C,4afud.r'frrlrrAilTll ltlJ ulT[,Y

ilt lcl00&T[Traducere din limba englezl

IonoeNe FnnrNq, $rnreN FnnuNl

t*

ElePhants Can Remember

Agatha Christie

The Agatha Christie Roundels Copyright @ 2013 Agatha Christie Limited.

Used bY Permission.Ehphants Can RememberCopyright @ 1972 AgtthaChristie Limited.

All rights reserved.

AGAIFIA CHRISTIE, POIROT and the AGATF{A CHRISTIE SIGNAIUREare registered trade marla ofAgatha Christie Limited

in the UK and elsewhere. All rights reserued.

www. agathachristie. com

;}" ,llqffiELtrERAo

Editura Litera

O.P 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Rominiatel.: 021 319 639O; O31 425 I5t9 0752 548 372

e-mail: comenziPlitera'ro

Ne putegi vizita Pe

El4fanYii nu uitd niciodatd

Agatha Christie

Copyright @ 2Ol7 Agatha Christie Limitedpentru versiunea ln limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: Vidra;cu gi fiiiCoperti: Alex Eser

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Coqman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiCHRISTIE,AGAIHAElefanlii nu uiti niciodatl / Agatha Christie;

trad.: Iordana Feren!, $tefan Ferenl. - Bucuregti:

Utera,2017ISBN 978-606-33-097 4-8

I. Ferent, $tefan (trad.)

II. Ferenl, Iordana (trad.)

821.1 t t-7t2.4=135.1

CAPITOLUL I

UN PRANZ LITERAR

Doamna Oliver se cerceta in oglindi. Aruncio privire scurti ;i piezigS. spre ceasul aflat pe polilagemineului, care ii pirea a fi cu douizeci de mi-nute in urmi, apoi l;i relui activitatea de exa-

minare atenti a coafurii. Necazul cu doamnaOliver era - iar ea recunostea deschis acest fapt -ci isi schimba mereu coafura. incer.".e pe randaproape toate stilurile, de la sobrul pompadourla boem, cu pirul pieptinat pe spare penrru aafiga o frunte inteligenta, fiindca ea una spera ca

avea o frunte inteligenti. in..r.ase buclele sffanse

gi chiar un soi de rivigeali artistici. Tiebuia si.

admitl insi ci astezi nu conta foarte mult cumavea si-gi aranjeze pi.rul, pentru ci urma si faciun lucru care nu-i sti.tea in obicei, si anume siPoarte o pilirie.

Pe raftul de sus al gifonierului doamnei Oliverse aflau patru pilirii. lJna era categoric desti-nati nungilor. CAnd mergeai la o nunt5., o pilirie

6 A4aza?h'fr

devenea o necesitate imperioasi. Dar, chiar gi

pentru respectiva ocazie, doamna Oliver avea

doui exemplare. Pe cea cu pene o ginea in cutia

rotundi. Se a;eza bine pe cap gi cu ea infruntai

frri probleme rafalele care te surprindeau uneori

cAnd treceai din automobil in interiorul edifi-

ciului sfint sau, aga cum se intAmpli adesea in

zilele noastre, in oficiul de stare civili. Cealaltl.,

mult mai elaborati, era frli" indoiali o piliriepotriviti pentru o nunti ;inuti intr-o dupi-a-miazi estivali de sAmbiti. Era din gifon inflo-rat, iar pe calota din plasi galbeni avea aplicate

mimoze.

Celelalte doui pilirii de pe raft erau aproa-

pe multifuncgionale. Una dintre ele era ceea ce

doamna Oliver numea ,,piliria ei rurali", dinfetru de culoare cafenie, care se asorta cu aProaPe

toate sortimentele de tweed gi al cirei bor se purta

fie ridicat, fie lisat in jos.

