Rev 'Justitia in Actual It Ate' 2008 Nr 1

INFO

Materialele publicate în acest num r al revistei au în vedere modi c rile legislative i jurispruden aintervenite pân la data de 01.01.2008.

Redac ia revistei �JUSTI IA ÎN ACTUALITATE�salut demersul colegilor de la Judec toria Ia i, de a edita o revist proprie, i le ureazacestora succes, iar publica iei,la cât mai multe apari ii.

Foto coperta: Sorin Lupsa Administra ia Preziden ial

Analizele, comentariile i sintezele din prezenta publica ienu exprim în mod necesar pozi ia o cial a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la problematica tratat ,ci constituie exclusiv opinia profesional i publicistica autorilor acestora.Reproducerea materialelor publicate este permis nu-mai cu acordul scris al conducerii Consiliului Superior al Magistraturii i al autorului.Textul integral al Hot rârilor Plenului i Sec iilor Consi-

liului Superior al Magistraturii men ionate în cuprinsul publica iei, cu excep ia celor în materie disciplinar ,este disponibil pe pagina de internet a Consiliului � www.csm1909.ro, sec iunea �Hot râri ale CSM�. Numerele 1 i 2 ale revistei �Justi ia în actualitate� sunt disponibile în format electronic (pdf) pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii � www.csm1909.ro, sec iunea �Revista Justi ia în ac-tualitate�.

Redac ia revistei �JUSTI IA ÎN ACTUALITATE�mul ume te domnului Sorin Lup a, din cadrul Administra ieiPreziden iale, pentru permisiunea de a publica unele dintre fotogra ile publicate în prezentul num r al revistei.

Totodat , adres m mul umiriCur ii de Apel Ploie ti,Judec toriei Bolintin Vale iBiroului Informatic din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru fotogra ile transmise în vederea public rii.

ANUN IMPORTANT

http://www.csm1909.ro


3

EDITORIAL ..................................................................................................................................................... 5

SEC IUNEA I-A - PREZENTAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ............................................ 606 Analiza activit ii desf urate de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2007

� judec tor Carmen Ioana B lan

14 Noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii 16 Asisten a oferit de Banca Mondial în bene ciul sistemului judiciar român. O perspectiv sintetic asupra

proiectelor gestionate de Consiliul Superior al Magistraturii i institu iile a ate în coordonarea sa � Institutul Na ional al Magistraturii i coala Na ional de Gre eri � judec tor Ana Cristina L bu , consilier juridic Simona Maya Teodoroiu

19 Ra iunea i importan a respect rii atribu iei Consiliului Superior al Magistraturii de avizare a actelor normative care vizeaz activitatea autorit ii judec tore ti� judec tor Corina Podaru, consilier juridic Teodor Andri a

SEC IUNEA A II-A � CARIERA MAGISTRATULUI ........................................................................................... 2525 Punct de vedere referitor la excep ia de neconstitu ionalitate a unor dispozi ii din Legea nr.144/2007 privind

în in area, organizarea i func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate� judec tor Corina Podaru, consilier juridic Teodor Andri a

34 Justi carea avizului acordat de Consiliul Superior al Magistraturii asupra propunerii legislative pentru modi carea dispozi iilor art.30 i art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare � judec tor Corina Podaru, consilier juridic Teodor Andri a

35 Este necesar întocmirea unei e a postului pentru magistra i?� procuror Viviana Cimpoeru

SEC IUNEA A III-A - FORMARE PROFESIONAL .......................................................................................... 3636 Evaluarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor speci ce i actualizarea strategiilor Institutului Na ional

al Magistraturii� judec tor Carmen Ioana B lan, judec tor Alina Cotorogea

44 Principalele coordonate ale programelor de formare continu în anul 2008 � judec tor Carmen Ioana B lan

SEC IUNEA A IV-A - RESURSE UMANE ........................................................................................................ 4646 Efectele prevederilor art.18 alin.(7) i art.24 alin.(2) din O.U.G. nr.148/2005 privind sus inerea

familiei în vederea cre terii copilului, cu modi c rile i complet rile ulterioare, asupra statutului juridic al judec torilor i procurorilor � judec tor Monica Mihaela Stan

CUPRINS

ÎÛÊ×ÍÌß ÝÑÒÍ×Ô×ËÔË× ÍËÐÛÎ×ÑÎ ßÔ ÓßÙ×ÍÌÎßÌËÎ××

÷

»¨¿³»²«´ ¼» ½¿°¿½·¬¿¬»ô »·«²»¿ îððé øº»¬·ª·¬¿¬»¿ ¼» ²«³·®»÷¬¿¹·¿®·

NR.1/2008IANUARIE-MARTIE

4

CUPRINS

SEC IUNEA A V-A - MANAGEMENT JUDICIAR ............................................................................................. 4949 Raportul seminarului cu tema �IT în administrarea sistemului judiciar�, Bucure ti, 11.09.2007

� consilier de afaceri europene R zvan Marin

SEC IUNEA A VI-A - R SPUNDERE DISCIPLINAR ...................................................................................... 5353 Aspecte din jurispruden a Sec iilor Consiliului Superior al Magistraturii în materia r spunderii disciplinare a

judec torilor i procurorilor (III) - procuror dr. Tamara Manea

56 R spunderea disciplinar a magistra ilor pentru desf urarea de activit i publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribu iilor de serviciu � procuror drd. Dimitrie Bogdan Licu, procuror dr. Tamara Manea

SEC IUNEA A VII-A - UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE ............................................................................ 5858 Sinteza recursurilor în interesul legii solu ionate în perioada 01.09.2007-30.11.2007

� judec tor Corina Podaru, consilier juridic Teodor Andri a

61 Sinteza aspectelor discutate i concluziile rezultate în urma întâlnirilor organizate de Consiliul Superior al Magis-traturii (conducerea Consiliului i grupul de lucru G 2) cu pre edin ii de sec ie de la Înalta Curte de Casa ie i Jus-ti ie i de la cur ile de apel, precum i cu reprezentan i ai Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie � procuror Diana Burlacu

SEC IUNEA A VIII-A - MAPA MAGISTRATULUI ............................................................................................. 6565 Prezentare sintetic a cauzelor împotriva României solu ionate de Curtea European a Drepturilor Omului în

perioada 01.09.2007-30.11.2007� judec tor Mihaela Ancu a

78 Jurispruden a Cur ii Constitu ionale a României-Excep ii de neconstitu ionalitate admise în perioada 01.09.2007-30.11.2007� judec tor Corina Podaru, consilier jur.Teodor Andri a

93 Justi carea necesit ii promov rii unei propuneri de modi care a dispozi iilor art.153 alin.3 C.p.c. � judec tor Corina Podaru, consilier juridic Teodor Andri a

95 Propuneri i observa ii ale instan elor judec tore ti privind modi carea legisla iei care reglementeazactivitatea de expertiz judiciar , în vederea cre terii e cien ei actului de justi ie.� consilier juridic Mugur Ivan

SEC IUNEA A IX-A � ASOCIA IILE PROFESIONALE ALE MAGISTRA ILOR................................................... 9797 Consiliile Superioare ale Magistraturii în Europa

� judec tor Orlando Alfonso.102 Scurt raport privind a opta reuniune plenar a Consiliului Consultativ al Judec torilor Europeni

� judec tor Cristian Monenci

(materiale propuse de Uniunea Na ional Judec torilor din România, membru MEDEL)

SEC IUNEA A X-A � JUSTI IA I MASS-MEDIA ......................................................................................... 103103 Raportul seminarului cu tema �Înt rirea rela iilor cu publicul i cu reprezentan ii mass-media din institu iile

juridice � metode i experien e din perspectiv comparativ european� consilier pentru afaceri europene Elena Daniela Nica

SEC IUNEA A XI-A - RELA II INTERNA IONALE ........................................................................................ 107107 Raportul Conferin ei interna ionale cu tema �Separa ia i echilibrul puterilor în stat � garan ie a independen ei

justi iei�, Bucure ti, 14-16.11.2007 � consilier pentru afaceri europene C lina Ghi ulescu

112 Raport privind vizita de studiu a unor magistra i români la Curtea European a Drepturilor Omului, 25-27 februarie 2007. � judec tor dr. Angela H r st anu, judec tor Anton Pandrea,

judec tor dr. Dan Lupa cu, procuror Liviu D sc lescu

SEC IUNEA A XII-A � ACTUALITATEA ÎN IMAGINI � SEDII DE INSTAN E �ÎN SUFERIN � ........................ 115115 Situa ia sediului actual al Cur ii de Apel Ploie ti, precum i a noului Palat de

Justi ie, la care lucr rile de construc ie treneaz de un deceniu.116 Situa ia sediului Judec toriei Bolintin Vale, la care lucr rile de reabilitare sunt programate abia pentru anul 2009.

5

EDITORIAL

FINAN AREA CORESPUNZ TOARE A SISTEMULUI JUDICIAR

- GARAN IE A INDEPENDEN EI JUSTI IEI I A RESPECT RII

DREPTURILOR I LIBERT ILOR PERSOANELOR

Începutul anului 2008 a adus unele sem-nale îngrijor toare în ceea ce prive te asi-gurarea func ion rii corespunz toare a serviciului public al justi iei, din punct de

vedere a asigur rii fondurilor necesare aco-peririi cheltuielilor curente ale instan elor iparchetelor.Inclusiv prin intermediul media au fost semna-late cazuri în care conduc torii instan elor iparchetelor au fost pu i în situa ia de a alege între plata facturilor pentru utilit i (energie electric i termic , ap curent etc.) i aco-perirea cheltuielilor legate de îndeplinirea pro-cedurii de citare în cauzele a ate pe rol sau de comunicare a altor acte procedurale.Aceste situa ii extreme, chiar dac ar avea numai un caracter izolat sunt de natur s facperceptibil decalajul care exist între nivelul declarativ i cel al faptelor concrete atunci când vine vorba de e cientizarea i reformarea sistemului judiciar.La nivel declarativ, reforma justi iei este men i-onat întotdeauna drept o prioritate na ional ,iar cet enii sunt permanent asigura i c se vor utiliza toate mijloacele pentru a li se pune la dispozi ie un serviciu public al justi iei la un standard calitativ cât mai înalt.În fapt îns , angajamentul de a situa sistemul judiciar printre priorit i atunci când vine vorba de asigurarea unei nan ri corespunz toarenu apare drept caracterizat prin acela i nivel de fermitate, mai ales c investi ia în justi-ie nu se poate re ecta în rezultate imediat

perceptibile i nu aduce bene cii sub aspect electoral.În num rul trecut am re ectat situa ia îngrijo-r toare în care se g sesc multe dintre sediile în care î i desf oar activitatea instan ele sau parchetele. Astfel de exemple se reg -sesc i în num rul de fa . Cu toate acestea, prin Ordonan a de urgen a Guvernului Ro-mâniei nr.37/2008, cu unele excep ii, expres prev zute de actul normativ, se interzice au-torit ilor i institu iilor publice achizi ionareade mobilier, aparatur electrocasnic , aparate de telecomunica ii pentru birouri, astfel cum sunt clasi cate în H.G. nr.2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasi carea iduratele normale de func ionare a mijloacelor xe, precum i imobile, autoturisme, apara-te de aer condi ionat i aparate audiovideo (art.2 alin.1 din actul normativ indicat), urm -

rindu-se astfel reducerea cheltuielilor publice în anul 2008.Dincolo îns de constrângerile bugetare, re-formarea i e cientizarea sistemului judiciar nu poate ignorat , c ci nici una dintre valorile care constituie îns i ra iunea de a a statului democratic nu poate considerat împlinitdac nu este garantat printr-un mecanism ju-diciar profesionist, rapid i nediscriminatoriu.Sala de judecat i biroul procurorului trebuie s e locurile în care înceteaz orice diferenîntre p r ile unui litigiu, e c aceasta are la baz pozi ia social , averea sau nivelul de educa ie.Or, astfel cum o arat experien a statelor de-mocratice, un sistem judiciar în care drepturile oric rei persoane sunt respectate este un sis-tem costisitor, dar este un sacri ciu nanciar acceptat, c ci el garanteaz pân la urm func-ionarea normal a societ ii în ansamblu.

În acest context, garantarea independen eijusti iei, ca putere a statului i func ionareae cient a acesteia, în ipostaza de serviciu public, apar ca intim legate de nan area co-respunz toare a sistemului judiciar, obliga iecare trebuie îndeplinit prin cooperarea tuturor celor trei puteri ale statului.Justi ia nu are la îndemân pârghii directe de negociere în cadrul Executivului i nici re-prezentan i în cadrul Legislativului pentru a-i pleda cauza atunci când, din cauza insu -cien ei resurselor, se stabile te o ierarhie a priorit ilor care se impun nan ate, ea �nu are nici puterea sabiei, nici pe cea a pungii�, ci trebuie s se bizuie pe ra iune i pe anga-jamentul celorlalte puteri ale statului în slujba cet eanului.Pentru un cet ean nevoit s introduc o ac iu-ne judiciar sau chemat în judecat pentru a- iproteja drepturile o justi ie e cient înseamnîn primul rând legi clare i stabile, pe care sle poat cunoa te i în elege, aplicate de or-ganele judiciare în mod unitar i previzibil. În concret îns , pentru acela i cet ean, o justi ie e cient înseamn i ca actul de justi ie sse desf oare în spa ii adecvate, care s -ipermit consultarea dosarului, ob inerea de copii de pe actele acestuia, legalizarea sau învestirea facil a hot rârii ob inute. Ea mai înseamn i scheme de personal adecvate i s li de edin su ciente, astfel încât s se

poat respecta orele stabilite pentru judecarea

cauzelor, s se evite supraaglomerarea edin-elor de judecat , iar magistra ii s bene cie-ze efectiv de timpul necesar document rii istudierii cu aten ie a ec rei cauze.Serviciul public al justi iei mai presupune însmulte altele, pe lâng un astfel de standard minimal. Accesul liber la justi ie se traduce în plan nanciar prin cheltuieli importante, dar in-dispensabile în vederea acord rii de asistenjuridic gratuit , atât în materie penal , cât i, din ce în ce mai mult, în materie civil , de scutiri sau reduceri la plata taxelor judiciare de timbru, precum i în vederea organiz rii de campanii de informare a cet enilor, inclusiv prin editarea i distribuirea unor ghiduri de orientare.

Nu în ultimul rând i f când abstrac ie de im-popularitatea subiectului, de multe ori indus ,în mod nejusti cat cet enilor, nan area cores-punz toare a justi iei înseamn un sistem de salarizare corespunz tor al magistra ilor, care s compenseze regimul de incompatibilit i iinterdic ii la care sunt supu i, s asigure preve-nirea agelului corup iei i s se constituie într-o garan ie solid i indispensabil a indepen-den ei, impar ialit ii i protej rii fa de orice in uen e a acestora. Pa i importan i în aceastdirec ie au fost deja f cu i, îns factorii respon-sabili trebuie s - i asume aceast necesitate, s se ab in de la atitudinile, extrem de facile, mai ales în perioadele electorale, de a �de-nun a�, la nesfâr it i, de cele mai multe ori, în mod cu totul exagerat, privilegiile nanciare ale magistra ilor, f r îns a men iona i obliga iile care le revin i în loc de a se preocupa de cre -terea calit ii activit ii acestora i, mai ales, de la a introduce, sub diferite forme, instrumente de discriminare negativ de natur salarial a magistra ilor (fostul spor anticorup ie, nepre-vederea sporului de vechime în munc etc.), care nu produc ca efect practic decât iruri nesfâr ite de litigii, care perturb percep ia pu-blic despre justi ie i, în nal, oblig la eforturi bugetare care, în mod normal, ar trebuit luate în considerare i plani cate. Trebuie spus înc odat , în mod deschis, c o justi ie independent i e cient este scump ,îns bene ciile privind protejarea efectiv a drepturilor i libert ilor persoanelor, func i-onarea normal a vie ii sociale i garantarea respect rii democra iei i a statului de drept justi c din plin o astfel de �investi ie�.

Redac ia

6

PREZENTAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

În calitate de garant i de repre-zentant al autorit ii judec tore ti, Consiliul Superior al Magistratu-rii s-a preocupat, i în anul 2007,

pentru îndeplinirea cu responsabilitate, e cien i transparen , a îndatoririlor sale legale i constitu ionale, premise ale garant rii independen ei justi iei.Totodat , în contextul noului statut al României, de stat membru al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, activitatea Consiliului Superior al Ma-gistraturii în anul 2007 a fost marcatde eforturile depuse pentru îndeplinirea obliga iilor ce incumb autorit ii judec -tore ti în reformarea sistemului judiciar, cu prec dere pentru realizarea obiecti-velor i m surilor stabilite în Planul de ac iune pentru implementarea strategiei de reform a sistemului judiciar pe peri-oada 2005 � 2007. La data de 18 ianuarie 2007, noua conducere a Consiliului Superior al Ma-

ANALIZA ACTIVIT II DESF URATE DECONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURIIÎN ANUL 2007

gistraturii a prezentat Plenului priorit i-le vizând sistemul judiciar român pe anul 2007, cuprinzând obiectivele pentru 2007 i strategia îndeplinirii acestora.Astfel, principalele obiective pentru anul 2007 au fost stabilite în sensul cre terii calit ii actului de justi ie i a încrederii popula iei în justi ie.

Pentru atingerea acestor dou obiec-tive au fost avute în vedere urm toa-rele direc ii de ac iune:

uni carea practicii judiciare;1.ocuparea posturilor vacante din 2.

sistem i plani carea resurselor de personal pe urm torii 5 ani;

consolidarea capacit ii institu io-3.nale a Consiliului;

colaborarea e cient cu toate in-4.stitu iile sistemului judiciar i cu alte institu ii.În realizarea obiectivelor stabilite, Con-siliul Superior al Magistraturii s-a spriji-

nit pe mecanisme de îndeplinire a atri-bu iilor, reglementate prin legea orga-nic (Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat ,cu modi c rile i complet rile ulteri-oare) i Regulamentul de organizare i func ionare al Consiliului Superior a

Magistraturii1.De asemenea, prin hot râri ale Plenu-lui Consiliului Superior al Magistraturii au fost constituite organisme de lucru interne (grupuri de lucru, colective de lucru ale membrilor Consiliului, Comi-tetul Consiliului Superior al Magistraturii de monitorizare a îndeplinirii m surilordin Planul de ac iune pentru implemen-tarea Reformei Sistemului Judiciar). Plenul Consiliului Superior al Magis-traturii, ca principal for de decizie, a exercitat i în cursul anului 2007, atri-bu iile prev zute în legea organic iîn alte reglement ri legale. Ca i în anii preceden i, în anul 2007 edin e-

edin a de bilan a CSM, 10 ianuarie 2008

judec tor Carmen Ioana B lanDirec ia Resurse Umane i Organizare

7

le Plenului s-au desf urat, de regul ,s pt mânal, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii întrunindu-se în 44 de edin e i adoptând 917 hot râri.

Sec ia pentru judec tori i Sec ia pentru procurori au exercitat, în anul 2007, atri-bu iile prev zute de Legea nr.317/2004 i Regulamentul de organizare i func i-

onare a Consiliului Superior al Magistra-turii. edin ele sec iilor s-au desf urat, de regul , s pt mânal. Astfel, Sec iapentru judec tori s-a întrunit în 41 de edin e i a pronun at 546 de hot râri,

iar Sec ia pentru procurori s-a întrunit în 47 de edin e i a pronun at 326 de hot râri. În materie disciplinar , în cursul anului 2007, Sec ia pentru judec toris-a întrunit în 10 edin e i a pronun at 7 hot râri, iar Sec ia pentru procurori s-a întrunit în 12 edin e i a pronun at 10 hot râri în aceast materie. Pre edintele i vicepre edintele Consi-liului au desf urat activitate permanen-t în cadrul Consiliului Superior al Ma-gistraturii, ind ale i în func ie pentru un mandat de un an. Astfel, în edin a Ple-nului din data de 11 ianuarie 2007, mem-brii Consiliului au ales noul pre edinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2007, în persoana domnului judec tor Anton Pandrea, pre edintele Sec iei Penale a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie,2 precum i noul vicepre edin-

te al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2007, în persoana domnului procuror Dan Nicolae Chiujdea, mem-bru cu activitate permanent 3. O component important a activit -ii pre edintelui i vicepre edintelui a constituit-o reprezentarea Consiliului Superior al Magistraturii în rela iile in-terne i interna ionale. De asemenea, în cursul anului 2007, pre edintele i vi-cepre edintele Consiliului au participat, împreun cu al i membri ai Consiliului, la întâlnirile organizate cu judec torii i procurorii din ar .Secretarul general i secretarul gene-ral adjunct au exercitat, sub autoritatea pre edintelui i a vicepre edintelui, atribu iile prev zute de Regulamentul de organizare i func ionare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe tot parcursul anului 2007, func ia de secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii a fost exercitat de c tre doamna jude-c tor Corina Alina Corbu, iar atribu iile speci ce func iei de secretar general

adjunct al Consiliului Superior al Ma-gistraturii au fost delegate domnului procuror Alexandru Daniel Ionescu. Men inerea continuit ii în exercitarea func iilor de secretar general, respectiv secretar general adjunct, a permis o mai bun plani care i coordonare a activit -ilor aparatului propriu, cu rezultate ime-diate asupra e cientiz rii i optimiz rii modului de realizare a atribu iilor speci- ce ec rui compartiment din structura aparatului tehnic al Consiliului. Coordonarea activit ii compartimente-lor din cadrul aparatului tehnic s-a rea-lizat în baza Planului de ac iune pentru anul 2007 privind activitatea aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistra-turii, aprobat de c tre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în edin a din 3 aprilie 2007.

GRUPURILE DE LUCRUI.Totodat , în scopul îndeplinirii princi-palelor obiectivelor pentru anul 2007, propuse i aprobate de c tre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, au fost reorganizate GRUPURILE DE LU-CRU, constituindu-se apte grupuri de lucru, respectiv:

Grupul de lucru nr. 1 - Legisla ieGrupul de lucru nr. 2 - Uni carea

practicii judiciareGrupul de lucru nr. 3 - Recrutare, for-

mare i promovarea profesionalGrupul de lucru nr. 4 - Evaluarea ma-

gistra ilorGrupul de lucru nr. 5 - Organizarea i

func ionarea instan elor i parchetelorGrupul de lucru nr. 6 - Deontologia

i r spunderea magistra ilorGrupul de lucru nr. 7 - Rela iile Con-

siliului Superior al Magistraturii cu in-stitu ii interne i interna ionale.

Activitatea ec rui grup de lucru a fost coordonat de membrii Consiliului Su-perior al Magistraturii, desemna i de c tre Plenul Consiliului, iar din com-ponen a acestora fac parte membrii ai Consiliului i personal din cadrul apa-ratului propriu.

Grupul de lucru nr. 1 - �LEGIS-LA IE� i-a desf urat activitatea, în cursul anului 2007, prin edin e s pt mânale sau ori de câte ori a fost nevoie.

Începând cu data de 1 februarie 2007 i pân la sfâr itul anului 2007, gru-

pul a avut 43 de edin e în care au fost dezb tute proiecte de acte nor-mative, puncte de vedere cu privire la interpretarea unor dispozi ii legale, precum i avizarea unor acte norma-tive care privesc activitatea autorit iijudec tore ti.În func ie de obiectul lucr rilor supuse discu iei, edin ele grupului de lucru s-au desf urat cu participarea unor reprezentan i din partea Institutului Na ional al Magistraturii, colii Na io-nale de Gre eri, Ministerului Justi iei, ind invita i s participe i reprezen-tan i ai asocia iilor magistra ilor i ai Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, ai Parchetului de pe lâng Înalta Cur-te de Casa ie i Justi ie, ai Direc iei Na ionale Anticorup ie, ai Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminali-tate Organizat i Terorism i ai instan-elor militare.

Grupul de lucru nr. 2 � �UNIFI-CAREA PRACTICII JUDICIARE� a fost în in at prin Hot rârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 61/01.02.2007. Membrii grupului s-au reunit în nenum rate rân-duri pentru discutarea problemelor ap rute, îns cea mai importantactivitate a constituit-o întâlnirea trimestrial cu pre edin ii de sec ii de la cur i de apel pentru discu-tarea problemelor de practic judi-ciar neunitar . La aceste întâlniri au participat permanent pre edin ii de sec ii de la Înalta Curte de Ca-sa ie i Justi ie i un reprezentant al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.Cu ocazia acestor întâlniri, Direc iaLegisla ie, Documentare i Contencios a întocmit materiale de sintez privind problemele de practic judiciar ne-unitar ap rute la nivelul instan elori discutate la întâlnirile lunare ce au

avut loc la nivelul ec rei instan e.În urma discu iilor purtate, pentru une-le teme dezb tute s-a propus promo-varea unor recursuri în interesul legii, ind sesizat Parchetul de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie.În majoritatea problemelor de practi-c neunitar dezb tute s-au conturat opinii majoritare care au fost comu-

8


nicate instan elor, constatându-se la nivelul acestora progrese semni ca-tive.Participan ii la întâlnirile trimestriale au apreciat în unanimitate organizarea i utilitatea acestor întâlniri organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, manifestându- i dorin a ca ele saib un caracter permanent i de acum înainte.Tot la nivelul grupului de lucru au fost centralizate întâlnirile care au avut loc la instan ele de judecat pentru discutarea problemelor de practic ju-diciar neunitar i ulterior valori cate prin Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios.

Problema jurispruden ei neunitare a constituit principalul obiect al discu-iilor pe care conducerea Consiliului Superior al Magistraturii le-a avut cu re-prezentan ii ambasadorilor rilor Uniunii Europene i ambasadorii unor state europene care au solicitat întâlniri cu conducerea Consiliului Superior al Ma-gistraturii, dar i principalul subiect al analizei exper ilor europeni care au fost abilita i s întocmeasc rapoarte în leg tur cu modul în care sunt adu-se la îndeplinire obliga iile asumate de România în acest domeniu. În aceste rapoarte, precum i în scrisoarea Pre-edintelui Comisiei Europene � Jose

Manuel Barroso � s-a eviden iat ctoate m surile din planul de ac iu-ne al Consiliului au fost implemen-tate i au produs primele rezultate, în special cele privind asigurarea unei jurispruden e unitare, îns absen a unei jurispruden e unitare în ceea ce pri-ve te cazurile de restituire a propriet ii continu s e un motiv de îngrijorare. Este sarcina cea mai important ce revine Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i Consiliului Superior al Magistraturii.

