Sculptura greaca

8/18/2019 Sculptura greaca

1/12

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Ia iș

Facultatea de Istorie

Orientul Mijlociu i Mediterana în Antichitateș

Arhitectura i artele plastice în Grecia Antică i în lumeaș ș

elenistică

Sculptura greacă

Anul universitar 20!"20#

$emestrul I

Chioaru %onalisa

Grupa &


2/12

Cuprins

' Introducere în arta (reacă' Caracteristici (enerale2' $cupltura în perioada arhaica) Curos i Coreș!' $cuplura în perioada preclasică

#' $cupltura în epoca clasică#'' *limpul#'2' %iron#'!' +oliclet#'#' Fidias

' -ncheiere

' Introducere în arta (reacă' Caracteristici (enerale

+oporul (rec este cel al carei .ormă de mani.estare artistică a .ost cea mai evoluată,

distin(/ndu"se printre celelate popoare' Arta (reacă este incomparailă cu oricare altă artă ce


3/12

apar ine altui popor istoric, remarc/ndu"se prin ele(an ă, ra.inament, (ra ie' 1ste notail .aptul căț ț ț

în compara ie cu arta e(ipteană sau mesopotamiană, roustă, masivă, copactă, arta (reacă esteț

reprezentată de .orme armonioase, de echiliru i propor ii' e asemenea, arta (reacăș ț

arhitectonică, în special, a .ost sursa de ispira ie a stilurilor arhitecturale romane' -n ceea ceț

prive te ceramica, pictura, scupltura i arhitectura, (recii au încercat să le per.ec ioneze, să leș ș ț

aducă într"un sta(iu evoluat, ast.el înc/t acestea să reprezinte un model at/t pentru (enera iileț

urmatoare cît i pentru popoarele cu care au luat contact' 3u încape la îndoială .aptul că (recii auș

.ost un popor iscusit i au reu it să răm/nă în istorie ca .iind poporul unde a luat na tereș ș ș

civiliza ia, unde s"a dezvoltat i a în.lorit într"un mod admirail'ț ș

-n cele mai vechi timpuri, ale(oric vorind, cultura dezvoltată în Grecia Antică a stat su

semnul zodiacal al 4alan ei, semn, care la r/ndul lui, era (uvernat de planeta 5enus' -n mitolo(iaț

romană, 5enus era echivalentul A.roditei, zei a .rumuse ii la (reci' $e poate intui de aici spiritulț ț

(recilor pentru .rumos i sim ul lor estetic, redat de zei a 5enus6A.rodita i interesul, pasiuneaș ț ț ș

pentru echiliru, armonie i propor ionalitate dat de semnul 4alan eiș ț ț '

Grecii au .ost considera i ca .iind cei care au reprezentat cel mai ine în arta propor ia,ț ț

chiar mai mult sunt considera i a .i inventatorii modulului propor ional' e i se mai înt/lne teț ț ș ș

această tehnică la e(ipteni i mesopotamieni, (recii s"au deta at .a ă de ace tia i au per.ec ionat"ș ș ț ș ș ț

o' 7ot lor li se atriuie un merit deoseit în ”corec ia de.ormarilor optice”, precum i pentruț ș

încadrarea operelor arhitecturale, în special, în mediu i în peisa8ș 2'

Arta, în special scupltura, a cunoscut di.ertite stadii de trans.ormare în .unc i de epoca înț

care s"a dezvoltat' $e distin( ast.el patru mari perioade) sculptura în perioada arhaică, în cea

preclasică, în care are loc tranzi ia spre etapa clasică i nu în ultimul r/nd, epoca elenistică, epocăț ș

de maximă dezvoltare a culturii i civiliza iei (rece ti'ș ț ș

2' $cupltura în perioada arhaică) Curos iș Core

1 9adian, &'9, Cartea propor iilor. Principii i aplica ii în arhitectură i în artele plasticeț ș ț ș , 1ditura%eridiane, 4ucure ti, :;, p' 2'ș

