din domeniul juri[tilor.

De la începutul anului au vizitat jude]ul nostru câ]ivapoli]i[ti din alte ]`ri (Austria, Germania) c`rora le-a fostoferit un sprijin prietenesc pentru petrecerea unor zileminunate.

Putem men]iona c` la reu[ita desf`[ur`rii acestorevenimente [i-au adus contribu]ia un num`r de 180 demembrii din cei 254 câ]i num`r` regiunea în prezent.

În perioada 29-30 mai 2009 o delega]ie format din15 membri IPA din regiunea noastr` a participat la unconcurs de g`tit organizat la Berekfurdo de IPA Un-garia.

Ca activit`]i importante pe care le vom desf`[ura înperioada urm`toare amintim c` în perioada 7-15 sep-tembrie 2009 o delega]ie format` din opt poli]i[ti vorefectua o util` vizit` în Neubrandenburg - Germania lainvita]ia colegilor germani.

LLiivviiuu OOLLiivviiuu OOLLAARRIIUULLAARRIIUU

Regiunea IPA Bistri]a a \ncheiat un acord de par-teneriat ce permite membrilor I.P.A. din ]ar` [i str`-in`tate s` se cazeze la „HOTEL DIANA“„HOTEL DIANA“ din Bis-tri]a, Calea Moldovei nr. 80, jud Bistri]a N`sùd, ben-eficiind de un discount de 30% operat asupra pre-]ului serviciului afi[at la recep]ia hotelului.

Pentru a beneficia de aceast` facilitate, membriiIPA trebuie s` aib` legitima-]ia IPA vizat` la zi.

www.captaingo.com/Hotel-DDiana-BBistrita-BBistrita+Nasaudwww.captaingo.com/Hotel-DDiana-BBistrita-BBistrita+Nasaud

RReeggiiuunneeaa 44 BBuuccuurree[[ttii aa dd`̀rruuiitt PPoollii]]iieeii CCoo--mmuunniittaarree ddiinn MMooggoo[[ooaaiiaa oo dduuzziinn`̀ ddee ppoorr--ttrreettee aallee uunnoorr ppeerrssoonnaalliitt`̀]]ii iissttoorriiccee,, rreeaalliizzaatteeddee ggrraaffiicciiaannuull VViioorreell BBaacciiuu -- mmeemmbbrruu IIPPAA..


34

LQNGQ DUNQRE, LA CQLQRA{I

Prima edi]ie a Turneului de fotbal în 5„CUPA DUN~REA“ s-a desf`[urat în municipiulC`l`ra[i în perioada 19 - 20 iunie2009.

La turneu au participat 8 echipe (IPA 1- Bra-[ov, Reg 17 - Bucure[ti, IPA 1- Tulcea, IPA 1C`lara[i, Frontiera C`l`ra[i, Poli]ia Olteni]a,Poli]ia Lehliu [i Direc]ia de Finan]e Publice C`-l`ra[i.

Meciurile s-au desf`[urat pe teren sintetic,\n Compexul „Dumbrava“, durata unui mecifiind de 15 minute. Semifinale [i finalele s-auderulat \n câte dou` reprize a 15 minute.

De[i au fost tem`tori fa]` de greut`]ile ine-rente \nceputului, membrii Comitetului Executiv regional,condu[i de dl pre[edinte Marian Dumitru s-au descurcatperfect, din punct de vedere organizatoric, dar [i la con-ferin]a de pres` ]inut` \nainte de ziua inaugural` - cândau avut prilejul s` prezinte IPA, pe \n]elesul ...tuturor.

Acest lucru a fost constatat [i de dl Vicepre[edinte alSec]iei Na]ionale - dl Ion Mircea Gherghi]` care s-a aflatla C`l`ra[i - pe tot timpul desf`[ur`rii activit`]ii.

Domnia sa a avut ocazia s` se bucure [i de faptul c`,echipa sa de suflet (IPA Reg. 17), recent \ntoars` de la Ri-ccione - unde cucerise „argintul“, \n tradi]ionala Cup` aPrietniei (Coppa del Amicizzia) a câ[tigat primul trofeu alcompeti]iei c`l`r`[ene!

Lovitura de \ncepere a turneului a fost dat` chiar deprefectul Jude]ului - dl Doru Ioan T`r`cil`.

Clasamentul final a fost urm`torul: Locul I - IPA Regiu-nea 17 Bucure[ti, Locul II - IPA C`l`ra[i, Locul III - IPATulcea.

Activitatea s-a \ncheiat, cum altfel, decât cu o frumoa-s` croazier` pe Dun`re, pe nava „Prin] Constantin“ - mo-ment potrivit ca participan]ii [i invita]ii s` fac` cronicaevenimentului.

Referitor la preocup`rile staff-ului IPA C`l`ra[i, ammai aflat c` la \nceputul anului, au fost realizate agende[i pixuri pentru to]i cei peste 400 membri IPA, c` un„echipaj“ c`l`r`[ean tocmai se \napoiase de la ConcursulNa]ional de Pescuit organizat la Iezer-Ialomi]a [i c`, re-cent, conducerea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu“adresase o scrisoare de mul]umire Regiunii IPA 1 - C`l`-ra[i pentru participarea [i sprijinul acordat la realizareaproiectului „Poezia - Idealitate princiar`“ derulat la Cer-cul literar „M. Eminescu“, \n ziua de 27 mai 2009.

(( FF lor inlor in Z .)Z . )

Calea C`l`ra[ilor, nr. 214, Br`[email protected]

www.hoteltriumph.ro

Reducere 40% la cazare, pentru membrii IPA!

regi

uni


35

CARA{.. .|N FOI DE VI}Q

Regiunea 1 Cara[-Severin esteo asocia]ie dinamic`, dup` chi-pul [i asem`narea pre[edinteluis`u: dl. Doru St`nilescu.

|n pofida staturii sale masive,pre[edintele regional este foartesprinten \n mi[c`ri dar mai ales\n idei.

Nu vom reveni asupra activi-t`]ilor comune cu prietenii IPAde la Regiunea 1 Bistri]a, Regi-unea 2 Cara[ ori cu cei din

Ungaria, [i Serbia - despre care s-amai vorbit \n revist`, ci vom abordao parte mai... „gustoas`“ a activi-t`]ilor IPA.

Ceva care provoac` la realizareaunor activit`]i originale, de mare in-teres (inclusiv mediatic) [i, oricum,de succes garantat.

E vorba de concursurile gastro-nomice, care au ceva tradi]ie pestehotare [i care scot la iveal` talente[i caractere deosebite [i „sudeaz`“frumoase leg`turi umane. Unde tepo]i \mprietenii mai bine, decât \npreajma bucatelor?

Cu ce-]i po]i eviden]ia specificulna]ional [i ospitalitatea, decât a[a?

S` nu se supere fotbali[tii saupescarii, dar concursurile de art` cu-linar` au o frumoas` perspectiv` -mai ales la IPA!

S` lu`m aminte! S-ar putea ca\ntr-un an, doi s` asistam la o com-peti]ie na]ional` - bazat` pe zeci de„etape“ regionale, care s` selec]io-neze marile talente, cu [or]uri [i bo-nete de buc`tari.

*În perioada 29 - 31.05.2009, în

sta]iunea balnear` BEREKFÜRDÖ,din Ungaria, a avut loc un concurs

interna]ional de g`tit la ceaun inti-tulat „Regele Rusaliilor“, fiind orga-nizat de I.P.A. Ungaria, Sec]iile 1 [i 8Budapesta [i este la cea de-a cinceaedi]ie.

La competi]ia culi-nar` au participat25 de echipe dinUngaria, România,Cehia [i Slovenia.

}ara noastr`, aflat`la a doua participarela acest concurs, afost reprezentat` detrei echipe, formatemembrii I.P.A. ai Re-giunii 1 Cara[-Seve-rin, jandarmi din ca-drul Regiunii 2 Ca-ra[-Severin [i poli-]i[ti din cadrul Re-giunii 1 I.P.A. Bistri]a

- N`s`ud. Echipa poli]i[tilor din Cara[-Se-

verin, intitulat` „Polonicul Magic“ adecis s` g`teasc` tradi]ionaleles`rm`lu]e în foi de vi]`.

Alegerea acestui meniu [i pres-ta]ia buc`tarilor de ocazie a fost ceamai bun`, pentru c`, în urma deli-ber`rii juriului, format din [aptemae[tri buc`tari autohtoni, echipa-jul cara[-severinean a ob]inut ma-rele premiu.

Este pentru prima dat` în istoriaconcursului când o echip` din alt`]ar`, decât ]ara gazd`, a câ[tigatmarele premiu.

Echipa român` a fost sus]inut`de un num`r de 34 de membri IPA,membri de familie si prieteni, careprin încuraj`rile lor au avut o con-tribu]ie important` la câ[tigarea tro-feului.

„„PPoolloonniiccuull MMaaggiicc““ „„PPoolloonniiccuull MMaaggiicc““ \\nn pprreegg`̀ tt ii rree .. .. ..\\nn pprreegg`̀ tt ii rree .. .. ..

Poli]i[tii c`r`[eni au mai câstigatun concurs culinar la \nceputul luniimai a.c. la Râul Alb. S-ar puteaspune c` a fost un fel de „meci“ de

calificare pentru competi]ia din Un-garia.

Concursul „Ca la mama acas`”este o întrecere în ale g`titului pus`la cale de staff-ul IPA, condus de dlDoru St`nilescu. S-a \ntocmit unregulament foarte riguros, s-a pre-g`tit logistica necesar`, premiile [idiplomele, apoi au fost convoca]iconcuren]ii. Nu e nevoie s` subli-niem câte persoane au venit ca pu-blic... „degust`tor“ alc`tuit dinmembrii de familie [i colegi

La Râul Alb juriul a fost impresio-nat cu cele 200 de sarmale g`tite înfoi de vi]`, iar \n Ungaria re]eta aadus marele trofeu - ceea ce \n-seamn` c` promovarea team-uluiculinar s-a f`cut riguros

Acest concurs a preg`tit terenulpentru marea competitie din Un-garia [i s-a facut [i selec]ia echipeicelei mai bune...

