Alimedia Revista Catedrei de Industrie Alimentara

din cadrul Colegiului Tehnic Transilvania, Baia Mare Coordonator:

prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe Colaboratori: prof. dr. Frânc Sorin Mihai

prof. Istr ăuan Adriana prof. Moholea Mioara prof.ing. Fodo Daniela

prof. Diana Paul prof. Cristina Popa şi prof. Rada Mihuţ - Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşiţa

Nuszer Rajmond Peter – clasa 13B, Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare Florian Roxana – clasa XC, Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare

Pop Bianca – clasa XC, Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare Băbuţ Nicoleta – clasa XIC, Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare

Demeter Timea – clasa XIIC, Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare Tehnoredactare: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe Coperta: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Colectivul clasei XC – Colegiul Tehnic Transilvania din Baia Mare

Din sumar:

� Pagini inedite de istorie. Istoria unui obicei � Crăciunul în Preluca Nouă – Maramureş � Gânduri alese în pragul Noului An � SOS – uri � Impresii ale participanţilor la proiectul “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, ediţia II � Lucrări prezentate la “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, ediţia a II-a � Concursul de creaţie literară “Flori de gând ... împotriva violenţei”, ediţia a VII – a: Premiul III – Pop Bianca, clasa a X-a C � Ziua porţilor deschise la ISU – Maramureş � Parada tinerilor � Din inimă pentru ... copii � Halloween în Transilvania

4

Pagini inedite de istorie. Istoria unui

obicei

prof. dr. Frânc Sorin Mihai

Localitatea Cavnic, oraş al judeţului Maramureş cu un număr de 5205 locuitori, este aşezat în depresiunea cu acelaşi nume la o altitudine de 610 metri, şi-a consolidat existenţa pe valea cu toponim similar, la aproximativ 30 de kilometri de localitatea Baia Mare, în centrul judeţului, la poalele Munţilor Gutâi, împrejmuit fiind de culmile Mogoşa, Măgura şi Higea şi croindu-şi istoria în strânsă legătură cu celelalte aşezări miniere din Transilvania, evoluţia sa fiind condiţionată de valorificarea bogăţiilor subsolului1.

Prima atestare documentara datează de la 1336, când localitatea este cunoscută ca având statut de comună sub conducerea unui oarecare Robert Károly2, însă există dovezi, sub forma unor desene, care arată că, încă de pe vremea romanilor, aici se practica mineritul3 .

În 1455 Hunyadi Janos, emite un act prin care i se întăreşte localităţii acest statut, alături de

1 Ioan Nădişan, Octavian Bandula, Maramureş, ghid turistic al judeţului, Editura Sport-turism, Bucureşti, 1980, p. 141. 2 *** Szatmár Vármegye, Orszagos Monografia Tarsasag, Budapest, 1902, p. 90. 3 Ibidem.

localităţile Baia Mare şi Baia Sprie4. În secolul XV, la Cavnic se află sediul minelor din Ardeal. În anul 1465 regele Mathyas al Ungariei acceptă recunoaşterea de „iure” a faptului că aici se exploatează minereuri5 .O inscripţie descoperită pe un perete al unei foste galerii datând din anul 1511, arată că: „Hier hats erschlangen Iacob Huber anno 1511” (În acest loc a fost omorât Iacob Huber în anul 1511)6.

Într-un alt document inedit, datând din anul 1588, aflăm că Irigmand Bathory a închiriat mina la Herbestein Feliczian pentru trei ani7.

În anul 1568 Herbestein şi Lisborn, probabil proprietari la aceea dată ai minei din Cavnic, închiriază pentru trei ani mina, sub condiţia suspensorie ca satele aparţinătoare comunei Cavnic să rămână arondate acesteia8.

În anul 1583 localitatea, chiar dacă era subordonată Băii Mari , se consideră că făcea parte din domeniul Chioarului, 16 sate din acest ţinut (Chioar) aparţineau moşiei Cavnic9.

Perioada secolului al XVI-lea este destul de tulbure, cert este însă că, o bună parte din această perioadă, minele din Cavnic au încetat să funcţioneze.

Anul 1717 consemnează lupta dintre o hoardă de tătari şi locuitori care, alături de nobilimea condusă de Bagossy Laszló, au învins prădătorii. În amintirea acestui eveniment localnicii au ridicat un obelisc numit Stâlpul Tătarilor, pe care se află inscripţionat citatul: Ave celse Viator! Tristis haec fuit ora prius, grassantibus tartaris, anno quem signat hic lapis ast hunc transeunte Francisco rege toto gessit pectore. (Te salut mândru călător. Trist a fost acest ţinut odinioară datorită trecerii tătarilor în anul înscris pe această piatră10. Fiind în trecere, regele Franscis

4 Ibidem . 5 Ibidem, p. 91. 6 Ibidem. 7 Siegmeth Karoly, Máramarosi utivázlatok – A Magyarorsz. Kárpát-egy. évk., XIII., (1881), Késmárk, p. 164. 8 Balog Béla, Oszóczki Kálman, Bányászat és pénzverés a Gutin alatt, Miskolc-Rudabanya, 2001, p. 22. 9 Szentgyörgy Mária, Kövàr vidèkènek társadalma, (Societatea ţinutului Chioar), Budapest, 1972, p. 9. 10 Inscripţia menţionază anul 1717 sub care scrie :Haec fuerunt tartari (până aici au fost tătarii).

