REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

1/2006

Chiºinãu ¬ 2006

AGENÞIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUAL A REPUBLICII MOLDOVA

Ă

EDITOR:

COEDITOR:

CONSILIUL NAÞIONALPENTRUACREDITAREªI ATESTARE

Apare din 1995

2

Mesajul dr. Kamil IDRIS,Directorul General al OMPI

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ PORNEŞTE DE LA IDEE!

Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale este acea unică ocazie care oferăomenirii posibilitatea de a reflecta asupra rolului proprietăţii intelectualeîn viaţa cotidiană şi asupra importanţei acesteia în activitatea de stimulare

şi protecţie a inovaţiilor şi creativităţii. În anul curent, noi sărbătorim originea,izvorul proprietăţii intelectuale, adică germenele din care se dezvoltă orice

inovaţie sau creaţie – ideea.

Capacitatea umană de a genera idei este trăsătura care ne face pe noi, oamenii,excepţionali. Deseori percepem această capacitate deosebită ca pe ceva firesc,

aproape că nu observăm nenumăratele idei pe care le emitem zilnic,nu ne întrebăm în ce măsură preţuim ideile altora: invenţiile de raţionalizare

a muncii, agreabilele soluţii de design, tehnologiile salvatoare.

Ideile ne modelează viaţa. Ele sunt substanţa primordială de caredepinde viitorul nostru, prosperarea şi perenitatea noastră.

Iată de ce este important să creăm un mediu favorabil pentru ideile inovatoare,în care acestea sunt încurajate şi remunerate. Anume pentru aceasta

şi există proprietatea intelectuală.

De la cuvinte, muzică şi imagini care produc asupra noastră efecteestetice deosebite, până la branduri atractive; de la bicicletă

până la biocarburanţi, de la microcip până la telefonul mobil -totul începe de la Măria-Sa Ideea.

26 aprilie − Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale

3

Inte

llect

us 1

/200

6

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

5

11

19

24

27

31

38

42

49

55

65

68

72

75

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

OBIECTIVE PRIMORDIALE

Revitalizarea sferei ştiinţei şi inovării: realizărişi perspective

Acad. Gheorghe DUCA

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢIIINTELECTUALE

Protecţia mărcilor şi a denumirilor de originea produselor în vinificaţie

Victoria BLIUC, Simion LEVIŢCHI

Administrarea colectivă a drepturilorpatrimoniale de autor

Ion ŢÎGANAŞ

Crearea brandului de ţară – un imperatival timpului

Iurie BADÂR

Valoarea comercială, socială şi culturalăa brandului de ţară (Studiu de caz)

Sergiu ŞCERBANIUC

Consideraţii hard privind întreţinereaşi exploatarea reţelei informatice din OSIM

George TERTELEAC

Merchandisingul proprietăţii intelectuale

Angela PALAMARCIUC

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Proprietatea intelectuală ca element al politiciide integrare în Uniunea Europeană

Liliana VIERU

TEHNOLOGII INOVATIVE

Blocarea organelor de lucru ale malaxoarelorcu bare

Sergiu ANDRIEVSCHI

Газы бетонных глубинАнатолий ДИДЕНКУЛ

Rolul adaosurilor proteino-vitamino-minerale(APVM) în alimentaţia taurinelor

Sergiu COŞMAN

AFLUX DE FORŢE TINERE

Creaţia tehnică a elevilor – tradiţie şi actualitate

Tinerii dotaţi au nevoie de susţinereValeriu CIORBĂ

Programul de Susţinere a Deplasărilor pentruTineri Cercetători din Republica Moldova

PROPRIETATE INTELECTUALĂ ŞI RESURSEUMANE

Recunoaşterea internaţională – element impor-

PRIMORDIAL OBJECTIVES

Revitalizing of the field of science and innovation:realizations and prospectsAcad. Gheorghe DUCA

ACTUAL ASPECTS OF INDUSTRIALPROPERTY

Protection of the trademarks and appellations oforigin of products in the wine-making industry

Victoria BLIUC, Simion LEVIŢCHI

The collective administration of the patrimonialauthor rights

Ion ŢÎGANAŞ

Creation of the country brand - an imperative of thetime

Iurie BADÂR

Commercial, social and cultural value of thecountry brand

Sergiu ŞCERBANIUC

Hard consideration on maintaining and exploita-tion of the OSIM informational net

George TERTELEAC

Merchandizing of the Intellectual property

Angela PALAMARCIUC

INTERNATIONAL COOPERATION

The intellectual property as an element of thepolicy of integration in European UnityLiliana VIERU

INNOVATIVE TECHNOLOGIES

Blocking of the blades mixers labourbodySergiu ANDRIEVSCHI

The gases of the concrete depthАнатолий ДИДЕНКУЛ

The role of the proteino-vitamino-mineral (APVM)additives in the bulls alimentationSergiu COŞMAN

AFFLUX OF YOUNG FORCES

Technical creation of pupils - a tradition and actuality

Capable young people need supportValeriu CIORBĂ

The program of business-trips support for theyoung investigators of the Republic of Moldova

IINTELLECTUAL PROPERTY AND HUMANRESOURCE

The international recognizing - an important

Inte

llect

us 1

/200

6

4

The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by theNational Council for Acreditation and Attestation(NCAA) to be scientific works.

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Consiliul Naţionalpentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova

(CNAA) lucrări ştiinţifice.

CU

PRIN

S /

CO

NTE

NTS

76

76

83

87

89

92

95

9899100

102

103

104

106

107

108

109

111

113

tant al activităţii ştiinţifice şi inovaţionaleGheorghe CUCIUREANU

NUME NOTORII

Grigore Junghietu: savant şi arhitectal învăţământului universitar

Dumitru BATÎR

Personalităţi de vază ale intelectualităţii tehnicedin Basarabia (4)

Valeriu DULGHERU

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Măsuri de protecţie, ameliorare şi sporirea fertilităţii soluluiSerafim ANDRIEŞ

Descrierea matematică a procesului de uscarea cătinii albe prin convecţie şi UHF

Marcel RĂDUCAN, Natalia ŢISLINSCHI

REPERE ACADEMICE

ANIVERSĂRINicolae Filip - 80 ani

Viorel Prisăcaru – 60 aniValeriu Dulgheru – 50 ani

AGEPI NEWS

Un centenar de la publicarea primei legiromâneşti a brevetelor

Conferinţa pentru adoptarea tratatului revizuitprivind dreptul mărcilor

Concursul „Biblioteca publică – partener înpromovarea proprietăţii intelectuale”

Programe şi burse pentru tineri cercetători2006-2007

MOZAIC

Cele mai importante invenţii ale secolului XX

„Leonardo Da Vinci – Om de Ştiinţă, Inventator, Artist”

INSTRUIRE ÎN DOMENIUL PI

Protecţia proprietăţii intelectuale în RepublicaMoldova (informaţie succintă) (3)

DICŢIONAR EXPLICATIV DE PROPRIETATEINTELECTUALĂ

RIDENDO

element of the scientific and innovational activityGheorghe CUCIUREANU

WELL-KNOWN NAMES

Grigore Junghietu: the scientist and the architectof the high schoolDumitru BATÎR

The fame personalities of the technical intellectu-als of Basarabia (4)Valeriu DULGHERU

SCIENTIFIC COMMUNICATIONS

Measures for the protection, improving andfertilizing the soilSerafim ANDRIEŞ

Mathematical description of the process of dryingthe sea-buckthorn by convection and UHFMarcel RĂDUCAN, Natalia ŢISLINSCHI

ACADEMIC REFERENCE POINTS

ANNIVERSARIESThe 80-th anniversary of Nicolae FilipThe 60-th anniversary of Viorel PrisăcaruThe 50-th anniversary of Valeriu Dulgheru

AGEPI NEWS

The centennial of the publication of the firstRomanian Patent Law

The Conference on approving the revised Trade-marks Law Treaty

The competition “The public library – a partner inintellectual property promotion”

The programs and grants for the young investiga-tors 2006-2007

MOZAIC

The most important inventions of the XX century

„Leonardo Da Vinci – Scientist, Inventor, Artist”

TRAINING IN THE IP FIELD

Intellectual property protection in the Republicof Moldova (summary) (3)

EXPLANATORY DICTIONARY OF INTELLECTUALPROPERTY

RIDENDO

5

Inte

llect

us 1

/200

6O

BIE

CTI

VE

PRIM

ORD

IALEREVITALIZAREA SFEREI {TIIN|EI

{I INOV+RII: REALIZ+RI {I PERSPECTIVE

acad. Gheorghe DUCA,Pre[edinte al Academiei de {tiin\ea Moldovei

Noua strategie pe termen lung privind restructurarea sferei ştiinţei şi a investiţiilorîn ştiinţă, adoptată la 5 februarie 2004 cu concursul direct al Preşedinţiei, Parlamentuluişi Guvernului, a creat cadrul juridic favorabil pentru perfecţionarea managementuluicercetărilor în Republica Moldova. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare reprezintăo veritabilă Constituţie pentru cercetători, efectul lui fiind deosebit de benefic pentrucomunitatea ştiinţifică.

În această ordine de idei, anul 2005 a reprezentatun an de cotitură în sfera ştiinţei moldave. Au foststabilite relaţii noi cu guvernarea şi societateacivilă, s-a schimbat radical rolul şi locul Academieide Ştiinţe a Moldovei în noul sistem de adminis-trare a domeniului cercetării.

Şi dacă până acum doi ani ineficienţa cercetăriloravea o justificare incontestabilă – lipsa mijloa-celor financiare, astăzi putem să facem faţă unorprobleme colaterale ce urmează a fi soluţionatede urgenţă:

Ô optimizarea conceptuală şi structuralăa instituţiilor din domeniul cercetării;

Ô utilizarea eficientă şi transparentăa mijloacelor financiare alocate;

Ô conlucrarea interdisciplinară şi interstruc-turală (cu ministerele de resort şi agenţiieconomici), colaborarea internaţională;

Ô dezvoltarea sistemului de prestare a servi-ciilor pentru societate;

Ô popularizarea ştiinţei şi a cunoştinţelorîn societate etc.

Rezolvarea problemelor menţionate estedeterminată de următorii factori:

Ô Democratizarea sferei ştiinţei şi inovării şiimplicarea savanţilor în adoptarea deciziilor;

Ô Finanţarea progresivă a sferei ştiinţei şiinovării, în exclusivitate pe bază de concurs;

Inte

llect

us 1

/200

6

6

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

Ô Optimizarea infrastructurii ce ţine de sferaştiinţei şi inovării.

I. DEMOCRATIZAREA SFEREIŞTIINŢEI ŞI INOVĂRIIŞI IMPLICAREA SAVANŢILORÎN ADOPTAREA DECIZIILOR

În conformitate cu prevederile Codului cu privirela ştiinţă şi inovare, secţiile de ştiinţe întrunescsavanţii tuturor structurilor de cercetare – acade-mice, ramurale, universitare, indiferent de formajuridică de organizare şi tipul de proprietate.Cercetătorii din organizaţiile de profil şi celeafiliate au actualmente o pondere de circa 60 lasută în cadrul Asambleei Academiei de Ştiinţe,structură unică prin nivelul ei de deschidereşi dinamismul manifestat cu pregnanţă.

Cu concursul direct al reprezentanţilor săiîn Asamblee, comunitatea ştiinţifică îşi determinăautonom direcţiile de cercetare, modulde desfăşurare a acestei activităţi, asigurândfinanţarea din bugetul de stat a cercetărilorştiinţifice conform direcţiilor strategice ale sfereiştiinţei şi inovării şi asumându-şi, respectiv,întreaga responsabilitate pentru rezultatele ei.

Antrenarea în aceste importante structuride conducere a cercetătorilor cu grade ştiinţificede doctori şi doctori habilitaţi a condiţionatrevitalizarea ştiinţei şi crearea unor premise realepentru evoluţia profesională a tinerilor savanţi.

Principala pârghie de democratizare a ştiinţeişi inovării a devenit Acordul de parteneriatcu Guvernul, prin intermediul căruia comunităţiiştiinţifice, în persoana Academiei, i-au fostdelegate competenţe în sfera ştiinţei şi inovării,astfel asigurându-se antrenarea mai largăa oamenilor de ştiinţă în elaborarea şi adoptareadeciziilor referitoare la acest domeniu.

Ştiinţa a început să-şi îndeplinească efectivsarcina de a oferi Guvernului, societăţii civile,structurilor private etc. sugestii, consultaţii,informaţii independente, pe deplin argumentate.

De acum pe parcursul anului 2005 ne-au parvenitpentru avizare peste 300 de acte normative;la solicitarea noastră mulţi academicieni audevenit membri ai colegiilor ministerelor şi ai altor

structuri publice centrale.

În conformitate cu prevederile Acordului, Guvernulne-a solicitat concursul la elaborarea a 6 strategiiîn domeniile:

ü agricultură

ü industrie

ü securitate naţională

ü securitate energetică

ü utilizarea resurselor renovabile de energie

ü politica externă a statului.

În mai 2005, din proprie iniţiativă, Academiade Ştiinţe a Moldovei a propus, pentru prima dată,o variantă a programului de guvernare pentruperioada 2005-2008, o bună parte din propunerileformulate fiind deja valorificate de actualul Guvern.Din iniţiativa Secţiei ştiinţe agricole şi a Ministe-rului Agriculturii şi Industriei Alimentares-au desfăşurat 5 şedinţe în oraşele Hînceşti,Căuşeni, Ştefan Vodă, Rîşcani şi Criuleni pentruşcolarizare, informatizare şi sprijinirea transferuluitehnologic în complexul agroalimentar.

Astfel, au fost puse bazele dialogului dintrecomunitatea ştiinţifică şi Guvern, societate,sectorul privat. Însă, pentru a spori contribuţiaştiinţei la prosperarea generală a societăţii,cercetătorii trebuie să fie receptivi la cerinţeleşi preocupările sale variate, tot aşa cum societa-tea trebuie să înţeleagă rolul pozitiv al ştiinţeişi să-i acorde sprijinul necesar.

II. FINANŢAREA PROGRESIVĂA SFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRIIÎN EXCLUSIVITATE PE BAZĂDE CONCURS

Reformele realizate în sfera ştiinţei şi inovării aucontribuit la sporirea şi concentrarea resurselorbugetare pentru consolidarea celor mai impor-tante direcţii de cercetare şi inovare. În acestrăstimp s-a înregistrat o sporire considerabilăa resurselor destinate finanţării ştiinţei şi inovării,alocaţiile majorându-se de la 0,18% din PIB în2003 până la 0,38% în anul 2005. Comparativ cuanul 2001, ele au crescut de 3,3 ori.

7

Inte

llect

us 1

/200

6

Pentru prima oară după mulţi ani, bugetul anului2005 a inclus nu doar salarizarea şi indemni-zaţiile, ci şi mijloace financiare (20%) pentruasigurarea bazei tehnico-materiale a instituţiilorde cercetare, renovarea echipamentului, pregă-tirea cadrelor, acoperirea cheltuielilor de regieşi renovarea bibliotecii ştiinţifice.

Preocupaţi de găsirea unor noi modalităţi definanţare a ştiinţei şi inovării pentru a sporiimpactul ştiinţei asupra dezvoltării economieinaţionale, tot pentru prima dată, în 2005, au fostfinanţate prin concurs 8 proiecte de inovare şitransfer tehnologic în valoare de 1 mln 600 mii lei.

Promovarea acestor iniţiative valoroase este înconsens cu practica mondială care demonstreazăcă impactul ştiinţei asupra societăţii are rezonanţădoar atunci când alocaţiile bugetare depăşesc 1%din PIB, iar repartizarea lor în formula ştiinţa funda-mentală - ştiinţa aplicativă - transferul tehnologicconstituie raportul de 1:2:3. Analiza programuluide finanţare a activităţilor de cercetare ştiinţifică înMoldova relevă că în anul 2001 repartizarea resur-selor financiare a atestat raportul de 5:3:0, iar în2005 - de 1:2:0,05. Prin urmare, Consiliul Suprem vatrebui să depună eforturi organizatorice şi financiaresusţinute pentru a modifica raportul respectiv înconformitate cu standardele din ţările dezvoltate.Sperăm că realizarea cu succes a programelor detransfer tehnologic în Republica Moldova va constituiun imbold pentru:

Ô creşterea impactului ştiinţei asupra dezvoltăriieconomice şi sociale a ţării;

Ô favorizarea colaborării între organizaţiile dinsfera ştiinţei şi inovării şi agenţii economici;

Ô atragerea în sfera cercetării a investiţiilor dinexterior şi din sectorul privat.

Evoluţia pozitivă în acest domeniu este condiţio-nată de faptul că, în conformitate cu prevederileCodului, susţinerea activităţilor de transferşi valorificare a rezultatelor ştiinţifice presupuneacordarea facilităţilor fiscale şi vamale, favori-zează alocarea subvenţiilor, a creditelor bancarepreferenţiale, convenabile tuturor participanţilor laprocesul de implementare a rezultatelor ştiinţificeîn economie.

La etapa următoare intenţionăm să menţinemştiinţa fundamentală şi cea aplicativă la nivelulexistent, iar resursele suplimentare, obţinutede la Guvern, vor fi utilizate pentru cercetărileinterdisciplinare competitive.

În primul rând, CSŞDT va dezvolta şi va susţinecercetările în domeniul informatizării societăţii,biomedicinii, nanotehnologiilor, biotehnologiilor,utilizării raţionale a resurselor, protecţiei mediuluietc., fapt ce va contribui la realizarea unor pro-grese semnificative în industrie, agricultură,farmaceutică şi în alte sectoare tradiţionale aleeconomiei naţionale.

În al doilea rând, vor fi promovate programede cercetare având drept scop identificareaparticularităţilor socio-umanistice şi culturalecaracteristice Moldovei, valorificarea tradiţiilorumane seculare.

În procesul selectării şi aprobării programelorde stat şi a proiectelor speciale, din cadrulacestor direcţii strategice, o importanţă deosebităva fi acordată criteriilor care vor defini următoareleaspecte:

1. Caracterul fundamentalal cercetărilor

Spre regretul nostru, în unele domenii continuă săpersiste tendinţa de dezvoltare a cercetărilor prinextindere, atribuind acestui gen de cercetări o multprea mare importanţă, cu toate că rezultatele rămâna fi practic nule. Epoca unor atare cercetări a rămasîn secolul trecut şi, în perspectivă, trebuie să neaxăm îndeosebi pe aprofundarea investigaţiilor, peexplicarea fenomenelor, mecanismelor şi proce-selor, astfel încât să avansăm hotărât în procesulde cunoaştere şi să modernizăm tehnologiile deimplementare a rezultatelor obţinute.

2. Capacitatea de a soluţiona problemaştiinţifică

Cu certitudine, cele mai valoroase şi originalerezultate ale cercetării se înregistrează în colec-tivele ştiinţifice mixte. De aceea, banii alocaţisuplimentar din buget vor fi distribuiţi cu prepon-derenţă pentru susţinerea colectivelor interdis-ciplinare, interinstituţionale, interuniversitare,

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

Inte

llect

us 1

/200

6

8

create anume pentru soluţionarea unei problemeconcrete.

3. Competitivitatea nivelului cercetărilor

În economia de piaţă, cererea şi oferta constituiemecanismul de bază al dezvoltării. Ar fi normal caşi în cercetare să funcţioneze acest mecanism,adică tematica şi rezultatele obţinute sa facă faţăconcurenţei, să fie solicitate. Ţinând cont deaceasta, vom susţine cu preponderenţă cerce-tările care beneficiază de cofinanţare locală sauinternaţională şi, îndeosebi, din partea agenţiloreconomici care urmează să utilizeze rezultateleacestor investigaţii.

Pe parcursul următorilor 4 ani se prevede caalocările pentru ştiinţă să fie majorate până la 1%din PIB. Evident, realizarea acestui dezideratdepinde de toate structurile angajate în ştiinţăşi cercetare care, printr-o activitate cotidianăefectivă, prin rezultate fundamentale competitiveşi cercetări inovaţionale aplicabile în economiaţării, trebuie sa convingă organele de resortşi societatea civilă în ansamblu că aceste alocărisunt necesare, că fondurile respective vor fiutilizate eficient pentru a spori impactul pozitivasupra societăţii, educaţiei, economiei, ocrotiriisănătăţii şi bunăstării materiale generalea populaţiei.

III. OPTIMIZAREA INFRASTRUCTURIISFEREI ŞTIINŢEI ŞI INOVĂRIIÎN REPUBLICA MOLDOVA

Optimizarea infrastructurii sferei ştiinţei şi inovăriireprezintă o nouă etapă, un pas decisiv pe caleadezvoltării durabile a economiei naţionale. Carezultat al discuţiilor îndelungi şi aprinse,al tratativelor cu structurile guvernamentale, fireştipentru o societate democratică, s-a ajunsla adoptarea unei hotărâri de Guvern care,desigur, nu este perfectă, şi definitivă, însă,oricum, reprezintă astăzi un document importantde directivă rezultat din necesitatea de a reformastructural şi conceptual sfera cercetării.

Deşi pledăm pentru o reformare fundamentală,optimizarea sferei ştiinţei şi inovării nu prevedeastăzi o restructurare revoluţionară, ci o calemoderată, evolutivă. Am recurs la această tactică

ţinând cont de multitudinea structurilor existenteşi de necesităţile lor la etapa următoare, dinconsiderente etico-morale - păstrarea poten-ţialului ştiinţific existent, dar şi din necesitateade a crea premise pentru întinerirea colectivelorde cercetători.

Având în vedere aspectele menţionate, GuvernulRepublicii Moldova a adoptat Hotărârea „Cu privirela măsurile de optimizare a infrastructurii sfereiştiinţei şi inovării” care preconizează, în scopulconcentrării resurselor intelectuale, materialeşi financiare ale sferei date, reorganizarea princontopire, transformare sau absorbţie a 49 deorganizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, în rezultatcreându-se 26 de organizaţii noi. De remarcat căîn această hotărâre guvernamentală se prevededoar reorganizarea structurală care va contribui lareducerea numărului de administratori în ştiinţă.Organizarea propriu-zisă a procesului de optimi-zare în termenele stabilite şi în conformitate culegislaţia în vigoare rămâne a fi o sarcinăa academicienilor coordonatori ai secţiilorşi a directorilor de institute, care trebuie săîncurajeze participarea tuturor savanţilorla adoptarea deciziilor, să dezvolte principiilede bază ale cercetării - universalitatea, integritateacercetărilor, transparenţa, spiritul novator, plura-lismul în ştiinţă, libertatea şi responsabilitatea,echitatea, etica, onestitatea.

Din aceste considerente, este necesar castructura noilor institute, organigrama, conceptulşi planurile de acţiune sa fie discutate în modpublic în colectivele ştiinţifice ale AŞM, fiindprezentate operativ Consiliului Suprem al AŞM.

În procesul de reorganizare, una din sarcinilecardinale o constituie elaborarea unor structuriviabile, orientate spre obţinerea rezultatelorperformante. Este extrem de important ca încadrul acestor reorganizări să nu distrugemtradiţiile valoroase şi şcolile ştiinţifice, acţiuni carepot avea urmări ireversibile; să analizăm minuţiosşi să urmărim obţinerea beneficiilor organi-zatorice, eficacitatea cercetărilor. Totodată, trebuiesă conştientizăm faptul că nu pot fi păstrateinstitutele, laboratoarele, departamentele alecăror colaboratori, în majoritatea lor, sunt cumu-larzi. În cadrul Academiei mai sunt şi astăzi

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

9

Inte

llect

us 1

/200

6O

BIE

CTI

VE

PRIM

ORD

IALE

institute, în care şefii de laboratoare, în proporţiede 40 la sută, vin din alte structuri. Dacă institutulsau laboratorul nu are lucrători de bază, atunci nuare rost să fie menţinută o unitate administrativăsuplimentară; or cercetarea poate fi efectuată şi lalocul de bază al cercetătorului, proiecteleşi programele fiind promovate prin concurs.

O importanţă majoră o are şi reorganizareaconceptuală a cercetărilor, actualizarea tematiciiinstitutelor. Este bine cunoscut faptul că proiectelepropuse sunt deseori prezentate de o manierăînvechită, fără a se formula sarcini concreteîn vederea obţinerii unor indici de performanţă;nu conţin idei noi, nici vreo sarcină ştiinţificărealizabilă, practică; sunt foarte generaleşi depăşite de timp.

Expertiza efectuată de comisiile independente,de consiliul consultativ de expertiză şi de secţiilede ştiinţe scoate în evidenţă, în mod diplomatic,aceste inadvertenţe ale proiectelor, astfel încât,ţinând cont de vechile tradiţii şi de principiul celemai bune dintre cele propuse, s-a ajuns laconsens şi astfel în 2005 au fost repartizate toatealocările din buget. Pe viitor, însă, se prevede săfie invitaţi experţi externi, promovându-se doarproiecte de performanţă chiar dacă există risculde a nu aloca toţi banii repartizaţi.

Ştiinţa nu mai este astăzi doar un bun al cercetă-torilor. Cele mai importante descoperiri de pe globau fost şi sunt utilizate în beneficiul societăţii. Noiînsă nu facem paşi concreţi pentru a răspunde cucompetenţă la problemele stringente ale zilei, fiecă-i vorba de clonare, de gripa aviară sau deresursele alternative de energie...

Relaţiile bilaterale dintre ştiinţă şi societateinfluenţează substanţial direcţiile de cercetare. Înultimii zece ani a crescut viteza şi anvergurainovaţiilor în ştiinţă, producându-se riscuri şiincertitudini noi. Spre exemplu, OMG, telefoniamobilă etc. Ştiinţa generează beneficii enorme,dar totodată, şi consecinţe negative - fizice,morale, sociale, etice. Proliferarea riscurilorşi incertitudinii în domeniul ştiinţei solicitămonitorizarea permanentă şi sensibilizareaopiniei publice.

Fiind o parte componentă a societăţii, comuni-tatea ştiinţifică trebuie să se angajeze mai activ încercetare, dar şi în organizarea finanţării, distri-buirea fondurilor, în determinarea priorităţilorîn sfera cercetării.

Dezvoltarea şi stimularea cercetărilor se vaîntemeia pe politica de integrare a ştiinţei dinAcademie cu cea din instituţiile de învăţământsuperior şi din cele departamentale.

Colaborarea structurilor de cercetare cu univer-sităţile, în scopul pregătirii cadrelor de înaltăcalificare prin integrarea ştiinţei academice cucea universitară, reprezintă un alt obiectiv primor-dial. Ştiinţa şi educaţia sunt indispensabile întoată lumea; în Republica Moldova la moment seimpune adoptarea unor politici adecvate, care vorfi realizate prin:

Ô coordonarea reciprocă a activităţilor decercetare şi inovare cu programele educa-ţionale universitare şi postuniversitare;

Ô extinderea programelor postuniversitare,cuprinzând şi institutele de cercetare;

Ô desfăşurarea unor proiecte comune în cadrulorganizaţiilor de cercetare academiceşi universitare;

Ô utilizarea în comun a infrastructurii ştiinţificeşi experimentale.

Un alt deziderat important îl reprezintă intensifi-carea colaborării internaţionale care contribuie la:

Ô Crearea unei imagini favorabile a ştiinţei dinRepublica Moldova pe arena internaţională;

Ô Recunoaşterea cercetărilor efectuate desavanţii noştri în cadrul comunităţii ştiinţificemondiale;

Ô Pregătirea şi instruirea continuă a savanţilornoştri peste hotare, în centre ştiinţificerecunoscute;

Ô Atragerea finanţelor suplimentare pentrudezvoltarea ştiinţei.

Codul cu privire la ştiinţă şi inovare a scos ştiinţaşi savanţii din impasul tranziţiei la economia depiaţă. Acest act legislativ reprezintă un pas concret

Inte

llect

us 1

/200

6

10

în racordarea cadrului normativ al ştiinţei lastandardele necesare pregătirii de integrareaeuropeană. Rămâne ca în activitatea noastră,la nivel structural şi conceptual, să contribuimşi în continuare la realizarea obiectivului major -punerea în valoare a potenţialului creativ şi apersonalului competent din sfera ştiinţei, pentruasigurarea rezultatelor performante şi creareacondiţiilor care ar favoriza transmiterea cunoş-tinţelor de la o generaţie la alta.

Eforturile noastre în vederea dezvoltării şivalorificării eficiente a potenţialului uman trebuieconcentrate asupra următoarelor obiective:

Ô Revitalizarea mentalităţii de cercetător activ;

Ô Monitorizarea sistematică şi analiza rezul-tatelor ştiinţifice pentru a asigura integritateaşi calitatea în domeniul de cercetare;

Ô Estimarea mijloacelor financiare care seinvestesc în fiecare instituţie, program de stat,centru, laborator, cercetător şi, respectiv,a rezultatelor obţinute.

Conducerea ţării şi Consiliul Suprem pentruŞtiinţă şi Dezvoltare Tehnologică aplică noi formede stimulare a cercetătorilor, de consolidare aprestigiului cercetătorului, instituind, diversificând,sporind valoarea premiilor naţionale acordate

pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţei şitehnologiilor. Astfel, au fost acordate în premierăpremii băneşti substanţiale pentru „Savantulanului”, „Inovatorul anului” şi „Cel mai tânărinovator”; s-au instituit şi au fost acordate şapteburse nominale, acest fapt urmând să devină otradiţie; se decernează, de asemenea, burse deexcelenţă ale Guvernului.

Apropiatul jubileu de 60 de ani de la fondareainstituţiilor academice, reprezintă un bun prilejpentru mobilizarea şi mai efectivă a forţelor ştiinţeinaţionale la realizarea sarcinilor actuale, racor-date la necesităţile ţării.

În acest context, obiectivul major în dezvoltareaştiinţei şi inovării pentru anul 2006 continuă sărămână implementarea Codului cu privire laştiinţă şi inovare care, după cum am menţionat,ne-a acordat împuterniciri suficiente pentru aasigura remunerarea adecvată a muncii şi a creacondiţii optime de activitate. Însă, în acelaşi timp,acest act legislativ îi îndatorează pe savanţi săvină cu noi abordări strategice în cercetare, sămanifeste mai multă responsabilitate pentruorganizarea şi realizarea cercetărilor. Astăzi, cândPreşedinţia, Parlamentul şi Guvernul şi-au onoratpe deplin obligaţiile asumate faţă de savanţi, estede datoria noastră, a tuturor, să răspundemexigenţelor timpului în care trăim.

SUMMARY

The new long-term strategy on restructuring the science and the investment thereof,adopted on February 5, 2004 with the direct competition of the Presidency, Parliament andGovernment, has created a favorable legal basis for improvement of the investigationmanagement in the Republic of Moldova. The Code on the Science and Innovation repre-sents a veritable Constitution for the investigators; the efficiency thereof being especiallyuseful for the scientific community. As a consequence of the undertaken efficient actions onall the levels, the 2005 year represents a turning-point in the Moldovan science. There wereestablished new relations with the government and civil society there is radically changedthe role and the place of the Academy of Sciences of Moldova in the new system of adminis-tration of the research field.

OB

IEC

TIV

E P

RIM

ORD

IALE

11

Inte

llect

us 1

/200

6A

SPEC

TE A

CTU

ALE

ALE

PRO

PRIE

TÃÞI

I IN

TELE

CTU

ALE

PROTEC|IA M+RCILOR{I A DENUMIRILOR DE ORIGINEA PRODUSELOR }N VINIFICA|IE

dr. Simion LEVI|CHI,director adjunct

Piaţa naţională este inundată în prezent de o gamă variată de băuturi alcoolice. Cali-tatea, caracteristicile organoleptice, de compoziţie ale produselor oferite diferă considerabilde la un producător la altul şi depind în mare măsură de tehnologiile şi calitatea materiilorprime folosite. Posibilitatea cumpărătorului de a alege un produs care să corespundăcerinţelor sale faţă de calitate este tot mai limitată din cauza abundenţei produselor alco-olice lansate pe piaţă.

Alegerea operativă şi eficientă este asigurată, oferindu-i-se cumpărătorului posibilitateade a recunoaşte şi diferenţia produsele prin anumite semne distinctive care se regăsescîntr-o categorie specială de obiecte de proprietate industrială, şi anume: mărci, denumiride origine, desene şi modele industriale.

Necesitatea de a asigura protecţia drepturilorasupra obiectelor de proprietate industrială înindustria vinicolă din Republica Moldova estedeterminată nu doar de aspectul economic alproblemei, dar şi de cel juridic, deoarece prinînregistrarea obiectelor de proprietate industrialăproducătorul îşi asigură un remediu sigurîmpotriva contrafacerii.

Protecţia mărcilor, a denumirilor de origine, adesenelor şi modelelor industriale în RepublicaMoldova este asigurată prin înregistrarea acestorobiecte de proprietate intelectuală la Agenţia deStat pentru Proprietatea Intelectuală, în conformi-tate cu reglementările naţionale:

Ô Legea privind mărcile şi denumirile deorigine a produselor nr. 588/1995;

Victoria BLIUC,director

Departamentul M=rci, Modele [i Desene Industriale, AGEPI

Inte

llect

us 1

/200

6

12

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Ô Legea privind protecţia desenelorşi modelelor industriale nr. 991/1996.

De asemenea, producătorii naţionali au posibili-tatea de a-şi proteja proprietatea industrialăintegrându-şi strategiile lor comerciale în celeglobale prin intermediul reglementărilor interna-ţionale :

Ô Aranjamentul de la Madrid privind înregis-trarea internaţională a mărcilor;

Ô Protocolul referitor la Aranjamentul de laMadrid privind înregistrarea internaţionalăa mărcilor;

Ô Tratatul privind dreptul mărcilor;

Ô Acordul privind aspectele comerciale aledrepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS);

Ô Tratatul de la Nairobi privind protecţia simbo-lului olimpic;

Ô Aranjamentul de la Nisa privind ClasificareaInternaţională a Produselor şi Serviciilor înscopul înregistrării mărcilor;

Ô Aranjamentul de la Viena privind instituireaClasificării Internaţionale a ElementelorFigurative ale Mărcilor;

Ô Aranjamentul de la Madrid privind sancţiunilepentru indicaţiile false sau înşelătoare deprovenienţă a produselor;

Ô Aranjamentul de la Lisabona privind protecţiaindicaţiilor locului de origine a produselorşi înregistrarea lor internaţională;

Ô Aranjamentul de la Haga referitor la depozitulinternaţional al desenelor şi modelelorindustriale;

Ô Aranjamentul de la Locarno privind instituireaClasificării Internaţionale a Desenelorşi Modelelor Industriale.

În general, mărcile reprezintă „orice semn saucombinaţie de semne ce servesc la deosebireaproduselor sau serviciilor unei persoane fizice saujuridice de produsele sau serviciile altei persoanefizice sau juridice”, art. 2(1) din Legea privindmărcile şi denumirile de origine a produselor ( în

continuare - Lege) şi pot fi: „cuvinte, litere, cifre,culori, elemente figurative şi combinaţii de culori,precum şi orice combinaţie a acestor semneperceptibile vizual”, art. 2(2) din Lege, iar ”înre-gistrarea confirmă dreptul exclusiv al titularuluiasupra mărcii pentru produsele si/sau serviciileindicate în certificat”, art. 5(2) din Lege.

Sunt considerate mărci şi sloganurile, iar oficiilenaţionale competente tot mai des înregistreazămărci netradiţionale, cum sunt: semnele tridimen-sionale (forma produsului sau ambalajului),semnele sonore, olfactive (de miros), hologra-mele etc., susceptibile de reprezentare grafică.Exemple:

a) combinată

b) verbală

c) slogan

d) marcă tridimensională

e) logotip

Fig.1

13

Inte

llect

us 1

/200

6

Solicitantul trebuie să cunoască cerinţele pentruacordarea protecţiei, unificate pe plan mondial,şi anume cele legate de funcţiile de bază alemărcii. Aceasta trebuie să fie distinctivă, să nuinducă în eroare şi să nu contravină ordiniipublice şi bunelor moravuri. De menţionat faptulcă, din totalul de cereri depuse conform proceduriinaţionale, cererile de înregistrare a mărcilorpentru băuturi alcoolice reprezintă circa 34%,iar din numărul total al titlurilor de protecţieeliberate, aproximativ 26% sunt mărci pentrubăuturi alcoolice.

Categoriile de semne refuzate înregistrării:

Ô Termenii generici. Dacă am dori să înre-gistrăm, de exemplu, marca „VIN”, ”RACHIU”sau „BRANDY” pentru băuturi alcoolice, ea arfi refuzată, deoarece este un termen genericşi nu poate ajuta consumatorul să identificeprodusele alese de el.

Ô Termenii descriptivi. Se utilizează în comerţpentru descrierea produselor sau serviciilor,de exemplu: „ DULCE”, ”SEC”, ”DEMIDULCE”,fără a acorda exclusivitate producătorului încomercializarea produselor sale. Din aceeaşicategorie fac parte şi termenii calitativi sauelogioşi, cum sunt „ SUPER”, „EXTRA”,”EXCELENT”.

Ô Mărcile decepţionante. În interesul consu-matorului, legislaţia împiedică să fie înre-gistrate semnele care creează o contradicţieclară între marcă şi produsele şi/sau servi-ciile oferite de solicitant, pentru a nu induce îneroare consumatorul în ce priveşte natura,calitatea sau provenienţa geografică aprodusului. De exemplu, marca „IRISHWHISKY” (whisky irlandez), depusă de cătreun solicitant din Moldova; sau, să zicem,produsul „vin” având o etichetă pe care esteînscris „votcă”; sau eticheta „muscat” pentrubăuturi alcoolice tari. În exemplele de mai jos,au fost solicitate toate produsele alcoolice şi,la examinare, s-a propus limitarea protecţieila produsul indicat pe etichetă, art.7(2)a.

Fig. 2

Ô Mărcile care contravin ordinii publice saubunelor moravuri. Cuvintele şi imaginile ceaduc prejudicii normelor generale sub aspectmoral şi religios nu pot fi înregistrate (art.7(2)e din Lege). Conform ultimelor modificări,parvenite în rezultatul unor demersuri aleDepartamentului Agroindustrial „MOLDOVA-VIN” şi ale Ministerului Sănătăţii al RepubliciiMoldova din 01.11.2004 (referitor la prejudi-cierea prestigiului profesiei de medic, fiindutilizate denumiri de vinuri gen „Душа док-тора” sau „Красный лекарь”), prin ordinulnr. 14 din 09.02.2005, aprobat de DirectorulGeneral AGEPI, punctul 3.7 al Regulamentuluide aplicare a Legii nr. 588/1995 are urmă-toarea redacţie:

Pentru a respecta prevederile legislaţiei în vigoarecu privire la publicitate, nu se admite înregistrareaîn calitate de mărci sau elemente ale lora semnelor care:

a) contravin intereselor statului;

b) conţin elemente ce pot provoca panică,instiga la violenţă, la agresiune sau la acţiunipericuloase care ar prejudicia sănătatea sauar ameninţa securitatea oamenilor;

c) conţin, fără temeiuri de ordin instructiv sausocial, imagini vizuale sau descrieri ale unor

a)

b)

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

14

acţiuni periculoase, prin care sunt neglijatemăsurile de securitate.

Fig. 3

Ô Drapelele şi emblemele de stat, denumirileoficiale sau istorice de state, denumirile deorganizaţii internaţionale, semnele, sigiliileoficiale sunt protejate prin art. 6ter al Conven-ţiei de la Paris şi rezervate pentru a fi utilizatede către stat, inclusiv semnele de interespublic, de exemplu:

Stema de Stat

Pentru a reglementa utilizarea denumirii oficialesau istorice a statului, prin Hotărârea Guvernuluinr. 1483 din 02.12.2003, s-a adoptat Regula-mentul privind modul şi condiţiile de acordare apermisiunii de folosire a denumirii oficiale sauistorice a statului în marca de produs şi/sau deserviciu. În conformitate cu acest Regulament,denumirea oficială sau istorică a statului este:Republica Moldova, Moldova, RM, MD, ŢaraMoldovei - scrise cu orice fel de caractere (majus-cule sau mici) şi traducerile lor, folosite separatsau în context cu alte elemente verbale saufigurative, abrevierile, derivatele acestor cuvinte,precum şi expunerea lor în altă formă.

Ô Motive relative. Nu se înregistrează semneleidentice sau similare care pot fi confundate cumărcile înregistrate sau cerute pentru

a)

b)

c)

a)

MD-0515

b)

MD-0918

c)

MD-0919

Drapelul Republicii Moldova

Marcă naţională de conformitate

d)

Marca oficială de control a Agenţiei Agroindustriale“MOLDOVA-VIN”

Fig. 4

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

15

Inte

llect

us 1

/200

6

înregistrare, cu mărcile notorii, denumirilede origine a produselor, precum şi cuindicaţiile geografice, exceptând cazurile cândacestea sunt incluse ca elemente neprotejateîn marcă. Aceasta se referă, de asemenea, lamărcile care reproduc desene sau modeleindustriale, dreptul asupra cărora aparţinealtor persoane din Republica Moldova saucare reproduc undrept de autor binecunoscut în Repub-lica Moldova, ladenumiri de firmebine cunoscute, lanume de persoane,pseudonime şi cuvintederivate de la acestea,la portrete şi facsimile ale persoanelorrenumite, fără consimţământul acestora,al moştenitorilor lor, al organului competentde ocrotire a valorilor culturale ale statului,de exemplu:

Fig. 5

(cererea nr. 013936, solicitant „ENTEH” S.A.)

Estimările privind evoluţia cererilor de mărcidemonstrează că, în prezent, conform proceduriinaţionale, cea mai solicitată este clasa deproduse 33.

În ultimii ani produsele vinicole au o pondere totmai substanţială (fig. 6). De exemplu, în anul

a)

b)

2005 acestea au alcătuit 36% din totalul cererilordepuse conform procedurii naţionale, fiindprimele în clasamentul produselor, fapt cedemonstrează interesul deosebit pentru acesteproduse în activitatea comercială. Conformprocedurii Aranjamentului de la Madrid, în anul2005 solicitările pentru băuturile alcoolice,cu o pondere de 1,8%, s-au situat pe locul

al 13-lea în top.

Fig. 6

Conform procedurii naţionale, în anul 2005 circa81% din totalul cererilor le-au constituit celedepuse la AGEPI de solicitanţii din Moldova,6,3% - din Statele Unite ale Americii,câte 1,1% - din Federaţia Rusă Ucraina,Belarus, câte 0,8% - din Japonia, Anglia, Ger-mania, 0,6% - din Suedia, ceilalţi solicitanţireprezintă 4,9 % (Fig. 7).

Ponderea ţărilor în cererile pentru mărci,depuse prin procedura naţională

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

cl. 33 pe cale internaţională

cl. 33 pe cale naţională

Total procedura naţională

Total procedura internaţională

cl. 33 procedura internaţionalăcl. 33 procedura naţională

Total procedura internaţională

Total procedura naţională

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LEŢara

Cereri depuse

Republica Moldova (MD) 2083

Statele Unite ale Americii (US) 163

Federaţia Rusă (RU) 35

Ucraina (UA) 35

Belarus (BY) 33

Japonia (JP) 29

Germania (DE) 24

Regatul Unit (GB) 24

Suedia (SE) 17

Altele 127

Total 2570

Inte

llect

us 1

/200

6

16

Fig. 7

Dacă examinăm activitatea solicitanţilor naţionaliconform apartenenţei lor teritorial-administrative,constatăm că ponderea celor din Chişinău estede 81% solicitări, a solicitanţilor din UTA Găgăuzia- 2%, din Bălţi - 2%, din Ialoveni - 2%, din Orhei -1%, din Basarabeasca, din Criuleni, din Anenii-Noi - câte 1%, ceilalţi însumând 9%.

Cereri depuse de solicitanţii naţionali

Localităţi Cereri

Chişinău 1662

Bălţi 50

UTA Găgăuzia 40

Ialoveni 34

Anenii Noi 27

Criuleni 27

Basarabeasca 25

Orhei 25

Altele 193

Chisinau81%

Balti2%

UTA Gagauzia2%

Ialoveni2%

Altele14%

Altele9%

Orhei1% Basarabeasca

1%

Anenii Noi1%

Criuleni1%

Fig. 8

Conform solicitărilor, lideri în top sunt persoanelefizice şi juridice autohtone, precum urmează:

Tab. 1

N/o Solicitant cereri

1. EURO-ALCO S.A. 166

2. Moldagroproduct S.R.L. 88

3. Stancu Eugeniu 42

4. ENTEH S.A. 36

5. Rincom-Grup S.R.L. 36

6. GB & Co S.R.L., societate comercială, companie

30

7. United Wine Company S.R.L., întreprindere mixtă

27

8. VOX-DESIGN S.R.L. 26

9. LION-GRI S.R.L., întreprindere mixtă

25

10. LUXOCHIM S.R.L. 22

11. EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY S.A.

21

12. TerA-Vin S.A. 21

13. DULCEVIS S.R.L, întreprindere mixtă

21

14. VINĂRIA BOSTAVAN S.R.L., întreprindere mixtă

20

15. GHERASIM Alexandru 18

16. CIUDIN Alexandru 18

Cei mai activi solicitanţi străini

Tab. 2

1. Bacardi & Company Limited 32

2. Diageo Brands B.V. 29

3. COMPANIA BULRUBIN EOOD 27

4. Diageo North America, Inc. 24

5. PRIMALCO LTD. 20

6. PERNOD RICARD S.A. 19

7. ALCO INVEST Ukraine, the subsidiary

10

8. CHIVAS BROTHERS (EUROPE) LIMITED

8

9. V&S Vin & Sprit Aktiebolag (publ)

8

10. OPUS ONE 8

11. LA TONDENA DISTILLERS, INC.

8

12. FINLANDIA VODKA WORLDWIDE LTD

6

13. JIM BEAM BRANDS Co. 6

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

17

Inte

llect

us 1

/200

6

14. CRUS ET DOMAINES DE FRANCE

4

15. SOCIETE COOPERATIVE VIGNERONNE DES GRANDES CAVES

4

16. FRANCESCO CINZANO & C. IA S.p.A.

3

17. Allied Domecq Spirits & Wine USA, Inc.

2

Producătorii noştri au conştientizat faptul căpentru integrarea în comerţul global, prin reali-zarea operaţiunilor de export, este necesarăînregistrarea mărcilor peste hotare. Depunereacererilor se poate efectua direct la oficiile deînregistrare a OPI din diferite ţări, precum şi prinintermediul Sistemului de la Madrid, dacă ţararespectivă a aderat la acesta. Prin Aranjamentulde la Madrid înregistrarea este mai avantajoasă,deoarece se depune o singură cerere pe unformular unic, într-o singură limbă de lucru,acesta fiind un sistem cu o taxă unică de înre-gistrare, de modificare şi de reînnoire.

Referitor la cererile depuse de către solicitanţiiprin AGEPI pentru înregistrare internaţionalănaţionali, constatăm că predomină clasa 33, iarprintre ţările mai frecvent desemnate se numărăUcraina, Belarus, Rusia, Letonia, Lituania,România ş.a.