Din cele [ase echipe denumite:„Fi]o[ii“, „Burto[ii“, „Top Secret“(!?!), „Blak&White“, „Carasul Opti-mist“ etc, s-a remarcat „PolonicuMagic“ alc`tuit numai din judicia-ri[ti.

Ei au fost cei ce l-au capturat pe„Regele Rusaliilor“ sau, m` rog, tro-feul ce-l reprezint`.

Poft` bun`!

FF lloorr iinn FF lloorr iinn ZZAAGGOONNEEAANNUUZZAAGGOONNEEAANNUU


36

Un pre[edintecampion

Cei aproximativ 80 de membri aiIPA 2 Cara[-Severin, din Re[i]a, au„pornit la drum“ la 30 ianuarie2008, când au primit hot`rârea de\nfiin]area a regiunii [i au \nceput s`cread` c` nu nevoia acumul`rilormateriale ci o alte nevoi trebuie s`-i motiveze [i astfel, vor avea un noumijloc prin care s`-[i \mbog`]easc`latura spiritual`.

La nivelul Regiunilor 1 si 2 aleIPA, din jude]ul Cara[-Severin a fost\ncheiat un acord de colaborare in-terna]ional, cuprin-zând un num`r detrei na]iuni, semnatde IPA Cara[-Severin1 [i 2, IPA Buda-pesta, IPA Gyula, IPAKikinda (Serbia) [iIPA Regiunea 1- Bis-tri]a.

Documentul afost semnat \n 2008\n Cara[, mai exact laSasca Montan`, \ntr-un frumos peisaj dinregiunea muntoas`a jude]ului.

Acest acord, \nte-meiat \n baza fru-moaselor leg`turi de prietenie \ntredoi re[i]eni: Doru St`nilescu [iAlexandru Tob` cu vicepre[edintele

IPA Ungaria, mr. Pauker Tamas, acreat condi]iile ca, \n luna mai a.c.s` se deruleze prima \ntâlnire deanaliz` a programului de colabo-rare.

Activitatea a avut loc \n municip-iul Bistri]a, prin amabilitatea dom-nului pre[edinte IPA Bistri]a, dl.Olariu Liviu.

În perioada 29-30 mai 2009dou` delega]ii, formate din membriIPA de la Cara[-Severin (regiunile 1[i 2) a participat la un concurs deg`tit, organizat la Berekfurdo de IPAUngaria, iar fotografiile de mai josstau m`rturie despre prezen]a jan-darmilor c`r`[eni \n competi]ia gas-tronomic`.

Revenind la maiorul AlexandruTob` - pre[edinte al regiunii IPA 2Cara[-Severin, trebuie specificat [i

faptul c` este unsportiv de excep-]ie, fiind [i vice-pre[edinte al Clu-bului de \notmasters Re[ita07.

|notul masterseste un nou con-cept introdus \n]ara noastr` [ipoate fi rezumatca fiind „sportuldup` sport“,adic` - la fineleactivit`]ii sportivede performan]`,sportivul poatecontinua s` prac-tice \notul dar [i

s` participe la competi]ii na]ionale[i interna]ionale (acreditate de FINA[i LEN ) pentru a r`mâne aproapede minunata [i tumultoasa via]`sportiv`.Lotul de \not al Jandarmeriei re[i-

]ene, compus din trei membri aiproasp`t infiin]atei Regiuni 2 IPACara[-Severin: maior Alexandru To-b`, locotenent David N`sturel [i sg.maj. Nicolae Cebuc, a participat lacampionatele na]ionale de \not aleMinisterului Administra]iei [i Inter-nelor, desf`[urat \n perioada 1-3 iu-lie 2009 \n municipiul Oradea.

De[i pu]ini ca num`r, cei trei re-[iteni, au fost nevoi]i s` ]in` piept \n\ntrecerea sportiv` puternicelor [i

numeroaselor echipe, constituite lanivel na]ional, ale InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române [i In-spectoratului General pentru Situa-]ii de Urgen]`, reu[ind la finele con-cursului, fiecare din ei, s` ob]in`argintul [i titlul de vicecampionna]ional al M.A.I.

Deoarece, important era clasa-mentul general, au dat dovad` dealtruism [i omogenitate [i au re-nun]at la probele individuale, \ncare erau consacra]i ca [i campionila competi]ia desf`[urat` cu un an\nainte \n frumoasa baz` de sport [is`n`tate din Re[i]a, dar nepunctatela clasamentul na]ional general [iau concurat pentru echipa, ob-]inând un binemeritat loc II [i titlulde vicecampioan` pentru Jandar-meria Român`.

FF lloorr iinn ZZAAGGOONNEEAANNUUFFlloorr iinn ZZAAGGOONNEEAANNUU

Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs ?Vre]i s` comunica]i mai u[or ?„IPA JURNAL“„IPA JURNAL“

v` st` la dispozi]ie !

Telefon 021.252.77.02 Telefon 021.252.77.02 FaxFax 031.815.44.09031.815.44.09GSM GSM 0722.344.125 0722.344.125

[email protected]@gmail.com

regi

uni


37

Una dintre „mezinele“ Asocia-]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor -Sec]ia Român`, este Regiunea 3Dolj.

Aceasta a fost înfiin]at` la datade 13.11. 2008, având la începutun num`r de 60 membri.

La 30 mai 2009, filiala doljeanà IPA - România num`ra deja de109 membri.

Pân` la data de 30.05.2009 aufost desf`[urate activit`]i cultural-sportive, manifest`ri menite sàmplifice [i s` consolideze rela-]iile de prietenie [i întrajutorareîntre membrii organiza]iei.

Imagini grìtoare au fost sur-prinse la activit`]ile desf`[uratecu ocazia Zilei Interna]ionale a co-pilului.

La succesul festivit`]ilor organi-zate [i-au adus o contribu]ie ma-jor` IPA Regiunea 3 Dolj [i Grupa-rea de Jandarmi Mobil` Craiova.

La activit`]ile sportive dedicatezilei de 1 Iunie au participat peste200 de copii ai angaja]ilor celordou` unit`]i, cu vârste de pân` la10 ani.

Aceste manifest`ri,sus]inute deClubul Sportiv „STRAJA“ (membriiclubului fiind cadrele celor douùnit`]i de jandarmi) [i IPA - Regi-unea 3 Dolj, s-au desf`[urat înComplexul de Preg`tire [i In-struire al jandarmilor [i a cuprinso serie de concursuri, desene peasfalt, alergare pe distan]a de 25metri - în saci, [i alergare pe dis-tan]a de 25 metri - având în mâinirecipiente cu ap`, ce nu trebuiav`rsat` pân` la finish.

De asemenea, co-piii au participat [i lao prob` de for]` înechip`; trasul de sfoa-r`.

To]i cei care auparticipat la activit`]i-le cultural-sportive auprimit cadouri dinpartea Clubul Sportiv„STRAJA“, iar cei careau urcat pe podiumau fost recompensa]icu dulciuri [i bùturir`coritoare.

Bineîn]eles, concur-surile au fost prece-date de o serie deexerci]ii demonstra-tive, efectuate de ca-drele unit`]ii de jan-darmi, constând înexerci]ii de dresaj aicâinilor de serviciu [iexerci]ii de lupt` corpla corp.

TTTTuuddoorruuddoorr VVLL~~DDUU}}OOIIUU VVLL~~DDUU}}OOIIUU

AAmm pprriimmiitt llaa rreeddaacc]]iiee,, ccââtteevvaa ffoottooggrraaffiiii rreepprreezzeennttâânndd BBaazzaa ssppoorrttiivv`̀ aaGGrruupp`̀rriiii ddee JJaannddaarrmmii MMoobbiillee CCrraaiioovvaa,, iiaarr mmeemmbbrriiii IIPPAA rreegg 33 DDoolljj -- aapprree--cciiaazz`̀ cc`̀ \\nn aapprrooppiieerreeaa eeii ss--aarr ppuutteeaa ccoonnssttrruuii oo ccaass`̀ IIPPAA..

TTeerreennuull eessttee ddaatt \\nn ffoolloossiinn]]`̀ MMAAII ddee cc`̀ttrree aaddmmiinniissttrraa]]iiaa llooccaall`̀.. PPeennttrruuoo aasseemmeenneeaa lluuccrraarree nnuu eessttee nneevvooiiee nnuummaaii ddee bbaannii ccii [[ii ddee uunn ttiittlluu„„ssoolliidd““ ddee ppoosseessiiee aa tteerreennuulluuii,, ccaarree ss`̀ jjuussttiiffiiccee iinnvveessttii]]iiaa rreessppeeccttiivv`̀ ppeenn--ttrruu oo ppeerriiooaadd`̀ ccoorreessppuunnzz`̀ttooaarree..

propunere

|N DOLJ, O REGIUNE FOARTE... MOBILQ|N DOLJ, O REGIUNE FOARTE... MOBILQ


38

Patru delega]ii ale Asocia]iei Interna]ionale a Po-li]i[tilor, formate din poli]i[tii din cadrul IPA - Re-giunea 7 Bucure[ti (ORI), Regiunea 17 Bucure[ti(ISOP), Regiunea Ilfov [i Regiunea 1 Constan]a auparticipat la Turneul Interna]ional de fotbal „Coppadel Amicizia 2009“ - ed]ia 34, organizat la Riccione,\n perioada 24 mai - 1 iunie, de c`tre colegii italieni.