5

tresaltă de bucurie)11. Respectiva inscripţie datează din anul 1852 şi a fost pusă cu ocazia vizitei împăratului Austriei, Franz Josef (1830-1916) ce vizita minele din Transilvania12.

Spaţiul colocvial consacră varianta, potrivit căreia, legat de acest eveniment, cel trecerii tătarilor prin mica localitate, are loc, cu prilejul Crăciunului, obiceiul brondoşitului. Acest obicei, desfăşurat pe parcursul celor trei zile, îi pune în prim-plan pe tinerii localităţii, îmbrăcaţi cu straie albe, imaculate, peste care zornăie zgomotos, în diferite tonuri, tălăngi, care împreună cu masca confecţionată din piei de oaie, denotă un tablou înfiorător plutind spectral peste localitate.

De fapt, varianta colocvială propune următoarea legendă, care ţinând cont de contextul istoric, nu pare să fie lipsită de credibiltate. Localitate eminamente locuită de mineri, fără simţul practic al luptei, puşi în faţa unei fracţiuni ruptă din marea hoardă şi care incendia localitate cu localitate, de pe Valea Cavnicului, ortacii au găsit rapid o soluţie care se baza în fapt pe frica ancestrală a tătarilor, faţă de păduri şi spaţii închise, aceştia fiind, în fond stăpânii spaţiilor deschise, ai stepelor.

Astfel, s-a născut legenda potrivit căreia, văzând fumurile rostogolindu-se în vălătuci grei spre cerul de iarnă, din preajma Crăciunului, ortacii din Cavnic n-au stat cu mâinile în sân asteptând venirea prădătorilor. Aşa au luat ei hainele lor, ţărăneşti, cele mai bune, tălăngile din gâtul vitelor şi le-au pus pe un ham, pe care şi l-au tras peste capul acoperit cu două piei de oaie cusute în care au scobit două găuri pentru ochi şi una pentru gură. În mâni purtau bicele cu care mânau animalele pe păşuni, şi cărora le ziceau corbace, căci alte arme nu aveau.

În locul numit Dealul Erştiolului, au tăiat copacii pe la jumătate şi i-au legat cu frânghii gata să-i rostogolească peste tătarii surpinşi în valea îngustă. Când aceştia au ajuns în acel loc, minerii, îmbrăcaţi de „brondoşi” au ieşit din păduri făcând zgomot mult şi îngrozind tătarii. Care nu au murit striviţi de copacii rostogoliţi peste ei, au murit îngroziţi de priveliştea înfiorătoare a brodoşilor făcând mult zgomot.

Legenda spune că astfel, minerii şi-au slavat mica localitate. În memoria acestei date, care s-ar fi

11 Szatmár Vármegye…, p.91. 12 Ibidem.

nimerit sa fie în prima zi de Crăcun, timp de trei zile, generaţii după generaţii şi-au îmbrăcat costumele de brondoşii, fl ăcăii voinici, celebrând victoria înaintaşilor împotriva tătarilor cotropitori.

Obiceiul se păstrează şi astăzi, tinerii şi mai puţin tinerii, deopotrivă, rememorează lupta şi victoria înaintaşilor lor străbătând localitatea în lung şi în lat, amintindu-le celor ce nu ştiu că tătarii au fost izgoniţi datorită isteţimii şi curajului ortacilor.

Notă: S-au folosit date preluate din Teza de doctorat intitulată „Monografia toponimică a Văii Cavnicului, a semnatarului articolului, aflată în curs de publicare.

Autor desen: Băbuţ Nicoleta – clasa XIC

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

6

Crăciunul în Preluca Nouă - Maramureş

Florean Roxana – clasa XC

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare Preluca Nouă este o localitate din Maramureş cu obiceiuri şi tradiţii de Crăciun dintre cele mai frumoase din ţară. Sărbătorile de iarnă în această zonă geografică încep odată cu Sfântul Nicolae, pe data de 6 Decembrie, când copii satului îşi pregătesc ghetuţele încă din ajun, pentru ca moşul darnic să-i răsplătească cum se cuvine pe cei cuminţi. Pentru cei leneşi şi neascultători Moş Nicolae are doar o nuieluşă aurită, dar nu sunt dintre aceştia pe la noi. Perioada care precede Sărbătoarea Crăciunului este cunoscută în popor sub denumirea de “Postul Crăciunului” sau “Postul Mare” ce ţine 40 de zile, în care nu se consumă alimente din carne, ouă şi lapte. În săptămâna Crăciunului, gospodarii taie porcul şi pregătesc preparatele din carne tradiţionale: cârnaţi, caltaboşi şi tobă. Urmează cozonacii, colacii speciali de Crăciun şi prăjiturile. Seara de Crăciun este cea mai frumoasă seară din an. Colindătorii inundă uliţele satului iar glasurile lor vestesc în fiecare casă Naşterea Pruncului Isus Hristos. Gazdele sunt darnice cu ei, astfel că traistele lor sunt umplute cu colaci, nuci şi bombonele. Sărbătorile de iarnă continuă apoi cu Anul Nou şi Boboteaza. De Anul Nou sătenii din Preluca Nouă preferă tot compania familiilor lor. La graniţa dintre ani oamenii deapănă amintiri în jurul mesei îmbelşugate apoi cei tineri se îndreaptă spre Căminul Cultural unde petrecerea continuă până în zori. Sărbătorile de iarnă în frunte cu minunatul Crăciun, au un farmec aparte, aduc bucurie în casele şi sufletele oamenilor, adună împreună familiile risipite pentru nevoile existenţiale în toată lumea, dar cel mai important lucru îl reprezintă tărâmul spiritual în care suntem introduşi. Sărbătoarea Crăciunului ne aminteşte în fiecare an de Naşterea Mântuitorului ca rezultat al dragostei divine. Să-L sărbătorim şi să ne bucurăm de El, alături de cei dragi !