Cei mai activi solicitanţi autohtoni care audepus cereri pentru înregistrare internaţională

Tab. 3

Denumirea solicitantului Cereri depuse

1. Agenţia Agroindustrială “MOLDOVA-VIN”

24

2. ACOREX WINE HOLDING S.A., întreprindere mixtă

10

3. KVINT, Fabrica de vinuri şi coniacuri din Tiraspol

8

4. Dionysos Mereni S.A. 7

5. ENTEH S.A. 6

6. United Wine Company 6

7. Imperial Vin 5

8. AROMA S.A. 5

9. ASPECT-INVEST S.R.L. 4

10. Cuzneţov Iurie 4

11. TOMAI-VINEX S.A. 3

12. Lumea Aromelor S.R.L., întreprindere mixtă

3

13. GHIADA S.R.L. 3

14. VINĂRIA BOSTAVAN S.R.L. 3

15. LĂPUŞNA-VIN S.R.L. 3

16. MOLDAGROVIN S.R.L. 3

17. VISMOS S.A. 2

18. VINEX-VICTORIA S.R.L., fabrică de vinuri

2

Denumirea de origine a produsului (DOP) estedenumirea ţării, regiunii sau localităţii (zoneigeografice), precum şi denumirea istorică aacestora, utilizate pentru desemnarea produsului,ale cărui calităţi deosebite sunt determinate,exclusiv sau în principal, de factorii naturali şi/sauetnografici caracteristici zonei geografice respec-tive, art. 3(1) din Lege.

Înregistrarea DOP protejează consumatorulşi garantează corectitudinea în activitateacomercială. Accentul ce se pune în ultimul timppe calitatea şi informaţia veridică privind natura,tehnologiile, caracteristicile specifice pe care leposedă DOP vorbeşte despre solicitarea unorproduse de valoare pe piaţă.

Înregistrarea internaţională a DOP se efectueazăprin Aranjamentul de la Lisabona. În cererile încare solicitanţii au desemnat Republica Moldovaprodusele din clasa 33 constituie 70,3%, cea maimare parte din acestea parvenind din Franţa,Slovacia, Italia, Ungaria, Republica Cehă, Mexic,Serbia şi Muntenegru, Bulgaria.

Fig. 9

În ceea ce priveşte înregistrarea DOP pe calenaţională, în total au fost depuse 13 cereri, 6

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

18

provenind de la solicitanţi naţionali şi doar douăau fost înregistrate („ROMANEŞTI”, „CIUMAI”).

Important este faptul că în Republica Moldovaexistă mari posibilităţi de înregistrare a produ-selor vinicole cu calităţi deosebite, care pot fivalorificate prin crearea unor condiţii favorabilede promovare a imaginii acestora. Deciziile de ainvesti în producţie sau de a exporta produseautohtone depind de asemenea calificări ca

„inducerea în eroare a consumatorului”, „act deconcurenţă neloială”, care constituie un risc pecare producătorul DO nu şi-l poate permite. Oriceincertitudinea în activitatea producătorului este unfactor negativ pentru comerţ, pentru investiţii şi,drept consecinţă, pentru prosperare în general.

Vom remarca în acest context că în prezent este înproces de elaborare Hotărârea de Guvern „Cuprivire la delimitarea arealelor vitivinicole pentru

Nr. crt.

Ţara de

origine

Nr. denumirii de origine

Data de înregistrare

Clasa Produsele Denumirea de origine

1. MD 1 09.11.98 33 vin ROMANEŞTI 2. MD - retrasă vin Trandafirul Moldovei 3. CZ - respinsă 32 bere BUD 4. CZ 2 08.04.99 32 bere Ceskobudejovicke pivo

Budweiser Bier Biere de Ceske Budejovice

Budweis Beer 5. CZ 3 08.04.99 32 bere Budejovicke pivo –

Budvar Budweiser Bier – Budvar Biere de Budweis – Budvar

Budweis Beer - Budvar 6. CZ 4 08.04.99 32 bere Budejovicky Budvar

Budweiser Budvar 7. CZ 5 08.04.99 32 bere Budejovicke pivo

Budweiser Bier Biere de Budweis Budweis

Beer 8. CZ 6 25.08.99 33 bere Karlovarska horka

KarlsbaderBitter 9. MD - retrasă 33 vin TARACLIA

10. MD - retrasă 33 vin ALIGOTE DE TARACLIA

11. MD - retrasă 33 vin CHARDONNAY DE TARACLIA

12. MD 7 13.10.99 33 vin Ciumai Чумай

13. MD - 03.07.03 - Gura Căinarului 14. MD - 0013

30.05.2005 33 băuturi

alcoolice Mereni

Cereri de înregistrare a denumirilorde origine depuse pe cale naţională

Tab. 4

SUMMARY

The necessity to provide protection of the industrial property objects in the wine-makingindustry of the Republic of Moldova is dictated both by the economy aspect and by thelegal one, while by registering the industrial property objects the producer is surely securedto the unfair competition. Selection of an integrated alcoholic beverages protection isrecommended to all the producers because only in this case the owner of the right may usein his activity all the advantages of the exclusive rights.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

19

Inte

llect

us 1

/200

6

Ion |}GANA{, magistru ]n drept, [ef Sec\ie control[i respectarea legisla\iei, AGEPI

ADMINISTRAREA COLECTIV+A DREPTURILOR PATRIMONIALEDE AUTOR

Autorul beneficiază de dreptul exclusiv de autor asupra operei sale, acesta rezultânddin însuşi faptul creării ei. Autorul unei opere beneficiază de dreptul de a permite sau de ainterzice valorificarea operei sale; interpretul poate permite utilizarea înregistrărilor saledoar în anumite condiţii; scriitorul poate negocia cu editorul un contract de autor privindeditarea şi difuzarea creaţiei sale; compozitorul poate interzice plasarea operei muzicalepe un compact-disc. Acestea sunt doar câteva din cazurile în care autorul va decide singuradministrarea drepturilor sale, fără implicarea terţelor persoane.

În anumite împrejurări, însă, autorul este inca-pabil să monitorizeze toate valorificările operelorsale. Organizaţiile de difuziune valorifică ocantitate impunătoare de opere şi fonograme,aparţinând diferiţilor autori atât naţionali, cât şistrăini, deoarece încheierea contractelor de autorîn mod individual cu fiecare autor devine practicimposibilă. Pentru un autor este dificil de asupraveghea toate emisiunile organizaţiilor dedifuziune transmise prin eter sau prin cablu. Înacelaşi timp, posturile de radio sau televiziune nuau posibilitatea de a încheia contracte de trans-

mitere a drepturilor de autor sau conexe cufiecare autor în parte pentru fiecare operă saufonogramă difuzată. Un calcul simplu ne arată căun post de televiziune valorifică anual peste 60 000de fonograme, deci sute de mii de autori ar trebuisă fie contactaţi pentru obţinerea acordului decomunicare publică a operei sale. Este greu deimaginat cum ar putea un întreprinzător, carerespectă dreptul de autor şi drepturile conexe,să organizeze o discotecă într-o tabără de odihnă,în condiţiile când obţinerea acordului tuturorcompozitorilor, textierilor, interpreţilor, producă-

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

20

torilor de fonograme pentru fiecare melodie înparte durează uneori ani de zile.

În acest scop, au fost înfiinţate organizaţii deadministrare pe principii colective a drepturilorpatrimoniale în calitate de intermediari ai relaţiilorîntre autorul operei şi cel ce valorifică aceastăoperă.

Aşadar, exercitându-şi drepturile, autorul uneiopere protejate prin Legea privind dreptul de autorşi drepturile conexe, poate să aleagă între a-şiproteja drepturile cu eforturi proprii sau săapeleze la societăţile de gestiune colectivă.Dezvoltarea mijloacelor tehnice de valorificare aoperelor a ajuns atât de departe, încât exercitareapersonală de către autor a drepturilor asupraprestaţiilor şi difuzării a devenit practic imposibilă,de aceea autorii şi titularii drepturilor de autors-au constituit în asociaţii profesionale, al cărorobiectiv este protecţia intereselor unor categoriide autori.

Reglementarea prin lege a gestiunii colective adrepturilor de autor sau conexe ţine, în primulrând, de dezvoltarea mijloacelor, din ce în ce maisofisticate şi performante, de reproducere şi dedifuzare a operelor, de proliferarea fenomenuluipirateriei, extrem de dăunător pentru intereselemorale şi patrimoniale ale autorilor şi, mai ales,de imposibilitatea unui control individual asupracondiţiilor de valorificare a operei. Dezvoltareaacestei forme de gestiune a utilizării operei seexplică prin avantajele practice şi economice pecare le oferă titularilor dreptului de autor şi aidrepturilor conexe, avantaje evidenţiate pentruprima dată în Franţa, în secolul al XVIII-lea.

Prima societate colectivă de acest gen a fostcreată în 1777 şi se numea Societatea autorilor şicompozitorilor de opere dramatice (SACD), un rolînsemnat la înfiinţarea acesteia revenindu-icunoscutului dramaturg francez PierreBeaumarchais.

Mai târziu, în 1838, cu aportul lui Honoré de Balzacşi al lui Victor Hugo au fost puse bazele Societăţiiscriitorilor francezi. Pe acele timpuri, Societateacolecta remuneraţia de autor doar în bazaarticolelor din presă, cu toate acestea, însă,

mijloacele adunate constituiau sume importantepentru autori.

Dezvoltarea gestiunii colective a drepturilorpatrimoniale de autor a fost influenţată de un cazconcret. În 1847, un textier şi doi compozitorifrancezi au depus o acţiune în judecată, fiindsurprinşi de faptul că în cafeneaua „Ambasador”,unde obişnuiau ei să ia masa, se difuza opera lor,fără a li se cere acordul şi fără a li se plăti vreoremuneraţie, mai mult decât atât, erau impuşisă plătească pentru consumaţie. Instanţa dejudecată a dat câştig de cauză autorilor, ceea cea schimbat mult situaţia şi relaţiile dintre autorişi beneficiari. În acelaşi timp, ei au înţeles că înmod individual nu vor putea gestiona drepturile lorde autor. Astfel, în 1850, a fost înfiinţată Uniuneapentru colectarea remuneraţiei de autor, astăziSocietatea autorilor, compozitorilor şi editorilor demuzică (SACEM) – cel mai mare organism degestiune colectivă din Franţa.

În secolul al XIX-lea şi în primele două decenii alesecolului XX, astfel de societăţi colective au fostcreate în majoritatea statelor europene. Menţio-năm în această ordine de idei şi anul 1926 când,în baza a 18 societăţi colective, a fost înfiinţatăConfederaţia Internaţională a Autorilor şi Socie-tăţilor de Compozitori (CISAC).

În condiţiile dezvoltării mijloacelor de comunicare,când s-au impus noi modalităţi de reprezentarepublică a operelor – prin intermediul cinemato-grafelor, televiziunii, sateliţilor, Internet-ului etc.,acest tip de societăţi şi-a dovedit pe deplinutilitatea, exploatarea unei opere prin comunicarepublică fiind actualmente, în marea majoritate acazurilor, realizată cu concursul acestora. Însă, odată cu apariţia unor noi mijloace de reproducere,economicoase şi accesibile unui număr tot maimare de utilizatori, au intervenit probleme similareşi în cazul dreptului de reproducere, astfel fiindcreate societăţi de gestiune colectivă şi pentruacest drept.

În baza Legii privind dreptul de autor şi drepturileconexe a Republicii Moldova, statutul organizaţieide administrare pe principii colective a drepturilorpatrimoniale îi conferă acesteia următoarelecaracteristici: personalitate juridică specializată,

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

21

Inte

llect

us 1

/200

6

ASPE

CTE

A

CTU

ALE

A

LE

PRO

PRIE

TÃÞI

I I

NTE

LEC

TUA

LEconstituită nemijlocit de către titularii dreptului deautor sau titularii drepturilor conexe, înregistrată înconformitate cu legislaţia, a cărei activitate deadministrare pe principii colective a drepturilorpatrimoniale de autor sau conexe este exercitatăîn conformitate cu legislaţia, în limitele împuter-nicirilor delegate ei de către titularii dreptului deautor sau drepturilor conexe. Totodată, Directivanr. 93/83/CEE privind coordonarea anumitelordispoziţii referitoare la dreptul de autor şi drep-turile conexe aplicabile difuzării de programe prinsatelit şi retransmisiei prin cablu, defineşte clarorganismele în cauză drept societăţi crease înscopul unic sau în unul din scopurile principalede a gestiona sau administra dreptul de autor saudrepturile conexe.

Astfel, de rând cu ceilalţi subiecţi ai dreptului deautor, organizaţiile de administrare pe principiicolective a drepturilor patrimoniale constituie oparte componentă indispensabilă a relaţiilor dindomeniul dreptului de autor. Având în vedere faptulcă autorii nu au posibilitatea de a supravegheatoate modalităţile de valorificare a operelor lorşi ţinând cont de experienţa statelor europene,Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexeo Republicii Moldova oferă posibilitateade a înfiinţa societăţi de gestiune colectivă care,în numele membrilor asociaţi, să eliberezebeneficiarilor licenţe privind valorificarea drep-turilor acestor membri.

Organismele de gestiune colectivă sunt persoanejuridice constituite prin libera asociere a titularilorde drepturi de autor şi conexe, care au ca obiectprincipal de activitate colectarea şi repartizarearemuneraţiei de autor a membrilor lor. Acesteorganizaţii îşi desfăşoară activitatea în limiteleîmputernicirilor ce le-au fost delegate de titulariidrepturilor de autor şi conexe (autorii operelorliterare, de artă şi ştiinţifice, interpreţii, producătoriide fonograme etc.). Organismele în cauză nu potsă gestioneze repertoriul protejat dacă nu aupentru aceasta un mandat de gestiune colectivă.În conformitate cu legislaţia, societăţile colectivesunt create direct de către titularii drepturilor deautor sau conexe - scriitori, interpreţi, compozitori,fotografi, arhitecţi, pictori etc. - şi sunt deschisepentru alţi titulari ai dreptului de autor sau

drepturilor conexe. Nu pot deveni membri aiorganismelor de gestiune colectivă organizaţiilede difuziune, deoarece aceste instituţii valorificăoperele autorilor; în acelaşi timp, autorii emisiu-nilor unor organizaţii de difuziune pot transmitedrepturile lor patrimoniale spre administraresocietăţilor de gestiune.

Titularii drepturilor de autor şi/sau conexe, carenu au delegat organizaţiei de administrare peprincipii colective a drepturilor patrimonialeîmputerniciri de a acumula remuneraţia, sunt îndrept să-i pretindă restituirea remuneraţiei ce li secuvine, precum şi excluderea operelor şi obiec-telor lor ce ţin de drepturile conexe din licenţeleeliberate beneficiarilor de către această organi-zaţie. În cazul în care autorul cere excludereaoperelor sale din licenţele eliberate beneficiarilor,aceştia din urmă sunt obligaţi să încheie nemijlo-cit cu autorul un contract de transmitere a drep-turilor. Practica judiciară demonstrează căignorarea încheierii unui astfel de contract sesoldează cu penalităţi pentru beneficiar.

În statele Uniunii Europene, rolul şi competenţeleorganismelor de gestiune colectivă au iscatdezbateri aprinse. Doctrina existentă în domeniuldreptului de autor include în continuare douăinterpretări:

a) aceste organisme au calitatea de cesionariai titularilor drepturilor de autor sau conexe şi

b) societăţile colective sunt doar mandatariai acestora.

Legea respectivă a Republicii Moldova stabileştecă organizaţia de administrare pe principiicolective a drepturilor patrimoniale nu are dreptulsă desfăşoare o activitate comercială sau săvalorifice operele şi obiectele drepturilor conexece le-au fost încredinţate pentru a fi administratepe principii colective. Mai mult ca atât, statutulsocietăţilor colective prevede că acestea acţio-nează în calitate de mandatar, reprezentândinteresele membrilor lor, prin urmare, este vorbadespre un contract de mandat, ci nu despre unulde cesiune. Exercitarea gestiunii colective în bazăde contract nu poate restrânge în nici un feldrepturile patrimoniale ale titularilor. Mandatul de

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

22

gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale esteacordat de către autori direct, prin contractîn formă scrisă. Fiecare autor ce a transmisdrepturile patrimoniale spre administrare aredreptul la un vot în cadrul adunării generale.Colectivele artistice care au participat la ointerpretare colectivă a unei opere au dreptul la unsingur vot, prin reprezentantul desemnat.

Avantajele gestiunii colective sunt evidente atât încadrul unei ţări aparte, cât şi pe întregul mapa-mond, în cazul în care o operă este difuzată înafara frontierelor unui stat. Astfel, societăţilecolective pot asigura protecţia operelor autorilorprin încheierea unor contracte de reciprocitate cuorganismele similare din străinătate, în baza unormandate indirecte. În cazul unor litigii în instanţelede judecată, societăţile colective vor proba faptuladministrării anumitelor drepturi patrimoniale prinprezentarea contractelor încheiate cu autoriinaţionali, cu titularii de drepturi de peste hotare,ori cu organismele de gestiune colectivă similarede peste hotare.

Societăţile colective îşi desfăşoară activitatea înconformitate cu legea şi cu statutul acestora, caretrebuie să cuprindă dispoziţii cu privire la:

Ô Denumirea societăţii;

Ô Obiectul de activitate şi drepturile pe care legestionează în baza repertoriului constituit înacest scop;

Ô Condiţiile în care se realizează gestionareadrepturilor pentru titularii acestora;

Ô Drepturile şi obligaţiile membrilor în raportcu societatea colectivă;

Ô Drepturile şi obligaţiile societăţii colectiveîn raport cu membrii săi, cu societateaşi instituţiile statale;

Ô Organele de administrare ale societăţiicolective, modalitatea de desemnareşi atribuţiile acestora;

Ô Regulile privind repartizarea drepturilorcolectate, proporţional cu utilizarea realăa operelor titularilor de drepturi, precumşi regulile privind regimul sumelor nereparti-zate sau nerevendicate;

Ô Modalităţile de verificare a gestionării eco-nomice şi financiare de către membri saude către instituţiile statale;

Ô Modalităţile de stabilire a comisionului datoratde autori societăţii colective pentru acoperireacheltuielilor necesare funcţionării;

Ô Patrimoniul iniţial şi resursele economiceprevăzute;

Ô Modalităţile de încetare a activităţii societăţiicolective.

Legea Republicii Moldova prevede următoareaacţiune de supraveghere a societăţilor colective:până la înregistrarea statutului societăţi colectivela Ministerul Justiţiei, aceasta urmează să obţinăun aviz de la Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală. Considerăm că iniţiativa în cauzăeste pozitivă, permiţându-i statului să monito-rizeze înfiinţarea organismelor de gestiunecolectivă şi activitatea acestora în spiritul legii.Legislaţia României prevede reglementări multmai stricte în acest sens, fapt ce-i permiteOficiului Român pentru Drepturile de Autor(ORDA) să se pronunţe clar în vederea înregis-trării statutului, modificării sau declarării nule aacestuia. Conform art.127 al Legii României,orice modificare a statutului efectuată şi înre-gistrată la instanţa judecătorească fără avizulORDA este nulă de drept. Aceste reglementărilegale au făcut ca în ţara vecină să existe unsistem echilibrat de protecţie a dreptului de autorşi a drepturilor conexe prin intermediul organi-zaţiilor de administrare pe principii colective adrepturilor patrimoniale.

Un exemplu diametral opus îl reprezintă situaţiasocietăţilor colective din Federaţia Rusă, unde înultimii ani au apărut un şir de asociaţii, însămarea lor majoritate sunt neeficiente sau au fostcreate pentru legalizarea activităţii de piraterieşi contrafacere a obiectelor protejate prin dreptulde autor sau drepturile conexe. Această situaţieeste o consecinţă a lacunelor din legislaţie;Legea lasă acest gen de activitate la discreţiaautorilor, statul neavând deocamdată posibilitateade a se implica efectiv în reglementarea prob-lemelor respective.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

23

Inte

llect

us 1

/200

6

Legislaţia Republicii Moldova permite înfiinţareaorganizaţiilor de administrare a diferitelor drepturişi a diverselor categorii de titulari ai drepturilor.Dacă pentru administrarea pe principii colectivea unei categorii de drepturi patrimoniale de autorsau conexe sunt create mai multe organizaţiide administrare pe principii colective a drepturilorpatrimoniale, licenţele pentru valorificareadreptului de autor sau a drepturilor conexese eliberează beneficiarilor de către una dintreacestea, cu acordul scris al celorlalte. În cazullipsei unui asemenea acord, Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală decide care dintreaceste organizaţii va elibera beneficiarilor licenţe,cu condiţia că această organizaţie:

Ô întruneşte majoritatea titularilor de drepturiautohtoni (nu mai puţin de 51%);

Ô dispune de repertoriul membrilor şi contrac-tanţilor săi;

Ô are capacitatea de a administra pe principiicolective dreptul patrimonial de autorşi drepturile patrimoniale conexe pe întregulteritoriu al ţării, inclusiv drepturile titularilorde peste hotare;

Ô dispune de mecanisme reale de acumulare,distribuire şi plată a remuneraţiei de autor.

Practica internaţională demonstrează că,de obicei, într-un stat activează două sau maimulte societăţi colective, domeniul de activitateal cărora variază în dependenţă de :

ü obiectul protejat;

ü drepturile transmise;

ü teritoriul limitat.

De exemplu, în România există opt organizaţiide administrare colectivă, divizate pe principiulobiectului protejat. În Marea Britanie societăţilecolective sunt constituite de către autori în funcţiede obiectul protejat, drepturile transmise sau suntlimitate la desfăşurarea activităţii într-un anumitteritoriu. În majoritatea statelor post-sovieticeactivează o singură organizaţie ce administreazădrepturile patrimoniale ale autorilor pe principiicolective, aceasta fiind reorganizată în bazaAgenţiei Unionale pentru Drepturile de Autor.Excepţie face Ucraina, unde funcţionează şapteasociaţii de acest gen.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

Author of a work protected by the Law on author right and relative rights, may protect hisrights by own strength or address to the societies of the collective administration. Thedevelopment of technical means for works valuation is going nowadays so far, that authorself-dependent realization of rights on performance and broadcasting became practicallyimpossible, that is why authors and owners of rights had joined in some professionalassociations, the aim of which consists in protection of some categories of authors.

Inte

llect

us 1

/200

6

24

CREAREA BRANDULUI DE |AR+ –UN IMPERATIV AL TIMPULUI

dr. ]n economie Iurie BAD~R,[ef Sec\ie economie [i evaluare, AGEPI

Perspectiva integrării Republicii Moldova în comunitatea mondială impune tot maipregnant necesitatea unor activităţi eficiente de promovare a imaginii pozitive a ţăriiîn străinătate.

În primul rând, actualmente Republica Moldovaeste puţin cunoscută în Occident - consecinţăa izolării totale în perioada de până la obţinereaindependenţei, de rând cu alte 20 de state dincomponenţa fostei URSS şi a Iugoslaviei, faptce a diminuat mult semnificaţia internaţionalăa evenimentului. În al doilea rând, RepublicaMoldova este percepută în Occident ca fiind ţaracea mai săracă din Europa, cu un PIB pe capde locuitor de cca 15 ori mai mic decât cel mediuexistent în Uniunea Europeană şi cu o guvernarepuţin atractivă.

În condiţiile actuale ale economiei de piaţă, caracte-rizate prin dominaţia tot mai evidentă a consu-matorului şi subordonarea treptată a activităţilorantreprenoriale intereselor şi gusturilor acestora,imaginea ţării devine un instrument efectiv depromovare a produselor şi serviciilor, de soluţionarea problemelor economice şi politice. Paralel cuutilizarea în aceste scopuri a mărcilor şi brand-urilorunor companii, o produselor şi serviciilor, noţiuneade „brand” se extinde treptat şi asupra evenimentelor,personalităţilor, localităţilor, regiunilor, ţărilor etc.

Notorietatea internaţională a ţărilor s-a formatpe parcursul secolelor sau chiar al mileniilor,în virtutea numeroaselor evenimente politice,militare, culturale şi, desigur, nu în ultimul rând,sub influenţa prezenţei mărfurilor acestora cares-au impus pe pieţele regionale şi, respectiv,pe piaţa mondială. Un factor important, cedetermină notorietatea ţării, devine turismulinternaţional care în ultimele decenii a cunoscutun adevărat boom.

Necesitatea elaborării şi promovării unor brand-uri de ţară este mult mai actuală pentru ţările micişi puţin cunoscute, deoarece statele mari dispunapriori de o anumită notorietate pe arena interna-ţională, notorietate care rămâne doar să fiesusţinută şi, uneori, rectificată.

Brandurile de ţară, spre deosebire de brandurileunor companii, produse sau servicii, nu se reducdoar la elaborarea, protecţia şi promovarea unormărci notorii. Brandul de ţară este unul multidi-mensional, care se construieşte pe mai multeidei, fenomene, simboluri-cheie cu care se vaasocia perceperea favorabilă a ţării peste hotare.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

25

Inte

llect

us 1

/200

6

În majoritatea cazurilor, brand-urile ţărilor maris-au constituit automat şi în mod haotic, selec-tându-se pe parcursul anilor din cele mai semni-ficative simboluri ale acestora. Astfel, pentruFranţa simbolurile ce constituie brandul de ţarăsunt parfumurile sale, turnul Eifel şi Napoleon,pentru Rusia – caviarul, vodca şi Kremlinul, pentruEgipt – piramidele, faraonii, Nilul şi Cleopatra.

Desigur, perceperea unei ţări poate fi diferită îndiverse regiuni ale lumii, în funcţie de conotaţiaevenimentelor istorice, conjunctura politico-economică, tradiţiile culturale şi religioase. Astfel,Turcia este percepută de europeni ca fiind o ţarăînapoiată şi nedemocratică, pe când în OrientulMijlociu – ca o ţară prosperă şi proeuropeană.

Promovarea brandului unei ţări poate fi efectuatăatât prin eforturile acesteia, cât şi prin activităţişi acţiuni externe. Spre exemplu, unul dintremiturile care au determinat într-o măsură oare-care percepţia României în Occident, estelegenda lui Dracula, devenită arhicunoscutădatorită Golliwoodului şi altor studiouri cine-matografice care au lansat sute de filme artisticeconsacrate acestui personaj. În pofida faptuluică personajul are o semnificaţie negativă şi leproduce un anumit disconfort românilor, mitul luiDracula înglobează o enormă atracţie turistică,făurită pe bani străini şi, deocamdată, extremde puţin exploatată de România.

Elaborarea, promovarea şi gestionarea corectăşi eficientă a unui brand de ţară impune oresponsabilitate colosală, o onestitate deplinăşi, desigur, resurse financiare, materialeşi intelectuale considerabile. Acest obiectiv poatefi realizat cu succes doar fiind conştientizatăpe deplin oportunitatea lui, consolidându-seeforturile administraţiei publice şi ale antrepre-noriatului, manifestând o voinţă politică fermăpentru atingerea scopului propus. Efectele unuiasemenea proiect pot fi considerabile pe operioadă îndelungată de timp şi de un mare folospentru societate, business, populaţie.

Care ar putea fi simbolurile-cheie pentru elabo-rarea şi constituirea unui brand de ţară al Re-publicii Moldova? Desigur că, în primul rând,simbolurile şi valorile noastre tradiţionale, cu o

anumită notorietate în străinătate, care neidentifică în marea familie a popoarelor lumii:Moldova, Basarabia, Chişinău, Doina, Codru,Mărţişor, Joc, Fluieraş, Cricova, Mileştii Mici,Белый Аист, Букет Молдавии, Negru de Purcari,Ciumai, Romaneşti, Vadul lui Vodă, Călăraşi etc.

De rând cu expresiile verbale şi indicaţiilegeografice menţionate, pentru creareaşi promovarea brandului de ţară urmeazăsă se utilizeze pe larg şi însemnele figurativereprezentând atât simbolurile de stat, cât şi pecele ale societăţilor comerciale: stema şi drapelulde stat, barza albă cu ciorchinele de poamă,monumentele istorice etc. Nu trebuie să fieignorat, în acest context, nici potenţialul folcloricşi muzical pe care Occidentul l-a pierdut în maremăsură, imaginea personalităţilor celebre dindomeniul culturii, ştiinţei, sportului, cum suntde exemplu Bieşu, Doga, O-ZONE etc.

În opinia noastră, crearea şi promovarea brand-ului de ţară al Republicii Moldova urmează să fieaxat iniţial pe o gamă mai largă de simboluriverbale şi figurative, evenimente şi personalităţi,ca mai apoi timpul, circumstanţele şi evenimen-tele ulterioare să le distingă din totalitateaacestora pe cele mai valoroase.

Una din condiţiile primordiale pentru utilizarea cusucces a simbolurilor în promovarea branduluide ţară, este asigurarea protecţiei eficientea acestora în calitate de mărci în plan internşi extern. Cazul „Белый Аист”, marcă înregistratăşi de o întreprindere din Rusia pentru anulareacăreia Agenţia de Stat „Moldova-Vin” a suportatcheltuieli importante, demonstrează elocventnecesitatea unei gestionări eficiente a portofo-liului de mărci prin asigurarea protecţiei lorinternaţionale.

În cazul Republicii Moldova, obiectivele majoreale brandului de ţară sunt următoarele:

Ô crearea unei imagini pozitive şi atractivea ţării în străinătate;

Ô favorizarea comercializării mărfurilorşi serviciilor autohtone pe pieţele externe;

Ô promovarea atractivităţii ţării pentru investitoriişi turiştii străini;

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

26

Ô facilitarea premiselor favorabile pentrusoluţionarea unor diferende politiceşi economice, pentru integrarea RepubliciiMoldova în comunitatea mondială.

Sarcina creării brandului de ţară nu poate fi lăsatăla voia întâmplării sau amânată pentru timpurimai bune. În situaţia dată, fiecare an pierdut esteun pas înapoi în ce priveşte integrarea RepubliciiMoldova în comunitatea mondială, soldându-secu pierderi economiceşi prejudicii enorme, cu beneficii ratate.

Complexitatea activităţilor şi măsurilor ce ur-mează a fi întreprinse, impune antrenarea înprocesul de edificare a brandului de ţară a tuturorstructurilor statale, societăţilor comerciale,instituţiilor nonguvernamentale, acţiuni coordo-nate la cel mai înalt nivel. Nici un act normativadoptat în structurile de vârf - de altfel, şi acesteacte fiind absolut necesare - nu poate substituiactivitatea susţinută de coordonare şi promovareasiduă a strategiei de elaborare şi gestionarea tuturor componentelor brandului de ţară.

Având în vedere amploarea şi consecinţele salemajore pentru destinele societăţii moldave,constituirea brandului de ţară reprezintă unobiectiv similar cu cel al ideii naţionale, care poateconsolida pentru o perioadă îndelungată eforturilestatului, businessului, societăţii civile, partidelor

politice, indiferent de orientarea ideologică aacestora şi, prin urmare, poate contribui laasigurarea consecutivităţii funcţionării mai multorguvernări.

În prezentul articol nu ne-am propus să văprezentăm acţiunile concrete care trebuie între-prinse, ci doar am enumerat măsurile necesarepentru realizarea obiectivului schiţat. Vom menţio-na însă faptul că succesul poate fi obţinut doar cueforturile susţinute ale tuturor cetăţenilor ţării,consolidate la nivelul societăţii civile şi coordo-nate la nivel de stat.

Compromiterea acestui proiect este iminentăîn cazul în care o instituţie concretă, o mişcarepolitică sau un minister va încerca să-l mono-polizeze. Totodată, lipsa unor persoane respon-sabile concrete va conduce, de asemenea, laeşec. Probabil, este necesară o formulă specialăde organizare a gestionării activităţilor respective.În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că obiec-tivele proiectului pot fi realizate doar de persoanedevotate, capabile să se consacre în numele unuiscop nobil, de însemnătate primordială pentruţara noastră.

Deşi realizarea proiectului schiţat poate păreanereală, este, însă, singura cale ce ne poatescoate din anonimatul economic în care ne aflăm,contribuind plenar la integrarea noastră în spaţiuleuropean şi în cel mondial.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

SUMMARY

The aspect of the integration of the Republic of Moldova in the world community earnestlynecessitates some effective activities for the promotion of the positive image of the republicabroad. In the up-to-date conditions of the market economy the brand of the countrybecome an efficient instrument for promotion of products and services, solution the eco-nomical and political problems.

27

Inte

llect

us 1

/200

6

VALOAREA COMERCIAL+, SOCIAL+{I CULTURAL+ A BRANDULUI DE |AR+(Studiu de caz)

Sergiu {CERBANIUC, specialist,Sec\ia registre [i ac\iuni conexe, AGEPI

Brandul de ţară face o publicitate indirectă pro-duselor autohtone în ţările străine, le selecteazăpe cele mai bune pentru consumatorila nivel informaţional şi psiho-emoţional. Unexemplu concludent îl reprezintă produselejaponeze; MADE IN JAPAN consemnează azi multmai mult decât o indicaţie geografică. Brandulde ţară este foarte apropiat de mesajul pe careîl transmite asocierea acestuia cu caracteristiciledistinctive ale ţării de origine a mărfurilor. Exemple:Germania - exactitate şi calitate, Japonia - creati-vitate şi inovare, China - cantitate şi sortiment.

Conceperea brandului de ţară necesită elementecreative pentru a-i imprima originalitate; un brand

inspirat sau copiat este lipsit de valoare. Prezenţaunei imagini caracteristice îi conferă brandului oeficienţă deosebită. De exemplu, logotipulnaţional al Spaniei reprezintă un soare cu razeexecutate în mod original care încununeazăcuvântul ESPAGNA. După o perioadă de stagnarea exportului produselor naţionale din cauzaconservatorismului şi a tradiţiilor perimate, MareaBritanie şi-a revalorificat brandul ţării introducândsloganul ,,COOL-BRITANIA” şi, astfel, realizând unsalt din epoca de aur tradiţională în cea a tehnolo-giilor de ultimă oră, a culturii moderne. O reconsi-derare a brandului de ţară s-a efectuat şi înNORVEGIA, noul slogan fiind cu adevărat originalşi chiar revoluţionar: ,,Every decent doctor will

Brandul de ţară este un concept nou în economia de piaţă, o modalitate de a comunicalumii întregi datele esenţiale privind valorile, tradiţiile, patrimoniul şi tendinţelede dezvoltare ale unei naţiuni. Ideea promovării imaginii de ţară prin brand a fost generatăde compania „Ogilvy & Mather”, pe la mijlocul anilor 50’ ai secolului trecut, când DavidOgilvy, la solicitarea conducerii statului latino-american Porto Rico, a făcut primeleîncercări de a schimba imaginea ţării pentru a stopa fenomenul reducerii număruluide turişti americani.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

28

prescribe NORWAY” - ,,Orice medic competent vaprescrie NORVEGIA”. Aspectul esenţial al bran-dului norvegian reprezintă o revoltă împotrivaimportului culturii, al obiceiurilor şi tradiţiilorstrăine extraliberale, de tip american.

Brandul ţării este un instrument prin care se potrestabili relaţiile echitabile pe harta geoeconomică alumii, reabilitând ţările umbrite de statele mai maripe parcursul perioadelor istorice şi constituind,astfel, modul cel mai eficient de a purta un dialogîntre ţări de la egal la egal. Ori, este bine cunoscutfaptul că anume cele mai puternice companii şi,respectiv, cele mai puternice branduri de produsesau servicii, cu mici excepţii, aparţin ţărilor puternicdezvoltate, având o imagine de ţară constituită peparcursul a zeci de ani. Astfel, liderii mondiali – SUA,Germania, Japonia, Marea Britanie, Franţa –şi-au format imaginea de ţară în perioadele de ceamai intensă dezvoltare politică şi economică. În SUAacest fenomen s-a produs în perioada interbelicăşi cea postbelică, în Japonia – după 1945, în Franţaşi Marea Britanie – respectiv în epoca renaşteriişi în cea modernă, în Germania – după 1945,în perioada reconstrucţiei Republicii FederativeGermane. Astfel, marii giganţi economici actuali audezvoltat brandul ţării pe parcursul unei perioadeîndelungate, în timp ce o mare parte dintre ţări aufost dezavantajate de etapele istorice de dezvoltare.

O dată cu recunoaşterea oficială a UniuniiEuropene, statele au conştientizat importanţapromovării imaginii ţărilor membre şi a excluderiiconfuziei de stat unic, fiecare păstrându-şitradiţiile, simbolica şi limba sa oficială. Monedaeuropeană unică, EURO, a păstrat totuşi coloritulnaţional specific fiecărei ţări membrea Comunităţii.

Pentru elaborarea brandului de ţară este firescsă pornim de la tradiţiile şi obiceiurile autohtone,imaginea, valorile materiale şi intangibileale republicii noastre. Procesul propriu-zisal constituirii brand-ului ţării necesită examinareaprofundă a mai multor aspecte importante, inclusiv:

Ô aspectul social (brandul ţării se identificăcu cetăţenii săi, este un simbol al valorilor,tradiţiilor autohtone, cartea de vizită a popo-rului dat);

Ô aspectul economic (o dată cu promovareaimaginii ţării în afara hotarelor acesteia, seextinde aria de răspândire a produselorautohtone în străinătate, constituindu-se unspaţiu de încredere pentru investitori);

Ô aspectul cultural (valorile culturale şi tradiţiilenaţionale pot fi promovate pe pieţele străinela un nivel nu mai prejos decât, să zicem,valorile culturii chineze, americane, britanice,spaniole sau braziliene;

Ô aspectul internaţional (schimbarea imaginiiţării va avea efecte neîntârziate asupraratingului său în statisticile oficiale aleorganizaţiilor internaţionale, constituindo cale sigură de integrare în comunităţileinternaţionale).

Elementele brandului de ţară includ:

Ô Ideea centrală a brandului,reprezentând nucleul ideii în baza căreia sevor dezvolta celelalte elemente ale brandului.Elementul central al brandului este conceputca fiind o etichetă ce reprezintă plenarimaginea unei naţiuni, drept elemental tradiţiilor istorice sau al dezvoltăriiactuale.

Ô Indicaţia geografică,reprezentând elementele de distincţieinternaţională a statului dat cu denumirea sa.,,MADE IN …” şi denumirea oficială a statuluisunt indicaţii geografice protejate reciprocde către ţările lumii.

Ô Elementele de colorit naţional,reprezentând elementele conexe ideiicentrale a brandului, care sunt culorilenaţionale ale statului dat, ale drapeluluişi cele recunoscute drept oficiale, precumşi simbolurile de stat, elementele valorilorculturale şi comerciale ale statului.

Ô Elementele generice,reprezentând elementele secundare înimaginea brandului, dar care fac parte dinaspectul grafic sau din cel verbal.

Ô Sloganul bilingv,care este o parte componentă a brandului

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

29

Inte

llect

us 1

/200

6

reprezentând o idee verbală ce completeazăbrandul ţării şi fiind în legătură directăcu ideea de bază şi compoziţia generalăa brandului. De exemplu: Japonia – ţaraSoarelui Răsare.

Elementele brandului Republicii Moldova (studiude caz):

Ô Ideea centrală, care reprezintă brandul poatefi o frunză de viţă-de-vie stilizată, având dreptfundal culorile Tricolorului. Frunza de VIŢĂ DEVIE simbolizează cultura agricolă naţionalăşi simbolul legendar al MOLDOVEI.

Ô Indicaţia geografică FABRICAT ÎN MOLDOVAşi echivalentul său în limba engleză – MADEIN MOLDOVA.

Elemente decolorit naţional

Dimensiune reală

MOLDOVATRADIŢII DIN

SUFLET

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

MMAADDEE IINN MMOOLLDDOOVVAA SSuuggeessttiiii pprriivviinndd bbrraanndduull ţţăărriiii

Indicaţiageografică

MOLDOVATRADITIONSFROM SOUL

Sloganulbilingv

MOLDOVATRADIŢII DIN

SUFLET

MOLDOVATRADITIONSFROM SOUL

executate în culorile tricolorului, simbolal spaţiului geografic european.

Ô Sloganul bilingv ,,MOLDOVA − TRADIŢII DINSUFLET” şi echivalentul lui în limba engleză,,MOLDOVA − TRADITIONS FROM SOUL”caracterizează caracterul ospitalierşi sincer al moldovenilor.

Sugestii privind promovarea branduluiţării. Strategia de rebranding

Rebrandingul este o strategie naţionalăde schimbare şi înlocuire a imaginii vechi a ţăriicu una nouă în scopul eliminării stereotipului,deficienţelor şi al impulsionării creşterii econo-mice. Strategia de rebranding are efecte globaleîn economia ţării, dezvoltarea societăţiişi a patrimoniului său cultural. Există o singurăcondiţie pentru demararea unui rebrandinggeneral al ţării – prioritatea generală.

Ô Elementele de colorit naţional constituiespicul de grâu – produs agricol deimportanţă primordială pentru economiaţării, strugurele de poamă – produsnaţional strategic şi conturul RepubliciiMoldova, colorat în verde, reprezentândimaginea vegetală şi forestieră a ţării.

Ô Elementele generice sunt reprezentatede conturul stelelor Uniunii Europene,

Inte

llect

us 1

/200

6

30

Promovarea imaginii revalorificate a ţăriiaduce în prim-plan necesitatea redresăriidomeniilor de activitate de importanţănaţională, a renaşterii ramurilor tradiţionaleale economiei, toate eforturile fiind concentrateîn domeniile strategice. Pentru RepublicaMoldova asemenea domenii sunt: industriavinificatoare, complexul agroindustrialde prelucrare a legumelor şi fructelor, industriamezelurilor, meşteşugurile populareşi artizanatul, bucătăria moldoveneascătradiţională etc.

SUMMARY

We talk about national brand when we find reason to describe a country with her com-mercial, social, and cultural values to make all known for foreigners her regions, placesand products. National brand it is a prove of ambition, investment and special development,a way of advertising on the markets of other countries. National brand can make justice onthe geographical and economic world map, can give the chance of proportional develop-ment and the write for be consider attractive country with an world recognition.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE Elementele principale care urmează a fi accentu-ate în componenţa noii imagini a ţării sunt:calitatea, tradiţia şi aspectul ecologic.

Aspectul exterior constituind unul din factoriiprincipali de elaborare a brandului ţării,se impune o exigenţă susţinută la realizareadesignului şi valorificarea obligatoriea coloritului naţional. Imprimarea emblemeirecunoscute oficial ca brand de ţară pe oriceprodus lansat pe pieţele străinereprezintă un pas important pe calearealizării scopului propus.

CALENDAR

La 17 februarie 1941 s-a născut la Cosăuţi, Soroca, Sergiu ANDRIEVSCHI, doctor în ştiinţetehnice, conferenţiar universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Sergiu ANDRIEVSCHI a absolvit facultatea de mecanică a Institutului Agricol din Chişinău (1962) şifacultatea de mecanică a Institutului de Construcţii şi Drumuri din Ust-Kamenogorsk, Federaţia Rusă (1966).

A efectuat cercetări complexe în domeniul maşinilor pentru construcţii, a elaborat o serie de mala-xoare de tip nou, cu elemente de amestecare în formă de bare, în care intensificarea procesului deamestecare se bazează pe divizarea multiplă şi forţată a componenţilor melanjului în şuvoaie şi perecombinarea lor în viteză. Malaxoarele în cauză sunt superioare celor cu palete şi se caracterizeazăprin durata mică a procesului, omogenitatea înaltă a amestecului şi consumul redus de energie.

În 2002 invenţiile lui Sergiu ANDRIEVSCHI au fost implementate la “INCOMAŞ” S.A., unde a fostlansată producţia în serie a malaxoarelor de tip nou cu volumul şarjei de 10 - 2500 dm3.

Este titularul a 33 de brevete de invenţie, autorul şi coautorul a peste 100 de publicaţii ştiinţifice înţară şi peste hotare. Invenţiile sale au fost apreciate la mai multe expoziţii specializate. La ExpoziţiaInternaţională de Inventică şi Inovaţii “MAROC DE L’INVENTION” (Casablanca, 1997) ciclul deinvenţii “Malaxoare” a obţinut medalia de argint, iar la Salonul Internaţional de Invenţii şi ProduseNoi “INPEX XIII” (Pittsburgh, SUA, 1997) - medalia de bronz; la Salonul Internaţional al Inven-ţiilor, Cercetării şi Transferului Tehnologic “INVENTICA-2002” (Iaşi, România) invenţia “Malaxorcu acţiune ciclică” a fost menţionată cu medalia de argint.

Este decorat cu medalia “Veteran al Muncii” şi cu mai multe diplome ale Senatului UTM “Laureat alanului în domeniul cercetării”.

31

Inte

llect

us 1

/200

6

CONSIDERA|II HARD PRIVIND}NTRE|INEREA {I EXPLOATAREARE|ELEI INFORMATICE DIN OSIM

Descrierea sumară a actualei reţelelocale de calculatoare din OSIM

Reţeaua nouă de tip LAN - Ethernet - cat. 5,realizată în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţiişi Mărci din România (OSIM), a fost implementatăîn toate cele 4 locaţii ale oficiului, respectiv, corpulcentral, corpul nou, corpul de legatură şi corpuldin str. Ghica 3, pe baza unui proiect ce a ţinutcont de specificul activităţii desfăşurate, denecesitatea asigurării suportului pentru voce-date, de acces la Internet, de implementareaviitoare a aplicaţiilor în timp real (VoIP, video-conferinţă), poştă electronică, interconectareacu parteneri străini, dar şi de posibilităţilede extindere şi modernizare în timp, de înglobareulterioară a noutăţilor tehnice din domeniu.

Având în vedere condiţiile de performanţăşi fiabilitate în care trebuie să funcţioneze aceastăreţea, pentru implementarea ei au fost utilizateechipamente pasive şi active, de la producătoride marcă, lideri mondiali în domeniu. Echipa-

George TERTELEAC, referent IAS,Serviciul baze de date [i sistemeinformatice, OSIM

mentele pasive pentru reţeaua structurată voce-date sunt produse de 3M TelecommunicationsPouyet, iar cele active, switch-le de nivel 2 şi 3,sunt produse de Nortel Networks.

La stabilirea arhitecturii reţelei, s-a ţinut cont denumărul total de staţii ce urmau a fi conectate înreţea, de numărul maxim de puncte de conectare(prize duble RJ45), de distribuţia acestora încamere, precum şi de interconectarea punctelorde distribuţie din fiecare clădire între ele şi întreclădiri, astfel încât să se realizeze o reţea unică,dar flexibilă, până la nivelul fiecărui utilizator, atâtpentru date, cât şi pentru voce.Topologia fizicăa reţelei, atât în ceea ce priveşte cablarea peorizontală, cât şi cablarea pe verticală, este de tipstea, concepută pe baza recomandărilor standar-dului EIA / TIA-568B, 569A, 570A, 606, 607.

Fiecare punct de distribuţie (dulap de 19")concentrează în el toate punctele de conectare depe etajele deservite, puncte ce sunt conectate ladulap prin cabluri FTP cat 5e şi care constituie

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

32

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEcablarea pe orizontală conform standardului EIA-TIA-569.

În cadrul cablării pe verticală, fiecare punct dedistribuţie din fiecare clădire este conectat prinintermediul unui cablu cu 6 fibre optice multimod(62,5/125 micrometri) la un punct de distribuţiecentral pentru traficul de date, dar şi prin inter-mediul cablurilor multipereche de telefonie, larepartitorul centralei telefonice digitale ce asigurălegăturile telefonice clasice.