La deschiderea oficial`, ce a avut loc \n seara de24 mai \n pia]a central` a ora[ului Riccione, \mpo-dobit` festiv cu \nsemnele Asocia]iei, s-au reunit 20de echipe, reprezentând organiza]iile IPA din [asestate: Italia, România, Ungaria, Irlanda, Ucraina [iSpania, plus grupurile de suporteri care le-au \nso]it.

|n prezen]a celor peste 500 de persoane venite lamomentul festiv, dl. Flavio de Nicolo - pre[edinteleIPA „Dolomiti Cortina“ [i organizator al turneului, aprezentat pe primarul localit`]ii, pe membrii Comi-tetului Executiv al IPA - local [i pe organizatorii dincadrul Grupului Sportiv al Poli]iei Municipale - Ri-ccione

Persoanele oficiale au luat cuvântul de la tribunaridicat` \n pia]`, evocând importan]a IPA, ca factor deapropiere \ntre poli]i[ti [i ca platform` pentru com-peti]ii sportive [i schimburi culturale benefice.

Vorbitorii au mul]umit participan]ilor [i sus]in`-torilor lor pentru eforturile depuse pentru organiza-rea turneului [i au urat succes fotbali[tilor ce urmaus` evolueze \n competi]ie.

Meciurile s-au desf`[urat pe parcursul a dou` zile,în patru grupe a câte cinci echipe, primele dou` cali-ficându-se mai departe, în fazele superioare.

Echipa IPA - regiunea 17(ISOP) a f`cut parte dinGr. A [i a ob]inut trei victorii [i un egal, ceea ce i-apermis calificarea în fazele superioare ale com-peti]iei.

Tot \n preliminarii, echipa IPA - regiunea 7 (ORI) aob]inut patru victorii [i s-a calificat, deasemenea, \nsferturile de final`.

|n aceast` faz` a competi]iei, ambele echipe au

jucat \n aceea[i grup`, iar \n urma meciului direct dinsemifinale, s-a calificat IPA - regiunea 17(ISOP).

Semifinalele au adus, fa]` \n fa]`, echipele IPA -regiunea 17(ISOP) [i IPA - Ilfov, meci \ncheiat cu sco-rul de 2 - 0 pentruIPA - regiunea 17(ISOP).

La finalul compe-ti]iei, politi[tii-fot-bali[ti ai echipei IPA- regiunea 17(ISOP)au ob]inut un me-ritoriu loc II, fiind \n-vin[i \n final`, laloviturile de la 7metri, de c`tre se-lec]ionata Ucrainei,iar echipa IPA - ORIa ob]inut locul VII.

Echipa ilfovean`,condus` de dl. co-misar-[ef Aurel Ca-raiman, antrenorsubinsp. ValentinIoni]`) s-a clasat pelocul al patrulea,pierzând finala mi-c` în fa]a echipeiTermoli (Italia),totla loviturile de penalizare...

Oricum, juc`torii ilfoveni au evoluat excep]ional [imerit` felicit`ri pentru locul ob]inut.

Aceste rezultate sunt remarcabile, având \n vederevaloarea echipelor participante, IPA-ISOP fiind ceamai bine clasat` echip` din România, ocupând loculII la finalul competi]iei, iar doi componen]i ai aces-teia au fost premia]i cu titlul de golgeter [i cel maibun juc`tor al turneului.

11°° -- ZZIIRRKKAA RRiivvnnee -- UUccrraaiinnaa22°° -- IIPPAA 1177 BBuuccuurree[[ttii -- RRoommâânniiaa33°° -- PP..MM.. TTeerrmmoollii -- IIttaalliiaa44°° -- IIPPAA IIllffoovv -- RRoommâânniiaa55°° -- CChheerrnniivvttssyy -- UUccrraaiinnaa66°° -- IIPPAA 11-- CCoossttaann]]aa -- RRoommâânniiaa77°° -- IIPPAA 77-- BBuuccuurree[[ttii -- RRoommâânniiaa

Victorio[i, pe timp de crizqVictorio[i, pe timp de crizq

IIPPAA -- RReeggiiuunneeaa 1177 ((IISSOOPP))

IIPPAA -- RReeggiiuunneeaa 11 IIllffoovv

glob

e tr

otte

r


39

LA ANCONAÎn perioada 21- 24 mai 2009,

echipa de fotbal a Regiunii 1 Ialo-mi]a a participat la Turneul Inter-na]ional de fotbal „Riviera del Co-nero“, în localitatea Ancona, Italia.

La aceast` competi]ie au s-au\nscris 32 echipe din nou` ]`ri(Italia, Ucraina, Germania, Spania,Polonia, Austria, Lituania, Anglia [i

România), echipa noastr` fiind laprima participare de acest gen [iocupând locul 26.

Cu aceast` ocazie delega]ia aso-cia]iei noastre format` din 26membri (membri I.P.A., so]ii, al]icolaboratori) a vizitat capitala Un-gariei, Budapesta [i capitala Italiei,Roma.

Pentru festivitatea de deschi-dere, asocia]ia noastr` a preg`tit omap` personalizat` pentru fiecare

echip` participan-t`, cu materialepromo]ionale refe-ritoare la ]aranoastr`, jude]ul Ia-lomi]a, activitateaPoli]iei Române [inu, în ultimul rând,accesorii I.P.A. Ro-mânia.Totodat`, pe du-

rata turneului, înurma rela]iilor deprietenie stabilitecu membrii celor-

lalte echipe, asocia]ia noastr` afost invitat` s` participe la a 15edi]ie a „World Police FutsalTournament“, în localitatea Lom-mel, Belgia, în perioada 23-27 no-iembrie 2009, urmând ca, înfunc]ie de problemele operative lanivelul Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Ialomi]a (în acea perioa-d` este posibil s` se desf`[oarealegerile preziden]iale), s` anali-z`m posibilitatea înscrierii echipeila turneu.

O alt` invita]ie a fost primit` dela IPA Jaworno (Polonia) pentru aparticipa la „International IndoorSoccer Police Championship IPAJaworno“, în perioada 21-25 apri-lie 2010.

Pe parcursul turneului delega]ianoastr` a rela]ionat cu reprezen-tan]ii celorlalte echipe, stabilindu-se leg`turi [i moduri de comunica-re în vederea organiz`rii unor noiîntâlniri.

SS ee bb aa ss tt ii aa nn SS AA VV UUSS ee bb aa ss tt ii aa nn SS AA VV UU

De remarcat faptul c` Regiunea 1 Constan]a - carea ocupat locul 6 \n competi]ia masculin` a „aruncat“\n lupt` [i un echipaj feminin, care s-a comportat ex-cep]ional - mai ales c` acest gen de competi]ie estela \nceput, cel pu]in la IPA, forma]ii feminine neex-istând la nivelul for]elor de ordine public`, dar cine[tie...

Referitor la cele dou` delega]ii din Bucure[ti, tre-buie men]ionate initia]iva [i eforturile organizatoricale domnilor Ion Mircea Gherghi]`, vicepre[edinteIPA - Sec]ia Român` [i Marius F`nel Toader, director\n cadru ORI, acesta din urm` fiind [i [eful delega]ieidin Bucure[ti.

|n afara particip`rii la competi]ia amintit`, cu prile-jul deplas`rii \n Italia au mai fost organizate înt\lniricu poli]i[tii din celelalte ]`ri participante, cre\ndu-se,astfel, premizele unor proiecte comune viitoare.

LLeeoonnaarrdd MMLLeeoonnaarrdd MM EEDDRREEGGAAEEDDRREEGGAA

IIPPAA -- RReeggiiuunneeaa 77 ((OORRII))

IIPPAA -- RReegg.. 11 -- CCoonnssttaann]]aa

Gqlq]enii - \ntreLucian Bute[i SqrbqtoareaScrumbiei

De ziua lor, poli]i[tii g`l`]eni nu au primit prime, ciavans`ri [i diplome dar [i un cadou mai neobi[nuit: un nou coleg, ce-i drept, doar cu titlul de membru deonoare.

Lucian Bute - campionul mondial la box - face parte,de la Ziua Poli]iei, din IPA unde a fost primit la ini]iati-va filialei g`l`]ene a Asocia]iei [i a IPJ Gala]i.

Surpriz` de propor]ii printre poli]i[tii g`l`]eni [i invi-ta]ii de top veni]i la marcarea Zilei Poli]iei Române.

De-abia începuse ceremonia [i discursurile de rigoa-re când, brusc, microfoanele s-au tìat, iar pe acor-durile melodiei „We are the champions“ a intrat în sal`Lucian Bute, g`l`]eanul din Pechea, campion mondialla box, cu nelipsita centur` recent reconfirmat`.

„Este o surpriz` [i pentru mine, dar ]in s` v` anun]c` de ast`zi Lucian Bute este membru al Asocia]ieiInterna]ionale a Poli]i[tilor, unde a fost primit la ini]iati-va IPA -regiunea Gala]i [i a Inspectoratului Jude]ean dePoli]ie Gala]i“, a anun]at în aplauzele asisten]ei cms.-[ef F`nel Aram`, [eful Inspectoratului Jude]ean dePoli]ie Gala]i.

Campionul mondial a primit [i o diplom` [i un în-semn al IPA din partea poli]i[tilor g`l`]eni. „Vreau s`mul]umesc tuturor. M` bucur foarte mult c` sunt înmijlocul dumneavoastr`, mai ales acum, de Ziua Po-li]iei, m` simt onorat s` fiu membru IPA [i vreau s` vàsigur c` v` voi reprezenta cu cinste“, a spus campio-nul specializat în KO.

24 martie 2009 - „Ziua por]ilor deschise“ de a aduspentru cet`]enii urbei g`l`]ene bucuria ini]ierii în pro-fesia de poli]ist prin prezentarea tehnicii din dotare [ia personalului specializat (criminali[ti, conductoricâini, poli]ie rutier`, poli]ie proximitate, D.P.I.R.).

|n aceeca[ zi, I.P.A Regiunea I Gala]i a reu[it s` ofereo surpriz` membrilor sì prin achizi]ionarea - \n leasing- a unui autoturism „Dacia Logan“, fondurile necesareprovenind exclusiv din sponsoriz`ri.

Acesta va fi folosit conform statului asocia]iei la ac-tivit`]ile ce se vor derula în acest sens.