Autor desen:

Demeter Timea – clasa XIIC Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Gânduri alese în pragul noului an

prof.ing. Ioan Orha – director adjunct

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

La ora bilanţurilor cu mintea şi judecata limpede, cu înţelepciune şi inima deschisă, felicitări tuturor pentru eforturile depuse în anul care a trecut.

În prag de sărbători, când roata timpului a mai ţesut un an, prilej de dulci amintiri şi planuri de viitor, fie ca anul în care intrăm să vă aducă tuturor, elevi şi profesori deopotrivă, multă sănătate, împliniri sufleteşti şi materiale, bucurie şi veselie dar şi rezultate pe măsura muncii pe care o depuneţi.

Sărbători fericite şi La Mulţi Ani !!!

7

SOS-uri

prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Sosul, nume generic dat unor preparate culinare lichide sau vâscoase cu care se pregătesc ori care însoţesc anumite mâncăruri, tinde să devină “specialitatea casei” pentru elevii şi profesorii Colegiului Tehnic Transilvania. Şi asta nu pentru că deliciosul preparat ar fi preocuparea noastră de căpătâi, ci semnalarea prin SOS-uri repetate a pericolului reprezentat de alimentele nesănătoase şi promovarea în schimb a unei diete care să reprezinte pentru organismul uman, sursa de energie şi sănătate, necesară unei vieţi echilibrate.

Aşadar, Colegiul Tehnic Transilvania lansează în fiecare an, invitaţii la SOS, proiect educativ ce îşi propune să stimuleze iniţiative şi idei noi care să aducă în domeniul alimentar Siguranţă, Oportunităţi şi Soluţii.

A doua ediţie a Concursului de Educaţie Civică şi Sănătate “SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE!”, înscris în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale 2012, desfăşurat în săptămâna “Şcoala altfel” s-a bucurat de un real succes atât în ce priveşte numărul participanţilor din întreaga ţară cât şi calitatea lucrărilor acestora.

Scopul activităţii a fost promovarea de demersuri didactice în domeniul educaţiei, prin consolidarea relaţiei dintre creaţie, educaţie şi abilităţile practice ale elevilor precum şi asigurarea interdisciplinarităţii educaţiei.

Concursul de educaţie civică şi sănătate „SOS

- producţia de alimente!” a fost structurat pe 3 secţiuni: - Concurs de eseuri: „Mâncând sănătos, ne protejăm

viaţa!” - Concurs de desene, afişe şi spoturi video: „

Alimentele – prieteni sau duşmani !” - Sesiune de comunicări ştiin ţifice: „S.O.S. –

Siguranţă, Oportunităţi, Soluţii în domeniul alimentar !”

8

Rezultate obţinute în urma activităţii: • Creşterea interesului elevilor, cadrelor didactice

şi părinţilor pentru alimentaţia sănătoasă • Facilitarea schimburilor de experienţă între

şcolile participante la acest proiect pentru promovarea bunelor practici în cadrul acestui tip de educaţie.

• Realizarea activităţilor specifice propuse în proiect: organizarea concursurilor de eseuri,

desene, afişe şi spoturi video, editarea de materiale educative pentru părinţi, copii şi cadre didactice (volumul având codul ISBN 978-973-0-12564-1 şi Revista Alimedia nr.3, ISSN 2247 – 8078).

• Participarea unui număr mare de elevi, studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai agenţilor economici de profil, reprezentanţi ai autorităţilor responsabile de supravegherea şi reglementarea activităţilor din sectorul alimentar, presă, precum şi alţi membrii ai comunităţii locale, la prezentarea lucrărilor de la cele 3 secţiuni ale concursului.

În anul 2012, proiectul educativ „SOS - producţia de alimente!” a participat la competiţia naţională “O activitate de succes în ŞCOALA ALTFEL”, în cadrul secţiunii „Educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos”, obţinând locul I pe judeţ şi 193 de voturi la faza finală din partea vizitatorilor site-ului www.edu.ro.

Impresii ale participanţilor la proiectul „SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !”