Elementul central al reţelei de calculatoare esteun routing switch (nivel 3 OSI - ISO) de tip Pass-port 8600, prevăzut cu 3 module, fiecare modulavând 8 porturi emisie - recepţie pentru fibrăoptică. La aceste porturi sunt conectate, prinintermediul perechilor de fibră optică (în modtrunk de 2 x1Gbps), 8 stive mixte, constituite dinswitch-ri Business Policy Switch 2000 şi BayStack 450-24T (nivel 2 OSI - ISO), stive amplasateîn punctele (dulapurile) de distribuţie, a căroralimentare cu energie electrică, în cazul uneicăderi de tensiune de scurtă durată, esteasigurată cu UPS-ri locale. În componenţa fiecăreistive este prevăzut un switch BPS 2000, ale căruiservicii referitoare la asigurarea QoS (prioritizareatraficului, asigurarea capacităţii de bandă, webmanagement etc.) se extind asupra intregii stive.Modulele de fibră optică utilizate pentru inter-conectarea stivelor cu nodul central sunt de tip SXpentru Passport 8600 şi GBIC (GigaBit InterfaceConverter) pentru Business Policy Switch 2000.Totalitatea switch-lor asigură posibilitateaconectării a 600 staţii utilizator şi servere, la cares-au adăugat temporar (până la trecerea tuturorstaţiilor pe noua reţea) calculatoarele mai vechi,care erau încă conectate pe vechea reţea (ataşatăprin intermediul unui mic switch / hub BNC - FTPla noua reţea).

Mutarea unor colecţii de brevete (implicit a unorstaţii şi a utilizatorilor lor) într-un spaţiu aflat lao distanţă semnificativă faţă de sediul OSIM,a impus realizarea unei legături radio, ce permiteconectarea acestor utilizatori, maximum 24,în reţea, având asigurate măsurile de securitatenecesare acestui tip de conexiune (bandade frecvenţe, criptarea / decriptarea informaţiilor,control trafic, parole de acces, restricţii de timp(intervale, orare) etc.

Desigur că dezvoltarea hardware a reţeleişi a aplicaţiilor ce se rulează a dus la apariţia unorprobleme noi şi variate, legate atât de securitatea,administrarea, utilizarea, întreţinerea şi depa-narea acesteia, de integritatea datelorşi a bazelor de date stocate în OSIM, câtşi de conectarea la Internet (şi prin intermediulacestuia conectarea cu alte reţele).

Elemente operative de abordarea problemelor de funcţionarea unei reţele „LAN – ETHERNET”

Atunci când apare o problemă în reţea, adminis-tratorul de reţea sau inginerul de întreţinereva putea să o identifice şi să o rezolve mai eficientprintr-o abordare structurată pe paşi şi nu prinsoluţii alese la întâmplare. Paşii ce trebuiefăcuţi sunt:

1. Determinarea priorităţii problemei apărute(semnalate de utilizator, softul de monitorizaresau prin teste lansate pe baza unui programde revizii periodice).

2. Colectarea informaţiilor care ajută la descrie-rea şi identificarea simptomelor ce caracteri-zează nefuncţionarea sau funcţionareadefectuoasă a reţelei.

3. Stabilirea cauzelor posibile şi a naturiidefectului (hard, soft sau mixt).

4. Teste (măsurători), monitorizări pentruizolarea cauzei.

5. Analiza rezultatelor testelor (inclusiv analizaunui istoric al defectelor apărute în reţeaşi a soluţiilor găsite şi aplicate în acelecazuri), pentru a găsi soluţia cea mai bunăde remediere a defectului.

Plecând de la impactul pe care îl au defectele sauproblemele apărute asupra reţelei şi, implicit,a numărului de utilizatori afectaţi, administratorul(şi/sau inginerul de sistem) va stabili prioritateape care o are fiecare problemă şi, deci, urgenţacu care şi ordinea în care va fi rezolvată.

Pentru colectarea informaţiilor care ne ajută laidentificarea cauzei (-lor) ce a provocat defectul,deosebit de utile pot fi următoarele:

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

33

Inte

llect

us 1

/200

6

Ô o documentaţie de întreţinere şi depanarecare trebuie să conţină şi o hartă (schemaîntregii reţele);

Ô un istoric al modificărilor (de natură hardşi soft) ce au fost efectuate în timp în cadrulreţelei, relativ recent, înainte de apariţiadefectului reclamat;

Ô un istoric de monitorizare a performanţelorşi comportamentului reţelei în timp;

Ô monitorizarea continuă a componentelor dereţea care interacţionează, pentru a verificadacă o defecţiune a unei componente nu setransmite la o altă componentă funcţională.Tot în această etapă, deosebit de utile pot firăspunsurile la întrebările adresate utilizato-rului (-torilor) de către inginerul de întreţinere,răspunsuri de genul:

Ô nu pot să intru în reţea / nu-mi recunoaşteparola;

Ô reţeaua este foarte lentă;

Ô nu mă pot conecta la server (sau alte resurse);

Ô am fost conectat la server, dar am pierdutlegătura;

Ô una dintre aplicaţiile mele nu funcţioneazăsau funcţionează foarte greu;

Ô nu pot să tipăresc un fişier (mai multe) saunici un fişier;

şi care furnizează primele elemente ce trebuieluate în consideraţie la analiza defectului apărutşi a cauzelor ce l-au provocat.

La rândul lor, administratorul şi inginerul desistem vor trebui, în cadrul procesului de analiză(depanare), să găsească răspuns la următoareletipuri de întrebări:

DE ORDIN GENERALÔ reţeaua a funcţionat vreodată corespunzător?

Ô există un volum de trafic normal în reţea?

Ô dacă da, ce s-a modificat până s-a manifes-tat defectul?

Ô problema este asemănătoare cu o problemăanterioară?

REFERITOARE LA HARDÔ toate echipamentele componente ale reţelei

sunt alimentate corect cu energie electrică?

Ô a fost afectată întreaga reţea sau doaro porţiune?

Ô problema apare constant sau cu intermitenţă(periodică sau aperiodică)?

Ô a fost mutat un echipament (sau mai multe) înultima vreme?

Ô a fost înlocuit un echipament (sau mai multe)în reţea?

Ô există echipamente noi în reţea?

Ô dacă da, problema a existat înaintede modernizare (upgrade)?

Ô au fost detectate conectări sau tentativede conectare neautorizate?

Ô există utilizatori noi în reţea?

Ô sunt afectaţi mai mulţi utilizatori sau doar unuldintre ei?

Ô utilizatorii au fost afectaţi aleator?

Ô echipamentele cărui producător sunt implicate?

Ô ce componente ale echipamentului suntafectate?

Ô dacă un calculator nu funcţionează în reţea,funcţionează în local?

Ô dacă da, placa de reţea este funcţională?

Ô au apărut trasee noi de alimentare pentruechipamente de aer condiţionat, transfor-matoare sau motoare electrice de puteremare în apropierea traseelor cablurilor ceformează reţeaua?

REFERITOARE LA SOFTŞI ADMINISTRAREÔ au fost detectaţi viruşi, viermi, troieni sau

spioni în sistem?

Ô problema se manifestă pe o maşină saupe mai multe maşini?

Ô problema apare în cazul tuturor aplicaţiilor saudoar la rularea uneia dintre ele?

Ô a fost instalată vreo aplicaţie nouă înaintede a apărea problema?

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

34

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEÔ software-ul este configurat corect şi înconcordanţă cu configuraţia echipamentelor?

Ô versiunile aplicaţiilor, sistemelor de operareetc. sunt cele corecte?

Ô drepturile de acces sunt alocate corect?

REFERITOARE LA OPERAREÎN REŢEAÔ utilizatorul cunoaşte modul de accesare

al resurselor disponibile în reţea?

Ô utilizatorul cunoaşte aplicaţia şi funcţiilepe care aceasta le poate oferi?

Ô utilizatorul a instalat singur şi neautorizatprograme sau aplicaţii a căror funcţionare,împreună cu celelalte aplicaţii instalate,nu a fost testată şi nici verificarea antivirusnu a fost făcută?

Pentru răspunsul la primele două întrebăride ordin general, foarte utile sunt testele efectuatela punerea în funcţiune a reţelei cu ocaziarecepţiei finale, teste ce au menirea să atestezefuncţionarea corectă în condiţii de trafic cât maiapropiate de cele maximale, pentru care a fostproiectată reţeaua. Totodată, măsurătorileefectuate la finele lucrărilor de cablare pe orizon-tală (cablurile FTP cat. 5e şi elementele deconectică aferente) şi verticală (cablurile cu fibrăoptică şi elementele lor de conectică) au atestatcalitatea execuţiei şi respectarea standardelor.Testele de simulare şi monitorizare de trafic aufost efectuate cu un testor LAN CHECK - er,precum şi cu aplicatia (programul) DeviceManager livrat de furnizor. Un element foarteimportant (dar adesea neglijat), ce contribuie lasecuritatea cablărilor şi la păstrarea parametrilormăsuraţi la recepţia finală a lucrării, este protecţiatraseelor de cabluri (în interiorul şi/sau exteriorulclădirilor) împotriva accesului neautorizat sauneglijent în orice punct de pe traseu, deteriorăriloraccidentale sau intenţionate ale oricăror compo-nente ale cablării, dar şi a folosirii neautorizateşi nesupravegheate a elementelor de susţinereşi pozare a cablurilor reţelei de calculatoare decătre personalul de execuţie a altor firme, pentrutraseele de cabluri ale propriilor echipamente,încălcând uneori standardele sau alteori neacor-

dând atenţia cuvenită protejării traseelor dejaexistente.

Striviri ale izolaţiei, presiuni mari exercitate asupracablurilor cu obiecte metalice folosite pentruforţarea montării cablurilor sau a elementelormecanice de fixare, nerespectarea razelor minimede curbură a cablurilor, forţarea trecerii cablurilornoi pe lângă cele existente prin tuburile de trecereprin pereţi sau planşee, exercitarea de forţe detracţiune mari asupra cablurilor care trec greu printubulatură, nefolosirea elementelor proprii defixare a cablurilor (pe orizontală, dar mai ales peverticală) şi prinderea acestora de cele existentesunt doar câteve din elementele ce pot deterioraîn timp forma, dimensiunile şi deci parametriicablurilor de date din structura reţelei informatice.

Deosebit de util poate fi un ,,istoric” caresă memorizeze toate evenimentele şi modificărilede natură hard (dar şi soft) survenite în configu-raţia sistemului informatic în ansambluşi a echipamentelor constituente ale reţeleiîn special. Pe baza lui şi în urma unei analizeatente, pot fi identificate acele modificări sauintervenţii ce au determinat apariţia evenimentelornedorite. Tot pe baza lui se va putea reveni lasituaţia anterioară intervenţiei şi verifica dacăanomalia (defectul) dispare. Asemănareacu o situaţie anterioară, similară ca formăde manifestare cu cea a defectului curent şi careşi-a găsit rezolvarea, ne poate conducela aplicarea aceleiaşi soluţii pentru rezolvareadefectului sau problemei apărute.

În cadrul activitaţii de exploatare-întreţinerea reţelei am constatat că atunci când defectelesau problemele sunt de natură hard, acestea potfi grupate în următoarele categorii:

a - probleme de alimentare cu energieelectrică;

b - probleme ale echipamentelor active;

c - probleme de cablare şi conectare;

d - probleme legate de plăcile de reţea;

e - probleme ale staţiilor de lucru.

a) Problemele de alimentare au ponderea ceamai mică în totalul evenimentelor ce afecteazăbuna funcţionare a sistemului informatic şi prinmăsurile luate la realizarea reţelei de alimentare

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

35

Inte

llect

us 1

/200

6

cu energie electrică, frecvenţa de apariţie aacestora este aproape zero. Spun aproape zero,deoarece apar probleme la conectarea staţiilorde lucru (calculatoare, monitoare, imprimante,scannere etc.) prin intermediul prelungitoarelorschuko necorespunzătoare sau deteriorate întimp. Numărul redus de prize de reţea (220v c.a.)disponibile în fiecare birou, precum şi necesi-tatea conectării a 3 sau chiar 4 fişe schuko,pentru fiecare sistem, într-o singură priză, faceimposibilă evitarea prelungitoarelor. Nu puţinesunt situaţiile când numărul mare de sistemenecesare într-un birou şi poziţiile pe care suntamplasate calculatoarele cu accesoriile lor(monitor, imprimantă, scanner, boxe etc.) sănecesite alimentarea lor prin conectarea unuiprelungitor în altul şi în acestea să se conectezefişele de alimentare ale echipamentelor. Folo-sirea unor prelungitoare ce nu au contactul deprotecţie bun, pe fişa ce se introduce în priză, sauaceasta din urmă să aibă contactele de protecţiedeformate mecanic, duc la situaţia în care toateechipamentele conectate în ele să nu fie practiclegate la pământ (circuitul de protecţie informatic).Consecinţa imediată a acestui lucru este exis-tenţa pe carcasa metalică a calculatorului a uneitensiuni induse ce poate atinge valoarea de80÷100v c.a. şi care provoacă un mic şoc electric,dacă operatorul atinge accidental carcasacalculatorului şi un alt obiect metalic conectatla pământ (spre exemplu partea metalicăa conectorului BNC al reţelei ETHERNET -pe cablu coaxial - conectat la placa de reţeaa calculatorului). Înlocuirea prelungitoarelordefecte, folosirea numai a celor schukoşi verificarea lor periodică pot preveni (sau măcarreduce) astfel de evenimente neplăcuteşi periculoase. Alte elemente de care este binesă se ţină cont sunt:

Ô asigurarea circuitelor de alimentare separatăpentru dispozitivele ce nu au legătură cucalculatoarele!

Ô instalaţiile de aer condiţionat, filtrele de cafea,încălzitoarele, aspiratoarele nu vor fi conec-tate pe aceleaşi circuite cu calculatoarele!

Ô evitaţi pe cât posibil conectarea imprimante-lor laserjet şi a copiatoarelor pe acelaşicircuit cu alte echipamente de tehnicăde calcul (calculatoare)!

b) Defectarea echipamentelor active ce intrăîn componenţa reţelei este acoperită de garanţiafurnizorului. Depistarea defectelor se poate faceprin monitorizarea comportamentului porturilorşi a erorilor contorizate de softul de monitorizare.În cazul în care doar anumite porturi funcţioneazăanormal, identificarea celor defecte se poate faceprin schimbarea utilizatorului ce reclamă funcţio-narea defectuoasă într-un alt port liber al switch-lui şi monitorizarea lui, sau prin folosirea unortestoare specializate sau analizoare de trafic.Defectarea unui switch din componenţa unei stivenu va intrerupe funcţionarea celorlalte, datorităunor conexiuni de cascadare realizate cu cablurispecifice şi module de cascadare amplasate înpartea din spate a fiecărui switch. Porturile pentrufibră optică de pe modulele din router switch-ulPassport 8600 asigură conectarea prin 2 perechi(căi) de fibră optică, fiecare de 1 Gbps (reprezen-tând o cale de comunicaţie de 2 Gbps, în cazul încare ambele căi sunt valide, sau de 1 Gbps, dacăuna din căi se defectează) cu celelalte puncte dedistribuţie. Cele 3 module cu porturi pentru fibrăoptică asigură o rezervă de 4 porturi, ce pot fifolosite în cazul defectării unora dintre acestea.Conectarea switch-lor BPS 2000 (ce sunt bazafiecărei stive) la Passport este făcută prin celedouă perechi de fibre optice, fiecare pereche fiindconectată la un port de pe module diferite. Acestmod de conectare permite funcţionarea fiecăreistive la viteza de 1 GB, chiar dacă unul din cele 3module cu porturi de fibră optică se defectează.

Tot pentru siguranţa în funcţionare, în configuraţiaswitch-lui Passport 8600 au fost prevăzute douămodule de unităţi centrale şi două surse dealimentare. În ambele cazuri, unul este rezervacaldă a celuilalt, iar comutarea se face în modautomat când cel activ se defectează. O situaţieaparte o constituie ventilatoarele interne ale switch-lor ce asigură ventilarea corectă a componentelorelectronice. Aceste ventilatoare au un regim defuncţionare sever (funcţionează 24 de ore din 24) şiau turaţia reglată în funcţie de temperatura internădin switch. Defectarea acestora compromitemenţinerea constantă a regimului termic alcomponentelor, implicit funcţionarea stabilăşi corectă a switch-lui şi poate determina chiardistrugerea definitivă a acestuia.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

36

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEc) Problemele de cablare pe orizontală şi verticalăau fost soluţionate la OSIM în momentul realizăriireţelei şi atestate prin măsurătorile făcute laterminarea lucrărilor. Evitarea apariţiei eroriloreste posibilă prin urmărirea modificărilor apărutepe traseele de cablare pe orizontală, în sensulapariţiei de noi circuite de alimentare penrtuechipamente cu consumuri mari, gen clima-tizoare, încălzitoare, motoare electrice etc., ce aufost instalate ulterior realizării reţelei de voce-date,în imediata vecinătate a cablurilor FTP. Un punctslab al canalului de comunicaţie între douăcalculatoare conectate în reţea îl reprezintă cablulFTP, ce face legătura între placa de reţea dincalculator şi priza RJ45 de pe perete. Acest cabluare o lungime limitată şi utilizatorii îl solicită prinîntindere (dacă este scurt), în speranţa că vaajunge până la locul în care se doreşte ampla-sarea calculatorului sau se calcă pe el, dacă esteprea lung şi traseul lui intersectează calea deacces către calculator (pozare impusă de poziţiaprizei pe perete şi poziţia dorită pentru calculator).

Aceste solicitări determină deformări ale conec-torilor, deformări mecanice ale perechilor torsa-date şi modificarea comportamentului lor înfrecvenţă, spargerea prizelor RJ45 de pe cuploa-rele de reţea sau smulgerea uneia sau maimultor perechi din sertizarea în mufa RJ45,şi chiar ruperea foliei ecran a cablului cu conse-cinţele ce decurg din acestea (întreruperi perma-nente, dar mai ales aleatoare, a legăturii în reţea,pierderea de date, alterarea de fişiere transferateprin reţea etc.). Aceleaşi efecte apar şi în cazul încare se fac conectări şi deconectări repetate alemufei RJ45 în priza de date de pe perete sau înporturile switch-lor, utilizând fişe ce au rupt clipsulde blocare mecanică în priză sau pinii de ghidajpentru lamelele de contact deformaţi.

Pentru eliminarea acestor probleme, măcarla nivelul echipamentelor active din dulapurilede distribuţie, este recomandată echipareafiecărui port de switch cu patch corduri de lungimicorespunzătoare, care să permită conectareaportului la oricare priză utilizator de pe oricarepatch panel din dulap. Mufa inserată în portulde switch va rămâne conectată permanent,iar capătul celălalt se va putea muta pe oricarepriză de pe patch panel. Această modalitatepermite protecţia prizelor de port împotriva

pătrunderii prafului sau deformării accidentalea lamelelor de contact, precum şi o comutareuşoară a prizelor utilizator, facilitată de inscripţio-narea cablului la ambele capete cu numărulswitch-lui şi al portului în care este conectat. Oricesuspiciune legată de calitatea şi integritateacablurilor sau a patch cord-lor poate fi înlăturatădoar prin măsurători cu testoare DIGITALEspecializate pentru tipul şi categoria de cablu(FTP cat. 5e sau fibră optică) atestate metrologicşi producătorul certificat ISO 9001. În cadrulmăsurătorilor (pentru Channel si PermanentLink), se vor urmări parametrii: Wire Map (aranja-rea perechilor în conectori), Lenght (lungimea petoate perechile pentru Permanent Link sauChannel), Insertion Loss atenuarea pentruPermanent Link sau Channel), NEXT Loss (Pair-to-pair near endcrosstalk loss), PSNEXT Loss(Power Sum NEXT Loss), ELFEXT Loss, pair-to-pair FEXT Loss), PSELFEXT Loss (Power SumELFEXT), Return Loss, ACR (attenuation tocrosstalk ratio), Propagation Delay şi Delay Skewpentru cablurile FTP şi Optical Loss pentrucablurile cu fibră optică.

d) Problemele cuploarelor de reţea ţin în principalde aspectele precizate la problemele de conec-tare a cablurilor de reţea, de instalarea lor îninteriorul calculatorului şi de setările făcute lainstalare. Blocarea fermă a modulului cu şurubulde fixare este un element neglijat, dar care poateprovoca (în cazul în care nu este bine strâns)ieşirea parţială din conector a modulului, atuncicând unitatea centrală este mutată sau cablul delegătură cu priza de voce-date de pe perete esteprea scurt. Acest lucru determină o funcţionarecu întreruperi aleatoare a conexiunii la reţea, maidificil de depistat şi care creează mari problemeutilizatorului. În cazul cuploarelor de reţea cu mufeBNC pentru cablu coaxial, cea mai frecventăproblemă întâlnită este dezlipirea terminalelormufei din orificiile cablajului imprimat, în urmasolicitărilor mecanice ale conectorului în T subacţiunea greutăţii proprii şi a cablului coaxial sauîn urma manevrelor de conectare-deconectarea aceluiaşi T conector.

e) Ultima categorie a cauzelor de natură hard,ce pot genera probleme în reţea, o reprezintăchiar staţiile propriu-zise ale utilizatorilor, maiexact modul în care acestea funcţionează. Printre

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

37

Inte

llect

us 1

/200

6

factorii de natură hard, ce contribuie la funcţio-narea stabilă a unui sistem şi cărora nu întot-deauna li se acordă importanţa cuvenită, sunt:

ü sistemul de răcire (răcire a procesoruluişi a componentelor din interiorul carcasei);

ü sursa de alimentare;

ü memoria RAM a sistemului.

Creşterea continuă şi foarte rapidă a frecvenţeide lucru a procesoarelor a determinat creştereacantităţii de căldură degajată în timpul funcţionăriiacestora, lucru ce duce la instabilitate în funcţio-nare şi chiar la distrugerea lor. Pentru evitareaacestor consecinţe, s-a recurs, pe lângă micşo-rarea tensiunii de alimentare şi monitorizareacontinuă a temperaturii de lucru pentru procesorşi la aplicarea unor metode de ventilare/răcirea acestora tot mai complexe. Dacă analizămevoluţia soluţiilor adoptate pentru răcirea proce-sorului, plecând de la anticul 486 şi terminând cuprocesoarele actuale, observăm că s-a pornit dela lipsa radiatorului pe procesor şi la ventilareaacestuia doar prin curentul de aer realizat deventilatorul sursei de alimentare, s-a trecut laaplicarea unui radiator pasiv pe procesor, urmatde ataşarea şi pe acesta a unui ventilator propriu,corelat cu modificarea sursei (şi carcasei) AT înATX, cu adăugarea a încă unui ventilator în sursăşi a unuia pe carcasă şi ajungând la folosirea adiferiţi agenţi de răcire (apă) şi chiar a unei miciinstalaţii frigorifice asemănatoare frigiderelor cucompresor, ce menţin temperatura procesoruluila valori normale. Măsurile luate nu s-au opritdoar la nivelul procesorului; şi hard-discurile auînceput să fie ventilate cu mici ventilatoare, iarcablurile late IDE, care reprezentau o piedică încalea curenţilor de aer din interiorul carcasei, aufost făcute rotunde şi subţiri o dată cu trecereala interfaţa serial ATA. În efortul de reducere

a temperaturii de lucru a componentelor nicimemoriile nu au fost uitate. Noile tipuride memorii sunt prevăzute şi ele cu mici radia-toare plane, ce au scopul de a disipa cât maieficient căldura provocată de funcţionarea aces-tora la frecvenţe tot mai mari.

Din cele arătate mai sus, ne dăm seama deimportanţa ce se acordă menţinerii în interiorulcarcasei calculatorului a unei temperaturi scăzuteşi constante, necesară funcţionării stabile a tuturorcomponentelor şi, deci, a calculatorului în ansam-blu. Variaţiile de temperatură pot cauza problemegrave, chiar haos în ceea ce priveşte hard-discurile,atunci când au loc operaţiile de citire şi scriere.Măsurile luate vizează nu numai măsurareatemperaturii de lucru a procesorului (şi implicita celorlalte componente), ci şi reglarea acesteitemperaturi prin comanda vitezei de rotaţiea ventilatorului de pe radiatorul procesorului saual sursei de alimentare (carcasei). În cazul în careacestea se defectează, sistemul este oprit automat.

Toate problemele legate de microclimatul dininteriorul calculatorului au repercusiuni directeşi asupra sursei de alimentare şi a modulelorde memorie. Interdependenţa dintre componente,datorată temperaturii ridicate, este chiar maiprofundă; proasta funcţionare a sursei de alimen-tare poate genera manifestări plecând de lanepornirea calculatorului, resetări aleatoare şiajungând până la erori aleatoare de paritate alemodulelor de memorie (acolo unde este cazul).

Analizând cele enumerate mai sus şi adăugândla acestea şi problemele generate de cauze soft(setări, configurări şi instalări incorectede aplicaţii, drivere necorespunzătoare saucorupte etc.) sau de operare, putem realizacomplexitatea activităţii de administrare, întreţi-nere şi service pentru reţea, şi chiar a întreguluisistem informatic.

SUMMARY

In the article in question it is examined a set of problems relating to maintaining andexploitation of the OSIM information network, including problems concerning the computerinterior microclimate. By analyzing different aspects of the information network function-ing, including thereto the problems generated by soft (setting, incorrect configurations andinstallations of applications, dissociable or corrupt drivers etc.) or of the operation, wemay create a complexity for the administration activity, maintaining and servicing of thenetwork and just of the Intellectual Property Office, in particular, of OSIM.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

38

Diverse mărci renumite (Coca-Cola, Ferrari, Mer-sedess, BMW, L’Oreal Paris, Philips, LG), personajebinecunoscute din filmele cu desene animate sauartistice (Mickey Mouse, Superman, Vinni Pooh,Sympsons, Harry Poter, Charlie Chaplin), interpreţi(Britney Spears, Madonna, Rolling Stones, MichaelJackson, The Beatles), personalităţi sportive (DavidBecham, Michael Jordan, fraţii Klichko), picturi celebre(Mona Lisa) şi multe alte imagini însoţesc diverseproduse: tricouri, genţi, jucării, căni, produse lactate,ape minerale, bomboane, rechizite de birou, ceasuri,precum şi servicii de vânzare şi publicitate a tehniciielectrocasnice, audio şi video, automobile, cosmeticăetc. Ele au menirea de a crea în mintea consuma-torilor o imagine favorabilă a produselor/serviciilorcu care sunt asociate, ceea ce le asigură acestoraun succes mai mare în comercializare.

În limbaj juridic, acest fenomen poartă numelede merchandising al drepturilor de proprietateintelectuală, iar în contextul obişnuit al afacerilor

MERCHANDISINGUL PROPRIET+|IIINTELECTUALE

Angela PALAMARCIUC,expert coordonator,Sec\ia m=rci na\ionale, AGEPI

„merchandisingul” presupune o serie de activităţistrâns legate între ele, care contribuie la îmbună-tăţirea accesului la anumite produse, făcându-le maivizibile (proiectarea interiorului unui magazin,aranjarea corectă a produselor pe rafturi, grupareaacestora etc.). Merchandisingul reprezintă uncomplex de acţiuni având drept scop promovareadiverselor produse, mărci, ambalaje în sala devânzări, adică în locul unde vânzătorul are ultimaşansă de a prezenta cumpărătorului produsul,influenţând în mod direct alegerea acestuia şi,respectiv, determinându-l să revină la acelaşi produs.

În contextul proprietăţii intelectuale, merchan-disingul este o formă de licenţiere a drepturilorasupra activelor proprietăţii intelectuale, carese bucură de o anumită popularitate, în scopulpromovării unor anumite produse/serviciice aparţin unei terţe părţi, pentru o perioadădeterminată de timp, într-o arie geograficăstabilită, contra unei remuneraţii calculate în bazavânzărilor de produse/servicii.

Atunci când cercetăm cu ochii un raft pe care sunt expuse produse similare, privirea ni seopreşte, mai întâi, asupra produselor însoţite de mărci renumite, având, un design deosebit,ori asupra celor însoţite de imaginea unor personaje cunoscute, reale sau din domeniulficţiunii artistice.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

39

Inte

llect

us 1

/200

6

Principalul motiv ce determină întreprinderilesă acorde sau să primească licenţe este oportu-nitatea de a cumpăra un anumit goodwill pentruun produs/serviciu acesta, asociindu-se cu unobiect licenţiat bine cunoscut.

Merchandisingul drepturilor de proprietateintelectuală (DPI) poate deveni pentru multeîntreprinderi o afacere profitabilă, întrucât acesteaau posibilitatea de a accede în noi domeniide utilizare a activelor lor de PI (prin acordareade licenţe), de a-şi comercializa şi/sau promovaprodusele/serviciile, beneficiind de popularitateaaltor active de proprietate intelectuală, ce aparţinaltor titulari (prin cumpărarea de licenţe).

În dependenţă de obiectul licenţierii, menţionămurmătoarele forme ale merchandisingului:

Ô merchandisingul mărcilor de produse/servicii;

Ô merchandisingul unor personaje;

Ô merchandisingul unor personalităţi;

Ô merchandisingul unor evenimente.

Există diverse surse ale merchandisingului:mărci şi logouri naţionale şi internaţionale, numede artişti, personaje din filme cu desene animateşi artistice, show-uri, organizaţii non-profit,instituţii de învăţământ, designeri ş.a. De ase-menea, din când în când, se vor produce anumiteevenimente la scară naţională sau internaţionalăcare, la sigur, vor capta atenţia publicului şi vorservi drept sursă a merchandisingului (JocurileOlimpice, Concursul Eurovision etc.).

Merchandisingul a devenit o afacere de succesîncepând cu anii ’80 ai secolului trecut, în specialîn SUA. Asemenea companii cum sunt WaltDisney şi Warner Communications obţin anualsute de milioane de dolari în rezultatul licenţieriipersonajelor din bine cunoscutele lor filme unorproducători de diverse articole industriale.

Sursa: http://www.ebay.com

S-a estimat, de exemplu, că renumitul fotbalistDavid Becham câştigă anual din publicitateafăcută pentru mărcile VODAFONE, ADIDAS, PEPSIetc. până la 18 mln. dolari SUA. Sportivul este atâtde popular în Japonia, încât numele său îl poartăbomboanele Meiji şi o reţea de saloane alefrumuseţii şi sănătăţii. Iar celebra jucătoare detenis Maria Sharapova, după ce a învins laWimbledon în 2004, a câştigat, cu aspectul săude top-model, mai mult de 20 mln dolari SUA dincontractele de publicitate a vestitelor branduriNIKE, CANON, COLGATE-PALMOLIVE,MOTOROLA, precum şi a diverselor produse(parfumuri, reviste, ceasuri etc.).

Sursa: http://www.ebay.com

Trebuie de menţionat că efectele comerciale alemerchandisingului proprietăţii intelectuale vordepinde, în primul rând, de natura şi reputaţiaobiectelor licenţierii, oricare ar fi ele: un personajimaginar, o grupă pop, o personalitate din

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

40

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEdomeniul sportului sau al politicii, un evenimentoarecare; de modalitatea de aplicare a acestorape diferite produse (tricouri, bomboane, ecu-soane, stilouri etc.) şi de monitorizarea respectăriistandardului de calitate la produsele/serviciilecare dispun de active de proprietate intelectualălicenţiată.

Merchandisingul PI oferă beneficii atât între-prinderilor deţinătoare de active de proprietateintelectuală, cât şi celor care le primesc prinlicenţiere.

Beneficiile obţinute de întreprinderile deţinătoarede active de proprietate intelectuală:

Ô licenţierea DPI (mărci, desene/modeleindustriale, opere de artă) altor întreprinderipoate deveni o sursă suplimentară de venit,intrând pe pieţele unor noi categorii deproduse cu riscuri şi costuri relativ reduse.În acest context, este relevant exemplul mărcii de automobile Cadillac, care a fostlicenţiată mai multor companii pentrua fi aplicată pe articole din piele, întrep-rinderile respective plătind titularului mărcii5-10% din preţul de vânzare angroa mărfurilor respective;

Ô merchandisingul este, de asemenea,un valoros instrument de marketing,contribuind la punerea în aplicare a imaginiiactivelor de proprietate intelectuală licenţiateşi la promovarea lor pe noi pieţe;

Ô merchandisingul poate reprezenta o moda-litate eficientă de atragere a sponsorilorcu ocazia organizării diverselor evenimentede anvergură, contribuind la întărirea uneirelaţii reciproc avantajoase între marcasponsorului şi eveniment. Acest fapt estecaracteristic, în special, organizatorilormeciurilor de fotbal, expoziţiilor, concertelor,actelor de caritate. În asemenea cazuri,sponsorilor li se transmit drepturilede pregătire şi vânzare a produselor pe carese aplică marca sau simbolul evenimentului(marca TORINO 2006, aplicată pe îmbră-căminte, veselă, CD-uri, genţi ş.a.).

Sursa: http://www.ebay.com

Beneficiile obţinute de întreprinderilecare primesc licenţă:

Ô întreprinderile care produc mărfuri de largconsum ieftine - căni, bomboane, tricouri,stilouri şi alte rechizite de birou, pachetede polietilenă, genţi, tapete etc. – au posibi-litatea să le facă mult mai atractive, veseleşi agreabile, aplicând pe acestea o marcăbinecunoscută, un personaj notoriu, o operăde artă celebră, o imagine reflectând unanumit eveniment sau o combinaţie deimagini. De exemplu, fulgii de ovăz pentrumicul dejun cu imaginea lui Harry Poter peambalaj vor fi solicitaţi mai frecvent decât ceifără imaginea respectivă;

Ô întreprinderile care oferă pe piaţă un nouprodus îi pot face acesteia publicitate asoci-indu-l cu o anumită personalitate saupersonaj imaginar, ceea ce-i conferă produ-sului un plus de atractivitate din parteaconsumatorilor. Oare puţini bărbaţi vor fitentaţi să cumpere, de exemplu, şamponulHead&Shoulders, dacă acesta va fi elogiat deDavid Becham? Puţine femei vor fi ispitite săcumpere parfumul Jennifer Lopez sau AllaPugachova? Sau cei care vor cumpărasucurile recomandate de Maxim Galkin,Leonid Yakubovich ori, să zicem, maioneza

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

41

Inte

llect

us 1

/200

6

şi untul având imprimate pe pachet imagineaVerei Serdiuchka?

Pentru întreprinderile care intenţionează să obţinăvenituri suplimentare din licenţierea activelor lorde PI către anumiţi producători sau prestatori deservicii este recomandabil de a elabora ostrategie de merchandising adecvată. Iată câtevadintre regulile de bază ce trebuie respectate înacest caz:

Ô asiguraţi-vă protecţia drepturilor de PI;

Ô găsiţi potenţialii licenţiaţi;

Ô alegeţi licenţiatul potrivit;

Ô asiguraţi-vă accesul la pieţele străine;

Ô alegeţi o modalitate corectă de prezentarea întreprinderii Dvs.;

Ô alegeţi corect produsele/serviciile careurmează să fie însoţite de drepturile Dvs.de PI licenţiate;

Ô faceţi publicitate mixtă afacerii Dvs.şi produselor/serviciilor licenţiatului;

Ô definiţi clar relaţiile reciproce şi condiţiilede licenţiere a drepturilor Dvs. de PI încontractul de licenţiere.

Elaborarea corectă a unei strategii de merchan-dising va exclude eventualele probleme ce arputea să apară în procesul complex al merchan-disingului proprietăţii intelectuale.

Actualmente, în Republica Moldova se constatăo tendinţă de extindere a domeniului de practicarea merchandisingului PI - atât de către întreprin-derile autohtone, cât şi de reprezentanţele unorstate străine care activează în ţara noastră.Exemple: imaginile interpreţilor de muzică uşoarăVitalie Dani, Nelley Ciobanu şi Aura folosite pentrucomercializarea tehnicii electrocasnice, audio şivideo în reţeaua de magazine MAXIMUM; a trupeiO-ZONE pentru promovarea vânzărilor de produseprin intermediul reţelei de magazine Alina Elec-tronic; promovarea unor reviste prin folosireaimaginilor vedetelor naţionale din domeniulmuzicii şi al televiziunii; promovarea produselor demarcă GEFEST de către Andrei Makarevich;folosirea imaginii unor participanţi ai concursuluiMOLDStar pentru promovarea serviciilorMOLDCELL; folosirea mărcii de automobileRENAULT pentru promovarea vânzărilor beriiCHIŞINĂU, a mărcii PEUGEOT pentru promovareaproduselor cu marca REXONA etc.

În concluzie, menţionăm că întreprinderile, insti-tuţiile de învăţămînt, artiştii, organizaţiile non-profit,echipele sportive trebuie să cunoască valoareacomercială a activelor lor de proprietate intelec-tuală, să le poată exploata continuu pentru a obţineprofitul scontat. În mod analogic, întreprinderilecare comercializează mărfuri de larg consum/prestatorii de servicii au posibilitatea de a-şi faceprodusele/serviciile cu mult mai atractive şipopulare printre consumatori folosind mărcirenumite, desene industriale originale, opereprotejate prin dreptul de autor, personaje reale sauimaginare celebre, care aparţin altor întreprinderi.

SUMMARY

The goal of this article is to inform about what is the merchandising of intellectual prop-erty rights, why people are motivated to give or to receive licenses involving merchandisingproperties, what are the forms and sources of merchandising, as well as, what are thebenefits for both the companies owning intellectual property assets and licensing out andthe licensees.

There are specified the main rules taken into consideration when developing a merchandisingstrategy, a strategy which could exclude the problems that may arise in this complexity activity.

We may remark that in the Republic of Moldova there is a growing tendency of practicingthe merchandising of intellectual property rights by companies. There are some givenexamples in this sense.

ASP

ECTE

AC

TUA

LEA

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII I

NTE

LEC

TUA

LE

Inte

llect

us 1

/200

6

42

Discursul proeuropean al Guvernului de la Chişinău,pregătirea unei agende de integrare a ţării în UniuneaEuropeană, semnarea Planului de acţiuni RM-UE auavut un impact catalizator şi asupra sistemului deproprietate intelectuală al ţării.

Administrarea sistemului de protecţie a proprie-tăţii intelectuale implică o activitate intensă îndomeniul reformei legislative şi instituţionalemenite să sprijine procesele de reformareeconomico-socială a întregii societăţi, contribuindla consolidarea potenţialului intelectual al ţării,a creativităţii şi inovaţiilor, la crearea unui climatfavorabil pentru investiţii în noile tehnologiişi produse, la asigurarea unei pieţe libere pentruo concurenţă loială.

Activitatea din ultimii ani în domeniul protecţieiproprietăţii intelectuale, ca de altfel şi în toate

PROPRIETATEA INTELECTUAL+

CA ELEMENT AL POLITICII

DE INTEGRARE }N UNIUNEA EUROPEAN+

Liliana VIERU,[ef Sec\ie cooperare interna\ional=[i integrare european=, AGEPI

celelalte domenii economico-sociale, a fostraportată cu precădere la cerinţele Acorduluide Parteneriat şi Cooperare RM-UE (APC),iar începând cu anul 2005 – la obiectivele Planuluide Acţiuni RM-UE, semnat la finele lui 2004.În încercarea de a face un bilanţ al primului an,se impun a fi menţionate atât realizările,cât şi restanţele, privite prin prisma obiectivelorpe care ţara noastră şi le-a asumat prin sem-narea, în 1994, a Acordului de Parteneriatşi Cooperare RM-UE.

Cadrul juridic al raporturilor RM-UEîn domeniul proprietăţii intelectuale

În baza articolului 49 al APC, Republica Moldovaşi-a propus să „ amelioreze protecţia drepturilorde proprietate intelectuală, industrială şi comer-

În contextul evoluţiilor internaţionale din ultimii ani şi în special al proceselorde globalizare economică şi extindere a Uniunii Europene, conformarea RepubliciiMoldova, a cărei deschidere spre exterior este în permanentă ascensiune,la standardele internaţionale şi europene, reprezintă o premisă importantă pentrudezvoltare şi modernizare.

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

43

Inte

llect

us 1

/200

6

cială în scopul asigurării până la finele celui de-alcincilea an, care va urma după data intrării învigoare a prezentului Acord, un nivel de protecţiesimilar celui existent în Comunitate, inclusivmijloacele efective menite să asigure respectareaacestor drepturi”.

Acelaşi articol face referire în punctul (2) laconvenţiile multilaterale în materie de proprietateintelectuală, industrială şi comercială la carestatele membre ale Comunităţii sunt Părţi saucare sunt de facto aplicate de către statelemembre şi la care Republica Moldova se obligă săadere până la finele celui de-al cincilea an, care vaurma după data intrării în vigoare a APC-ului.

Articolul 50 al APC-ului* vine să plaseze pro-prietatea intelectuală între acele domenii prio-ritare în care apropierea legislativă urmează săfie realizată în primul rând şi pentru implemen-tarea cărora statele membre ale UE sunt gata săintervină prin acordarea unei asistenţe tehnice.

Perioada dintre semnarea APC-ului, în 1994, şiintrarea lui în vigoare, în 1998, a fost pentrusistemul de proprietate intelectuală al RepubliciiMoldova o perioadă de intensitate legislativămaximă, în aceşti ani fiind elaborate şi adoptateprincipalele acte normativ-legislative în domeniu:

Ô Legea nr. 293-XIII/1994 privind dreptulde autor şi drepturile conexe;

Ô Legea nr. 461/1995 privind brevetelede invenţie;

Ô Legea nr. 585/1995 privind mărcileşi denumirile de origine a produselor;

Ô Legea nr. 991/1996 privind protecţia dese-nelor şi modelelor industriale;

Ô Legea nr. 915/1996 privind protecţia soiurilorde plante.

În aceeaşi perioadă RM aderă la o serie detratate internaţionale în domeniul protecţiei

proprietăţii intelectuale, inclusiv cele menţionate laparagraful 2 din art. 49 al APC-ului, asigurândtranspunerea prevederilor acestor tratate înlegislaţia naţională. Astfel, către intrarea în vigoarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare, Moldovadispunea de un sistem destul de avansat deprotecţie a obiectelor de proprietate intelectuală.

Anii 1998-2000 au fost marcaţi nu doar deintrarea în vigoare a APC-ului, aceştia fiind febriliiani de preaderare la Organizaţia Mondială aComerţului (OMC). Sistemul legislativ, încă destulde fragil al tânărului stat moldovenesc, estesupus unor modificări fundamentale, legislaţiareferitoare la protecţia şi realizarea drepturilor dePI fiind, de asemenea, supusă unor transformăriprofunde. Este perioada în care au fost pusebazele sistemului de asigurare a drepturilor deproprietate intelectuală, fiind introduse modificăriatât în legile de specialitate (brevete, mărci,denumiri de origine, desene şi modele indus-triale, drept de autor şi drepturi conexe), cât şi înalte acte normative, inclusiv în Codul Civil, Penalşi Administrativ.

În scopul asigurării protecţiei drepturilor deproprietate intelectuală la frontieră, a fost introdusun nou capitol în Codul Vamal al RepubliciiMoldova, care permite urmărirea de către titular adrepturilor sale de PI la frontieră atât pentru importşi export, cât şi pentru tranzitare. O serie de acţiunidin oficiu sunt de asemenea prevăzute în cod.

În anul 2000, Republica Moldova devine membrăcu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale aComerţului şi semnatară a unuia dintre cele maicomplexe tratate în domeniul PI - Acordul privindunele aspecte ale proprietăţii intelectuale legatede comerţ (TRIPs), fără a cere vreo perioadă degraţie pentru implementarea TRIPs-ului.

Merită a fi relevat faptul că în mai 2003 repre-zentantul Moldovei confirmă faptul că Moldova seva fi conformat rigorilor TRIPs de la data aderăriila OMC, fără a recurge la perioada de tranziţie**

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

* Articolul 50

** Părţile recunosc că o condiţie importantă pentru consolidarea legăturilor economice între Moldova şi Comunitate oreprezintă apropierea legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de cea a Comunităţii. Republica Moldova vaîntreprinde măsurile necesare pentru a asigura creşterea graduală a compatibilităţii legislaţiei sale cu legislaţia comunitară.

Inte

llect

us 1

/200

6

44

În aceeaşi perioadă, Republica Moldova ratificătrei dintre cele mai importante acorduri în dome-niul proprietăţii intelectuale: Convenţia cu privire laprotecţia intereselor producătorilor de fonogrameîmpotriva reproducerii neautorizate a fonogra-melor lor (1971), Tratatul OMPI privind drepturilede autor (1996) şi Tratatul OMPI privind interpre-tările şi fonogramele (1996), iar în 2002 intră învigoare Legea Republicii Moldova nr. 1459-XVprivind difuzarea exemplarelor de opereşi fonograme.

Deşi către 2003 legislaţia moldovenească de PIcorespundea, cel puţin formal, cerinţelor AcorduluiTRIPs şi APC, iar procedura de examinare şiacordare a titlurilor de protecţie ajunsese să fiecompetitivă celei existente în ţările cu tradiţii,sistemul era totuşi departe de a corespunde celormai bune practici europene şi reprezentanţiiComisiei Europene nu au întârziat să remarceacest lucru în cadrul şedinţelor Comitetului deCooperare RM-UE. Existenţa unor deficienţe înlegislaţia de PI, cum ar fi respectarea tratamen-tului naţional, aplicarea eficientă a sancţiunilor,făcea evidentă operarea unor noi modificări înlegislaţie, iar lipsa specialiştilor în materie dedrept comunitar a făcut iminentă solicitarea uneiasistenţe tehnice din partea UE pentru a asigurao aproximare calitativă a legislaţiei moldoveneştila cea comunitară.

În anul 2004, AGEPI a obţinut finanţarea unuiproiect în cadrul Programului TACIS pentruconsolidarea cadrului legislativ şi de realizare adrepturilor de proprietate industrială în RepublicaMoldova. Pentru început, au fost alese patrudomenii prioritare, şi anume: brevetele de invenţii,mărcile, desenele şi modelele industrialeşi denumirile de origine a produselor, aproxi-marea legislaţiei în aceste domenii urmând să fierealizată la prima etapă.

Un studiu de conformitate, realizat chiar la etapaincipientă a proiectului de către o echipă mixtă,formată din experţi europeni şi specialişti dincadrul AGEPI, a arătat că legislaţia existentăa Republicii Moldova în domeniul proprietăţiiindustriale nu corespunde standardelor UniuniiEuropene, ceea ce a condiţionat luarea deciziei înfavoarea elaborării unor legi noi în domeniilespecifice prevăzute de proiect ca prioritare.

În paralel cu activitatea de elaborare legislativărealizată în cadrul proiectului, specialiştii locali aubeneficiat şi de o serie de training-uri privindtehnica legislativă europeană, metodologiautilizată la aproximarea legislaţiei naţionale cuAquis-ul Comunitar, cele mai bune practicişi metode de prezentare a informaţiei de pro-prietate intelectuală, de diseminare şi promovarea cunoştinţelor în domeniu.

Anul 2004 vine şi cu o serie de evoluţii la nivelregional, care au avut un impact considerabilasupra relaţiilor dintre RM şi UE, inclusiv îndomeniul proprietăţii intelectuale. Lansarea în2004 de către Uniunea Europeană a Noii Politicide Vecinătate (NPV) are o rezonanţă mare asuprarelaţiilor dintre UE şi statele vizate de NPV, inclusivRepublica Moldova, care din ianuarie 2004 începenegocierile asupra Planului de Acţiuni RM-UE.