Petrecere în loc de premiere, Petrecere în loc de premiere, pentru poli]istele g`l`]enepentru poli]istele g`l`]ene

De[i este criz` economic` [i nu exist` fonduri, nu s-au acordat premieri \n bani, dar doamnele [i dom-ni[oarele din Poli]ia g`l`]ean` nu au fost uitate, deziua lor.

Pentru cele 62 de poli]iste g`l`]ence care suntmembre IPA [i fac parte [i din Clubul Sportiv Da-nubius, Ziua Femeii a fost… pe 5 martie.

S`rb`toarea a început dis-de-diminea]`, când per-sonalul de la deservire a primit cadou o ma[in` desp`lat. Petrecerea a început în jurul prânzului, la Clu-bul Poli]i[tilor.

„Ast`zi este ziua în care se îmbin` armonios cele pa-tru elemente caracteristice femeilor: sensibilitatea, fru-muse]ea, cochet`ria [i fine]ea. Am dorit s` le s`r-b`torim pe toate femeile membre IPA [i am organizatun eveniment pu]in ceva mai special. Toate vor primicadouri din partea noastr`, a b`rba]ilor, [i vor participa[i la o tombol`“, a spus comisarul Florin Olaru, [efserviciu management - resurse umane din cadrul IPJGala]i [i pre[edinte IPA.

La tombola organizat` de b`rba]i pentru colegelelor, au fost premii pentru fiecare: calendare, telefoanemobile, cine festive la restaurant, tratamente cosmeti-ce, o ]inut` în valoare de 600 de lei oferit` de „Davi'sDesign.“

„Trebuie s` le mul]umim foarte mult sponsorilor [imembrilor simpatizan]i IPA, care ne-au fost, [i deaceast` dat`, al`turi. Este vorba despre Cosmote, VivaCompany, Next Travel, Davi's Design, Daniel Distribu-


40

regi

uni

tion, Coca Cola, Chip [i Dale [i GSW Infra SRL. Ei suntmereu al`turi de noi [i le mul]umim pe aceast` calepentru sprijinul acordat“, a men]ionat Florin Olaru.

Chiar dac` a fost un eveniment organizat pentru fe-mei, b`rba]ii poli]i[ti din conducere au ]inut s` fie pre-zen]i pentru a le ura colegelor lor un c`lduros „La mul]iani!“.

„Sunt colegele noastre [i trebuie s` le protej`m.Muncesc la fel de mult ca [i noi [i merit` ca în aceast`zi s` fie r`sf`]ate. Dac`, pân` anul trecut primeau câteo prim`, anul acesta banii nu au mai venit, a[a c` amorganizat noi o petrecere, ca s` le ar`t`m c` ne pas`.Eu le urez «La mul]i ani» atât colegelor mele, cât [i tu-turor femeilor“, a declarat inspectorul [ef F`nel Aram`.

A fost un eveniment reu[it [i plin de surprize. Tortul„poli]ist“ a fost foarte apreciat, iar recitalul de muzic`folk sus]inut de Cornel Ganea, de la serviciul criminal-istic, a fost cu siguran]` cel mai aplaudat moment.

1 Iunie - Ziua Interna]ional` a Copilului 1 Iunie - Ziua Interna]ional` a Copilului

International Police Association Gala]i [i ClubulSportiv „Danubius-Gala]i“ au s`rb`torit \n avampre-mier`, vineri,29 mai 2009, Ziua Interna]ional` a Co-pilului, pentru copii membrilor sì. 100 de copii s-aubucurat de pr`jituri [i suc la Terasa „Nic-Nic“ de pe Fa-leza Dun`rii, lucru care a echivalat cu o petrecere denota 10

La suprizele [i cadourile oferite de I.P.A. Gala]i, s-auadùgat \nâlnirea cu clown-ul, concursul de dans pen-tru copii precum [i produsele de la „Chip&Dale“ [i co-fet`ria „Drago[ Ro[u“, bùturile r`coritoare de la Coca-Cola SA [i SC Daniel SRL [i pizza de la Terasa Nic-Nic.

12 Aprilie 2009 - nava „Malna[„ membrii IPA au par-ticipat cu familiile la S`rb`toarea Scrumbiei.

Plimbarea pe Dun`re a fost urmat` de o frumoas`petrecere prilejuit` de masa, sut` la sut` pesc`reasc`,de dans, tombol` [i numeroase surprize.


41

locul cu poezie

AurelianTituDumitrescu

JandarmeriaJandarmeriaa luat tot...a luat tot...

C~TINA. La concursul de pescuit organizat pe laculC`tina, din jude]ul Cluj de c`tre Asocia]ia Interna-]ional` a Poli]i[tilor, pe primele trei locuri s-au situatconcuren]ii de la Inspectoratul de Jandarmi Jude]eanCluj (IJJ) [i cei de la Gruparea Mobil` de JandarmiCluj:

Au fost acordate 4 premii, în plus fa]` de locurile1, 2 [i 3 acordându-se premiul pentru cea mai marecaptur`.

Pe primul loc s-au situat 2 concuren]i de la IJJ CLuj,pe locul al doilea de la Gruparea Mobil` de JandarmiCluj, iar locul 3 a revenit altor 2 concuren]i de la IJJCluj.

Premiul pentru cea mai mare captur` a revenitechipei situate pe locul al 3-lea de la IJJ Cluj, care aprins un pe[te de peste 3 kilograme.

Premiile au constat în articole sportive, articole depescuit [i undi]e.

Aflat la cea de-a 2 edi]ie, concursul a reunit un nu-m`r de 18 echipe de la Inspectoratul de Jandarmi Ju-de]ean Cluj, Gruparea de Jandarmi Mobil` Cluj, In-spectoratul de Poli]ie Jude]ean Cluj, {coala de Agen]iSeptimiu Mure[an [i Inspectoratul pentru Situa]ii deUrgen]` Cluj.

Concursul a început sâmb`t` la ora 7:30, când s-adat semnalul de începere, adic` n`direa [i pescuitul[i s-a finalizat la ora 17:30 cu cânt`rirea pe[tilor prin-[i de concuren]i [i acordarea premiilor, dup` canti-tatea de pe[te prins` pe toat` durata concursului.

Echipele au fost formate din maxim 2 pescari careau pescuit cu 3 lansete de echip`, 2 lansete deplumb, iar una la plut`. De asemenea, a fost permis`[i nada vie.

©© 22000055--22000099 -- IInnffoorrmm MMeeddiiaa

Adrian Petredin cadrul Inspec-toratului Jude]eande Jandarmi Cluj(membru al IPA,Regiunea 3 Cluj)a reu[it s` câ[tigemedalia de bronzla CampionatulMondial de JudoMasters, care s-adesf`[urat la Bru-xelles \n perioada24-29 iunie 2008.

Clujeanul a f`-cut cinste Româ-niei prin ob]ine-rea mult râvnitei medalii la categoria de vârsta 30-35de ani; Campionatul Mondial de Judo Masters

reprezint` una din cele mai prestigioase competi]iidin lume, la edi]ia din acest an fiind prezen]i peste1.400 de participan]i din peste 50 de ]`ri.

Ambi]ios [i modest, dar cu mare \ncredere \n for-]ele proprii [i in Dumnezeu, Adrian promite s` nu seopreasc` aici [i urm`torul obiectiv \l reprezint` câ[-tigarea unei medalii, dac` se poate, cea mai str`lu-citoare.

Câteva din rezultatele acestui sportiv: iunie 2008 Campionatul Mondial de Judo pen-

tru veterani-open - Belgia: locul III; septembrie 2008 Campionatul Interna]ional de

Judo pentru veterani -81 kg - Romania: locul I; octombrie 2008 Campionatul Mondial de Sam-

bo pentru Poli]ie - 82 kg - Belarus: locul I; noiembrie 2008 Campionatul European de Judo

pentru veterani- 81 kg - Cehia: locul 5; martie 2009 Campionatul Na]ional de Judo al

M.A.I - 81 kg: locul I; martie 2009 Campionatul Interna]ional de Judo

- 81 kg - Ungariei: locul I; mai 2009 Campionatul European de Judo pe

echipe - Rusia: locul 7.DDaann DDaann PPOOSSTTEELLNNIICCUUPPOOSSTTEELLNNIICCUU

Performan]e Performan]e la Regiunea 3 Clujla Regiunea 3 Cluj


42

EXTRASE DIN CODUL PENAL |N CARICATURI de Aurelian Iulius {u]` ({AI)

PPrruunnccuucciiddeerreeaaBBiiggaammiiaa

DDeetteerrmmiinnaarreeaassaauu \\nnlleessnniirreeaassiinnuucciiddeerriiii

FFaappttee ddeeccoorruupp]]iiee \\nnlleegg`̀ttuurr`̀ ccuuaaddoopp]]iiaa

Unde izvorq[teCOLOANA INFINITQ

GGoorrjjuull ee uunn tteerriittoorriiuu ssppeecciiaall:: ee cceevvaa \\nn aaeerr ssaauu \\nnaapp`̀...... CCrreedd cc`̀ ooaammeenniiii llooccuulluuii nnuu ssuunntt ddooaarr mmaaii iissttee]]iiddeeccââtt sseemmeenniiii,, ccii [[ii mmaaii ttaalleennttaa]]ii,, mmaaii ccoonneeccttaa]]ii llaassppiirriitt......

SS`̀ nnuu uuiitt`̀mm cc`̀ NNeemmuurriittoorruull BBrrâânnccuu[[ii aarree bbaa[[ttiinnaa\\nn aacceessttee ]]iinnuuttuurrii.. NNuu aavveeaa uunnddee \\nn aalltt`̀ ppaarrttee,, ppeePP`̀mmâânntt..

CCiinnee nnuu ccrreeddee,, nn--aarree ddeeccââtt ss`̀ ssee rr`̀tt`̀cceeaasscc`̀ ppuu]]iinn,,\\nnttrr--oo \\nnsseerraarree ddee mmaaii,, \\nn pprreeaajjmmaa MMeesseeii TT`̀cceerriiii ddiinnPPaarrccuull CCeennttrraall aall TTâârrgguu--JJiiuulluuii..