Impresia mea despre Concursul de educaţie

civică şi sănătate „S.O.S. – Producţia de alimente!” este una foarte bună, deoarece am învăţat lucruri noi şi frumoase nu numai de la colegii noştri ci şi de la profesori, care m-au ajutat să înţeleg ce înseamnă o alimentaţie corectă şi sănătoasă. Participarea mea la acest concurs, a constat în realizarea unei lucrări ştiinţifice, împreună cu colega mea îndrumate de doamna profesoară, precum şi prezentarea acesteia în faţa colegilor mei, a profesorilor prezenţi precum şi a invitaţiilor. Această activitate, a fost pentru mine, o experienţă frumoasă şi utilă care mi-a creat o emoţie puternică. Consider că participarea mea la acest

9

proiect a adus un plus de informaţie atât mie cât şi celorlalţi participanţi.

MICLE RAMONA - Clasa XII B Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Am ales ca activitate principală în săptămâna „Scoala Altfel”, participarea la Concursul de educaţie civică şi sănătate „S.O.S. – Producţia de alimente!” deoarece am privit acest proiect ca pe o oportunitate deosebită ce a dat elevilor posibilitatea de a învăţa şi

alte lucruri, diferite de cele predate la clasă dar foarte utile pentru viaţă. La această activitate au participat o categorie foarte variată de persoane, începând de la copii preşcolari, elevi din clasele I-VIII, precum şi elevi de la liceu sau studenţi. Fiecare participant a efectuat o lucrare, sub formă de desen, eseu sau lucrare de specialitate, pe teme de alimentaţie sănătoasă, foarte sugestive şi care au avut un efect pozitiv asupra participanţilor. Toate informaţiile din secţiunea de lucrări ştiinţifice au fost bine documentate, prezentate dinamic, cu imagini sugestive care să-ţi capteze atenţia. Consider că activitatea şi-a realizat scopul propus deoarece cei prezenţi au fost încântaţi de informaţiile primite.

prof. ing. FODO DANIELA

Lucr ări prezentate

la Concursul de educaţie civică şi sănătate „SOS – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !”

FRUCTELE ŞI SĂNĂTATEA

Prof. Cristina Popa Colegiul Economic al Banatului Montan Reşiţa

Prof. Rada Mihuţ Colegiul Economic al Banatului Montan Reşiţa

Alimentaţia reprezintă unul din cei mai

importanţi factori care influenţează sănătatea organismului uman. O alimentaţie neraţională pereclitează nu numai vitalitatea individului , a unei generaţii ci şi descendenţa acesteia .O alimentaţie dezechilibrată duce la scăderea rezistenţei la infecţii a organismului şi în consecinţă la creşterea morbidităţii.

Marile transformări economico – sociale , generate de procesele de industrializare şi urbanizare, au redus în mare măsură eforturile fizice , în schimbul unor solicitări intelectuale tot mai intense. S-au înregistrat mutaţii importante în ce priveşte sortimentul de alimente , compoziţia acestora şi nevoile nutritive ale populaţiei. Decalajul dintre aceste modificări şi posibilităţile de adaptare biologice la noile condiţii de mediu s-a răsfrânt asupra patologiei omului , înregistrându-se o

10

frecvenţă sporită a unor boli generative cronice , cum sunt obezitatea , artero-scleroza , diabetul zaharat , bolile cardio – vasculare etc.

Iată de ce, astăzi când omul trăieşte mai mult, când munceşte în condiţii incomparabil mai bune ca în trecut şi locuieşte confortabil , când se dispune de suficiente resurse alimentare se impune ca, pe aceeaşi linie a progresului să se situeze şi alimentaţia.

Cercetările au dovedit că pentru realizarea unei alimentaţii echilibrate , corespunzătoare cerinţelor fiziologice ale organismului uman , fructele şi legumele trebuie să reprezinte 15 – 17 % din totalul caloriilor şi 12 – 14 % din necesarul de proteine.

Deci , pentru asigurarea necesarului organismului uman este nevoie să se consume anual , alături de celelalte alimente , minimum 100 kg fructe , ceea ce revine în medie 300 – 400 g zilnic. Acestea conţin aproape toate substanţele nutritive necesare organismului , în forme uşor asimilabile , iar fermenţii respectivi , care au rol de activare a proceselor de digestie , înlesnesc substanţial asimilarea alimentelor de origine animală.

Fructele ocupă un loc important în regimurile alimentare , împărţite în mai multe categorii , în raport cu felul alimentaţiei şi cu scopul urmărit.

Fructele în regimul hidric. Dieta hidrică are ca scop introducerea în organism a apei sau lichidelor sub formă de apă de orez , bulion de legume , sucuri de fructe , ceaiuri , cantitate ce nu va depăşi la adulţi 2 l pe zi şi nu poate dura mai mult de 3 – 5 zile. Sucul de fructe în special are avantajul aportului de vitamine , săruri minerale şi a combaterii acidozei. Dieta hidrică este indicată în gastroenterite acute , afecţiuni cardio – vasculare , după intervenţii chirurgicale şi altele.

Fructele în regimul hipocaloric. Regimul hipocaloric este folosit de obicei în cura de slăbire. Se realizează prin zile de consum exclusiv de fructe , timp de câteva zile , administrându – se în medie 300 -400 calorii pe zi , după care se trece la regimul prelungit de 1200 – 2000 de calorii , în care fructele au o pondere însemnată şi se continuă atât cât se consideră necesar.