Cre terea exigen elor fa de politica de resurse umane a sis-temului judiciar a reprezentat mo-tivul unei noi organiz ri a Gru-pului de lucru nr. 3 - �RECRUTA-RE, FORMARE I PROMOVARE PROFESIONAL �, prin extinderea competen elor acestuia.Obiectul de activitate al grupului a constat în:

analiza i aprobarea organiz rii concursurilor referitoare la dinamica de personal în magistratur ;

analiza dispozi iilor legale în vede-rea îmbun t irii formelor de recrutare i selectarea celor mai buni juri ti

pentru acoperirea nevoilor sistemu-lui;

avizarea lucr rilor având ca obiect promovarea magistra ilor în func ii de execu ie i numire în func ii de con-ducere;

avizarea programelor de formare profesional ( ini ial i continu ) ale INM i SNG;

avizarea particip rii magistra ilor români la seminarii i conferin e in-terna ionale.Planul de activitate al grupului s-a axat pe urm toarele obiective:

informarea Plenului cu privire la num rul persoanelor admise în ma-gistratur dup intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004 privind statutul jude-c torilor i procurorilor, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare;

stabilirea dinamicii mi c rilor de personal;

stabilirea situa iei instan elor/ par-chetelor vulnerabile din punct de ve-dere a lipsei de personal;

realizarea unei previziuni de va-cantare a posturilor în sistem;

analizarea implica iilor modi c rilorlegislative preconizate în ceea ce pri-ve te recrutarea procurorilor;

identi carea problemelor ap rute în practic i formularea de propu-neri legislative în ceea ce prive te concursurile de admitere în magis-tratur ;

stabilirea unei strategii pe termen mediu i lung în ceea ce prive te recrutarea magistra ilor;

informarea cu privire la num rul total de judec tori i procurori cuprin iîn programele de formare continu .Pe parcursul anului 2007, activitatea grupului de lucru s-a desf urat în 19 edin e, de regul s pt mânale,obiectivele prev zute în planul de activitate ind îndeplinite.

Activitatea Grupului de lucru nr. 4 - �EVALUAREA MAGISTRA ILOR în cursul anului 2007 a urm ritadoptarea noului regulament pri-vind evaluarea activit ii profesi-

onale a judec torilor i procurori-lor, precum i elaborarea unui ghid pentru aplicarea regulamentului. În cursul anului 2007, în cadrul grupului de lucru au fost orga-nizate 17 întâlniri ale grupului; de asemenea, bilunar, au fost orga-nizate întâlniri ale subgrupurilor de judec tori i procurori constituite din membri ai colectivului grupului de lucru. Urmare a activit ilor des-f urate în cadrul grupului, cu larga consultare a instan elor i parche-telor i prin colaborarea membrilor grupului de lucru cu atribu ii în do-meniul elabor rii i aviz rii actelor normative, în edin a din 4 octom-brie 2007 a Plenului Consiliului Su-perior al Magistraturii a fost aprobat noul Regulament privind evaluarea activit ii profesionale a judec tori-lor i procurorilor. De asemenea, a fost de nitivat Ghidul de evaluare a activit ii profesionale a magistra-ilor, iar în colaborare cu Institutul

Na ional al Magistraturii se a în derulare programul de formare a evaluatorilor.

Grupul de lucru nr. 5 - �ORGA-NIZAREA I FUNC IONAREA IN-STAN ELOR I PARCHETELOR� a avut ca principale obiective pentru 2007 urm toarele:

stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor, a perioadelor de timp alocate acestora i a volumului de activitate optim a magistratului ;

analiza referitoare la reorganizarea instan elor i parchetelor cu volum mic de activitate.In cursul anului 2007, în cadrul gru-pului de lucru au fost organizate 8 întâlniri.Referitor la stadiul de realizare a proiec-telor de anvergur din cadrul activit iigrupului, principalul proiect � Stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor solu ionate la instan e a fost nalizat, iar Raportul nal a fost supus spre aproba-re Plenului Consiliului Superior al Ma-gistraturii. În privin a proiectului privind Reorganizarea instan elor i parchete-lor cu volum mic de activitate, acesta se a în derulare, de nitivarea sa ind condi ionat de rezultatele studiului pri-vind Stabilirea gradelor de complexitate i de modi c rile legale în materie de

9

procedur , cu referire la competen amaterial .

Grupul de lucru nr. 6 � �DEONTO-LOGIA I R SPUNDEREA MAGIS-TRA ILOR� a fost în in at prin Hot -rârea Plenului CSM nr.61/01.02.2007, ind constituit prin reorganizarea grupului �Codul deontologic al jude-c torilor i procurorilor� i a grupu-lui privind �Chestiuni disciplinare i Inspec ie Judiciar �. Constituirea

grupului s-a impus pentru discuta-rea unor probleme precum ap rarea reputa iei i a independen ei magis-tra ilor, r spunderea patrimonial idisciplinar a acestora. Planul de activitate a grupului a fost aprobat în edin a Plenului din 14 fe-bruarie 2007 i a vizat urm toarele obiective :

informarea Plenului CSM privind sesiz rile ce reclam comiterea unor abateri disciplinare s vâr ite de c trejudec tori i procurori;

informarea Plenului CSM cu privi-re la rezultatul veri c rilor realizate de c tre Inspec ia Judiciar în urma sem-nalelor din pres referitoare la abateri disciplinare s vâr ite de judec tori iprocurori;

informarea Plenului CSM privind ac-tivitatea sec iilor în cadrul ac iunilor dis-ciplinare, pentru stabilirea unei aplic riunitare a legii în materia sanc iunilor disciplinare;

prezentarea statistic a înc lc rilorcodului deontologic, care au fost ata a-te la mapa profesional a judec torilori procurorilor;

studiul de drept comparat privind r spunderea disciplinar în statele membre ale UE i propuneri de lege ferenda;

propuneri de modi care a Legii nr. 303/2004 republicat , privind înl tura-rea r spunderii disciplinare pentru ne-respectarea normelor de procedur ;

culegerea de jurispruden a sec iilor CSM în materie disciplinar ;

veri carea stadiului depunerii de-clara iilor de avere i interese de c trejudec tori i procuri;

evaluarea necesit ii îmbun t irii Codului deontologic al judec torilor iprocurorilor;

informarea Plenului CSM cu privire la activit ile organizate de INM în materia deontologiei magistra ilor;

identi carea c ilor i instrumente-lor de prevenire a înc lc rilor Codului deontologic al judec torilor i procu-rorilor. M surile adoptate pe baza acestor obiective i stadiul îndeplinirii lor au fost monitorizate prin cele ase întâlniri care au avut loc pe parcursul anului.

Grupul de lucru nr. 7 � �RELA-IILE CONSILIULUI SUPERIOR AL

MAGISTRATURII CU INSTITU IILEINTERNE I INTERNA IONALE�

s-a reunit în cursul anului 2007 în cadrul a 10 întâlniri periodice. În acest context, membrii grupului au elaborat Planul de activitate, axându-se pe coordonarea întâlnirilor membri-lor Consiliului Superior al Magistraturii cu reprezentan i ai institu iilor interne iinterna ionale.De asemenea, grupul a fost implicat în derularea programului de asistenbilateral cu Marea Britanie în domeniul politicilor de management i adminis-trare a instan elor. În cadrul grupului au fost elaborate dou studii de drept comparat, privind institu ia managerului de instan în ce-lelalte sisteme judiciare din Europa iistoricul Consiliilor Judiciare din Statele Membre UE. În egal m sur , grupul a contribuit la crearea unui Ghid de bune practici pentru cooperarea între purt -torul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, omologii acestuia de la instan e i parchetele de pe lângacestea i mass media.Membrii grupului de lucru au dezvoltat rela ii de colaborare cu ceilal i parteneri interni, precum Institutul European Ro-mân, în cadrul c rora a fost stimulatcunoa terea reciproc i dezvoltarea unor ini iative comune în domeniul po-liticilor europene i al direc iilor strate-gice comunitare.

***Prin Hot rârea Plenului Consiliului Su-perior al Magistraturii nr.116/31.01.2008, Grupurile de lucru constituite la nivelul Consiliului au fost reorganizate sub for-ma a cinci comisii: Comisia juridic ,Comisia uni carea practicii judiciare, Comisia resurse umane, Comisia orga-nizarea i func ionarea sistemului judi-ciar i Comisia rela ii interna ionale.Reorganizarea a avut ca obiectiv cre -terea e cien ei organiz rii activit ii Consiliului Superior al Magistraturii, prin dezbaterea i fundamentarea proble-melor celor mai importante în cadrul comisiilor, potrivit specializ rii acestora, conducând la sporirea celerit ii actului decizional al Plenului.La lucr rile ec rei Comisii, pe lângmembrii acesteia, desemna i de c trePlenul CSM, particip în mod perma-nent reprezentan i ai aparatului tehnic al Consiliului, din cadrul compartimen-telor cu atribu ii în privin a problemelor dezb tute, precum i invita i din cadrul

Întâlnirea noii conduceri a CSM cu primul ministru C.P. T riceanu, 28 februarie 2008

10


altor institu ii implicate � Institutul Na i-onal al Magistraturii, coala Na ionalde Gre eri, Ministerul Justi iei, Parche-tul de pe lâng Înalta Curte de Casa iei Justi ie etc., în func ie de aspectele

dezb tute.Pre edintele i vicepre edintele Consi-liului fac parte de drept din comisiile de lucru. La lucr rile acestora pot participa secretarul general i secretarul general adjunct al Consiliului.

MANAGEMENTUL II.RESURSELOR UMANE

În domeniul MANAGEMENTULUI RE-SURSELOR UMANE, în anul 2007, au fost continuate m surile stabilite prin Strategia de reform a sistemului judi-ciar, instituit prin Hot rârea Guvernului nr. 232/2005, pentru realizarea urm toa-relor obiective, apreciate ca relevante în managementul resurselor umane :

ini ierea, continuarea i nalizarea procedurilor prev zute de lege pentru asigurarea ocup rii posturilor vacante de judec tori i procurori la instan e iparchete;

continuarea i dezvoltarea progra-melor de formare continu a judec -torilor i procurorilor;

fundamentarea m surilor privind or-ganizarea instan elor i parchetelor, în func ie de evolu ia volumului de acti-vitate, a gradului de complexitate a cauzelor i în acord cu politicile Con-siliului Superior al Magistraturii în acest domeniu.Consiliul Superior al Magistraturii a con-tinuat s valori ce procedurile oferite de Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, pentru asigurarea încadr rii instan e-lor i parchetelor cu num rul necesar de judec tori i procurori, cu accent deosebit pe completarea schemelor func ionale la instan ele i parchetele cu de cit major de personal, în vederea echilibr rii i e cientiz rii acestora. La începutul anului 2007, din totalul de 4482 posturi de judec tor prev zute la instan ele judec tore ti, erau vacante 388, iar la nivelul parchetelor, din totalul de 2765 posturi prev zute erau ocupa-te 2179 i vacante 586. Sub aspectul ocup rii posturilor de ju-dec tor i procuror, la sfâr itul anului

2007, în schemele instan elor judec -tore ti sunt prev zute 4490 posturi de judec tor, din care sunt vacante 223 posturi de execu ie i 124 de func ii de conducere. În schemele parchete-lor, sunt prev zute 2743 de posturi, din care sunt vacante 435 posturi de exe-cu ie i 105 func ii de conducere.Ocuparea posturilor de execu ie va-cante s-a realizat în cursul anului 2007 prin valori carea tuturor mo-dalit ilor de recrutare prev zute de lege.Accesul în magistratur pe baz de concurs a fost la fel de de citar ca i în cursul anului 2006, doar doi candida ireu ind s promoveze concursul orga-nizat la 3 iunie 2007, dintre care unul a fost numit în func ia de judec tor, iar unul în func ia de procuror.În acelea i coordonate de preocupare s-a înscris i procedura de selec ie a fo tilor magistra i, magistra i asisten i i a avoca ilor în vederea ocup rii pos-

turilor vacante de judec tor i procuror la instan ele i parchetele a ate sub presiunea lipsei constante de perso-nal.Consiliul Superior al Magistraturii a exa-minat cu exigen solicit rile de trans-fer din func iile de procuror în cele de judec tor i invers, f când aprecierea c l rgirea permisivit ii în aceast ma-terie nu este de natur s contribuie la atenuarea de citului de personal, ci numai la deplasarea acestuia dintr-un sector în altul. În paralel cu valori carea celorlalte pro-ceduri prev zute de lege pentru numi-rea în func iile de judec tor i procu-ror, Consiliul Superior al Magistraturii a dinamizat rolul Institutului Na ionalal Magistraturii, prin sporirea num ruluiauditorilor de justi ie, în a a fel încât, pe termen mediu, s e asigurat între-gul necesar de judec tori i procurori, luând în calcul i procesul natural de eliberare din func ie, prin pensionare, demisie etc. ale c rui coordonate esti-mative au fost deja analizate.Ocuparea, în condi iile legii, la ecare instan i parchet a tuturor func iilorde conducere, pentru asigurarea unui manageriat corespunz tor i elimina-rea st rilor de tranzi ie a constituit, de asemenea, un obiectiv prioritar al Con-siliului Superior al Magistraturii. Pentru materializarea acestuia, au fost orga-

nizate dou concursuri în cursul anului 2007, rezultatele acestora r mânândmodeste. În continuare, interesul pentru participarea la concursurile/examenele pentru numirea în func iile de condu-cere s-a situat la cote reduse, num -rul participan ilor ind, de asemenea, limitat.În ceea ce prive te concursurile de pro-movare în func ii de execu ie organi-zate în cursul anului 2007, acestea au fost de natur s duc la realizarea, în mare m sur , a unuia din obiectivele speci ce, prin asigurarea complet riiposturilor vacante la tribunale i cur ide apel, inclusiv tribunalele specializate i instan ele militare, respectiv la par-

chetele de pe lâng acestea, i a unei rezerve de personal, prin promovarea pe loc, necesar pentru dep irea unor situa ii critice.

INSPEC IA JUDICIARIII.Activitatea INSPEC IEI JUDICIARE a contribuit la îndeplinirea atribu iei Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen ei justi iei, prin efectuarea veri c rilor prev zutede lege în leg tur cu 43 de cereri de ap rare a reputa iei, independen ei iimpar ialit ii formulate de judec torii procurori.

De asemenea, s-a urm rit responsa-bilizarea judec torilor i procurorilor în înf ptuirea actului de justi ie, cu respec-tarea principiului independen ei jude-c torilor i procurorilor, supunerea lor numai legii i respectarea autorit ii de lucru judecat.În acest sens, potrivit Programului de activitate stabilit pentru anul 2007, in-spectorii au efectuat veri c ri având urm toarele obiective: - modul de îndeplinire a atribu iilor de conducere ce decurg din legi i regu-lamente, pentru asigurarea bunei func-ion ri a instan elor i parchetelor de c tre judec torii i procurorii cu func iide conducere;- identi carea dosarelor i a motivelor de tergiversare a solu ion rii cauzelor a ate în curs de instrumentare la or-ganele de cercetare penal i procu-rori, ori a ate în curs de judecat la instan e;- modul de func ionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor i

11

respectarea principiului continuit ii completului de judecat , precum iveri c ri privind comportamentul i co-municarea.Obiectivele men ionate au fost realizate atât în semestrul I, cât i în semestrul II 2007, în ambele perioade ecare obiec-tiv vizând activitatea tuturor instan elori parchetelor. Inspectorii din cadrul

Serviciului de Inspec ie judiciar pentru judec tori au veri cat în mod direct 230 instan e, iar cei din cadrul Serviciului de Inspec ie judiciar pentru procurori un num r de 204 parchete, pentru celelal-te instan e i parchete, datele necesare evalu rilor ind ob inute prin mijloace speci ce. Caracterul periodic al veri c rilor, mai ales unde acestea au fost efectuate în mod direct de Inspec ia Judiciar , a pus în eviden rolul esen ial al controa-lelor în îmbun t irea activit ii instan-elor i parchetelor, cu deosebire în ce prive te sc derea num rului dosarelor restante i înt rirea responsabilit ii ju-dec torilor i procurorilor fa de atri-bu iile ce le revin. Pe baza rezultatului veri c rilor, Sec iileConsiliului Superior al Magistraturii au luat m sura revoc rii din func ie a unor procurori cu func ii de conducere, au dispus monitorizarea de c tre unit ileierarhic superioare a activit ii instan e-lor i parchetelor la care s-au constatat de cien e i efectuarea unor noi veri- c ri pentru a se stabili dac acestea au fost înl turate.Dintre celelalte activit i desf urate în anul 2007, enumer m: veri c rile pri-vind încuviin area de c tre Sec ia pen-tru procurori a propunerilor de efectu-are a perchezi iei fa de un procuror de la Parchetul de pe lâng Tribunalul Craiova i în sediul unui parchet local, precum i cu privire la propunerea de arestare preventiv a trei procurori de la Parchetul de pe lâng Tribunalul Praho-va, de la Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Pite ti i de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi-ie; solu ionarea unui num r total de

5312 lucr ri (3654 lucr ri la Serviciul de inspec ie judiciar pentru judec torii 1658 lucr ri la Serviciul de inspec ie

judiciar pentru procurori), fa de 3080 lucr ri în anul 2006.În ceea ce prive te activitatea Comi-siilor de disciplin , este de men ionat

c la Comisia de disciplin pentru ju-dec tori s-au înregistrat 74 cauze, din care 44 au fost clasate, în 10 cauze a fost sesizat Sec ia pentru judec tori,iar 20 sunt în curs de solu ionare.În cursul anului 2007, Sec ia pentru ju-dec tori a solu ionat 7 sesiz ri, din care 3 au fost respinse, iar 4 au fost admise, ind aplicate 3 sanc iuni cu avertisment i una de diminuare a indemniza iei cu

15% pe 3 luni.La Comisia de disciplin pentru procu-rori s-au înregistrat 72 cauze, din care 60 au fost clasate, în 8 cauze a fost sesizat Sec ia pentru procurori, iar 4 sunt în curs de solu ionare.În cursul anului 2007, Sec ia pentru pro-curori a solu ionat 11 sesiz ri, din care 4 au fost respinse, iar 7 au fost admise, ind aplicate 3 sanc iuni cu avertisment, 3 de diminuare a indemniza iei cu 15% pe 3 luni i o mutare disciplinar pentru o perioad de 3 luni.

LEGISLA IE IIV. CONTENCIOS

În domeniile LEGISLA IE I CONTEN-CIOS, în virtutea atribu iilor conferite de lege, Consiliul Superior al Magis-traturii a ac ionat în sensul îmbun t -irii activit ii autorit ii judec tore ti,

prin exprimarea avizului asupra actelor normative ini iate de Parlament i Mi-nisterul Justi iei i a procedat la se-sizarea ministrului justi iei în vederea complet rii, respectiv modi c rii unor acte normative. Din punct de vedere statistic, în cursul anului 2007, Consiliul Superior al Ma-gistraturii a avizat 17 proiecte de acte normative, în compara ie cu cele 36 de proiecte de acte normative avizate în anul 2006.Din cele 17 proiecte de acte normati-ve, 12 au primit aviz favorabil, fa de cele 26 de proiecte avizate favorabil în cursul anului 2006. Avizul nefavorabil a fost exprimat asu-pra unui num r de 5 proiecte de acte normative, comparativ cu cele 10 pro-iecte care au fost avizate nefavorabil în cursul anului 2006. Preocup rile manifestate în direc ia perfec ion rii sistemului de recrutare a judec torilor i procurorilor, respectiv de promovare în func ii de execu ie, a

cadrului de exercitare a atribu iei Con-siliului constând în ap rarea reputa ieiprofesionale a judec torilor i procuro-rilor i accentu rii rolului de instan de judecat în domeniul r spunderii dis-ciplinare a judec torilor i procurorilor, precum i în direc ia îmbun t irii activi-t ii desf urate de personalul auxiliar al instan elor i parchetelor, s-au re ectat atât în adoptarea unor noi regulamente în aplicarea Legii nr.303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, re-publicat , cu modi c rile i complet -rile ulterioare, Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciar , republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare iLegii nr. 567/2004 privind statutul per-sonalului auxiliar de specialitate al in-stan elor judec tore ti i al parchetelor de pe lâng acestea, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, cât i în modi -c rile aduse regulamentelor adoptate în aplicarea acestor legi. Activitatea de contencios s-a circum-scris litigiilor care au avut ca obiect contesta iile formulate de judec tori iprocurori împotriva hot rârilor care au vizat cariera judec torilor i procuro-rilor, contesta iile împotriva hot rârilorpronun ate în materie disciplinar i a hot rârilor în leg tur cu organizarea i desf urarea concursurilor de admi-

tere în magistratur , precum i ac iunile formulate în temeiul Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ i ale Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public.

AFACERI EUROPENE, V. RELA II INTERNA IONALE

I PROGRAMEÎn domeniul AFACERILOR EUROPE-NE, RELA IILOR INTERNA IONALE

I PROGRAMELOR, dup aproape trei ani de func ionare, Consiliul Superior al Magistraturii s-a a rmat la nivel eu-ropean i interna ional ca o institu iematur , pe deplin închegat , cu o po-zi ie exprimat în toate domeniile im-portante pe care s-au realizat consult ri i reuniuni ale institu iilor din sistemul

judiciar.Manifestarea activ a institu iei s-a re-marcat prin participarea la numeroase evenimente interna ionale. Principalul for sub auspiciul c ruia s-a realizat

12


schimbul de experien cu state eu-ropene în domenii speci ce activit iiConsiliului l-a reprezentat Re eaua Eu-ropean a Consiliilor Judiciare, al c ruimembru a devenit i Consiliul Superior al Magistraturii la data de 1 ianuarie 2007.În perspectiv , având în vedere noul Statut al Re elei semnat la data de 5 noiembrie 2007, rolul consiliilor va cre -te semni cativ la nivel european în for-mularea pozi iilor privind independen ajusti iei, organizarea judiciar , rolul istatutul magistratului în Europa etc. În ceea ce prive te schimbul de ex-perien între magistra ii români i cei str ini, Consiliul a continuat politica de încurajare i sprijinire din punct de vedere nanciar i organizatoric a particip rii judec torilor i procurorilor români la seminarii, conferin e i alte evenimente similare, care au urm rit consolidarea preg tirii profesionale în domenii prioritare precum dreptul comunitar. Prin asisten a nanciar a Uniunii Europene, în cursul anului 2007, prin intermediul Unit ii de Implementare a Programelor Europene din cadrul Consiliului, s-au derulat programe eu-ropene în valoare de 4.497.662 euro i s-au contractat programe în valoare

de 3.200.000 euro, acestea din urmderulându-se cu începere din luna ia-nuarie 2008. Programele au facilitat schimbul de experien cu alte state europene prin organizarea în ar de seminarii, workshop-uri care s-au bu-curat de participarea exper ilor str ini,precum i prin organizarea de vizite de studiu în str in tate i au contribuit la consolidarea capacit ii administrative a institu iilor prin importante achizi ii de echipamente IT i de alt natur .Consiliul Superior al Magistraturii i-aadus aportul i prin derularea din punct de vedere procedural a programelor Institutului Na ional al Magistraturii iale colii Na ionale de Gre eri, în cadrul c rora s-au organizat seminarii i con-ferin e de preg tire profesional a ju-dec torilor, procurorilor i gre erilor ro-mâni în domenii prioritare stabilite prin programele anuale de formare profesi-onal , i s-au achizi ionat echipamente necesare desf ur rii activit ii.Din perspectiva îndeplinirii obliga iilordecurgând din procesul de aderare

a României la Uniunea European ,Consiliul nu a înregistrat întârzieri în realizarea sau cazuri de nerealizare a principalelor condi ionalit i sectoriale stabilite prin Tratatul de Aderare.Totodat , s-a acordat aten ie i se vor avea în vedere i pentru anul 2008 re-comand rile formulate de exper ii io cialii europeni în cuprinsul acestor documente i al altor materiale o ciale în acest sens.

RELA IA CU VI.MASS-MEDIA I CU SOCIETATEA CIVIL

În domeniul RELA IEI CU MASS-ME-DIA I CU SOCIETATEA CIVIL , Consi-liul Superior al Magistraturii a continuat procesul de reform a sistemului judi-ciar i în ceea ce prive te asigurarea transparen ei actului de justi ie.Rezultate favorabile Consiliului sunt eviden iate în Raportul privind liberul acces la informa iile de interes pu-blic în România - analiz comparativ2003-2007.

Dintre ac iunile întreprinse pentru spo-rirea transparen ei Consiliului Superior al Magistraturii, men ion m:

diversi carea paginii de internet a Consiliului;

publicarea pe pagina de internet a datelor de contact ale purt torilor de cuvânt de la instan e i parchetele de pe lâng acestea, precum i a înlocu-itorilor acestora;

includerea în baza de date a biroului a tuturor magistra ilor care func ionea-z în cadrul Consiliului, a purt torilorde cuvânt - magistra i de la instan e iparchetele de pe lâng acestea, a con-silierilor de la Birourile de informare irela ii publice, a reprezentan ilor Institu-tului Na ional al Magistraturii i ai coliiNa ionale de Gre eri, a reprezentan ilorBiroului de pres din cadrul CJCE.

Consiliul Superior al Magistraturii a or-ganizat în data de 25 octombrie 2007 manifestarea dedicat Zilei u ilor des-chise, eveniment cu prilejul c ruia a fost marcat i Ziua european a jus-ti iei civile.Consiliul Superior al Magistraturii este con tient de necesitatea îmbun t irii

comunic rii între participan ii actului de justi ie i cre rii unui sistem concordant cu necesitatea asigur rii liberului acces la informa iile de interes public în ca-drul sistemului judiciar, cu respectarea datelor cu caracter personal. De asemenea, Plenul Consiliului Su-perior al Magistraturii a aprobat Strate-gia de comunicare public i PR pentru sistemul judiciar i a hot rât constitui-rea grupului de lucru pentru implemen-tarea sa.