Doamna Oliver avea un pulover de casmir

pentru zile reci 9i unul subgire pentru zile calde,

si amAndoui se asortau cu aceasti pi"lirie. Totusi,

degi puloverele erau purtate frecvent, piliria nu

era purtata aproape niciodati. Cici la ce bun si-Ei

pui o pilirie doar ca si mergi pe un drum de Eari

gi si iei masa cu nigte prietene?

Cea de-a patra pilirie era cea mai scumpi

dintre toate gi oferea avantaje nemaipomenite pe

Elefanyii nu uitd niciodati 7

termen lung. Posibil, se g6"ndea uneori doamnaOliver, tocmai pentru ci fusese atit de scumpi..Se compunea dintr-un fel de turban din fhgii dis-tincte de catifea in nuante contrastante, dar oare-

cum pastelate, care se potriveau cu orice.Doamna Oliver se opri nesiguri un momenr

;i apoi strigi dupi ajutor.

-Maria, rosti ea, si apoi, mai tare: Maria!Vinoaici o clipi..

Maria veni. Era obi;nuiri si i se ceari sfatulasupra articolelor de imbriciminte pe care doam-na Oliver intengiona si le poarte.

-O si vi punegi piliria asta foarte eleganti,nu-i aga? zise Maria.

-Da, rispunse doamna Oliver. Am vrut si gtiudaci gi se pare cl, arati. mai bine ata sau invers.

Maria se didu inapoi gi privi atenti.

-PLi, acum e cu spatele in fagi.*Da, gtiu, ftcu doamna Oliver. Stiu asta foarte

bine. Dar mi lntrebam daci nu cumva ar aritamai bine invers.

-$i de ce, mi rog? se miri Maria.

-Presupun ci aga e modelul. Dar sper ci. ma-gazinul cate avAndut-o n-o si mi contrazici, oftidoamna Oliver.

-Totugi, de ce cu spatele in faEi?

- Pentru ci pui astfel ln evidenti nuantele de

albastru ;i maro-inchis, gi cred ci aratl. mai bine

8 A4"Z"C./"r'fr'

decAt invers, cu verdele ;i roqul acela care se com-

bini cu ciocolatiul.Acestea fiind spuse, doamna Oliver igi scoase

pS.liria gi o probi cu partea din spate in fati., in

poziEia ei fireasci;i pe o parte, dar nici ea, nici

Maria nu-si diduri asentimentul.

-Nu o puteli purta de-a latul. Adici nu vitvantqeazi". N-ar avante)a pe nimeni.

-Ai dreptate. Nu merge. Cred ci pin5.Ia urmlo voi purta cu faga.

-Cred ci aga e mai sigur, consimli Maria.

Doamna Oliver isi scoase pi.liria' Maria o

ajuti si se imbrace cu o rochie de lAni subgire,

de un ro;u-brun delicat gi foarte bine croiti, gi

apoi si-;i potriveasci piliria.

-Sunteti foarte eleganti, zise Maria. Asta-i pli-cea doamnei Oliver la camerista sa. De indati ce

gisea cel mai mic prilej, o aproba gi ii aducea laude.

Veqi Eine un discurs la masi? continui Maria.

-Un discurs! exclami ingroziti doamna Oliver.

Nu, sigur ci nu. $tii bine ci nu 1in niciodatidiscursuri.

-Credeam ci aga se obignuiegte la aceste prAn-

zuri literare. Pentru ci la un astfel de prdnz vi'ducegi, nu? Scriitoare celebre din 1973 - sau la ce

an s-o fi ajuns acum.

-Nu trebuie si. gin nici un discurs, zise doam-

na Oliver. Alte citeva persoane care se pricep la

Elefanyii nu uitd niciodatd 9

asemenea lucruri vor tine discursuri si se vordescurca mult mai bine decAt as face-o eu.

-Sunt convins5. ci aEi Eine un discurs minunar

daci v-agi concentra asupra lui, insisti. Maria,atribuindu-si rolul de ispiti..