Fructele în regimul hipercaloric. Fără a se urmării o supraalimentaţie , regimul hipercaloric se recomandă pentru tonifierea organismului , pentru creşterea capacităţii de muncă şi de efort , pentru sporirea rezistenţei la agresiuni , în perioada de creştere , de sarcină şi lehuzie . Acest regim , ca şi celelalte diete , va fi stabilit numai de medic şi va

conţine obligatoriu şi fructe , în special pentru aportul lor de vitamine şi săruri .

Fructele în regimul de crudităţi . Regimul de crudităţi este compus din zarzavaturi şi fructe nepregătite , proaspete şi se administrează în timp limitat . Dieta conţine apă , glucide , săruri minerale şi vitamine şi este indicată în constipaţiile atone , dispepsia de putrefacţie în stările de acidoză , azotomie , hipertensiunea arterială , gută , litiaza renală , în obezitate şi diabetul grav.

În regimul hipolipidic , indicat bolnavilor de hepatită virală , colecistite şi litiază biliară , obezitate , în unele tulburări digestive , tulburări ale metabolismului lipidic , ateroscleroză , pot fi consumate fructele cu conţinut redus de glucide şi lipsite de grăsimi , cum sunt : merele , afinele , coacăzele , portocalele , căpşunile , zmeura , pepenele verde .

Regimul alcalinizant este alcătuit din fructe , legume şi lapte , cu indicaţie specială în diabetul zaharat cu acidoză , stări de nutriţie cu acidoză , vărsături cu acidoză , litiazele renale acide , urice şi oxalice .

Dacă în trecut fructele erau consumate mai mult dintr-un instinct de conservare , astăzi ştiinţa alimentaţiei raţionale consideră fructele un mijloc important de îmbunătăţire a hranei , indispensabile în alcătuirea unor raţii echilibrate , datorită bogăţiei de substanţe nutritive şi a rolului pozitiv pe care îl au asupra desfăşurării normale a funcţiilor organismului şi a menţinerii sănătăţii.

O importantă valoare nutritivă o au şi produsele derivate din fructe , cum sunt sucurile naturale nefermentate , dulceaţa gemul , marmelada , piureul , compotul , siropurile , fructele uscate , adevărate izvoare de sănătate , produse ce îmbogăţesc şi diversifică alimentaţia zilnică.

Dintre aceste produse se detaşează net ca importanţă sucurile din fructe , care conţin cele mai valoroase substanţe din materia primă folosită la obţinerea lor şi prezintă avantajul că sunt foarte uşor asimilabile , deoarece nu conţin celuloză.

În prezent , medicina le recomandă tot mai mult în alimentaţia raţională şi le introduce în arsenalul mijloacelor de menţinere şi refacere a sănătăţii , datorită efectelor curative într-o serie de boli. Sucurile din fructe conţin zaharuri , alcătuite în cea mai mare parte din fructoză , formă foarte bine tolerată de diabetici.

Prezenţa sărurilor de potasiu , în cantităţi de 5 -6 ori mai mari decât cele de sodiu , conferă sucurilor

11

naturale proprietăţi incontestabile , contribuind la îmbunătăţirea echilibrului acido-bazic şi favorizând eliminarea sodiului în exces. Totodată , ele au o acţiune antitoxică şi de protecţie a splinei , ficatului şi rinichilor. În obezitate , prin aportul redus de calorii , preîntâmpină depunerea de grăsimi şi favorizează eliminarea apei în exces.

De aceea , ele pot fi introduse fără riscuri în alimentaţia copiilor , adulţilor şi a bătrânilor şi sunt recomandate în dieta tuturor categoriilor de bolnavi.

Consumul de fructe proaspete este astăzi o necesitate stringentă pentru faptul că în alimentaţia zilnică suntem tot mai tributari unor alimente prelucrate , care în cursul proceselor tehnologice pierd o bună parte din vitamine.

Cunoaşterea compoziţiei şi a influenţei diferitelor componente ale fructelor asupra rezistenţei la infecţii prezintă un mare avantaj profilactic şi ne orientează just în echilibrarea raţiilor alimentare. Acestea influenţează favorabil organismul uman nu numai prin aportul de vitamine , catalizatori indispensabili ai diferitelor procese metabolice , dar şi prin aportul de săruri minerale , majoritatea acestora având efect alcalinizat.

Introducerea sucului de fructe în alimentaţia copilului are importanţă majoră atât datorită vitaminelor , cât mai ales a sărurilor de fier. Sucurile din fructe şi fructele rase constituie surse principale de fier în hrana sugarului.

S-a constatat , în foarte multe cazuri , că hrănirea copiilor numai cu lapte matern , fără adaos de zeamă de fructe , a provocat anemii severe .

În numeroase cercetări s-a demonstrat acţiunea energetică a coacăzelor negre în reglarea digestiei şi combaterea oboselii.

Introduse în alimentaţia gravidelor , coacăzele negre reduc frecvenţa cazurilor de avort. De asemenea , sucul de fructe stimulează lactaţia femeilor care alăptează.

Merele şi strugurii , prin conţinutul lor de glucide, apă şi săruri minerale potasice, au efect în tratamentul unor boli renale şi cardio vasculare, precum si în unele afecţiuni hepatice.