RAPORTURILE VII.CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU JUDEC TORII,PROCURORII,ASOCIA IILEPROFESIONALE ALE MAGISTRA ILOR, CU AUTORIT ILE,INSTITU IILE PUBLICE, ASOCIA IILE IORGANIZA IILEGUVERNAMENTALE

Raporturile au fost determinate, pe de o parte, de rolul constitu ional al Consiliului de garant al independen eijusti iei, de necesitatea dialogului per-manent, a realiz rii direc iilor de ac iune i a m surilor stabilite prin Strategia de

reform a sistemului judiciar pe peri-oada 2005-2007 i Planul de ac iune,adoptate prin Hot rârea Guvernului nr.232/2005.Raporturile Consiliului cu Pre edinte-le României i cele dou Camere ale Parlamentului în anul 2007 s-au deru-lat pe coordonatele dispozi iilor Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, atribu iile Plenului re-feritoare la cariera judec torilor i pro-curorilor i avizarea actelor normative ce intereseaz activitatea autorit ii ju-dec tore ti implicând ini ierea i deru-larea, în condi ii optime, a rela iilor cu aceste autorit i.Comisiile juridice ale Camerelor Parla-mentului au supus spre avizare acestei autorit i 11 proiecte de acte normative. Pentru consolidarea rela iei cu Parla-mentul, Consiliul Superior al Magistra-turii a procedat la desemnarea unei

13

persoane care s participe la dezbate-rile celor dou comisii juridice.

i în cursul anului 2007, raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României s-au circumscris re-aliz rii obiectivelor i m surilor stabilite prin Strategia de reform a sistemului pe perioada 2005-2007 i Planul de ac iune, adoptate prin Hot rârea Gu-vernului nr. 232/2005.Este relevant , în acest sens, colabo-rarea cu Ministerul Justi iei, în princi-pal, în plan legislativ, domeniu în care rolul activ al Consiliului s-a manifestat în avizele exprimate asupra ini iative-lor Ministerului Justi iei de modi care a unor acte normative reprezentative pentru reforma sistemului judiciar. Colaborarea cu Ministerul Justi iei s-a concretizat i prin întocmirea de c tre Consiliul Superior al Magistraturii a pro-iectului de lege privind unele m suripentru asigurarea interpret rii i apli-c rii unitare a legii de c tre instan elejudec tore ti, proiect care a fost înain-tat acestui minister.Trebuie men ionat i faptul c Ministerul Justi iei a ini iat i acte normative pentru care nu a solicitat opinia Consiliului, de i aceste acte se situau în sfera au-torit ii judec tore ti.De asemenea, colaborarea cu aceastinstitu ie s-a concretizat i în activitatea de avizare a statelor de func ii i per-sonal de la instan e.La nivelul direc iilor de specialitate din cele dou institu ii, au continuat rela iilede colaborare dezvoltate în anul 2006, caracterizate prin dialog i schimb de informa ii în vederea document rii iimplement rii programelor Phare. În ce prive te raporturile Consiliului Su-perior al Magistraturii cu Departamen-tul de Afaceri Europene din cadrul Gu-vernului României, este de men ionatparticiparea reprezentan ilor CSM la activitatea Grupului de lucru conten-cios comunitar, grup de lucru intermi-nisterial permanent, constituit în scopul de a asigura cooperarea e cient în vederea preg tirii reprezent rii Româ-niei în cadrul procedurilor în fa a Cur iide Justi ie a Comunit ilor Europene, a Tribunalului de Prim Instan i a altor institu ii comunitare.Au continuat i în anul 2007 raporturi-le Consiliului Superior al Magistraturii cu Ministerul Finan elor Publice � O -

ciul de Pl i i Contractare Phare, cu Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru Curtea Euro-pean a Drepturilor Omului referitor la activit ile de informare a magistra ilorromâni, prin intermediul Consiliului, pri-vind evolu ia practicii Cur ii Europene a Drepturilor Omului, cu Departamentul pentru Lupt Antifraud din cadrul Gu-vernului României, în baza protocolului de colaborare încheiat în anul 2006, al c rui obiect este asigurarea preg tiriiprofesionale a magistra ilor în domeniul protec iei intereselor nanciare ale Uni-unii Europene în România.În calitate de reprezentan i ai magistra-ilor în forul suprem al autorit ii jude-

c tore ti, membrii ale i ai Consiliului, judec tori i procurori, i-au desf uratactivitatea i în anul 2007 cu sprijinul i cu consultarea permanent a jude-

c torilor i procurorilor români, condi-ie esen ial pentru realizarea rolului

Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen ei justi iei.Astfel, în conformitate cu dispozi iile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 pri-vind Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul inform rii cu privire la activi-tatea instan elor i parchetelor, mem-brii Consiliului au efectuat deplas ri la sediile instan elor i parchetelor i au organizat întâlniri cu judec torii, procu-rorii i reprezentan ii societ ii civile. În cursul anului 2007, membrii Sec iei pentru judec tori (constitui i în patru colective de lucru) au continuat prac-tica ini iat în cursul anului 2006, prin organizarea unor întâlniri periodice cu judec torii din ar , la sediul Consiliu-lui sau în teritoriu, la sediile cur ilor de

apel sau ale altor instan e. De ase-menea, au avut loc mai multe întâlniri ale membrilor Sec iei pentru procurori atât cu conduc torii parchetelor de pe lâng cur ile de apel i de la unit i-le din subordinea acestora, cât i cu procurorii cu func ii de execu ie din cadrul acestora.Propunerile i sugestiile judec torilor iprocurorilor care au participat la întâl-niri au fost preluate i au contribuit la îmbun t irea activit ii Consiliului, în folosul magistra ilor români - judec torii procurori.

Prin întreaga activitate desf urat în cursul anului 2007, Consiliul Superior al Magistraturii, în Plenul s u, în cadrul celor dou sec ii, al grupurilor de lucru i prin compartimentele aparatului teh-

nic s-a implicat în îndeplinirea direc iilorde ac iune, a obiectivelor prioritare ia m surilor stabilite prin Strategia de reform a sistemului judiciar, pentru asigurarea e cien ei i îmbun t ireacalit ii actului de justi ie, garantarea independen ei sistemului judiciar, res-ponsabilizarea corpului magistra ilor, recep ionarea corespunz toare a me-sajelor mass-media i ale societ ii civi-le i transmiterea r spunsurilor adecva-te. În egal m sur , Consiliul Superior al Magistraturii a identi cat priorit ileviitoare a c ror rezolvare va constitui obiect al preocup rii pentru întregul sistem judiciar. 1 Hot rârea Plenului CSM nr.326/2005, cu modi c rilei complet rile ulterioare.

2 Pre edintele Consiliului Superior al Magistraturii a fost numit prin Hot rârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 8/11 ianuarie 2007. 3 Vicepre edintele Consiliului Superior al Magistraturii a fost numit prin Hot rârea Plenului Consiliului Supe-rior al Magistraturii nr. 9/11 ianuarie 2007

edin a de bilan a CSM, 10 ianuarie 2008

14


În edin a din 11 ianuarie 2008, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au ales noua condu-cere a acestuia, pentru un mandat

de un an, în acord cu prevederile Legii nr.317/2004, republicat , cu modi c -rile i complet rile ulterioare.În func ia de pre edinte al Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasdoamna judec tor Lidia B rbulescu,vicepre edinte al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, iar în func ia de vicepre edinte a fost aleas doamna procuror Gra iana Isac, ef birou în cadrul Direc iei de Investigare a In-frac iunilor de Criminalitate Orga-nizat i Terorism � Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie.

Judec tor LIDIA B RBULESCU - Pre edintele CSM

Doamna judec tor Lidia B rbulescu s-a n scut la data de 30 iulie 1955, este c s torit i are o ic .

A absolvit Facultatea de Drept din ca-drul Universit ii Bucure ti.

i-a început cariera în magistratur la data de 16.08.1978, când a fost numitjudec tor la Judec toria Slatina, ora uls u natal. În perioada 1978-2001 i-adesf urat activitatea la Judec toria Slatina i, apoi, la Tribunalul Olt, ocu-pând mai multe fun ii de conducere în cadrul acestora.Începând cu data de 12.07.2001 a fost promovat judec tor la Curtea Supre-m de Justi ie (Înalta Curte de Casa iei Justi ie, dup revizuirea Constitu iei

României în anul 2003), începând cu data de 01.04.2003 ind numit vice-pre edinte al instan ei supreme.

Potrivit planului de management prezentat cu ocazia depunerii can-didaturii domniei sale la func ia de pre edinte al Consiliului Superior al Magistraturii, principalele priorit iale mandatului doamnei judec torconstau în:

cre terea e cien ei activit ii proprii 1.a Consiliului Superior al Magistraturii (reorganizarea i cre terea gradului de specializare a grupurilor de lucru ale Consiliului Superior al Magistraturii � obiectiv, de altfel, deja realizat, ind în prezent organizate la nivelul Consiliului cinci comisii specializate în acord cu principalele categorii de atribu ii care revin institu iei, cre terea gradului de coeziune i cooperare între compar-timentele aparatului tehnic i sporirea rolului acestora de a furniza sprijin ma-gistra ilor în activitatea curent a aces-tora);

stimularea i dezvoltarea mecanis-2.melor de unicare a practicii judiciare, ca o garan ie esen ial de previzibilitate a sistemului judiciar i o modalitate de

a reconstrui încrederea cet enilor în justi ie;

asigurarea coparticip rii corpului 3.magistra ilor, a asocia iilor profesiona-le ale acestora i a societ ii civile la mecanismul decizional al Consiliului Superior al Magistraturii (dezvoltarea rela iei cu corpul magistra ilor prin în-tâlniri directe ale membrilor CSM cu ace tia, vizite la instan e, implicarea asocia iilor profesionale i a celorlalte organiza ii ale societ ii civile în proiec-tele i programele de formare profesi-onal destinate magistra ilor, dezvolta-rea, cu sprijinul partenerilor men iona i,a unor noi programe de informare ide educa ie juridic destinate publi-cului etc.);

dezvoltarea unei rela ii strânse, de 4.cooperare i parteneriat, cu organele apar inând celorlalte puteri ale statului care au competen e privind sistemul judiciar (separa ia i echilibrul puterilor nu înseamn izolare, ci colaborare, cu respectarea reciproc a atribu iilor con-stitu ionale, pentru realizarea interesu-lui public, iar independen a justi iei are nevoie s e sus inut printr-o legisla iestabil i coerent , precum i printr-o nan are corespunz toare);

punerea în aplicare, în condi iile i la 5.termenele stabilite, a m surilor stabilite prin documentele programatice privind reforma sistemului judiciar, ori convenite cu partenerii europeni în cadrul meca-nismelor de cooperare post-integrare, sau cu al i parteneri externi; dezvoltarea mecanismelor de cooperare cu institu ii similare pe plan interna ional;

îmbun t irea continu a politicii 6.de resurse umane în ceea ce prive tesistemul judiciar, în vederea asigur riinecesarului de magistra i i personal auxiliar, în condi iile men inerii unor

NOUA CONDUCERE A CONSILIULUISUPERIOR AL MAGISTRATURII

15

înalte standarde de competen i in-tegritate;

dezvoltarea activit ii Inspec iei ju-7.diciare de pe lâng Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea unei reac ii mai prompte a acesteia, atât în procedurile de control, cât i în aceea de ap rare a independen ei ireputa iei profesionale a magistra ilor, precum i accentuarea rolului preventiv al procedurii de inspec ie, prin dezvol-tarea controalelor tematice;

ap rarea statutului magistratului 8.judec tor, cu respectarea principiilor constitu ionale ale independen ei i in-amovibilit ii i înt rirea statutului ma-gistratului procuror în vederea asigur rii deplinei independen e profesionale.

Stabilirea unei rela ii de parteneriat 9.cu mass-media în ceea ce prive te pre-zentarea realit ilor sistemului judiciar i implementarea strategiei de comu-

nicare pentru CSM i sistemul judiciar, elaborat printr-un program co nan atde Banca Mondial i prezentat în de-cembrie 2007.

Procuror GRA IANA ISAC - Vicepre edintele CSM

Doamna procuror Gra iana Isac s-a n scut la data de 29.06.1964, la Tur-da, jud.Cluj i este c s torit .A absolvit în anul 1986 Facultatea de Drept din cadrul Universit ii Bucu-re ti.Dup absolvirea facult ii, i-a început cariera de procuror la Parchetul de pe lâng Judec toria Sfântu Gheorghe, activând apoi în cadrul Parchetului de

pe lâng Judec toria Sectorului 5 Bu-cure ti, Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Bucure ti i, începând cu anul 2001, în cadrul Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie. A ocupat în decursul carierei mai multe func ii de conducere în cadrul Parche-tului de pe lâng Curtea de Apel Bucu-re ti i a Parchetului General, din iunie 2006 ind procuror ef al Biroului de combatere a contrafacerilor din cadrul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.În luna martie 2006 a fost aleas mem-bru al Consiliului Superior al Magistra-turii.În conformitate cu planul de manage-ment prezentat, priorit ile mandatului de vicepre edinte al doamnei procuror sunt impuse în primul rând de nece-sitatea de restructurare a sistemului judiciar în vederea realiz rii unui act de justi ie transparent,echitabil i calitativ superior, precum i de îndeplinirea con-di ionalit ilor din cadrul mecanismului de cooperare i veri care a progresului realizat în domeniul reformei sistemului judiciar, prin m surile cuprinse în Planul de ac iune elaborat pentru perioada 2008-2009.

Astfel, sunt considerate a avea ca-racter esen ial:

Consolidarea capacit ii administra-1.tive a CSM, e cientizarea i cre tereatransparen ei activit ii Consiliului prin: func ionarea e cient i la un standard ridicat a tuturor serviciilor i direc iilor;e cientizarea activit ii Inspec iei judi-ciare prin crearea inspec iilor regionale i înt rirea capacit ii Inspec iei judici-

are de a solu iona într-o manier mai prompt cererile de ap rare a reputa iei profesionale, independen ei i impar i-alit ii magistra ilor; realizarea unei mai bune comunic ri între membrii CSM, pe de o parte, magistra i i societatea civil ; consultarea permanent a ma-gistra ilor, a asocia iilor profesionale ia societ ii civile în leg tur cu proble-mele de interes major pentru sistemul judiciar; monitorizarea cazurilor de în-c lcare a deontologiei profesionale de c tre magistra i semnalate de pres itransmiterea acestora c tre inspec iajudiciar ; i îmbun t irea sistemului de comunicare public în sistemul ju-diciar prin implementarea Strategiei de

comunicare adoptat de Plenul CSM în luna decembrie 2007, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii sjoace un dublu rol la nivelul comunic riipublice: manager al reformei în justi iei facilitator al implement rii Strategiei

de comunicare i PR;Îmbun t irea politicii de resurse 2.

umane, în principal, prin: ra ionaliza-rea i e cientizarea activit ii magistra-ilor; elaborarea unei strategii de resur-se umane pe termen scurt, mediu ilung, inând seama de: dinamica per-sonalului în sistem, formarea profesio-nal ini ial i continu a procurorilor, judec torilor i personalului auxiliar, rea ezarea normelor de competen ia c ilor de atac dup intrarea în vigoa-re a noilor coduri, înc rc tura diferita instan elor i parchetelor; ocuparea progresiv a posturilor vacante (de execu ie i conducere); nalizarea procesului de reorganizare a Ministe-rului Public prin ocuparea posturilor de execu ie vacante la parchetele cu cel mai mare de cit de personal; im-plicarea activ a Institutului Na ional al Magistraturii i colaborarea e cient în procesul de adoptare a politicilor de resurse umane; îmbun t irea cadru-lui legislativ aplicabil i a modalit ilor concrete de desf urare a examenelor de promovare.

Desf urarea, în condi ii optime, a 3.procesului de evaluare a performan-elor profesionale a magistra ilor, prin nalizarea procesului de formare a comisiilor de evaluare i realizarea unei evalu ri unitare a performan ei profesionale astfel încât s se poatstabili nevoile reale de perfec ionare i specializare a magistra ilor, ca baz

a procesului de formare continu i a politicii de resurse umane.

Continuarea m surilor de reform , a 4.proiectelor i programelor ini iate an-terior, implementarea proiectelor con-tractate i demararea unor noi astfel de proiecte, în func ie de necesit ileconcrete ale sistemului judiciar: uni- carea practicii judiciare, examinarea proiectelor de acte normative, supuse aviz rii CSM, în grupurile de lucru itransmiterea unor propuneri de modi- care legislativ institu iilor cu ini iativlegislativ etc. asigurarea preg tirii pro-fesionale specializate i a schimbului de bune practici.

16


ASISTEN A OFERIT DE BANCA MONDIAL ÎN BENEFICIUL SISTEMULUI

JUDICIAR ROMÂN. O PERSPECTIV SINTETIC ASUPRA PROIECTELOR

GESTIONATE DE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII I

INSTITU IILE AFLATE ÎN COORDONAREA SA � INSTITUTUL NA IONAL

AL MAGISTRATURII I COALA NA IONAL DE GREFIERI

Banca Mondial a început înc din anul 1972 s nan eze în Româ-nia o serie de proiecte care aco-per domenii diverse, de larg

interes.În ultimii ani, misiunea acestei institu ii a fost aceea de a sprijini România în efortu-rile sale de integrare în Uniunea Europea-n , de aliniere post-aderare la standardele europene, i de îmbun t ire a calit ii vie ii, asisten a acordat de Banc ind reprezentat de nan are, consultan ianaliz - servicii destinate sprijinirii agen-dei de dezvoltare a României.În domeniul justi iei, din punct de vedere al modului de derulare, programele cu Banca Mondial sunt de dou tipuri:

Programe sectoriale cuprinzând diferite componente, derulate prin inter-mediul institu iilor bene ciare, în care se încadreaz Proiectul Reforma Sistemului Judiciar, nan at prin împrumutul BIRD 4811 � RO.

Programele PAL(PPIBL) � Program-matic Adjustment Loan - Împrumuturi pentru Programe de Ajustare, care au inclus proiecte din mai multe domenii, inclusiv justi ia. Întrucât nan area PAL-PPIBL de care a bene ciat CSM i institu-iile a ate în coordonarea sa s-a încheiat1,ne propunem s oferim o perspectiv sin-tetic asupra obiectivelor i stadiului de realizare a programelor a ate în derulare la acest moment. A adar, principalul program de nan are de care bene ciaz sistemul judiciar la

acest moment este cel privind Reforma Sistemului Judiciar.

PREMISEI. În cursul anului 2005, Banca Mondial iGuvernul României au negociat o Strate-gie de Parteneriat de ar , care s con-tribuie la nan area de proiecte menite sr spund ac iunilor asumate de Guvern în procesul ader rii la Uniunea European .În sus inerea procesului de reform a sis-temului judiciar, Strategia de parteneriat de ar s-a concretizat prin semnarea între Guvernul României i Banca Interna-ional pentru Reconstruc ie i dezvoltare

(BIRD), a Acordului de Împrumut nr. 4811 � RO privind implementarea Proiectului � Reforma Sistemului Judiciar�. Acordul de Împrumut a fost semnat la data de 27 ianuarie 2006 i a fost rati cat prin Legea nr. 205/25.05.2006. Împrumutul acordat de Banca Interna i-onal pentru Reconstruc ie i Dezvoltare pentru nan area Proiectului, în valoare de 110 milioane Euro, vine în comple-tarea activit ilor nan ate atât din fonduri comunitare (programe PHARE) cât i din fonduri provenind de la bugetul de stat.Durata de implementare a programu-lui este estimat la 4 - 5 ani (2006 � 2010/2011).În conformitate cu prevederile Acordului de Împrumut mai-sus men ionat, imple-mentarea proiectului este realizat prin in-termediul Ministerului Justi iei (MJ). Astfel, prin HG nr. 83/2005 privind organizarea ifunc ionarea MJ, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, a fost în in at Direc ia de Implementare a Proiectelor Finan ate din Împrumuturi Externe (DIPFIE), în ve-derea asigur rii managementului integrat de proiect. Rolul i responsabilit ile CSM i MJ în implementarea proiectului au fost

stabilite printr-un Protocol comun.

OBIECTIVEII.Programul privind Reforma Sistemului Judiciar urm re te cre terea e cien eiactivit ii instan elor i parchetelor dinRomânia i responsabilizarea sistemului judiciar, estimând, totodat , reducerea ni-velului corup iei i sporirea transparen eisistemului judiciar.Programul va contribui la realizarea unei justi ii e ciente i independente, cerin-

major a României europene. Rezulta-tele sale trebuie s se concretizeze într-o capacitate sporit a instan elor de solu io-nare a proceselor (în ceea ce prive te co-rectitudinea i promptitudinea pronun rii hot rârilor i a aplic rii lor), în facilit i îm-bun t ite pentru instan e(corespunz tor standardelor interna ionale), în cre terea competen ei, profesionalismului i inte-grit ii magistra ilor i personalului auxi-liar - aspecte care s conduc la o mai bun imagine public a sistemului judiciar român.

COMPONENTELE III.PROGRAMULUI

Componenta I � reabilitarea infras-tructurii la nivelul instan elor (responsabil: Ministerul Justi iei). Se are în vedere rea-bilitarea infrastructurii a 24 de instan e, în baza unor standarde de design agreate ia unui calendar al lucr rilor, stabilit împre-un cu exper ii B ncii Mondiale. Procesul se a în plin derulare.

Componenta II � Consolidarea capa-cit ii administrative a instan elor (respon-sabili: Consiliul Superior al Magistraturii iMinisterul Justi iei):

efectuarea unei evalu ri cuprinz -toare în vederea identi c rii cauzelor întârzierilor survenite în desf urarea proceselor, precum i pentru identi -carea cauzelor restan elor i elabora-

Judec tor Ana Cristina L bu ,Membru cu activitate permanent al CSMdr.Simona Maya Teodoroiu,

ef Serviciu Programe,Direc ia Afaceri Europene,Rela ii Interna ionale i Programe

17

rea i implementarea unui program de ac iuni de reducere a acestor în-târzieri i restan e, atât prin furnizarea de servicii de consultan , cat i prin furnizarea de bunuri;elaborarea unui cadru de mana-gement economic pentru instan e, inclusiv preg tirea aspectelor de re-glementare i organizatorice i a ma-nualelor i altor materiale destinate managerilor economici ai instan elor - prin furnizarea de servicii de consul-tan , prin preg tire i vizite de studiu i prin furnizarea de bunuri;

elaborarea i realizarea unui program de ac iuni pentru evaluarea i revizui-rea regulamentelor i modalit ilor de func ionare a instan elor, în vederea optimiz rii proceselor func ionale ale instan elor, prin furnizarea de servicii de consultan , prin preg tirea per-sonalului auxiliar al instan elor i prin furnizarea de bunuri;suport pentru realizarea transferului sarcinilor administrative de la gre eri la judec tori.2

Componenta III � Realizarea unui sis-tem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar (responsabil Ministerul Justi iei, cu colaborarea Consi-liului Superior al Magistraturii).

Componenta IV � Dezvoltarea capa-cit ii institu ionale a institu iilor sistemu-lui judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Na ional al Ma-gistraturii, coala Na ional de Gre eri, Ministerul Justi iei (responsabili: institu iile bene ciare):

consolidarea capacit ii Consiliului Superior al Magistraturii în domenii-le managementului resurselor uma-ne, plani c rii bugetului, elabor rii politicilor judiciare pe termen lung, monitoriz rii performan ei judiciare, precum i în domeniul rela iilor publi-ce i comunic rii, prin furnizarea de servicii de consultan i prin preg -tirea personalului Consiliului Superior al Magistraturii;consolidarea capacit ii Ministerului Justi iei în domeniile plani c rii inves-ti iilor de capital, statisticii judiciare iplani c rii bugetului, prin furnizarea de servicii de consultan , prin fur-nizarea de bunuri i prin preg tirea personalului Ministerului Justi iei;consolidarea capacit ii Institutului Na ional al Magistraturii (INM) în domeniile elabor rii unor noi teste

de cali care pentru selec ia3 i pro-movarea judec torilor, elaborarea de cursuri de preg tire i elabora-rea materialelor de examen, prin furnizarea de servicii de consiliere, prin în in area unei facilit i de înv -

mânt la distan i prin preg tirea personalului INM;consolidarea capacit ilor colii Na-ionale de Greeri (SNG) în domeni-ile plani c rii activit ilor pe termen lung, elabor rii i pred rii cursurilor de preg tire, prin furnizarea de ser-vicii de consiliere, de materiale de preg tire, prin în in area unei facili-ta i de înv mânt la distan i prin preg tirea personalului SNG;efectuarea de sondaje de opinie în rândul magistra ilor, personalului auxiliar al instan elor i justi iabililor, în vederea monitoriz rii rezultatelor Proiectului.

PROIECTELE DE IV. CARE BENEFICIAZCONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

(cuprinse în componentele II, III i IV)4

i institu iile a ate în coordonarea sa, sunt urm toarele:

PROIECTUL �SERVICII DE 1.CONSULTAN PENTRU DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE OPTIMIZARE A OPERA IUNILOR PROCEDURALE ÎN INSTAN E�

Obiectivul proiectului este acela de a acorda asisten CSM i MJ în vederea: (1) identi c rii i formul rii de recoman-d ri privind cele mai adecvate instrumente pentru înl turarea cauzelor de întârziere a procedurilor în instan e i a stocului de dosare; (2) dezvoltarea unui set func ional de standarde privind opera iunile proce-durale în instan e i (3) dezvoltarea unui set de practici standardizate în instan e. La acest moment, termenii de referin(caietul de sarcini) sunt în curs de de -nitivare de c tre exper ii B ncii Mondia-le, urmând a analiza i la nivel tehnic de c tre CSM.

PROIECTUL �TRANSFERUL 2.SARCINILOR ADMINISTRATIVE DE LA JUDEC TORI C TRE GREFIERI�:

Transferul atribu iilor ne-judiciare de la ju-dec tori la gre eri5 este sus inut de douproiecte distincte, respectiv:

Proiectul modul judec tor � gre eri, ini iat de CSM la un num r determinat de instan e, din fondurile bugetare exis-tente;

Proiectul care va nan at din împru-mutul BIRD 4811-RO.Proiectul nan at de programul B nciiMondiale va completa activit ile privind transferul atribu iilor non-juridice de la ju-dec tori la gre eri, nan ate de la bugetul de stat. De asemenea, el se va derula în strânscooperare cu cel privind optimizarea pro-cedurilor opera ionale la instan e.Obiectivul speci c al proiectului îl consti-tuie elaborarea unui studiu comprehensiv privind transferul atribu iilor administrative de la judec tori la gre eri, care s permitCSM s decid , în acord cu al i actori ai sistemului judiciar implica i, asupra sar-cinilor speci ce care vor constitui obiect al degrev rii judec torilor i asupra unor m suri adiacente.Exper ii B ncii Mondiale analizeaz , la acest moment, termenii de referin trans-mi i de CSM, urmând apoi s e de niti-va i i aproba i de Plenul CSM, în vederea începerii derul rii proiectului.

COMPONENTA 3: PROIECTUL 3.�REALIZAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL RESURSELOR INSTITU IILOR DIN CADRUL SISTEMULUI JUDICIAR�:

Obiectivul nal al proiectului este redac-tarea speci ca iilor tehnice pentru o apli-ca ie (program) software complex , inte-grat i particularizat , care urmeaz s e utilizat de toate institu iile sistemului judiciar pentru administrarea resurselor proprii, cu posibilitatea de a integra, cel pu in pe partea de raportare, aplica iile software ale ec rei institu ii. Proiectul este gestionat de Ministerul Justi iei, iar Consiliului Superior al Magistraturii îi re-vine un rol important în de nirea cerin-elor de gestiune a resurselor umane ale sistemului judiciar, în mod special, dar ia celor materiale(sub diferite aspecte), precum i în realizarea unei analize deta-liate a programelor software utilizate pânacum de CSM i instan e, i a modului de îmbun t ire a acestora.Consultantul ales în urma procedurii de selec ie speci ce B ncii Mondiale este Compania AAM Management Information Consulting Ltd (Ungaria), iar durata pro-iectului este estimat la 14 luni, începând cu luna februarie 2007.

18


Stadiul actual al derul rii proiectului:Prin Hot rârea CSM nr.383 din data de 17 mai 2007, Plenul CSM a aprobat nota nr.2240/DAERIP/16.05.2007, care descrie proiectul i propune componen a grupului de lucru.Rapoartele prezentate pân acum de Con-sultant au fost supuse dezbaterii în grupul de lucru, au fost prezentate spre informare Plenului CSM, iar observa iile formulate au fost transmise în timp util c tre DIPFIE - MJ, pentru a avute în vedere la etapele ulterioare de derulare a proiectului.