2 Ibidem, p'22'


4/12

1poca arhaică, datată aproximativ între anii


5/12

nu vor mai .i în aten ia sculptorilor (reci aia spre s./r itul secolului al 5I"leaț ș


6/12

Această perioadă este una de tranzi ie de la epoca arhaică la cea clasică, s./r itulț ș

secolului al 5I"lea, începutul secolului al 5"lea, aceasta mai este cunoscută i su numele deș

perioadă ”severă”' -n ceea ce prive te sculptura se pot oserva a8ustări ce vor de.ini mai t/rziuș

stilul clasic' $e pre.eră stilul ionic, sculpturile sunt mai zvelte, cu (/tul lun( i su ire, cu ochiiș ț

mai mici dar cu (ene mai lun(i, trăsăturile .e ei sunt mai ine de.inite, mai calmeE au locț

schimări i în ceea ce prive te sur/sul, uvi ele de păr vor .i mai ine conturate, iar trăsăturileș ș ș ț

chipului vor .i echilirate, armonioase' 9eprezentative pentru această perioadă vor .i statuile

Core %&' =Fi('!> , E(ebul blond =Fi('#> iș Apolo din Piombino =Fi('>':

9 Ginouvs, 9', )p.cit., p' 0!"0#'

Fi('# E(ebul blond, Acropolis%useum, Grecia =circa 00 î'&r',Acropole, Atena>

Fi('! Core %&', Acropolis%useum, Grecia =circa 0 î'&r',Acropole, Atena >


7/12

#' $culptura în perioada clasică

1poca clasică, cuprinsă între anii 00 î'&r' i !!? î'&r' este perioada în care arta (reacăș

atin(e per.ec iunea i se dezvoltă complex toate .ormele de mani.estare artistică' +erioadaț ș

clasică a mai .ost numită i ”ș *ecolul de aur+ sau +*ecolul lui Pericle-+, tocmai din motivul că

dezvoltarea culturală a Greciei atin(e apo(eul' $e remarcă sculptorii clasici =%iron, +oliclet,

Fidias, +raxiteles, $copas, isip> care reu esc să copieze .idel realitatea, după principiileș

realismului' Accentul a cazut i în această perioadă pe om' Arti tii (reci au .uzionat în sculpturileș ș

lor le(atura dintre trăirile interioare i contextul militar, reli(ios, social al epocii'ș

10 4otez"Crainic, A', )p. Cit., p'


8/12

#'' *limpul"”7emplul lui eus” =Fi('?'>

-n urma ătaliei navale de la $alamina din #


9/12

#'2 %@ron =circa #;0"#!0 î'&r'>

*ri(inar din 1leuterai, %@ron se încadrează în perioada clasică i este renumit pentrușredarea corpului în mi care' 1l a rămas cunoscut prin două crea ii) (rupul statuarș ț Athena iș

satirul Mars0as =Fi(';> iș 1iscobolul =Fi(':>'

Athena i Mars0as2ș sunt prezenta i în opozi ie, pe de oț ț

parte Athena ca simol (rec al echilirului, al

calmului i spiriualită ii, pe de altă parte %ars@as,ș ț

ima(ine a instinctului, al necu(etării i impulsivită ii'ș ț

$culptorul marchează opozi ia i prin .aptul că Athenaț șapare îmrăcată, în timp ce %ars@as reprezintă un

nud' in reconstituiri se presupune că cele două statui

erau puse .a ă în .a ă, Athena, .ăc/nd un (est deț ț

retra(ere i %ars@as, încerc/nd să se aplece dupăș

.lautele de 8os' $"a apreciat că (rupul de statui

reprezintă, prima idealul (rec al omului superior din

”veacul de aur”, iar a doua statuie întruchip/nd

modelul arar, contrast/nd ast.el două civiliza ii,ț

două comportamente di.erite'

Fi('< 9estaurarea a două .rontoane din emplul lui /eus după &errmann

Fi('; 9econstituire romană a (rupului Athenai Mars0asș =%uzeul de Artă 4arocă din 9oma,

Italia>


10/12

Cealaltă statuie reprezentativă a lui %@ron este iscoolul, datată în secolul al 5"lea î'&r'