Merele constituie cel mai important şi aproape singurul izvor de vitamina C dintre fructele indigene , din luna noiembrie până primăvara târziu , datorită însuşirii unor soiuri de a se păstra în stare proaspătă în condiţii corespunzătoare , timp îndelungat. Merele pot satisface aproape în întregime nevoile organismului în vitamine , iar prin conţinutul lor în zaharuri simple , uşor asimilabile , reprezintă şi o

sursă de energie , furnizând organismului 60 -70 calorii pentru fiecare 100 g mere consumate. Prin conţinutul variat de săruri minerale , în deosebi de potasiu , merele au efect alcalinizat, iar fierul, cuprul , zincul etc. stimulează activitatea enzimelor şi înlesnesc arderile din organism. Merele au acţiune diuretică, de aceea sunt indicate în stările de acidoză , în afecţiunile însoţite de febră, boala postoperatorie , în boli cardio – vasculare şi renale. Cura de mere dă bune rezultate în combaterea constipaţiei cronice , a colitelor de putrefacţie şi a diareilor . Administrate fără coajă , seminţe şi camere seminale şi date pe răzătoare se obţin rezultate bune în combaterea diareilor acute la copii. Folosirea zilnică a 200 – 300 g mere, în timpul iernii şi mai ales la începutul primăverii, contribuie nu numai la menţinerea rezervei necesare de baze, la combaterea asteniei de primăvară şi hipovitaminozei C, dar şi la creşterea rezistenţei organismului şi evitarea infecţiilor aparatului respirator , frecventă în acest anotimp.

Desigur în alimentaţia omului sănătos nu se poate vorbi de raţii alcătuite exclusiv din fructe , deşi asigurarea zilnică a unor suplimente energetice şi vitaminice de origine vegetală constituie factori de bază în desfăşurarea normală a funcţiilor vitale ale organismului.

Fructele pot participa în cantităţi mai mici în viaţa omului sănătos cu efort normal . În cazul vieţii sedentare şi al activităţilor cu cheltuieli energetice mai mici , ele sunt necesare zilnic şi în proporţii sporite , în detrimentul alimentelor de origine animală şi vegetală bogate în lipide şi glucide.

BIBLIOGRAFIE : 1. Ciupercescu M. , 1964 , Vitaminele în

industria alimentară , Ed. Tehnică , Bucureşti.

2. Constantin Dumitrescu ,1987 , Bazele practicii alimentaţiei dietetice profilactice şi curative, Ed. Medicală , Bucureşti.

3. Gontea I. , 1967 , Valoarea terapeutică a fructelor , Revista de horticultură şi viticultură nr .6 , Bucureşti.

4. Gh. Bădescu , M. Constantinescu , Lidia Bădescu , 1984 , Fructele şi sănătatea , Ed. Ceres , Bucureşti.

5. Stoicescu Gh. , 1975 , Sănătatea şi cea de a treia vârstă , Ed. Medicală , Bucureşti.

12

Autori desen:

MICU LAURA ROXANA PREDA ROXANA MARIA

Profesor coordonator: MIHU Ţ RADA

COLEGIUL ECONOMIC AL BANATULUI MONTAN, Reşiţa

Concursul de creaţie literară „Flori de gând ... împotriva violenţei !”

Ediţia a VII-a

În perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2012 s-a desfăşurat „Campania celor 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeii”, prilej cu care s-a organizat concursul de creaţie literară „Flori de gând împotriva violenţei”. La acest concurs, eleva Pop Bianca din clasa XC, a obţinut premiul III, pentru eseul „Frigul din suflet”.

FRIGUL DIN SUFLET

Autor eseu: Pop Bianca Irina – clasa XC

Colegiul Tehnic “Transilvania” Profesor coordonator:

Istrăuan Adriana

O zi friguroasă, peste care se adaugă şi sfârşeala din suflet. Totul îmi este potrivnic! Cu ce am greşit? Am făcut alte alegeri decât femeile de lângă mine? Mă preling pe lângă zidurile cenuşii ale oraşului, aş vrea să mă contopesc cu noaptea, să dispar, să mă risipesc ca ceaţa peste oraş, să devin o particulă a întunericului. Ciulesc urechile, un râset cristalin cade în cascadă peste mine. Din casa cu geamuri înalte, se aude râset cristalin de copil. Înalţ ochii şi văd oameni îmbrăţişaţi urmărind năzbâtiile copilei care desenează o inimă pe fereastră. Doamne, câtă armonie!

Mă întreb neliniştită ce mă aşteaptă azi acasă? Un urlet de bun venit. Unde ai stat? La ora aceasta, se vine acasă? Umbli aiurea şi spui că ai stat la muncă. Cât de prost mă crezi? Frânturi de vorbe înecate în aburii duhnitori ai alcoolului. Stau şi ascult fără cuvinte, fără gesturi de împotrivire, doar mii de şoapte: mai încet, mai încet, te aud oamenii şi copilul este în camera de alături. Am învăţat să mă proiectez în altă lume unde cuvintele lui nu ajung, unde nu mă atinge nimic, o lume pe care eu o stăpînesc şi nimeni altcineva.