COMPONENTA 4 - BENEFICIARI 4.CSM, INM, SNG, MJ:

4.1.Proiectul �Realizarea unei stra-tegii de comunicare i rela ii publice a sistemului judiciar�:Obiectivul general al proiectului este cel al îmbun t irii comunic rii publice a sis-temului judiciar, iar obiectivele speci ce au în vedere:elaborarea strategiei de comunicare pu-blic pentru sistemul judiciar;consolidarea capacit ii institu ionale de rela ii publice(PR) a CSM i a altor institu ii din sistemul judiciar.În acest sens, la începutul lui 2007 a fost selectat compania care a oferit servicii de consultan pentru crearea Strategiei � Tempo Advertising (România). În data de 25 aprilie 2007, Plenul CSM a aprobat nota nr.1292/DAERIP/27.03.2007, care a prezentat stadiul implement rii proiectului (inclusiv componen a grupurilor de lucru). Consultantul a transmis mai multe rapoar-te, analize i sinteze ale discu iilor purtate în teritoriu, în cadrul atelierelor de lucru, care au fost prezentate spre informare Plenului CSM. În urma derul rii activit ilor din proiect, a fost redactat forma nal a Strategiei, aprobat de Plenul CSM. Ea va implementat începând cu anul 2008.

4.2. Proiectul �Studiu de percep ie(sondaj de opinie) a publicului i a profesioni tilor (judec tori, procurori, avoca i, personal auxiliar etc.) cu pri-vire la performan a sistemului judiciar la momentul demar rii Proiectului de Reform Judiciar �Obiectivul proiectului îl reprezint moni-torizarea progresului Programului B ncii Mondiale privind Reforma Sistemului Ju-diciar, prin eviden ierea percep iei asupra e cien ei i responsabilit ii sistemului ju-diciar, atât înainte de implementarea Pro-iectului, precum i pe parcursul i la nalul implement rii acestuia.

Proiectul a debutat în luna aprilie 2007, ind deja parcurse cele mai importante etape, concretizate în redactarea ches-tionarelor destinate sondajului de opinie, distribuirea lor în teritoriu i realizarea unui set de discu ii/interviuri cu reprezentan i ai sistemului judiciar. La începutul lui 2008 Consultantul � compania Gallup România - va furniza un document nal de anali-z .

4.3. Proiectul �Achizi ionarea unuisistem de traducere simultan pentru

coala Na ional de Gre eri�:Obiectivul proiectului a fost îmbun t irea condi iilor de preg tire a cursan ilor SNG ia gre erilor în func ie atât la sediul central, cât i la centrele regionale de preg tire de la Bârlad, Sovata i Timi oara. Proiectul a fost nalizat în aprilie 2007, prin recep ia echipamentelor necesare.

4.4. Proiectul �Servicii de consul-tan pentru dezvoltarea unui sistemde înv mânt continuu la distan(pentru magistra ii i gre erii în func-ie) pentru INM i SNG�:

Obiectivul general este reprezentat de asisten a tehnic oferit INM i SNG în alegerea, adaptarea, implementarea icon gurarea sistemului on-line de înv -

mânt la distan . La încheierea progra-mului, cele dou institute de preg tirevor bene cia de dou sisteme separate de înv mânt la distan i de întrea-ga expertiz necesar folosirii acestor sisteme. La acest moment, în urma procedurii de selec ie derulate de DIPFIE i INM, a fost ales Consultantul; urmeaz s e semnat contractul de consultan i s debuteze proiectul.

4.5.Proiectul �Servicii de consul-tan pentru revizuirea sistemului de înv mânt continuu în cadrul SNG�:Obiectivul general al proiectului îl consti-tuie identi carea i dezvoltarea unui con-cept de preg tire care s instituie metode e ciente de formare profesional pentru gre eri, asisten SNG pentru derularea unor sesiuni de preg tire în mai multe do-menii i dezvoltarea unei curricule pentru activitatea de formare continu a gre eri-lor. În urma procedurii de selec ie derulate de DIPFIE i SNG a fost selectat Consul-tantul i urmeaz s e semnat contractul de consultan .

4.6. Proiectul �Servicii de consul-tan pentru asisten tehnic în ve-derea dezvolt rii tehnicilor de predare ale formatorilor din cadrul INM�:

Proiectul urm re te acordarea de asis-ten tehnic pentru INM în vederea consolid rii i profesionaliz rii re eleisale de formatori, obiectivul speci c al acestei asisten e constând în derularea unui program de preg tire care s spriji-ne dezvoltarea tehnicilor de predare ale formatorilor INM.Procedura de selec ie a Consultantului este în curs de derulare.

4.7. Proiectul �Servicii de consul-tan pentru asisten tehnic în vede-rea dezvolt rii testelor de ra ionament logic aplicate în cadrul procedurilor de selec ie a magistra ilor � LSAT faza II � INM�: Proiectul î i propune continuarea preg tirii echipei de speciali ti români constituite în faza I i a celor 7 noi speciali ti recruta i la recomandarea consultantului, astfel încât s e posibil realizarea unui test de ra i-onament logic în limba român , adaptat speci cului i realit ilor române ti, care s e utilizat pentru examenul de intrare în magistratur .Proiectul se a în procedura de licitare, derulat de DIPFIE-MJ i INM.

Pe m sura derul rii programului B ncii Mondiale privind Reforma sistemului ju-diciar � în urma consult rii judec torilor iprocurorilor, a grupurilor de lucru constitu-ite la nivelul CSM pentru aplicarea Strate-giei de reform a sistemului judiciar � vor identi cate i alte domenii i proiecte prioritare, care s conduc la cre terea calit ii actului de justi ie, i care s e spri-jinite de acest program generos. Invit m, în acest sens, magistra ii i personalul auxiliar de la toate instan ele i parche-tele din ar s ne transmit propunerile lor, la adresele [email protected], [email protected], asigurându-i de implicarea i sprijinul nostru activ pen-tru a ob ine nan area necesar .

1 Printre rezultatele notabile ale nan rii PAL gestionate de CSM se num r proiectul �Dezvoltarea unui sistem cuprinz tor de statistic judiciar i a unui sistem obiectiv de monitorizare a performan ei judiciare�, derulat în perioada octombrie 2005 � aprilie 2006, avându-l consultant pe dl.Jesper Wittrup (Danemar-ca). Raportul nal s-a reg sit în bibliogra a concursurilor pentru promovarea în func ii de conducere la instan e i parchete i a constituit punctul de pornire pentru stabilirea unui nou sistem de evaluare profesional a judec torilor i procurorilor.2 Acest proiect a fost inclus în matricea programului ulte-rior aprob rii lui , în urma negocierilor dintre CSM i Banca Mondial .3 Împrumutul BIRD 4811 � RO va nan a faza a II-a proiectului privind elaborarea testelor de logic i ra ionament LSAT4 Cu men iunea c unele dintre aceste proiecte au fost demarate sau completate cu activit i nan ate din bugetul de stat, de ex. proiectul privind transferul atribu iilor ne-judiciare prin în in area modulelor judec tor � gre eri la instan ele pilot selectate5 M sur cuprins în Planul de ac iune pentru îndeplinirea condi ionalit ilor din cadrul mecanismului de cooperare i veri- care a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar i a luptei împotriva corup iei (aprobat prin HG si publicat în M.Of.nr.765 din 12 noiembrie 2007)

mailto:[email protected]


19

RA IUNEA I IMPORTAN A RESPECT RII ATRIBU IEI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII DE

AVIZARE A ACTELOR NORMATIVE CARE VIZEAZ

ACTIVITATEA AUTORIT II JUDEC TORE TI

SCURTE CONSIDERA II I.REFERITOARE LA ELABORAREA I AVIZAREA ACTELOR NORMATIVE

1.1 ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE

În sistemul de drept românesc, regle-mentarea rela iilor sociale se realizeazpotrivit principiilor generale i regulilor instituite prin lege. Astfel, în România, actele normative se ini iaz , se elaboreaz , se adopti se aplic în conformitate cu Consti-

tu ia, republicat , cu dispozi iile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehni-c legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare1, precum i cu

principiile ordinii de drept.Potrivit legii, realizarea formei nale a proiectelor de acte normative este re-zultatul unui proces de elaborare iavizare organizat i coerent, de naturs asigure con inutul i forma juridicadecvate pentru ecare act normativ, în contextul necesit ii sistematiz rii, uni- c rii i coordon rii legisla iei la nivelul întregii ri.

Procesul de elaborare i avizare a pro-iectelor de acte normative este diferit, în func ie de ierarhia lor, de categoria acestora i de autoritatea public com-petent s le adopte.Categoriile de acte normative i normele de competen privind adoptarea aces-tora sunt stabilite prin Constitu ia Româ-niei, republicat i prin alte legi.În ceea ce prive te proiectele de legi, acestea se elaboreaz ca urmare a exer-cit rii, potrivit Constitu iei, republicat , a dreptului de ini iativ legislativ .În acest sens, potrivit art.74 alin. (1) din Legea fundamental , ini iativa legislativapar ine, dup caz, Guvernului, deputa-ilor, senatorilor, precum i unui num rde cel pu in 100.000 de cet eni cu drept de vot, care trebuie s provin din cel pu in un sfert din jude ele rii, respec-tând anumite propor ii.Proiectele celorlalte categorii de acte normative se elaboreaz de autorit ile competente s le ini ieze, potrivit legii.Astfel, pentru categoriile de acte nor-mative din competen a de aprobare a Guvernului, conform dispozi iilor art. 1 alin. (1) din Regulamentul privind proce-durile, la nivelul Guvernului, pentru ela-borarea, avizarea i prezentarea proiec-telor de documente de politici publice, a

proiectelor de acte normative, precum ia altor documente în vederea adopt rii/aprob rii, aprobat prin Hot rârea Guver-nului nr. 1.226 din 10 octombrie 2007, au dreptul s ini ieze proiecte de acte normative în vederea adopt rii/aprob rii de c tre Guvern, potrivit atribu iilor i în domeniile lor de activitate, urm toarele autorit i publice:

ministerele i celelalte organe de a.specialitate ale administra iei publice centrale, a ate în subordinea Guvernu-lui, precum i autorit ile administrative autonome;

organele de specialitate ale adminis-b.tra iei publice centrale, aate în subor-dinea sau în coordonarea ministerelor, prin ministerele în a c ror subordine sau coordonare sunt;

prefecturile, consiliile jude ene, re-c.spectiv Consiliul General al municipiu-lui Bucure ti, potrivit legii, prin Ministerul Internelor i Reformei Administrative.

Observ m c , la nivelul legisla iei actu-ale, Consiliul Superior al Magistraturii nu are dreptul de ini iativ legislativ , ceea ce, credem noi, reprezint o omisiune nejusti cat a legiuitorului român. De altfel, din cele spuse pân aici, rezul-t c atât puterea legislativ , prin depu-

Judec tor Corina Podaru,Consilier jur.Teodor Andri a, ef serviciu,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

20


ta i i senatori, cât i puterea executiv ,prin Guvern, sunt abilitate de Constitu-ie s ini ieze proiecte de lege, singurputerea judec toreasc neavând acest drept.Recunoa terea dreptului de ini iativlegislativ Consiliului Superior al Ma-gistraturii în domeniul s u de activitate reprezint , în opinia noastr , o cerinesen ial pentru asigurarea îndeplini-rii rolului constitu ional al acestuia de garant al independen ei justi iei i de reprezentant al autorit ii judec tore ti.

1.2 AVIZAREA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

În cazurile prev zute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte norma-tive, ini iatorul are obliga ia s solicite avizul autorit ilor interesate în aplicarea acestora, în func ie de obiectul reglemen-t rii, care, de regul , apar ine Guvernului prin ministere i celelalte organe ale ad-ministra iei publice centrale.Aceast obliga ie înceteaz , în cazul pro-iectelor de legi, în momentul în care Gu-vernul transmite proiectul Parlamentului pentru adoptare, iar în celelalte cazuri, pentru proiectele de acte normative din competen a de aprobare a Guvernului, în momentul aprob rii lor ca ordonan ,ordonan de urgen sau hot râre.Potrivit art. 74 alin. (4) din Constitu ie, propunerile de legiferare ale deputa ilor, senatorilor i cet enilor, care exercitdreptul de ini iativ legislativ , se pre-zint numai în forma cerut pentru proiectele de legi. În consecin , în procesul de elaborare a legilor i a celorlalte acte normative, pro-cedura de avizare a proiectelor acestor acte normative, inclusiv a propunerilor legislative este obligatorie.Cu alte cuvinte, adoptarea, ori, dupcaz, aprobarea proiectelor de acte normative este condi ionat de res-pectarea procedurii de avizare a acestora în etapa elabor rii lor. Nerespectarea sau omiterea procedurii de avizare a proiectelor de acte normati-ve determin întreruperea procesului de adoptare ori de aprobare a proiectului.De asemenea, a a cum vom avea prile-jul s ar t m, nerespectarea procedurii de avizare, în anumite împrejur ri, poate antrena apari ia unor con icte de naturconstitu ional între puterile statului.

În general, sfera organelor avizatoare se limiteaz la organele de stat.Cât prive te ministerele, autorit ile pu-blice centrale, i alte institu ii ale statului, este de re inut c acestea au înscrise în actele lor normative de organizare ifunc ionare atribu ia de a aviza proiec-tele de acte normative ce intereseazdomeniul lor de activitate. Aceasta este urmarea faptului c organele aviza-toare, ecare în sectorul s u de res-ponsabilitate, înf ptuiesc e politica Guvernului, în cazul ministerelor icelorlalte organe centrale i locale ale administra iei de stat, e î i în-deplinesc atribu iile constitu ionale i legale, cum este cazul Consiliului

Superior al Magistraturii.Asist m, a adar, al turi de caracterul obligatoriu al procedurii de avizare, la caracterul specializat al acesteia în etapa de elaborare a proiectelor de acte normative, în care � ini iatorul� i � avizatorul� realizeaz un consens

asupra obiectului, con inutului i for-mei proiectului.În opinia noastr , realizarea acestui consens constituie premisa esen-ial a punerii în aplicare a actelor

normative adoptate de Parlamentul României ori aprobate de Guvern, dup caz. De principiu, procesul de avizare se în-cheie odat cu emiterea unui aviz care se formuleaz i se transmite în scris de c tre institu ia avizatoare. Avizul poate �favorabil f r observa ii�, �favorabil cu observa ii i propuneri� ori �negativ�. Avizul favorabil cu observa ii ipropuneri i cel negativ se motiveaz .Din punctul de vedere al obligativit ii avizului, acesta poate consultativ sau conform. Reamintim c procedu-ra de avizare, ca atare, a procesului de elaborare a actelor normative are caracter obligatoriu. Forma nal a proiectului de act normativ cade în sarcina ini iatorului. În cazul avizului consultativ, ini iatorul va ine seama de observa iile sau propune-rile avizatorului ori le va respinge, dacle consider nefondate. În situa ia propu-nerilor legislative ale deputa ilor, senato-rilor sau cet enilor, procesul de avizare a acestora constituie obliga ia comisiilor parlamentare de specialitate. Avizul conform este expres prev zut de lege i este obligatoriu pentru ini iator.

i în acest caz, avizul conform poate �favorabil�, �favorabil cu observa ii i pro-puneri� ori �negativ�. De aceast dat ,sub �sanc iunea� stop rii promov rii pro-iectului în faza de adoptare parlamen-tar sau de aprobare guvernamental ,dup caz, avizul conform este obligatoriu pentru ini iator, care are îndatorirea de a ine seama de observa iile i propunerile avizatorului ori, dup caz, de a întrerupe procedura de adoptare în situa ia aviz rii negative a proiectului.

AVIZAREA PROIECTELOR II.DE ACTE NORMATIVE DE C TRE CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

2.1. CADRUL LEGAL

2.1.1 Conform prevederilor art. 133 alin. (3) din Constitu ia Ro-mâniei, republicat , Consiliul Superior al Magistraturii este ga-rantul independen ei justi iei.Pentru a- i îndeplini rolul de garant al in-dependen ei justi iei, Legea fundamen-tal stabile te atribu iile Consiliului Su-perior al Magistraturii i creeaz temeiul constitu ional pentru completarea aces-tora cu alte atribu ii stabilite prin legea sa organic .În acest cadru, potrivit dispozi iilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, repu-blicat 2, cu modi c rile ulterioare, Plenul Consiliului avizeaz proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorit ii judec tore ti.În principiu, în sfera de cuprindere a ac-telor normative � ce privesc activitatea autorit ii judec tore ti� intr cele referi-toare la cariera i statutul judec torilor iprocurorilor, la admiterea în magistratu-r , la evaluarea, formarea i examenele magistra ilor i asimila ilor acestora imagistra ilor-asisten i, la statutul juridic al asisten ilor judiciari i al personalului auxiliar de specialitate de la instan e ide la parchetele de pe lâng acestea, la exercitarea func iilor speci ce acestor categorii de personal, la organizarea ifunc ionarea instan elor i a parchetelor, precum i la întreaga activitate desf u-rat de Consiliul Superior al Magistraturii potrivit atribu iilor constitu ionale i legale

21

conferite i la orice alte activit i desf -urate de judec tori, procurori, asimila ii

acestora, magistra i-asisten i, asisten ijudiciari sau de personalul auxiliar de specialitate, chiar dac nu au leg turcu atribu iile speci ce acestor func ii. Tot astfel, conform prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, repu-blicat , cu modi c rile ulterioare, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii avizea-z proiectele de regulamente i ordine care se aprob de ministrul justi iei, în cazurile prev zute de lege.Conform dispozi iilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicat , cu mo-di c rile ulterioare, în ipoteza în care le-gea nu prevede un termen pentru emite-rea avizelor de c tre Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în termen de 30 de zile de la sesizare. Dep irea de c tre Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de avizare nu afecteaz vala-bilitatea actului normativ al c rui proiect este supus procesului de avizare.Referitor la ini iativa legislativ i a altor acte normative, potrivit dispozi iilor alin. (5) al aceluia i articol, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justi iei cu privire la necesitatea ini ierii sau modi c rii unor acte norma-tive în domeniul justi iei.Este evident c , în acest cadru, Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al autorit ii judec tore ti, este lipsit de posibilitatea ini ierii proiectelor de acte normative, în conformitate cu atribu iile sale i cu domeniul s u de activitate.A a cum am mai avut prilejul s ar t m, nerecunoa terea Consiliul Superior al Magistraturii a dreptului de a ini ia pro-iecte de acte normative necesare asigu-r rii îndeplinirii rolului s u constitu ional constituie o înc lcare a prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamental , care consacr principiul separa iei i echili-brului puterilor în stat.Or, puterea judec toreasc , parte inte-grant a autorit ii judec tore ti, al c rui reprezentant constitu ional este Consi-liul Superior al Magistraturii, este singura putere a statului român, c reia nu îi este recunoscut dreptul de a ini ia acte norma-tive din domeniul s u de activitate.Având în vedere c revizuirea Constitu iei, prin care s se recunoasc puterii jude-c tore ti dreptul la ini iativ legislativ ,este mai mult sau mai pu in îndep rtat ,apreciem c includerea Consiliul Superi-

or al Magistraturii între autorit ile publice centrale care au dreptul s ini ieze pro-iecte de acte normative din competen ade adoptare a Guvernului, în conformitate cu atribu iile i domeniul s u de activi-tate, reprezint o necesitate ce poate rezolvat prin modi carea i completa-rea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea i prezentarea proiectelor de acte normative, spre adoptare, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 1226 din 10 octombrie 2007.

2.1.2 Potrivit legii, ini iatorii ac-telor normative ce privesc acti-vitatea autorit ii judec tore ti au obliga ia s solicite avizul Consiliului Superior al Magistra-turii, care poate consultativ sau conform, dup caz.Spre deosebire de avizul conform care este prev zut în mod expres de lege pentru anumite proiecte de acte norma-tive, în func ie de con inutul i de nivelul acestora, avizul consultativ se circum-scrie domeniului de activitate al Consiliu-lui Superior al Magistraturii i, în general, activit ii autorit ii judec tore ti, ne ind necesar s e prev zut de lege în toate cazurile. Altfel spus, în timp ce avizul conform este obligatoriu în cazurile determinate de lege, avizul consul-tativ izvor te dintr-o obliga ie ge-neral , în limitele activit ii autorit ii judec tore ti, care face obiectul de reglementare al actului normativ a at în proces de elaborare.

2.1.2.1 F r a avea preten ia inici inten ia de a prezenta toa-te cazurile prev zute de lege încare ini iatorul are obliga ia ssolicite avizul conform al Consi-liul Superior al Magistraturii, re-d m, cu titlu de exemplu, doar câteva dintre acestea.Astfel, conform dispozi iilor 134 alin. (4)i (6) din Legea nr. 304/2004, republica-

t , cu modi c rile i complet rile ulteri-oare, proiectele de buget ale cur ilor de apel, inclusiv al Cur ii Militare de Apel, i, respectiv, ale parchetelor de pe lângcur ile de apel, inclusiv al Sec iei militare a Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, se supun avizu-lui conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Tot astfel, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) i (2) din aceea i lege, statele de func ii i de personal pentru cur ile de apel, tribunalele specializate, judec torii i parchete, precum i cele ale ec rei

instan e militare i parchete de pe lângacesta, se aprob de ministrul justi iei sau de ministrul ap r rii, dup caz, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.De asemenea, conform art. 142 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, da-tele la care vor începe s func ioneze tri-bunalele specializate i localit ile în care î i vor desf ura activitatea se stabilesc, în mod e alonat, prin ordin al ministrului justi iei, cu avizul conform al Consiliu-lui Superior al Magistraturii.

2.1.2.2. Cum spuneam, Plenul Consiliului Superior al Magistra-turii avizeaz proiectele de acte normative ce privesc activita-tea autorit ii judec tore ti. De principiu, dac legea nu prevede altfel, avizul Consiliului Superior al Ma-gistraturii este consultativ. Aceasta nu înseamn c ini iatorul unui act normativ ce prive te activitatea autorit ii judec -tore ti are facultatea de a solicita sau nu avizul Consiliului Superior al Magistratu-rii, întrucât avizarea actelor normative, ca regul general , reprezint o etapobligatorie a procesului de elaborare a actelor normative, a c rei nerespectare conduce la întreruperea i reluarea pro-cedurii de adoptare a acestora.Facultatea ini iatorului în astfel de situa-ii se refer la posibilitatea acestuia de a ine seama sau nu de observa iile ipropunerile Consiliului Superior al Magis-traturii chiar i ipoteza în care avizul este negativ. O situa ie distinct , consider mnoi, o constituie cazurile prev zute de lege atunci când emiterea unui act nor-mativ, de regul secundar ori cu caracter individual, se face cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Apreciem c în astfel de situa ii, emi-terea actului normativ f r avizul pre-v zut de lege poate avea consecin-e directe asupra valid rii acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii ind îndrept it s cear anularea acestuia, potrivit legii.A a, de exemplu, potrivit dispozi iilor art. 75 alin. (3) i (10) i ale alin. (1) i (8)

22


din Legea nr. 304/2004, cu modi c ri-le i complet rile ulterioare, numirea irevocarea procurorilor la Direc ia de In-vestigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i Terorism i, respectiv, la Direc ia Na ional Anticorup ie se fac prin ordin al procurorului general al Parchetu-lui de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Apreciem c ordinul de numire sau de re-vocare a procurorilor la cele dou direc ii ale Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie f r avizul Consiliu-lui Superior al Magistraturii poate atacat de Consiliu în contencios administrativ, potrivit legii.De asemenea, conform dispozi iilorart.140 alin. (2) din legea men ionat ,Regulamentul de ordine interioar al par-chetelor se aprob prin ordin al ministrului justi iei, la propunerea procurorului gene-ral al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie cu avizul Consi-liului Superior al Magistraturii. i în acest caz, omisiunea avizului Consiliului Superior al Magistraturii poate conduce la posibilitatea atac rii regulamentului în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, la instan a de contencios administrativ competent .Opin m c aceea i situa ie ar putea ge-nerat i prin numirea sau revocarea din func ie de c tre Pre edintele României a procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, a prim � adjunctului i adjunctului aces-tuia, a procurorului ef al Direc iei Na io-nale Anticorup ie, a adjunc ilor acestuia, a procurorilor e de sec ie ai acestor parchete, precum i a procurorului ef al Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i Terorism i a adjunc ilor s i f r avizul Consiliului Su-perior al Magistraturii, potrivit dispozi iilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i complet -rile ulterioare.A adar, între avizarea actelor normative de c tre Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul dispozi iilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicat , cu mo-di c rile ulterioare i avizul Consiliului în cazurile expres prev zute de lege exist ,deopotriv , asem n ri i deosebiri.În esen , în ambele cazuri, atât avizarea, ca etap a procesului de elaborare a ac-

telor normative, cât i avizul Consiliului Superior al Magistraturii prev zut expres de lege sunt obligatorii pentru ini iator.Deosebirile dintre acestea privesc con-secin ele omisiunii solicit rii aviz rii pro-iectului actului normativ ori, dup caz, a avizului prev zut de lege. În prima si-tua ie, omisiunea solicit rii aviz rii pro-iectului actului normativ de c tre ini iator poate stopa procedura de adoptare ori de aprobare a proiectului ori, în func ie de nivelul i con inutul reglement rii pro-puse, poate determina un con ict juridic de natur constitu ional între Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al autorit ii judec tore ti din care face parte puterea judec toreasc i celelal-te dou puteri în stat. În cea de a doua situa ie, adoptarea ori aprobarea actului normativ ori a actului administrativ indi-vidual f r avizul Consiliului Superior al Magistraturii deschide calea promov rii unei ac iuni în contenciosul administrativ, potrivit legii.

2.1.3. Încercând o retrospectivasupra activit ii de avizare a proiectelor de acte normative de c tre Consiliul Superior al Magistraturii din punct de ve-dere statistic, în perioada 12 ianuarie 2005 � 31 decembrie 2007, au fost avizate 94 proiecte de acte normative primite de la Parlament i Guvern prin Minis-terul Justi iei, din care 68 au fost avizate favorabil, de regulcu observa ii i propuneri, iar un num r de 26 au fost avizate negativ.Avizarea negativ a unor proiecte impor-tante de acte normative în domeniul acti-vit ii autorit ii judec tore ti a fost urma-rea înc lc rii unor norme constitu ionale ori a unor principii de drept consacrate în legisla ia român .Dac , de regul , avizele negative, în ceea ce prive te propunerile legislative, au fost avute în vedere de comisiile juridice ale Parlamentului, avizele negative la proiec-te de acte normative ini iate de Guvern prin Ministerul Justi iei au fost ignorate. A a, de exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectele de modi care i completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul magistra ilor ia Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Su-perior al Magistraturii, care ulterior au fost

adoptate prin Legea nr. 247/2005.La avizarea negativ a proiectelor de modi care i completare a proiectelor celor dou legi ale reformei justi iei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere nalitatea normelor propuse, care, s-a apreciat, c sunt de natur safecteze independen a judec torilor iprocurorilor i s diminueze semni ca-tiv competen ele Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de garant al in-dependen ei justi iei.Astfel, de i este de necontestat faptul cprin legile reformei adoptate în septem-brie 2004 toate prerogativele ministrului justi iei în ceea ce prive te cariera jude-c torilor i procurorilor au fost prelua-te de Consiliul Superior al Magistraturii, prin modi c rile aduse Legii nr. 303/2004 adoptate de Parlament prin asumarea r spunderii Guvernului, numirea i revo-carea Procurorului General al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie, a prim-adjunctului i al adjunc-tului acestuia, a procurorului ef al Direc-iei Na ionale Anticorup ie, a adjunc ilor acestuia, a procurorilor e de sec ie ai acestor parchete, precum i a procu-rorului ef al Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizati Terorism i a adjunc ilor acestuia se

fac de puterea executiv , respectiv, la propunerea ministrului justi iei, de c tre Pre edintele României.Avizul Consiliului Superior al Magistratu-rii prev zut de lege în asemenea situa ii este numai consultativ, astfel c numirea prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie s-a f cut f r a se ine seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, ind cunoscut faptul c procurorul nou numit fusese revocat din aceea i func ie, la propu-nerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru tergiversarea so-lu ion rii unor dosare a ate în eviden aacestuia.Tot astfel, prin preluarea unor atribu ii ale Plenului Consiliului Superior al Magistra-turii de c tre Sec ia pentru judec tori i, respectiv, Sec ia pentru procurori, pentru ca cele dou sec ii s poat lua deci-zii, s-a ajuns la situa ia absurd în care Sec ia pentru judec tori poate lua decizii într-un cvorum de 4 judec tori, iar Sec-ia pentru procurori într-un cvorum de 2 procurori, în condi iile în care cele dou

23

sec ii sunt compuse din 9 judec tori ale ii, respectiv, 5 procurori ale i.