Pe de altă parte, în aprilie 2004 Parlamentul şiConsiliul European au adoptat o controversatădirectivă*, care vine să reglementeze, pentru primadată, la nivel comunitar, aspectele ce ţin demăsurile şi procedeele de protecţie şi asigurare adrepturilor de proprietate intelectuală. Implemen-tarea noii directive este imediat impusă spreaplicare nu doar statelor membre ale UE,ci şi ţărilor terţe care, în virtutea angajamentelorlor anterioare**, s-au obligat să se conformezestandardelor comunitare. În noiembrie 2004,

* Apropierea legislaţiilor va cuprinde, în particular, următoarele domenii: legislaţia vamală, dreptul societăţilor, dreptulbancar, contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderilor, proprietatea intelectuală, protecţia muncitorilor la locul lor demuncă, serviciile financiare, regulile de concurenţă, aprovizionarea publică, protecţia sănătăţii şi a vieţii persoanelor,animalelor şi a plantelor, mediului înconjurător, protecţia consumatorilor, impozitarea indirectă, regulile şi normeletehnice, legile şi reglementările privind energia nucleară, transportul.

** Art. 50 (1) al APC “Părţile recunosc că o condiţie importantă pentru consolidarea legăturilor economice întreMoldova şi Comunitate o reprezintă apropierea legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Moldova de ceaa Comunităţii”

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

45

Inte

llect

us 1

/200

6

Comisia Europeană adoptă un alt documentimportant în domeniu, şi anume Strategia privindrespectarea drepturilor de proprietateintelectuală pentru ţările terţe. Strategia vizeazădirect statele terţe cu care UE are raporturieconomice şi care sunt indirect impuse să seconformeze la rigorile comunitare de asigurare adrepturilor de PI, inclusiv prin includerea expresăa unor prevederi privind asigurarea drepturilorde PI, lupta cu contrafacerea şi pirateria etc. îndocumentele bilaterale semnate între UE şistatele terţe. De menţionat că Planul de AcţiuniRM-UE conţine un capitol referitor la protecţiadrepturilor de proprietate intelectualăşi industrială unde sunt reflectate obiectiveleminime impuse spre realizare RepubliciiMoldova către anul 2007.

Planul de acţiuni este aplicabil din februarie 2005cu o perioadă de implementare prevăzută pentrutrei ani. La finele acestei perioade, odată realizateprevederile Planului de Acţiuni, RepublicaMoldova va putea trece la următoarea etapă înrelaţiile sale cu UE care, conform aşteptărilorChişinăului, ar presupune pentru Moldovaobţinerea statutului de stat asociat.

Astfel, anul 2007 se anunţă a fi unul de răscruce,an în care pe balanţa raporturilor RM-UE pondereva avea credibilitatea noastră în calitatede negociator în procesul de integrare în UE.În 2007, vor fi 10 ani de la primele discuţii privindsolicitarea de sprijin în vederea obţinerii de cătreţara noastră a statutului de membru asociatla UE.*

De faptul cum se vor purta negocierile în 2007depinde de fiecare dintre noi, de acel „pachetde active” pe care Republica Moldova îl va aducela masa negocierilor, inclusiv în materiede protecţie şi asigurare a drepturilorde proprietate intelectuală.

* * *

REALIZĂRILE ŞI RESTANŢELE PRIMULUIAN DE IMPLEMENTARE A PLANULUIDE ACŢIUNI RM-UE LA CAPITOLULDREPTURILE DE PROPRIETATEINTELECTUALĂ ŞI INDUSTRIALĂ

Obiectivul I: Aplicarea standardelor interna-ţionale în acest domeniu, în particular celeprevăzute de Acordul TRIPs .

Activitatea legislativă a fost concentrată în specialasupra proiectelor noi de legi în domeniilespecifice, iniţiate după cum a fost deja menţionatîn cadrul Proiect TACIS.

Utilizând experienţa legislativă acumulată încadrul proiectului, AGEPI a iniţiat de asemeneamodificarea Legii nr. 915/1996 privind protecţiasoiurilor de plante, în vederea conformării siste-mului naţional de protecţie a soiurilor de plante larigorile sistemului UPOV şi ale ComunităţiiEuropene. Pentru a eficientiza activitatea legisla-tivă în acest domeniu, AGEPI a participat lalucrările comitetelor şi grupurilor de lucru aleUPOV, urmărind evoluţiile sistemului sui generisatât pe plan internaţional, cât şi la nivel comunitar.

O conlucrare eficientă în acest sens se realizeazăcu instituţiile specializate ale României de la carese preia experienţa de integrare, se intenţioneazăstabilirea unor relaţii de colaborare cu OficiulComunitar pentru Soiurile de Plante, precum şi cuoficiile naţionale ale unor state membre.

A demarat procesul de armonizare cu standardeleinternaţionale şi comunitare ale legislaţiei îndomeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

Obiectivul II: Asigurarea funcţionării adec-vate a sistemului judiciar în vederea garan-tării accesului la justiţie pentru titularii dedrepturi, valabilitatea şi aplicarea eficientăa sancţiunilor.

* 3-6 decembrie 1997 - are loc vizita la Bruxelles a dlui Ion Ciubuc, Prim-ministru, care a avut întâlniri cu Jean-LucDehaene, Prim-ministrul Belgiei, Hans Van Den Broek, Comisar European, şi Francois Lamoureux, Director GeneralAdjunct al DG1A al Comisiei Europene. Principalul subiect al acestor discuţii a fost solicitarea de sprijin în vedereaobţinerii de către ţara noastră a statutului de membru asociat la UE. Toţi interlocutorii au salutat voinţa politică aRepublicii Moldova, concomitent atrăgând atenţia asupra necesităţii de a implementa în primul rând prevederile APC,trecându-se la o nouă etapă în relaţiile cu UE.

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

Inte

llect

us 1

/200

6

46

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEDe menţionat că legislaţia în vigoare a RepubliciiMoldova permite accesul non-discriminatoriu lajustiţie pentru toţi titularii de drepturi. Totuşi,calitatea deciziilor adoptate pe cauzelede proprietate intelectuală denotă lipsa uneijurisprudenţe în domeniu şi amplifică posibilitateaunor erori judiciare. De asemenea, se impuneo evidenţă strictă a dosarelor pe cauzede proprietate intelectuală, existenţa unei bazede date în domeniu ar facilita cu mult activitateatuturor actorilor implicaţi în procesul de asigurarea drepturilor de PI.

La capitolul legislaţie de asemenea se atestăunele restanţe. Deşi în 2004 au fost introdusesancţiuni pentru încălcarea drepturilor de autorşi a drepturilor conexe, pentru a conforma întregulsistem de realizare a drepturilor la cerinţeleAcordului TRIPs şi, mergând mai departe, pentrua asigura transpunerea Directivei Europene 48/2004/CE privind respectarea drepturilor conexe,este necesar de a opera în continuare modificăriîn actele normative existente, în special în Codulde Procedură Civilă, Codul Penal şi Legea privindContenciosul Administrativ.

Obiectivul III: Consolidarea capacităţilorstructurilor instituţionale relevante, precumşi ale oficiilor pentru drepturile de prioritateindustrialăe, drepturile de autor şi societă-ţile colective. Extinderea cooperăriicu autorităţile din statele terţeşi asociaţiile industriale.

Încadrat într-un proces mai amplu de reformareinstituţională şi legislativă, consolidarea institu-ţională a sistemului de PI a demarat, după cumam amintit deja, cu crearea unui singur organ despecialitate – Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală (AGEPI).

A fost iniţiată, de asemenea, crearea unei Comisiinaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale cuun rol consultativ în dezvoltarea politicilor şi luareadeciziilor pe probleme de protecţie, respectare şivalorificare drepturilor de proprietate intelectualăşi având în componenţa sa reprezentanţi ai tuturorinstituţiilor guvernamentale şi non-guvernamen-tale antrenate în procesul de protecţie şi realizarea drepturilor de PI.

Una din preocupările actuale o constituie siste-mul de gestionare colectivă a drepturilor patrimo-

niale de proprietate intelectuală. Multipleleconflicte care au ca obiect de litigiu un drept deautor sau un drept conex dezvăluie deficienţelesistemului de gestionare colectivă a drepturilorpatrimoniale. La acest capitol se cere, pe de oparte, modificări legislative şi, pe de altă parte,ridicarea nivelului de cunoştinţe al persoanelorimplicate, inclusiv al înşişi titularilor de drepturi cureferire la beneficiile conferite de un drept deproprietate intelectuală, cât şi la limitele acestuia.În Republica Moldova sistemul de administrarecolectivă a drepturilor nu este foarte dezvoltat,limitându-se la existenţa, la moment, a doar douăasociaţii care practică acest gen de activitate.

Cât priveşte relaţiile de colaborare cu instituţiilesimilare din statele terţe şi asociaţiile industriale,AGEPI are semnate 15 acorduri de colaborare îndomeniul PI, inclusiv cu unele state ale UE:Cehia, Estonia, Franţa, Grecia, Lituania, Polonia,Ungaria. A fost instituit un dialog constructivcu oficiile din România şi Bulgaria, a cărorexperienţă de integrare europeană este foartebinevenită şi utilă. În ultimii ani s-a intensificatinteresul marilor asociaţii ale titularilor de drepturipentru republica noastră, pe piaţa moldove-nească fiind prezente aşa asociaţii cum sunt:Federaţia internaţională a industriei de fonograme(IFPI), Coaliţia pentru protecţia drepturilor deproprietate intelectuală (CIPR), Asociaţia euro-peană a titularilor de drepturi REACT Network.

Relaţii fructuoase de colaborare sunt instituite cuOrganizaţia Mondială de Proprietate Intelectualăcu sediul la Geneva şi cu Oficiul European deBrevete cu sediul la München. Se preconizeazăstabilirea unor contacte cu oficiile comunitare despecialitate, şi anume Oficiul pentru ArmonizareaPieţei Interne şi Oficiul Comun pentru protecţiaSoiurilor de Plante.

Obiectivul IV: Majorarea resurselor alocatepentru constrângere, în special a celoralocate Serviciului Vamal şi Instanţelorjudecătoreşti, precum şi majorarea acţiu-nilor de sechestrare şi a celor de combaterea contrafacerii / pirateriei bunurilorîn sectoarele specifice.

A fost îmbunătăţită colaborarea între instituţiileguvernamentale antrenate în protecţia şi asigu-rarea respectării drepturilor de PI (AGEPI, Minis-terul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Instanţele

CO

OPE

RARE

IN

TERN

AÞI

ON

ALÃ

47

Inte

llect

us 1

/200

6

de judecată), inclusiv prin organizarea unorîntâlniri de lucru, iniţierea unor proiecte comune,menite să contribuie la eficientizarea acţiunilor decombatere a încălcărilor drepturilor de proprietateintelectuală.

La moment se discută lansarea unui proiectcomun pentru crearea unui registru privindobiectele de PI protejate pe teritoriul RepubliciiMoldova pentru a fi încorporat în sistemul infor-maţional naţional gestionat în comun cu Minis-terul Dezvoltării Informaţionale şi Serviciul Vamal.

Se organizează şcolarizarea persoanelor impli-cate în procesul de asigurare a drepturilor de PI,în special angajaţii AGEPI investiţi cu funcţie decontrol, reprezentanţii organelor de poliţie şi aiServiciului Vamal, aceasta fiind o parte importantăa strategiei de educaţie profesională continuă aAGEPI.

AGEPI în cooperare cu reprezentanţii MinisteruluiAfacerilor Interne şi altor instituţii abilitate,efectuează controale din oficiu şi la solicitareatitularilor de drepturi privind respectarea dreptuluide autor şi a drepturilor conexe, participă laconfiscarea şi nimicirea produselor audio-videocontrafăcute sau pirate. Astfel, pe parcursul anului2005, au fost realizate 701 controale, în rezultatulcărora au fost ridicate pentru încălcarea dreptuluide autor şi a drepturilor conexe 6976 de produse.De menţionat că în anul 2004 au fost realizate383 de controale, în urma cărora au fost depistate13500 de produse pirate, aceste cifre fiind unmartor elocvent al micşorării numărului deproduse pe piaţă care constituie încălcări aledreptului de autor sau ale drepturilor conexe. Unfactor important care a contribuit la diminuareanumărului de încălcări şi descurajarea contra-venienţilor, l-a constituit şi introducerea (prinLegea nr. 446-XV din 30.12.2004 pentru comple-tarea Codului Penal al Republicii Moldova)sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor de autorşi a drepturilor conexe în Codul Penalal Republicii Moldova.

În acelaşi context, se poate presupune o des-creştere a contravenţiilor ce ţin de contrafacereo dată cu introducerea sancţiunilor penale

şi pentru încălcările dreptului mărcilor, desenelorşi modelelor industriale, proiectul de completarea Codului Penal fiind la etapa de coordonarecu ministerele de resort.

Obiectivul V: Îmbunătăţirea implementăriiconvenţiilor relevante menţionate în art.49 (2) al APC. Elaborarea unui studiuprivind contrafacerea şi pirateria în Moldovaşi asigurarea unui dialog eficient cu titulariide drepturi.

Actualmente Republica Moldova este membră latoate tratatele şi convenţiile internaţionalemenţionate în articolul 49 (2) al APC, acestea fiind,în conformitate cu sistemul legislativ naţional,parte a cadrului regulator în domeniu.

AGEPI realizează monitorizarea permanentăa tratatelor şi convenţiilor în domeniul proprietăţiiintelectuale la care Republica Moldova este parteşi asigură implementarea la nivel naţionala acestora.

Au fost prezentate la Guvern şi contrasemnate deMinisterul Afacerilor Externe şi Integrării Europeneşi de Ministerul Justiţiei proiectele de legi privindacceptarea amendamentelor la Convenţia de laParis şi la alte tratate administrate de cătreOrganizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală.Adoptarea amendamentelor respective de cătreParlament este preconizată pentru începutulanului 2006.

A fost elaborat Proiectul Hotărârii Guvernuluiprivind modificarea regimului de taxe pentruprocedurile legate de protecţia drepturilor de PI,prin care se respectă principiul tratamentuluinaţional prevăzut de Convenţia de la Parisşi tratatele OMC.

A fost elaborat un plan de activitate referitor larealizarea acţiunii prioritare din Planul de AcţiuniRM-UE „Elaborarea unui studiu privind contra-facerea şi pirateria în Republica Moldovaşi asigurarea unui dialog eficient cu titulariide drepturi”, expediat în adresa MinisteruluiAfacerilor Externe şi Integrării Europene şiMinisterului Economiei şi Comerţului ale Repu-

CO

OPE

RARE

INTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ

Inte

llect

us 1

/200

6

48

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEblicii Moldova. Pentru realizarea acestui studiu afost creat un grup de lucru în cadrul AGEPI care aelaborat un chestionar pentru colectarea datelornecesare realizării studiului.

Chestionarul a fost coordonat cu ministerelevizate (Ministerul Afacerilor Interne, MinisterulEconomiei şi Comerţului, Serviciul Vamal,Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Euro-pene) şi expediat în adresa persoanelor intere-sate în luna octombrie, fiind amplasat şi pepagina Internet AGEPI (în limbile română,engleză şi rusă).

CO

OPE

RARE

INTE

RNA

ÞIO

NA

LÃ

Cu părere de rău, la acest capitol AGEPI s-a con-fruntat cu o pasivitate totală din partea respondenţilorselectaţi. Nici titularii naţionali, nici asociaţiile carereprezintă interesele titularilor drepturilor de pro-prietate intelectuală din străinătate prezenţi pe piaţaMoldovei nu au manifestat interes pentru realizareaunui asemenea studiu. În consecinţă, informaţiarecepţionată de către AGEPI până la momentul actualnu este suficient de reprezentativă. De aceea, AGEPIva continua să solicite persoanelor interesatefurnizarea unor informaţii pentru ca studiul să reflecteadecvat situaţia privind aceste fenomene în Repub-lica Moldova.

SUMMARY

The Partnership and Cooperation Agreement (PCA) is the legal basis for EU relations withMoldova. With the joint adoption of the EU-Moldova Action Plan on 22 February 2005,the EU and Moldova have further reinforced their bilateral relationship, providing a newtool to help implement the PCA and bring Moldova closer to the EU.

In this respect, the Republic of Moldova adopted a series of laws on intellectual propertyprotection, adhered to the majority of international treaties and convention in the field,intensified the cooperation relations with patent offices worldwide, became a full memberof the World Trade Organization and signed the Agreement on Trade-Related Aspects ofIntellectual Property Rights (TRIPs).

Since the adoption of the EU-Moldova Action Plan that expressly provides for the realiza-tion of important objectives related to industrial and intellectual property protection by theyear 2007, the State Agency on Intellectual Property is undertaking measures to ensure inthe Republic of Moldova a level of protection of intellectual property rights similar to thatin the European Union.

49

Inte

llect

us 1

/200

6TE

HN

OLO

GII

INO

VATI

VE

Procesul de amestecare decurge în regim forţatşi poate fi aplicat la prepararea amestecuriloruscate, semiuscate, de mortar sau de betonplastic şi vârtos. Cu toate acestea, în procesulamestecării se înregistrează cazuri de blocare aparticulelor între organele de amestecare şi corp,ceea ce conduce la:

Ô majorarea consumului de energie necesarpentru prepararea amestecului;

Ô majorarea consumului de materiale pentruconfecţionarea malaxorului din cauza forţelormari care acţionează asupra organelor deamestecare, arborilor, transmisiei, rulmenţilor;

Ô fărâmiţarea agregatelor şi modificarea, înconsecinţă, a compoziţiei granulometriceiniţiale şi, deci, a calităţii articolelor fabricate.

BLOCAREA ORGANELOR DE LUCRUALE MALAXOARELOR CU BARE

conf. univ., dr. Sergiu ANDRIEVSCHI,Universitatea Tehnic= a Moldovei

Malaxoarele cu organe de lucru în formă de bare [1, 2] contribuie la intensificareaprocesului de amestecare [3] datorită majorării zonei volumetrice de acţionare a barelorasupra materialului, divizării materialului în mai multe şuvoaie şi recombinării lorulterioare, măririi numărului de acţionări ale organelor de amestecare la o unitatede volum, acţionării concomitente a tuturor particulelor amestecului de către organelede amestecare. Totodată, datorită interacţiunii organelor de amestecare, rezistenţase micşorează semnificativ.

Procesul blocării

Dacă în procesul funcţionării malaxorului cuamestecare forţată între organul de amestecare 1(fig. 1, b) şi corpul tobei 2 nimeresc bucăţide agregate 3 în formă de pană şi organul deamestecare este stopat din cauza apariţiei forţelorde rezistenţă adăugătoare, şi anume a forţelor defrecare dintre agregat şi tobă, acest proces estenumit blocare. Probabilitatea blocării depinde devaloarea luftului dintre capătul organului deamestecare şi suprafaţa interioară a corpuluimalaxorului şi dimensiunea particulelor.

La rotirea arborelui împreună cu organele deamestecare şi apariţia blocării, în graficul depen-denţei rezistenţei de perioada de timp apar salturide forţă. Dacă particula nu iese din blocaj,valoarea maximă a rezistenţei se păstrează atâta

Inte

llect

us 1

/200

6

50

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LEtimp cât se petrece blocarea, deci pe parcursulunei jumătăţi de rotaţie pentru coeficientul deumplere Ku=0,5.

În practică, nici un malaxor nu se opreşte dincauza blocării. Aceasta se datorează faptului cămotoarele malaxoarelor au o putere mai maredecât cea necesară pentru amestecare şiînvingerea forţelor de blocare, iar elementelemalaxorului sunt calculate pentru o mărime şi orezistenţă mecanică capabile să reziste lasarcinile mari de blocare. În procesul amestecării,datorită acestui fapt, are loc strivirea agregatelorcare nimeresc între extremitatea organului deamestecare şi corp. În multe malaxoare cu palete,acestea sunt înzestrate cu amortizoare (arcuri,bare de torsiune) care permit ridicarea organuluide amestecare atunci când apar rezistenţe mari şitrecerea lui pe deasupra agregatului stopat. Înasemenea caz, cuantumurile menţionate sunt cumult mai mici, iar agregatele nu sunt strivite.

S-a cercetat, de asemenea, cum are loc blocareaorganelor de lucru în formă de bare fixate în şahpe suprafaţa arborelui. Pentru a evidenţia pro-

cesul de blocare, s-au folosit particule destulde mari, cu dimensiunea medie de 22,7 mm.Diametrul malaxorului - D=300 mm, diametrulbarelor - d=10 mm, unghiul dintre rândurilelongitudinale de bare - α=600, pasul longitudinalal barelor - p=30 mm.

Cercetările efectuate au demonstrat că,în procesul funcţionării malaxorului, blocareaapare în următoarele locuri:

a) între bare şi suprafaţa interioară a pereteluide extremitate 4 al malaxorului (fig. 1, a);

b) între capetele barelor şi suprafaţa interioarăa părţii cilindrice a tobei (fig. 1, b);

c) între trei bare învecinate (fig. 1, c, e);

d) între materialul blocat între bare şi suprafaţainterioară a părţii cilindrice a tobei (fig. 1, d);

e) între materialul blocat între bare şi suprafaţainterioară a peretelui de extremitate (fig. 1, e);

f) blocarea totală, care include toate tipurile deblocare sus-numite.

Fig. 1. Scheme de blocare a particulelor şi barelor în procesul amestecării: 1 - bară; 2 - parteacilindrică a tobei; 3 - particulă de material; 4 - perete de capăt.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

51

Inte

llect

us 1

/200

6

Blocarea de tipul A (fig. 1, a) are loc atunci cânddistanţa dintre bară şi suprafaţa peretelui lateraleste mai mică decât dimensiunea tipicăa particulelor.

Blocarea de tipul B (fig. 1, b) depinde de distanţadintre capătul barei şi suprafaţa interioară a părţiicilindrice a tobei. La distanţe mici, particulaîn formă de pană, care se află între capătul bareişi suprafaţa cilindrică a tobei asigură, cu oprobabilitate destul de înaltă, blocarea. Şi în acestcaz blocarea este evitată dacă distanţa dintrecapătul barei şi corp este mai mare decâtdimensiunea particulei.

Blocarea de tipul C (fig. 1, c) depinde atâtde distanţa dintre barele rândului longitudinalde bare, cât şi de distanţa dintre rândurilelongitudinale. Această blocare este posibilă,probabilitatea fiind mai înaltă în zonele situatemai aproape de centrul malaxorului, undedistanţa dintre rândurile longitudinale este maimică decât cea de la capetele barelor.

Blocarea de tipul D (fig. 1, d) este posibilă atuncicând forţele de frecare ce apar între materialşi suprafaţa interioară a părţii cilindrice a tobeisunt foarte mari. La majorarea forţei de acţionareare loc strivirea particulelor şi deplasareaorganelor de amestecare până când nu apareblocarea în alt loc. Dacă forţele de frecare întrematerial şi suprafaţa cilindrică a tobei sunt maimici decât forţa de acţionare, atunci masa dematerial se deplasează împreună cu barele fărăa se produce amestecarea. Blocarea de tipul E(fig. 1, e) apare între materialul blocat între bareşi suprafaţa interioară a peretelui de capăt. Aiciau loc procese analogice cu cele înregistratela blocarea de tipul D.

Blocarea totală se produce atunci când suntînregistrate toate tipurile de blocări. În acest caz,pentru a deplasa organele de amestecare, estenecesară o forţă de acţionare de o astfel demărime, care să asigure distrugerea particulelor întoate locurile de blocare. Apariţia blocării totale estedeterminată de dimensiunile zonei de materialacţionat de către bare. Dimensiunile zonei depindde interacţiunea particulelor care, după cum seobservă din fig. 1, este marcată cu linii scurte

schiţate prin punctele de contactare ale particulelorpe suprafaţa de contact. Cu cât coeficientul defrecare al particulelor este mai mare, cu atât zona deinteracţiune a particulelor se extinde mai mult şiprobabilitatea blocării se măreşte. Când coeficientulde frecare este mic, barele împing înaintea lor ozonă îngustă de material.

Unghiul de blocare a particulei şi luftuldintre capătul barei şi suprafaţa tobei

Între capetele barelor şi suprafaţa interioară a tobeiîntotdeauna există un oarecare luft. Valoarea acestuiluft, adică mărimea particulelor amestecului ce pot fiblocate între capătul barei şi corpul malaxorului,precum şi forma lor geometrică, influenţeazăconsiderabil rezistenţa de înaintare a barelor prinamestec. Cunoaşterea unghiului de blocare aparticulelor oferă posibilitatea de a determinacorelaţia dintre dimensiunea particulei şi valoarealuftului la care se produce blocarea. Acest faptpermite de a alege parametrii constructivi aimalaxorului cu o rezistenţă de amestecare minimă.

Examinăm particula în formă de sferă acţionatăde bară (fig. 2).

Fig. 2. Schema de calcul a unghiului de blocarea particulei sferice: a) unghiul α<900; b) α=900

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 1

/200

6

52

ASP

ECTE

AC

TUA

LE A

LE P

ROPR

IETÃ

ÞII

INTE

LEC

TUA

LECând bara 1, la rotirea ei în stânga împreună cuarborele 4, se atinge de particula 3, începerostogolirea ei pe suprafaţa interioară a tobei 2sub acţiunea forţei tangenţiale P şi datorită frecăriidintre capătul barei şi sferă. Forţa normală Ncreşte foarte rapid din cauza măririi coardei ECşi, drept rezultat, forţa de frecare în punctele C şi Ecreşte, la rândul ei. Din cauza forţelor mari defrecare, particula nu se mai rostogoleşte şi poatesă se deplaseze în stânga prin alunecare sau săse afle în stare nemişcată (blocată), în funcţie devaloarea acestor forţe.

Forţa R, care menţine particula în blocaj, esteegală cu suma proiecţiilor forţelor F pe abscisa x.Axa x este perpendiculară pe linia care uneştepunctele C şi E de contactare a particulei cu baraşi cu suprafaţa interioară a tobei, trecând princentrul sferei. Forţa R se determină din relaţia:

,2

cos22

cos2 αα NfFR ==

unde: α - unghiul dintre tangentele duse prinpunctele de contactare E şi C, numitunghi de blocare;

f – coeficientul de frecare dintre particulăşi corp.

Forţa S, care tinde să scoată particula din blocaj,este egală cu suma proiecţiilor forţelor N peabscisa x

2sin2 αNS =

Particula se va găsi în stare blocată atunci cândR va fi mai mare decât S

R > S

Substituind în (3) valorile R şi S din (1) şi (2),obţinem:

2sin2

2cos2 αα NNf ⟩ ,

de unde:

2cos

2sin

α

α

⟩f;

2αtgf ⟩ .

Deoarece f=tg ρ, unde ρ este unghiul de frecare,putem scrie:

2α

ρ tgtg ⟩ ,

ş i

iar .

Când unghiul de blocare a va fi mai mic decâtunghiul dublu de frecare, se va produce blocareaşi invers, blocarea nu va avea loc atunci, cândunghiul α va fi mai mare decât 2ρ

ρα 2⟩ .

Pentru materialele pietroase care vin în contact cuoţelul, valoarea medie a coeficientului de frecare feste egală cu 0,3, iar ρ=arctgf=arctg 0,3=16,70.Condiţia pentru lipsa blocării este

α>33,40. De aici reiese că luftul ĺ dintre capătulbarei şi suprafaţa interioară a tobei trebuie să fiemai mic decât dimensiunea particulei sferice.

Notăm înălţimea BK a segmentului de cerc ABCcu h care se determină cu relaţia:

,4

sin2 2 ϕrh =

unde: r - raza particulei, r=d/2;

ϕ - unghiul central al segmentului ABC.

Deoarece ED⊥EB şi CD⊥OC reiese că unghiulBOC=EDC, iar EDC=α şi, prin urmare, unghiulcentral ϕ=2α=2×33,40=66,80

Substituim ϕ în (7) şi obţinem

ddh 0826,048,66sin

02 ==

Luftul ε este egal cu

(1)

(2)

(3)

(4)

ρα 2⟨

2α

ρ⟩

(5)

(6)

(7)

(8)

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

53

Inte

llect

us 1

/200

6

ε =d-BL

Deoarece dimensiunea particulei este cu multmai mică decât lungimea barei 1, adoptăm KL=0şi atunci h=BK, iar ε=d-h.

Pentru evitarea blocării, este necesară condiţia:

ε <d-h.

Substituind în (9) valoarea lui h din (8), obţinem:

ε < d-0,0826 d,

ε< 0,9174 d

În realitate, afară de forţa R asupra particulei,acţionează şi forţa de rezistenţă a materialului dintobă, situat în partea frontală a particulei. În acestcaz, probabilitatea blocării creşte. Pentru evitareablocării, în aceste condiţii, unghiul de blocare αtrebuie să fie mai mare decât cel determinat prinrelaţia (6). Rezolvarea funcţiilor (3) şi (4) pentrudiferite valori crescânde ale lui R demonstreazăcă, la creşterea rezistenţei totale de 3,35 ori,unghiul α trebuie să fie egal cu 900. Deci, pentruevitarea blocării la o asemenea rezistenţă,unghiul α trebuie să fie mai mare de 900.

Conform fig. 2,b, unghiul de blocare α >90 gradegarantează lipsa blocării, deoarece reacţiuneanormală N în punctul de contactare a particulei cucorpul este practic egală cu zero. Organul delucru învinge doar forţa de frecare datorată forţeide gravitaţie a particulei, iar dacă în faţa respec-tivei particule există alte particule, atunci apare şiforţa de frecare cu corpul a acestor particule.Luftul ε , în asemenea caz, trebuie să fie egal curaza particulei sau mai mic decât ea.

Concluzii:

1. În malaxoarele cu bare se pot produceurmătoarele tipuri de blocare a particulelor:între bare şi peretele de extremitate al tobei;între capetele barei şi tobă; între trei baremegieşe; între materialul blocat între bareşi suprafaţa cilindrică a tobei; idemşi suprafaţa pereţilor de extremitate; blocareatotală, care include blocările sus-numite.

2. Unghiul de blocare a particulei în formăde sferă este egal cu unghiul dublu de frecarea particulei cu corpul tobei sau mai micdecât el.

3. Pentru evitarea blocării particulei în formă desferă, luftul dintre capătul barei şi suprafaţainterioară a tobei trebuie să fie mai mic de0,9d, unde d este diametrul sferei.

Bibliografie:

1. Andrievschi S., Lungu V. Malaxor cu acţiuneciclică. Brevet de invenţie al RepubliciiMoldova nr. 479, BOPI nr. 10/1996

2. Andrievschi S., Lungu V. Malaxor cu acţiuneciclică. Brevet de invenţie al RepubliciiMoldova nr. 2301, BOPI nr. 11/2003

3. Andrievschi S. Procesul de amestecare înmalaxoarele cu organe de lucru în formă debare. Meridian Ingineresc. Editura „TEHNICA-INFO”, UTM, Chişinău, 2002, pag. 60-62

(9)

(10)

SUMMARY

Jamming working bodies in the form of the bars used in mixers of new type is investigated.The analysis of five types of jamming is just. The corner at which occurs jamming a spheri-cal granule is equal or less than a double corner of friction. To prevent the jamming, thebacklash between the end of a core and an internal surface of the case of a drum shouldbe less than 0,9d, where d – diameter of a spherical granule.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 1

/200

6

54

Наиболее интенсивно протекает техноло-гический тепломассообмен на стадиях приго-товления, укладки, уплотнения бетонныхсмесей и выдержки свежеизготовленногобетона до приобретения им критическойпрочности, которые сопровождаются экзо-термическими процессами и влияниемокружающей среды - высокой температурылетом, низкой температурой зимой, ветром.

Менее интенсивно проходит эксплуатационныйтепломассообмен в период службы бетона вконструкциях, но от него зависит морозо-устойчивость и другие характеристики бетона,определяющие его долговечность.

Массообмен в порах, капиллярах бетона - этосложный процесс, обусловленный их возникно-вением, и развитием, миграцией в них газо-образных компонентов и жидкости. На на-чальной стадии твердения бетона газовый

ÃÀÇÛ ÁÅÒÎÍÍÛÕ ÃËÓÁÈÍ

Àíàòîëèé ÄÈÄÅÍÊÓË,ä-ð òåõí. íàóêÒåõíè÷åñêèé Óíèâåðñèòåò Ìîëäîâû

Прочность и долговечность бетонов в конструкциях в значительной степенизависят от интенсивности тепломассообменных процессов, т.е. активностимассообмена в порах бетона (газов, пара, жидкой фазы влаги) и режиматеплообмена между бетоном и окружающей средой. Массобмен обусловливаетсяналичием потенциалов концентрации вещества и температуры, теплообмен –наличием процессов конвекции, кондукции и теплового излучения.

компонент представлен только защемленнымвоздухом, объем которого примерно состав-ляет 20 литров на 1 м3 бетона. В последующийпериод, когда гидратация цемента приобретаетлавинный характер и начинается процесссхватывания бетона, сопровождающийсяэкзотермией и внешним тепловым воздей-ствием, в пузырьках защемленного воздухавнутри бетона появляется еще два компонента– пары от испарения свободной воды затво-рения на границе раздела фаз, и газы, десор-бированные с поверхностей твердых компо-нентов, раннее не смоченных в микротре-щинах, загрязненных местах. Адсорбированныегазы, переходя в свободное состояние подвлиянием дополнительной тепловой энергиии энергии смачивания, не имея выходав существующие пузырьки, поры, сами образуютновые пустоты, которые дополняются парами,разрыхляя первоначально уплотненнуюструктуру бетона.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

55

Inte

llect

us 1

/200

6

Таким образом, тепломассообмен при опре-деленных условиях обусловливает деструктивныепроцессы в свежеотформованном бетонев период его твердения, которые являютсянеобратимыми, могут быть значительными ипривести, в том числе, и к снижению прочностибетона на 20 и более процентов.

В связи с вышеизложенным, определиласьнеобходимость в более тщательном изучениигазовой фазы и ее влияния на технологию икачество плотных бетонов.

Известно [1], что процесс физической адсорб-ции газов происходит избирательно, носитполимолекулярный характер, протекаетбыстро и зависит от температуры поверхностии окружающей среды, пропорциональногодавлению газа, химической активности поверх-ности и самих молекул газа, влажности идисперсного материала и т.д. ИсследованиямиП. Фагелера [2] установлено, что один объемпеска адсорбирует 1,2 объема газов, а одинобъем дисперсного карбоната кальция - почти4 объема газов, приведенных и нормальнымусловиям. И. Н. Ахвердов [3] показал, что приразмоле цементного клинкера частицыцемента, охлаждаясь, адсорбируют на своихповерхностях молекулы азота, кислорода, внебольших количествах углекислого газа и др.Г. С. Ходаков [4] утверждает, что при помолеминеральных вяжущих свежеобразованныеповерхности поглощают также некотороеколичество инертного газа аргона.

Уменьшение размера минеральных частиц(например, при помоле) сопровождается

увеличением их удельной поверхностии пропорционально поверхностной актив-ностью к адсорбции газов.

По данным В. А Соколова [9] гелий, водороди неон почти не адсорбируется твердыми теламидаже при очень низких температурах. В нес-колько больших количествах адсорбируется азот,окись углерода, аргон и кислород. Адсорбцияостальных газов уже весьма значительна (рис.1). При этом, чем выше температура кипениявещества, тем лучше оно адсорбируется.

Рис.1. Давление паров веществв зависимости от температуры.

Данные таблицы 1 дают наглядное представ-ление о суммарной поверхности компонентовв одном кубическом метре бетона и ее изме-нение в зависимости от состава.

ТАБЛИЦА 1

Поверхность минеральных компонентов в 1 м3 бетона

Расход материалов в кг/м3 бетона [5]

Поверхность компонентов бетона, м2 Марка бетона

Цемент Щебень Песок Цемент Песок Щебень

Суммарная поверхность, м2/м3

100 230 1215 747 80500 9711 328 90539 150 265 1215 685 92750 8905 328 101983 300 360 1215 630 126000 8190 328 134518

Примечание. Удельная поверхность: цемента – 3500см2/г; песка – 13 м2/кг; щебня фракции20-10 – 0,27м2/кг.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 1

/200

6

56

Приведенные значения удельной поверхностиопределены геометрическими расчетами.Истинная же удельная поверхность материа-лов на порядок больше и образована неров-ностями, раковинами, трещинами, различнойстепенью пористости, пронизывающей весьобъем частичек материала. Это имеет принци-пиальное значение, поскольку вся истиннаяповерхность материала покрыта многомолеку-лярным слоем адсорбированных газов. Всюсложность поверхности твердых тел в физичес-ком и химическом аспекте удачно охарактери-зован Вольфгангом Паули [8] словами: «поверх-ность придумал дьявол».

Теоретические расчеты по определениюобъемов газов, адсорбированных на поверх-ностях минеральных частиц приводились вследующих условиях: молекулы газа, среднийдиаметр которых равен 3,5*10-8 см [6], адсорби-рованы на поверхности плотным слоем(плотность газа приближается к плотноститвердого тела [7]); количество монослоевможет быть различным; при десорбции всемолекулы газа переходят в свободное состоя-ние; при атмосферном давлении в 1 см3

содержится 25*1018 молекул газа [1].

Суть расчета объемов адсорбированных газов(Va) сводилась к определению числа молекулгаза диаметром (d) на поверхностях материаламассой (q), с удельной поверхностью /s/и числом монослоев /m/, а именно:

Объем десорбированного газа с поверхнос-тями компонентов бетона определялсяпо формуле:

Из сопоставления полученных уравненийнаходим, что при переходе из адсорбирован-ного в свободное состояние объем газовувеличивается в 1780 раз.

Общепринято, что качественно отформован-ным считается бетон с коэффициентом уплот-нения 0,98 и выше при объеме сохранившегося

в нем захваченного воздуха 20 л и менее.Теоретическими расчетами выявлено, чтообъем адсорбированных газов для различныхбетонов может достигать 0,2–0,9 л, т.е. ихобъем в 20–100 раз меньше технологическидопустимого содержания воздуха в бетоне /таблица 2/. При переходе же адсорбированныхгазов в свободное состояние, они способнызанять объем в 300-1200 л и таким образом в15-60 раз превзойти объем технологическидопустимого захваченного в бетоне воздуха.

Что касается газов, растворенных в воде, то ихконцентрация зависит от величины коэффици-ента растворимости, показывающего отноше-ние объема растворившегося газа к объемужидкости. При небольшом давлении соблюда-ется закон Генри, согласно которому коли-чество растворившегося газа пропорциональнодавлению. Ниже приведены коэффициентырастворимости газов.

Содержание газов, растворенных в воде,менее заметно по сравнению с адсорбиро-ванными газами. И все же растворенный вводе газ при переходе в свободное состояниеможет занять (но не занимает) в бетоне объемдо 5 л, что составляет 25% и менее от макси-мально допустимого содержания захваченноговоздуха /таблица 2/.

Экспериментальные исследования газовойфазы бетона, проведенные автором, своди-лись к выявлению объемов адсорбционно-связанных газов на поверхностях различныхминеральных компонентов бетона, условийи кинетики перехода их в свободное состояние.Исследования проводились на специальномприборе, сущность которых сводиласьк определению объема или давления газов,перешедших из адсорбированного состоянияв свободное под действием тепла илисмачивания.

Результаты исследований показали /таб.4/, чтопроцесс температурной десорбции заметно

qsmqsmdqsmdd

Va ⋅⋅⋅=⋅⋅⋅⋅

=⋅⋅⋅= −83

2 1083.166

1 ππ (см3)

qsmqsmd

Vd ⋅⋅⋅=⋅

⋅⋅⋅= −5

182 1026,31025

1(см3)

NH3 711 CO2 0.878 H2 0.018 SO2 39.4 CH4 0.033 N2 0.015 H2S 2.58 O2 0.031

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

57

Inte

llect

us 1

/200

6

ТАБЛИЦА 2

Расчетно-гипотетические объемы газов, содержащихся в 1 м3 различных бетонов

Количество газов в литрах Компоненты бетона Расход, кг/ м3

Удельная поверхность

см2/г Десорбированного Адсорбированного

1 2 3 4 5 1. Цементно-песчаный раствор Портландцемент 350 5300 301 0,17

Песок молотый 265 3100 134 0,075

Песок с Мк=2,2 1585 49 13 0,007 Всего: 448 0,252 2. Цементный бетон с крупным заполнителем Портландцемент 485 3500 277 0,156 Песок с с Мк=2,1 824 50 6,7 0,004

Щебень гранитный 1067 2 0,3 0,0002

Всего: 284 0,160 3. Силикатный бетон на гашеной извести Известь пушенка 280 20000 914 0,77 Песок молотый 560 3000 274 0,154 Песок с Мк=1,6 1260 60 12 0,006

Всего: 1200 0,93

ТАБЛИЦА 3

Содержание газов, растворенных в воде затворения (объем газов в пересчетена свободное состояние, в л.)

Характеристика бетонной смеси

Расход воды в л. на 1м3 бетона и содержание растворенного воздуха при крупности гравия:

10 мм 20 мм 40мм Осадка конуса см.

Удобоукла-дываемость

сек. воды воздуха воды воздуха воды воздуха

3 5 7 10

15-30 195 200 205 215

3,64 3,74 3,83 4,01

180 185 190 200

3,37 3,46 3,55 3,74

165 170 175 185

3,09 3,18 3,27 3,46

активизируется при достижении температурыпорядка 60-70°С. Эти результаты хорошосогласуются с данными по определениюрасширения бетона в период тепловой обра-ботки, приведенными С.А. Мироновым и Л.А.Малининой [10 стр.194]. Они указывают, чтовеличина максимального и остаточногорасширения бетона в основном предопреде-ляется величиной его расширения, полу-ченного в период подъема температуры

в интервале 60-70 °С. Учитывая, что паровоедавление в бетоне в этом интервале темпе-ратур еще не существенно, то вероятно, дефор-мации расширения бетона в указанном интер-вале температур возникают вследствие раз-вития газового давления, порожденногопроцессами температурной десорбции.

Основой адсорбционных процессов являетсявсеобщий закон природы, выражающийсяв стремлении систем самопроизвольно

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 1

/200

6

58

уменьшать запас свободной энергии. Стремясьснизить свою поверхностную энергию и нейтра-лизовать электрический заряд, частицатвердой поверхности притягивает к себе атомы,молекулы газов или молекулы воды, имеющиедипольную структуру. Величина адсорбционнойсвязи газов с поверхностью определяется Ван-де-Ваалсовскими силами, а под действиемадсорбционных сил испытывает на поверх-ности раздела фаз колоссальное давление,превышающее 3 –3,5 тыс. МПа газа [3]. Посвоим свойствам адсорбционная вода при-ближается к твердому (псевдокристалли-ческому) телу. Поэтому при смачивании по-верхностей твердых частиц водой она легковытесняет адсорбционный слой газа.

Но как свидетельствуют многочисленныеопыты автора по определению объема газов,десорбированных при смачивании компо-нентов бетона водой и некоторыми раство-

Рис.2. Схема прибора для определенияобъема десорбированных газов принагревании и смачивании.

1. сосуд с материалом.

2. объемомер

3. манометр

4. бюретка для воды

5. потенциометр с термопарой ХК.

6. источник тепла

рами, характерными для бетонных смесей,смачивание не приводит к полной их дегазации/результаты опытов обобщены и сведеныв таблицы 5 и 6 /. При этом установлено, чтообъем газов, десорбированных при смачи-вании, для различных материалов не одинаков.

Эти результаты следует считать приближенны-ми к реальным процессам десорбции газовпри смачивании компонентов в процессеприготовления бетонных смесей.

Сопоставление результатов исследованийтемпературной десорбции и десорбции присмачивании, показало, что процесс десорбциигазов протекает в большей мере под влияниемтемпературы, чем при смачивании.

Вид исследуемых материалов в бетоне, ихдисперсность, смачиваемость, количественноесодержание является исходными технологи-ческими показателями качества бетона. Эти

ТАБЛИЦА 4

Температурная десорбция газов с поверхностей 0,1 кг компонентов бетона

Объем десорбированного газа /см3/ при температуре: Компоненты бетона

400 600 700 800 1000 1200

Известь гашеная 0 75 400 750 1150 1500 Известь негашеная 0 37 267 540 900 1075 Цемент 0 62 300 500 835 890 Песок молотый 0 142 220 290 367 420 Песок рядовой 0 0 140 232 250 265

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

59

Inte

llect

us 1

/200

6TE

HN

OLO

GII

INO

VATI

VE

ТАБЛИЦА 5

Десорбция газа с поверхностей 0,1 кг компонентов бетона при их смачивании водой

Объем десорбированного газа /см3/ при их смачивании водой в % Компоненты бетона

12,5 25 37,5 50 62,5 70

Известь гашеная 270 400 520 540 550 555 Цемент 36 72 103 122 162 175 Песок молотый 80 162 207 232 237 240 Песок рядовой 62 103 115 125 132 137

ТАБЛИЦА 6

Десорбция газа с поверхностей 1 кг компонентов бетона при смачиванииих растворами

Объем десорбированных газов с поверхностей в см3 Смачиваемая жидкость

Кварцевого песка Гашеной извести Цемента Песка молотого

Вода 137 550 175 240 0,5% раствор ссб 162 610 230 265 2% раствор Na2CO3 110 360 195 -

соображения подтверждаются примернымрасчетом объемов оставшихся газов в мелко-

зернистых бетонах, отличающихся лишь видомвяжущих веществ /таб. 7/.

ТАБЛИЦА 7

Обработка экспериментальных данных по определению объема газов, содержащихсяв 1м3 свежеотформованного бетона

Объем десорбированных

газов, л

Объем газов, оставшихся в бетоне Компоненты

бетона

Расход в кг/м3

При нагревании компонентов

(табл.4)

При смачивании компонентов

(табл.5)

В адсорбиро- ванном

состоянии, л

В случае десорбции газа, л

Мелкозернистый бетон на гашеной извести Известь гашеная Песок молотый Песок рядовой

280 560

1260

356

205

315

154

135

173

0,108

0,037

0,076

202

70

142

Всего: 876(100%) 462(53%) 0,221 414(47%) Цементно-песчаный бетон Цемент Песок молотый Песок рядовой

350 265

1585

289

97

396

61

64

217

0,122

0,017

0,096

228

33

179

Всего: 782(100%) 342(44%) 0,235 440(56%)

Примечание: в расчетах не учтен объем газов, растворенных в воде, и объем захваченноговоздуха.

Inte

llect

us 1

/200

6

60

Оставшиеся адсорбированные газы обуслов-ливают плохой контакт твердых частиц, большиедеформативные свойства свежеотформованногобетона в период теплового на него воздействияв летнее время или при пропаривании.

Приведенные результаты исследованийубеждают, что процесс дегазации в какой-томере может быть осуществлен на стадииподготовки компонентов бетона. Для этогоинертные заполнители бетона необходимонагреть до температуры, например, более2000С, а затем смочить их горячей водой,начиная с нижних слоев. При этом интенсивноепарообразование будет способствоватьдегазации. Такой способ подготовки компо-нентов бетона рассматривается как один извариантов дегазации, который, кроме того,позволит стабилизировать влажность компо-нентов бетона и снизить содержание вредныхпримесей.

Наличие адсорбированных газов на поверх-ностях компонентов бетона, оставшихся послеих смачивания, подтверждается исследова-ниями процессов дегазации водных суспензийв мерных цилиндрах под действием вакуума пометодике, разработанной В.В. Волковым [11].При многократном наложении и снятиивакуума в мерном цилиндре над поверхностьюсуспензий, последние увеличиваются в объеме,вспучиваются, что вызвано адсорбированнымгазом, перешедшим в свободное состояние,процесс которого сопровождается увели-чением его объема.