Detunarea unei pălmi pe faţa-mi încremenită, mă trezeşte la realitate. Suspin, dar lacrimile refuză să-mi inunde ochii, căci este atât de frig în sufletul meu. Privesc prin el, ura îi aşterne pe faţă cea mai grotescă mască, din câte mi-a fost dat să văd. Nu-l urăsc, mi-e doar milă: de mine, de el, de copil, de viaţa noastră. Regret ce am fi putut avea şi nu avem. Visuri tinereşti înăbuşite în noroiul cotidian.

Cum am ajuns aici? Ce s-a întâmplat cu drumul pe care am ales să păşim amândoi, de ce ne-am împotmolit atât de tare? Cât am greşit eu, cât a greşit el? Sunt mii de întrebări fără de răspuns, sunt mii de gesturi fără sens, sunt valuri de cuvinte născute din ură care zugrăvesc noroiul existenţial. Ce poartă să aleg, să ies la lumină? De atâtea ori, am hotărât să fug, să fug, să nu mă uit, în urmă, să uit, dar sunt doar plăsmuiri ale minţii mele, sunt evadări imaginate. Întotdeauna există un ,,dar’’, dar copilul ce va spune că l-am despărţit de tată, dar lumea din jur, dar părinţii? Atâtea obstacole în calea libertăţii mele

13

care încep toate cu un dar. Nu am forţă, sunt secătuită, să fugi, să te eliberezi e nevoie de…De ce? Dacă aş găsi răspunsul, m-aş elibera, lanţurile invizibile care mă leagă s-ar frânge, dar…Din nou, acest cuvânt piedică care face ca totul să devină neguros în jurul meu, nu am nicio scăpare, niciuna. Prietenii ar putea să mă ajute, familia, dar ei nu ştiu nimic. Cum aş fi putut să le spun, atâta ruşine mă copleşea, cuvintele deveneau mute, de fiecare dată, când încercam să spun celor din jur. Am jucat un rol în propria mea viaţă.

Aud in minte răsunând un râs de copil şi revăd imaginea fericită a familiei care se bucură de propriul copil. Aceasta este salvarea: o astfel de viaţă vreau pentru mine şi pentru copilul meu. Plec şi nimic nu mă mai întoarce din drumul ales de mine. M-am salvat!

Ziua porţilor deschise la ISU –

Maramureş prof. Maria Moholea

În data de 12.X.2012 elevii Colegiului Tehnic „Transilvania”, Baia Mare au participat alături de profesorii diriginţi la „Ziua porţilor deschise” organizată de I.S.U Maramureş. Acţiunea desfăşurată a marcat Ziua Pompierilor din România. Elevii s-au prezentat la ora 12,00 la Departamentul de Pompieri „Căpitan Adrian Marchiş” din Baia Mare şi au văzut tehnica de luptă şi echipamentele de intervenţie ale pompierilor şi ale echipajelor S.M.U.R.D. La ativitate au participat următoarele clase: Clasa IXA - diriginte Paul Diana Clasa IXB - diriginte Dumitraşcu Doina Clasa IXC - diriginte Raţa Natalia

Clasa IXD - diriginte Culic Liliana Clasa XA - diriginte Ghiras Cornelia Clasa XB - diriginte Boloş Milica Clasa XC - diriginte Bonaţ Ioan Clasa XIA - diriginte Dale Camelia Clasa XIB - diriginte Pop Aurel Clasa XIC - dirigine Berinde Lia Clasa XA profesională.- diriginte Moholea Maria Clasa 13B - diriginte Şpan Mihaela.

14

Au participat de asemenea profesorii: Hudin Letiţia, Şteţca Dod Cristiana şi d-na bibliotecar Chiş Eugenia. Coordonatorii activităţii au fost: prof. Moholea Maria, prof. Marian Claudia şi Chiş Eugenia.

Parada tinerilor

prof. Moholea Maria

În 24.09.2012 s-a organizat la nivelul Municipiului Baia Mare, în cadrul Programului „Toamna Băimăreană”, PARADA TINERILOR, eveniment la care au participat din cadrul Colegiului Tehnic „Transilvania” următorii profesori diriginţi cu un număr de 40 de elevi din următoarele clase:

- Profesor Ghiras Dănuţ Cornelica cu clasa XA - Profesor Boloş Milica cu clasa XB - Profesor Dale Camelia cu clasa XIA - Profesor Pop Aurel cu clasa XIB - Profesor Berinde Georgeta cu clasa XIC - Profesor Mărieş Adora cu clasa 13A - Profesor Moholea Maria cu clasa Xaprofesională

La activitate a luat parte şi directorul Colegiului Tehnic „Transilvania”, prof.ing. Mircea Cărăuşan. Tinerii au parcurs traseul: Bulevardul Unirii- Câmpia Tineretului apoi a urmat discursul primarului Băii Mari şi s-au înmânat diplomele de participare tuturor reprezentanţilor şcolilor şi liceelor prezente.

Surpriza a fost asigurată de Aeroclubul România care a coborât Steagul Municipiului Baia Mare de la o înălţime de 4000 de m.

Coordonatorii activităţii au fost profesorii Moholea Maria şi Frânc Sorin .