Exemplele date sunt, consider m noi, elocvente pentru a sublinia necesitatea existen ei unui consens între ,,ini iator� i,,avizator� în cadrul procedurii de avizare, ca etap obligatorie, în procesul de ela-borare a proiectelor de acte normative.Cu toate acestea, un mare num r de proiecte de acte normative relevante pentru activitatea autorit ii judec to-re ti nu au fost supuse procedurii obli-gatorii de avizare; astfel, în perioada 2004-nov.2007 au fost adoptate f ravizul Consiliului Superior al Magis-traturii 86 de acte normative (legi, ordonan e de urgen , ordonan e ihot râri de guvern) cu inciden pri-vind sistemul judiciar, având ca ini-iator Guvernul României, precum i

25 de Ordine ale ministrului justi iei. Printre actele normative care nu au fost trimise de Guvern prin Ministerul Justi iei spre avizare s-au num rat i proiecte de acte normative prin care au fost adu-se modi c ri i complet ri Codului de procedur penal ori care priveau chiar i activitatea Consiliului Superior al Ma-

gistraturii.Tot atât de neproductiv i p gubitoare pentru activitatea autorit ii judec tore ti ni se pare a practica Ministerului Jus-ti iei de trimitere a unor proiecte de acte normative pentru avizare cu 1-2 zile îna-inte de a aprobate de Guvern ori de înaintarea acestora Parlamentului spre adoptare.În aceast situa ie s-au a at mai multe proiecte de acte normative, ultimul din aceast categorie constituindu-l proiectul de hot râre a Guvernului pentru aproba-rea Tezelor Codului de Procedur civiltrimis spre avizare de Ministerul Justi iei la data de 11 decembrie i aprobat de Guvern în edin a din data de 12 decem-brie 2007. Încheind acest capitol, subliniem c pro-cedura de avizare a proiectelor actelor normative în general i de avizare de c -tre Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor actelor normative care vizeazactivitatea autorit ii judec tore ti consti-tuie o garan ie în plus asupra faptului cproiectele asupra c rora s-a realizat un consens în procesul elabor rii lor cores-pund domeniului de reglementare, ceea ce creeaz premisa c acestea, odatadoptate, vor puse în aplicare.

PROBLEMA CONFLICTULUI III.JURIDIC DE NATURCONSTITU IONAL ÎN CAZUL REFUZULUI SAU OMISIUNII INI IATORULUI UNUI PROIECT DE ACT NORMATIV CE PRIVE TE ACTIVITATEA AUTORIT II JUDEC TORE TI DE A-L SUPUNE AVIZ RII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII.

3.1 Abordarea acestei probleme ne-a fost prilejuit de solicita-rea unor asocia ii profesionale ale judec torilor i procurorilor, adresat pre edintelui Consiliu-lui Superior al Magistraturii, de a sesiza Curtea Constitu ionalîn vederea solu ion rii con ic-tului juridic de natur consti-tu ional ap rut între Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al puterii judec -tore ti i celelalte dou puteri în stat � puterea executiv iputerea legislativ .În esen , în motivarea demersului aso-cia iilor profesionale, se invoc neres-pectarea sistematic de c tre institu iile abilitate de lege, a atribu iei Consiliului Superior al Magistraturii de avizare a ac-telor normative ce privesc activitatea au-torit ii judec tore ti i scoaterea abuziva acestei institu ii fundamentale a statului în afara procesului de elaborare a actelor normative din domeniul s u de activitate, ceea ce, în opinia ini iatorilor demersului, constituie o înc lcare grav a echilibrului puterilor în stat i o continu punere în in-ferioritate a puterii judec tore ti în raport cu celelalte puteri. Solu ia propus de autori este aceea i i anume sesizarea Cur ii Constitu ionale în temeiul dispozi ii-lor art. 146 lit.e) din Constitu ia României, de c tre Pre edintele Consiliului Superi-or al Magistraturii în vederea solu ion rii con ictului de natur constitu ional dintre autorit ile publice în procesul de avizare a proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorit ii judec tore ti.

3.2. Procedura de solu ionare a con ictelor juridice de natur

constitu ional dintre autorit -ile publice este reglementat

prin art. 34-36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea i func io-narea Cur ii Constitu ionale.Astfel, în conformitate cu dispozi iile art.34 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cererea de solu ionare a con ictului va men iona autorit ile publice a ate în con ict, tex-tele legale asupra c rora poart con ic-tul, prezentarea pozi iei p r ilor i opinia autorului cererii.În spe , textul legal aplicabil este art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, repu-blicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, în conformitate cu care Plenul Consiliului �avizeaz proiectele de acte normative care privesc activita-tea autorit ii judec tore ti�.Textul constitu ional înc lcat în cazul dat îl constituie art. 1 alin. (4) referitor la se-para ia i echilibrul puterilor în stat.Consider m c , înainte de a analiza dacne a m în prezen a unui con ict juridic constitu ional, este necesar s delimi-t m sfera actelor normative care sunt supuse avizului Consiliului Superior al Magistraturii, prin de nirea sintagmei � acte normative care privesc activitatea autorit ii judec tore ti�.În opinia noastr , actele normative care privesc activitatea autorit ii judec tore ti sunt actele normative care cuprind dis-pozi ii referitoare la organizarea judiciar ,statutul judec torilor, procurorilor, ma-gistra ilor-asisten i i personalului auxili-ar, activitatea desf urat de judec tori, procurori, magistra i-asisten i i personal auxiliar în exercitarea atribu iilor speci ce acestor func ii, activitatea desf urat de Consiliul Superior al Magistraturii potrivit atribu iilor constitu ionale i legale, pre-cum i orice alte activit i desf urate de judec tori, procurori, magistra i-asisten isau personal auxiliar de specialitate, chiar dac nu au leg tur cu atribu iile speci -ce acestor func ii.În ceea ce prive te existen a unui con ict juridic constitu ional între autoritatea jude-c toreasc , pe de o parte, i autoritatea legislativ i executiv , pe de alt parte, la nivelul Direc iei legisla ie, documentare icontencios s-au conturat dou opinii.

1. Într-o opinie, omisiunea de a trans-mite Consiliului Superior al Magistraturii, spre avizare, proiectele de acte norma-

24


tive care privesc activitatea autorit ii ju-dec tore ti ar putea genera un con ict jurisdic ional, iar autorit ile care s-ar pu-tea a a în con ict sunt Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al au-torit ii judec tore ti, în care se include puterea judec toreasc , pe de o parte icea executiv , reprezentat prin Guvern i puterea legislativ reprezentat prin

Parlamentul României, pe de alt parte.Sub acest aspect, se impune a f cutdistinc ia între pozi ia executivului i ace-ea a legislativului. Astfel, în urma discu i-ilor purtate între conducerea Consiliului Superior al Magistraturii i reprezentan ii celor dou camere ale Parlamentului, în cursul anului 2007 nu a fost adoptatde c tre Parlamentul României nici o propunere legislativ din domeniul de activitate al autorit ii judec tore ti, f ra se solicita în prealabil avizul Consiliului Superior al Magistraturii. În aceste condi-ii, autorit ile a ate în con ict cu Consiliul Superior al Magistraturii r mân Ministerul Justi iei i Guvernul României. Curtea Constitu ional a de nit în ele-sul sintagmei � con ict juridic de na-tur constitu ional � prin Decizia nr. 53/28.01.2005, publicat în Monitorul O cial nr. 144/17.02.2005. Astfel, în opi-nia Cur ii Constitu ionale, con ictul juridic de natur constitu ional presupune acte sau ac iuni concrete prin care o autoritate sau mai multe î i arog puteri, atribu ii sau competen e care, potrivit Constitu iei, apar in altor autorit i publice, ori omisiu-nea unor autorit i publice, constând în declinarea competen ei ori refuzul de a îndeplini anumite acte care intr în obli-ga iile lor.Aceast decizie mai stabile te faptul cautorit ile publice susceptibile de a p r i implicate în con ictul juridic de na-tur constitu ional sunt numai acelea prev zute în Titlul III al Constitu iei Româ-niei, în cazul nostru Guvernul României i autoritatea judec toreasc .

În conformitate cu dispozi iile art. 134 alin. (4) din Constitu ia României, republicat ,Consiliul Superior al Magistraturii îndepli-ne te i alte atribu ii stabilite prin legea sa organic , în realizarea rolului de garant al independen ei justi iei, printre care iaceea prev zut de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.Aceast atribu ie conferit de Constitu-ie Consiliului Superior al Magistraturii a fost, astfel, nesocotit , prin nesolicitarea

avizului Consiliului la adoptarea de c tre Guvern a unor acte normative.Totodat , a fost nerespectat i principiul fundamental prev zut în art. 1 alin. (4) din Constitu ia României, republicat , care consacr separa ia i echilibrul puterilor � legislativ , executiv i judec toreasc ,în cadrul democra iei constitu ionale.În interpretarea de ni iei date de Deci-zia nr. 53/2005 a Cur ii Constitu ionale con ictului juridic de natur constitu i-onal între autorit i, se poate observa c acesteia i se circumscrie i ipoteza în care una dintre puteri ( în spe , cea executiv ) ignor puterile, atribu iile sau competen ele altei puteri ( în cazul nos-tru, cea judec toreasc ). Or, echilibrul celor trei puteri statuat de art. 1 alin. (4) din Constitu ia României, presupune toc-mai posibilitatea ec rei autorit i de a- iîndeplini atribu iile conferite de lege, f rinterven ia celorlalte puteri. Atribu ia Consiliul Superior al Magistra-turii de avizare a actelor normative care privesc sistemul judiciar este o modali-tate e cient de veri care a conformit ii actelor normative ini iate de Guvern cu principiile fundamentale de organizare ifunc ionare a justi iei în statul de drept.Prin nesolicitarea acestui aviz, tocmai autoritatea care trebuie s garanteze in-dependen a justi iei, este împiedicat sî i exercite atribu iile din cauza compor-tamentului discriminatoriu al autorit ilor din sfera puterii executive.Fa de dispozi iile legale i consideren-tele expuse, se apreciaz c în cauzsunt îndeplinite condi iile prev zute de lege pentru sesizarea Cur ii Constitu i-onale, în conformitate cu dispozi iile art. 146 lit.e) din Constitu ia României, opinie la care ne raliem i noi.

2. Într-o alt opinie, omisiunea autori-t ii executive de a transmite Consiliul Superior al Magistraturii, spre avizare, unele acte normative care privesc ac-tivitatea autorit ii judec tore ti nu este de natur s genereze un con ict juridic constitu ional.Aceast opinie se întemeiaz pe inter-pretarea stricto sensu a de ni iei dat de Curtea Constitu ional con ictului juridic de natur constitu ional prin Decizia nr. 53/2005. Astfel, se consider c nu poate vorba de un con ict pozitiv, întrucât atri-bu ia Consiliul Superior al Magistraturii de a aviza actele normative care privesc ac-

tivitatea autorit ii judec tore ti nu a fost exercitat de nici o alt autoritate � legis-lativ sau executiv , dar nu ne a m nici în situa ia unui con ict negativ, întrucât Consiliul nu a refuzat s îndeplineascaceast atribu ie legal i nu i-a declinat competen a în favoarea altei autorit i.Se apreciaz , de asemenea, c posibili-tatea existen ei unui con ict juridic consti-tu ional între autoritatea judec toreasci autoritatea executiv trebuie abordati dintr-o alt perspectiv , aceea a naturii

atribu iilor ignorate sau înc lcate.Un argument în favoarea acestei distinc ii, sus in autorii acestei opinii, se reg se te în Decizia Cur ii Constitu ionale nr. 53/2005, potrivit c reia ne a m în prezen a unui con ict juridic constitu ional atunci când exist blocaje institu ionale generate de ac iuni sau inac iuni de natur s împiedi-ce îndeplinirea atribu iilor constitu ionale ale unor autorit i publice.Or, cum atribu ia Consiliul Superior al Ma-gistraturii de avizare a actelor normative care privesc activitatea autorit ii judec -tore ti nu este o atribu ie constitu iona-l , ci face parte din categoria atribu iilor stabilite prin legea sa organic , Legea nr. 317/2004, republicat , cu modi c rile ulterioare, în cazul omisiunii i refuzului solicit rii avizului acestuia, nu am în prezen a unui con ict constitu ional. În realitate, sus inem noi, Consiliul Su-perior al Magistraturii este un organ al autorit ii publice centrale, reprezentant al autorit ii judec tore ti, prev zut de Constitu ie, al c rui rol îl constituie ga-rantarea independen ei justi iei. Prin urmare, atribu iile prev zute de Con-stitu ie i de legea sa organic sunt in-dispensabil legate de realizarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen ei justi iei. Dat ind importan a problemei ce o dis-cut m, ne propunem ca într-un num r vi-itor al revistei noastre s adâncim studiul condi iilor necesare sesiz rii Cur ii Con-stitu ionale asupra con ictului juridic de natur constitu ional urmare a omisiunii ori refuzului ini iatorilor actelor normative din domeniul justi iei de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii, po-trivit legii. 1 Legea nr. 24/2000 a fost publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000 i, apoi, dupmodi c ri i complet ri adoptate prin Legea nr. 189/2004, a fost republicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 463 din 24 mai 2004.2 Legea nr. 317/2004 a fost republicat în temeiul art. VI al Tit-lului XV din Legea nr. 247/2005, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

25

PUNCT DE VEDEREREFERITOR LA EXCEP IA DE NECONSTITU IONALITATE

A UNOR DISPOZI II ALE LEGII NR. 144/2007 PRIVIND ÎNFIIN AREA, ORGANIZAREA I FUNC IONAREA

AGEN IEI NA IONALE DE INTEGRITATE

1. PUNCTUL NOSTRU DE VEDERE, pe care îl prezent m în cele ce ur-meaz , ne-a fost prilejuit de ama-bilitatea Avocatului Poporului de a supune aten iei Consiliului Supe-rior al Magistraturii, în calitate de garant al independen ei justi iei, cererea Asocia iei �Uniunea Na io-nal a Judec torilor din România�,prin care aceasta îi solicit , în te-meiul dispozi iilor art. 146 lit.a) din Constitu ia României i ale art. 13 lit.c3) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea i func ionarea Avoca-tului Poporului, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, s sesizeze Curtea Constitu ional cu excep iade neconstitu ionalitate a dispozi i-ilor art. 1 � 8, art. 13 alin. (1) lit. d), e) i f), art. 44 alin. (1) lit. b), c), d) i alin. (2) i (3), art. 45, art. 46 alin.

(2) i (3), art. 47 i art. 48 alin. (1) i (2) lit. e) din Legea nr. 144/2007

privind organizarea i func ionareaAgen iei Na ionale de Integritate, cu modi c rile i complet rile ul-terioare.În opinia Asocia iei �Uniunea Na io-nal a Judec torilor din România�,urm toarele dispozi ii ale Legii nr. 144/2007, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, sunt neconsti-tu ionale:

cele cuprinse în art. 1 � 8, în ceea ce prive te aplicarea dispozi iilor relative la activitatea de veri care prealabil ide veri care a con ictelor de interese ia incompatibilit ilor judec torilor;

cele ale art. 13 alin. (1),lit. d), e) i f) privind constatarea, clasarea sau

sesizarea organelor de urm rire penalrelative la con icte de interese i incom-patibilit i ale judec torilor;

cele ale art. 44 alin. (1) lit. b), c) i d) alin. (2) i (3) privind solu iile pe

care le dispune inspectorul de integritate i procedura de urmat dup dispunerea

solu iei;cele ale art. 45 privind sanc iunea

actelor constatate ca ind date în con ict de interese sau într-o situa ie de incom-patibilitate a judec torilor i procedura de urmat într-o asemenea situa ie;

cele ale art. 46 alin. (2) i (3), pri-vind atacarea actului de constatare în leg tur cu actele procedurale i pro-cesuale pe care judec torii le dispun în con ict de interese sau în stare de incompatibilitate cu ocazia solu ion rii unor cauze deduse judec ii;

cele ale art. 47 privind sanc iunile i interdic iile, atunci când se constat

con icte de interese i incompatibilit iale judec torilor;

cele ale art. 48 alin. (1) i (2) lit. e) privind publicarea actului de constatare

de c tre ANI i comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii re-lativ la con ictele de interese i incom-patibilit ile judec torilor;Asocia ia �Uniunea Na ional a Jude-c torilor din România� apreciaz cdispozi iile mai sus citate, atunci când se refer la con icte de interese sau in-compatibilit i ale judec torilor, în leg -tur cu actele procedurale i procesuale pe care ace tia le dispun în vederea solu ion rii unor cauze ce le-au fost re-partizate potrivit legii, sunt în con ict cu dispozi iile constitu ionale privind se-para ia i echilibrului puterilor în stat iindependen a judec torilor.În argumentarea acestei opinii, se sus i-ne c prevederile Legii nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, referitoare la procesul de veri care i de solu ionare a con ictelor de interese i a incompatibilit ilor judec torilor sunt ne-constitu ionale, întrucât se creaz �po-sibilitatea imixtiunii în actul de justi ie a unei alte autorit i publice constitu iona-le, prin Agen ia Na ional de Integritate (ca autoritatea administrativ central ) iinspectorii de integritate�, în locul folosirii mecanismelor de ordin procesual i de natur disciplinar prev zute de Codul de procedur civil i de Codul de pro-cedur penal , respectiv de Legea nr. 303/2004 privind statutul judec torilor i

judec tor Corina Podaru,consilier juridic Teodor Andri a, ef serviciu,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

CARIERA MAGISTRATULUI

26


procurorilor, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare.

Autorii sesiz rii consider c , în acest fel, contrar principiilor de drept, pentru stabilirea con ictului de interese i a in-compatibilit ilor judec torilor, se supra-pun, în mod nejusti cat, dou proceduri paralele, una de natur disciplinar sau jurisdic ional , iar cealalt de natur ad-ministrativ , alta decât cea jurisdic iona-l ori disciplinar .Judec torii, se sus ine în sesizare, în m sura în care ace tia au intrat în conicte de interese ori se a în stare de in-compatibilitate, potrivit legii, sunt supu iunei proceduri exclusiv jurisdic ionale sau disciplinare în interiorul autorit iijudec tore ti (instan ele judec tore ti în cazul ab inerilor i recuz rilor, iar Con-siliul Superior al Magistraturii în dome-niul r spunderii disciplinare). În aceastidee, concluzioneaz autorii sesiz rii,este contrar dispozi iilor constitu ionale controlul exercitat de Agen ia Na ionalde Integritate în ceea ce prive te con- ictele de interese i incompatibilit ile judec torilor în leg tur cu actele pro-cedurale i procesuale pe care ace tia le dispun în solu ionarea cauzelor ce le-au fost repartizare.�Astfel, judec torul fa de care s-a f cut sesizarea va chemat de inspectorul de integritate pentru a da declara ii, pentru a propune probe, pentru a- i exercita ap rarea etc.Evident c într-o asemenea situa ie, în care judec torul este supus unei anche-te administrative cu iz inchizitorial, acesta nu va putea s exercite un act de justi ie independent i impar ial.�În sprijinul acestei aprecieri, sunt invo-cate unele norme europene referitoare la independen a judec torului, care im-plic cerin a solu ion rii litigiilor f r nici o ingerin din partea vreunui organ de stat sau persoane.

2. OBIECTUL EXCEP IEI de neconstitu ionalitate invocat de Asocia ia �Uniunea Na ional a Ju-dec torilor din România� îl consti-tuie dispozi iile mai sus ar tate din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, care se

refer la con icte de interese sau incompatibilit i aplicabile judec -torilor, în leg tur cu actele proce-durale i procesuale pe care ace -

tia le dispun în cauzele ce le sunt repartizate.Textele constitu ionale invocate de autor sunt urm toarele:�Art. 1...(4) Statul se organizeaz potrivit princi-piului separa iei i echilibrului puterilor �legislativ , executiv i judec toreasc � în cadrul democra iei constitu ionale.��Art. 124...(3) Judec torii sunt independen i i sesupun numai legii.�

3. FORMULAREA UNUI R SPUNSprivitor la excep ia de neconstitu io-nalitate a dispozi iilor legale critica-te de autor impune prezentarea, pe scurt a con ictului de interese i a incompatibilit ilor judec torilor iprocurorilor, prev zute de lege.Con ictul de interese i incompatibili-t ile judec torilor i procurorilor sunt prev zute în Constitu ia României, în Legea nr. 303/2004 republicat , cu mo-di c rile i complet rile ulterioare, în Legea nr. 161/2003 privind unele m -suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc-ionarea corup iei, precum i în Codul

de procedur civil i în Codul de pro-cedur penal .

3.1. Cu privire la con ictul de in-terese

3.1.1. Potrivit art. 5 alin. (2) din Le-gea nr. 303/2004 republicat , cu mo-di c rile i complet rile ulterioare, judec torii i procurorii sunt obliga is se ab in de la orice activitate legat de actul de justi ie în cazuri care presupun existen a unui con- ict între interesele lor i interesele generale ale societ ii, cu excep ia cazurilor în care con ictul de intere-se a fost adus la cuno tin , în scris, colegiului de conducere al instan ei sau conduc torului parchetului is-a considerat c existen a con ic-tului de interese nu afecteaz înde-plinirea impar ial a atribu iilor de serviciu.Tot astfel, conform alin. (3) al aceluia iarticol, judec torii, procurorii, magistra-ii � asisten ii i personalul auxiliar de

specialitate sunt obliga i s dea, anual, o declara ie pe propria r spundere în care s men ioneze dac so ul, rudele sau a nii pân la gradul al IVlea inclusiv exercit o func ie sau desf oar o acti-vitate juridic ori activit i de investigare sau cercetare penal , precum i locul de munc al acestora.Observ m c legiuitorul nu s-a limitat la de nirea cadrului general în care s-ar putea presupune existen a unui con ict de interese al magistra ilor, ci a indicat în ce situa ie concret judec torul, procu-rorul, magistratul � asistent i personalul auxiliar s-ar putea a a în con ict de inte-rese i anume atunci când so ul, rudele sau a nii pân la gradul al IVlea inclusiv ai acestora exercit o func ie sau desf -oar o activitate juridic ori activit i de

investigare sau cercetare penal .Tot astfel, legea prevede mai multe inter-dic ii care se refer la interesul pe care îl poate avea judec torul i procurorul în solu ionarea unor cauze deduse ju-dec ii.În acest sens, conform art. 105 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, magistra ilorle este interzis s participe la judeca-rea unei cauze în aceast calitate dacsunt so i sau rude pân la gradul al IVl-ea inclusiv între ei sau dac ace -tia, so ii ori rudele lor pân la gradul al IV-lea inclusiv au vreun interes într-o cauz . Aceast dispozi ie, potrivit alin. (2) al aceluia i articol, se aplic i ma-gistra ilor care particip , în calitate de judec tor sau procuror, la judecarea unei cauze în c ile de atac, atunci când so ul sau ruda pân la gradul al IV-lea inclusiv a magistratului a participat, ca judec tor sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.De asemenea, potrivit art. 27 pct. (1) Cod de procedur civil , judec torulpoate recuzat când acesta, so ul s u, ascenden ii lor au vreun interes în jude-carea pricinii sau când este so , rudsau a n pân la al IV-lea grad inclusiv, cu vreuna din p r i.Totodat , pentru evitarea unor even-tuale con icte de interese în care s-ar putea a a, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republi-cat , cu modi c rile i complet -rile ulterioare, magistra ilor le este interzis:

s desf oare activit i comerciale, a.direct sau prin persoane interpuse;

27

s desf oare activit i de arbitraj în b.litigii civile, comerciale sau de alt na-tur ;

s aib calitatea de asociat sau de c.membru în organele de conducere, ad-ministrare sau control la societ i civile,societ i comerciale, inclusiv b nci sau alte institu ii de credit, societ i de asi-gurare ori nanciare, companii na ionale, societ i na ionale sau regii autonome;

s aib calitatea de membru al unui d.grup de interes economic.�O dispozi ie similar se reg se te i înart. 102 din Legea nr. 161/2003.Preciz m c legea prevede i alte situa ii în care magistra ii s-ar putea a a în con- ict de interese, îns ne limit m la cele prezentate, considerându-le su ciente pentru a trage unele concluzii, pe care le consider m utile, în vederea formul rii unui r spuns la problema discutat .Mai întâi, situa iile prev zute de lege în care magistra ii s-ar putea a a în con ict de interese sunt diferite, atât în raport de caracterul de generalitate ori de concre-tizare a lor la cauzele deduse judec ii, cât i de mecanismele juridice de solu-ionare a acestora.În m sura în care con ictul de interese se manifest într-o cauz dedus ju-dec ii, solu ionarea acestuia se face potrivit procedurii stabilit în Codul de procedur civil i în Codul de proce-dur penal , dup caz.În al doilea rând, unele dintre situa iile de posibil con ict de interese vizeaz calita-tea de magistrat, iar altele se refer la ap-titudinea acestuia de a solu iona o cauzconcret dedus judec ii. În acest din urm caz, con ictul de interese generea-z incompatibilit i care, în cauzele a ate pe rolul instan elor de judecat , constituie motiv de recuzare, ce se solu ioneaz în interiorul puterii judec tore ti.În ne, con ictul de interese, astfel cum este reglementat în Legea nr. 161/2003, se de ne te prin interesul personal de natur patrimonial al unei persoane care exercit o func ie de demnitate pu-blic , în timp ce con ictul de interese în care s-ar putea a a magistratul nu se poate limita la un astfel de interes, a a încât �interesul�, indiferent de natura acestuia, poate determina un con ict de interese al judec torului sau procuroru-lui în cauzele deduse judec ii. Criteriul de apreciere al con ictului de interese pentru magistra i, în opinia noastr , este

determinat de un interes patrimonial sau personal nepatrimonial al magistratului, ce ar putea in uen a solu ionarea impar-ial a cauzei ce i-a fost repartizat .Acesta este motivul pentru care în Le-gea nr. 161/2003, con ictul de interese i incompatibilit ile magistra ilor sunt

reglementate într-un capitol separat de con ictul de interese al celorlalte cate-gorii de persoane ce exercit o func ie de demnitate public .