AAccoolloo,, [[ii lluummiinnaa cceerruulluuii ee aallttffeell......

Revenind la problemele noastre, voi c`uta s` fiusuccint, prezentând mai mult prin imagini, ce \n-seamn` IPA - Regiunea 1 - Gorj.

La recomandarea dlui Viorel Caragea - pre[edin-tele regional, dna Daniela Nicu - care ocup` postulde secretar al Comitetului Executiv - m-a sprijinit cudeosebit` amabilitate \n documentare \nso]indu-m`prin cl`direa IPJ Gorj.

Astfel am observat, c` holurile unei institu]ii atâtde sobre, asemeni Poli]iei, sunt „umanizate“ de ne-num`rate lucr`ri grafice originale realizate de AurelIulius {u]`.

Pe „{AI“ \l cunosc demult, dar nu-i v`zusem operadecât prin expozi]ii cumsecade ori pe Internet, \npropriul site. Acum, holul institu]iei [i pere]ii Servi-ciului Criminalistic (unde lucreaz` artistul) expuncrâmpeiele de spirit [i hazul unui tip despre care nu[tii ce s` spui: e dominat de talent sau de geniu?

Oricum, poli]istul „{AI“ a promulgat deja CCoodduullPPeennaall pprriinn ccaarriiccaattuurrii, nemaia[teptând decizia - atâtde tergiversat` - a parlamentarilor.

Doamna Daniela Nicu ne-a mai amintit de FlorinPreda Dochinoiu, poli]ist la Motru, un plastician ade-v`rat - consacrat prin numeroasele sale expozi]ii [iprin lucr`rile de pictur`, laic` [i religioas`, pe care le„scorne[te“ cu deosebit talent [i sim]ire.

Florin, are un frate: Constantin Preda, la Craiova,poet de mare sensibilitate. Acesta din urm`, a deve-nit recent membru simpatizant IPA [i ne-a pus la dis-pozi]ie câteva din versurile sale.

Interlocutoarea a ]inut s` aminteasc` [i pe grafi-cianul C`t`lin B\jnea dar [i pe poetul Alex Gregora -membru al Uniunii Scriitorilor, autorul a numeroaseplachete de versuri precum [i al lucr`rii „|ngerul [iChinoviarhul“ (ap.1998), care afost ilustrat` chiar deFlorin Preda Dochiniu.

Pentru c` tot am amintit ceva din secolul trecut,s`-l amintim aici pe Ion Avramescu - multiplu cam-pion na]ional [i balcanic de seniori [i juniori.

A participat pentru prima dat` la Crosul Tineretu-lui, organizat la Târgu-Jiu, unde a ob]inut locul I, iarla finala pe ]ar` de la Br`ila s-a clasat pe locul III.Remarcat de Ion Bur`, antrenorul coordonator al sec-]iei de atletism „Pandurii Târgu-Jiu“, fost legitimat la

C.S. Dinamo Bucure[ti [i aînceput s` practice sportulde performan]`. A participat la diferite cam-pionate na]ionale [i inter-na]ionale, reu[ind s` ob-]in` medalii de bronz, aur[i argint. În 1996, sportivula atins recordul balcanic la1.500 de metri în sal`. A fost cel mai importantcampionat, recordul nu afost doborât nici pân` înprezent. A ob]inut locul I la Cupa

Europei la 3.000 de metri obstacole. |n cariera spor-tiv`, a strâns peste 200 de medalii, peste 20 de titluribalcanice [i 15 titluri na]ionale. Este membru IPA , iar\n prezent se ocup` de pre`gtirea fizic` a poli]i[tilorgorjeni.

Vorbind despre activit`]ile colective, \ntreprinse deIPA, am aflat c` manifest`ri de genul „Ziua por]ilordeschise“, serb`ri de Ziua Copilului sau pentru Po-mul de Iarn`, expozi]iile tematice sau lans`rile decarte sunte deja ceva obi[nuit la Gorj. Tot mai mul]ipoli]i[ti, membri de familie ai acestora sau cet`]eni aiurbei particip` la ele.

De câ]iva ani, conducerea MAI organizeaz` cam-pionatele na]ionale de tir la Târgu-Jiu, anul acesta fi-nalizându-se a 10-a edi]ie.

|n plan material IPA - reg. 1 este foarte „palpabil`“pentru cadrele IPJ, dac` enumer`m Sala PrietenieiIPA - defapt cantina unit`]ii [i una dintre s`lile deconsiliu care au fost dotate, prin intermediul Asocia-]iei, cu toate utilit`]ile - inclusiv cu P.C.-uri destinateprocesului de e-learnig.

De altfel, ilustra]iile vorbesc de la sine.Bravo Regiunea 1 Gorj, mul]umiri IPA!

FF lloorr iinn ZZAAGGOONNEEAANNUUFFlloorr iinn ZZAAGGOONNEEAANNUU


43

regi

uni


44

DE LA HUNEDOARA

Regiunea Hunedoara a fost înfi-in]at` în anul 2001.

Înc` de la început, poli]i[tii hu-nedoreni [i-au îndreptat eforturilespre stabilirea leg`turilor de priete-nie cu poli]i[ti din alte state,urm`rind în acela[i timp [i realiza-rea unei colec]ii reprezentative deuniforme [i însemne ale altor for]ede poli]ie.

Sala I.P.A., prin ineditul pe care îldegaj` toate aceste simboluri alemeseriei de poli]ist, a fost aleas` caloca]ie pentru conferin]ele de pres`[i ac]iunile de marketing de imag-ine ale Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Hunedoara.

Putem spune astfel c` I.P.A. con-tribuie la promovarea profesiei depoli]ist [i la reflectarea optim` [isugestiv` a prestigiului acestei pro-fesii în rândul cet`]enilor.

Preocuparea membrilor I.P.A Re-giunea Hunedoara c`tre stabilireade noi contacte a dus la stabilireaunei coresponden]e constante cupoli]i[ti din Statele Unite ale Ame-ricii, Cehia, Polonia, Croa]ia, Belgia[i Italia.

Astfel, în ultima perioad`, echipade fotbal a Asocia]iei, a reprezentatjude]ul Hunedoara în cadrul a dou`

competi]ii organi-zate în Croa]ia [iAustria, ini]iind [iun campionat simi-lar ce este preco-nizat s` se des-f`[oare în cursul lu-nii septembrie laDeva.

De asemenea,pentru a înlesni co-municarea cu to]imembrii s`i, dar [ipentru a reflecta înmod optim imagi-nea Asocia]iei, afost creat un site deinternet pe caresunt postate activi-t`]ile ce se vor organiza, dar [i o ga-lerie cu activit`]ile reprezentative.

Astfel, putem vi g`si]i pe adresa:ww ww ww .. ii pp aa hh uu nn ee dd oo aa rr aa .. rr ooww ww ww .. ii pp aa hh uu nn ee dd oo aa rr aa .. rr oo

Membrii IPA Hunedoara s-aupreocupat în permanen]` de p`s-trarea unei tradi]ii a Asocia]iei [ipentru cre[terea sentimentului deapartenen]` la o profesie care din-colo de statute, reprezint` o vo-ca]ie.

{i pentru c` pe poli]i[ti îi în]elegcel mai bine cei apropia]i, au fostorganizate, anual, de 8 Martie saude S`rb`torile de Iarn` evenimentecare au strâns al`turi poli]i[tii [ifamiliile lor.

Regiunea Hunedoara s-a pre-ocupat [i de implicarea activ`în comunitate,organizând pe 2Mai, Ziua Tine-retului, un mar[ciclist, pe dis-tan]a de 30 dekilometri la careau fost invita]i s`participe to]i ceicare se simt ti-neri [i vor s` sebucure de mi[ca-re în natur`. Re-la]iile parteneri-ale cu S.M.U.R.D,

Direc]ia Jude]ean` pen-tru Sport [i Direc]ia Ju-de]ean` de Tineret auf`cut acest evenimentposibil.Totodat`, trebuie s` ar`-

t`m c` suntem mândri c`avem un coleg coleg pecare-l sus]inem în modconstant: talentatul {te-fan Bostan. Pentru el dar [i pentru

to]i iubitorii de frumos,au fost organizate maimulte expozi]ii de pictur`cu lucr`rile sale originale,în care sunt surprinsescene [i portrete emble-matice pentru ]inutul

p`durenilor.

MMaarrcceell ZZAAHHAARRIIEEMMaarrcceell ZZAAHHAARRIIEE

regi

uni

AA ffoosstt sseemmnnaatt ccoonnttrraacc--ttuull ddee ppaarrtteenneerriiaatt ccuu mmaa--nnaaggeerriiii HHootteelluulluuii „„MMuunn--tteenniiaa““ ddiinn PPiittee[[ttii,, pprriinnccaarree ssee aassiigguurr`̀ mmeemm--bbrriilloorr IIPPAA ddiinn ]]aarr`̀ [[ii ssttrr`̀--iinn`̀ttaattee oo rreedduucceerree ddee2255%% ppeennttrruu ccaazzaarree \\nnaacceeaasstt`̀ pprreessttiiggiiooaass`̀ uunnii--ttaattee hhootteelliieerr`̀..

||nnffiiiinn]]aatt \\nn aannuull 11997700,,hhootteelluull „„MMuunntteenniiaa““ aa ffoossttmmooddeerrnniizzaatt,, \\nncceeppâânndd ccuuaannuull 11999966,, ddiissppuunnâânndd,, \\nnpprreezzeenntt,, ddee 445511 ddee llooccuurriiddee ccaazzaarree \\nn ccaammeerree ccuu

ddoouu`̀ ppaattuurrii,, ccaammeerree ccuu ppaatt mmaattrriimmoonniiaall,, aappaarrttaa--mmeennttee [[ii aappaarrttaammeennttee pprreezziiddeenn]]iiaallee,, ccllaassiiffiiccaattee llaaccaatteeggoorriiiillee 22**,, 33** [[ii 33** SSuuppeerriioorr..