DIN INIM Ă PENTRU ... COPII

prof. Daniela Fodo

DECEMBRIE – prima luna de iarnă,

cunoscută şi sub denumirea de LUNA CADOURILOR este cea mai îndrăgită din an şi aşteptată cu nerăbdare de către copii, nu numai datorită faptului că ea aduce mult aşteptata vacanţă de iarnă cât şi atmosferei de sărbătoare care însoţeşte aceste zile.

Cu primele zile din decembrie şi apariţia primilor fulgi de zăpadă, apar şi primele zâmbete pe chipurile copiilor, amplificate de cadourile primite de la primul MOŞ darnic, din această lună magică, MOŞUL NICOLAE.

”Moşul” am fost noi: elevii claselor a 13B şi IXA , coordonaţi de d-nul director Mircea Cărăuşan şi profesorii: Daniela Fodo, Coralia Hauler, Mihaela Şpan, Daniela Bodnar, Diana Paul, Monica Raţ de la Colegiul Tehnic Transilvania, iar celor cărora le-am adus bucurie au fost elevi de la Şcoala Gimnazială Specială din Baia Mare.

Prin ”nămeţi” am ajuns în data de 13 decembrie la Şcoala Gimnazială Specială unde am fost aşteptaţi de cei mici cu un program artistic şi colinde dăruindu-ne la rândul lor ornamente pentru brad realizate de ei.

Activitatea numită sugestiv ”Din inimă pentru copii” realizată în cadrul parteneriatului încheiat între cele două unităţi şcolare, se găseşte la a III-a ediţie şi are ca scop sensibilizarea elevilor în pragul Sărbătorilor de Iarnă în scopul dezvoltării unui comportament altruist.

Activitatea a avut un impact emoţional puternic asupra elevilor Colegiului Tehnic Transilvania, care au învăţat că dăruind cu dragoste din puţinul lor înseamnă să trăieşti şi bucuria celui care primeşte.

15

DIN INIM Ă ...

prof. Diana Paul P

Fulgii cădeau în forme geometrice neregulate pe asfaltul încă uscat. Privirile noastre puţin stânjenite şi emoţionate căutau clădirea din strada Delavrancea, acolo unde învaţă colegii noştri mai mici de la Şcoala Gimnazială Specială. Era o dimineaţă plăpândă, moale de început de decembrie, când alături de colegele mele Fodo Daniela, Şpan Mihaela, Bodnar Daniela şi câţiva elevi din clasa a IX-a A, a 13-a B am pornit cu mâinile pline de daruri din inimă spre acest lăcaş al bucuriei şi al suferinţei. Ne-au întâmpinat doamnele directoare Modoc Maria şi Hossu Tincuţa, urmând să ne fie ghid în acest labirint al sufletului. Un brad mare trona în holul şcolii, acoperit de ornamente clasice, dar şi de unele mai puţin dibace, dar atât de vii, create de aceşti copii. Elevii noştri priveau curioşi şi sensibilizaţi de atmosfera ce o emana această lume nouă. Ne-au primit cu atâta bucurie în clasa a VIII-a, elevi ce au realizat un spectacol emoţionant de Crăciun: magi stângaci, îngeri rebeli şi urări de An

Nou ca o cascadă ce tâşnea din glasul lor. S-a facut schimb de “daruri” ca într-o societate patriarhală, unde alte legi conduceau cunoaşterea celuilalt. Am zărit în ochii unei eleve de la Colegiul nostru, o lacrimă pitită, ca un diamant încă nedescoperit. În inimile noastre se aşezase pacea, precum un fulg de iarnă în părul unui copil. Apoi am vizitat pavilionul “severilor”. Nu a profesorilor severi, ci a copiilor cu handicap grav. Aici viaţa a muşcat din noi fără menajamente, arătându-ne faţa crudă a bolii. Am văzut chipuri distorsionate de boală, în care bucuria vederii noastre genera uimire, spaima, dar şi acceptare. Elevii Colegiului nostru au contemplat cu discreţia unui adult aceste încăperi ale suferinţei. La un moment dat un baieţel autist s-a repezit în braţele unei eleve din clasa a IX-a, generând acel declick atât de necesar. Umanitatea nu cunoaşte limite, chiar şi atunci când e gravată de spectrul unor boli necruţătoare. Am închis în taină uşa inimilor noastre, păşind ca nişte îngeri vinovaţi prin curtea prea mică pentru torentul emoţiilor noastre. Urmele pasilor noştri stângaci au rămas pentru o clipă, amprentaţi în chipul rece al zăpezii delicate de început de decembrie.

16

HALLOWEEN ÎN TRANSILVANIA

prof. Daniela Fodo m.i. Daniela Bodnar

Halloween sărbătoarea americanilor a fost „adoptată” de câţiva ani şi de către români, motiv pentru care a fost sărbătorită şi în cadrul Colegiului Tehnic Transilvania, de către CATEDRA DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ. Cu această ocazie elevii din clasele IXC şi XIC alături de m.i Bodnar Daniela, prof. Fodo Daniela şi prof. Hauler Coralia au realizat în atelierul şcolii, fursecuri cu diferite motive specifice sărbătorii. Prin această activitate am urmărit să insuflăm elevilor respectul pentru sărbătorile şi tradiţiile altor popoare.

17

“Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi,

dar trebuie trăită privind înainte.” Soren Aabye Kierkegaard

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078

ISSN – L = 2247 – 8078