3.1.2. Referitor la incompatibilit ii interdic ii

Cum spuneam, incompatibilit ile i in-terdic iile sunt prev zute în Constitu ia României, în Legea nr. 303/2004 repu-blicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, în Legea nr. 161/2003, pre-cum i în Codul de procedur civil iîn Codul de procedur penal .Din capul locului, subliniem faptul c ,incompatibilit ile i interdic iile sunt me-nite s garanteze stabilirea adev rului i respectarea legii în cauzele deduse

judec ii, independen a i impar ialitatea judec torilor i procurorilor în realizarea actului de justi ie.Întrucât între incompatibilit ile i in-terdic iile reglementate în Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rilei complet rile ulterioare i cele prev -

zute în Codul de procedur civil i în Codul de procedur penal sunt deo-sebiri de substan , cu relevan asupra problemei discutate, le vom trata în mod separat.

3.1.2.1. Legea nr. 303/2004 repu-blicat , cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, reglementeaz , în mod expres i limitativ, un ansamblu de incompatibilit i i interdic ii din care ne vom referi la cele care ne vor permite s tragem unele conclu-zii, utile credem noi, formul rii unui r spuns corespunz tor în chestiu-nea vizat .O incompatibilitate fundamental în ceea ce prive te activit ile desf urate de judec tori i procurori este prev zu-t în art. 125 alin. (3) i art. 132 alin. (2) din Constitu ie, în conformitate cu care func iile de judec tor i de procuror sunt incompatibile cu �orice alt func ie pu-blic sau privat , cu excep ia func iilor didactice din înv mântul superior.� O dispozi ie asem n toare se reg se te

i în art. 5 din Legea nr. 303/2004 repu-blicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, precum i în art. 101 din Le-gea nr. 161/2003 care extinde aceastincompatibilitate i cu privire la magistra-ii asisten i i la asisten ii judiciari.O alt interdic ie este cea prev zut în art. 9 din Legea nr. 303/2004 republicat ,cu modi c rile i complet rile ulterioa-re, al c rui scop îl constituie protejarea magistra ilor de orice presiuni politice. În acest sens, textul articolului citat dis-pune c : �judec torii i procurorii nu pot s fac parte din partide sau forma i-uni politice i nici s desf oare sau sparticipe la activit i cu caracter politic. Judec torii i procurorii sunt obliga i ca în exercitarea atribu iilor s se ab in de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor politice.�Interdic ia ca magistra ii s fac parte din partide politice este prev zut i în art. 40 alin. (3) din Constitu ie, precum i în Legea nr. 161/2003.

Normele prev zute în art. 5 i 9 din Le-gea nr. 303/2004 republicat , cu modi -c rile i complet rile ulterioare, sunt im-perative, cu repercusiuni directe asupra calit ii magistratului.Interdic ii însemnate sunt reglemen-tate i în art. 10 din aceea i lege, în conformitate cu care: �Judec torii i procurorii nu- i pot expri-ma public opinia cu privire la procese a ate în curs de desf urare sau asu-pra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.Judec torii i procurorii nu pot s dea consulta ii scrise sau verbale în proble-me litigioase, chiar dac procesele re-spective sunt pe rolul unor instan e sau parchete decât acelea în cadrul c rora î i exercit func ia i nu pot îndeplini ori-ce alt activitate care, potrivit legii, se realizeaz de avocat.�Subliniem faptul c interdic iile anun a-te în articolul citat vizeaz , în principal, ap rarea i consolidarea prestigiului demnit ii de judec tor i de procuror. În ipoteza în care judec torul i-a spus p rerea în cauza ce-i este supus spre solu ionare, aceast împrejurare consti-tuie i motiv de recuzare, care vizeazînc lcarea regulilor referitoare la com-punerea instan ei i la asigurarea unei judec i impar iale i obiective.Incompatibilit i importante pentru ga-rantarea impar ialit ii actului de justi ie

28


se reg sesc i în art. 105 din Legea nr. 161/2003, la care deja ne-am referit, considerându-le ca ind generate de un eventual con ict de interese.De principiu, putem concluziona c in-compatibilit ile prev zute în Constitu ie i în Legea nr. 303/2004 republicat , cu

modi c rile i complet rile ulterioare, se refer la calitatea de magistrat i nu la dreptul de a solu iona o cauz dedusjudec ii. În m sura în care anumite in-compatibilit i constituie, potrivit Codului de procedur civil i Codului procedurpenal , motiv de recuzare, atunci aces-tea vizeaz dreptul judec torului de a solu iona cauza ce i-a fost repartizat .Nerespectarea incompatibilit ilor con-stituie, potrivit legii, abatere disciplinari se sanc ioneaz de Consiliul Superior

al Magistraturii, prin sec iile sale, ca in-stan de judecat potrivit art. 134 alin. (2) din Constitu ie, pe baza procedurii stabilite prin legea sa organic .

3.1.3. Incompatibilitatea, ab inerea i recuzarea judec torilor prev zute

în Codul de procedur civil i în Codul de procedur penal

3.1.3.1. Incompatibilitatea, ab ine-rea i recuzarea judec torilor prev -zute în Codul de procedur civilIncompatibilitatea, ca institu ie a drep-tului procesual în general, reprezint si-tua ia în care judec torul sau procurorul nu poate, în cazurile expres determina-te de lege, s participe la solu ionarea unei cauze ce i-a fost repartizat spre rezolvare.Astfel, potrivit art. 24 alin. (1) din Codul de procedur civil , judec torul care a pronun at o hot râre într-o cauz dedu-s judec ii nu poate lua parte la judeca-ta aceleia i pricini în apel sau în recurs inici în caz de rejudecare dup casare.Tot astfel, potrivit alin. 2 al aceluia i ar-ticol, nu poate lua parte la judecat , în sensul c nu poate face parte din com-pletul de judecat , judec torul care a fost martor, expert sau arbitru în aceea ipricin .Din dispozi iile articolului citat, re-zult c judec torul devine incom-patibil în urm toarele situa ii:

când a pronun at o hot râre într-o a.anumit cauz , caz în care nu mai poate lua parte la judecarea aceleia i pricini în apel sau în recurs;

când a pronun at o hot râre într-o b.anumit cauz , situa ie în care nu maipoate judeca aceea i pricin în caz de rejudecare dup casare;

când a fost martor, expert sau arbitru c.în aceea i pricin .Cazurile de incompatibilitate reglemen-tate în art. 14 din Codul de procedurcivil sunt de natur imperativ , a c ror nerespectare conduce la nulitatea abso-lut a hot rârii pronun ate cu înc lcarea acestora.O atare situa ie are importante consecin-e sub aspectul condi iilor de invocare a excep iei de incompatibilitate.Astfel, aceast excep ie poate invo-cat de oricare dintre p r i, de procuror i de instan din o ciu, în orice stare a

procesului.Ab inerea i recuzarea sunt dou insti-tu ii procesuale prin care judec torul are obliga ia de a se retrage de la judecarea unei cauze supuse judec ii, în primul caz, ori de a îndep rtat de la jude-carea unei astfel de cauze, în cea de a doua situa ie.Înseamn c ab inerea nu este altceva decât o autorecuzare a judec torului, astfel încât ambele institu ii se înteme-iaz pe acelea i motive i au aceea iprocedur de realizare.Ab inerea i recuzarea func ioneazdoar în cazul în care judec torul se aîntr-una din situa iile expres determinate în art. 27 din Codul de procedur civi-l .Re inând faptul c toate motivele de re-cuzare se întemeiaz pe o prezum ie de par ialitate a judec torului în solu iona-rea unei cauze supuse judec ii, consta-t m c marea majoritate a acestora au la baz rela iile de rudenie sau de a ni-tate care exist între judec tor, pe de o parte i una din persoanele indicate în art. 27 pct. 1 � 4 din Codul de procedurcivil , pe de alt parte. O alt categorie de motive se refer la interesul pe care l-ar putea avea judec torul, so ul, as-cenden ii sau descenden ii acestuia în solu ionarea cauzei (art. 27 pct. 1, teza I). Cum spuneam, interesul judec toru-lui, cum de altfel i al persoanelor la care se refer textul men ionat, poate atât de natur material , cât i moral .De asemenea, existen a unor raporturi de du m nie între judec tor i una din p r i sau persoane desemnate în art. 27 pct. 9 din Codul de procedur civil

constituie motiv de recuzare, cu privire la care aprecierea apar ine instan ei de judecat .În ne, exprimarea unei opinii de c tre judec tor în leg tur cu litigiul care face obiectul judec ii constituie motivul de recuzare prev zut de art. 27 pct. 7 din Codul de procedur civil .Motivele de recuzare i de ab inere au în cadrul sistemului nostru procesual caracter limitativ i dispozitiv. Prin ur-mare, p r ile din proces pot aprecia dac este sau nu cazul s solicite înde-p rtarea unuia sau a multor judec toridin completul de judecat , în cazurile expres prev zute de lege. Renun areap r ilor la invocarea recuz rii nu are repercusiuni asupra actelor de proce-durale i a solu iei instan ei în cauza supus judec ii.Pentru a preveni ca ab inerea i recu-zarea s devin un mijloc procedural pentru p r i de îndep rtare nejusti cata unor judec tori din completul de jude-cat , dar i de sustragere a unor judec -tori de la solu ionarea anumitor cauze, în Codul de procedur civil procedura de realizare a recuz rii i a ab inerii a fost riguros reglementat în art. 29 � 34.Cererea de recuzare i, respectiv, de ab inere se solu ioneaz numai de in-stan a de judecat care, pe baza unor probatorii adecvate motivului de recu-zare ori de ab inere invocat, f cute de p r ile interesate ori de judec tor în ca-zul ab inerii, dispune admiterea ori res-pingerea cererii.Odat formulat cererea de recuzare, instan a nu mai poate îndeplini niciun act procedural.În toate cazurile, instan a are obliga ia s constate existen a ori inexisten a unei situa ii de natur s prezume lipsa de impar ialitate a judec torului în solu io-narea cauzei.

3.1.3.2. Incompatibilitatea, ab ine-rea i recuzarea judec torilor prev -zute în Codul procedur penalCazurile de incompatibilitate a judec to-rilor prev zute în Codul procedur pena-l sunt reglementate în art. 46 � 48.Spre deosebire de Codul de procedurcivil , care reglementeaz incompati-bilit ile prev zute în art. 24 separat de motivele de recuzare enun ate în art. 27, Codul procedur penal nu face aceas-t distinc ie.

29

Astfel, în Titlul II, Capitolul II, Sec iunea I din Codul procedur penal sunt pre-v zute cazurile de incompatibilitate a judec torului i procurorului i procedu-ra de solu ionare a acestora prin mijlo-cul procesual al ab inerii sau recuz rii, dup caz.Ca i în materie procesual civil , în ma-terie procesual penal , incompatibili-t ile sunt determinate de: rela iile de rudenie sau de a nitate ale judec to-rului cu persoanele enun ate în art. 46 din Codul procedur penal , antepro-nun area judec torului în cauza dedusjudec ii; interesul judec torului, so ului sau rudelor apropriate în cauz ; rela iile de du m nie între judec tor, so ul sau rudele sale pân la gradul al patrulea inclusiv cu una din p r i i alte cauze limitativ prev zute în art. 48 din Codul de procedur penal .Tot astfel, incompatibilit ile prev zute în Codul de procedur penal constituie motive de ab inere sau de recuzare a magistratului.Cererile de ab inere i de recuzare se solu ioneaz de instan a de judecat ,potrivit procedurii prev zut în art. 46 din Codul de procedur penal .În caz de admitere a ab inerii sau recu-z rii, instan a va stabili în ce m suractele îndeplinite ori m surile dispuse se men in.În concluzie, este de re inut faptul cincompatibilit ile magistra ilor prev -zute în Codul de procedur civil i în Codul de procedur penal , în cauze-le supuse judec ii, se solu ioneaz de instan a de judecat potrivit procedurii expres prev zute în aceste coduri.De asemenea, mai este re inut i faptul c încheierea prin care s-a încuviin atsau respins ab inerea ori prin care s-a admis recuzarea nu este supus niciu-nei c i de atac. În schimb, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poa-te ataca numai o dat cu fondul.Când instan a de control judiciar con-stat c recuzarea a fost respins în mod nejusti cat, aceasta reface toate actele i dovezile administrate la prima instan .Iat , a adar, c activitatea de constatare i de solu ionare a incompatibilit ilor în

cauzele deduse judec ii se realizeaznumai de instan ele de judecat care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitu ie, înf ptuiesc justi ia în România.

4. CU PRIVIRE LA VERIFICAREA ICONSTATAREA CONFLICTELOR

de interese i a incompatibilit -ilor reglementate de Legea nr.

144/2007

4.1. Domeniul de aplicare a dispo-zi iilor Legii nr. 144/2007

4.1.1. Conform prevederilor art. 43 alin. 3 din Legea nr. 144/2007, dispo-zi iile privind de nirea con ictului de interese, precum i obliga iile ce de-curg pentru persoanele supuse dis-pozi iilor legale privind con ictele de interese sunt cuprinse în Constitu ie, în Legea nr. 161/2003, cu modi c ri-le i complet rile ulterioare, precum i în alte acte normative.

Potrivit alin. (4) al aceluia i articol, dis-pozi iile art. 72 din Legea nr. 161/20003, cu modi c rile i complet rile ulterioare, se aplic i persoanelor prev zute la art. 39 alin. (1) pct. 5 � 26 i 28, cu excep-ia func ionarilor publici, pct. 29 � 33 ialin. (2).Men ion m c în art. 72 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile i complet rile ulterioare, este reglementat con ictul de interese în exercitarea func iei de mem-bru al Guvernului i a altor func ii publice de autoritate din administra ia publiccentral i local .Sfera persoanelor cuprinse în acest ar-ticol este delimitat în alin. (1) în care se includ urm toarele func ii: membru al Guvernului; secretar de stat; subsecre-tar de stat sau func ii asimilate acestora; prefect i subprefect.La aceste func ii, se adaug , conform art. 43 alin. (4) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare i persoanele prev zute la art. 39 alin.

(1) din aceea i lege, între care, sunt enu-mera i, la pct. 6, judec torii, procurorii, magistra ii � asisten i, asimila ii acestora, precum i asisten ii judiciari.Toate aceste persoane, potrivit dispo-zi iilor art. 72 alin. (1) au obliga ia �snu emit un act administrativ sau s nu încheie un act juridic ori s nu ia sau s nu participe la luarea unei decizii în executarea func iei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru so ul s u ori pentru rudele sale de gradul I.�Conform art. 73 alin. 1 din aceea i lege, înc lcarea obliga iei prev zute în art. 73

alin. (1) constituie abatere administra-tiv , dac nu este o fapt mai grav ,potrivit legii.Totodat , potrivit alin. (2) al aceluia iarticol, actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin înc lcarea obliga iilor prev zute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolut .Dac avem în vedere c hot rârile ju-dec tore ti sunt acte de jurisdic ie care eman de la instan ele de judecat în realizarea justi iei, includerea magis-tra ilor în categoria persoanelor care exercit func ii publice de autoritate din administra ia central i local ale c ror acte sunt de natur administrativ , în-seamn c se produce o confuzie gravîntre puterea judec toreasc i puterea executiv , precum i între natura actelor care eman de la organele puterii jude-c tore ti i actele administrative, inclusiv cele de jurisdic ie administrativ , care sunt rezultatul exercit rii unei func ii de autoritate administrativ .De altfel, legiuitorul, prin con inutul alin. (2) al art.72 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile i complet rile ulterioare, a în eles s separe obliga iile care revin puterii executive de cele ale puterii legis-lative, stabilind c , �obliga iile prev zute în alin. (1) nu privesc emiterea, aproba-rea sau adoptarea actelor normative.�Tot astfel, con ictele de interese i in-compatibilit ile magistra ilor au fost prev zute separat de cele ale altor per-soane care exercit demnit i publice ifunc ii publice în Titlul I, Capitolul V din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile icomplet rile ulterioare.În dezlegarea problemei de drept dis-cutate, este esen ial de re inut faptul c ,în cazul magistra ilor, edictarea norme-lor care privesc con ictele de interese i incompatibilit ile vizeaz nu numai

ocrotirea intereselor p r ilor în proces, dar i realizarea unei optime adminis-tr ri a justi iei, prin pronun area unei hot râri bazate pe adev r i pe o depli-n impar ialitate a judec torilor. A a se explic faptul c sfera de cuprindere a accep iunii de �con ict de interese� în care s-ar putea a a magistra ii prive te atât interesul material, cât i moral al acestora ori a altor persoane rude, a ni i apropiate acestora.

În schimb, con ictul de interese în care s-ar a a persoanele prev zute în art. 72 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile

30


i complet rile ulterioare vizeaz doar �producerea unui folos material pentru sine, pentru so ul s u ori pentru rudele sale de gradul I.�De aceea, sanc iunile nerespect rii nor-melor referitoare la con icte de interese i incompatibilit i se constat i se apli-

c potrivit unor reglement ri diferite de c tre autorit i de natur diferit .Astfel, înc lcarea prevederilor legale referitoare la declara iile de avere, la declara iile de interese, incompatibi-lit i i interdic ii privind judec torii iprocurorii constituie, potrivit art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, abatere disciplinar , care se consta-t i se aplic de Consiliul Superior al Magistraturii, prin sec iile sale. Conform art. 134 alin. (2) din Constitu ie, Consi-liul Superior al Magistraturii îndepline te rolul de instan de judecat , prin sec-iile sale, în domeniul r spunderii dis-ciplinare a judec torilor i procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic .A adar, prin norme fundamentale con-statarea înc lc rii reglement rilor referi-toare la con icte de interese i la incom-patibilit i se face în interiorul autorit ii judec tore ti, conform procedurii prev -zute în Legea nr. 317/2004, republicat ,cu complet rile ulterioare.În schimb, prin Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, veri carea i constatarea con ictelor de interese i a incompatibilit ilor sunt date în competen a Agen iei Na ionale de In-tegritate, autoritate public administrati-v , din afara autorit ii judec tore ti.Pentru aceste considerente, apreciem c prevederile art. 43 alin. (4) din Le-gea nr. 144/2007, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, în ceea ce prive te aplicarea dispozi iilor art. 72 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, judec torilor, procurori-lor, magistra ilor � asisten i, asimila ilor acestora i asisten ilor judiciari încalcprevederile constitu ionale prev zute în art. (1) alin. (4) referitoare la separa ia iechilibrul puterilor în stat i ale art. 134 alin. (2) privitoare la rolul de instan de judecat a Consiliului Superior al Ma-gistraturii.

4.1.2. În conformitate cu preve-derile art. 43 alin. (5) din Legea nr.

144/2007, cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, �dispozi iile prezen-tei legi privind regimul incompatibili-t ilor se completeaz cu prevederi-le Legii nr. 161/2003, cu modi c rile i complet rile ulterioare.�

Men ion m c prevederile referitoare la incompatibilit ile magistra ilor i la con ictele de interese în care ace tia s-ar putea a a cuprinse în Legea nr. 161/2003, cu modi c rile i complet -rile ulterioare, se reg sesc în Titlul IV, Capitolul V din aceast lege (art. 101 � 110).Pentru a stabili cu precizie domeniul de aplicare a Legii nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioa-re, referitoare la incompatibilit ile magistra ilor, reamintim prevederile art. 105 din Legea nr. 161/2003 cu modi c rile i complet rile ulterioa-re, în conformitate cu care:

Magistra ilor le este interzis s parti-1.cipe la judecarea unei cauze, în calitate de judec tor i procuror:

dac sunt so i sau rude pân la a.gradul IV inclusiv între ei;dac ei, so ii sau rudele lor pân la b.gradul IV inclusiv au vreun interes în cauz .

Dispozi iile alin. (1) se aplic i ma-2.gistratului care particip , în calitate de judec tor sau procuror, la judecarea unei cauze în c ile de atac, atunci când so ul sau ruda pân la gradul IV inclusiv a ma-gistratului a participat, ca judec tor sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.

Dispozi iile alin. (1) i (2) se comple-3.teaz cu prevederile Codului de proce-dur civil i ale Codului de procedurpenal referitoare la incompatibilit i,ab inere i recuzare.�Rezult c , potrivit prevederilor art. 43 alin. (5) din Legea nr. 144/2007, cu mo-di c rile i complet rile ulterioare, dis-pozi iile art. 105 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile ulterioare, privitoare la incompatibilit ile magistra ilor, se com-pleteaz cu cele ale Codului de proce-dur civil i ale Codului de procedurpenal referitoare la incompatibilit i,ab inere i recuzare i, în consecin ,Agen ia Na ional de Integritate este abilitat s veri ce, inclusiv în cauzele a ate pe rolul instan elor de judecat ,incompatibilit ile judec torilor i procu-rorilor, precum i motivele de recuzare

i de ab inere a judec torului i procu-rorului.Este neîndoielnic faptul c prevederile Codului de procedur civil i ale Co-dului de procedur penal referitoare la incompatibilit i, ab inere i recuzare vizeaz solu ionarea cu impar ialitate, a cauzelor induse judec ii.Prin urmare, solu ionarea acestor in-compatibilit i se face pe parcursul ju-dec ii de c tre instan ele de judecat ,dup o procedur prev zut expres de legea procesual . Altfel spus, veri- carea existen ei ori inexisten ei unor incompatibilit i sau motive de recuzare a judec torului i procurorului în cauze-le deduse judec ii se face în interiorul puterii judec tore ti, de c tre instan ele de judecat , în cadrul activit ii de rea-lizare a justi iei potrivit normelor consti-tu ionale.Este adev rat c legiuitorul este cel care stabile te regulile dup care trebuie sse desf oare activitatea de judecat ,numai c acest drept nu trebuie s îm-piedice instan a de judecat s - i exer-cite misiunea lor, prev zut de art. 126 din Constitu ie, de realizare a justi iei.1

Or, desemnarea, prin Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet -rile ulterioare, a unei autorit i din afara puterii judec tore ti, care s veri ce is constate existen a unor incompatibi-lit i ale magistra ilor în cauzele deduse judec ii, încalc prevederile constitu i-onale prev zute în art. 1 alin. (4) referi-toare la principiul separa iei puterilor în stat, precum i cele cuprinse în art. 126 alin. (1) privitoare la misiunea instan elor judec tore ti de realizare a justi iei.

4.2. Delimitarea cadrului legal re-feritor la con ictele de interese ila incompatibilit ile magistra ilor, potrivit prevederilor art. 43 din Le-gea nr. 144/2007 cu modi c rile icomplet rile ulterioare, ne permite s analiz m, prin prisma criticilor formulate de Asocia ia �Uniunea Na-ional a Judec torilor din România�,

dispozi iile din aceast lege invocate ca ind neconstitu ionale.

4.2.1. Referitor la dispozi iile cu-prinse în art. 1 � 8, în ceea ce pri-ve te aplicarea dispozi iilor relative la activitatea de veri care prealabili de veri care a con ictelor de in-

31

terese i a incompatibilit ilor jude-c torilor.Potrivit dispozi iilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, activitatea de veri care privind averea dobândit în perioada exercit rii mandatelor sau a îndeplinirii func iilor ori demnit ilor pu-blice, dup caz, a con ictelor de inte-rese i a incompatibilit ilor (s.n.) se efectueaz de c tre Agen ia Na ionalde Integritate i este supus controlului judec toresc.Sfera persoanelor supuse veri c rii con- ictelor de interese, de c tre Agen iaNa ional de Integritate, conform preve-derilor art. 43 alin. (4) din aceea i lege, cuprinde i judec torii, procurorii, ma-gistra ii � asisten i, asimila ii acestora, precum i asisten ii judiciari.Tot astfel, din coroborarea dispozi iilor art. 43 alin. (5) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulteri-oare i cele ale art. 105 din Legea nr. 161/2003, cu modi c rile i complet rile ulterioare, rezult c Agen ia Na ionalde Integritate este competent s veri- ce i incompatibilit ile judec torilor iprocurorilor, inclusiv în cauzele deduse judec ii.Activitatea de veri care a con ictelor de interese i a incompatibilit ilor, con-form art. 2 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, se face de inspectorii de integritate din cadrul agen iei, potrivit dispozi ii-lor acestei legi, care se completeaz cu dispozi iile actelor normative în vigoare. Apreciem c aceast ultim tez , în principiu nu are nicio relevan asupra abilit ii Agen iei Na ionale de Integri-tate privind veri carea con ictelor de interese i a incompatibilit ilor magis-tra ilor, astfel cum rezult din dispozi iile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, raportat la prevederile art. 43 alin. (4) i (5) din aceea i lege.

Credem, îns , c nu exist nici un im-pediment legal pentru ca Agen ia sefectueze veri carea prealabil a de-clara iilor de interese a magistra ilor i, în m sura în care inspectorul de integritate constat existen a unui con ict, s sesi-zeze autorit ile competente.Cât prive te veri carea incompatibilit i-lor magistra ilor, principiul constitu ional al independen ei judec torului înscris în art. 124 alin. (3) implic cerin a solu-

ion rii cauzelor f r nicio ingerin din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane.Principiul independen ei judec torului î ig se te aplicarea numai în activitatea de judecat , în care se include i solu-ionarea incompatibilit ilor, a cererilor de recuzare i de ab inere în cauzele deduse judec ii.De i legea nu exclude controlul asupra modului de îndeplinire a obliga iilor ce revin judec torilor, acest control are to-tu i un caracter limitat i particular. Un astfel de control este al pre edin ilor ivicepre edin ilor de instan reglementat în art. 46 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, care în niciun caz nu se r sfrânge asupra legalit ii i temeiniciei hot rârilor judec tore ti.În art. 46 alin. (2) din aceea i lege, se precizeaz c �Veri c rile efectuate per-sonal de pre edin i sau vicepre edin isau prin judec tori anume desemna itrebuie s respecte principiile indepen-den ei judec torilor i supunerii lor nu-mai legii, precum i autoritatea de lucru judecat.�Tot astfel, conform dispozi iilor art. 97 din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesizat în leg tur cu activitatea sau conduita necorespunz toare a judec -torilor i procurorilor cu înc lcarea obli-ga iilor profesionale ori cu s vâr irea de c tre ace tia a unor abateri disciplinare, cu precizarea c acest drept nu poa-te pune în discu ie solu iile pronun ate prin hot rârile judec tore ti, care sunt supuse c ilor legale de atac, precum i dosarele a ate pe rolul instan elor ju-

dec tore ti i al parchetelor.Dispozi ii însemnate în problema discu-tat se reg sesc i în Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, în conformitate cu care Ministerul Justi iei, ca organ central al administra iei de stat, nu poate im-plicat în exercitarea unui control profe-sional asupra activit ii desf urate de judec tori, ace tia ind independen i isupu i numai legii.În acest cadru, Agen ia Na ional de In-tegritate nu poate întreprinde nici un fel de veri care a con ictelor de interese ia incompatibilit ilor judec torilor i pro-curorilor în cauzele deduse judec ii.