- Nu, nicidecum, rosti doamna Oliver cu

vehementi. Stiu ce pot si fac gi ce nu. Nu pot sitin discursuri. M5. impacientez, devin nervoasS.

gi probabil m-ag bilbii sau ag spune acelasi lucrude doui ori. Mi s-ar pirea ci sunt stupidi 9i a;

arita intocmai. Cuvintele imi sunt prietene, dar

rostul lor e si le asterni pe hArtie, si. le inregistrezi

pe o bandl de magnetofon sau sI le dictezi. Pot

utiliza foarte bine cuvintele atit timp cAt stiu cinu este vorba despre un discurs.

-Atunci sper ci totul va fi bine. De fapt, sunt

siguri cI va fi. E un prAnz foarte important, nu?

-Da, zise doamna Oliver cu voce joasi. Unprh,nz foarte important. ,,Si de ce, se gindi ea

fhri. sL se exteriorizeze, de ce Dumnezeu mi" duc

eu acolo?" isi scruti o clipi memoria, pentru ciintotdeauna prefera si gtie ce urma si faci, in loc

si faci un lucru si mai apoi si se intrebe de ce l-a

frcut. ,,Binuiesc, continui ea pentru sine gi nuadresAndu-se Mariei, care se reintorsese in mare

grabi. in bucitirie, chemati insistent de mirosul

gemului aflat pe sobi gi gata si se reyerse, ci vreau

l0 Cq.Z"Cl"r'fr

si vid cum este. Mereu sunt invitati.la pfinzuriliterare gi niciodati nu mi duc."

La marele prinz literar, doamna Oliver ajun-

sese deja la desert. SuspinAnd de satisfacgie, se

juca atent cu resturile debezea de pe farfurie.Bezelele ii plS.ceau in mod deosebit, gi la acest

incAntitor pr|.nz se dovediseri un desert desi-vArgit. Cu toate acestea, cAnd ajungi la virsta de

mijloc, trebuie si tratezi bezelele cu mare pru-dengi.. Probleme cu dingii? Ai doamnei Oliveraritau bine ;i aveau marele avantaj ci nu maiproduceau suferingi, erau albi si regulati, intoc-mai ca;i cei adevirafl. Dar era la fel de adevirat

c5. nu erau dingi naturali. $i dinEii care nu erau

naturali nu erau dintr-un material de buni ca-

litate, sau cel pugin a;a credea doamna Oliver.CAinii, ingelesese ea, aveau dingi de fildeg verita-

bil, oamenii doar din os. Sau, daci erau falgi, dinplastic. Oricum, problema era si incerci si evigi

situagiile penibile in care puteai ajunge din cauza

dingilor falgi. Salata reprezenta o provocare, la fel

qi migdalele sirate sau produsele precum ciocolata

cu miez tare, caramelele lipicioase gi vAscozitatea

delicioasi combinati cu capacitatea de aderengi

a bezelelor. Cu un oftat de mulgumire, terminigi ultima inghigituri. Fusese o masi buni, chiar

foarte buni.

Elefan;ii nu uitd niciodatd t 1

Doamnei Oliver ii erau tare dragi desfhtirilelumegti. Prinzul ii f5.cuse mare plicere. Si, in ega-

li misuri, compania. PrAnzul organizat in cinstea

scriitoarelor nu se limitase, din fericire, la doamnecelebre. FuseserS" prezenti si scriitori, critici gi citi-tori pasionagi. Doamna Oliver nimerise intre doireprezentanti incAntitori ai sexului masculin. Deo parte, Edwin Aubyn, ale cirui versuri le admi-rase mereu, o persoani extrem de amuzanti, care

triise tot felul de experiente interesante in timpulcilS.toriilor sale in striinitate 9i care detinea unintreg tezaur de anecdote literare si personale. inplus, si pe el il interesau restaurantele si mAncarea,

aga ci discutaseri cu mult enruziasm despre aces-

tea si lisaseri subiectul literaturi deoparre.