1xistă .oarte multe replici ale acestuia, el .iind simolul mi cării, tipul atletului, al (reculuiș

renumit în concursuri i olimpiade sportive' $e constată .aptul că atletul se apleacă în .a ă pentruș ț

a căpăta elan în aruncarea discului, piciorul drept este îndoit, sus in/nd (reutatea corpului, iar celț

st/n( aia atin(ea păm/ntul' %usculatura este .oarte ine conturată, .iind ast.el demonstrată

evolu ia tehnicii' Chipul exprimă lini te, calm, în contrast cu încordarea mu chilor'ț ș ș

#'! +oliclet

A trăit în a doua 8umătate a secolului al 5"lea î'&r' i a .ost un înnoitor al sculpturiiș

clasice deorece .olose te tehnici noi, .a ă de ceilal i clasici cum ar .i tehnica contrapunctului oriș ț ț

(eno.lexiunea' 1ste adeptul nudurilor iar cele mai consacrate statui ale sale sunt 1ori(orul

=Fi('0> sculptat în 8urul anului #0 î'&r' iș 1iadumene =Fi('> datată aproximativ în #!0 î'&r'

Cele două statui sunt statice, artistul consider/nd că statuile în mi care nu respectă i nu redauș ș

Fi(': 1iscobolul2%@ron, circa #0 î'&r'


11/12

.oarte precis principiile propor ionalită ii' $e pune accentul pe armonia dintre expresie,ț ț

musculaură i (esturi' $e consideră că operele lui +oliclet în.ă i ează modelul uman per.ect'ș ț ș

#'# Fidias =+hidias 006#:0"#!2 î'&r'>

$culptorul a trăit în epoca lui +ericle, el însu i .iind cel care i"a cerut maestrului săș

înceapă lucrările construc iei a Acropolei Ateniene, respectiv a decora iilor de pe +artenon' %aiț ț

este supranumit i ”$culptorul” sau ”Făcătorul de zei”' +e l/n(ă decora iunile de pe +artenon,ș ț

Fidias s"a .ăcut renumit pentru (randioasa statuie a lui eus din *limpia i pentru Athenaș

+arthenos, Athena +romachos i Athena emnia'ș

Fi(' 1iadumene"+olicletFi('0 1io(orul2+oliclet


12/12

Athena +arthenos =aproximativ ##0 î'&r'> este construită în tehnica hrisele.antină, are un

echipament răzoinic, cu coi. i scutE în m/na dreaptă purta o victorie înaripată' $tatuiaș

su(erează ma8estuozitate, (randoare, complexitate i superioritate ra ională, speci.ice (recilor'ș ț

Athena +romachos= metri> este o statuie din ronz, a ezată în +artenon, imediat dupăș+ropilee, cu dimensiuni consideraile, put/nd .i remarcată de la depărtare' 1ste o statuie

solemnă, în care zei a este reprezentată cu casca răzoinică pe cap, cu scutul într"o m/nă i înț ș

cealaltă av/nd lancea strălucitoareE este considerată ca .iind ocrotitoarea ora ului'ș

Athena emnia este lucrată i ea în ronz, însă are o dimensiune mult mai mică dec/tș

Athena +romachos, cu o înăl ime de 2 metri' 1a a .ost realizată de sculptor la cererea locuitorilor ț

din insula emnos i o în.ă i ează pe zei ă victorioasă, .ără coi. pe cap i cu lancea la ra 'ș ț ș ț ș ț

#' $copas

9eprezentant al artei (rece ti din secolul al I5"lea î'&r', $copas a lucrat i ca arhitect, însăș ș

este rămas cunoscut în istoria artei ca .iind cel care a contriuit la decorarea %ausoleului din

&alicarnas, ridicat cu aproxima ie în 8urul anului !' $culpturile ronde"osse sunt i ele caracteristiceș ș

acestui artist, iar printre opere se eviden iază %enada i 4acanta'ț ș

11 Ibidem, p';2";#'

Sculptura greaca

Documents

Transcript of Sculptura greaca