SSllooggaannuull ccuu ccaarree ssuunntt \\mmbbiiaa]]ii cclliieenn]]iiii:: „„CCaall ii ttaatteeaa ccoonnvv iinnggee!! ““„„CCaall ii ttaatteeaa ccoonnvv iinnggee!! ““

Hotel MunteniaHotel MunteniaAdresa: Pite[ti, Pia]a Muntenia Nr. 1Telefoane: 0248210880, 0248219093, 0348401289 sau 0348401991Email: [email protected]

Cazare pentru membrii IPACazare pentru membrii IPA

I.P.A. I.P.A. Regiunea 3 OltRegiunea 3 OltÎn ziua de 20 ianuarie 2009, s-a organizat la se-

diul C.F.P.P.A.P. „NicolaeGolescu“ Slatina lansareac`r]ii cu titlul „SCRIITORIROMÂNI ÎN ANECTDOTE {IEPIGRAME“, realizat` la Edi-tura Paco prilej, cu care citi-torii l-au putut cuno[te pecu autorul acesteia - Dan-Eugen Dumitrescu, din Sla-tina, ob]inând autografe

În cursul lunii mai 2009,aceea[i regiune I.P.A. a or-ganizat, în contextul activit`]ilor prilejuite aniver-sarea a 35 ani de la înfiin]area C.F.P.P.A.P. „NicolaeGolescu“- Slatina, o expozi]ie de pictur` cu tema„LUMIN~ {I CULOARE“, în care au fost prezentatecursan]ilor aduna]i în sala „Eugen Ionescu“ maimulte lucr`ri în acuarel` [i ulei ale profesoruluidoctor George P`unescu. (Iulian T~NASE)


45

REGIUNEA1 SIBIU

Cinci luni scurse din anul 2009,au fost suficiente pentru definireaactivit`]ii Regiunii IPA 1 Sibiu.

Pentru membrii IPA [i familiilelor au fost organizate excursii înMun]ii Apuseni - martie [i Sebe[ -Alba Iulia - aprilie 2009.

La sfâr[itul lui februarie, la Me-dia[ s-a organizat o frumoas` \n-tâlnire cu rezervi[tii, pl`cut prilejpentru dep`narea amintirilor dar[i pentru cultivarea imaginii IPA \nrândul poli]i[tilor [i membrilor lorde familie

|n perioada de iarn`, membriiIPA [i familiile lor au participat laconcursuri de ski, organizate deIPA Regiunea 2 Alba.

S`pt`mânal, membrii IPA ai re-giunii 1 Sibiu particip` la compe-ti]ii de tenis cu piciorul, minifotbal[i înot în cadrul complexului baln-ear „EXPRO BAZNA“.

Dornici s` prezinte aspectelegate de activitatea de poli]ie dinalte ]`ri, precum [i din dorin]a de

informare a celor cec`l`toresc în str`in`-tate, membrii IPA Si-biu au colec]ionatuniforme [i însemnede poli]ie [i sunt întratative cu CerculMilitar Media[ pen-tru înfiin]area unuimuzeu al uniforme-lor militare.

Cu siguran]`, „nu-cleul“ acestei expo-zi]ii va fi constituitdin colec]iile domni-

lor Marian Dumbrean care vafurniza numeroase caschete [iînsemne de poli]ie, precum [i

Relu Câmpean care va donaaparate foto [i arme de pa-noplie.

De ce nu? Poate într-o zivom putea vizita o mare ex-pozi]ie filatelic` pentru carese preg`te[te deja AugustinC`pâlnas, colec]ionar filate-list, celebru în zon`.

Regiunea 1 Sibiu se mân-dre[te [i cu cele [ase ex-pozi]ii personale ale artistu-lui plastic - acuarelist, Vasile

Popescu. MMaarr iiaann TTUUDDOORRMMaarr iiaann TTUUDDOORR

O explica]ie, \n limbaj grafic, a conceptului „SCHENGEN“


46

REGIUNEA REGIUNEA 2 TIMI{2 TIMI{

Regiunea „2 Timi[„ a luat fiin]` în anul 2002 [i areîn componen]` un num`r de 690 de membri.

În perioada scurs` de la înfiin]are [i pân` în prezent,au fost organizate întâlniri interna]ionale prin inter-mediul invita]iilor primite de la diverse sec]iuni IPA din]`ri precum Italia, Spania, Fran]a, Austria, Belgia, Po-lonia, Germania, ultimele dintre invita]ii fiind primitedin Croa]ia [i Olanda.

S-a avut în vedere nu numai o cre[tere numeric` amembrilor regiunii dar [i sporirea calit`]ii acestora, princooptarea de poli]i[ti de frontier` cu aptitudini [i ca-lit`]i deosebite.

O mare preocupare au constituit-o ac]iunile cu car-acter social - umanitar, precum [i organizarea de ac-]iuni la care au participat membrii regiunii. De aseme-nea au fost acordate ajutoare financiare celor afla]i îndificultate sau cu grave probleme sociale.

O realizare important` a I.P.A Regiunea FrontieraTimi[, în anul 2008, a fost concesionarea unui teren însuprafa]` de trei hectare, cu titlu gratuit în comuna Sa-cu, Jud Cara[ Severin.

Terenul are în componen]` un teren de fotbal [i obalt` cu pe[te de aprox. 0,5 ha. fiind situat lâng` dru-mul interna]ional, într-o zon` extraordinar` - munte [ip`dure cu poten]ial de organizarea a unor activit`]i înaer liber: orientare sportiv`; concursuri de pescuit;turnee de fotbal, schi.

Proiectul este în continuare în aten]ia membrilorIPA, de[i principala problem` a dezvolt`rii lui suntbanii.

Trebuie men]ionat c` I.P.A Regiunea 2 Timi[, în pe-rioada septembrie 2008 - iunie 2009, a contribuit înmod substan]ial la amenajarea [i dotarea înc`perilor [ialtor utilit`]i în cadrul inspectoratului, amenajarea [idotarea unor birouri, unde lucreaz` poli]i[ti de fron-tier`.

În mod constant, Regiunea 2 Timi[ este preocupat`s` ob]in` leg`turi permanente, s` fac` schimburi de ex-perien]` cu celelalte regiuni na]ionale [i interna]ionale.

S-a realizat, de exemplu, un protocol între Universi-tatea Politehnic` din Timi[oara, Italy - Point [i Consor-]iul Districtului Tehnologic pentru Inovare tehnologic`din Ivrea - Italia, pentru a facilita schimbul de experien-]` [i informa]ii între poli]i[tii de frontier`, precum [isprijinirea cadrelor care doresc specializarea în dome-niu la diferite cursuri de profil din U.E..

IPA- Frontiera Timi[ sprijin` [i consiliaz` pe colegiipoli]i[ti, membri IPA din Kikinda - Serbia pentru plani-ficarea, organizarea, desf`[urarea activit`]ilor pe liniaIPA [i participarea interna]ional` la diferite activit`]irealizate de sec]iile acestei organiza]ii.

IPA Regiunea 2 Timi[, se mândre[te cu atestatulpentru cea mai bun` purtare [i colaborare la turneul de

minifotbal din Croa]ia, organizat de IPA Dolomitti -Italia în septembrie 2008.

La fiecare participare IPA Regiunea 2 Timi[ a ob]inuttrofee [i diplome.

Este important de amintit vizitele diferitelor delega]iiale unor poli]i[ti din Serbia, Italia - regiunile Dolomitti,Sicilia, Trieste, Verona, Malta [i din Austria, în vedereastabilirii unor proiecte [i leg`turi de prietenie cu Regi-unea IPA 2 Timi[.

Dintre activit`]ile desf`[urate de I.P.A - RegiuneaFrontiera Timi[ în perioada septembrie 2008 - iunie2009, iat` doar câteva semnificative:

Participarea la turneul de fotbal din Italia, localitateaRimini, la invita]ia oficial` a „Asocia]iei Poli]iei din Ri-mini intitulat - „Polizie Europe Unite“, în perioada 26-31.05.2008;

Ca proiecte pentru anul 2009/2010 ne-am propus:Amenajarea unei case I.P.A Regiunea - 2 Timi[, in-

clusiv a unor camere de cazare, de tip hotel, pentrumembri IPA, introduse în circuitul interna]ional cu fon-duri de la Uniunea European`;

Achizi]ionarea, cu venituri provenite din sponsoriz`risau din dona]ii, a unui autocar pentru transportulmembrilor asocia]iei la diferite activit`]i în ]ar` sau înstr`in`tate;

Participarea, pe baz` de invita]ie în Croa]ia (turneufotbal - luna septembrie), vizite la obiectivele de interesturistic din Cipru [i Egipt, \nscrierea în asocia]ie a unuinum`r de cel pu]in 50 membri, realizarea unor schim-buri de experien]` profesional` în domeniul Poli]iei deFrontier` cu ]`ri precum Germania, Italia, Fran]a, Aus-tria, Spania, Ungaria, organizarea în cooperare cu IPARegiunea 1 Timi[ a unui turneu interna]ional de fotbal- pe teren redus - în aprilie 2010, realizarea unei pagi-ni Web a asocia]iei, precum [i realizarea de insigne, pli-ante [i alte materiale, menite a pune în valoare ima-ginea asocia]iei.

{{tteeffaann FFLLOORREEAA

IPA JURNAL ESTE REVISTA DUMNEAVOASTRQ !V` oferim \n paginile noastre pentru a v` prezenta, pentru a participa la schimb de

experien]` cu alte regiuni, pentru a v` su]ine [i pentru a \mplini proiectele deosebite pecare le gândi]i. Adresa]i-vv` direct redac]iei - trimite]i materialele (text [i ilustra]ii) peadresa noastr` de e-mmail: ipa jurnal . ro@gmai l .comipajurnal . ro@gmai l .com ..