Сопоставление «дыхания» суспензий изизвести - пушенки и известкового теста (прак-тически одного и того же материала) даютоснование полагать, что частички извести,гидратированной при избытке воды с образо-ванием теста на вновь образованных поверх-ностях не содержат адсорбированного газа,в отличие от извести–пушенки, имеющейгромадную поверхность и соответствующееколичество адсорбированного газа. Поэтомув суспензиях, твердый компонент которыхотличается в основном наличием адсорбиро-ванного газа, наблюдаются различные изме-нения объема под действием вакуума/табл.8/.

После каждого цикла наложения вакуумасуспензия теряет часть газа, пузырьки котороговырвались на поверхность и поэтому приследующем наложении вакуума их объемныеизменения уменьшаются в зависимости отгазоудерживающей способности твердогоматериала.

Для изучения процесса дегазации бетонныхсмесей была принята методика исследованияотдельно взятой капли под микроскопом«МИР-2». При помещении в пробирку каплицементного или известкового теста высотойдо 2 мм и в диаметре до 5 мм и созданииразрежения в 650 мм рт.ст. происходит бурноевыделение из нее газа в виде мелких пузырь-ков по всей поверхности с переходом в болеекрупные. При помощи отсчетной окулярнойшкалы микроскопа было установлено, что для

ТАБЛИЦА 8

Влияние многократного вакуумирования на объемные изменения суспензий(в/т = 0,52)

Приращение объемов суспензий, см3/л

Циклы наложения вакуума

Твердый компонент суспензий

1 2 3 4 5

Песок рядовой Песок молотый Известь – пушенка Известковое тесто

147 374 530

80

147 305 340

60

132 235 132

60

85 230

60 50

80 180 30 50

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

61

Inte

llect

us 1

/200

6

цементного теста диаметры газовых пузырьковнаходились в пределах от 0,029 мм до 0,174мм, а для известкового теста наибольшийдиаметр пузырька достигал 0,21 мм. Размерыосновной массы пузырьков составлялиприблизительно 0,058 мм. По высоте увели-чение капли составило 17,3%, т.е. по сравне-нию с первоначальным размером 1,682 ммдостигло 1,972 мм. Замеры диаметров капельбыли следующие:

До вакуумирования

3,364 мм 3,412 мм 4,060 мм

После вакуумирования

3,828 мм 4,776 мм 5,336 мм

Увеличение в процентах

13,7 40 31,4

Увеличение в объеме под действием вакуумахарактерно не только для того или иного тестаили суспензии, но и для свежеотформованногобетона, содержащего газовую фазу. Исследо-вания показали, что деформации такогобетона обусловлены не только расширением внем определенного количества газовой фазы,но и качественным ее содержанием. Так,бетон, сформованный из цементно-песчанойсмеси состава 1:1,5 с В/Ц=0,4 вибрированием втечении 1 мин и потому содержащий воздух игазы во всех формах связи, имел линейныедеформации расширения в вакууме равные25мм/м /рис.2/. Если аналогичную бетоннуюсмесь предварительно подвергнуть вакуумиро-ванию в течение 2 мин, и лишить тем самым еевоздуха во всех формах связи, а затем из нееотформовать образец бетона обычнымвибрированием в течение одной мин и ввести,таким образом, в свежеотформованный бетонтолько защемленный воздух, то под действиемвакуума такой образец бетона будет иметьотносительную деформацию расширения лишь15 мм/м. И, наконец, если аналогичный бетонотформовать в вакууме и, таким образом,лишить его газовой фазы во всех формах связи,то такой бетон не подвержен деформациямпод действием вакуума.

Таким образом, газы, находящиеся в раство-ренном в воде состоянии и адсорбционно-

связанные с поверхностями твердых частицбетона, под действием вакуума переходятв свободное состояние и вызывают объемныерасширения суспензий, водотвердых смесейи свежеотформованного бетона.

l / l; мм/м

Рис. 3. Линейные деформации свеже-отформованного бетона под дейст-вием вакуума в зависимости от нали-чия воздуха в бетоне:

1- бетон с воздухом во всех формах связи;

2 - бетон с защемленным воздухом;

3 - бетон без воздуха.

Обнаруженная нестабильность объемовминеральных смесей в вакууме имеет прин-ципиальное значение для управляемогоформирования структур бетонов, особеннов условиях их тепловлажной обработки. Лабо-раторные исследования [11] показали, чтообразцы бетона, содержащие в своих порахразличное качество газов воздуха и воды, приразогреве их а автоклаве до 75-80 °С и дина-мичном выбросе из автоклава паровоздушнойсмеси, ведут себя по-разному: одни сохраня-ются целыми, другие полностью разрушаются. Втабл. 9 показаны характерные особенностиразвития деструкции бетона от комплексногодействия высвобождающихся и расширяющихсягазов воздуха и паров воды при резком умень-шении давления внутри автоклавной среды.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

Inte

llect

us 1

/200

6

62

Таким образом, объемные изменения различ-ных суспензий, растворных и бетонных смесейпод влиянием газов воздуха, расширяющихся ввакууме, тесно связаны с деструкцией бетоновна стадии их тепловлажной обработки.

Процесс разогрева бетона при тепловлажнойобработке сопровождается тепловым расши-рением всех его твердых, жидких и газообраз-ных компонентов. Коэффициент тепловогорасширения каждого из них различен. Этиразличия достигают более двух порядковвеличин [10]. Поэтому и их вклад в развитиедеструктивных процессов будет соответствоватькоэффициентам теплового расширения.Газовая составляющая в бетоне обладаетнаибольшим тепловым расширением и потомув наибольшей мере оказывает влияние надеструкцию бетона. Более того, газоваясоставляющая создает высокоразвитуюповерхность для парообразования жидкогокомпонента бетона – воды. Давление высво-бождающихся и расширяющихся газов воздухав сочетании с давлением паров воды приповышении температуры приводит к сущест-венному нарушению структуры свежеотформо-ванного бетона, сложившейся при его фор-мовании, и значительному снижению егофизико-механических свойств.

ТАБЛИЦА 9

Влияние условий подготовки бетона на развитие в нем деструкции

Условия подготовки бетона к испытаниям в автоклаве Показатели физических свойств бетона Водонасыщен

кипячением Водонасыщен в

естествен. условиях

Имеет естест-венную

влажность

Подсушен при 1050С в течении 2 часов

Высушен при 1050С до

постоянной массы

Прочность на сжатие, МПа

0,5 0,4 0,6 0,9 1,5

Вода в порах, %

85,8 59,7 51,5 23,5 0,0

Воздух в порах, %

14,2 40,3 48,5 76,5 100

Внешний вид образцов после испытания в автоклаве

Целы, трещин нет

Образцы разрушились полностью, превратились в щебень

Целы, трещин нет

Таким образом, в процессе твердения бетонаодновременно развиваются два противо-положно протекающих процесса – структуро-образование и деструкция. Результирующаяструктурообразования и деструкции – это иесть истинное конечное качество бетона,определяющее экономическую целесооб-разность технологии производства конструкцийи возможности их эксплуатационной долго-вечности.

Поэтому, с целью снижения деструкциитвердеющего бетона, бетонную смесь передформованием целесообразно и технологи-чески необходимо избавить от воздуха и газовво всех формах связи. Об этом речь пойдетв последующих статьях.

Ëèòåðàòóðà:

1. Де-Бур Я.Х. Динамический характерадсорбции. Издательство иностраннойлитературы – М., 1962.

2. Фагелер П. Режим катионов и водыв минеральных почвах. Сельхоз гиз –М.,1938.

3. Ахвердов М.Н. Основы физики бетона. –М., 1981.

TEH

NO

LOG

II IN

OVATI

VE

63

Inte

llect

us 1

/200

6

4. Ходаков Г.С. К физико-химической меха-нике дисперсных тел. – В сб.: Физико-химическая механика дисперсных структур.– М., 1966.

5. Справочник мастера-строителя. Под ред.Д.В. Коротеева. – 2-е изд., перераб. И доп.– М., Стройиздат, 1989.

6. Дж. Кей, Т.Лэби. Таблицы физическихи химических постоянных. – М.,1962.

7. Брунауэр С. Адсорбция газов и паров.Том 1. Физическая адсорбция. Госиздатиностранной литературы. – М.,1948.

8. Бинниг Б., Рорер Г. Растровый туннельныймикроскоп. – В мире науки, 1985, №10,с 26-33.

9. Соколов В.А. Газы земли. – Изд. «Наука».М., 1966.

10. Миронов С.А., Малинина Л.А. Ускорениетвердения бетона. – Гостройиздат. М.,1964.

11. Волков В.В. Оптимизация гидратацион-ного твердения извести в новой вибро-вакуумной технологии высокопрочногосиликатного бетона. – Диссертация.Одесса 1968.

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

La 17 februarie 1941 s-a născut la Dumireşti, reg. Odesa, Ucraina, Panfil APRUDA, doctor înştiinţe agricole, conferenţiar universitar, şef al Departamentului ştiinţă şi formare profesională alMinisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova. A absolvit Institutul Agricol„Mihail Frunze” din Chişinău, facultatea de horticultură, specialitatea agronomie-horticultură(1968).

Din 1986 până în 1998 Panfil Apruda este şeful laboratorului de cercetări ştiinţifice în viticultură alInstitutului Naţional al Viei şi Vinului, exercitând concomitent funcţia de vicedirector pe probleme deştiinţă. Pe parcursul anilor 1998-2001 activează în calitate de şef al Direcţiei generale viticultură,horticultură şi pepinierit a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

A înaintat pentru testare la Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante 16 soiuri noi, 4 aufost omologate în Republica Moldova şi au obţinut brevete de invenţie (Alb de Suruceni, Leana, Doinaşi Alb de Oniţcani), iar 2 soiuri (Doina şi Rosinca) au fost omologate în Federaţia Rusă.

Activitatea ştiinţifică a lui Panfil Apruda s-a materializat în circa 70 de lucrări ştiinţifice în domeniulviticulturii şi fitopatologiei, inclusiv în monografiile: „Înmulţirea şi altoirea viţei de vie”, „Soiuri noicreate şi omologate în Moldova”, „Protecţia integrităţii viţei de vie”, „Protecţia viţei de vie”.

CALENDAR

Inte

llect

us 1

/200

6

64

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

S-a constatat că raţiile vacilor de lapte suntdeficitare în ce priveşte conţinutul de fosfor -30-35%, iod - 45-50%, zinc - 50-55%, mangan -20-23%, cupru - 4-6%, caroten - 45-70%.De asemenea, este deficitar conţinutulde proteine în raţia taurinelor - 20-25%.

Balansarea raţiilor conform indicilor menţionaţieste asigurată folosindu-se adaosurile proteino-vitamino-minerale (APVM), care se includ încomponenţa concentratelor, alcătuind 10-40 lasută din volumul total. Prin urmare, este deosebitde actuală problema elaborării şi aprobării noilorreţete de APVM pentru tineretul taurin, vacilefurajere şi taurii-reproducători.

Se ştie că în republica noastră eficacitatea folosiriinutreţurilor concentrate este foarte scăzută.Nutreţurile se folosesc, mai ales, în formă pură,ori în formă de amestecuri simple din 2-3 soiuri

ROLUL ADAOSURILOR PROTEINO-VITAMINO-MINERALE (APVM)}N ALIMENTA|IA TAURINELOR

dr. ]n [t. agricole Sergiu CO{MAN,Institutul de Zootehnie [i Medicin=Veterinar=

Asigurarea organismului animal cu cantitatea necesară de proteine, macro- şi micro-elemente, vitamine şi alte substanţe biologic active reprezintă una din condiţiile deter-minante pentru sporirea productivităţii animalelor, menţinerea sănătăţii lor în stare satis-făcătoare, creşterea indicilor de reproducţie. În această privinţă sectorul zootehnic dinţara noastră se confruntă cu o serie de probleme care, deocamdată, rămân nerezolvate.

de grăunţoase, în consecinţă înregistrându-sesupracheltuieli considerabile - 25-30%. Folosindadaosurile proteino-vitamino-minerale, crescătoriide animale pot produce nutreţuri combinate binebalansate şi în condiţiile unei ferme obişnuite.

MATERIAL ŞI METODĂ

Pentru cercetări au fost folosiţi tauri-reproducătoride la eleverul INZMV, vaci de lapte de rasa Bălţatcu Negru şi tineret taurin. Experienţele s-auefectuat prin metoda de loturi – lotul-martor şi celexperimental, animalele fiind selectate dupăprincipiul analogiei, în dependenţă de vârstă,productivitate, sex etc.

Au fost desfăşurate 3 experienţe. Pe parcursul lors-a ţinut evidenţa folosirii furajelor, indicilorproductivităţii şi ai reproductivităţii.

65

Inte

llect

us 1

/200

6TE

HN

OLO

GII

INO

VATI

VE

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Pentru efectuarea primei experienţe au fostselectate două loturi (a câte 6 unităţi fiecare) deviţei de 1 - 6 luni. Scopul experienţei: testareaunei noi reţete de APVM pentru alimentareatineretului taurin. Pentru lotul-martor s-a folositAPVM după reţeta cunoscută - nr. 68-1-89(Комбикорма, кормовые добавки и ЗЦМ дляживотных. M. 1990), iar pentru lotul experimental- reţeta de APVM elaborată de noi, aceastadeosebindu-se printr-un conţinut mai înalt dedrojdie furajeră (31% faţă de 10%), şrot defloarea-soarelui (49% faţă de 35%), de aseme-nea, din reţeta experimentală s-au exclus tărâţelede gnu (în reţeta-martor ele constituind 12%), iarcantitatea de fosfat tricalcic a sporit de la 3 la 5%.

În locul premixului standard (II 68-2-89), în reţetaexperimentală s-au introdus 3% de premixelaborat de noi, incluzându-se, în calitate desursă de microelemente proteinate, preparatul“Bioplex” - produs al firmei “Alltech”. Acest APVMa fost testat, introducându-se în componenţanutreţului combinat în proporţie de 30% (înamestec cu porumb - 45% şi cu orz - 25%).

Principalele rezultatele ale productivităţii ani-malelor sunt prezentate în tabelul 1

Totodată, cheltuielile specifice de furaje au fostmai reduse cu 1,6%.

Calculele efectuate confirmă înregistrareaunui efect economic de 17,64 lei/unitate pentruanimalele care au folosit APVM în perioadadesfăşurării experienţei. Adaosurile proteino-vitamino-minerale pentru vacile de lapteau fost elaborate luându-se în consideraţiedeficitul de macro- şi microelemente, vitamine,aminoiacizi în raţiile tipice pentru aceste animale.Au fost elaborate şi aprobate două reţetede APVM. Folosirea acestor adaosuri conformambelor reţete urmăreşte acelaşi scop -asigurarea cât mai deplină a necesităţilorvacilor de lapte privind consumul de substanţenutritive.

Scopul propus a fost realizat pe două căi:drept surse de microelemente în prima reţetăs-au folosit sărurile chelatate de cobalt,mangan, cupru şi zinc obţinute de la Institutulde Chimie al AŞM. În cea de-a doua reţetăs-au folosit sărurile tradiţionale ale acestor micro-elemente. Pentru a balanţa raţiile conform conţi-nutului de metionină şi lizină, în prima reţetă au fostincluse preparate sintetice de DL-metioninăşi concentratul furajer de lizină. De asemenea,

Loturile Specificare I martor II experimental Masa corporală la începutul exp., kg 74,0±4,58 74,0±5,94 Masa corporală la finele exp., kg 170,7±12,77 174,7±13,41 Spor total, kg 96,7±8,5 100,7±7,65 Spor zilnic, g 767±68, 799±60,6 % faţă de martor 100 104,2 Cheltuieli specifice, u. n. 4,30 4,23 % faţă de martor 100 98,4

TABELUL 1

Indicii înregistraţi în perioada testării APVM pentru tineretul taurin de 1-6 luni

Datele incluse în tabel demonstrează că viţeii dinlotul experimental s-au dezvoltat mai intensiv,ajungând la greutatea corporală de 174,7 kg cătresfârşitul experienţei, ritmul de creştere fiind de799 g spor zilnic faţă de 767 g în lotul-martor.

în prima reţetă, spre deosebire de cea de-a doua,a fost introdus biostimulatorul Migughen.

Reţetele acestor adaosuri sunt prezentateîn tabelul 2.

Inte

llect

us 1

/200

6

66

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

TABELUL 2

Adaosuri proteino-vitamino-minerale pentru vaci de lapte, (%)

Componenţa APVM-1 APVM-2

Şrot de soia, floarea-soarelui 51,7 73,7 Concentrat furajer de lizină 26 - DL-metionină 2,3 - Biostimulator 0,3 - Antioxidant (Diludin) 0,2 0,3 Premix INZMV 6 6 Fosfat bisodic 7,5 11,1 Sare de bucătărie 6,0 8,9

Conţinutul 1 kg Unităţi nutritive 1,04 1,03 Substanţe uscate, kg 0,85 0,85 Proteină brută, g 228 246 Proteină digestibilă, g 200 216 Grăsime brută, g 34 22 Celuloză brută, g 103 127 Amidon, g 34 33,8 Zahăr, g 39,9 42,6 Calciu, g 5,4 5,3 Fosfor, g 20,5 31,8 Cupru, mg 29,8 46,9 Zinc, mg 494,5 728,3 Cobalt, g 332 502,5 Mangan, g 6,1 9,2 Iod, mg 6,9 10,4 Vitamina A, mii UI 118,4 179,2 Vitamina D, mii UI 8,9 13,4 Vitamina E, mg 375 550 Lizină, g 30,1 7,1 Metionină, g 24,9 4,7

Aceste adaosuri au fost administrate în compo-nenţa unor amestecuri de grăunţoase în proporţiede 15% (APVM-1) şi 10% (APVM-2).

În perioada experimentală (90 de zile), în raţiilevacilor din toate cele trei loturi (I lot - martor,II lot - APVM-1; III lot - APVM-2) s-au utilizat practicaceleaşi cantităţi de nutreţuri, unica deosebirefiind aceea că au fost incluse adaosuri diferite.

Folosirea adaosurilor a contribuit substanţial lasporirea productivităţii animalelor (tab. 3). Astfel,productivitatea vacilor din lotul II experimentala sporit până la 2023,2 kg de lapte natural şi 1739kg de lapte cu grăsimea de 4%, adică cu 11şi, respectiv, 13,5% mai mult decât în lotul martor.Această diferenţă este autentică P<0,001.Productivitatea vacilor din lotul III experimentaleste mai înaltă decât în lotul-martor cu 8,1şi, respectiv, 9,0%.

Cel mai înalt randament la administrarea furajelors-a constatat în loturile experimentale (pentru 1 kg de

lapte natural s-au cheltuit 0,72-0,74 unităţi nutritive,iar pentru 1 kg de lapte cu un conţinut de grăsimede 4% - 0,84 şi 0,87 unităţi nutritive, ceea ce constituiecu 3,9-7,6% mai puţin decât în lotul-martor).

Folosirea adaosurilor a contribuit şi la sporireaindicilor de reproducţie ai vacilor de lapte. Astfel,pentru însămânţarea lor s-au cheltuit câte 1,6-1,9doze de material seminal faţă de 2,6 dozeîn lotul-martor. Perioada de asistenţă s-a reduscu 6,2-7,2 zile.

Rezultate pozitive au fost înregistrate, deasemenea, şi la administrarea adaosurilorproteino-vitamino-minerale în raţiile taurilor-reproducători. În procesul experienţelor, au fosttestate câteva reţete, cea mai eficientădovedindu-se a fi următoarea: faină de soiaprelucrată termic - 48%, şrot de floarea-soarelui- 8%, faină de provenienţă animalieră - 25%,fosfat tricalcic - 7%, sare de bucătărie -5%, premix - 7%.

67

Inte

llect

us 1

/200

6

Un kg de adaos, având această compoziţie,conţine: 1,2 unităţi nutritive, 321,4 g proteină brută,127 g grăsime brută, 54,1 g sare de bucătărie,25,4 g calciu, 23,2 g fosfor, 23,6 mg cupru, 178,4mg zinc, 7,63 mg cobalt, 158,3 mg mangan, 10,8mg iod, 322 mii UI vitamina A, 15 mii UI vitamina D,409 mg vitamina E, 3,78 g vitamina C.

Adaosul respectiv se administrează în raţiataurilor-reproducători, constituind 20% dingreutatea totală a nutreţului combinat. Folosireaacestui adaos oferă posibilitatea de a balanţamai bine raţiile în ceea ce priveşte conţinutul deproteină brută, grăsime brută, calciu şi fosfor,microelemente şi vitamine.

Pentru testarea adaosului în cauză, s-a efectuat oexperienţă ştiinţifică în care timp de 90 de zile aufost implicate două loturi de tauri-reproducători.Raţiile zilnice ale animalelor din ambele loturierau aproximativ egale, unui animal revenindu-ipe zi (kg): fân de lucernă - 5,3; fân de ierburi - 3,3;siloz de porumb - 1,5; concentrate - 2,5; zahăr -0,3, ouă - 2 unităţi.

Utilizarea adaosului propus a avut o influenţăpozitivă asupra cantităţii şi calităţii materialului

seminal. Lotul experimental s-a dovedit a fisuperior lotului-martor în ceea ce priveşte canti-tatea de doze congelate, sporul constituind 34,7%.S-a constatat, de asemenea, că indicii calitativi aimaterialului seminal, mobilitatea şi viabilitatea sadupă decongelare, în lotul experimental sunt maiînalţi cu 14,1 şi, respectiv, 11,1%.

CONCLUZII

1. Au fost elaborate şi testate adaosuri proteino-vitamino-minerale (APVM) pentru tineretultaurin, vacile de lapte şi taurii-reproducători.Includerea APVM în componenţa concentra-telor conduce la o balanţare mai bunăa raţiilor taurinelor în ceea ce priveşte con-ţinutul de proteine, macro- şi microelemente,vitamine, drept rezultat înregistrându-sesporirea pro- ductivităţii animalelor, a calităţiiproducţiei şi a indicilor de reproducţiecu 4,2-14,1%.

2. S-a constatat, de asemenea, că folosireaacestor adaosuri în componenţa ameste-curilor de concentrate permite să fieobţinute nutreţuri combinate în condiţiide fermă.

TEH

NO

LOG

II IN

OVA

TIV

E

TABELUL 3

Productivitatea vacilor şi cheltuielile specifice

Loturile Specificare

I martor II experimental

III experimental

Producţia globală de lapte natural pe perioada experimentală la o unitate, kg 1822,2±19,13 2023,2±10,81

1969,7±9,27

În % faţă de martor 100 111 108,1 Productivitatea zilnică, kg/unitate 20,2±0,21 22,5±0,42 21,9±0,44 Conţinutul de grăsime în lapte, % 3,36±0,13 3,44±0,14 3,39±0,07 Producţia globală de lapte cu un conţinut de grăsime de 4%, kg 1532,5±45,69 1739,0±54,44 1669,7±30,21 În % faţa de martor 100 113,5 109 Productivitatea zilnică, kg/unitate 17,0+0,48 19,3±0,61 18,6+0,31

SUMMARY

Providing the animal organism with the required quantity of proteins, macro- and microele-ments, vitamins and other biologic active substances represents one of the determinantconditions for raising the productivity of animals, maintaining health thereof on the satis-factory level, increasing the reproducing indices. The author informs us about the results ofhis investigations in relation with above mentioned matters. In the frame of the investiga-tions there were elaborated and tested proteino-vitamino-mineral additives (APVM) foryoung bulls, milk cows and reproduction bulls, that show very good results, raising theanimals productivity, products quality and reproduction indices.

Inte

llect

us 1

/200

6

68

– Centrul de Creaţie Tehnică pecare îl conduceţi a sărbătoritrecent o frumoasă aniversare.Vă rugăm să informaţi cititoriirevistei “Intellectus” cu date dinistoricul învăţământului extra-şcolar din republică şi activit-atea pe care o desfăşoarăCentrul în ultimii ani.

- Dacă privim în istorie, primainstituţie de învăţământ extra-şcolar de stat a fost Staţiatinerilor tehnicieni, fondată înanii 30. Aceasta a servit ca unpunct iniţial al sistemului de statal învăţământului extraşcolar pentru elevi. Centrulnostru de Creaţie Tehnico-Ştiinţifică a Elevilor afost fondat în anul 1975, a integrat şi dirijatactivitatea tuturor staţiilor tinerilor tehnicieni, acluburilor şi cercurilor de creaţie din republică. Înanii 90 au existat 47 de centre, dintre care la oraactuală activează doar 18: 10 în RepublicaMoldova şi 8 în Transnistria, numărând 10.358elevi. Din această cifră, 16 la sută din elevi suntpreocupaţi de inventică. Printre cele mai active senumără centrele din Străşeni (director Ion Sârbu),Orhei (director Vitalie Ţvercovschi), Edineţ (directorVasile Iaroţchi) ş.a. Deja de 5 ani funcţioneazăClubul aeromodeliştilor “Icar” din Ghindeşti,Floreşti, în cadrul căruia elevi de diverse vârste se

CREA|IA TEHNIC+ A ELEVILOR –TRADI|IE {I ACTUALITATE

Centrul de Creaţie Tehnico-Ştiinţifică a Elevilor din Republica Moldova a marcat recent30 de ani de activitate fructuoasă.

Succesul înregistrat în dezvoltarea creaţiei tehnice în cadrul CCTŞEM este rezultatulbunelor tradiţii, experienţei bogate, acumulate în decursul celor trei decenii,cât şi al relaţiilor durabile stabilite în ultimi ani cu instituţiile de învăţământ complementardin Franţa, Olanda, Cehia, Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus şi România.

Cu acest prilej, corespondentul nostru i-a adresat câteva întrebări dlui Anatol Carnauhov,dr. în pedagogie, directorul acestei instituţii de învăţământ extraşcolar, la care dumnealuia răspuns cu plăcere.

ocupă de modelareaşi construcţia aparatelor dezbor. Membrii acestui club audevenit în repetate rânduricampioni ai competiţiilornaţionale la probele tehnico-sportive. Lecţiile care se ţin încadrul clubului nominalizat suntcontra plată.

Actualmente la Centrul nostrude Creaţie Tehnică funcţio-nează 76 de cercuri, printrecare: cercul ştiinţific “Logos”,laboratoarele de modelism“Pilot”, de inventică “Inven-

tatorul”, de informatică “Tehnica de calcul”, deestetică, foto şi design. În activitatea Centruluisunt încadraţi 1140 de elevi.

Dorinţa de a fi constructor, de a făuri cu mâinileproprii diverse modele, dispozitive, programecomputerizate i-a atras pe mulţi adolescenţi laCentrul nostru. Acumulând cunoştinţe şi abilităţitehnice, elevul îşi realizează potenţialul săucreativ, ceea ce-i produce o mare satisfacţie,educându-i spiritul propriei demnităţi, aceastaconstituind, de fapt, fundamentul formării perso-nalităţii civice.

După cum am menţionat, elevii care frecventeazăcursurile trăiesc bucuria şi satisfacţia familiarizării

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

69

Inte

llect

us 1

/200

6

cu lumea tehnicii, realizării şi lansării modelelor,participării la expoziţii ale lucrăriror creative, ladiverse concursuri.

O atenţie deosebită la Centrul de Creaţie Tehnicăse acordă orientării profesionale de tipul “omul–tehnica” şi dezvoltării competenţelor anterioarepregătirii profesionale a elevului.

Direcţiile creaţiei tehnice a tineretului reflectărealizările actuale ale ştiinţei şi tehnicii, fiindlegate de necesităţle economiei naţionale şi nunumai: mecanizarea agriculturii, dezvoltareatransportului, aviaţiei, valorificarea spaţiuluicosmic – toate acestea constituie conţinutulexplorărilor ştiinţifice reale ale elevilor, corelate cuelaborarea şi confecţionarea modelelor, utilajelor,aparatelor de zbor, roboţilor, maşinilor agricole decapacitate mică şi pieselor pentru ele, precumşi al diverselor proiecte ştiinţifico-tehnice.

Destinaţia principală a sistemului învăţământuluiextraşcolar pentru copii din republică constă încrearea condiţiilor pentru alegerea liberă de cătrefiecare copil a domeniului de învăţământ,a profilului programului extraşcolar şi a timpuluireglementat pentru însuşirea cunoştinţelorşi deprinderilor.

Iniţiind copiii şi adolescenţii cu lumea uimitoare atehnicii, lumea acţiunilor utile şi interesante,pedagogii Centrului de Creaţie Tehnică şi aişcolilior de cultură generală soluţionează uncomplex întreg de obiective instructive.

În scopul integrării optime a elevilor în sferacreaţiei tehnice, activitatea respectivă constituieo sarcină principală şi pentru gimnazii, liceeşi colegii. Centrul nostru colaborează, de ase-menea, cu şcolile-internat şi cu şcolile pentrucopii cu aptitudini limitate, unde instruirea are loc

conform unor programe speciale, ceea cecontribuie la adaptarea copiilor la solicitărilerealităţii contemporane.

Concomitent cu instituţiile extraşcolare, care seaflă în subordonarea Ministerului Educaţiei,Tineretului şi Sportului, funcţionează şi cluburi lalocul de trai – instituţii extraşcolare subordonateorganelor administraţiei publice locale. Astfel, înmunicipiul Chişinău funcţionează 54 de cluburi deacest gen. Acestea sunt foarte comode pentrucopii şi părinţi, deoarece nu trebuie să sedeplaseze departe de casă. În aceste cluburifuncţionează diverse cercuri şi secţii gratuitepentru toţi doritorii, dar prioritate se oferă copiilorinvalizi, celor din familii incomplete, adolescenţiloraflaţi la evidenţă în comisiile pentru minori şi altorcopii lipsiţi de protecţie.

Educaţia tehnică şi cea tehnologicăau o semnificaţie şi sunt de o actualitatedeosebită în perioada restabilirii şi dezvoltăriiţării noastre, când sunt solicitaţi oameni cugândire analitică, apţi să creeze, să făureascăşi să renoveze.

- Ce măsuri au fost întreprinse în ultimii ani deGuvernul republicii şi Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului pentru dezvoltarea încontinuare a învăţământului extraşcolar din ţară?

- Pentru perioada anilor 2005-2010 a fost elaboratProgramul dezvoltării învăţământului din Moldova,aprobat de către Ministerul Educaţiei, Tineretuluişi Sportului, în care sunt determinate scopurileşi direcţiile organizării, dezvoltării şi perfecţionăriieducaţiei în cadrul învăţământului de lungădurată. Un rol deosebit în acest Program seacordă institituţiilor de învăţământ extraşcolarpentru elevi - educaţia omului creativ prin inter-mediul inventivităţii tehnice.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat la 7 mai2005 Programul “Copii dotaţi”, care prevede

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

Inte

llect

us 1

/200

6

70

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TI

NER

E

crearea centrelor de instruire la distanţă, organi-zarea concursului “Elevul anului”, fondarea în anul2006 a revistei de popularizare a rezultateloractivităţii de cercetatre ştiinţifică a elevilor, organi-zarea şi realizarea olimpiadelor.

- Ce aţi organizat cu elevii care participă lacercurile de creaţie?

În anul 2003 colectivul Studioului video “Viitorul”a ocupat primul loc la festivalul internaţional defilme video pentru copii din or. Minsk (Belarus)pentru filmul “Totdeauna cu noi”, competiţie la careşi-au dat concursul 80 de participanţi din Cehia,Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina, Moldova şi ţaragazdă. Iar în 2004, la festivalul “Barza de cristal”,care a avut loc la Cracovia (Polonia), au participatelevi din Franţa, Germania, Italia, Polonia, Ucrainaşi Moldova. Noi am obţinut de asemenea primulloc pentru filmul “Mihai Eminescu”.

În prezent elevii lucrează asupra unui nou film,intitulat “Dor de mamă”. Vom demonstra lucrareala concursul naţional de filme video pentru copii“Plai natal”, care va avea loc în luna octombrie2006 la Chişinău. La acest festival vor participaelevi din Belarus, Polonia, Cehia şi România.

Anul trecut elevii noştri Vasile Vârlan şi IonMartâniuc au participat la Expoziţia de creaţietehnico-ştiinţifică a tineretului din or. Moscova. Eiau prezentat un dispozitiv de determinare a stăriigrăunţoaselor în depozite, obţinând locul trei întreparticipanţii din CSI la secţiunea “Tineri tehnicieniîn agricultură”.

Succesele obţinute de elevii noştri se datorează înmare parte şi activităţii meticuloase, de înaltăcalificare a pedagogilor experimentaţiIs. Doctoreanu, Z. Arapu, I. Hanganu, V. Sircovschi,Z. Raevschi, R. Chiruţa, V. Ciornâi, S. Lebedev ş.a.

Cu ocaziaaniversării de 30 deani ai Centrului amorganizat Expoziţia“TEHEXPO-2005”,la care au fostprezentate cele maibune lucrări aleelevilor dinChişinău şi dinraioanele republicii:diverse modele deavioane, rachete,zmei, dispozitiveetc. Vizitândexpoziţia, membrii

Asociaţiei Europene Internaţionalea Instituţiilor Extraşcolare din Franţa şi Olanda ne-au mărturisit că nu au văzut până acum aşa ceva,doarece la ei copiii se ocupă în cercurile extra-şcolare cu dansul, poezia, teatrul, dar nu şi cucreaţia tehnică.

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

- În fiecare an la Centrul de Creaţie Tehnică sedesfăşoară Săptămâna ştiinţei şi tehnicii pentruelevi şi adolescenţi, în cadrul căreia se convoacă oConferinţă naţională, Concursul republican altinerilor radioconstructori, Concursul republican deinformatică şi Concursul republican de design.Anul trecut la aceste activităţi au participat circa1000 de elevi, demonstrând rezultate performante.Am avut şi oaspeţi din Kiev, Viniţa, Odesa (Ucraina)şi Iaşi, Ploieşti, Galaţi (România).

A devenit deja o tradiţie organizarea de cătreCCTŞEM a Spartachiadei naţionale la probeletehnice de aero- şi rachetomodelism, zmeiaerieni şi modele radioghidate, carting etc., careare loc la Vadul lui Vodă. Anul trecut la competiţiiau participat circa 1500 de elevi.

71

Inte

llect

us 1

/200

6

În anul 2005 la Pragaa apărut o culegerecolectivă intitulată„Învăţământulsuplimentarşi neformal înEuropa” în redacţialui René Klarijs, cuparticiparea Direcţieiprincipale privindproblemeleînvăţământului şiculturii pe lângăComisia europeană

din Bruxelles şi Fondului olandez Jantje Beton.

Cartea a fost editată în limbile engleză şi rusă şiinclude experienţa învăţământului extraşcolar dinBelarus, Belgia, Bulgaria, Germania, Spania,Lituania, Moldova, Olanda, Rusia, Slovacia,

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

- Cu cine mai colaboraţi? Cine sponsorizeazăactivitatea Centrului?

- Ca şi celelalte instituţii extraşcolare, ducem lipsăde utilaj, de mijloace financiare, deoarece ministerulnu poate acoperi toate necesităţile noastre.Sursa mijloacelor extraşcolare pentru procurareainstrumentelor şi utilajelor noi, pentru realizareaacţiunilor publice o reprezintă foştii noştri elevi,care actualmente se află în fruntea diverselorîntreprinderi, instituţii, firme şi, în măsuraposibilităţilor, sponsorizează Centrul. Altă sursăo constituie activitatea indispensabilă a tinerilortehnicieni – implementarea proiectelor lor, atehnologiilor noi, a propunerilor de raţionalizare etc.Din anul 2000 CCTŞEM a devenit membru perma-nent al Asociaţiei Europene Internaţionale a In-stituţiilor Extraşcolare (EAICY) cu sediulla Praga (Cehia).

Anul trecut am stabilit relaţii de colaborarecu o universitate din Chicago (SUA), care cerce-tează problemele de inventică. Pentru luna apriliecurent am planificat o întâlnire cu profesoriiacestei instituţii, pentru a deschide la Centrulnostru o şcoală care se va ocupa de dezvoltareala elevi a ingeniozităţii privind problemelede inventică.

- Vă mulţumesc pentru informaţia acordatăşi Vă doresc în continuare succese şi mai mariîn descoperirea şi educarea tinerelor talentetehnice din republică.

Interviu realizat de Mihai CUCEREAVÎI

În imagini: elevii Centrului de Creaţie Tehnică,participanţi şi învingători la diverse competiţiinaţionale şi internaţionale.

Foto de I. Freidchin şi M. Cucereavîi

Ucraina, Franţa şi Cehia. Un amplu material latema „Învăţământul extraşcolar al copiilor dinRepublica Moldova”, semnat de interlocutorul Dvs.face parte din culegerea menţionată.

- Am vrut să aflu dacă discipolii Dvs. au brevetatvreo invenţie?

- Am brevetat invenţia “Ţintă sportivă pentru joacă”,la care şi-au dat concursul patru elevi de laCentrul de Creaţie Tehnică.

- Ar fi binevenit ca pe viitor elevii Centruluisă participe cu invenţiile lor şi la Expoziţia Inter-naţională Specializată “INFOINVENT”, organizatăde Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelec-tuală la CIE “Moldexpo”.

- Sunt de acord cu Dvs. Totul depinde de relaţiile cuAGEPI, pe care dorim să le consolidăm în continuare.

Inte

llect

us 1

/200

6

72

Antrenarea în activitatea unor cercuri de creaţietehnică, participarea la concursuri specializatesunt benefice şi lărgesc orizonturile cunoaşterii.Însă asemenea activităţi se desfăşoară sporadic,iar numărul participanţilor este foarte redus. Lanivel naţional se organizează doar olimpiadeleclasice, unde se întrunesc „cei mai buni dintre ceimai buni”. Există şi alţi tineri, care pot obţinerezultate identice sau chiar şi mai performante,însă, dintr-un motiv sau altul, aceştia nu seimplică în activităţi creative sau nu sunt interesaţisă-şi manifeste abilităţile. O experienţă remar-cabila a fost acumulată în Federaţia Rusă, ţarăcare, la nivel naţional, desfăşoară un programcomplex de susţinere a tinerilor dotaţi [1]. Apli-cându-se efectiv acest program, a fost restabilitălegătura dintre generaţiile de cercetători, momentdeosebit de important în procesul de cercetareştiinţifică. La realizarea programului în cauză îşidau concursul elevi, liceeni, studenţi, doctoranzişi cercetători deja afirmaţi.

Sarcini identice stau astăzi în faţa Asociaţiei TinerilorCercetători din Moldova „PRO-Ştiinţa” [2] care,

TINERII DOTA|I AU NEVOIEDE SUS|INERE

Valeriu CIORB+, expert Sec\ia examinarepreliminar=, metodologie,Pre[edintele Asocia\iei TinerilorCercet=tori din Moldova “PRO-{tiin\a”

în vederea soluţionării problemelor existente,a organizat, în decembrie 2005, în incinta LiceuluiTeoretic „Gaudeamus” din Chişinău, o masă rotundăcu genericul „Stimularea potenţialului creativ altinerilor dotaţi, implicaţi în activităţile de cercetareştiinţifică”. La reuniune au participat organizaţii şipersoane antrenate nemijlocit în procesul educăriinoii generaţii de tineri dotaţi: Organizaţia non-guvernamentală „Spre viitor”, Palatul Naţional deCreaţie a Copiilor şi Adolescenţilor, Liceul „Gaude-amus”, Centrul de Creaţie Tehnico-Ştiinţificăa Elevilor din Moldova, CRLT „GUTTA-Club”, Asociaţia„Leagănul dascălului”, prof. univ. dr. Petru Gaugaş,prim-prorector USM, Rodica Grimailo, şefa CentruluiMetodic al Direcţiei Învăţământ, Tineret şi Sport(DÎTS), mun. Bălţi, Valeriu Baban, şeful CentruluiMetodic al DÎTS din mun. Cahul, Valentina Miron,şefa Direcţiei Generale Educaţie, Ştiinţă, Tineretşi Sport (DGEŞTS) a mun. Chişinău, Ion Ciobanu,şef Direcţie Programe pentru Tineret, MinisterulEducaţiei, Tineretului şi Sportului (METS) etc.,precum şi elevi ai liceului-gazdă, care au obţinutrezultate performante în activitatea de cercetareştiinţifică.

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

Trăim într-o societate care le oferă tinerilor cu aptitudini deosebite prea puţineposibilităţi de afirmare în domeniul cercetărilor ştiinţifice. Manifestând interes pentru unanumit domeniu al ştiinţei, un elev dotat, de exemplu, rareori reuşeşte să obţină mai multeinformaţii din domeniul de interes decât ceea ce îi oferă programa şcolară.

73

Inte

llect

us 1

/200

6

Aşadar, scopul mesei rotunde a fost de a sensi-biliza factorii de decizie din domeniul educaţieişi cercetării privind necesitatea stringentăa susţinerii tinerilor talentaţi. Printre obiectivelevizate s-a numărat şi informarea participanţilorreferitor la problemele ce ţin de pregătireacadrelor ştiinţifice; căutarea căilor de soluţionareşi formularea unor propuneri pentru rezolvareaproblemelor existente în domeniu; crearea unuigrup de lucru şi schiţarea planului de acţiuniîn vederea susţinerii tinerilor dotaţi.

Preşedintele Organizaţiei „Spre viitor”, NataliaBoiarinov, a făcut o prezentare succintă a acesteiorganizaţii, menţionând faptul că elevii Liceului„Gaudeamus”, care înregistrează, sub îndru-marea profesorilor, rezultate notabile în activitateade cercetare, participă de câţiva ani la Conferinţaştiinţifico-practică a liceenilor «ШАГ В БУДУЩЕЕ»[3], desfăşurată anual la Universitatea Tehnicăde Stat „N. Bauman” din Moscova. Preluândexperienţa colegilor din Rusia, în mai 2005, a fostorganizată, în incinta Universităţii de Stat dinMoldova, ediţia I a Conferinţei ştiinţifico-practicerepublicane a elevilor, la care au participat cca200 de elevi cu aproximativ 180 de lucrări.Informaţii interesante despre participarea elevilorliceului la această conferinţă a prezentatşi Svetlana Beleaev, directoarea Liceului„Gaudeamus”. Vorbind despre necesitateasusţinerii tinerilor dotaţi, Pavel Cerbuşca, direc-torul adjunct al Liceului „Gaudeamus”, a subliniatcă „viitorul societăţii noastre depinde de modul încare tinerii de astăzi vor contribui la rezolvareaproblemelor existente”.

Referindu-se la o altă iniţiativă, lansată şi susţi-nută de DGEŞTS a mun. Chişinău, ValentinaMiron, şefa direcţiei, a relatat că la propunereadnei T. Curtescu, specialist principal al DGEŞTS,în cadrul Consiliului de Administrare s-a decisinaugurarea Centrului municipal de formare apersonalităţii competitive, antrenând în acest scopprofesionişti din domeniu, psihologi. Astfel, a fostlansat proiectul „Formarea personalităţii competi-tive în rezultatul diagnosticării, cercetăriişi educării copiilor cu aptitudini speciale” - „ICAR”(Inteligenţă, Capacitate, Asiduitate, Raţionament).Din septembrie 2005, în cadrul Centrului munici-pal de formare a personalităţii competitive „ICAR”au fost desfăşurate cca 20 de activităţi în prob-lemele prevăzute de program.

Valeriu Volcov, directorul Palatului Naţional deCreaţie a Copiilor şi Adolescenţilor, a trecut înrevistă activitatea societăţii „Viitorul”, programeleei cuprinzând un număr considerabil de copiidotaţi. Directorul Centrului de Creaţie Tehnico-Ştiinţifică a Elevilor din Moldova, Anatol Carnauhov,s-a referit pe larg la activitatea diverselor cercuricare funcţionează în cadrul instituţiei, frecventatesăptămânal de peste 1200 de elevi.

Natalia Halalim, şefa Centrului Republican„GUTTA-Club”, a informat audienţa că printreactivităţile de orientare ecologică ale organizaţieimenţionate se numără şi Festivalul EcologicEuropean „Ecotopia” [4], desfăşurat în perioada1-14 august 2005, cu tema „Tehnologii alterna-tive”, unul dintre obiective fiind antrenarea tinerilorîn cadrul activităţilor creative şi inventive privindsursele alternative de energie.

Rodica Grimailo, şefa Centrului Metodic al DÎTS,mun. Bălţi, a subliniat că scopul principalal instituţiei pe care o reprezintă este formareacontinuă a cadrelor didactice. Dânsa a afirmatcă şi la Bălţi sunt necesare activităţi de susţinerea iniţiativelor creative ale elevilor şi că va iniţiaîn scurt timp un program similar de activităţi.

Programul Cadru 6 (PC6) al Uniunii Europene [5]în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice,care se află la etapa finală de implementare,a fost prezentat de către prof. univ. dr. PetruGaugaş. Din anul 2007 va demara ProgramulCadru 7 (PC7) al UE, care are ca priorităţimobilitatea cercetătorilor şi pregătirea cadrelorîn domeniul cercetării. Astfel, Republicii Moldovai se oferă posibilităţi largi de a se include efectivîn realizarea acestui program, însă e nevoiede o mobilizare mai decisă la nivel local. Vorbi-torul a constatat cu îngrijorare faptul că în Repub-lica Moldova la nivelul factorilor de deciziese întreprinde foarte puţin pentru susţinereatinerilor dotaţi.

Cu regret, analizând datele statistice recente,constatăm o îmbătrânire a cadrelor din sectorulde cercetare şi afluxul foarte redus de tineri însectorul dat. La ora actuală tinerii cu vârsta depână la 30 de ani reprezintă doar două procentedin numărul total al colaboratorilor instituţiilor decercetare din Moldova.

Dumitru Badicean, directorul executiv al ATCM„PRO-Ştiinţa”, a relatat în cadrul mesei rotunde

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

Inte

llect

us 1

/200

6

74

despre eforturile de susţinere a tinerilor cerce-tători, depuse de ATCM „PRO-Ştiinţa”, care sebucură de o susţinere mai mare din parteaorganizaţiilor şi reprezentanţelor străine, decâtdin partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei,structura naţională de coordonare a ştiinţeişi cercetării în Republica Moldova, având dreptsarcină nemijlocită pregătirea şi perfecţionareacadrelor ştiinţifice.

O experienţă pozitivă de colaborare între instituţiilede stat şi sectorul non-guvernamental o reprezintăactivitatea Direcţiei Programe pentru Tineret aMinisterului Educaţiei, Tineretului şi Sportului dinRepublica Moldova, cu care ATCM „PRO-Ştiinţa”colaborează fructuos. Multiplele proiecte iniţiateşi desfăşurate de către ATCM „PRO-Ştiinţa” au fostsusţinute de către Direcţia respectivă. Doresc foartemult ca astfel de colaborare şi susţinere să existeşi în raporturile ATCM „PRO-Ştiinţa” cu Academiade Ştiinţe a Moldovei.

Poziţia Ministerului Educaţiei, Tineretuluişi Sportului din Republica Moldova a fost expusăde către Ion Ciobanu, şeful Direcţiei Programepentru Tineret. El a menţionat că sistemul deînvăţământ din Moldova se confruntă actualmentecu un şir de probleme, una din ele fiind corupţiaîn cadrul instituţiilor de învăţământ din ţară.„În lumea întreagă se plăteşte pentru a învăţa,iar la noi se plăteşte pentru a NU învăţa”, aconstat cu regret funcţionarul ministerului.

Elaborată în anul 2004, Strategia pentru Tineret[6] reprezintă documentul de referinţă ce are caobiectiv mobilizarea întregii societăţi întru susţi-nerea dezvoltării armonioase a tânărului sprebinele lui personal şi al întregii societăţi. Acestdocument prevede, în planul de acţiuni vizândimplementarea Strategiei pentru Tineret în

perioada anilor 2004-2006, la capitolul Accesultinerilor la servicii şi informaţii (p. 25), Creareafondului de susţinere a tinerilor dotaţi în domeniulştiinţei şi tehnicii, educaţiei şi culturii prin acor-darea de burse şi alte susţineri [6, pag. 33].