Pentru aceste considerente, apreciem c prevederile art. 1 alin. (1) din Le-gea nr. 144/2007, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, precum icelelalte prevederi ale legii referitoa-re la dreptul Agen iei Na ionale de Integritate de a veri ca con ictele de interese i incompatibilit ile ju-dec torilor încalc prevederile art. 124 alin. (3) din Constitu ie privind independen a judec torilor numai în m sura în care veri c rile efectu-ate privesc con icte de interese iincompatibilit i ale judec torilor iprocurorilor în cauze a ate pe rolul instan elor de judecat .

4.2.2. În leg tur cu dispozi iileart. 13 alin. (1), lit. d), e) i f) privind constatarea, clasarea sau sesiza-rea organelor de urm rire penalrelative la con icte de interese iincompatibilit i ale judec torilor iprocurorilor.Potrivit dispozi iilor art. 13 alin. (1), lit. d), e) i f) din Legea nr. 144/2007, cu modi- c rile i complet rile ulterioare, �Agen-ia exercit urm toarele atribu ii, cu

respectarea principiului legalit ii,impar ialit ii, independen ei, cele-rit ii, dreptului de ap rare i bunei administr ri:...

constat nerespectarea dispozi i-d.ilor legale privind conictul de inte-rese i regimul incompatibilit ilor;

dispune clasarea sesiz rii, când e.diferen a între averea dobândit a veniturilor realizate nu este v ditsau bunurile sunt justi cate sau, dup caz, când nu se dovede tecon ictul de interese ori starea de incompatibilitate;

sesizeaz organul de urm rire pe-f. nal dac exist probe sau indicii te-meinice privind s vâr irea unei fapte prev zut de legea penal .�

Cum spuneam, con ictele de interese iincompatibilit ile magistra ilor afectea-z e calitatea de judec tor sau procu-ror, e dreptul acestora de a solu iona o cauz concret dedus judec ii.Înc lcarea dispozi iilor legale referitoare la declara iile de interese, incompati-bilit i i interdic ii de c tre magistra iconstituie abatere disciplinar , care se constat i se aplic de Consiliul Supe-

32


rior al Magistraturii, ca instan de jude-cat în domeniul r spunderii disciplina-re, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic (art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile icomplet rile ulterioare i art. 134 alin. (2) din Constitu ie).Cât prive te solu ionarea incompatibilit -ilor ori constatarea existen ei vreunui mo-tiv de recuzare a judec torilor i procuro-rilor în cauzele a ate pe rolul instan elor de judecat , acestea nu pot realizate decât în interiorul puterii judec tore ti.Potrivit art. 126 alin. (1) din Constitu ie, �Justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan ejudec tore ti stabilite prin lege.�Prin urmare, Agen ia Na ional de Integri-tate nu poate, potrivit normelor constitu i-onale, s constate nerespectarea dispo-zi iilor legale privind con icte de interese i incompatibilitatea magistra ilor.

Din aceste considerente, dispozi iile art. 13 alin. (1) lit. d), e) i f) încal-c prevederile art. 126 alin. (1) iale art. 134 alin. (2) din Constitu ie, în m sura în care aceste dispozi ii se refer la constatarea con ictelor de interese i a incompatibilit ilor magistra ilor.

4.2.3. Cu privire la dispozi iile art.44 alin. (1), lit. b), c) i d), alin. (2) i(3) din Legea nr. 144/2007, cu modi- c rile i complet rile ulterioare.Conform art. 44 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet -rile ulterioare, �Agen ia Na ional deIntegritate întocme te un act de con-statare dac , în urma probelor a ate la dosar, rezult c :�

una dintre persoanele supuse b.dispozi iilor legale privind con ic-tele de interese a emis un act ad-ministrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu înc lcareaobliga iilor legale privind con ictul de interese;

una dintre persoanele prev zute c.de lege se a în stare de incompa-tibilitate;

persoana veri cat nu a ac ionatd.cu înc lcarea obliga iilor legale pri-vind averile nejusti cate, con ictul de interese sau regimul incompati-bilit ilor.�

Este de observat c actul de constatare întocmit de Agen ia Na ional de Inte-gritate reprezint materializarea într-un înscris a exercit rii atribu iei acesteia de constatare a nerespect rii dispozi iilor legale privind con ictul de interese i re-gimul incompatibilit ilor prev zut în art. 13 alin. (1), lit. d) din aceea i lege, la care ne-am referit în paragraful precedent. În consecin , se impune aceea i conclu-zie, în sensul c , potrivit aceleia i norme constitu ionale, Agen ia Na ional de Integritate nu poate întocmi act de constatare referitor la înc lcarea de c tre magistra i a dispozi iilor lega-le privind con ictele de interese iincompatibilit ile acestora, întrucât nu poate constata o astfel de înc l-care.

4.2.4. Referitor la dispozi iile art. 45 privind sanc ionarea actelor consta-tate ca ind în con ict de interese sau într-o situa ie de incompatibili-tate ale judec torilor i procedura de urmat într-o asemenea situa ie.Potrivit dispozi iilor art. 45 alin. (1), în cazul unui con ict de interese, toate ac-tele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu înc lcarea dispozi iilor legale privind con ictul de interese, sunt lovite de nu-litate absolut .În alin. (2) al aceluia i articol se preci-zeaz c ac iunea în constatarea nulit ii absolute a actelor juridice sau adminis-trative încheiate cu înc lcarea obliga iilor legale privind con ictul de interese poa-te introdus de Agen ia Na ional de Integritate chiar i atunci când persoana în cauz nu mai de ine acea func ie.În materie civil , dac un judec tor in-compatibil a pronun at o hot râre în pri-m instan , incompatibilitatea poate invocat pe calea apelului sau, ulterior, a recursului pentru motivul de casare prev zut la art. 304 pct. 1 din Codul de procedur civil . Este evident c ,pe calea recursului poate invocat iincompatibilitatea judec torului care a judecat în apel.Întrucât c ile extraordinare de atac (con-testa ia în anulare i revizuirea) nu pot exercitate pentru motiv de incompatibi-litatea a judec torului, în sensul c , din momentul în care hot rârea a devenit irevocabil , sanc ionarea acestei nere-guli procedurale nu mai este posibil .

În materie penal , în caz de admitere a ab inerii sau recuz rii, instan a va stabili în ce m sur actele îndeplinite i m su-rile dispuse r mân valabile.Se poate concluziona c , sanc iu-nea prev zut în art. 45 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare nu se aplic hot rârilor jude-c tore ti i actelor procedurale dispuse în timpul judec ii.Altfel spus, dispozi iile art. 45 din Le-gea nr. 144/2007, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, se aplic ac-telor juridice sau administrative care eman de la o persoan ce exercito demnitate public ori o func ie pu-blic , cu excep ia hot rârilor judec -tore ti i a actelor procedurale dis-puse de judec tor sau de procuror în timpul judec ii.

4.2.5. Cu privire la prevederile art.46 alin. (2) i (3) referitoare la ataca-rea actului de constatare a con ictu-lui de interese sau a st rii de incom-patibilitate i la r mânerea de nitiva actului de constatare.Spuneam în paragrafele precedente c Agen ia Na ional de Integritate nu poate constata nerespectarea de c tre magistra i a dispozi iilor referitoare la con icte de interese, incompatibilit ii interdic ii ale acestora. Prin urmare,

Agen ia Na ional de Integritate nu poate întocmi acte de constatare a înc lc rii unor asemenea dispozi ii de c tre judec tor, astfel c dispo-zi iile art. 46 alin. (2) i (3) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, nu sunt aplicabi-le magistra ilor.

4.2.6. Cu privire la sanc iunile iinterdic iile prev zute în art. 47 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare

Potrivit art. 100 din Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, sanc iunile disci-plinare ce se pot aplica judec torilor i procurorilor, propor ional cu gravi-

tatea abaterilor, sunt urm toarele: avertismentul;a. diminuarea indemniza iei de înca-b.

drare lunare brute cu pân la 15% pe operioad de la o lun la 3 luni;

mutarea disciplinar de la o lun la 3 c.luni la o alt instan sau parchet;

33

excluderea din magistratur .d.Competen a de constatare i de apli-care a sanc iunilor disciplinare apar ine Consiliului Superior al Magistraturii, prin sec iile sale, potrivit art. 134 alin. (2) din Constitu ie i a art. 100 din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rilei complet rile ulterioare.

Procedura de constatare i aplicare a sanc iunilor disciplinare în domeniul r s-punderii disciplinare a magistra ilor este reglementat în Capitolul IV, Sec iunea a 4-a (art. 44 � 50) din Legea nr. 317/2004, republicat , cu modi c rile i comple-t rile ulterioare.Ac iunea disciplinar se exercit de co-misiile de disciplin ale Consiliului Su-perior al Magistraturii, în componen aprev zut de lege.Conform art. 47 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, �Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat c a emis un act ad-ministrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu înc lcarea obliga iilor legale privind con ictul de interese constituie abatere disciplinar i se sanc ioneazpotrivit reglement rii aplicabile demnit -ii, func iei sau activit ii respective, dacfapta nu întrune te elementele constitu-tive ale unei infrac iuni.�În principiu, acest text nu cuprinde ele-mente de neconstitu ionalitate, cu preci-zarea c Agen ia Na ional de Integritate nu poate veri ca, constata i sanc iona înc lcarea obliga iilor magistra ilor refe-ritoare la con icte de interese în cauze deduse judec ii.În alin. (2) al art. 47 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet rile ulterioare, a fost prev zut ca sanc iune comple-mentar , interdic ia pentru persoana eli-berat sau destituit din func ie de a mai exercita o func ie sau o demnitate publi-c din cele prev zute la art. art. 39 din aceast lege pe o perioad de 3 ani de la data eliber rii sau destituirii din func ia sau demnitatea public respectiv .Interdic ia se dispune de instan a jude-c toreasc la solicitarea Agen iei Na i-onale de Integritate, în cazul con sc rii unei p r i din averea dobândit ori în cazul con ictelor de interese.Este de precizat c , în conformitate cu dispozi iile art. 33 alin. (1) i alin. (5) din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare,

persoanele care au îndeplinit func ia de judec tor sau procuror pot numite în magistratur dac i-au încetat activita-tea din motive neimputabile lor.Prin urmare, pentru magistra i, interdic ia de a ocupa aceea i func ie dup exclu-derea din magistratur este mult mai sever fa de dec derea din dreptul de a mai exercita o func ie sau o demnitate public prev zut de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, care se limitea-z la 3 ani.Dac avem în vedere c , din catego-ria persoanelor prev zute la art. 39 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, fac parte i jude-c torii, procurorii, magistra ii � asisten i, asimila ii acestora i asisten ii judiciari, ar însemna ca interdic ia prev zut la art. 47 alin. (2) din aceea i lege s se aplice i acestora.Având în vedere c interdic ia pro-curorilor i judec torilor, c rora le-a încetat activitatea din motive imputa-bile, de a mai primi i în magistratu-r este prev zut într-o lege specia-l , prevederile art. 47 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, nu sunt aplicabile magistra ilor.

4.2.7. Referitor la dispozi iile art. 48 privind publicarea actului de consta-tare de c tre Agen ia Na ional de Integritate i comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii relativ la con icte de interese i in-compatibilit i ale magistra ilor. Potrivit dispozi iilor art. 48 din Legea nr. 144/2007, cu modi c rile i complet -rile ulterioare, actul, r mas de nitiv, prin care se constat con ictul de interese ori starea de incompatibilitate a judec -torilor, procurorilor, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii i magistra ilor asisten i se comunic , în termen de 10 zile, Consiliului care va aplica o sanc i-une disciplinar .Reamintim c în domeniul r spunde-rii disciplinare a magistra ilor compe-ten a constat rii i aplic rii sanc iunilor disciplinare revine, potrivit Constitu iei, Consiliului Superior al Magistraturii, care îndepline te rolul de instan de judeca-t , prin sec iile sale.A a cum am ar tat2, Agen ia Na ionalde Integritate nu poate, potrivit normelor

constitu ionale, s constate nerespecta-rea dispozi iilor legale privind con ictele de interese i incompatibilit ile magis-tra ilor.În consecin , ca instan de judeca-t , Consiliul Superior al Magistraturii , constat înc lcarea obliga iilor ce revin judec torilor i procurorilor referitoare la declara ii de interese, incompatibilit i iinterdic ii, conform procedurii prev zutîn Capitolul IV, Sec iunea a 4-a (art. 44 � 50) din Legea nr. 317/2004, republica-t , cu complet rile ulterioare i aplic ,propor ional cu gravitatea abaterilor, una din sanc iunile prev zute în art. 100 din Legea nr. 303/2004 republicat , cu mo-di c rile i complet rile ulterioare.Este f r echivoc faptul c , în domeniul r spunderii disciplinare a magistra ilor, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate avea un simplu rol de instan de executare a unei sanc iuni constatate în cazul dat, de o autoritate administrativcare, a a cum am încercat s argumen-t m, nu are competen a s veri ce i sconstate înc lcarea unor dispozi ii legale care constituie abateri disciplinare ale judec torilor i procurorilor.Punctul de vedere al Direc iei Legisla-ie, Documentare i Contencios asupra acestor aspecte a fost însu it în edin adin data de 18 octombrie 2007 a Plenu-lui Consiliului Superior al Magistraturii ia fost transmis Avocatului Poporului cu adresa nr. 18977/1154/2007.

1 În acest sens, a se vedea Curtea Constitu ional ,Decizia nr. 50/2000, publicat în Monitorul O cial al României nr. 277 din 20 iunie 20002 A se vedea 4.2.2.

NOTA REDAC IEIPrin Legea nr.94/2008 privind aproba-rea OUG nr.49/2007 pentru modi ca-rea i completarea Legii nr.144/2007 (publicat în M.Of. nr.305/18.04.2008), la art.60 al acestui ultim act normativ a fost introdus un nou alineat, alineatul (3), cu urm torul con inut :� Dispozi iile prezentei legi referitoare la veri carea con ictelor de interese ide constatare a incompatibilit ilor nu se aplic magistra ilor în activitatea de solu ionare a cauzelor a ate pe rolul instan elor de judecat i al parchetelor de pe lâng acestea, cu privire la care s-a invocat con ictul de interese sau constatarea incompatibilit ilor.�

34


JUSTIFICAREA AVIZULUI ACORDAT DE CONSILIUL SUPERIORAL MAGISTRATURII ASUPRA PROPUNERII LEGISLATIVEPENTRU MODIFICAREA DISPOZI IILOR ART.30 I ART.46 DINLEGEA NR.303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDEC TORILOR

I PROCURORILOR, REPUBLICAT , CU MODIFIC RILE ICOMPLET RILE ULTERIOARE

Parlamentul României a transmis Consiliului Superior al Magistra-turii, spre avizare, o propunere legislativ pentru modi carea

dispozi iilor art.30 i art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, republicat , cu modi c -

rile i complet rile ulterioare. Propune-rea legislativ vizeaz abrogarea alin. (6) al art. 30, alin. (4) al art. 46, precum i a celorlalte texte de lege care fac trimitere la art. 30 alin. (6).Preciz m c art.30 din Legea nr. 303 /2004 a fost completat, prin dispozi iile Legii nr.247/2005, cu un nou alineat, respectiv alin.(6), potrivit c ruia: �în circumscrip iile instan e-lor i parchetelor unde o minoritate na ional are o pondere de cel pu-in 50% din num rul locuitorilor, la

medii egale, au prioritate candida ii cunosc tori ai limbii acelei minori-t i.� De asemenea, alin. (6) al art.46 din acela i act normativ prevede faptul c dispozi iile art.30 alin.(6) se aplic în mod corespunz tor. În opinia ini iatorilor propunerii legislative, aceste dispozi ii sunt neconstitu ionale, instituind un tratament discriminatoriu pentru magistra ii de na ionalitate româ-n care sunt majoritari. Sunt invocate în acest sens prevederile art. 6 alin. (2), art. 25 i art. 128 din Constitu ia României, republicat , precum i art. 2 alin. (1) din Ordonan a Guvernului nr. 137/2000 pri-vind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, republicat .Potrivit art.128 alin.(1) din Constitu-ia României, republicat , procedu-

ra judiciar se desf oar în limba român .

Faptul c cet enii români apar inând mi norit ilor na ionale au dreptul s se exprime în limba matern în fa a instan-elor de judecat , nu poate interpretat în sensul condi ion rii magistra ilor de a cunoa te limba unor minorit i. Mai mult, alin.(3) al aceluia i articol prevede c modalit ile de exercitare ale acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpre isau traduceri, se vor stabili în a a fel încât s nu se împiedice buna administrare a justi iei. Aceast dispozi ie din Legea fundamental este preluat de normele de procedur civil i penal care asigurposibilitatea exprim rii în limba maternprin folosirea unui interpret. Preciz m, totodat c , potrivit art.2 alin.(1) din Ordonan a Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tutu-ror formelor de discriminare, republica-t , prin discriminare, se în elege �orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin , pe baz de ras , na io-nalitate, etnie, limb (�) care are ca scop sau efect restrângerea ori înl turarea recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale ori a drepturilor recu-noscute de lege, în domeniul politic, economic, social, cultural sau orice alte domenii ale vie ii publice.�Dup cum se poate observa, procu-rorii i judec torii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de i au dreptul s - i aleag pos-turile, pot pu i în situa ia de a exclu i datorit neîndeplinirii unui criteriu impus în mod nejusti cat idiscriminatoriu, în contextul în care, Legea nr.303 /2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioa-re stabile te alte condi ii pentru a admis în magistratur , respectiv:

cet enia român , domiciliul în Româ-nia i capacitate deplin de exerci iu;

licen iere în drept;lipsa antecedentelor penale i a ca-

zierului scal;cunoa terea limbii române;declararea de c tre o comisie medi-

cal , ca ind apt din punct de vedere medical i psihologic.Prin urmare, condi ionarea judec torilor i procurorilor stagiari, de exercitarea pro-

fesiei în limba unei minorit i, pe teritoriul României în care limba o cial este limba român ( art.13 din Constitu ia României, republicat ), reprezint o înc lcare în m sur s duc la restrângerea dreptului la munc , la libera alegere a ocupa iei, precum i a dreptului ec rui cet ean de a- i stabili domiciliul sau re edin a în orice localitate din ar .O situa ie similar se întâlne te i la con-cursul de admitere în magistratur � art. 33 alin. (4), la concursul de promovare a judec torilor i procurorilor în func ii de execu ie � art. 46 alin. (4), la numirea în func ii de conducere a judec torilor i procurorilor � art. 48 alin. (7), teza a

doua i art. 49 alin. (7), teza a doua, f cându-se trimitere la dispozi iile art. 30 alin. (6) cu men iunea c acestea se aplic în mod corespunz tor.Având în vedere argumentele pre-zentate, Plenul Consiliului Superi-or al Magistraturii a avizat favorabil propunerea legislativ transmis de Parlamentul României, apreciind cdispozi ia de la art. 30 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare este neconstitu ional i discrimi-natorie, impunându-se atât abroga-rea acestui articol, cât i a celorlalte articole care fac trimitere la art. 30 alin. (6).

Judec tor Corina Podaru,Consilier juridic Teodor Andri a,Direc ia Legisla ie, Documentare iContencios

35

ESTE NECESAR ÎNTOCMIREA UNEI FI E A POSTULUI

PENTRU MAGISTRA I?

Rspunsul la aceast întrebare

presupune punerea în discu ie a naturii raporturilor juridice de munc ale magistra ilor. Potri-

vit dreptului muncii, raporturile juridice de munc iau na tere, de regul , prin încheierea unui contract individual de munc .Exist îns i situa ii în care izvorul ra-portului de munc îl constituie un alt act juridic, cum ar actul administrativ de numire în func ie a func ionarilor publici, ordinul de acordare a gradului militar, în cazul militarilor în activitate. Dispozi iile Legii nr. 303/2004 privind statutul jude-c torilor i procurorilor, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, nu fac referire expres la aceste raporturi, îns , având în vedere modalitatea în care sunt ocupate func iile de judec tor sau procuror, se poate sus ine c raportu-rile juridice de munc ale magistra ilor nu sunt de natur contractual , ne ind izvorâte dintr-un contract de munc .În contextul celor men ionate, conside-r m necesar a preciza c , în literatura juridic s-a exprimat opinia potrivit c reia magistra ii ar trebui inclu i în rândul per-soanelor care de in demnit i publice.Argumentul principal invocat în sprijinul acestei opinii este acela c judec torii i procurorii, cu excep ia celor stagiari,

sunt numi i de Pre edintele României, la propunerea Consiliului Superior al Ma-gistraturii, situa ia ind similar cu cea a demnitarilor, astfel cum rezult din dispo-zi iile art.3 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazîn sectorul bugetar i a indemniza iilor pentru persoane care ocup func ii de demnitate public , potrivit c rora func ia de demnitate public este acea func ie public care se ocup prin mandat ob-inut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, potrivit legii.De asemenea, trebuie avut în vedere cpotrivit dispozi iilor Ordonan ei de ur-

gen a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea i alte drepturi ale judec -torilor, procurorilor i altor categorii de personal din sistemul justi iei, aprobat ,cu modi c ri i complet ri prin Legea nr. 45/2007, magistra ii nu bene ciaz de un salariu de baz , precum orice salariat sau func ionar public, ci de o indemni-za ie de încadrare lunar brut .Acest concept se reg se te în con inutul Legii nr.154/1998, unde se stipuleazfaptul c personalul bugetar bene ciazde un salariu de baz , cu excep ia per-soanelor � care ocup func ii de dem-nitate public �, care pentru activitatea desf urat , au dreptul la o indemni-za ie de încadrare lunar .În doctrina de drept public s-a apreciat c demnitarii nu sunt simpli func ionari publici în sensul strict al dreptului ad-ministrativ, de i func iile i demnit ile publice sunt strâns legate, ace tia des-f urându- i activitatea în temeiul unei alte forme a raportului juridic de munc ,care difer de cea a salaria ilor, a func-ionarilor publici, a militarilor de carieri a membrilor cooperativelor me te-ug re ti. În sensul celor de mai sus,

s-a f cut trimitere la art.16 alin.(3) din Constitu ia României, republicat , care, referindu-se la �func iile i demnit ile publice, civile i militare� nu a avut în vedere salaria ii, ci a vizat distinc ia între no iunile de func ie public i func ia de demnitate public .Raportat la aceste considerente, se poa-te concluziona c magistra ii constituie o categorie distinct de personal, gu-vernat de principiile fundamentale ale dreptului muncii, dar care nu se supune aceluia i regim ca salaria ii.În cazul acestora din urm , a postului, care cuprinde sarcinile si responsabili-t ile ce îi revin unui salariat, condi iile de lucru, standardele de performan ,modalitatea de recompensare, carac-teristicile personale pentru îndeplinirea

cerin elor postului, condi iile de muncnecesare pentru ca salariatul sa-si des-f oare in mod normal activitatea, con-stituie anex la contractul indivi dual de munc , este obligatorie i trebuie adusla cuno tin a salariatului chiar de la în-cheierea contractului. Aceste caracteristici rezult din re-glement rile inserate în Codul mun-cii potrivit c rora:

salariatul are obliga ia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a îndeplini atribu iile ce îi revin conform sei postului - art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii ;

angajatorul are dreptul sa stabileas-c atribu iile corespunz toare pentru -ecare salariat, in condi iile legii si/sau in condi iile contractului colectiv de mun-c aplicabil, încheiat la nivel na ional,la nivel de ramura de activitate sau de grup de unit i - art. 40 alin. (1) lit. b) din Codul muncii;

anterior încheierii sau modi c rii contractului individual de munca, an-gajatorul are obliga ia de a informa per-soana selectat in vederea angaj rii ori, dup caz, salariatul cu privire la (...) func ia / ocupa ia conform speci ca ieiClasi c rii ocupa iilor din România sau a altor acte normative i cu privire la atribu iile postului - art. 17 alin.(2) lit. d din Codul muncii.Fa de cele mai sus expuse, apreciem c , în cazul magistra ilor, nu se poa-te pune problema întocmirii unor eale postului, accesorii contractului de munc (act juridic neaplicabil în cazul magistra ilor), atribu iile judec torilor iprocurorilor ind clar de nite prin dispo-zi iile speciale ale Legii nr.303/2004, re-publicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, prin dispozi iile procedurale, prin cele ale Regulamentului de ordine interioar al instan elor/parchetelor, care se completeaz cu cele din Codul deon-tologic al judec torilor i procurorilor.

Procuror Viviana Cimpoeru,Direc ia Legisla ie Documentare i Contencios

Ceremonia de înmânare a decretelor de numire noilor judec tori i procurori, care au promovat examenul de capacitate � Palatul Cotroceni, ianuarie 2008

36

FORMARE PROFESIONAL

EVALUAREA STADIULUI DE ÎNDEPLINIRE A

OBIECTIVELOR SPECIFICE I ACTUALIZAREA

STRATEGIILOR INSTITUTULUI NA IONAL AL

MAGISTRATURII

În perioada 2004 - 2007, activi-tatea Institutului Na ional al Ma-gistraturii s-a desf urat având în vedere obiectivele, direc iile

principale de dezvoltare i principiile cuprinse în strategiile INM, înaintate spre aprobare Plenului Consiliului Superior la Magistraturii în edin adin 4 noiembrie 2004, respectiv:

Strategia de formare ini ial ;Strategia de formare continu ;Strategia de recrutare i formare a

formatorilor;

Strategia de formare în domeniul informatic.În raport de domeniul de activitate, prin-cipalele obiective ale strategiilor Insti-tutului Na ional al Magistraturii pentru perioada 2004 - 2007 au fost:

FORMAREA INI IALI.Strategia de formare ini ial a de -nit cu claritate obiectivele form riiini iale în ceea ce prive te:

tipul de magistrat pe care INM do-re te s îl formeze,

con inutul form rii oferite de INM,metodele pedagogice folosite,formatorii INM,resursele materiale i de personal

necesare.Ca principale obiective ale form riiini iale, raportat la reperele mai sus amintite sunt de men ionat urm -toarele:

recrutarea viitorilor magistra i vi-1.zeaz selectarea acelor candida icare întrunesc urm toarele cali-t i:

Judec tor Carmen B lan, ef birou,Judec tor Alina Cotorogea,Direc ia Resurse Umane i Organizare

37

o bun cunoa tere a principale-lor ramuri i institu ii de drept; în-trucât formarea ini ial în cadrul INM nu dubleaz cele studiate în facultate, este necesar veri ca-rea cuno tin elor fundamentale de drept cu ocazia examenului de admitere;capacitatea de a interpreta i apli-ca normele de drept;existen a unei gândiri logice, struc-turate.

formarea în cadrul INM urm -2.re te s creeze i s dezvolte ur-m toarele calit i i capacit i ale auditorilor de justi ie:

interpretarea i aplicarea dreptului în mod uniform;st pânirea nu doar a normelor de drept ci i a tehnicilor speci ce profesiei de magistrat;existen a unei con tiin e a aparte-nen ei la profesie;existen a unei deschideri europe-ne, interna ionale asupra dreptu-lui;existen a unei form ri generalis-te.