Colaboratorii no[tri sunt frumo[i [i inteligen]i! Ei apeleaz`, când au nevoie, la telefoa-nele: 0722.344.1250722.344.125, 0740.104.8050740.104.805, 0761.182.4600761.182.460 sau la fax-uul: 0318.154.409 0318.154.409 !

REGIUNEA REGIUNEA 5 TIMI{5 TIMI{

Ca urmare a numeroaselorsolicit`ri din partea cadrelor dinInspectoratul pentru Situa]ii deUrgen]` „Banat“ al jude]uluiTimi[ de a deveni membrii aiI.P.A., la începutul anului 2007au fost f`cute demersurile nece-sare c`tre Asocia]iaInterna]ional` a Poli]i[tilor -Sec]ia Român`, pentruînfiin]area Regiunii 5 Timi[.

Datorit` populariz`rii active aexisten]ei [i scopurilor asocia]iei,mul]umit` implic`rii membrilor Comitetului ExecutivRegional în desf`[urarea unor activit`]i în folosulmembrilor Regiunii 5 Timi[, num`rul membrilor orga-niza]iei a crescut constant, de la 58 - la data înfiin]`rii(19.02.2007) la 179 de membri în mai 2009.

To]i ace[ti membrii fac parte din personalul încadratîn Inspectoratul pentru Situa]ii de Urgen]` „Banat“ aljude]ului Timi[. Dintre cei 179 de membrii IPA, patru

sunt ofi]eri în rezerv`. {tiut fiind c` sportul consolideaz` vechile prietenii [i

leag`, cu u[urin]`, altele noi, membrii IPA au organizat[i au participat la manifest`ri sportive diverse: Turneulde Mini-Fotbal [i Turneul de Tenis de Mas` (26 feb2009), Turneul de Mini-Fotbal (8 mai 20009).

|n plan socio-cultural,Regiunea 5 Timi[ a organizat: oexcursie pentru membrii I.P.A. laGiulianova (Italia) - 20 membri, înperioada 14 - 17mai 2009. Tot lacapitolul „rela]ii interna]ionale prinsport [i agrement“ se înscrie [i par-ticiparea lotului de mini-fotbal for-mat din membrii I.P.A. la com-peti]ia „Torneo Dell'Adriatico“, înperioada 14 - 17 mai 2009, orga-nizat` [i desf`[urat` în localitateaGiulianova, Italia, unde echipanoastr` a câ[tigat unul dintre tro-

fee, [i anume trofeul „Coppa Polizie Unite“.Membrii IPA regiunea 5 Timi[ iubesc [i respect`

tinerele talente artistice. Pictorii Andrei-Marian Moga[i Florin Dobricean, ambii încadra]i în institu]ia noas-tr`, sunt cei mai proaspe]i membri ai I.P.A. - Regiunea5 Timi[.

VViioorreell PPRREEDDAAVViioorreell PPRREEDDAA


47

REGIUNEA 4 - SATU MARE

Regiunea 4 - Satu Mare s-a înfiin-]at la 1 aprilie 2008, iar activitateacultural-sportiv` dedicat` membrilorei a început s` dea roade la scurt`vreme dup` rezolvarea problemelororganizatorice [i de logistic`.

În ziua de 31 martie 2009 IPA SatuMare a organizat Concursul de Bow-ling „Cupa I.P.A.“, edi]ia I-a, concursla care au participat membrii regiunii[i o seam` de invita]i locali.

Concursul a fost g`zduit de pistelede bowling ale Hotelului „Stil“ din bi-necunoscuta sta]iune balneoclima-teric` T`[nad.

În toamna acestui an, membriiRegiunii 4 Satu Mare vor participa laprima edi]ie a Campionatului deFotbal „Cupa I.P.A. Regiunea 4 SatuMare“.

Comitetul Executiv conteaz` pesprijinul Sec]iei Na]ionale pentru lan-sarea de invita]ii de participare unorregiuni [i sec]ii din strìnatate.

Pentru strângerea [i consolidarearela]iilor de prietenie între poli]i[ti [ifamiliile lor, IPA Satu Mare va organi-za un picnic, în zona de agrement aora[ului T`[nad.

Urm`rim cu mare aten]ie [i spriji-nim material [i moral cariera artisticà Ioanei Aciu, fiica domnului IoanAciu, membru I.P.A.. |n palmaresulsù se înscriu succese demne de re-marcat \ntre care se num`r` multepremii [i distinc]ii.

Marian Marian TUDORTUDOR

Afi

s re

aliz

at d

e A

ure

lian

{U

}~

Afi

s re

aliz

at d

e A

ure

lian

{U

}~


48

UNDEVA, |N NORD...

La data de 15 ianuarie 1997 s-aînfiin]at Regiunea 1 Suceava. {ais-prezece poli]i[ti au devenit fonda-tori [i membri de drept ai Aso-cia]iei

Acum, dup` 13 ani, în jude]ulSuceava, exist` alte dou` RegiuniI.P.A. ale Sec]iei Române, îns` Re-giunea 1 Suceava - Poli]ie este ceamai puternic`, fiind format` dinpeste 1.000 de membri.

În perioada 25 mai - 2 iunie2008, echipa de fotbal a Regiunii 1Suceava a participat la cea de-a 33-a Edi]ie intitulat` „Cupa Prieteniei “din Riccione - Italia, unde au fostprezente 32 de echipe din 12 ]`ri.

La final, echipa sucevean` aocupat locul 14 , primind [i dou`trofee, respectiv „CUPA FAIR -PLAY“ [i „CUPA PENTRU CEA MAIBUN~ ORGANIZARE“ .

În perioada 4 - 7 sept. 2008, ace-ia[i echip` a participat la cea de a -3 -a Edi]ie intitulat` „CUPA LOTUS“desf`[urat` la Oradea, ob]inând, deaceast` dat`, locul 5.

***Sportiv des`vâr[it, coleg de n`-

dejde, acesta este comisarul VasileNistor, membru I.P.A. în cadrul Re-giunii 1 Suceava, care în prezentocup` func]ia de adjunct al [efuluiDeta[amentului Poli]iei de Inter-ven]ie Rapid` din cadrul Inspecto-ratului de Poli]ie Jude]ean Suceava,fiind responsabil cu coordonareaactivit`]ii Grupei Pirotehnice.

A început s` practice boxul de lafrageda vârst` de14 ani, fiind „fratede m`nu[i“ cumul]i al]i campi-oni ai ringului,precum Leonard„Mo[u“ Doroftei,Francisc Va[tag,fra]ii Dorel [i Ma-rian Simion, Ru-del Obreja. Acum, la cei 40de ani ai s`i, esteo legend` viepentru mai tineriilui colegi, înv`-]ându-i ce în-

seamn` încrederea reciproc`, t`riade caracter [i refuzul de a te dab`tut.

Câteva din performan]ele ob-]inute de-a lungul carierei salesportive: Campion european (Sue-dia-1991); Dublu medaliat cubronz la Campionatele Mondialedin Australia (1991) [i Finlanda(1993); 5 titluri de campion na]io-nal [i 2 titluri de vicecampion; 2 ti-

tluri de Centura de Aur (concurs or-ganizat de România - Interna-]ional);

Iat` de ce, Vasile Nistor a primitonoranta distinc]ie de „cet`]ean deonoare al municipiului F`lticeni“,fiindu-i acordat [i Titlul de Exce-len]` din partea Federa]iei Românede Box, pentru activitatea prolific`desf`[urat` timp de peste 15 ani.

Un membru al IPA cu caresucevenii se mândresc.

***Solistul de muzic` popular` Ma-

rius Zgâianu continu` s` dea Re-giunii 1 Suceava a IPA o nou` ima-gine.

În vârst` de 30 de ani, agentulprincipal Marius Zgâianu î[i desf`-[oar` activitatea la Biroul Poli]iei deOrdine Public` din cadrul Poli]ieiMunicipiului Suceava [i este mem-bru de drept în cadrul Regiunii 1Suceava.

De-a lungul timpului, tân`rul in-terpret a încântat spectatorii la nu-meroase concerte [i festivaluri.

Colaborator al Ansamblului Fol-cloric „Bucovina“ [i al [colii de Arte„Ion Irimescu“ din Suceava, MariusZgâianu a onorat I.P.A. Regiunea 1Suceava, în repetate rânduri, prinparticiparea sa la numeroase emisi-uni Radio-Tv, f`când totodat`obiectul unor articole de pres` lau-dative, gra]ie acestei combina]iireu[ite MUZICIAN + MEMBRUI.P.A..

***Pasiunea pentru sculptur` a

agentului [ef adjunct Doru Urechedin cadrul Biroului Poli]iei de Or-dine Public` de la Poli]ia municip-iului Vatra Dornei, a început înc`din adolescen]`, îns` ceea ce la în-ceput p`rea o joac`, s-a materializatmai târziu, devenind hobby.

Ultima expozi]ie de sculptur` asa, a fost organizat` în sediulPrim`riei comunei {aru Dornei,(unde a expus peste 40 de lucr`ri).

O alt` preocupare a sculptoruluiDoru Ureche, sunt versurile, inspi-rate atât din realit`]ile vie]ii cotidi-

ene, cât [i din mesajul plin de sem-nifica]ie a lucr`rilor c`rora le d`form`. Lansarea volumului de ver-suri intitulat „C`l`tor în dep`rt`riledin noi“ a avut loc sub auspiciileAsocia]iei Scriitorilor [i Arti[tilor „}a-ra Dornelor“.

În perioada 14 - 15 martie 2009,Regiunea 1 Suceava, în parteneriatcu „Iulius Mall“ Suceava a organizatCupa Presei la Fotbal, unde au par-ticipat un num`r 16 echipe. EchipaRegiunii 1 Suceava a ocupat locul alIII-lea.

Lâng` birourile Regiunii 1 Sucea-va a fost montat un panou pe caresunt expuse cupe, diplome, me-

dalii, plachete, fotografii ale mem-brilor, ce au fost primite cu ocaziadiverselor activit`]i.