În cadrul mesei rotunde a fost formulat undemers, semnat de către toţi participanţiila întrunire, în adresa Ministerului Educaţiei,Tineretului şi Sportului, solicitându-se iniţiereaprocedurii de creare a fondului menţionatşi participarea organizaţiilor din domeniul cerce-tării la gestionarea lui. În funcţie de mijloacelevărsate în fondul de susţinere a tinerilor dotaţi, vorfi realizate activităţi menite să stimuleze potenţialulcreativ al tinerilor. Viitorii savanţi şi cercetători voravea posibilitatea de a fi remarcaţi de la o vârstăfragedă şi susţinuţi în aspiraţiile lor de a semanifesta plenar în domeniul ştiinţei şi cercetării.Sperăm că factorii de decizie din sfera educaţieişi cercetării nu vor trece cu vederea doleanţeletinerilor, antrenaţi în munca de cercetare ştiinţifică,că vor întreprinde acţiuni concrete menite să lecreeze condiţii propice de activitate, că organelede resort se vor implica mai efectiv, devenindcu adevărat promotori ai ideilor şi iniţiativelorgenerate de tinerii ce dau dovadă de aptitudinideosebite în domeniul ştiinţei şi cercetării.

Adrese utile:

1. http://www.step-into-the-future.ru

2. http://www.pro-science.asm.md

3. http://www.mubint.ru/C2/Confer-Future/default.aspx

4. http://www.eyfa.org/ecotopia2005.html

5. http://europa.eu.int/comm/research/fp6/index_en.cfm?p=0

6. http://www.youth.md/files/StrategiaPentruTineret-ro.pdf

SUMMARY

The talented young people need more support. Association of Young Researchersof Moldova “PRO-Science” had organized the round table “Creative potential stimulationof talented young involved in research activities”. The aim of the activity was to join the organization and interested people in helping and supporting talented young people,to meat each other, discus the problem and find solutions, establish a working groupand a work out an activity plan for supporting the talented youth. A lot of good experience,opinion and plans were shared. AYRM “PRO-Science” and the participants proposed to theMinistry of Education, Youth and Sport to create the Found for supporting the talentedyouth. Creation of the fond was included in National Youth Strategy. All participants to theround table had signed and sent the letter to MEYS. Wishing the situation of supportingtalented people will be improved, we are working hard on this field.

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

ERE

75

Inte

llect

us 1

/200

6

anunţă un nou concurs:

Programul de Susþinere a Deplasãrilor pentru TineriCercetãtori din Republica Moldova 2006-2007

(Moldovan Travel Fellowship Program for Young Investigators (MTFP) 2006-2007)

În cadrul Programului menţionat, Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Republica Moldova (MRDA)şi Fundaţia SUA de Cercetări Civile şi Dezvoltare (CRDF) vor sponsoriza, pe bază de concurs, călătorii înSUA pentru tineri cercetători din Moldova (în vârstă de până la 35 de ani).

Scopul acestui Program este de a permite tinerilor cercetători să efectueze cercetări ştiinţifice în ramurileştiinţelor fundamentale sau aplicate, să stabilească şi să dezvolte noi contacte, care vor promova colabo-rarea de mai departe dintre cercetătorii din Moldova şi partenerii lor din SUA.

Concursul anului 2006 va fi divizat în două categorii:

Categoria A Categoria B

Durata deplasării 2-3 luni Durata deplasării 5-6 luni

Suma grantului $7 500 Suma grantului $15 000

Numărul de granturi 8 Numărul de granturi 4 Deplasările pot fi planificate în orice timp, în perioada dintre 15 septembrie 2006 şi 31 mai 2007.

Propunerile urmează a fi înaintate la MRDA şi CRDF nu mai târziu de vineri, 5 mai 2006. Rezultateleconcursului se preconizează să fie anunţate pe 30 iunie 2006.

Câştigătorii granturilor din cadrul Programului MTFP vor avea, de asemenea, dreptul la o susţinere finan-ciară suplimentară în mărime de până la 5.000 dolari SUA fiecare, după revenirea în Moldova. Destinaţiaacestor granturi este de a le ajuta tinerilor cercetători să dezvolte în continuare legăturile noi de colaborarecu partenerii americani.

Formularele cererilor de participare sunt accesibile pe paginile WEB ale Asociaţiei MRDA şi FundaţieiCRDF: www.mrda.md. şi, respectiv, www.crdf.org.

Pentru informaţii suplimentare asupra acestui Program puteţi contacta:

Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare (MRDA)

Strada Mateevici 60, bloc IV, birou 115

MD-2009, Chişinău, Republica Moldova

Tel: (373-22) 57-77-07; 57-77-06.

E-mail: mrda@mrda.md

Pagina web: www.mrda.md

AFL

UX

DE

FO

RÞE

TIN

EREAsocia\ia de Cercetare

[i Dezvoltaredin Republica Moldova[i Funda\ia SUA de Cercet=riCivile [i Dezvoltare

Inte

llect

us 1

/200

6

76

Recunoaºterea pe plan internaþionala rezultatelor ºtiinþifice de valoare

Reducerea mijloacelor destinate finanţării ştiinţei,diminuarea statutului cercetătorului ştiinţificîn societate şi alte fenomene adverse, condi-ţionate de criza economică şi socială prin caretrece Republica Moldova de la începutul anilor 90ai secolului trecut, au influenţat în mod negativprocesul de desfăşurare a sferei ştiinţeişi inovării şi, deci, asupra situaţiei în cares-a pomenit ştiinţa în general. Câteva date privindproductivitatea ştiinţifică a cercetătorilor noştri nepot edifica asupra poziţiei deţinute de RepublicaMoldova în comunitatea ştiinţifică mondială:

RECUNOA{TEREA INTERNA|IONAL+ -ELEMENT IMPORTANT AL ACTIVIT+|II{TIIN|IFICE {I INOVA|IONALE

dr. Gheorghe CUCIUREANU, consultant,Consiliul Suprem pentru {tiin\=[i Dezvoltare Tehnologic=, A{M

Deşi în ultimii ani în Republica Moldova s-au întreprins multiple acţiuni pentrureformarea ştiinţei şi inovării, această sferă importantă continuă să se afle într-o situaţiedificilă.

Ô cca 450 de publicaţii ştiinţifice, ale cerce-tătorilor moldoveni recunoscute pe planinternaţional, la 1 mln de locuitori (locurile 79-81 în lume), în ultimii 10 ani;1

Ô cca 1030 citări, ale publicaţiilor ştiinţifice alecercetătorilor moldoveni recunoscute pe planinternaţional,la 1 mln de locuitori (locul 93), în ultimii 10 ani;

Ô nici un cercetător din Republica Moldova întrecei mai citaţi savanţi din lume2;

Ô 9 cereri de brevete înaintate de cercetătoriimoldoveni la Oficiul de Brevete şi Mărci SUA(locurile 95-97 în lume), în anii 2000-20043.

1 www.isiknowledge.com, conform datelor disponibile privind publicaţiile şi citările la sfârşitul anului 20032 http://isihighlycited.com/, baza de date a celor mai citaţi savanţi din lume include câte 250-300

cercetători de frunte la fiecare din cele 21 domenii ale ştiinţei, monitorizate prin acest sistem3 http://www.uspto.gov/web/offices/com/annual/2004/060409_table9.html

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

77

Inte

llect

us 1

/200

6

Prin aceşti indicatori Republica Moldova seplasează în urma ţărilor dezvoltate şi a multor ţăridin regiune, unde cercetarea ştiinţifică este unpilon al dezvoltării economice şi un element-cheieîn constituirea societăţii bazate pe cunoştinţe.

Starea actuală de lucruri din domeniul ştiinţei sedatorează în mare parte faptului că în organizareafuncţionării sistemului nu au fost utilizate, într-omăsură suficientă, instrumente şi practicirecunoscute la nivel internaţional, iar la evaluareaactivităţilor ştiinţifice de către diverse instanţe nus-a ţinut cont foarte aproximativ de performanţelepe plan mondial.

Fenomenele negative din societate, inclusivcorupţia generală, nu putea ocoli lumea ştiinţifică.Acceptarea unor lucrări ştiinţifice fără valoare lanivel naţional, inclusiv teze pentru obţinereatitlurilor ştiinţifice, promovarea ştiinţifică clien-telară, constituirea unor grupări de intereseîn domeniul ştiinţei pot să anihileze însăşinoţiunea de valoare, încurajând un sistem viciosde selecţie şi împiedicând transferul de cunoş-tinţe între generaţii.

În aceste condiţii, soluţia optimă în organizareaşi evaluarea activităţilor ştiinţifice poate fi recu-noaşterea internaţională a mecanismelorde organizare şi a rezultatelor cercetărilor.

Principalele rezultate ale activităţii de cercetare-dezvoltare - publicaţiile ştiinţifice, brevetelede invenţie, produsele şi tehnologiile noi - trebuiesă corespundă criteriilor acceptate la nivelinternaţional şi să fie recunoscute de specialişticu renume în domeniu de peste hotare. Cel maiimportant indicator direct măsurabil al perfor-manţei ştiinţifice a unui cercetător sau a uneiinstituţii pe plan mondial sunt publicaţiile apăruteîn principalele reviste ştiinţifice internaţionale.Aceste reviste au comisii de referenţi, constituitădin specialişti de vază în domeniu care verificăvaloarea ştiinţifică a lucrărilor propuse şi vali-dează astfel lucrarea respectivă. Publicarea înaceste reviste oferă, deci, o garanţie a valorii şi aoriginalităţii rezultatelor ştiinţifice. Revisteleştiinţifice sunt recenzate şi ierarhizate de instituţiiinternaţionale, cea mai importantă instituţie deacest gen fiind Institute of Scientific Information

(ISI), care colectează şi analizează publicaţiile dinpeste 8,5 mii reviste recenzate, considerate dreptfluxul ştiinţific principal. Lista revistelor ISI este osursă internaţională de documentare pentruoricine doreşte să-şi facă o impresie desprevaloarea sau performanţa ştiinţifică a unei ţări,instituţii sau persoane, în lipsa unei alte surse deinformare despre realizările ştiinţifice aleacesteia.

Factorii de decizie trebuie să înţeleagă căpublicarea într-o revistă din străinătate a rezul-tatelor unei cercetări finanţate de la bugetul destat nu înseamnă că acei bani sunt folosiţi înfolosul unor interese străine sau sunt cheltuiţiinutil. Dimpotrivă, publicarea într-o revistă recu-noscută pe plan internaţional este, de fapt,garanţia că banii investiţi nu au fost risipiţi.Un rezultat ştiinţific are valoare atunci când esteconsiderat ca atare pe plan internaţional, deoa-rece nu există ştiinţă moldovenească separată.De asemenea, publicarea într-o revistă deprestigiu pe plan internaţional verifică performanţaştiinţifică a cercetătorului, contribuie la formareaunor oameni de ştiinţă competitivi şi, deci,capabili să obţină rezultate care pot să conducă latehnologii inovative, cu un impact economic ce arrecupera de câteva ori investiţiile făcute încercetare.

Evaluarea activitãþilor ºtiinþifice

Evaluarea obiectivă a activităţilor ştiinţifice, dupăcriterii admise pe plan internaţional, este ele-mentul-cheie în asanarea sferei ştiinţei şi inovăriidin Republica Moldova, deoarece, în dependenţăde rezultatele evaluării, trebuie să se facăpromovarea cercetătorilor în funcţii, alocarearesurselor financiare pentru proiectele decercetare ale instituţiilor ştiinţifice.

În general, se consideră că evaluarea cea maireuşită a activităţilor ştiinţifice este expertizacolegială („peer review”), făcută de specialiştinotorii din domeniu şi această evaluare esteobiectivă doar în măsura în care experţii nu sunt înconflict de interese. Însă, în majoritatea statelorpost-socialiste, inclusiv în Republica Moldova,

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LÃ ª

I RES

URS

E U

MA

NE

Inte

llect

us 1

/200

6

78

evaluarea şi ierarhizarea sunt foarte subiective,iar sistemul experţi care nu au o valoare ştiinţificădemonstrată pe plan internaţional, existând astfelposibilităţi de promovare a intereselor de grup încondiţiile unei finanţări limitate. În aceste circum-stanţe, este absolut necesară implementareaunor criterii obiective, calitative şi cantitative deevaluare a activităţilor ştiinţifice, care s-au impuspe plan internaţional. Utilizarea criteriilor sciento-metrice, care să avantajeze vizibilitatea interna-ţională, este o alternativă posibilă la noi, încondiţiile când obiectivitatea expertizei colegialenu poate fi garantată.

În orice tip de evaluare trebuie să fie evidenţiatedoar, sau cel puţin să aibă prioritate, următoarelerezultate:

Ô publicaţiile ştiinţifice în revistele internaţio-nale recenzate, în primul rând cele din listaISI, iar cele ce nu au trecut verificareacomunităţii internaţionale să fie evitate;

Ô granturile obţinute din surse internaţionalesau private;

Ô brevetele de invenţie înregistrate în UniuneaEuropeană, SUA sau Japonia;

Ô rapoartele şi prelegerile prezentate lamanifestări ştiinţifice internaţionale cu impactimportant.

Sistemul de evaluare trebuie să fie simplu, uşorde verificat, stabil, transparent, coerent, să poatăfi aplicat diverselor domenii, pe diferite perioadede timp şi, cel mai important, să contribuiedecisiv la promovarea performanţei ştiinţifice. Înacelaşi timp, acesta trebuie să fie compatibil cusistemul european, adică să folosească aceleaşiproceduri şi referinţe.

Evaluarea instituţională trebuie să fie periodicăşi să includă toate organizaţiile din sfera ştiinţeişi inovării care doresc să obţină resurse bugetarepentru cercetare. În anul 2005, în RepublicaMoldova a fost iniţiat procesul de evaluare

şi acreditare a acestor organizaţii de cătreConsiliul Naţional pentru Atestare şi Acreditare(CNAA). În contextul recunoaşterii internaţionalea elaborărilor ştiinţifice din ţara noastră, se impuncâteva consideraţii:

Ô evaluarea ar trebui să se finalizeze cu creareaunor centre de excelenţă, care să concentrezeresurse umane şi materiale de foarte înaltaperformanţă, orientate spre realizarea unorsarcini strategice în dezvoltarea ştiinţei şi atehnologiilor avansate. Criteriile de stabilire aacestora sunt elaborate la nivel internaţionalşi sunt utilizate şi în unele ţări din regiune, deexemplu în România4. Organizaţiilor acreditatear trebui să li se acordă statut diferit (centre deexcelenţă, institute şi centre de diferiteranguri), în dependenţă de nivelul de perfor-manţă, indiferent de subordonare, tip deproprietate sau alte criterii subiective,cu urmări asupra finanţării ulterioare;

Ô este necesar ca evaluarea să aibă la bazăcriterii bibliometrice, iar volumul producţieiştiinţifice să aibă o pondere mai mare decât înprezent, când chestionarul CNAA permite de aevalua cu acelaşi punctaj un număr diferit delucrări ştiinţifice. Astfel, în fişa de evaluare aorganizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării pentrupublicarea monografiilor, a manualelor seacorda 4 puncte, indiferent de numărul loretc.5 Folosirea celorlalte metode de evaluareatestate pe plan internaţional (Peer review,Benchmarking, Economic rate of return, Casestudy etc.) ar trebui să fie limitată, în virtuteacondiţiilor locale specifice, şi riguros regle-mentată din punct de vedere metodologic;

Ô partea principală a evaluării activităţii instituţieitrebuie să o constituie rezultatele saleştiinţifice, verificate pe plan internaţional(cel puţin 2/3 din punctajul chestionaruluide evaluare) şi să constituie suma perfor-manţelor individuale ale membrilorcolectivului;

1 http://www.cncsis.ro/centre/metierh.html2 http://www.cnaa.acad.md/normative-acts/committee-evaluation-activity/annex_2.doc

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

79

Inte

llect

us 1

/200

6

Ô evaluarea trebuie să aibă rolul cel maiimportant în stabilirea structurii organi-zaţionale a sferei ştiinţei şi inovării, deciziilede reorganizare a acesteia să se sprijine perezultatele evaluării, eliminând rolul politicului.Institutele de cercetare considerate în urmaevaluării ca fiind necompetitive trebuie să fiedesfiinţate, iar cercetătorii valoroşi din cadrullor să fie redistribuiţi către organizaţiileevaluate favorabil;

Ô în situaţia în care nu este posibil ca evaluareasă se facă exclusiv pe baza unor indicicantitativi, iar experţii autohtoni sunt concen-traţi în instituţia evaluată sau sunt în conflictde interese cu personalul acesteia, esteabsolut necesară implicarea evaluatorilorstrăini. Această practică este folosită şi în ţăridezvoltate din punct de vedere ştiinţific, maiales în domeniile ştiinţifice noi, de vârf. Foarteutilă s-a dovedit a fi, de exemplu, evaluareasistemelor de cercetare-dezvoltare de cătreexperţi străini, efectuată în Ţările Baltice laînceputul anilor 90 ai secolului trecut, carea permis selectarea domeniilor ştiinţifice şi amodelelor de dezvoltare a ştiinţei în acestea;

Ô finanţarea instituţională a organizaţiilor dinsfera ştiinţei şi inovării trebuie să se facăproporţional cu rezultatele evaluării. Ţinândseama că la nivel naţional acreditarea nu va fidiferenţiată, se pot aplica evaluări interne încadrul Academiei de Ştiinţe şi al secţiilor deştiinţe, utilizând metodele bibliometricemenţionate pentru repartizarea finanţăriibugetare. Astfel, la baza algoritmului derepartizare, pot fi puse rezultatele recunoscutepe plan internaţional ale cercetătorilor,numărul de cercetători ai instituţiei şi mana-gementul acesteia. Publicaţiile ISI nu pot filuate ca bază a evaluării doar pentru institu-tele care au ca profil limba, istoria, cultura,adică Secţia ştiinţe umanistice şi arte.Această secţie ar putea obţine media finan-ţării celorlalte secţii, corelată cu numărul decercetători. Distribuirea resurselor financiarecătre celelalte secţii (institute) trebuie să fiemobilă şi direct dependentă de rezultatelerecunoscute internaţional.

Trebuie de avut în vedere că numărul de revisteşi de autori ai articolelor publicate este diferitpentru fiecare domeniu. În domeniul matematiciisau al biologiei, spre exemplu, numărul dearticole este mult mai mic decât în domeniulbiotehnologiei sau al geneticii. Pentru ştiinţeleumanistice şi artă citarea unui articol într-o altălucrare poate dura chiar ani de zile. De aceea, laevaluare, aceşti factori trebuie luaţi în considerare.

Evaluarea personalului nu trebuie să blochezeavansarea în carieră a cercetătorilor cu adevăratcompetitivi, ci să stimuleze libertatea cercetării,respectarea principiilor etice, responsabilitateaprofesională. Din această cauză trebuie eliminatecriteriile ce nu se referă la performanţă (vechime,vârstă), iar la evaluare să fie atraşi experţi de pestehotare, deoarece noi nu avem destui specialişticalificaţi în domeniile înguste ale ştiinţei.

Evaluarea persoanelor din sfera ştiinţei şi inovării enecesar să fie periodică, să se efectueze la toatenivelurile şi să se bazeze pe performanţa ştiinţificădemonstrată prin publicaţii. Ar fi bine ca procesulde evaluare a personalului să permită separareacomponentelor: potenţial creativ, inventiv şimobilitate; rezultatele activităţii precedente decercetare; capacitate managerială. Intervalul dintreevaluări trebuie să fie totuşi suficient de mare (4-6ani) pentru a permite o stabilitate necesarăprocesului de cercetare ştiinţifică. De asemenea,schema de personal a organizaţiilor din sferaştiinţei şi inovării trebuie făcută flexibilă, pentru a seputea adapta resurselor financiare disponibile şioportunităţilor existente. Aceasta ar corespundeexperienţei unor ţări europene unde poziţia unuicercetător intr-un anume institut este în mare partecondiţionată de existenţa unui subiect de cercetarefinanţat. Există conducători de colective pentruperioade de 5 ani, care părăsesc apoi institutul,deoarece nu mai există finanţare pentru ei sausubiectul cercetării nu mai necesită competenţa pecare o posedă aceştia.

Organizarea concursurilor în sferaºtiinþei ºi inovãrii

Modul de organizare a concursurilor pentruproiecte şi programe în sfera ştiinţei şi inovării

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

Inte

llect

us 1

/200

6

80

trebuie să corespundă standardelor occidentale.Există câteva cerinţe-cheie care trebuie respectatela organizarea concursului de proiecte ştiinţifice:

Ô se va desfăşura în strictă corespundere curegulile stipulate în regulamente şi în alteacte normative ce le reglementează;

Ô aceste reguli nu sunt ajustate anumitorparticipanţi la concurs, ci asigură o concu-renţă reală între diferiţi pretendenţi;

Ô comunitatea ştiinţifică are acces la informaţiadespre concurs, termenele şi regulilede desfăşurare a acestuia. Asigurareatransparenţei este unul din cele mai impor-tante elemente pentru derularea cu succes aconcursului. Deseori direcţionarea sumeloralocate pentru cercetare şi inovare către celemai meritorii proiecte este limitată nu doar decriteriile ambigue aplicate în procesul deevaluare a proiectelor de cercetare şi inovare,ci şi de modul defectuos de diseminarea informaţiei referitoare la această ofertă;

Ô deciziile se iau exclusiv în baza concluziilorunor experţi calificaţi independenţi;

Ô candidaţilor li se comunică rezultatul eva-luării, precum şi fişa de evaluare cu punctajuldetaliat, cel puţin prin e-mail, dacă nu prinscrisori. Este prevăzută posibilitatea depu-nerii contestaţiilor şi existenţa unei perioadesuficiente pentru aceasta, până la anunţarearezultatelor finale ale concursului.

Concursurile trebuie anunţate cu cel puţin 3 luniînainte de termenul-limită de prezentare acererilor, timp necesar pentru pregătirea proiec-telor. În cadrul lansării concursului se anunţăfoarte clar şi simplu condiţiile: termenul prezen-tării, durata expertizei, data anunţării câştigătoriloretc. Pentru aceasta, pachetul de informaţii cuprivire la concursul va include, pe lângă formu-larul-tip de prezentare a cererilor, şi instrucţiunidetaliate privind modul de completare a formu-larului, de asemenea criteriile de evaluareşi modul de desfăşurare a expertizei (adicăasigurarea transparenţei), în toate cazurilenecesare fiind indicate actele normative carereglementează un aspect sau altul al concursului.

Periodic, până la data-limită de prezentare acererilor, se organizează seminare, la careparticipă orice doritor şi la care organizatoriiconcursului explică modul de completare aformularelor, răspund la întrebările apărute peparcurs.

În ceea ce priveşte formularele-tip de depunere acererii de proiect, acestea trebuie:

Ô să fie apropiate de formele competiţiiloreuropene (în vederea facilitării accesului laaceste fonduri) şi să fie bine corelate cu fişelede evaluare;

Ô să nu fie foarte voluminoase, ci să conţinăstrictul necesar;

Ô să fie formate din 2 părţi distincte: una săincludă informaţia despre colectivul proiectuluişi cealaltă – propunerea concretă de cerce-tare. În cea de-a doua nu va fi indicat nici unnume, pentru a păstra anonimatul propuneriiîn timpul expertizei;

Ô formularele pentru concursul de granturitrebuie să fie completate în limbile românăşi engleză (pentru evaluarea peste hotare,cât şi pentru pregătirea participării la compe-tiţiile internaţionale);

Expertiza proiectelor în sfera ştiinţei şi inovării trebuiesă se bazeze de asemenea pe rezultatele recu-noscute pe plan internaţional ale colectivului ceînaintează proiectul, rezultate care au legătură cutema de cercetare propusă, să ţină seama deperformanţa individuală şi instituţională a autorilorşi beneficiile probabile ale proiectului, luând înconsiderare fezabilitatea acestuia şi riscurile cerce-tării. În ceea ce priveşte modul de desfăşurare aexpertizei, trebuie să se ţină seama de trăsăturilecaracteristice unei comunităţi ştiinţifice mici, cum estecea moldovenească. În Republica Moldova este dificilde efectuat o expertiză independentă, deoarecenumărul specialiştilor dintr-un domeniu ştiinţific estemic, toţi se cunosc între ei şi apar fenomenelespecifice locale – trafic de influenţă, favoritism etc.,ceea ce se reflectă în decizii subiective. În calitate desoluţii pot fie examinate:

Ô efectuarea evaluării proiectelor peste hotareleRepublicii Moldova (în asemenea caz e

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

81

Inte

llect

us 1

/200

6

CO

MU

NIC

ÃRI ª

TIIN

ÞIFI

CE absolut necesar ca formularele să fie

completate şi în limba engleză). Pentruînceput, ca experiment, am putea aplica acestmod la evaluarea granturilor (proiectelorindependente). În acest scop, ar trebui denegociat cu ţările şi organizaţiile europene,care sunt dispuse să acorde susţinere prinproiecte concrete (ca acesta) şi nu prinresurse financiare. Există şi precedente:proiectele cercetătorilor din Serbia au fostevaluate, într-o perioadă de timp, o parte înItalia, o parte în Germania. Se procedează lafel şi în Marea Britanie. În cazul unei rezistenţemari faţă de această modalitate (ar putea fiinvocate necunoaşterea limbii engleze, teamade a nu fi furate rezultatele ştiinţifice autoh-tone etc.) ca alternativă am putea folosi aldoilea mod;

Ô evaluarea părţii anonime a proiectuluide către experţii Consiliului consultativde expertiză, iar evaluarea echipei proiectului– în baza unor indici cantitativi, cei maiimportanţi fiind numărul publicaţiilor în ISI,brevetele obţinute în UE, SUA, Japonia,participarea în proiecte internaţionale.

Daca prima soluţie e mai complicată, necesitândgăsirea unor parteneri şi obţinerea finanţării, ceade-a doua ar putea fi implementată chiar laurmătoarea competiţie. În acest scop, ar trebuielaborată o bază de date despre toţi cercetătoriicare beneficiază de finanţare din fondurile publice,pe care ulterior ei singuri le-ar menţine, iarConsiliul consultativ de expertiză să verifice(aleatoriu şi la sesizări) corectitudinea introduceriidatelor. Cercetătorii vor fi interesaţi în menţinereadatelor despre ei, deoarece de aceasta vadepinde evaluarea proiectelor lor şi alegerea încalitate de experţi naţionali. Această bază de dateva servi, deci, şi pentru selectarea experţilor însfera ştiinţei şi inovării.

Elemente ale unui managementmodern al ºtiinþei

Utilizarea recunoaşterii internaţionale dreptcriteriu fundamental în evaluarea rezultatelor

ar conduce la schimbări calitative în manage-mentul ştiinţei din Republica Moldova, cu impactdeosebit asupra producţiei ştiinţifice valoroase.În acest context, se impun o serie de acţiuni:

Ô utilizarea la toate nivelurile de evaluare însfera ştiinţei şi inovării a criteriilor de vizibi-litate internaţională (publicaţii ISI, breveteobţinute în UE, SUA şi Japonia, granturiinternaţionale ş.a.). În cazul când rezistenţafaţă de măsurile de implementare a acestorcriterii va fi foarte mare şi evaluarea făcutăexclusiv în baza lor va fi imposibilă, ar trebuica rezultatele recunoscute pe plan interna-ţional să constituie cel puţin jumătate dinpunctaj;

Ô crearea (identificarea) unor centre de exce-lenţă, în baza unor criterii recunoscuteinternaţional, ce ar reuni competenţele de unnivel foarte înalt dintr-un anumit domeniu,având un nucleu fix, dar cu o componenţăflexibila, determinată de programe şi proiecteşi finanţarea lor prioritară;

Ô stimularea financiară a cercetătorilor pentrupublicarea rezultatelor în reviste recunoscuteinternaţional (în special din lista ISI). Acestemăsuri trebuie să se refere, în primul rând, lacercetătorii din domeniul ştiinţelor reale, darşi cei din domeniul ştiinţelor umanisticetrebuie stimulaţi pentru a se cunoaşte maibine cultura Republicii Moldova în lume;

Ô acordarea unor titluri, ocuparea unor funcţiiexclusiv în baza rezultatelor recunoscuteinternaţional. S-ar putea, de exemplu, deacordat grade academice sau ştiinţifice doarpe baza unui număr minim de publicaţii ISI.De asemenea, este necesară posibilitateaacordării unor granturi de susţinere a activi-tăţii ştiinţifice exclusiv pe baza publicaţiilor ISIale conducătorului de grant din ultimii 1-3 ani.Dar aceste criterii pot fi implementate maiuşor la acordarea unor premii. Astfel, pentruConcursul de susţinere a ştiinţei, organizat încomun de către Academia de Ştiinţe aMoldovei şi Banca de Economii, s-ar putea capremiile la nominalizarea „Savantul anului” săfie acordate exclusiv pe baza publicaţiilor ISI,

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

Inte

llect

us 1

/200

6

82

iar cele la nominalizarea „Inovatorul anului” –pe baza brevetelor obţinute în UE, SUA sauJaponia;

Ô finanţarea prioritară a revistelor de specia-litate din RM, recunoscute pe plan interna-ţional. Ar trebui stimulată includerea celor maibune dintre ele în lista ISI, or, în prezentrevistele noastre servesc, în cel mai bun caz,la comunicarea rezultatelor de cercetareîn mediul local.

Aceste acţiuni ar fi conforme şi recomandăriiComisiei Europene din 11 martie 20056, care sereferă la realizarea unui mediu de cercetareatractiv, printr-un sistem de organizare, evaluareşi finanţare transparent, deschis şi corect,

SUMMARY:

In conditions of small scientific community and of some negative phenomena manifested inresearch-development system of the Republic of Moldova it is necessary to use only theinternational recognized scientific results for process of organization and evaluation of thescientific and innovation activities: ISI publications, patents obtained in EU, US andJapan, participation in the international scientific programs and so on. This approachwould lead to compatibility of the mechanisms, procedures and organization of nationalresearch-development system with these from the European Union countries.

6 http://europa.eu.int/eracareers/pdf/C(2005)576%20EN.pdf

şi conţine Carta Europeană a Cercetătorilorşi Codul de Conduită pentru Selecţia Cercetătorilor.

Desigur că reforma sferei ştiinţei şi inovării aremulte componente. Dintre acestea insă ne pareprioritară evaluarea obiectivă, în baza unor criteriirecunoscute internaţional. O evaluare efectuată înbaza criteriilor de performanţă ar canaliza resur-sele financiare existente în cercetare spreorganizaţii şi proiecte meritorii. Mediul competitiv,evaluarea obiectivă, susţinute de resurse finan-ciare suficiente, ar fi în stare să ridice relativ rapidproductivitatea ştiinţifică a cercetătorilor, de lanivelul actual, mai scăzut decât al unor ţări slabdezvoltate, la un nivel european, compatibil cuorientarea generală de integrare europeană aRepublicii Moldova.

PRO

PRIE

TATE

INTE

LEC

TUA

LêI

RES

URS

E U

MA

NE

CALENDAR

La 3 februarie 1946 s-a născut la Chişinău, Ludmila GAGARA, doctor în fizică şi matematică,cercetător ştiinţific superior în laboratorul de fizică a semiconductorilor al Universităţii de Stat dinMoldova.

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de fizică. Tot aici şi-a început, în 1969,activitatea ştiinţifică în cadrul laboratorului de fizică a semiconductorilor. Teza sa de doctorat aretema “Procesele fizice în structurile fotosensibile de tip SIS pe bază de ZnSe” (1996).

Direcţiile principale ale cercetărilor sale ştiinţifice ţin de elaborarea tehnologiilor de obţinere aheterojoncţiunilor semiconductoare şi studierea proceselor fizice în structuri pe baza semiconductorilorA2B6 şi a oxizilor pentru crearea convertoarelor fotoelectrice eficiente şi rezistente la radiaţie.

Este autorul a circa 80 de publicaţii ştiinţifice şi a 6 invenţii brevetate în domeniul tehnologiei deobţinere a heterojoncţiunilor semiconductoare pe baza compuşilor A2B6.

A participat la expoziţiile naţionale şi internaţionale de inventică de la Chişinău, Bucureşti, Iaşi, fiinddistinsă cu diplome de gr. I şi II.

83

Inte

llect

us 1

/200

6N

UM

E N

OTO

RII

Grigore Junghietu s-a născut la 20noiembrie 1939 în comuna Petreşti,judeţul Ungheni. Este absolvent alFacultăţii de Chimie a Universităţiide Stat din Moldova (1956–1961).La recomandarea Institutului deChimie al Academiei de Ştiinţe aMoldovei, urmează doctorantura înlaboratoarele Universităţii de Statdin Rostov-pe-Don (1962–1965).Aici elaborează prima teză dedoctorat cu subiectul Contribuţii lasinteza derivaţilor pirilici ai unor compuşi din seriaterpenică şi steroidică (1965), iar ulterior, deja înlaboratoarele Institutului de Chimie de la Chişi-nău, scrie o a doua teză Cercetări în domeniulinteracţiunii indolilor şi oxindolilor cu compuşidicarbonilici (susţinută la Universitatea Chimico-Tehnologică „D.I. Mendeleev” din Moscova, 1974),care îi aduce titlul ştiinţific de doctor habilitat închimie. Activează în calitate de cercetător ştiinţific(1965–1972), şef al Laboratorului de SintezăOrganică, denumit din 1976 Laborator de Chimiea Conservanţilor (1973–1982), şi director adjunctal Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe a

GRIGORE JUNGHIETU: SAVANT

{I ARHITECT AL }NV+|+M~NTULUI

UNIVERSITAR

Savant de notorietate, pedagog de vocaţie, dăruit cu har şi simţ didactic, doctorulhabilitat în chimie, profesorul universitar Grigore JUNGHIETU este unul dintreintelectualii epocii noi. Într-o viaţă de om consacrată cercetării ştiinţifice şi învăţământuluiuniversitar, el a adus o valoroasă contribuţie în domeniul Sintezei Chimice Organice prinelaborarea unor compuşi chimici originali cu acţiune biologică (eventuale medicamentesau regulatori ai proceselor fiziologice în organismele vii), iar în activitatea pedagogicăs-a remarcat prin actualizarea cursurilor teoretice şi practice, editând manuale de o largărespiraţie care permit racordarea procesului didactic la sistemul integral europeanal învăţământului universitar. Intuiţia teoretică şi gândirea analitică cu care este înzestrat,dublate de erudiţia şi ţinuta academică ireproşabilă, îl plasează pe Grigore Junghietuîn rândul celor care au asigurat şi asigură sporirea tezaurului spiritual autohton.

Moldovei pentru activitatea ştiinţifică(1975–1977). În 1990 i se conferătitlul didactic de profesor universitar.

Grigore Junghietu este savantulcare s-a consacrat studiului şisintezei compuşilor heterociclici cuproprietăţi curative şi conservante,îmbinând armonios cercetareafundamentală cu cea aplicativă,descoperind noi şi noi aspecte şiproprietăţi ale acestora. Sinteza

organică fină l-a preocupat în permanenţă.Cercetările lui în domeniul sintezei diverselorclase de compuşi cu cicluri conţinând oxigenşi azot – cu preponderenţă derivaţi ai piriliuluişi indolului capabili de activitate fiziologică –a condus la implementarea reuşită a lor înagricultură, medicină şi în alte ramuri aleeconomiei naţionale. A fost preocupat apoi deunele probleme de ecologie, urmărind scopul să„dea viaţă” noilor compuşi, capabili de a reglapotenţialul adaptiv al sistemelor biologice.

Grigore Junghietu a descoperit o reacţie chimicănouă, cunoscută azi drept Transpoziţia indolinon-

Inte

llect

us 1

/200

6

84

NU

ME

NO

TORI

I

indolică, deosebită în chimia compuşilor hetero-ciclici ai azotului, derivaţi ai indolului; de aseme-nea, alte patru reacţii chimice originale în cadrulchimiei compuşilor heterociclici oxigenaţi, derivaţiai sistemului aromatic de piriliu. El este cel care aformulat caracteristicile unei clase noi de com-puşi chimici cu acţiune farmacologică (efectpsihotrop), 3-acetali ai isatinei, 1,3-dioxani şi 1,3-dioxolani; a perfecţionat procedeul de preparare amedicamentului antiviral Metisazona (Marboran)şi a descoperit un compus nou cu acţiuneantivirală, 3-tiosemicarbazona 7-metil-N-propar-gilisatinei; a aprofundat procedeul de prepararea medicamentului tuberculostatic Etoxida;a elaborat agenţi conservanţi eficienţi pentruindustria alimentară (fabricarea vinurilor secişi demiseci de calitate, a băuturilor răcoritoare,icrelor negre de nisetru). Savantul a întocmitşi a editat cursuri universitare pentru şcoalasuperioară, perfect adaptate la cerinţele zilei.Cercetările sale au fost expuse într-o serie delucrări cu caracter monografic, printre care:Oxindolul şi derivaţii lui (1973), Isatina şi derivaţiiei (1977), Indoxilul, analogii şi derivaţii lui (1978),Noi sinteze preparative în seria indolului (1983),Ecologia chimică a plantelor superioare (1987),Principii fundamentale de construire a medica-mentelor (2000) etc.

Doctor habilitat în chimie la 35 de ani (caz rarîntâlnit mai ales atunci când e vorba de unchimist experimentator), urcând treptele ierarhiceîn timpuri aspre şi necruţătoare cu acei care nuse conformau unor cerinţe rigide, strict delimitate,convingând şi dominând prin investigaţiile salemediul ştiinţific al Institutului de Chimie, făcânddovada unor capacităţi organizatorice deosebiteşi inspirând lumea prin dinamismul manifes-tărilor şi diversitatea preocupărilor sale, savantulajunge, într-un moment, la situaţia paradoxală,caracterizată în mod plastic de Denis Diderot prinfraza: „Nimic nu-i mai greu de iertat decât meritelealtuia”. A intrat în funcţiune maşina diabolică demăcinare a destinelor, cunoscuta „hărţuialăjucenkovistă”, căci anume în epoca de tristăamintire a lui Jucenko această „maşină” a fostpusă la punct atât de perfect, încât odată izbindu-se de ea, omul îşi lua lumea în cap. Multora le-a

fost dat să treacă prin această draconică invenţiea sistemului dictatorial, inclusiv semnataruluiacestor rânduri. Astfel, din avertizări în avertizări,emise cu o consecvenţă uluitoare la Institutul deChimie al AŞM, Grigore Junghietu este eliberat dinfuncţia de şef al Laboratorului de Chimie aConservanţilor (ordinul nr. 74 din 15 decembrie1982) şi din cea de cercetător ştiinţific superior(ordinul nr. 50 din 1 septembrie 1983).

În această situaţie va căuta un alt teren pentrua-şi manifesta capacităţile sale de cercetătorşi îndrumător. Personalitate binecunoscutăşi apreciată, ocupă prin concurs postul de şefal Catedrei de chimie a Universităţii Agrare dinMoldova, desfăşurând o activitate didactică demnăde toată lauda, predând materia în patru limbide circulaţie: română, franceză, engleză şi rusă.

Profesorul Junghietu pleda consecventîn favoarea unei etici profesionaleireproşabile a agrarienilor de mâine, careprin natura preocupărilor lor sunt datorisă păstreze nealterată calitatea mediuluiambiant, asigurând întru totul sănătatealanţului trofic: aer-apă-sol-plantă-animal-om şi viceversa.

Încă din timpurile acelea când „chimiştii de vază”din Republica Moldova recomandau folosirea lamaximum a pesticidelor, profesorul GrigoreJunghietu se pronunţa cu ardoare pentru ochimizare moderată, îmbinată raţional cu factoriiecologici naturali, editând cărţi de stringentăactualitate, axate pe probleme de chimie ecolo-gică. Un savant bioorganician bine cunoscut înlumea ştiinţifică, Iurie Jdanov, rector al Universităţiide Stat din Rostov-pe-Don, membru-corespon-dent al Academiei de Ştiinţe din fosta URSS,mărturisea acum aproape două decenii călucrările în domeniul biotehnologiei contempo-rane ale profesorului Grigore Junghietu contribuieesenţial la sporirea ponderii ştiinţei în economianaţională.

Pedagog prin vocaţie, Grigore Junghietu îşiîmpărtăşeşte cu dărnicie cunoştinţele şi expe-rienţa, de-a lungul a patru decenii şi ceva activând

85

Inte

llect

us 1

/200

6N

UM

E N

OTO

RII

în calitate de conferenţiar-asistent la Catedra dechimie a Universităţii de Stat din Tiraspol (1961–1962), şef al Catedrei de chimie generală(cumulard) al Universităţii de Medicinăşi Farmacie „N. Testemiţanu” (1975–1977), şef alCatedrei de chimie a Universităţii Agrare de Statdin Moldova (1983–1995), profesor (cumulard) laCatedra de chimie fizică, coloidală şi organică aUniversităţii Tehnice (1994–1995), profesor(cumulard) al Catedrei de chimie industrială şiecologică a Universităţii de Stat din Moldova(începând cu 1996), şef al Catedrei de chimiegenerală a Universităţii Libere Internaţionale (din1995), alături de cadrele didactice mai tinere,pregătite şi instruite cu concursul direct alDomniei Sale.

Cursurile universitare cele mai notorii pe care le-aelaborat şi le-a promovat consecvent profesorulJunghietul sunt: Chimie organică cu elemente debiochimie a plantelor (UASM, pentru studenţii dela Facultăţile de Agronomie şi Horticultură);Chimie organică cu elemente de chimie farma-ceutică (ULIM, pentru studenţii de la Facultatea deFarmacie); Chimie farmaceutică (pentru studenţiide la Facultatea de Farmacie, ULIM, şi Facultateade Chimie şi Tehnologie Chimică, USM); Chimiecosmetică (pentru studenţii de la DepartamentulMedicină, ULIM, şi Facultatea de Chimieşi Tehnologie Chimică, USM); Tehnologia chimicăa compuşilor organici etc. Este, de asemenea,autor a zece ediţii originale de manualeşi materiale didactice, printre care: Chimiacosmetică: introducere în cosmetologie (2003,în l. română şi rusă), Chimie farmaceutică (2002),Organic chemistry with elements of plants’biochemistry (material didactic pentru grupele cupredare în limba engleză, 1994), Chimia organică(manual pentru specialităţile de biologie aleinstituţiilor de învăţământ superior, 1992) etc.

Mii de tineri studioşi, începând cu studenţiiUniversităţii de Stat din Tiraspol şi terminând cucei de la ULIM şi USM, inclusiv discipolii lui ceimai fideli, au audiat cu multă plăcere prelegerileprofesorului Grigore Junghietu Chimia organică,Tehnologia chimică organică, Sinteza organicăfină şi disciplinele adiacente, fiind totodatăîndrumaţi să dea dovadă de iniţiativă şi perseve-

renţă creatoare, să fie receptivi, să nu cedeze înfaţa vicisitudinilor vieţii.

Grigore Junghietu este autor a peste 200 delucrări ştiinţifice şi elaborări metodice, inclusiv 20de brevete de invenţie, 10 monografii şi 10manuale pentru şcoala superioară, precum şi alunor cărţi de popularizare a chimiei, în limbileromână, engleză, franceză şi rusă. A pregătit 7doctori în chimie, care îşi desfăşoară activitateape tărâm didactic, în cercetare şi în sfera deproducţie, cum sunt Galina Dragalina, decan alFacultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică de laUniversitatea de Stat din Moldova, Vasile Gorgos,şef al Catedrei de chimie de la UniversitateaAgrară de Stat din Moldova, şi atâţia alţi savanţi,pedagogi care îşi aduc azi valoroasa lor con-tribuţie la prosperarea Şcolii ştiinţifice a profe-sorului Grigore Junghietu în domeniul SintezeiChimice Organice.

Scopul final al cercetărilor fundamen-tale întreprinse în cadrul acestei şcolieste aplicarea practică a compuşilorchimici obţinuţi în calitate de eventualemedicamente sau regulatori ai proceselorfiziologice în organismele vii (inclusiv caagenţi chimici de conservare), iar proce-deele de sinteză îşi află locul şi în activi-tatea didactică cu studenţii, căci savantula pledat dintotdeauna în favoarea trini-tăţii productive: ştiinţă-învăţământ-producţie.

Am muncit cot la cot cu profesorul GrigoreJunghietu la Institutul de Chimie, precum şi în maimulte instituţii de învăţământ superior (Univer-sitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea Agrară,Universitatea de Stat din Moldova). Îl vedeammereu în incinta Institutului de Chimie printrecolaboratorii şi doctoranzii săi, de dimineaţă pânăseara târziu, adeseori şi în zilele de odihnă,experimentând împreună cu ei sau sugerându-leanumite idei. Uneori îl găseam în faţa maşinii descris, dactilografiindu-şi propriile cărţi şi articole.

Întotdeauna m-a impresionat inepuizabila sa forţăde muncă, subtilul talent didactic, uşurinţa cu carepătrundea în esenţa lucrurilor. Este un caracter

Inte

llect

us 1

/200

6

86

NU

ME

NO

TORI

I

dârz, mereu intolerant faţă de imposturăşi mediocritate.

Efortul şi dăruirea sa de o viaţă în cercetareşi învăţământ, credinţa, răbdarea sa, demnitateacu care a servit şi continuă să servească nobilacauză a veritabilei ştiinţe a ajuns, desigur,în atenţia opiniei publice. Spre deosebirede timpurile de tristă pomină a ignoranţeişi dogmatismului, astăzi Grigore Junghietuse bucură binemeritat de o recunoaştere unani-mă. În acest sens, cea mai elocventă mărturieeste faptul că în ajunul Anului Nou 2005 savan-tului i-a fost conferit titlul onorific de academician– membru activ al Academiei Internaţionale deŞtiinţe a Şcolii Superioare. Înalta apreciere l-agăsit antrenat într-o istovitoare muncă ştiinţifică

SUMMARY

The author describes the image of one of world-wide known scientists and professors ofvocation Grigorie Junghietu, Doctor habilitate in chemistry, university professor, an activemember of the International Academy of Sciences, high school, a brilliant intellectual of thenew époque. Grigorie Junghietu is author of more than 200 scientific works and methodi-cal elaborations, including 20 patents for inventions, 10 monographs and 10 manuals forthe high school, as well as books on chemistry in Romanian, English and Russian, prepared7 Doctors in Chemistry consolidating his scientific school in the field of organic chemistrysynthesis.

şi pedagogică, savantul fiind antrenat plenarîn procesul de cercetare şi instruire a tineretuluistudios în două prestigioase instituţii – Univer-sitatea Liberă Internaţională şi Universitatea deStat din Moldova.

La vârsta împlinirilor, profesorul GrigoreJunghietu îşi manifestă pe deplin capa-cităţile, cunoştinţele şi talentul său depedagog, arhitect al procesului de învăţă-mânt şi, nu în ultimul rând, de adevăratOm al Ştiinţei.

CALENDAR

La 14 ianuarie 1946 s-a născut la Temeleuţi, Soroca, Nadejda CRASNOV, doctor în chimie,colaborator ştiinţific superior, manager la Institutul de Dezvoltare a Proprietăţii Intelectuale. Direcţiileprincipale ale cercetărilor sale ţin de chimia analitică, chimia alimentară, elaborarea aditiviloralimentari şi utilizarea lor în produsele alimentare, fabricarea produselor profilactico-curative.