Sir \Tesley Kent, de cealalti parre, fusese uncompanion la fel de agreabil. Afirmase lucrurifoarte frumoase despre ci.rtile ei si avusese tactulsi. remarce lucruri care si nu o faci si se simti je-

nat5", ceea ce multe persoane reuseau aproapedvfI"ri si se striduiasci. Mentionase cAteva motivepentru care aprecia cirtile ei - motive foarteintemeiate -, si de aceea doamna Oliver il sim-patizase. Lauda din partea bi.rbagilor, reflectase

doamna Oliver, este intotdeauna bine-veniti.Femeile sunt cele care exagereazi. Ce lucruri tiscriau unele femei! Serios! Firegte, nu erau intot-deauna femei. Uneori si tineri sensibili, din 15.ri

12 fq"Z.,Olr'*:,

foarte indepirtate. Nu mai departe de siptiminatrecuti primise o scrisoare de la un admirator,care incepea a;a: ,,Citind cartea dumneavoastri,

am simgit ce femeie nobili sunteli". Dupi ce

parcursese The Second Goldfi.shr, tinirul fusese

cuprins de un soi de extazliterff acut, catalogat

de doamna Oliver ca fiind total nepotrivit. Nu ciar fi fost excesiv de modesti. Dimpotrivi, ea

insiqi considera ci romanele poliliste pe care le

,"ri" .r"., destul de bune in iit.rrtura genului.Unele in mai mici misuri, altele mult peste

medie. Dar nu exista nici un motiv, in misura incare putea ea ingelege, care si determine un cititorsi o considere o femeie nobiI5.. Era doar o femeie

norocoasi, care fusese inzestrati cu darul de a

scrie ceea ce foarte multi lume dorea si citeasci.

O gansi uimitoare, reflecti doamna Oliver.

in sfh.r;it, luAnd in calcul toate aspectele, tre-

cuse cu brio prin aceasti grea incercare. igi petre-

cuse timpul intr-un mod agreabil gi stituse de

vorbi cu oameni foarte plicugi. Acum se deplasau

spre locul unde se servea cafeaua si unde puteai

schimba partenerii gi infiripa o discugie cu alt-cineva. Doamna Oliver gtia foarte bine ci acesta

era momentul periculos, momentul cAnd alte

doamne igi fhceau aparigia si o atacau. O invadau

cu laude nesincere, iar ea se simgea intotdeauna

I Al doiba pe;ti;or auriu (n.r.r.)

ElefanTii nu uitd niciodatd 13

jalnic de incapabili si dea rispunsurile potrivite,pentru ci, de fapt, nu exista nici un ri.spuns potri-vit. O situaEie comparabilL oarecum cu un ghidde cilitorie ln care gisesti expresii utile pentruo eventuali excursie in striinitate.

Interpelare:*Thebuie si vi spun cAt de mult imi place si vi.

citesc ci.rtile gi cAt de minunate le consider.

Rispuns din partea autoarei agitate:

- Suntegi foarte amabili. imi pare nespusde bine.

-Thebuie si lntelegeti ci agtept de luni de zilesi vi intAlnesc. Este extraordinar.

-Ah, foarte drigug din partea dumneavoastri..Chiar foarte dri.gug.

$i lucrurile conrinuau in acest fel. Nimeni nupirea in stare s5. discute despre altceva. Totultrebuia si graviteze in jurul propriilor cirti sau alcirgilor altor doamne, daci. erai in cunostinti.de cauzi, cu privire la conginutul lor. Erai prinsiin piienjenisul literar gi nu prea;tiai si descurciitele acestei lesi.turi. Unele persoane reuseau,dar doamna Oliver recunotrea cu amiriciune cinu avea o asemenea capacitate. O prieteni dinstriinitate ii tinuse, pe cind se afla in viziti la oambasadi, un fel de prelegere.

*Te ascult, ii spuseseAlbertina cu vocea ei joasi,fermeci.toare si cu accent strLin, gi am ascultat ce