{eful Inspectoratului de Poli]ieJude]ean Suceava, membru I.P.A. [iPre[edinte de Onoare a Regiunii 1Suceava, dl Ioan Nicu[or Todiru]de]ine o impresionant` colec]ie decaschete de poli]ie [i însemneI.P.A..

VViioorreell VViioorreell OONNEEAAOONNEEAA

Marius Zgâianu, acela[i chip \n douq ipostazeMarius Zgâianu, acela[i chip \n douq ipostaze

Doru UrecheDoru Ureche

Vasile NistorVasile Nistor

regi

uni


49

cât de nebuni cât de fire[tilui constantin stan

cât de nebuni cât de fire[tiprin mahalalele cere[ti

credeam c` niciodat` n-o s` fimglose-nflorite într-un ]intirim

cât de nebuni [i genialiai întreb`rilor egali

deja celebri prin isc`lituricum ghioceii iarna în p`duri

o zi a întreb`rilor acerbeprin care iat`: trecem în proverbe

e[afod de logodn`îmi obi[nuiesc numelecu t`cerea

[i ce v`d eu în valea oglinzii?un e[afod de logodn`o copil` cu trup ajuns la jur`mânta[tept vremea-vidr`[i amurgul cu pirostriapentru trecerea lor nici-o r`spântieadânc în ceremonie albul lucreaz`

cearasunt cast [i interzis precum s`rutulce-apropie prin foc dou` p`durica dou` vechi isc`lituricare prin via]a mea pl`tesc de-a fi tributul

e vinovat [i aerul când scriuse-aude în livezi cum pic` paradin p`rul meu b`lai porne[te cearaprin file par r`t`citorul fiu

s` nu tresar. pe sub fereastra pleoapei trece râul[i pe deasupra a[ putea muri în somnsunt mai curat ca lacrima [i grâul[i am deasupra capului o sabie de domn

sunt dat pe foc sunt dat în pa[tevia]a mi-aduce care de noroctriste]ea stra[nic m` cunoa[te[i am în dreptul inimii un bo] de foc

versuri CCoonnssttaannttiinn PPrreeddaagrafica FFlloorriinn PPeeddaa DDoocchhiinnooiiuu

plâns nem`rginitm` las purtat ca lacrima pe pleoape(un dans pe muchie de cu]it)doi aurari b`trâni vin s`-mi îngroape lumina într-un plâns nem`rginit

Viena, Berggasse nr. 9

Cu rucsacul preg`tit, caorice soldat instruit [i fericitaposesoare a unui bilet detren dus-\ntors Bucure[ti-Viena, mi-am ocupat locul \nvagonul de dormit, \ntr-osplendid` dup`-amiaz` devineri. (Ce nu devine splen-did când pleci \n vacan]`!!! )

Viena m` a[tept`!Am petrecut noaptea pe

drum, \n tren, foarte confor-tabil, a[a cum de altfel mi-aconfirmat [i conductorul detren.

Dup` instalarea \n cu[et`,curioas` din fire, deh, s` nu-mi scape ceva, l-am \ntrebat ce servicii - din partea CFRintr` \n costul biletului de tren. (m` credeam \n avion).

M` gândeam [i eu acolo la o alun`, o m`slin`, ce-va... R`spunsul a venit prompt: „Confort, doamn`, con-fort, asta v` oferim!”

Am ajuns la Viena, la gar`, de unde am luat metroulspre Universitate [i de acolo, pe jos, spre Bergasse 9.(un pont: biletul de metrou e valabil [i \n mijloacele detransport de suprafa]`).

Chiar dac` am fost pentru prima oar` \n Viena, nuam reu[it s` m` r`t`cesc. Nu c` a[ fi \ncercat!...

Am g`sit repede hotelul. O construc]ie foarte dis-cret`, cu interfon, curte interioar` [i parcare.

Personalul de la recep]ie foarte amabil, format dinpoli]i[ti. Camera, \n condi]ii excelente.

F`cusem rezervarea, din timp, cu vreo dou` luni\nainte s` plec, la acest hotel ce se afl` \n circuitul I.P.A.

Cazarea, 16 euro pe noapte. Hotelul se afl` \n cen-trul ora[ului, la câteva minute de mers pe jos spre mij-loacele de transport \n comun sau spre cele mai impor-tante puncte turistice ale Vienei.

La 50 de metri de hotel g`si]i magazine alimentaremari, de unde v` pute]i cump`ra tot ce ave]i nevoie (nudau numele magazinelor c` oricum le [terge redac]ia,cic` fac reclam` la branduri!) dar, cum ie[i]i din hotelpe prima str`du]`, la stânga, se vede maaaare, firma!

Un mod excelent de a v` \ncepe ziua la Viena, estemicul dejun, la una dintre cafenelele din apropiereahotelului.

Am petrecut o s`pt`mân` de vis \n Viena. V` reco-mand „Cardul Avantaje Viena” - dac` sunte]i pu[i pe vi-zitat palate, muzee, biserici, parcuri.

Tot cu acest card ave]i reducere la anumite cafenele,restaurante. Nu pute]i rata Palatul Hofburg. Aici v` a[-teapt` apartamentele [i Capela Imperial`, Depozitul deArgint, Biblioteca Na]ional`, bog`]iile laice [i eclezias-tice, muzeele, Tezaurul Palatului, {coala Spaniol` deEchita]ie, colec]iile de art`, Pia]a Eroilor, minunatele

parcuri, cu trandafiri [i nuferi Burggaten [iVolksgarten. Iat` de ce ave]i nevoie dedou`-trei zile.

Nu pute]i rata nici Palatul Schonbrunn(\n traducere, fântâna frumoas`), care estevast [i pe al c`rui domeniu v` pute]i plim-ba cu un trenule], dac` v` lua]i bilet \ntreg.

Aici pute]i vizita palatul cu s`lile de ga-l`, apartamentele imperiale, Muzeul deMarionete, Muzeul Tr`surilor, Gr`dina deportocali, statuile mitologice, „Gloriette” \nvârful colinei, Gr`dina Zoologic`, ruineleromane, Fântâna Frumoas` [i multe altele.

Catedralele sunt impresionante: „Ste-phansdom”, „Karlskirche”. Apoi Opera deStat, cl`direa „Secession”, casa memorial`Frantz Schubert, str`zile, magazinele cu

suveniruri, cafenelele. Casa memoriala Sigmund Freud, foarte aproape de

hotel, pe aceea[i strad`, unde nu v` recomand s` v`\ntinde]i pe divanul psihanalitic; e cam tare. R`mâne]i mai mult \n sala de primire, pe un fotoliu [i

admira]i FEMEIA! Ve]i vedea de ce. |n acela[i registru, Parcul Sigmund Freud, chiar la

Universitate, unde v` pute]i relaxa, pe scaune pliantelegate cu lan]uri \ntre ele, b`nuim noi de ce!

Unde pui c` am g`sit [i sarmale! Nu ca la mamaacas`, dar bune!

Am plecat \n vacan]` pentru o s`pt`mân`, cu scopulde a-mi umple sufletul de frumos la Viena.

Misiune \ndeplinit`! Cu vârf [i \ndesat!

CCllaauuddiiaa CCllaauuddiiaa LLUUPPEEAALLUUPPEEAA

IPA ROMANIA Nr . 2 - 2009 gl

obet

rott

er

50

I . Casa de oaspe] iI . Casa de oaspe] iAre o suprafa]` construibil` de398 mp, fiind amplasat` la 12 kmde municipiul Timi[oara, în co -muna Giarmata, la nr 1178.

Are acces la terenuri de fotbal,tenis de câmp, handbal [i [trand.

Cele cinci camere, cu câte 2paturi, sunt dotate cu TV color,baie cu du[ teras`.

De asemenea, are un apartament compus din: sufragerie, dor -mitor cu pat du blu, televizor, baie cu cad`.

Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se afl` o mas` de 12persoane, pentru servirea micului dejun, organizarea unor serb`rietc.

Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cuptor microunde,congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.

Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei, are, înapropiere, un barbeque.

|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcare pen tru [ase auto-turisme. Posibilit`]i pentru practicarea sportului: fotbal, tenis decâmp, handbal înot etc

I I . Local izareI I . Local izareCasa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12 km, Nord - Estde Timi[oara. Comuna este situat` la o altitudine de 140 - 160 m,deasupra nivelului m`rii, având condi]ii climaterice bune (temp.medie anual` 12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie depeste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ - 691 [i de pârâulBehela. Este atestat` documentar din anul 1241

I I I . Cì de accesI I I . Cì de accesRutier - prin DJ - 691 se face leg`tura cu Timi[oara la 12 km [i cu Lipova la 49 kmAerian - la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional Timi[oara feroviar - pe traseul 213Calea ferat` Timi[oara - Radna, cu sta]ie SNCFR la Giarmata

IV. At rac] i i tur is t iceIV. At rac] i i tur is t iceSatchmez - faun`Pi[chia- vân`toareLipova - bìBuzia[ - sta]iune cu ape minerale

GIARMATA: GIARMATA: „REPER IPA“„REPER IPA“PE HARTA LUMII PE HARTA LUMII

Pentru re la ] i i [ i rezerv`r i :Pentru re la ] i i [ i rezerv`r i :Manager IPA House: {tefan F loreaManager IPA House: {tefan F loreaStr . Pansele lor , nr .32, T imi[oara, cod 1900,Str . Pansele lor , nr .32, T imi[oara, cod 1900,RomaniaRomaniaTel : +40 256.292.830Tel : +40 256.292.830

latitudine 45°49'57.57" N longitudine 21°18'48.18" E

www.iparomania.ro

SEC}IA ROMÂN~ IPAROMANIAN SECTION Jurnal · Secretar general de redac]ie: Marian Tudor...

Documents

Transcript of SEC}IA ROMÂN~ IPAROMANIAN SECTION Jurnal · Secretar general de redac]ie: Marian Tudor...