A absolvit facultatea de chimie a Universităţii de Stat din Moldova. În 1980 susţine teza de doctor închimie pe tema “Cercetarea mecanismului electroreducerii nitrocompuşilor aromatici şi metodapolarografiei de donare a protonilor la determinarea microcantităţilor de substanţe organice” laUniversitatea de Stat din Dnepropetrovsk, Ucraina.

A elaborat tehnologii şi documentaţie tehnico-normativă pentru un şir de întreprinderi din industriaalimentară, dintre care 7 funcţionează în Republica Moldova, 2 - în România, câte o întreprindere - înUcraina şi Belarus.

Este conducător ştiinţific a 5 teze de doctorat, a publicat circa 180 de lucrări ştiinţifice, inclusivmonografia “Dioxidul sulfuric în fabricarea sucurilor: aplicare şi perspective”, deţine 18 certificatede autor şi brevete pentru invenţii în domeniul chimiei şi industriei alimentare. A participat la maimulte ediţii ale Expoziţiei Internaţionale Specializate „INFOINVENT” (Chişinău), obţinând medaliide aur şi argint.

dr. hab. în chimie Dumitru BATÂR,profesor universitar, laureat al Premiului de

Stat

87

Inte

llect

us 1

/200

6

AN

IVER

SÃ

RI

ION INCULEŢ s-a născut la 5 aprilie 1884 în satulRezeni, judeţul Chişinău. După absolvireaSeminarului teologic din Chişinău (1905), seînscrie la Facultatea de Fizică şi Matematică aUniversităţii din Dorpat (azi – Tartu, Estonia). Înscurt timp, însă, abandonează studiile din cauzaînchiderii temporare a acestei instituţii, urmare amanifestărilor studenţeşti organizate în susţi-nerea primei revoluţii ruse. Revenind la Chişinău,se avântă în vâltoarea evenimentelor politice dinBasarabia. Colaborează un timp la ziarul româ-nesc “Basarabia”, în care publică o serie dearticole în cele mai diverse probleme.

În anul 1907 se înscrie la Facultatea de Fizică şiMatematică a Universităţii din Sanct-Petersburg,pe care o absolveşte în 1911, având recomandarepentru pregătirea profesoratului. În următorii ani,până în 1917, lucrează în calitate de profesor laŞcoala reală, Şcoala comercială şi la Gimnaziulde fete din Sanct-Petersburg, unde predă algebraşi geometria. Potrivit unor informaţii, a colaborat larevistele de popularizare a ştiinţei “Vestnik znania”(“Mesagerul cunoştinţelor”) şi “Naucinoe oboz-renie” (“Revista ştiinţifică”).

Participă activ la viaţa social-politică din Sanct-Petersburg, fiind ales, în 1917, membru alSovietului orăşenesc de deputaţi ai muncitorilorşi soldaţilor din partea Uniunii profesorilor. Angajatîn cunoscutele evenimente, acumulează cunoştinţeample şi o experienţă bogată de luptă politică. Înluna august a aceluiaşi an, revine în Basarabia încalitate de emisar al Guvernului Provizoriu. Aici se

NU

ME

NO

TORI

I

PERSONALIT+|I DE VAZ+ALE INTELECTUALIT+|II TEHNICE

DIN BASARABIA

Rubric= sus\inut= de dr. hab. Valeriu DULGHERU,Universitatea Tehnic= a Moldovei

„Sunt puţine regiuni care au atâţia fruntaşi distinşi,dar necunoscuţi opiniei publice româneşti din Basarabia”

(Gheorghe Bezviconi)

ION INCULE| −FIZICIAN, OM POLITIC, MEMBRU TITULARAL ACADEMIEI ROM~NE

acomodează repede la noua situaţie social-politică, la condiţiile specifice ale regiunii perifericea imperiului, îmbrăţişând, în primul rând, ideeaeliberării naţionale. Ion Inculeţ se lanseazăfulminant în viaţa politică şi socială din ţinut, semanifestă plenar ca om politic clarvăzător şiinfluent. Drept urmare, la 21 noiembrie 1917, esteales preşedinte al Statului Ţării.

După unirea Basarabiei cu România, Ion Inculeţ acontinuat să joace un rol semnificativ în viaţapolitică. La diferite etape de dezvoltare a statului, îndependenţă de anturajul politic existent, a deţinutînalte funcţii administrative: ministru al Basarabiei,ministru al Sănătăţii Publice, ministru de interne,ministru al Comunicaţiilor, vicepreşedinte alConsiliului de Miniştri al României.

Pentru meritele sale ştiinţifice şi politice, fizicianulIon Inculeţ este ales, la 10 octombrie 1918,membru titular al Academiei Române, secţiaştiinţifică. În această calitate, prezintă la Aca-demie, în 1919, discursul de recepţie “Spaţiulşi timpul într-o nouă lumină ştiinţifică”, înfăţişândcele mai noi teorii în problema abordată. Discur-sul s-a bucurat de înalta apreciere a eminentuluisavant român în domeniul chimiei, academicianulPetre Poni, precum şi a membrului AcademieiRomâne, profesorul Ionescu-Siseşti care, ulterior,a caracterizat acest discurs ca fiind “o disertaţieremarcabilă” ce “dovedea profunda pregătireştiinţifică” a autorului.

Ion Inculeţ s-a stins din viaţă la 18 noiembrie 1940.

Inte

llect

us 1

/200

6

88

AN

IVER

SÃ

RI

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

S-a stabilit [1] că solurile ţării noastre conţin circaun miliard tone de humus, 50 mln tone de azot, 60mln tone de fosfor, 700 mln tone de potasiu,cantităţi considerabile de alte macro- şi microele-mente, ceea ce, într-adevăr, constituie o bogăţienaţională de nepreţuit. Experienţa mondialădemonstrează că fertilitatea solului poate fisporită prin respectarea legilor agriculturii,implementarea elaborărilor ştiinţelor agricoleşi, invers, poate fi risipită ca rezultat al intensi-ficării proceselor de degradare şi deşertificarea terenurilor.

M+SURI DE PROTEC|IE, AMELIORARE{I SPORIRE A FERTILIT+|II SOLULUI

Serafim ANDRIE{,Directorul Institutului de Cercet=ripentru Pedologie [i Agrochimie“N. Dimo”

Natura Moldovei, prin bogăţia, varietatea şi frumuseţea ei, a trezit admiraţia călătorilorîncă din timpuri preistorice. Renumitul istoric din Grecia antică Herodot, străbătând melea-gurile dintre Prut şi Nistru, a rămas copleşit de grosimea stratului fertil şi abundenţavegetaţiei.

Dimitrie Cantemir, în opera sa de mare valoare ştiinţifică „Descrierea Moldovei”, tradusăîn diferite limbi, menţiona în 1716: „Munţii... sunt cu mult întrecuţi de câmpurile Moldovei,descrise pentru fertilitatea lor de către scriitorii antici şi cei contemporani”.

Fondatorul pedologiei genetice, savantul cu renume mondial Vasile Dokuceaev, în lucrareasa generalizatoare „Cu privire la solurile Basarabiei”, la anul 1900 constată: „Cernozio-mul de aici este de prima calitate”, „cernoziomul este mai preţios decât aurul, cărbunelede pământ şi petrolul”.

În acest articol ne propunem:

Ô să evaluăm starea de calitate a solului,principalele forme de degradare şi prejudiciulcauzat economiei naţionale şi mediului;

Ô să evidenţiem problemele prioritare încombaterea degradării solurilor şi deşer-tificării terenurilor;

Ô să trasăm un plan de măsuri de protecţie,ameliorare a terenurilor degradate şi desporire a fertilităţii solurilor pentru perioadaanilor 2005-2020.

89

Inte

llect

us 1

/200

6C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

Conform Cadastrului Funciar al RepubliciiMoldova, la data de 1 ianuarie 2004 [2] suprafaţatotală a terenurilor constituia 3,38 mln ha, inclusivterenuri agricole – 2,53 mln ha (74,9 la sută), dincare terenuri arabile – 1,84 mln ha (72,7 la sută),plantaţii multianuale – 297,9 mii ha (11,9 la sută),fâneţe şi păşuni – 376,9 mii ha (15,1 la sută). Înrepublică activau 111 cooperative de producţie, 95societăţi pe acţiuni, 4 colhozuri, 1188 societăţi curăspundere limitată, 558 mii de gospodăriiţărăneşti (de fermier), 44 asociaţii de gospodăriiţărăneşti. Suprafaţa medie a unei societăţi curăspundere limitată constituie 538 ha, societăţipe acţiuni – 496 ha, asociaţii de gospodăriiţărăneşti – 239 ha, a unei cote echivalente deteren a proprietarului – 1,49 ha.

În ultimii 27 de ani, din circuitul agricol au fostsustrase pentru necesităţile sociale circa 120 miiha, anual câte 4400 ha, proces ce se manifestăcontinuu. Actualmente, fiecărui locuitor al Repub-licii Moldova îi revin doar 0,43 ha de terenuriarabile şi această cotă, extrem de redusă (ceaoptimă fiind de 0,60 ha) pe viitor se va micşoraşi mai mult.

Cota terenurilor agricole în ansamblu pe republicăeste inadmisibil de mare (75%), iar a fonduluiforestier – de 2-3 ori mai mică de cea optimă.Dezechilibrul ecologic dintre ecosistemelenaturale şi antropice condiţionează diferite formede degradare a solurilor.

Starea actuală de calitate a învelişului de sol esteexpusă în tabelul 1. Solurile cu o notă de bonitateînaltă, cuprinsă între 80 şi 100 puncte, ocupă circa27% din suprafaţa totală a terenurilor agricole [3].Pe aceste soluri cu productivitate înaltă prezentate,de regulă, prin cernoziomuri tipice şi levigate cu unconţinut de humus de peste 3,6%, se pot obţine,din contul fertilităţii efective, câte 32-40 q/ha grâu detoamnă. Clasa a doua de bonitate, cu 71-80puncte, ocupă 21%, sau 536 mii hectare.Productivitatea solurilor din această clasă este,de asemenea, destul de înaltă şi asigură o recoltăde 24-32 q/ha grâu de toamnă. Suprafaţa totalăa solurilor din aceste două clase de bonitatea solurilor constituie 48%, sau 1 mln 225 miihectare. Solurile acestor clase de bonitate suntsupuse diferitelor forme de degradare: dehumi-ficare, degradare agrochimică, agrofizică, biologică.

TABELUL 1

Starea calitativă (bonitatea) a învelişului de sol al Republicii Moldova [3]

Clasa de bonitate Nota de bonitate,

puncte

% din suprafaţa

terenurilor agricole

Suprafaţa, mii ha Recolta grâului de

toamnă, q/ha

I 81-100 27 689 32-40

II 71-80 21 536 28-32

III 61-70 15 382 24-28

IV 51-60 15 382 20-24

V 41-50 9 303 16-20

VI 21-40 6 153 8-16

VII <20 7 178 –

Media pe republică 65 100 2556 26

Inte

llect

us 1

/200

6

90

Solurile din clasele III-VII de bonitate, cu 70 şi maipuţine puncte, ocupă 52% din suprafaţa tere-nurilor agricole şi sunt slab, moderat şi puternicdegradate sau deteriorate. În clasa VII de bonitatesunt incluse terenurile agricole deteriorate saucomplet distruse de ravene şi alunecări de terenactive cu o suprafaţă de 178 mii hectare şi cu oproductivitate foarte scăzută.

Conform Cadastrului Funciar, la data de1 ianuarie 2003 în medie pe republică nota debonitate constituia doar 64 puncte [4]. Fertilitateaefectivă a solurilor asigură producerea a 25,6 q/hagrâu de toamnă. Acest nivel de recoltă a fostobţinut în medie pe republică în ultimii 10 anişi a constituit 27,6 q/ha, variind de la 21,03 –21,04 q/ha în anii 1996, 2000 până la 31,7 –34,4 q/ha în anii 1995, 2001.

În condiţiile Moldovei, factorul natural prim pentru

formarea recoltelor înalte şi stabile este umidita-tea solurilor (precipitaţiile atmosferice).

Calculele efectuate de Institutul pentru Pedologieşi Agrochimie „N. Dimo” [5] au demonstrat că într-un ciclu multianual recolta medie potenţială agrâului de toamnă constituie 53,6 q pentru Zonade Nord, 44,9 q – pentru cea de Centruşi 36,6 q/ha – pentru cea de Sud (tabelul 2).Diferenţa de recoltă obţinută în funcţie de canti-tatea de precipitaţii şi nota de bonitate este mareşi constituie 13,0-26,4 q/ha boabe.

În condiţiile insuficienţei sau disproporţiei deelemente nutritive, ale stării nesatisfăcătoareprivind însuşirile agrofizice şi biologice ale soluluiplantele consumă ineficient rezervele de umiditateacumulate în sol pentru sinteza substanţelororganice şi, în consecinţă, recoltele sunt micişi de calitate joasă.

TABELUL 2

Prognoza recoltei culturilor agricole în funcţie de nota de bonitate şi precipitaţiile atmosferice

Recolta asigurată (q/ha) în funcţie de: Cultura

Nota

medie de

bonitate

Precipitaţii

multianuale,

mm cantitatea de precipitaţii nota de bonitate Diferenţa, q/ha

Zona de Nord

Grâu de toamnă 68 584 48,9 27,2 21,7

Porumb pentru boabe 62,6 32,6 30,0

Floarea soarelui 30,1 15,6 14,5

Sfeclă de zahăr 367 198 169

Zona de Centru

Grâu de toamnă 59 568 44,1 23,6 20,5

Porumb pentru boabe 56,5 28,3 28,2

Floarea soarelui 27,2 13,6 13,6

Sfeclă de zahăr 332 172 160

Zona de Sud

Grâu de toamnă 59 517 37,8 23,6 14,2

Porumb pentru boabe 48,4 28,3 20,1

Floarea soarelui 23,3 13,6 9,7

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

91

Inte

llect

us 1

/200

6

Din datele prezentate rezultă că unul din factoriinaturali ce limitează obţinerea recoltelor înalte şistabile este fertilitatea efectivă a solurilor.

Actualmente sunt cunoscuţi circa 22 factori careprejudiciază întegritatea solului [6], însă factorulprincipal de degradare a învelişului de sol alRepublicii Moldova rămâne eroziunea. Aceastăformă de degradare se manifestă din vremuristrăvechi ca proces natural, condiţionat de reliefulaccidentat şi ploile torenţiale.

Cauzele principale ce contribuie la intensificareaproceselor erozionale, alături de factorii naturali,sunt: desţelenirea aproape completă a terenu-rilor; desfundarea solurilor pe versanţi şi micşo-rarea rezistenţei lor antierozionale; cota marea culturilor prăşitoare în asolamentele de câmp;lichidarea în mare parte în ultimii 10-20 de ania fâşiilor forestiere de protecţie; repartizarea înprocesul de privatizare a cotelor de teren fărăorganizarea antierozională preventivă a terenurilorcomunelor; distribuirea cotelor pe versanţi pedirecţia deal-vale.

Drept consecinţă, suprafaţa solurilor erodate acrescut doar în ultimii 37 de ani de la 594,2 mii ha(23,6%) până la 858,6 mii ha (33,8%). Pondereasolurilor moderat şi puternic erodate, care aupierdut 40-70 la sută din fertilitatea iniţială,constituie 354,4 mii ha sau circa 40 la sută.Suprafaţa solurilor distruse de ravene se esti-mează la 26 mii ha.

Daunele cauzate de eroziune sunt imense. Anualterenurile agricole pierd 26 mln tone de sol fertil,700 mii tone de humus şi o cantitate mare deelemente nutritive – azot, fosfor, potasiu. Gradul deînnămolire din cauza eroziunii a celor 2500 bazineacvatice locale constituie 30-90 la sută [7].

Costul a 26 mln tone de sol, în care se conţin 700mii tone de humus, este de aproximativ 1 mlrd850 mln lei [6]. Pierderile indirecte, exprimate înproducţie agricolă, constituie circa 525 mii toneunităţi nutritive pe terenurile arabile şi 57 mii tonede producţie pomiviticolă. Costul recoltei pierdutedin cauza fertilităţii scăzute a solurilor erodate estede 582 mln lei. Astfel, pierderile sumare anualedirecte şi indirecte, cauzate de eroziune, constituie2 mlrd 432 mln lei.

Pe parcursul anilor 1950-2002 cercetătorii Secţieicombaterea eroziunii solurilor au elaborat uncomplex de măsuri şi tehnologii privind conser-varea şi sporirea fertilităţii solurilor erodate, careinclud: organizarea antierozională a teritoriului;formarea carcasei forestiere, inclusiv a perdelelorde protecţie contra eroziunii provocate de apă şivânt; refacerea solurilor puternic erodate prinînierbare şi împădurire; stabilizarea ravenelor şialunecărilor de teren prin reglarea scurgerilor deapă, împădurirea şi înierbarea lor şi a terenurilorlimitrofe, cultivarea culturilor de câmp pe versanţiîn fâşii, formarea benzilor de protecţie din ierburiperene; implementarea asolamentelor antierozio-nale; aplicarea necondiţionată a lucrării antierozio-nale a solului pe versanţi, a măsurilor agrotehniceetc. [7,8]

Combaterea eroziunii solului a devenit oproblemă care poate fi rezolvată la nivel de statcu participarea tuturor deţinătorilor de terenuri.Protecţia antierozională a fondului funciar esteunul din factorii principali ai ameliorăriisituaţiei ecologice din Moldova şi ai mini-malizării proceselor de degradare a terenuriloragricole.

(Continuare în nr. 2 al revistei)

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Inte

llect

us 1

/200

6

92

MO

ZA

IC

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

Transferul de căldură şi de masă în procesulcombinat de uscare (convecţia şi UHF) a produ-selor alimentare în celule sub formă geometricăde sfere coaxiale este studiat insuficient. Dacăadmitem că fructul de cătină albă este compusdin două sfere coaxiale, transferul de căldură înprodus se va efectua datorită forţei motoaretermice, transferului substanţei şi, de asemenea,sursei acţiunii interne de căldură. Transferulsubstanţei se datorează forţelor motoare termiceşi de masă. Reieşind din aceste condiţii, vomavea următoarele ecuaţii (fig.1):

Fig. 1. Schema geometrică de bazăa celulei de cătină albă

DESCRIEREA MATEMATIC+ APROCESULUI DE USCARE A C+TINIIALBE PRIN CONVEC|IE {I UHF

inginer Marcel R+DUCAN, dr. ]n tehnic=, conf. univ.Natalia |ISLINSCHI,

Universitatea Tehnic= a Moldovei

( )( ) ( )( )

( )[ ]1

11

21

21

11

1

1

,

,,

ρττθε

ττ

qq

T

q

cQrrr

ccr

rrrtatrrt

+∂

∂⋅

′′+

+∂

∂=

∂∂

( )( ) ( )( )

( )[ ]2

12

1

21

21

1

1

τr,τrtδa

rr,τrθa

τr,τθr

m

m

∂∂

⋅+

+∂

∂=

∂∂

Condiţia necesară pentru ecuaţiile 1 şi 2 - 0≤r≤R1:

( )( ) ( )( )

( )[ ]2

22

22

22

22

2

1

ρcQr

τr,τrθ

ccrε

rr,τrta

τr,τrt

qq

T

q

+∂

∂⋅

′′+

+∂

∂=

∂∂

( )( ) ( )( )

( )[ ]2

22m

22

m2

ττr,rtδa

rτr,rθa

ττr,θr

2

2

∂∂

⋅+

+∂

∂=

∂∂

2

2

]

Condiţia necesară pentru ecuaţiile 3 şi 4 - R1≤r≤R2

(1)

(2)

(3)

(4)

93

Inte

llect

us 1

/200

6C

OM

UN

ICÃ

RI ª

TIIN

ÞIFI

CE

în care:aq, am - coeficienţii de difuziune de temperaturăşi de potenţial, în m2/s;

ε - criteriul transformãrii de fazã;

r′ - căldura latentă de vaporizare, în kJ/kg;

c′T, cq - capacitatea specifică masică, kg /(K..oM)

şi cea termică, kJ/(kg.K);

Q - sursa internă de căldură, în Wt/m3;

ρ - densitatea părţii uscate a corpului umed, în kg/m3;

σ - coeficientul Sore pentru corpul umed, în K-1;

θ - potenţialul transferului de umiditate, în oM.

Condiţiile iniţiale:

t1(r,0)=t2(r,0)=Tin;

θ1(r,0)= θ1in; (5)

θ2(r,0)= θ2in

Condiţiile de simetrie:

( ) ( )

( ) ( ) 0,,0

0,,0

121

121

=∂

∂=

∂∂

=∂

∂=

∂∂

rR

r

rRt

rt

τθτθ

ττ

( ) ( )( ) ( )τθτθ

ττ,,;,,

1211

1211

RRRtRt

=∆=

La încălzirea corpurilor capilaro-poroase, schim-bul de căldură între suprafaţa corpului şi mediuefectuându-se prin convecţie, condiţiile defrontieră ale transferului de căldură şi de masăvor fi:

( ) ( )( )

rRt

jrr

Rt

q

mq

∂∂

=

=′−+∂

∂

τλ

ετ

λ

,

1,

12

1111

2

11

21 mm jj =∆

( )( )pm Rj 1111 ,1

θτθβ −=

( )( )pm Rj 2122 ,2

θτθβ −=

Pe suprafaţa exterioară:( ) ( )[ ]

( ) ( )( ) 0,1

,,

122222

22222

2

=−′−−

−−+∂

∂−

p

sq

Rr

RtTr

Rt

θτθβε

τατ

λ

( ) ( )

( )( ) 0,

,,

2222

222

222

=−+

+

∂

∂+

∂∂

p

m

Rr

RtrR

θτθβ

τδ

τθλ

în care:

λq - conductivitatea termică, W/(m.K)

λm - conductivitatea masică, kg /(m.oM);

α, β - coeficienţii transferului de căldură, W/(m2.K)şi de masă, kg/(m2soM).

Ele reprezintă ecuaţiile bilanţului termic şi alebilanţului masic aplicate suprafeţelor corpului.

Condiţiile iniţiale sunt determinate de legeadistribuirii temperaturii şi potenţialului transferuluide masă în momentul iniţial.

După introducerea afirmaţiilor (11) şi (12),folosind transformarea Laplase, au fost realizatecalculele sistemului ecuaţiilor diferenţiale aletransferului de căldură şi de masă:

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(12)

(13)

(11)

(14)

(15)

( )[ ] ( )

( )prU

dterrrrL

L

pt

,

,,0

=

== −∞

∫ τθτθ

)exp(

sinsin

1),(

121

1

13

1

1111

12

1

1112

11

0

01

Fo

rC

Rr

Rr

C

Rr

Rr

C

tttrt

n

n

nn

n

n

n

c

µ

µνµν

τ

−⋅

⋅

−−−

−=−

−

∑∞

=

)exp(

sin)1(

sin)1(

1

12

1

1

1212

1

1211

101

),(

1

121

11

111

12

01

Fo

Rr

Rr

C

Rr

Rr

C

UU

n

n

n

n

n

n

p

rUU

µ

µν

µν

νν

τ

−⋅

⋅

−−−−

−=−

∑∞

=

∗∗

−

- pentru stratul exterior:

)exp(

sinsin

1),(

222

1

23

2

2221

22

2

2222

21

0

02

Fo

rC

Rr

Rr

C

Rr

Rr

C

tttrt

n

n

nn

n

n

n

c

µ

µνµν

τ

−⋅

⋅

−−−

−=−

−

∑∞

=

( )[ ] ( )

( )prV

dterrtrrtL

L

pt

,

,,0

=

== −∞

∫ ττ

Inte

llect

us 1

/200

6

94

CO

MU

NIC

ÃRI

ªTI

INÞI

FIC

E

În scopul simplificării modelului matematic dat,ecuaţiile obţinute (13, 14, 15 şi 16) au fostaproximate în funcţie de rază. În rezultat, ele seprezintă în modul următor:

- stratul interior:

drFor

C

Rr

Rr

C

Rr

Rr

Ctt

Rdrt

Rt

R

nn

nn

n

n

nc

R

c

∫ ∑

∫

−

−−−⋅

⋅−=

∞

=

1

1

01

21

1

13

1

1111

12

1

1112

1101

310

31

1

)exp(sinsin

)(

33)(

µµνµν

τ

dr

Fo

Rr

Rr

C

Rr

Rr

CUU

R

drUR

U

R

n

n

n

n

n

nec

R

ec

∫ ∑

∫

−⋅

⋅

−−−−+

+=

∞

=

∗∗1

1

121

11

111

12

1

0

12

1

1

1212

1

1211101

31

013

11

)exp(

sin)1(

sin)1()(3

3)(

µ

µν

µν

τ

νν

- stratul exterior:

drFor

C

Rr

Rr

C

Rr

Rr

CttR

drtR

t

R

nn

nn

n

n

nc

R

c

∫ ∑

∫

−⋅

−−−−

−=

∞

=

1

1

02

22

1

23

2

2221

22

2

2222

210232

032

2

)exp(sinsin

)(3

3)(

µµνµν

τ

drFo

Rr

Rr

C

Rr

Rr

CUUR

drUR

U

R

nn

n

n

n

nec

R

ec

∫ ∑

∫

−

−−−−+

+=

∞

=

∗∗1

2

222

21

212

22

1

02

2

1

2

2222

2

22212023

2

023

22

)exp(sin

)1(sin

)1()(3

3)(

µµ

νµ

ν

τ

νν

Utilizarea modelului matematic obţinut esteposibilă doar acceptându-se condiţiile:

τ1111111

BeACT += (21)

τ1212121

BeACU += (22)

τ2121212

BeACT += (23)

τ2222222

BeACU += (24)

în care:

A11, A12, A21, A22, B11, B12, B21, B22, C11, C12, C21, C22 -constante ale ecuaţiilor date.

În rezultatul analizei statistice a datelor experi-mentale, au fost determinaţi coeficienţii numerici;pentru seminţele cătinii ecuaţia temperaturii fiind:

τ0069.0111 1.1912 eT += (25)

În partea interioară a fructelor de cătină, variaţiaumidităţii într-o unitate de timp va fi exprimatăprin ecuaţia:

τ0043.01 2.642.12 −+−= eU (26)

O prezentare analogică va avea şi ecuaţia pentrupartea exterioară (pulpa) a cătinii. Temperatura sedetermină prin ecuaţia:

τ0058.0112 1520 eT += (27)

În procesul deshidratării, umiditatea miezuluiîntr-o unitate de timp poate fi determinatăprin ecuaţia:

τ0044.02 957 eU +−= (28)

Criteriile Fişer ale ecuaţiilor (25), (26), (27) şi (28)au constituit respectiv 2,24; 2,12; 2,25 şi 11,04.

De aici reiese că modelul matematic al tempe-raturii şi umidităţii pentru produsele cu straturimultiple descrie adecvat procesul de uscare, decicu ajutorul acestui model poate fi de-ter-minatătemperatura şi umiditatea fructelor de cătină înorice moment, astfel fiind optimizat procesul dedeshidratare.

(17)

(18)

(19)

(20)

SUMMARY

In this article it is represented a mathematic model of the phenomena of mass and heatchange during the process of drying the sea-buckthorn, utilizing the combined methodsof heating: convection and UHF.

(16)

)exp(

sin)1(

sin)1(

1

22

1

2

2222

2

2221

202

),(

2

222

21

212

22

02

Fo

Rr

Rr

C

Rr

Rr

C

UU

n

n

n

n

n

n

p

rUU

µ

µν

µν

νν

τ

−⋅

⋅

−−−−

−=−

∑∞

=

∗∗

−

95

Inte

llect

us 1

/200

6RE

PERE

AC

AD

EMIC

E

La ultima şedinţă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM,membrii lui au desemnat prin vot secret învingătoriiConcursului naţional de susţinere a ştiinţeişi inovării în Republica Moldova, organizat pentru adoua oară de Banca de Economii S.A. şi Academiade Ştiinţe a Moldovei privind realizările remarcabileobţinute în aceste domenii în anul 2005.

Scopul pe care şi l-au propus iniţiatorii acesteicompetiţii intelectuale anuale este de a sporieficienţa şi competitivitatea activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare în ţara noastră, popularizareaşi stimularea acestei munci în vederea valorificăriirezultatelor ei cu suportul investitorilor străini şiautohtoni.

Prioritate s-aacordat rezul-tatelor remar-cabile care auavut un impactpozitiv asupradezvoltării ştiinţeişi economieinaţionale,soluţionăriiproblemelor ceţin de necesi-tăţile curente alesocietăţii.

Concursul naţional de susţinere a ştiinţeişi inovării în Republica Moldova „Econom-2005”s-a desfăşurat la următoarele patru nominalizări:“Savantul anului în domeniul ştiinţelor umanis-tice” - premiu 30 mii de lei; „Savantul anului îndomeniul ştiinţelor reale” - premiu 30 mii lei;“Inovatorul anului ”- premiu 20 mii lei; “Cel maitânăr inovator” - premiu 15 mii lei.

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi DezvoltareTehnologică al AŞM l-a desemnat pentru titlul deSavantul anului în domeniul ştiinţelor umanistice

}NVING+TORII CONCURSULUI NA|IONAL

DE SUS|INERE A {TIIN|EI {I INOV+RII

pe academicianul Haralambie Corbu, cercetătorştiinţific principal al Institutului de Literatură şiFolclor al AŞM, preocupat, pe parcursul a maimultor decenii, de cercetări ştiinţifice interdiscip-linare şi interculturale ce ţin atât de istoria literară,cât şi de teoria literaturii sau de literatura compa-rată. Este autor a circa 600 lucrări ştiinţifice, printrecare 18 volume şi culegeri de studii personale. Înanul 2005 savantul a publicat 4 lucrări ştiinţifice,inclusiv 2 monografii şi 2 articole ştiinţifice. Înstudiul „Constantin Stere şi timpul său” pentruprima dată la noi se încearcăo definiţie a mentalului (mentalităţii: n.n.) în aspectpsihologic şi filozofic, concepţie aplicată la destinulşi opera lui C. Stere, dar care poate fi utilizată îninterpretarea oricărei personalităţi sau opere. Înanul de referinţă H.Corbu a participat cu rapoarte la3 conferinţe ştiinţifice, inclusiv la una internaţională.

Savantul anuluiîn domeniulştiinţelor reale afost ales doctorulhabilitat, profe-sorul universitarIon Tighineanu,vicepreşedinteal Academiei deŞtiinţe a Moldo-vei, specialist înnanotehnologiişi materiale noipentru micro- şi

optoelectronică. Pe parcursul anului 2005savantul a elaborat conceptul de focalizare aundelor electromagnetice folosind lentile concaveîn baza cristalelor fotonice cu indicele de refracţienegativ, a propus şi a realizat o metodă delitografie nouă şi anume litografia sarcinii desuprafaţă, a elaborat tehnologii originale defabricare a ghidurilor de undă, a nanomatricelorsemiconductoare şi a materialelor nanocom-pozite semiconductor-metal. Conform analizei

Inte

llect

us 1

/200

6

96

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

Indicelui de Citare în Ştiinţă pentru perioada2001-2005, profesorul Tighineanu este cel maicitat savant al Republicii Moldova. Autor a circa450 de publicaţii, inclusiv peste 200 - în revisteinternaţionale de prestigiu, dintre care 22 au văzutlumina tiparului în anul 2005. Tot în anul curenta publicat o monografie în limba engleză,a contribuit cu 14 referate la conferinţe interna-ţionale, a obţinut 10 brevete de invenţie, 4 medaliide aur şi 2 de argint la saloane internaţionalede inventică, a promovat un doctor în ştiinţăşi a câştigat 2 granturi internaţionale.

Inovatorul anuluia devenit acade-micianul IonBostan, fondatora unei noi direcţiide cercetare„Transmisiiplanetareprecesionale:angrenaje,tehnologii defabricare, calculingineresc”. Înultima perioadăde timp şi-a concentrat eforturile asupra elabo-rării sistemelor de conversiune a energieieoliene, a energiei cinetice de curgere a apeirâurilor şi energiei valurilor, a energiei termicesolare, elaborările sale ştiinţifice fiind materia-lizate în circa 162 brevete de invenţie şi certificatede autor. În anul 2005 a obţinut 27 brevete deinvenţie privind tehnologiile moderne de fabricarea angrenajelor precesionale, schemele concep-

tuale de diverse mecanisme şi sistemele deconversiune a energiilor regenerabile. Au fostimplementate 15 invenţii: 9 - în utilajul de mărunţitaşchiile metalice (întreprinderea APR, Germania)şi 6 - la construcţia minihidrocentralei (uzinaINCOMAŞ).

Cel mai tânărinovator al anuluia fost nominalizatdoctorul SergiuMelnic, confe-renţiar la Univer-sitatea de Statde Medicinăşi Farmacie„N.Testemiţanu”,care activează îndomeniul elabo-rării formelorfarmaceutice noidin materie primă autohtonă (în baza extractuluifracţionat de Spirulina platentis) şi optimizăriiacţiunii medicamentelor cu ajutorul oxigenăriihiperbarice. Este autor a 7 brevete de invenţie,inclusiv 4 în anul 2005. A participat la foruriştiinţifice din Rusia, SUA, Belgia, Româniaşi alte state, unde a fost menţionat cu medaliişi premii speciale (2 medalii de aur şi 1 de argint).Brevetele de invenţie ale tânărului inovator suntimplementate în secţia chirurgie oro-maxilo-facială a Spitalului Clinic Republican, la catedradermatovenerologie a Universităţii de Medicină şiFarmacie „N.Testemiţanu”, în cadrul firmeifarmaceutice „Universal-farm” la obţinereamedicamentelor.

REPE

RE A

CA

DEM

ICE

POLITICA INDUSTRIAL+ A REPUBLICIIMOLDOVA }N VIZORUL SAVAN|ILOR

Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat, la 30martie 2006, proiectul documentului „Politica

industrială a Republicii Moldova pe perioadaanilor 2006-2015”.

La întrunire au participat savanţi, specialişti dincadrul mai multor ministere şi departamente,

organizaţii nonguvernamentale, care au analizat înmod detaliat proiectul politicii industriale a ţăriinoastre, elaborat de Academia de Ştiinţe a Moldoveiîn colaborare cu Ministerul Industriei şi Infrastructurii.

Prezent la eveniment, Prim-ministrul RepubliciiMoldova, Vasile Tarlev, a accentuat că economia

97

Inte

llect

us 1

/200

6RE

PERE

AC

AD

EMIC

E

naţională trebuie reorientată cătreindustrie, fiindcă agricultura este undomeniu care comportă prea multeriscuri: secetă, grindină, inundaţii,îngheţuri etc.

În această ordine de idei, sepreconizează creşterea ponderiiindustriei în produsul intern brut alţării de la 14,7% până la 22% în2015 şi, respectiv, reducerea coteiagriculturii de la 18,2 % până la13,3%. Concomitent, va fi redus impozitul net dela 14,5% până la 8,9%.

Proiectul „Politica industrială a Republicii Moldovape perioada anilor 2006-2015” este un documentde planificare strategică şi include principiile debază, obiectivele şi priorităţile politicii de stat,mecanismele şi instrumentele principale cuprivire la realizarea acesteia, asigură sporireaeficienţei şi competitivităţii sectorului industrial aleconomiei naţionale. Acest proiect de document afost elaborat în conformitate cu HotărâreaGuvernului Republicii Moldova din 12.12.05„Cu privire la realizarea Programului de activitate aGuvernului pe anii 2005-2009 „Modernizarea ţării– bunăstarea poporului” şi măsurile, orientatespre asigurarea creşterii economice calitativeşi bunăstării populaţiei”.

Noua strategie a politici industriale prevedeformarea unui sector industrial tehnologicavansat, scientointensiv, eficient şi competitiv,racordat la standardele europene. Realizareaacestor obiective va permite asigurarea stabilităţiimacroeconomice şi a climatului investiţionalfavorabil; modernizarea potenţialului de cadre şicreşterea eficienţei utilizării acestuia; dezvoltareaspiritului antreprenorial şi stimularea dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi mijlocii; reforma structuralăa sectorului industrial; promovarea politicii activeîn sfera ştiinţei şi inovaţiilor; crearea infrastructuriieficiente pentru sectorul industrial; asigurareasecurităţii ecologice a producţiei industriale.

Serviciul de presă al AŞM

Inte

llect

us 1

/200

6

98

AN

IVER

SÃRI

Nicolae Filip a absolvit InstitutulPedagogic din Chişinău în 1952.Activitatea de muncă şi-o începe înanul următor, fiind angajat în cadrulInstitutului Pedagogic din Bălţi, undeparcurge calea de la funcţia de lectorpână la cea supremă de rector alinstituţiei, post în care se află siactualmente. A susţinut teza de doctorîn ştiinţe fizico-matematice (1962) şi,ulterior, pe cea de doctor habilitat(1979), este profesor universitar din1980.

Pe la mijlocul anilor ‘70, din iniţiativa şi subconducerea nemijlocită a conferenţiarului NicolaeFilip, la Institutul Pedagogic din Bălţi se desfă-şoară, cu titlu de pionerat, lucrări de cercetareprivind structura neomogenă anisotropică aionosferei şi evidenţierea posibilităţilor de crearea canalelor ionosferice netradiţionale de radio-comunicaţie. A fost determinată geometriapropagării undelor radio ultrascurte, dispersatede neomogenităţile electronice, calculându-setraseul optim de propagare şi realizându-se unvolum considerabil de lucrări inginereşti privindcrearea emiţătoarelor de putere, dispozitivelor deradiorecepţie sensibile şi a mijloacelor demăsurări radiotehnice. Experienţele efectuate petraseul Odesa – malul Marii Caspice au permis,intr-un segment de timp limitat, de a detectaefectul de dispersare a undelor ultrascurte.Rezultatele cercetărilor au fost expuse în mono-grafia “Dispersia undelor radio de către ionosferaanisotropică” (1974).

A fost realizat un volum considerabil de cercetăriexperimentale, care au permis elaborareametodelor de calcul a energeticii traseelor radioşi crearea fundamentului ştiinţific pentru analizateoretică a proceselor ce au loc în plasmaneomogenă sub acţiunea câmpului magnetical Pământului. In rezultatul analizelor efectuate,a fost elaborat modelul perturbaţiilor difuze

SAVANT, PEDAGOG, MANAGER

Pe 3 martie 2006, profesorul universitar Nicolae FILIP, membru deonoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a marcat jubileul de 80 de ani.

sporadice ale ionosferei, respon-sabile de dispersarea racursională aundelor ultrascurte. Acest model apermis prognozarea dependenţeiintensităţii semnalului dispersat deparametrii geometrici ai traseului,stabilirea parametrilor echipamen-tului radio utilizat, a neomogeni-tăţilor, concentraţiei plasmei elec-tronice, ionosferei, câmpului mag-netic.

Savant, pedagog, manager – iată cele trei ipos-taze în care îl cunoaşte comunitatea academicăpe profesorul Nicolae Filip, rectorul Universităţii deStat “Al. Russo” din Bălţi. În rezultatul îndelungateiactivităţi de cercetare, la Bălţi s-a constituit uncentru veritabil de radiofizică, iar din 1992 în cadrulinstituţiei bălţene funcţionează, sub conducereaprofesorului Nicolae Filip, doctorantura laspecialitatea “Radiofizica”, până în prezent fiindsusţinute două teze de doctor habilitat şi trei tezede doctor în ştiinţă.

În calitatea sa de rector, Nicolae Filip a contribuitnemijlocit la extinderea şi aprofundarea activităţiide cercetare în cadrul Universităţii, actualmentefiind deschisă doctorantura la 6 specialităţi.Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice ale profe-sorului Nicolae Filip sunt reflectate in circa 200 depublicaţii, inclusiv 5 monografii.

Din 1997 este membru titular al AcademieiInternaţionale de Ştiinţe a Şcolii Superioare, din2000 – Doctor Honoris Causa al UniversităţiiTehnice “Gh. Asachi” din Iaşi. A fost inclus înCulegerea biografică “2000 personalităţi mar-cante ale sec. XXI”, elaborată de Centrul BiograficInternaţional din Cambridge, Anglia. Cetăţean deonoare al municipiului Bălţi (2001). Este decoratcu ordinul “Gloria Muncii” (1995) şi “OrdinulRepublicii” (2001).

„Intellectus”

99

Inte

llect

us 1

/200

6A

NIV

ERSÃ

RI

Este născut la 26 martie, anul 1946,în comuna Gaşpar, Edineţ. Absolveşteşcoala primară din satul natal, iar înanul 1963 – şcoala medie dincomuna Parcova. În vara aceluiaşi an,este înmatriculat la Institutul de Statde Medicină din Chişinău.

După absolvirea facultăţii, în anul 1969,Viorel Prisăcaru face doctoratul larenumitul savant epidemiolog Eli NaumŞleahov. Peste patru ani, susţine teza dedoctor în ştiinţe medicale, ulterior fiindangajat în calitate de asistent universitar la Catedraepidemiologie, apoi devine lector superior şi şef destudii la catedră. Rodnici au fost pentru dumnealuianii 1987-1989, când urmează postdoctoratul, adicăsusţinerea tezei de doctor habilitat.

După pensionarea profesorului Eli NaumŞleahov, Viorel Prisăcaru este numit şef alCatedrei epidemiologie şi, concomitent, şef alLaboratorului ştiinţific „Epidemiologia infecţiilorintraspitaliceşti” a USMF „Nicolae Testemiţanu”,colective în fruntea cărora se află şi astăzi.

Interesul faţă de ştiinţă, aptitudinile pedagogice şiorganizatorice au stat la baza deciziei admi-nistraţiei Universităţii de a-i încredinţa în anul1991 funcţia de prorector pentru activitateaştiinţifică pe care o deţine şi în prezent. Demenţionat, că în această perioadă Universitatea aînregistrat cei mai înalţi indici în domeniul decercetare şi inovare. Cu aportul Domniei Sale aufost înfiinţate 13 noi laboratoare ştiinţifice.

O contribuţie deosebită îi revine prorectorului ViorelPrisăcaru în desfăşurarea conferinţelor ştiinţificeale colaboratorilor şi studenţilor, care au devenittradiţionale în cadrul Zilelor Universităţii, în editareamaterialelor conferinţelor, precum şi a revistei

F+CLIER AL {TIIN|EI MEDICALEProfesorul Viorel Pris=caru la 60 de ani

Energic, sociabil, mărinimos, înzestrat cu harul căutărilor şi pătrunderii în misterulştiinţei - toate aceste calităţi îi conturează colegului Viorel Prisăcaru, profesor univesitar,doctor habilitat, personalitate marcantă ce se bucură de notorietate în rândurileintelectualităţi din republică.

universitare „Anale ştiinţifice” în maimulte volume. Pe parcursul anilorde prorectorat al profesorului ViorelPrisăcaru, promotor consecvent alactivităţii inovative au fost elaborateşi înregistrate, de către colaboratoriiUniversităţii, circa 300 brevetede invenţie şi 2000 de modelede utilitate. Reprezentanţii Universităţiiau participat la 120 expoziţii naţionaleşi internaţionale (Geneva, Bruxelles,Budapesta, Iaşi, Bucureşti, Moscovaetc.), de unde au revenit acasă cu 236

medalii, inclusiv 51 de aur, şi peste 200 diplome,trofee şi premii, iar în anul 2005 pentru activitateinventivă fructuoasă, USMF „Nicolae Testemiţanu”a fost menţionată cu Trofeul OMPI „Întreprindereinovatoare”.

Profesorul Viorel Prisăcaru serveşte dreptexemplu de cercetător şi epidemiolog talentat.Sunt cunoscute studiile efectuate în epidemio-logia antraxului, rabiei, salmonelozelor, infecţiilornosocomiale, în educaţia pentru sănătate etc.Ciclul de lucrări „Epidemiologia, modelarea,pronosticarea şi supravegherea epidemiologicăla leptospiroze” a fost distins cu premiul Acade-miei de Ştiinţe a Moldovei.

Un compartiment aparte, ce ţine de cercetărileprofesorului universitar Viorel Prisăcaru şi adiscipolilor săi, constituie studierea şi elaborarearemediilor antibacteriene şi antifungice noi dinmaterie primă locală, care s-au soldat cu breve-tarea a peste 30 de substanţe indigenede origine sintetică şi naturală.

Rezultatele investigaţiilor efectuate au fostreflectate în peste 250 de lucrări ştiinţifice, inclusivpatru monografii, două manuale.

Inte

llect

us 1

/200

6

100

AN

IVER

SÃRI

Pedagog iscusit, Viorel Prisăcaru s-a manifestatconstant prin prelegeri bogate în conţinut şivariate ca modalitate de prezentare, educândmulte generaţii de studenţi şi rezidenţi. Erudiţia,exigenţa şi tactul pedagogic sunt atuurile ce-ipermit să menţină în colectiv o atmosferă caldă şilaborioasă.

În paralel cu funcţiile de şef al Catedrei de epide-miologie şi cea de prorector, profesorul ViorelPrisăcaru este preşedinte al Societăţii Ştiinţificea Epidemiologilor şi Microbiologilor din Moldova,epidemiolog principal al Ministerul Sănătăţiişi Protecţiei Sociale, membru al Comisiei Extra-ordinare Antiepidemice de pe lângă Consiliul deMiniştri, al Consiliului Ştiinţific al Centrului NaţionalŞtiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, al Con-siliului Sanitaro-Epidemiologic al MinisteruluiSănătăţi şi Protecţiei Sociale, al senatului şi alConsiliului de Administraţie al Universităţii. În anul2004, profesorul Viorel Prisăcaru a fost numitmembru al Consiliului de Experţi al Ministeruluişi a fost ales membru al Secţiei Medicale aAcademiei de Ştiinţe din Moldova.

Profesorul Viorel Prisăcaru are o atitudine civicăbinedeterminată, pledează pentru adevăr, drep-tate, transparenţă. Demnitatea naţională şidragostea de neam este pentru el Suprema Lex.

A fost ales deputat în Parlamentul RepubliciiMoldova de legislatura a XV-a, fiind membru alComisiei „Învăţământ, Ştiinţă, Cultură şi Mass-media”.

Realizările remarcabile pe tărâmul ştiinţific şididactic au fost just apreciate de administraţiaUniversităţii, de organele de conducere alerepublicii, de comunitatea academică şi deinstituţiile internaţionale, fiind decorat cu Ordinul„Meritul Civic”, distins cu titlul onorific „Om Emerit”,menţionat cu Diploma de Merit a AŞM, iar în anul2002 a devenit Laureat al Medaliei de Aur OMPI„Inventator remarcabil”.

La acest frumos prag de vârstă profesorul ViorelPrisăcaru este plin de vigoare şi energie crea-toare, obsedat de dorinţa de a munci şi de aîndruma tineretul în lumea ştiinţei medicale.

Ion ABABII, rectorul USMF “NicolaeTestemiţanu”,academician

Au trecut circa 20 de ani de când

talentatul inginer pătrundea ca o

supernova în intergalactica ştiinţei şi

tehnicii autohtone, pentru a-i da o

nouă strălucire.

Teza sa de doctor în ştiinţe tehnice

cu tema „Precizia cinematică a

transmisiilor precesionale” a servit

drept punct de plecare în imensul

univers al cunoaşterii pentru a-i

sparge orizonturile şi a pune la

PERSONALITATE DE VAZ+A INTELECTUALIT+|II NA|IONALE

Recunoaştem de la bun început că titlul materialului nu ne aparţine, el este preluat chiardin bogatul arsenal ştiinţifico-cultural al protagonistului acestui medalion – doctorulhabilitat în ştiinţe tehnice, profesorul universitar, inventatorul emerit şi analistul politic,şeful de catedră la Universitatea Tehnică a Moldovei, domnul Valeriu DULGHERU.

dispoziţia omenirii noi şi noi oaze

valorificate de geniul uman. Deja

după 8 ani de la lansarea sa în

ştiinţa fundamentală, domnul Valeriu

Dulgheru are prilejul de a informa

cercurile academice din întreaga

lume despre descoperirile sale

realizate prin susţinerea cu brio a

tezei de doctor habilitat în ştiinţe

tehnice cu genericul: „Statica şi

dinamica transmisiilor prece-

101

Inte

llect

us 1

/200

6

sionale”. Cunoştinţele acumulate concomitent în

diverse domenii ale ştiinţei şi tehnicii, filozofiei,

istoriei şi politicii, literaturii şi culturii naţionale şi

universale, sunt împărtăşite de către dl Valeriu

Dulgheru cu beneficiari prin multiple monografii şi

articole ştiinţifice, manuale şi îndrumări metodice,

cursuri speciale de lecţii, lucrări practice şi de

laborator şi, nu în ultimul rând, prin numeroasele

şi ingenioasele sale invenţii brevetate,

recunoscute şi înalt apreciate la cele mai

prestigioase saloane internaţionale de invenţii,

tehnologii şi materiale noi.

Domnul profesor Valeriu Dulgheru este înzestrat

cu o calitate deosebit de preţioasă, pe care o

posedă foarte puţini savanţi, şi anume darul de a

populariza cele mai sofisticate teorii, procese,

maşini şi agregate.

Această calitate a fost materializată şi în lucrările

semnate de Domnia sa: „Principiile creaţiei

inginereşti”, „Manual de creativitate”, „Inventica

practică” şi o serie de articole publicate în diverse

reviste şi ziare de largă circulaţie. Cunoscând

profund istoria ştiinţelor inginereşti din întreg

spaţiul românesc, dl Valeriu Dulgheru a iniţiat şi

susţine o rubrică permanentă consacrată

personalităţilor de vază ale intelectualităţii tehnice

din Basarabia în revista de proprietate intelectuală

„Intellectus”.

Pe fiecare dintre noi, cititorii şi admiratorii săi,

ne surprinde plăcut prezenţa permanentă a

doctorului habilitat în ştiinţe tehnice Valeriu

Dulgheru pe paginile săptămânalului „Literatura

şi Arta” cu articole fundamental argumentate

ştiinţific din diverse domenii social-economice,

istorico-filozofice, politico-ideologice.

Aceste materiale confirmă o dată în plus că

autorul lor este un veritabil profesionist atât în

jurnalistică, cât şi în subiectele luate în dezbatere,

iar motourile folosite vorbesc despre o cunoaş-

tere temeinică de către autor a operelor filozofilor,

scriitorilor, savanţilor, altor personalităţi celebre

ale civilizaţiei mondiale.

Portretul profesorului Valeriu Dulgheru, conturat de

noi în aceste rânduri, este, desigur, incomplet şi

foarte sumar, însă nu putem trece cu vederea una

din laturile cele mai semnificative ale caracterului

său: această personalitate de vază a intelectuali-

tăţii naţionale reprezintă un etalon al modestei,

onestităţii şi corectitudinii. Pentru Dumnealui este

străină atitudinea suficientă, lauda deşartă, dorinţa

de a ieşi cu orice preţ în rândul întâi, de a ataca pe

cineva dintre oponenţi într-un mod necivilizat.

Profesorul Valeriu Dulgheru îşi face datoria sa de

Cetăţean, Savant, Inventator, Intelectual cu talent,

cinste şi destoinicie.

Să dea Domnul ca numărul personalităţilor de

asemenea prestanţă să crească mereu pe

pământul nostru întru prosperarea neamului,

ştiinţei şi culturii noastre naţionale.

dr. Ştefan GAJIM,

Consilier Director General AGEPI

AN

IVER

SÃRI

Inte

llect

us 1

/200

6

102

AG

EPI

NEW

S

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din

România a sărbătorit în perioada16-18 ianuarie a.c. împlinirea a 100 deani de la publicarea primei legi a„brevetelor de invenţiune” (17 ianuarie1906)şi constituirea primului nucleu despecialiştiîn domeniul proprietăţii industriale.

Evenimentul a fost marcat printr-o seriede festivităţişi acţiuni cu genericul „ProprietateaIndustrialăşi Societatea Românească”, la care au participatminiştri de stat, membri ai Guvernului României,parlamentari, reprezentanţi din peste 20 de oficiide brevete din străinătate. Din partea RepubliciiMoldova la manifestările aniversare a participat odelegaţie de la Agenţia de Stat pentruProprietatea Intelectuală (AGEPI), condusă de dlŞtefan Novac, Director General.

Manifestările au început cu deschiderea a 2expoziţii realizate de OSIM: „Sediile Oficiuluide Proprietate Industrială din România”şi „Proprietatea Industrială şi Societatea Româ-nească”. În cadrul manifestărilor a fost lansatăcartea “Proprietatea intelectuală – instrumentputernic de dezvoltare economică”, autor dl KamilIdris, Director General al Organizaţiei Mondialede Proprietate Intelectuală. Cartea a fost tradusăşi editată la Editura OSIM.

Şedinţa solemnă, organizată pe 17 ianuarie, s-adesfăşurat la Ateneul Român şi a fost marcată deprezenţa Preşedintelui României, dl TraianBăsescu, care a decorat Oficiul de Stat pentruInvenţii şi Mărci cu „Ordinul Cultural în Gradde Comandor”.

UN CENTENAR DE LA PUBLICAREAPRIMEI LEGI ROM~NE{TIA BREVETELOR

Printre invitaţii de onoare s-au numărat şi Alteţa SaRadu, principe de Hohenzollern-Veringen,dl Philippe Petit, Directorul general adjunct alOrganizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală,dl Alain Pompidou, Preşedintele Oficiului Euro-pean de Brevete, dl Peter Lawrence, Vicepreşe-dintele Oficiului pentru Armonizare pe PiaţaInternă, alte persoane marcante, care au adresatmesaje de felicitare şi apreciere OSIM-ului pentrurezultatele obţinute în protecţia şi promovareainteligenţei româneşti în ţară şi în străinătate.

Pe 18 ianuarie la sediul OSIM a avut loc o sesiunede comunicări, unde au fost prezentate lucrăriavând ca tematică istoria proprietăţii industriale înRomânia, prima Lege a brevetelor de invenţie,dimensiunea europeană a noii Legi a brevetelorde invenţie, obiectivele de perspectivă privindprotecţia invenţiilor în România.

Delegaţia AGEPI a mai participat la reuniuneabilaterală la nivel de directori generali ai OSIMşi AGEPI, în cadrul acesteia fiind semnat Planulcomun de lucru AGEPI-OSIM pentru anul 2006.Prin acest document, OSIM-ul îşi reitereazădisponibilitatea de a continua să acorde AGEPI tot

103

Inte

llect

us 1

/200

6

sprijinul şi consultanţa necesară în domeniulproprietăţii industriale, în special pe probleme deintegrare europeană. Documentul mai conţine oserie de activităţi concrete şi direcţiile prioritareale colaborării dintre cele două oficii.

Profitând de prezenţa largă a delegaţiilor străinela evenimentele de la Bucureşti, delegaţia AGEPIa purtat discuţii bilaterale şi multilaterale cu

AG

EPI

NEW

S

reprezentanţii oficiilor de proprietate industrialădin Bulgaria, Ungaria, Turcia, Serbia şi Munte-negru, Macedonia, ai Oficiului pentru Armonizarepe Piaţa Internă de la Alicante etc., în cadrul căroraau fost abordate aspectele actuale ale relaţiilorde colaborare bilaterală şi regională ale AGEPIîn contextul noii politici de integrare europeanăa Republicii Moldova.

În perioada 13-31 martie curent, la Singapore şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa Diplomaticăpentru adoptarea Tratatului revizuit privind DreptulMărcilor (TLT). La conferinţă au participat repre-zentanţi din 183 de state-membre ale OMPI,precum şi delegaţii de observatori reprezintîndindustria brandului, specialişti în domeniulmărcilor etc.

Timp de trei săptămâni, delegaţiile au negociatpentru a semna în final Tratatul privind dreptulmărcilor în forma sa revizuită, care va aduce ocontribuţie importantă la sporirea gradului deprotecţie a activelor nemateriale, întrucât ţărilesemnatare intenţionează să simplifice şi să

CONFERIN|A PENTRU ADOPTAREATRATATULUI REVIZUIT PRIVIND DREPTULM+RCILOR

armonizeze procedurile administrative cu privire lacererile naţionale şi protecţia mărcilor. Noul Tratatprivind dreptul mărcilor este rezultatul activităţiiefectuate în cadrul a şapte sesiuni anterioare aleComitetului Permanent OMPI în domeniul mărcilor,modelelor industriale şi indicaţiilor geografice.

Esenţa modificărilor constă în aducerea textuluitratatului existent în concordanţă cu noile necesi-tăţi ale erei digitale, în special cu tehnologiileavansate din domeniul telecomunicaţiilor. Încadrul conferinţei au fost aprobate şi amenda-mentele la Regulamentul Comun de aplicare alTLT, precum şi la alte acte referitoare la tratat.

În conformitate cu art. 106 p.(5) al Codului pentruştiinţă şi inovare, Agenţia de Stat pentru Pro-prietatea Intelectuală (AGEPI) reprezintă Repub-lica Moldova în Organizaţia Mondială de Proprie-tate Intelectuală, asigură colaborarea cu aceastăorganizaţie şi este responsabilă de implemen-tarea în Republica Moldova a tratatelor internaţio-nale în domeniul proprietăţii intelectuale la carerepublica este parte. Astfel, pentru semnareaTratatului revizuit privind Dreptul Mărcilor, dinpartea Republicii Moldova a fost desemnat prindecret prezidenţial dl Ion DANILIUC, Vicedirectorgeneral AGEPI.

Inte

llect

us 1

/200

6

104

Comentând importanţa mărcilor pentru mediul deafaceri, dr. Kamil IDRIS, Director General OMPI, adeclarat în deschiderea Conferinţei: „Mărcileconstituie cele mai importante active nematerialeale întreprinderii, prin intermediul cărora selegitimează posedarea unui brand. Întrucâtdrepturile asupra mărcilor sunt asigurate prinintermediul înregistrării, armonizarea regulamen-telor în acest domeniu este deosebit de impor-tantă. Acceptând standarde comune, statele-membre asigură o coordonare mai bună şi reduccheltuielile pentru desfăşurarea activităţii deantreprenoriat a tuturor agenţilor economici carevor să-şi protejeze brandurile lor”.

„Brandul reprezintă un instrument extrem deeficient de cucerire şi păstrare a clientelei.Brandurile de succes, protejate prin mărci deproduse şi servicii înregistrate, reflectă viabilitateaşi siguranţa promisiunilor unei companii”,a subliniat dr. Kamil IDRIS.

Prin revizuirea TLT se propune, de asemenea,includerea în acest tratat a unor dispoziţii privinddepunerea cererilor de înregistrare a mărcilorşi a informaţiilor asociate în format electronic,referitoare la toate tipurile de mărci, incluzândsemnificaţiile lor vizuale (anumite formeale semnificaţiilor vizuale, în special mărcileholograme, mărcile de culori) semnele invizibile,precum şi dispoziţiile referitoare la înregistrarealicenţei pentru o marcă.

Tratatul privind dreptul mărcilor (TLT) a fostadoptat în anul 1994 în scopul simplificăriişi armonizării procedurilor administrative cu privirela cererile naţionale şi protecţia mărcilor. Potrivitarticolului 2, tratatul se aplică mărcilor pentruproduse şi servicii. Nu toate ţările înregistreazăcurent aceste tipuri de mărci, însă din momentuladerării ţara respectivă este obligată să înregis-treze şi aceste mărci. Până în prezent, Tratatulrespectiv a fost semnat de 33 de state. RepublicaMoldova a devenit parte la Tratat în 1996.

AG

EPI

NEW

S

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectualăa desemnat laureaţii Concursului republican„Biblioteca publică – partener în promovareaproprietăţii intelectuale”. Concursul a fostlansat în decembrie 2004, în cadrul CongresuluiV al Bibliotecarilor din Republica Moldova, întruevidenţierea şi menţionarea celor mai activebiblioteci în activitatea de diseminare a infor-maţiei din domeniul proprietăţii intelectuale.Condiţiile de participare şi componenţa juriului aufost publicate pe pagina web: www.agepi.md

CONCURSUL ”BIBLIOTECA PUBLIC+ –

PARTENER }N PROMOVAREA

PROPRIET+|II INTELECTUALE”

La concurs au participat peste 60 de bibliotecipublice (orăşeneşti, raionale, municipale),universitare, specializate, însă doar 16 dintreacestea au prezentat informaţii privind activităţiledesfăşurate în scopul îndeplinirii condiţiilorconcursului. Astfel, bibliotecile care au participat laconcurs au organizat pe parcursul anului 2005, 76de expoziţii de documente speciale şi actenormative pe diverse teme, cum sunt: „Inteligenţăşi Inovaţie - AGEPI” (Biblioteca UniversităţiiPedagogice „A. Russo”, Bălţi), „Ce ştii despre

105

Inte

llect

us 1

/200

6

Premiul I, în valoare de 1000 lei, a fost acordatdnei E. Racoviţă, Director general BibliotecaŞtiinţifică a Universităţii Pedagogice de Stat „AlecuRusso” din Bălţi;

Premiul II, în valoare de 750 lei, a fost acordatdnei Elena Guţanu, Director Biblioteca publicăorăşenească „Ion Creangă” din Floreşti;

Premiul III, în valoare de 500 lei, a revenit dneiZinaida Stratan, Director Biblioteca UniversităţiiTehnice a Moldovei.

AG

EPI

NEW

S

AGEPI?” (Biblioteca publică orăşenească,Râşcani), „Inginerie şi management în transport”(Biblioteca UTM), „Inovaţia – suport al dezvoltării”(Biblioteca publică „M. Sadoveanu”, Soroca),„Cercetători şi inventatori din Republica Moldova”(Biblioteca publică orăşenească, Floreşti),„Inventică-Creativitate-Inovare” (Biblioteca publicăorăşenească, Cantemir) etc.

Conducătorii celor mai active biblioteci au fostpremiaţi în cadrul Simpozionului ştiinţific „Anulbibliologic 2005”, desfăşurat în Sala de conferinţea Bibliotecii Naţionale pe 15 martie curent.

Analizând materialele prezentate de bibliotecile-participante, juriul în componenţa: Maria Rojnev-schi, director Departament promovare şi editură –preşedinte, Petru Racu, şef Bibliotecă şi ColecţieArhivă – secretar, Alexe Rău, Director General alBibliotecii Naţionale, Ana Zavalistîi, şef Secţie„Intellectus şi Mass-media”, Ludmila Costin,Preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din Repub-lica Moldova, au desemnat următorii laureaţi aiConcursului:

Au mai fost acordate trei premii speciale alejuriului, în sumă de 250 lei fiecare, ele revenindu-le Bibliotecii publice orăşeneşti Cantemir,Bibliotecii publice raionale Nisporeni şi Biblioteciipublice orăşeneşti Râşcani.

De menţionat, că în cadrul activităţilor desfăşuratede biblioteci au fost expuse peste 700 de docu-mente din domeniul proprietăţii intelectuale; auparticipat 5 659 de beneficiari, cărora li s-au oferitcirca 9 000 de documente din domeniul PI.

În scopul eficientizării în continuare a relaţiilorAgenţiei cu bibliotecile publice din republică,promovării şi diseminării proprietăţii intelectualeîn toate localităţile din ţară, AGEPI a încheiat înultimul timp mai multe acorduri de colaborare cubibliotecile publice, care preconizează creareaunor fonduri de literatură din domeniul PI.

Inte

llect

us 1

/200

6

106

Asociaţia Tinerilor Cercetători din Moldova(ATCM) “PRO-Ştiinţa” a organizat pe

21 februarie curent, la USM, o întrunire în scopul dea informa tinerii cercetători despre bursele şiprogramele disponibile pentru perioada 2006-2007.

Ô Academicianul Andrei Andrieş, reprezentantulFederaţiei Mondiale a Savanţilor (FMS), a anunţatcă FMS a oferit pentru 2006-2007, 10 burse deexcelenţă pentru doctoranzii din RM. Valoareaunei burse lunare este de 150 de franci elveţieni.Acestea vor fi oferite, pentru o perioadă de un an,doctoranzilor din anii doi şi trei de studii, care auînregistrat deja unele realizări în domeniu,confirmate de către conducătorul ştiinţific şi decătre doi recenzenţi, sunt autori sau coautori a celpuţin două lucrări ştiinţifice publicate, au la activparticipări la diverse manifestări ştiinţifice localesau internaţionale, posedă cunoştinţe temeiniceîn utilizarea calculatorului şi care, respectiv vorobţine la examenele de admitere media 8. Data-limită pentru depunerea dosarului este20 martie. Detaliile concursului şi formularul departicipare pot fi accesate pe adresa: www.pro-science.asm.md.

Ô Şi în acest an Guvernul Franţei a oferitRepublicii Moldova câteva tipuri de burse: bursede studii, burse de cercetare, burse pedagogicede scurtă durată şi burse de doctorat în cotutelă.Durata stagierii şi valoarea burselor variazăpentru fiecare categorie. Detalii privind burseleoferite de către guvernul Franţei şi formularele deaplicare pot fi găsite la sediul Alianţei Franceze

AG

EPI

NEW

S

PROGRAME {I BURSE

PENTRU TINERI CERCET+TORI 2006-2007

din Moldova sau accesând pagina web:www.alfr.md.

Ô Oportunităţi de colaborare internaţională oferăşi Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Moldova(MRDA). Sunt oferite granturi pentru susţinerea şipromovarea ideilor savanţilor, precum şi pentruiniţierea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cuoamenii de ştiinţă din SUA. Pentru acest an MRDAprevede câteva tipuri de programe: ştiinţifice,industriale şi de asistenţă.

Programul de granturi pentru deplasări esteadresat studenţilor din anii 4 şi 5 de studii,masteranzilor, doctoranzilor, doctorilor în ştiinţă(titlul fiind obţinut în ultimii 6 ani) cu vârsta de pânăla 35 de ani, care sunt cetăţeni/rezidenţi perma-nenţi ai Republicii Moldova, cunosc bine limbaengleză, având ca partener de colaborare uncetăţean/rezident permanent al SUA.

Ô Alexandru Buragă, specialist-coordonatoral Departamentului pentru Tineret al MinisteruluiEducaţiei, Tineretului şi Sportului din RepublicaMoldova (METS), a prezentat condiţiile de partici-pare la concursul Premiul Naţional pentru Tineretîn domeniile Ştiinţă, Tehnică, Literatură şi Artă.Sunt disponibile 5 premii a câte 10.000 lei fiecare.Condiţiile de înscriere la concurs pot fi găsite pepagina web a METS www.edu.md

În cadrul prezentării, Tudor Jovmir, directorDepartament Invenţii, Soiuri de Plante şi Modelede Utilitate al Agenţiei de Stat pentru ProprietateaIntelectuală (AGEPI), a invitat tinerii să-şi brevetezeinvenţiile pe care le vor realiza beneficiind deburse şi programe în străinătate. Pentru a obţineprotecţia prin brevet, invenţia trebuie să fie nouă,să implice o activitate inventivă şi să fie suscep-tibilă de aplicare industrială. Au fost demonstrateexemple de brevete de invenţie, acordate de cătreAGEPI inventatorilor din Republica Moldova

Valeriu Ciorbă, preşedintele ATCM “PRO-Ştiinţa”,şi prof. univ. Petru Gaugaş, prim-prorector USM,au apreciat interesul participanţilor pentru astfelde întruniri, specificând că bursele şi programeleoferite tinerilor cercetători catalizează substanţialactivităţile de cercetare.

107

Inte

llect

us 1

/200

6M

OZA

IC

AvionulOmul şi-a dorit încă din cele mai vechi timpuri săzboare, însă numai după ce, în 1876, a fost creatprimul motor cu combustie internă, acest vis aputut deveni realitate. În următorii 27 de ani, zecide inventatori au încercat să obţină titlul de“primul om care a zburat”. De atunci, omuldomină înălţimile albastre fie în “bătrânul”Concorde, fie în noul F-22 Raptor.

TanculChiar dacă rolul cel mai important pe care l-a avutaceastă invenţie a omenirii s-a remarcat în timpulcelui de-al doilea război mondial, prima acţiunemilitară în timpul căreia s-au folosit tancurile aavut loc în primul război mondial. Cu puţin timpînainte de izbucnirea războiului, în 1903, colonelulenglez Ernest Swinton a realizat proiectul unuivehicul blindat, care ulterior avea să devinătancul. Acest vehicul nu are ca rol principaltransportul militarilor, ci atacul de la distanţă.

Combustibilul lichid pentruracheteÎn 1915, Robert Goddard şi-a început cariera caasistent în cadrul Universitarii Clark. Ulterior, adevenit cercetător ştiinţific în domeniul spaţial. Înperioada în care a activat în cadrul UniversitariiClark, Goddard a efectuat numeroase experi-mente pentru a găsi formula ideală pentrucombustibilul destinat navelor spaţiale. Îndimineaţa zilei de 16 martie 1926, după sute deeşecuri, a apăsat butonul de pornire a motorului

CELE MAI IMPORTANTE INVEN|IIALE SECOLULUI XX

Te-ai întrebat vreodată care sunt cele mai importante idei ale secolului XX care s-aumaterializat în invenţii? Ei bine, află că lista acestora este foarte mare şi de aceea am alesnumai primele zece invenţii create de om în secolul XX. Acestea sunt: avionul, tancul,combustibilul lichid pentru rachete, robotul, bomba atomică, panourile solare, laserul,computerul, inima artificială şi clonarea. Din păcate, unele dintre acestea au fost createde om în scopul distrugerii oamenilor (tancul, bomba atomică şi chiar avionul) însăau intrat totuşi în istoria omenirii.

şi racheta s-a ridicat la câţiva metri deasuprasolului.

RoboţiiTotul a început în 1938, atunci când WilliamPollard şi Harold Roselund au inventat undispozitiv de vopsire automat. Dispozitivul cupricina este considerat şi astăzi ca fiind primulrobot din lume. În anul următor, WestinghouseCorporation a construit doi roboţi pentru expoziţiaWorld’s Fair. Cu toate că aceştia nu au fost utilizaţiîn nici un domeniu de activitate, au fost şi suntconsiderate primele dispozitive capabile săexecute anumite sarcini pe baza unor comenziprogramate.

Bomba atomicăLa 6 august 1945, istoria omenirii şi-a schimbatbrusc cursul: Enola Gay a aruncat prima bombăatomică asupra Hirosimei. Bomba a explodat înaer şi în câteva secunde s-a ridicat imensaciupercă ucigaşa cu diametrul de 1 km. AlbertEinstein a regretat toată viaţa monstruoasa sainvenţie.

Panourile solareÎn 1954, Bell Labs anunţa într-o conferinţă depresă crearea primei celule fotovoltaice. La 2decembrie 2000, Staţia Spaţială Internaţionalăşi-a primit cadoul de Crăciun un pic mai devreme:două panouri fotovoltaice care, captând razelesolare, le-au transformat în energia electrică atâtde necesară staţiei orbitale.

Inte

llect

us 1

/200

6

108

LaserulPentru prima dată, denumirea Laser a apărut în1958, în publicaţia ştiinţifica “Infrared and OpticalMasers”, într-un articol semnat de Arthur L.Schawlow şi Charles H. Townes. La vremearespectivă, cei doi lucrau pentru Bell Labs. Doi animai târziu, T.H. Miaman, un alt angajat al BellLabs, a pus în practică teoria creată de Schawlowşi Townes, adică, a creat şi a testat primul laserdin lume. Astăzi, laserul şi-a găsit aplicaţii înmedicină, industrie, în sistemele de suprave-ghere şi cele militare, dar şi în electronică.

Computerul personalPentru că firme mari, precum Xerox, nu au crezutcă piaţa de computere ar putea fi viabilă, SteveJob şi Steve Wazniak s-au văzut nevoiţi să creezeprimul computer personal în propriul garaj. Şiinvenţia lor a revoluţionat cu adevărat lumea. În1976, Apple Computers a creat computerul debirou, punând cap la cap două tehnologii noi.

Inima artificialăDr. Robert Jarvik, unul dintre cei mai bătrânimembri ai echipei de cercetători care au creatstimulatorul cardiac, a realizat, în 1982, primainimă artificială operaţională, Jarvik-7, care i-a fostimplantată pacientului Barney Clark. Folosind unsistem de pompe hidraulice, Jarvik - 7 a pompatsângele în sistemul circulator al pacientului.

ClonareaPrimele cercetări în domeniul genetic şi primeledescoperi importante au fost atribuite, fără nici unfel de dubii, dr. Ian Wilmut şi echipei sale dincadrul Institutului Roslin. Aceleiaşi echipe îi revinemeritul de a fi efectuat cu succes primele expe-rimente în domeniul clonării: este vorba despreprima oaie clonată în 1996... Astăzi clonarea esteun subiect foarte disputat în lumea oamenilorde ştiinţă şi respins cu vehemenţă de cătrereprezentanţii Bisericii.

Cunoscând care sunt cele mai mari invenţii realizate de om în mileniul 2, abia intratîn istorie, ar fi interesant să ştim, oare cum vor fi privite acestea peste o mie de ani?...

MO

ZAIC

Expoziţia „Leonardo Da Vinci – Inventator şi Om de Ştiinţă” va figazduită de Grecia pentru prima dată. 150 de desene (schiţe) şimodele ale invenţiilor ştiinţifice ale lui Da Vinci au fost expuse aici,fiind grupate după 8 teme: anatomie, matematică – geometrie,mecanică, aparate de zbor, mecanisme de ceasuri, hidrodina-mică, arhitectură – fortificaţie, arme. Obiectele aparţin uneia dincele 3 colecţii aprobate de Academia Da Vinci. Mai multe modeleau fost construite la începutul secolului XX, pe baza schiţelororiginale ale lui Da Vinci.

Vizitatorii au posibilitatea să atingă exponatele, să le pună înmişcare, să studieze şi să înţeleagă „anatomia maşinăriei”. Laexpoziţie sunt instalate 12 ecrane touch-screen şi 6 programeinteractive cu 8.000 de fotografii care oferă utilizatorului informaţieimportantă despre Da Vinci, opera sa şi epoca în care a trăit.

Expoziţia a fost deja găzduită de mai multe galerii europene, fiindvizitată de peste un milion de oameni. Acum ea va fi condusă decătre Otto Letze, Directorul Institutului Schimb Cultural din Ger-

mania, care a fost responsabil de organizarea a peste 200 de expoziţii în muzee din întreaga lume.

LEONARDO DA VINCI – OM DE {TIIN|+,INVENTATOR, ARTIST”- PATRAS,CAPITALA EUROPEAN+ A CULTURII, 2006

MO

ZAIC

109

Inte

llect

us 1

/200

6IN

STRU

IRE

ÎN D

OM

ENIU

L PI

Protecţia desenelor şi modelelorindustriale

Legislaţia în vigoare în domeniulprotecţiei desenelor şi modelelorindustriale:

Ô Legea nr. 991/1996 privind protecţiadesenelor şi modelelor industriale

Modificată prin:

Legea nr. 1079-XIV din 23 iunie 2000;

Legea nr. 1446-XV din 8 noiembrie 2002;

Legea nr. 469-XV din 21 noiembrie 2003;

Ô Regulamentul de aplicare a Legii nr. 991/1996 privind protecţia desenelor şi modelelorindustriale;

Ô Regulamentul nr. 80/1997 privind aplicareataxelor pentru servicii în domeniul protecţieiobiectelor de proprietate industrială.

Drepturile asupra desenelor şi modelelorindustriale sunt recunoscute şi apărate peteritoriul Republicii Moldova în conformitate culegislaţia în vigoare şi confirmate prin certificatulde înregistrare.

În calitate de desen sau model industrial poate fiprotejat aspectul nou al unui produs, creat într-omanieră independentă şi având o funcţie utilitară,inclusiv textilele.

Un desen sau model industrial este nou dacădiferă esenţial de desenele sau modeleleindustriale cunoscute sau de combinaţia deelemente caracteristice cunoscute, datele desprecare au devenit accesibile publicului în ţară şi înstrăinătate până la data priorităţii.

Obiectul protecţiei poate fi bidimensional (desenindustrial aplicat pe hârtie, porţelan, ţesături etc.)sau tridimensional (model industrial în formă de

PROTEC|IA PROPRIET+|II INTELECTUALE

}N REPUBLICA MOLDOVA

(informaţie succintă) (3)

aparate, piese de mobilier, încălţăminte etc.),precum şi o combinaţie a acestora.

În cazul în care mai multe persoane au creatacelaşi desen sau model industrial, independentuna de alta, dreptul la certificat aparţine persoaneia cărei cerere are cea mai veche dată de prio-ritate, dacă această cerere nu a fost retrasă.

Dreptul la certificatul de înregistrare a desenuluisau modelului industrial, creat de salariatîn exercitarea atribuţiilor sale de serviciu sauexecutând o sarcină concretă, încredinţatăîn scris de patron, aparţine patronului, dacăcontractul încheiat între ei nu prevede altfel.

Certificatul de înregistrare confirmă prioritatea,calitatea de autor al desenului sau modeluluiindustrial şi dreptul exclusiv al titularului certifi-catului asupra desenului sau modelului industrial.

Dreptul exclusiv asupra desenului sau modeluluiindustrial protejat prin certificat constă în dreptulde exploatare, dacă exploatarea nu lezeazădrepturile altor titulari, dreptul de a dispune decertificat şi dreptul de a interzice terţilor exploa-tarea desenului sau modelului industrial fărăautorizaţia sa.

Încălcarea dreptului exclusiv al titularului certificatuluio constituie efectuarea de către terţi, fără acordulacestuia, a următoarelor acţiuni: fabricarea, vân-zarea, importarea, exportarea, alt mod de introdu-cere în circuitul economic sau stocarea în scopuricomerciale a produsului obţinut prin aplicareadesenului sau modelului industrial protejat.

Durata de valabilitate a unui certificat de înregistrarea desenului sau modelului industrial este de 5 ani,termenul începând să curgă de la data constituiriidepozitului naţional reglementar la AGEPI. Termenulde valabilitate a certificatului poate fi reînnoit pe patruperioade succesive de 5 ani.

Continuare din nr. 4, 2005

Inte

llect

us 1

/200

6

110

Înregistrarea în străinătate se poate face prin cereredepusă direct la oficiul de brevete din ţara deînregistrare sau prin procedura convenţiilor interna-ţionale la care Republica Moldova este parte.

Protecţia soiurilor de planteLegislaţia în vigoare în domeniulprotecţiei soiurilor de plante:

Ô Legea nr. 915/1996 privind protecţia soiurilorde plante

Modificată prin:

Legea nr. 1079-XIV din 23 iunie 2000;

Legea nr. 1446-XV din 8 noiembrie 2002;

Legea nr. 469-XV din 21 noiembrie 2003;

Ô Regulamentul de aplicare a Legii nr. 915/1996 privind protecţia soiurilor de plante;

Ô Lista acţiunilor supuse taxelor, cuantumurileşi termenele de plată pentru servicii ce ţin debrevetarea şi încercarea soiurilor de plante,aprobată prin Hotărârea Guvernului RepubliciiMoldova nr. 1176 din 7 decembrie 1998(Anexa 5).

Dreptul asupra soiului este recunoscut şi apăratpe teritoriul Republicii Moldova prin Legeanr. 915/1996 şi confirmat prin brevetul pentru soide plantă.

Legea nr. 915/1996 privind protecţia soiurilor deplante este conformă prevederilor Convenţieiinternaţionale privind protecţia realizărilor înselecţie (UPOV).

În conformitate cu Legea nr. 915/1996, politicastatului în domeniul protecţiei juridice şi utilizăriisoiurilor în Republica Moldova o realizeazăAgenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectualăa Republicii Moldova (AGEPI), Consiliul Naţionalal Republicii Moldova pentru Soiurile de Planteşi Comisia de Stat a Republicii Moldova pentruÎncercarea Soiurilor de Plante.

AGEPI recepţionează spre examinare cererilede eliberare a brevetelor pentru soiuri, efectueazăexaminarea, înregistrarea cererilor în RegistrulNaţional al Cererilor de Brevete pentru Soiurile dePlante şi publicarea acestora în Buletinul Oficialde Proprietate Industrială (BOPI), acordăşi eliberează brevete, şi ţine Registrul Naţionalal Brevetelor pentru Soiurile de Plante.

Comisia de Stat este organul de lucru al Consi-liului şi organul de expertiză al AGEPI, careefectuează încercarea noilor soiuri în vedereadeterminării utilităţii economice şi corespunderiilor condiţiilor de brevetabilitate prevăzutede Legea nr. 915/1996.

În sensul acestei legi, soiul este un grup deplante, creat ca rezultat al selecţiei, care arecaracterele unui anumit genotip sau ale uneicombinaţii de genotipuri şi se distinge de altegrupe de plante din acelaşi taxon botanic prin celpuţin unul din caractere.

Categoriile soiului sunt clona, linia, hibridul,populaţia.

Materialul soiului sunt plante întregi, seminţe,puieţi, bulbi sau părţi de plantă, destinate înmul-ţirii sau comercializării în alte scopuri, decâtreproducerea soiului.

Brevetul certifică prioritatea soiului, paternitateaamelioratorului şi dreptul exclusiv al titularuluide brevet de utilizare a soiului.

Întinderea protecţiei juridice prin brevet estedeterminată de ansamblul caracterelor esenţialeexpuse în descrierea soiului.

Soiul este brevetabil numai în cazul în careîndeplineşte condiţiile de noutate, distinctivitate,omogenitate (uniformitate) şi stabilitate.

Autor (ameliorator) al soiului este consideratăpersoana, prin munca de creaţie a căreia a fostcreat sau descoperit şi perfecţionat soiul respectiv.

Dacă un soi a fost creat de mai mulţi amelioratori,aceştia sunt consideraţi coautori, iar modul deexercitare a drepturilor asupra unui astfel de soise stabileşte printr-un acord scris, încheiat întrecoautori.

Dreptul la brevet aparţine amelioratoruluisau succesorului său în drepturi.

Dreptul la brevet pentru un soi creat în exercitareaatribuţiilor de serviciu aparţine patronului, dacăcontractul nu prevede altfel. Persoana care a creatun soi nou în exercitarea atribuţiilor de serviciu aredreptul de autor şi dreptul la o remuneraţieechitabilă.

INST

RUIR

E ÎN

DO

MEN

IUL

PI

(Va urma)

111

Inte

llect

us 1

/200

6

Brevet pentru soi de plantăE Plant patent

F Certificat de variété végétale

G Pflanzensortenpatent

S Patente de planta

R Патент на сорт растения

Brevetul pentru soi de plantă este un titlu de protecţiepentru realizări vegetale, acordat în conformitate cu legeacare conferă titularului său drepturi exclusive de exploatarea soiului, limitate în timp şi spaţiu, certifică prioritatea soiuluişi paternitatea amelioratorului. Condiţiile esenţiale alesoiurilor de plante ce fac obiectul unor brevete pentrusoiuri de plante sunt menţinerea omogenităţii lor şistabilitatea caracterelor relevante după înmulţiri repetate,la încheierea fiecărui ciclu de reproducere, noutatea şidistinctivitatea.

Brevet europeanE European patent

F Brevet européen

G Europäsches Patent

S Patente europeo

R Европейский патент

La 5 octombrie 1973 a fost semnată la Monacodi Bavaria Convenţia privind brevetul european, aceastafiind accesibilă şi statelor din afara Pieţei Comune. Sistemuleuropean de acordare şi eliberare a brevetelor are în vedereexistenţa unei cereri de brevet depuse la OEB sau la unoficiu receptor, efectuarea unei cercetări, documentări,publicarea cererii şi a raportului de documentare,examinarea de fond a cererii, acordarea brevetului,existenţa unei proceduri de opoziţie, eliberarea brevetului,traducerea rezumatului brevetului european în limbile oficialeale statelor desemnate de către oficiile de invenţii,traducerea de către titular a textului complet al brevetuluieuropean. Criteriile de brevetabilitate în cazul brevetuluieuropean sunt: noutate, activitate inventivă şi aplicabilitateindustrială, iar durata de valabilitate a brevetului este de 20de ani.

Brevet eurasiaticE Euroasian Patent

F Brevet eurasiatique

DIC|IONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INTELECTUAL+

Continuare din nr.4, 2005

G Euroasisches Patent

S Patente euroasiatic

R Евроазийский патент

La 9 septembrie 1994 a fost semnată la MoscovaConvenţia privind brevetul eurasiatic de invenţie. Sistemuleurasiatic de acordare şi eliberare a brevetelor are învedere existenţa unei cereri de brevet de invenţie depusela Oficiul Eurasiatic de Brevete sau la un oficiu receptor,efectuarea unei cercetări, documentări, publicarea cereriişi a raportului de documentare, examinarea de fond acererii, acordarea brevetului de invenţie, existenţa uneiproceduri de opoziţie, eliberarea brevetului de invenţie.Termenul de valabilitate a brevetului eurasiatic este de 20de ani de la data depunerii cererii de brevet eurasiatic.Taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului eurasiaticse plăteşte pentru fiecare stat contractant conformlegislaţiei acestui stat.

Brevet regionalE Regional patent

F Brevet régional

G Regionalpatent

S Patente regional

R Региональный патент

Brevetul regional este un titlu eliberat de Oficiul Europeande Brevete, de Oficiul Eurasiatic de Brevete, sau de un altoficiu regional de proprietate industrială (ARIPO, ESARIPO).Acest brevet regional produce, în statele membredesemnate de solicitant, aceleaşi efecte ca şi cele pe carele-ar produce brevetele eliberate în conformitate cuprevederile legislaţiilor lor naţionale.

Buletinul Oficial de Proprietate Industrială(BOPI)E Official Bulletin of Industrial Property (Official Gazette)

F Bulletin Officiel de la Propriété Industrielle

G Amtsblat fur Gewerbliches Eigentum

S Bulletin Officiel de la Propriedad Industriale

R Официальный Бюллетень Промышленной Соб-ственности

Publicaţie a unui oficiu naţional sau regional ce includetitluri de protecţie (invenţii, mărci, desene şi modele

DIC

ÞIO

NA

R

Inte

llect

us 1

/200

6

112

industriale etc.), modificări, adăugiri şi corecturi efectuateasupra textului sau datelor bibliografice ale documentelorpublicate, asupra statutului juridic al titlurilor de protecţie şioferă date, comunicări şi anunţuri oficiale în legătură cuactivităţile organismului naţional sau regional respectiv. ÎnRepublica Moldova, AGEPI publică lunar Buletinul Oficialde Proprietate Industrială (BOPI). Acesta conţineurmătoarele compartimente: invenţii, soiuri de plante,modele de utilitate, mărci, denumiri de origine a produselor,design industrial, modificări etc.

CaducitateaE Forfeiture

F Caducité, déchéance

G Verfall

S Caducidad

R Прекращение действия, потеря прав

Caducitatea este ineficacitatea unui act juridic ca urmarea survenirii unui eveniment ulterior încheierii lui. Caducitateaunui brevet apare în mod normal ca urmare a expirăriitermenului de valabilitate, anume de 20 de ani de la datadepozitului, sau în următoarele cazuri:

a) când brevetul este declarat nul în temeiul legal;

b) când taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetuluinu se plăteşte în termenul stabilit.

Când înregistrarea unei mărci, unui desen sau model in-dustrial nu este reînnoită, la expirarea termenului prevăzutde Lege, AGEPI înscrie în Registrul Naţional al Desenelor şiModelelor industriale menţiunea că înregistrarea acestuidesen sau model industrial a rămas fără efect de la dataexpirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, iarînregistrarea acestei mărci a rămas fără efect de la dataexpirării ultimei perioade de protecţie de 10 ani.

Caractere tipograficeE Type face

F Caractère typographique

G Drucklettern

S Caractér tipografico

R Типографские шрифты

Ansambluri alcătuite din literele unui alfabet, inclusivaccentele şi semnele de punctuaţie, precum şi cifre şi altesemne figurative, cum ar fi semnele convenţionale, simbolurileşi semnele ştiinţifice, ornamentele sub formă de borduri,înflorituri, viniete, care compun un text prin orice tehnicăgrafică. Caracterele tipografice pot fi protejate printr-undepozit naţional special sau printr-un depozit conformdispoziţiilor legii naţionale privind protecţia desenelor şimodelelor industriale. Protecţia mai poate fi asigurată şi prindispoziţiile naţionale privind dreptul de autor. Titularul unuidrept privind caracterele tipografice poate interzice terţilorreproducerea acestora fără consimţământul său, punerealor în comerţ sau importul lor.

Caracter individualE Individual feature

F Caractère individuel

G Individuellen Charakter

S Carácter individual

R Индивидуальный характер

Un desen sau model industrial are caracter individual,dacă impresia generală pe care o produce asupra unuiutilizator avizat este diferită de impresia generală produsăde oricare alt desen sau model industrial care a fost pusla dispoziţia publicului înainte de data înregistrării saupriorităţii sale.

CaracteristicăE Feature, distinguishing

F Caractéristique

G Kennzeichen

S Característica

R Характеристика

Este o proprietate a unui lucru, de exemplu, forma, scopul,modul de utilizare, unul dintre elementele sale, sau calitateaacestuia.

Caracteristici esteticeE Aesthetic features

F Caracteristique esthétique

G Ästhetisch harasteristiki

S Rasgos estéticos

R Эстетические характеристики

Caracteristici estetice sunt elementele care determinăarmonia formelor unui desen sau model industrial, care seadresează ochiului consumatorului şi asupra cărora autorulare grad de libertate nelimitată.

CedentE Assigner

F Cédant

G Abtreter

S Cesionista, cedente

R Лицо переуступившее свои права другому лицу,цедент

Cedentul este o persoană care transmite, cedează titlul deprotecţie persoanei care îl primeşte, cesionarului, în întregimesau parţial, nepăstrând pentru sine nici un drept sauîmpărţind drepturile asupra titlului de protecţie înconformitate cu contractul de cesiune. Obligaţiile care revinpentru cedent sunt următoarele:ü de a preda obiectul contractului (nominalizarea actelor

de exploatare);ü de a asigura asistenţa tehnică pentru punerea

în practică a obiectului contractului;ü obligaţia de garanţie (împotriva viciilor ascunse ale

obiectului contractului şi a evicţiunii).

(Va urma)

DIC

ÞIO

NA

R

113

Inte

llect

us 1

/200

6RI

DEN

DO

Realişti şi umanişti

Ne rămâne doar regretulCând, în ciuda instruirii,Primii uită alfabetul,Ceilalţi, tabla înmulţirii.

Mircea TRIFU

Curs valutar

Ca preţ al crudei lui nesăbuinţiPrimit-a Iuda treizeci de arginţi,Dar Biblia nu spune-n termeni clariCât reprezintă asta în dolari?!

George PETRONE

Unui chirurg vestit

Un pacient atins de boală,Când totul, parcă, îl durea,Intrând la el cu mâna goală,Era să plece fără ea…

Gheorghe BÂLICI

Sfat unei neveste

Cu soţul tău, un tip anost,Te plictiseşti de un deceniu;De ce convieţuieşti c-un prost?Mai bine să-l consideri… geniu!

Ion DIVIZA

Epitaf unui judecător

Rolul astăzi i se schimbă,Totul s-a sfârşit şi gata –Crucea i-au făcut-o strâmbă,Cum i-a fost şi judecata.

Mihai SĂLCUŢAN

E FIRESC CA UN PROST SĂ RÂDĂ DE TINE,PENTRU CĂ NU SEMENI CU EL.

(Nicolae Iorga)

EPIGRAME DE MARCĂ

Punct de vedere

„Trupu-acesta subţirelPare tras ca prin inel!”Mormăi un taciturn:- Prin inelul lui Saturn!

Gheorghe PENCIU

Docilul

Fără să se străduiască,A-nvăţat în viaţă multe:De la mamă, să vorbească,De la soaţă, să asculte…

Florea ŞTEFĂNESCU

Demnitate

Copacilor cu fruntea-n soareLi-i dat să moară în picioareDacă, cumva, vreun ram de-al lorN-ajunge coadă de topor!

Ştefan TROPCEA

Odraslă

Mă face fiul de ocară,Deşi a fost un bun student,Că nu vrea post decât la ţară,Dar ţara e… în Occident!

Eugen ALBU

La un institut

Pe hol, în salt printre„probleme”,Se întâlnesc neîncetat:Acei ce pleacă mai devremeCu cei ce au întârziat.

Gheorghe BELEI

O ideedespre ideiCu ocazia decernării medaliei„Theodore Richards”,eminentul fizician şi chimistGeorge Scatchard a fostasediat de jurnalişti. Unuldintre aceştia îl întrebă:

- Spuneţi, profesore, când, propriu-zis, vă vin atâtea idei?

- O, răspunse profesorul, îmi vin permanent. Dimineaţa, când mătrezesc, când mă bărbieresc, când ascult muzică… Ideile măcopleşesc. După aceea plec în laborator şi mă conving că majori-tatea lor sunt greşite!

(Din colecţia lui Dumitru BATÎR)

Desen: Octavian BOUR

Inte

llect

us 1

/200

6

114

Editor:Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova

Coeditor:Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare

Consiliul editorial:Şt. NOVAC (preşedinte), V. BLIUC, V. CANŢER, I. DANILIUC, V. DOROGAN,Gh. DUCA, V. DULGHERU, C. GAINDRIC, Şt. GAJIM, T. JOVMIR, A. MOISEI, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUSANOVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU

Colegiul de redacţie:

A. ZAVALISTÎI, I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI

Tehnoredactare computerizată: Elena POPACoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor le revine în exclusivitate autorilor.

AGEPI, 2006

Imprimat la TipografiaNica-Grafic-Print S.R.L.

PUBL

ICIT

ATE

PUBL

ICIT

ATE

Agenţia de Stat pentru ProprietateaIntelectuală acordă asistenţă publicitară

gratuită privind valorificarea obiectelorde proprietate industrială (OPI).

Vreţi să vă promovaţi invenţiile, soiurile deplante, modelele de utilitate, alte OPI pentruîncheierea unor profitabile contracte de licenţăsau cesiune în vederea implementării lor înproducţie?

Adresaţi-vă la redacţia revistei „Intellectus”şi a suplimentului „Bursa invenţiilor” cu pro-puneri concrete de exploatare a obiectelorde proprietate industrială pe care le deţineţi.

}N ATEN|IA PERSOANELOR INTERESATE

Serviciile pe care vi le propunem vor servi dreptimbold pentru colaborare − un pas importantîn căutarea şi găsirea potenţialilor investitori,în implementarea şi lansarea inovaţiilordumneavoastră pe piaţă.

Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm să văadresaţi la AGEPI, Secţia marketing, servicii,tel.: 400593; 400591 şi redacţia revistei„Intellectus”, tel.: 400586

Adresa noastră:

str. Andrei Doga nr. 24/1, MD-2024, Chişinău,Republica Moldova