În consecin , formarea oferit de INM a urm rit dobândirea de c tremagistra i a:

unor cuno tin e juridice aprofun-date de drept substan ial na ionali interna ional precum i de pro-

cedur , f r a repeta cele studia-te deja în facultate, oferind o per-spectiv practic asupra diferitelor institu ii de drept;tehnicilor speci ce profesiei de magistrat;unei gândiri logice, structurate;unei perspective europene asupra dreptului;con tiin ei apartenen ei la profesie i a unei deschideri c tre alte do-

menii ale vie ii sociale;cuno tin elor necesare în dome-niul limbilor str ine de circula ie interna ional i al tehnologiei in-forma iei.

sub aspectul metodelor pedago-3.gice folosite i a formatorilor INM, s-a urm rit:

restrângerea num rului de pre-legeri în favoarea dezbaterilor, a ac iunilor de formare ce reproduc condi iile concrete de munc ale magistra ilor;

eliminarea metodologiei de exa-minare care testeaz abilit ile de memorare ale auditorilor i uni-formizarea criteriilor de evaluare a activit ii acestora;alternarea perioadelor de stagiu cu cele de preg tire în cadrul colii;cre terea num rului de formatori cu norm întreag ;cooptarea în statul de func ii a unui pedagog i formarea forma-torilor;organizarea mai multor ac iuni de formare în cooperare cu institu iilede formare a gre erilor i avoca-ilor;de nirea unei politici de comuni-care în cadrul colii între formatori i auditori;

transformarea bibliotecii INM într-un centru de resurse juridice.

FORMAREA CONTINUII.Au fost stabilite ca obiective ale for-m rii continue urm toarele:

toate formele de preg tire continu1.organizate de Institutul Na ional al Ma-gistraturii sunt op ionale, cu excep iaform rii magistra ilor care vor func i-ona la instan ele specializate, a celor recruta i direct pe post precum i a ce-lor a c ror activitate este evaluat ca nesatisf c toare, cu ocazia evalu riloranuale;

posibilitatea ca judec torii care pro-2.moveaz examenul pentru o func ie de execu ie sau care sunt muta i de la o sec ie la alta s poat bene cia de o form de preg tire în domeniul în care urmeaz s - i exercite activitatea (de exemplu, judec torii care promoveazla Tribunal i urmeaz a numi i la sec-iile comerciale pot s urmeze un modul de preg tire în domeniul comercial);

posibilitatea ca magistra ii numi i în 3.func ii de conducere la instan e sau par-chete s urmeze un modul de formare în domeniul managementului instan elor;

cre terea transparen ei modului de 4.stabilire a temelor seminariilor i a par-ticipan ilor;

determinarea domeniilor i a temelor 5.de formare se va face în urma consul-t rii instan elor, parchetelor, partenerilor magistra ilor i a societ ii civile i cu luarea în considerare a evalu rii form rii asigurate în anul anterior;

selectarea magistra ilor care parti-6.cip la formarea continu organizatde INM se va face în func ie de com-peten a instan ei la care func ioneazmagistratul i de interesul exprimat de ecare magistrat pentru un anumit do-meniu de formare;

xarea unor obiective clare, ce tre-7.buie atinse la sfâr itul ec rei forme de perfec ionare a judec torilor, obiective adaptate grupului int ;

asigurarea verific rii cuno tin-8.elor dobândite de magistra i prin întoc-mirea unor lucr ri de natur s pun în eviden ideile proprii i capacitatea de interpretare a legii;

uniformizarea metodologiei unui 9.seminar, aceasta urmând s cuprin-d obligativitatea prezent rii suportului prelegerii de c tre formatori. Documen-ta ia utilizat la ecare tem de seminar (prelegeri, cazuri practice prezentate, legisla ie) este cuprins la sfâr itul anu-lui într-un document tematic pe care Institutul se angajeaz s îl multiplice pentru ecare magistrat;

asigurarea unei preg tiri uniforme 10.la nivel na ional, în sensul c ecare dintre temele de perfec ionare urmeaza dezvoltate în serii a câte 2 - 6 se-minarii, sus inute în centrele de la Timi-oara, Sovata, Bârlad i la sediul INM,

astfel încât judec torii din raza tuturor celor 15 cur i de apel s bene cieze de aceea i preg tire, obiectivul general ind uni carea practicii judiciare;

coordonarea de c tre INM a tutu-11.ror formelor de preg tire profesional a magistra ilor realizate din fonduri buge-tare, având în vedere faptul c INM are, conform legii, sarcina preg tirii tuturor magistra ilor; formarea procurorilor re-alizat de Centrul de formare continua procurorilor, precum i programele de formare continu realizate în cadrul Cur ilor de Apel ar trebui, a adar, coor-donate de INM;

crearea unui sistem de eviden12.electronic a form rii urmate de-a lun-gul timpului de ecare magistrat;

ini ierea unui sistem care s permi-13.t punerea la dispozi ia magistra ilor a informa iilor necesare privind modi c -rile legislative de mare impact practic, dreptul comunitar i drepturile omului, precum i evolu ia acestora;

ini ierea unor programe de înv -14.mânt la distan , forumuri de discu ii

38

FORMARE PROFESIONAL

pe internet etc., atât pentru diverse ramuri de drept, cât i pentru domenii conexe: de exemplu, pentru judec -torii de drept comercial � introducere în economie etc.; pentru judec torii de proprietate intelectual i de pro-bleme de concuren � introducere în marketing, comportamentul consuma-torului etc.;

având în vedere aderarea Româ-15.niei la Uniunea European i deschi-derea interna ional pe care o are azi (inclusiv) domeniul juridic, cunoa te-rea unei limbi str ine de c tre magis-tra i este o necesitate; în acest sens, în conformitate cu dispozi iile legii pri-vind statutul magistra ilor, la aprecierea activit ii profesionale a acestora se acord importan �cunoa terii unor limbi str ine�; INM, în colaborare cu instan ele i cu al i parteneri din afara sistemului justi iei (facult i, institute culturale ale statelor membre UE des-chise la Bucure ti), trebuie s ofere posibilitatea studierii unor limbi str i-ne de larg circula ie interna ional e prin organizarea de seminarii, e prin înv mânt la distan ;

având în vedere informatizarea sis-16.temului justi iei, precum i cre terea num rului i calit ii resurselor juridice disponibile pe internet, este necesarformarea tuturor magistra ilor în dome-niul tehnologiei informa iei; în acela isens dispune i legea privind statutul magistra ilor, la aprecierea activit ii profesionale a magistra ilor acordân-du-se importan �de inerii cuno tin-elor de operare pe calculator�; i în

acest domeniu, INM trebuie s ofere posibilitatea familiariz rii tuturor ma-gistra ilor cu folosirea calculatorului, e prin organizarea de seminarii, e prin înv mânt la distan ;

cre terea importan ei acordate 17.unor teme foarte actuale cum ar co-rup ia, sp larea banilor, infrac iuni eco-nomice complexe, etic i deontologie a magistra ilor;

selectarea formatorilor INM din 18.rândul celor mai buni profesioni ti ai dreptului, urmând o procedur public ,obiectiv i ferit de in uen ele puterii executive, în conformitate cu strategia de recrutare a formatorilor; formarea formatorilor inclusiv în ceea ce prive tedezvoltarea abilit ilor pedagogice ale acestora;

cre terea num rului de ac iuni de 19.formare organizate în cooperare cu principalii parteneri ai magistra ilor;

înt rirea cooper rii la nivel euro-20.pean a magistra ilor prin sprijinirea re-elelor de magistra i de contact, prin

deschiderea unor ac iuni de formare particip rii magistra ilor europeni, or-ganizarea unor programe de formare împreun cu celelalte coli de magis-tratur din Europa, precum i cu insti-tu iile judiciare europene etc.;

preg tirea magistra ilor recruta i21.prin examen direct pe post, în condi-iile art. 31 din Legea privind statutul

judec torilor i procurorilor;preg tirea magistra ilor în privin a22.

modi c rilor legislative fundamentale (noul Cod penal, legisla ia în materia adop iilor etc.);

preg tirea magistra ilor în dome-23.niul dreptului comunitar.

RECRUTAREA III.I FORMAREA

FORMATORILORAvând ca obiectiv general preg tirea magistra ilor la un înalt nivel teoretic i practic prin crearea unui corp di-

dactic capabil s conduc la îndepli-nirea obiectivelor ce in de formarea ini ial i continu , recrutarea i for-marea formatorilor a vizat realizarea urm toarelor obiective speci ce:

Punerea in practic a unei proceduri transparente de selec ie a formatori-lor;

Cre terea num rului de formatori cu norm întreag ;

Formarea formatorilor atât în ceea ce prive te dreptul substan ial i pro-cedural, cât i în domeniul tehnicilor pedagogice;

Dezvoltarea re elei de formatori astfel încât s acopere integralitatea domeni-ilor de formare i a cur ilor de apel;

Cooptarea în corpul de formatori INM a unor speciali ti cu o alt forma-re decât cea juridic ;

Punerea în practic a unei proceduri exibile de selectare a formatorilor INM, în func ie de necesitatea recrut rii unor formatori în cadrul form rii ini iale sau continue, a unor formatori cu normîntreag , cu norm par ial sau a unor intervenien i ocazionali.

FORMAREA ÎN DOMENIUL IV. INFORMATIC

Strategia de perfec ionare în do-meniul informatic a magistra ilor a presupus parcurgerea mai multor etape:

Formarea profesional a persona-lului de specialitate informatic din in-stan e i parchete (în perioada 2003 - 2004);

Formarea magistra ilor în domeniul informatic prin participarea acestora la cursuri de specializare organizate în cadrul instan elor, în cadrul form riicontinue descentralizate (2005);

Preg tirea profesional a magistra-ilor în domeniul informatic în cadrul

seminariilor de formare continu orga-nizate de INM (2006).

Stabilirea obiectivelor form rii ini-iale i continue, cât i ale form -

rii formatorilor, ca fundamente în elaborarea strategiilor Institutului Na ional al Magistraturii pentru pe-rioada 2008 - 2011, se subsumea-z obiectivelor Consiliului Superior al Magistraturii în aceste domenii, având în vedere rolul acestuia de coordonator al activit ii Institutu-lui Na ional al Magistraturii, confe-rit de dispozi iile art. 37 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar ,republicat , cu complet rile i modi -c rile ulterioare.

Stabilirea obiectivelor Consiliului Superior al Magistraturii în dome-niul form rii ini iale i continue, pre-cum i în cel al recrut rii i form riiformatorilor i, implicit, stabilirea obiectivelor INM în aceste domenii ar trebui s aib la baz urm toa-rele:

identi carea obliga iilor ce revin Consiliului Superior al Magistraturii i Institutului Na ional al Magistratu-

rii cu privire la formarea profesionalcare reies din analiza documentelor strategice care con in angajamentele României rezultate din actul ader rii (în special cele rezultate din Planul de ac iune pentru îndeplinirea condi io-nalit ilor din cadrul mecanismului de cooperare i veri care a progresului realizat de România în domeniul re-formei sistemului judiciar i al luptei

Ceremonia de înmânare a decretelor de numire noilor judec tori i procurori, care au promovat examenul de

capacitate � Palatul Cotroceni, ianuarie 2008

39

împotriva corup iei aprobat prin H.G. nr. 1346/31.10.2007), precum i din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor interna ionale referitoare la sistemul judiciar ori statutul jude-c torilor i procurorilor;

identi carea obliga iilor ce revin Con-siliului Superior al Magistraturii i Insti-tutului Na ional al Magistraturii cu privire la formarea profesional rezultate din dispozi iile legale în vigoare;

evaluarea activit ii de formare pro-fesional organizat de Institutul Na i-onal al Magistraturii, în perioada 2004 - 2007, i implicit a gradului de realizare a obiectivelor stabilite de c tre Institut în cele 4 strategii.

Analiza obliga iilor ce revin Con-I.siliului Superior al Magistraturii iInstitutului Na ional al Magistraturii cu privire la formarea profesionalcare reies din analiza documentelor strategice care con in angajamen-tele României rezultate din actul ader rii, în special cele rezultate din Planul de ac iune pentru înde-plinirea condi ionalit ilor din ca-drul mecanismului de cooperare i veri care a progresului realizat

de România în domeniul reformei sistemului judiciar i al luptei îm-potriva corup iei aprobat prin H.G. nr. 1346/31.10.2007, precum i din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor interna ionale referitoa-re la sistemul judiciar ori statutul judec torilor i procurorilor:

Raportul de ar din 27 iunie 2007pune un accent deosebit pe uni ca-rea practicii judiciare, ind realizat o prezentare detaliat cu privire la im-plementarea oric ror m suri necesa-re, inclusiv cele prev zute în Planul de ac iune al Consiliului Superior al Ma-gistraturii adoptat în iunie 2006, care s asigure interpretarea i aplicarea unitar a legii la nivelul tuturor instan-elor, urmând o consultare adecvat

cu judec torii practicieni, procurorii iavoca ii. În acest context, este men i-onat rolul Institutului Na ional al Magis-traturii în organizarea unor seminarii de formare în domeniul uni c rii practicii judiciare.O pondere însemnat în cuprinsul Ra-portului de ar din 27 iunie 2007 este alocat raport rii i monitoriz rii pro-gresului înregistrat în ceea ce prive tenoile coduri de procedur civil i pro-cedur penal .Planul de ac iune pentru îndepli-nirea condi ionalit ilor din cadrul mecanismului de cooperare i ve-ri care a progresului realizat de România în domeniul reformei sis-temului judiciar i al luptei împotri-va corup iei, aprobat prin H.G. nr. 1346/31.10.2007, cuprinde responsa-bilit i comune ale instan elor i parche-telor, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Na ional al Magistraturii i Mi-nisterului Justi iei cu privire la preg tireajudec torilor i procurorilor în domeniul uni c rii jurispruden ei, al aplic rii noilor coduri de procedur i în preg tirea

magistra ilor în solu ionarea cauzelor de criminalitate economico- nanciari corup ie.

Astfel, în cadrul condi ionalit ii 1 1.�Consolidarea transparen ei i e ci-en ei actului de justi ie, în special prin consolidarea capacit ii i responsabi-lit ii CSM. Raportarea i monitorizarea impactului noilor coduri de procedurcivil i penal .�, capitolul �Uni carea jurispruden ei�, este inclus m sura �Preg tirea judec torilor i procurorilor în domeniul uni c rii jurispruden ei� în cadrul c reia este prev zut continu-area organiz rii de seminarii în dome-niul uni c rii practicii judiciare, atât la nivel centralizat, cât i la nivelul cur ilorde apel, inclusiv în domeniul restituirii imobilelor na ionalizate.

Responsabili de implementarea 2.acestei m suri (cu termen de realizare anual, începând cu 2008) sunt: INM, cur ile de apel i Autoritatea Na ionalpentru Restituirea Propriet ilor.

În cadrul condi ionalit ii 3 �Con-3.tinuarea progreselor deja înregis-trate în procesul de investigare cu impar ialitate a faptelor de mare corup ie� este inclus capitolul �Asigurarea preg tirii profesiona-le specializate i a schimbului de bune practici� în cadrul c ruia sunt prev zute:

organizarea de seminarii comu-a.ne pentru judec torii, procurorii, poli i tii i speciali tii implica i în urm rirea i judecarea cauzelor de criminalitate economico- nan-ciar i corup ie � responsabili de implementare ind DNA, PICCJ, CSM i INM;continuarea dezvolt rii preg tirii b.profesionale a judec torilor, prin elaborarea i adoptarea unui plan de training anual în dome-niul combaterii corup iei, al rolu-lui i responsabilit ilor sistemului judiciar în societate � responsa-bili de implementare ind INM iCSM, indicatorii de performan în aceste domenii ind planurile de formare profesional întocmite, sesiunile de preg tire organiza-te, num rul de judec tori parti-cipan i.

Ceremonia de înmânare a decretelor de numire noilor judec tori i procurori, care au promovat examenul de capacitate � Palatul Cotroceni, ianuarie 2008

40

FORMARE PROFESIONAL

Pe de alt parte, r mân actuale i pen-tru perioada 2008 - 2011 direc iile de formare profesional a judec torilor i procurorilor (atât în ceea ce prive -

te formarea ini ial , cât i în ceea ce prive te formarea continu ) rezultate din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor interna ionale referitoare la sistemul judiciar ori statutul judec torilor i procurorilor.

Cu titlu exempli cativ, obliga ii pri-vind formarea profesional a jude-c torilor i procurorilor se reg sesc în:

Avizul nr. 4 al Consiliului Con-sultativ al Judec torilor Euro-peni (CCJE) referitor la formarea ini ial i continu a judec torilorla nivel na ional i european1;Carta european cu privire la statutul judec torului;Recomandarea nr. R (94) 12 a Comitetului de mini tri referi-toare la independen a, e caci-tatea i rolul judec torilor.

De asemenea, având în vedere statutul Institutului Na ional al Magistraturii de membru al Re elei de la Lisabona, cât i al EJTN � European Judicial Training Network (Re eaua Euro-pean de Formare Judiciar ), obli-ga ii privind formarea profesional (în special cu privire la cooperarea judici-ar ) revin Institutului Na ional al Magis-traturii i din documentele de referinale celor dou organisme de formare profesional europene.

II. Analiza obliga iilor ce revin Con-siliului Superior al Magistraturii iInstitutului Na ional al Magistraturii cu privire la formarea profesionalrezultate din dispozi iile legale în vigoare:Actele normative care reglementeazformarea profesional a judec torilori procurorilor sunt: Legea nr. 303/2004

privind statutul judec torilor i procuro-rilor, republicat , cu modi c rile i com-plet rile ulterioare; Regulamentul Insti-tutului Na ional al Magistraturii, aprobat prin Hot rârea CSM nr. 127/2007, cu modi c rile ulterioare; Regulamentul privind modul de desf urare a cursu-rilor de formare profesional continu a judec torilor i procurorilor i atestare a rezultatelor ob inute, aprobat prin Hot -rârea CSM nr. 322/2005.

Dispozi iile relevante cu privire la formarea profesional ini ial i con-tinu sunt cuprinse în art. 16 i 35 - 38 din Legea nr. 303/2004 privind statu-tul judec torilor i procurorilor, repu-blicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare.

Evaluarea activit ii de formare III.profesional organizat de Institutul Na ional al Magistraturii, în perioada 2004 - 2007, i implicit a gradului de realizare a obiectivelor stabili-te în cele 4 strategii elaborate de Institut:Pentru actualizarea strategiilor In-stitutului Na ional al Magistraturii iidenti carea obiectivelor i direc i-ilor principale de dezvoltare pentru perioada 2008 - 2011 s-a solicitat instan elor i parchetelor formula-rea de r spunsuri la urm toarele întreb ri:

Ce obiective identi cate în strategiile 1.aferente perioadei 2004 - 2007 r mânactuale pentru perioada 2008 - 2011?;

Ce alte obiective i direc ii de dezvol-2.tare considera i c ar trebui cuprinse în noile strategii ?;

La care dintre obiectivele strategiilor 3.din perioada 2004 - 2007 se apreciazc ar trebui s se renun e ?;

Indica i trei aspecte din activitatea 4.Institutului Na ional al Magistraturii apre-ciate ca pozitive;

Indica i trei aspecte din activitatea 5.Institutului Na ional al Magistraturii apre-ciate ca negative.

Institutul Na ional al Magistraturii a re-alizat Sinteza r spunsurilor primite la chestionarul transmis instan elori parchetelor referitor la actualiza-

rea strategiilor INM pentru perioada 2008 - 2011.

Sinteza r spunsurilor comunicate la întreb rile �Indica i trei aspecte din ac-tivitatea Institutului Na ional al Magistra-turii apreciate ca pozitive� i �Indica itrei aspecte din activitatea Institutului Na ional al Magistraturii apreciate ca negative� ofer o radiogra e a per-cep iei magistra ilor cu privire la acti-vitatea Institutului Na ional al Magistra-turii i permit realizarea unei evalu ri a activit ii Institutului, cu prec dere în ceea ce prive te formarea ini iali continu , prin prisma bene ciarilor

activit ii de formare organizat de c -tre Institut.Încercându-se o ierarhizare a r s-punsurilor comunicate de c tre in-stan e i parchete, în raport de pon-derea acestora din totalul r spun-surilor primite, prezent m în cele ce urmeaz r spunsurile la cele douîntreb ri care au avut o pondere majoritar în opiniile instan elor iparchetelor2:

Aspecte din activitatea Institutu-lui Na ional al Magistraturii apreci-ate ca POZITIVE:

Politica INMA. deschiderea manifestat fa de 1.opiniile magistra ilor (30%);

41

îmbun t irea rela iei cu presa i, 2.în general, a imaginii publice a justi iei; interes accentuat pentru câ tigarea i men inerea statu-tului i prestigiului magistra ilor (30%).

Formarea ini ialB.buna organizare a procesului de 1.formare ini ial (40%);utilizarea unor metode moderne 2.de formare ini ial la cele dou în-treb ri (30%);abordarea studiului dreptului, în 3.cadrul form rii ini iale, în princi-pal, dintr-o perspectiv practic(30%);

C. Formarea continupreocuparea pentru îmbun t irea1.continu a formelor de preg tireprofesional (90%); organizarea de seminarii atracti-2.ve care au ocazionat participarea unui num r mare de magistra i(90%);elaborarea documenta iilor de 3.bune practici, jurispruden i le-gisla ie european , relevante pen-tru seminarii; editarea de c r i, cur-suri i alte materiale informative, e în format electronic, e pe suport de hârtie (90%); cre terea calit ii procesului de 4.formare profesional continu iasigurarea accesului magistra ilorla ac iunile de formare continuîn func ie de propriile domenii de interes (70%); încercarea de a adapta cuno -5.tin ele magistra ilor la provoc rileactuale care li se adreseaz - ac-centul pus pe cunoa terea drep-tului comunitar i a practicii CEDO (70%);consultarea prealabil a magis-6.tra ilor cu privire la programele de formare continu , cât i cu privire la alte domenii de interes (50%); transparen a procedurilor de se-7.lec ie a magistra ilor pentru cursu-rile de formare continu (40%);utilizarea unor practici i metode 8.eciente de formare continu ; ac-centul se pune pe caracterul prac-tic al form rii profesionale; serio-zitatea manifestat în organizarea diferitelor activit i (40%);

nivel ridicat al competen ei în rân-9.dul formatorilor (40%);asumarea unor responsabilit i10.sporite, mai ales în domeniul drep-tului comunitar (40%);preocuparea pentru realizarea unei 11.viziuni omogene asupra dreptului; eforturi de uniformizare a jurispru-den ei prin preg tire unitar , atât în cadrul form rii ini iale, cât i a celei continue (40%).

D. Formarea formatorilor asigurarea unei proceduri obiecti-1.ve, transparente i publice de re-crutare a formatorilor (20%);selec ie riguroas a formatorilor 2.(20%).

E. Concursuri i examenedemersurile INM privind schimba-1.rea Regulamentului de admitere în profesia de magistrat (50%);exigen la admiterea în magistra-2.tur (40%).

Rela ii interna ionaleF. preocuparea pentru accesul tu-1.turor magistra ilor la burse, stagii, vizite în str in tate, cooperare cu magistra ii str ini (70%);deschiderea INM i integrarea în 2.structuri europene (60%).

Aspecte din activitatea Institutu-lui Na ional al Magistraturii apreci-ate ca NEGATIVE:

Politica INM i rela ii interna i-A. onale

lipsa de transparen a modului de 1.selec ie a magistra ilor, prin oferi-rea de burse, stagii, vizite în str -in tate, lipsa unor criterii clare de selec ie în acest sens (30%);implicarea redus în proiecte la 2.nivel regional (20%).

B. Formarea ini ialformarea ini ial nu pune su ci-1.ent accent pe formarea practic(50%);studierea unor materii f r mare 2.relevan pentru activitatea de ma-gistrat în num r de cursuri egal sau mai mare decât materii cu o mare importan practic (50%);utilizarea de c tre formatori din ca-3.drul form rii ini iale a unor metode

de evaluare care sunt apreciate de c tre auditorii de justi ie ca ind lipsite de obiectivitate (40%);comunicare de citar între auditori 4.i formatori (30%).

C. Formarea continunum rul prea mic de locuri pentru 1.activit ile de formare continu la nivel centralizat (40%); lipsa unor criterii transparente de 2.selec ie în vederea particip rii la aceste ac iuni (40%);insu cient de bine materializat3.transmiterea concluziilor semi-nariilor altor magistra i decât cei participan i la ac iunea respectiv(40%);lips de continuitate în preg tirea4.profesional (30%); insu cienta preg tire a judec torilor 5.care func ioneaz în cadrul sec iilor i completelor specializate (30%);

durata prea scurt a programelor 6.de formare (20%); neasigurarea la ac iunile de forma-7.re a unui num r de locuri egal cu num rul magistra ilor (20%);

Formarea formatorilor D. modul de selectare a formatorilor 1.(80%);lista de formatori pentru formarea 2.continu nu acoper toate do-meniile de formare propuse prin Programul de formare continudescentralizat (20%).

E. Concursuri i examenemodalitatea de concepere a su-1.biectelor i baremurilor care a de-terminat formularea de contesta ii(90%);noua modalitate de recrutare care 2.se concentreaz destul de mult pe capacitatea de memorare i mai pu in pe capacitatea de interpre-tare a normelor de drept având în vedere c a fost eliminat proba constând în rezolvarea unor cazuri practice (80%).

F. Formare continu descentrali-zat

programul de formare continu1.descentralizat nu î i atinge în-totdeauna scopul întrucât semi-nariile, ind organizate la nivelul

42

FORMARE PROFESIONAL

instan elor, nu reu esc s capteze întreaga aten ie a magistratului; seminariile se organizeaz la nivel de curte de apel, ind îngreunat contactul magistra ilor din cur i de apel diferite , ceea ce diminuea-z schimbul de opinii cu privire la practica judiciar (10%).

Aspecte administrative G.de cien în procesul de comuni-1.care cu instan ele (30%);comunicarea cu întârziere în teri-2.toriu a unor informa ii de interes general (20%).

Astfel cum se observ din ponderea indicat în dreptul ec rui r spuns, cele mai multe aprecieri negative au fost formulate cu privire la: modalitatea de concepere a subiectelor i baremurilor la concursurile / examenele organizate; modul de selectare a formatorilor, noua modalitate de recrutare a magistra ilor;lipsa caracterului practic al form rii ini-iale; modalitatea de evaluare a audito-rilor de justi ie.De i a primit cele mai pu ine critici, for-marea continu a primit aprecieri ne-gative cu privire la num rul insu cient de locuri pentru formarea continu cen-tralizat ; lipsa unor criterii transparen-te de selec ie în vederea particip rii la aceste ac iuni; insu cienta materializa-re a transmiterii concluziilor seminariilor altor magistra i decât cei participan i la ac iunea respectiv .

În ceea ce prive te celelalte trei întreb ri, analiza sintezei r spun-surilor instan elor i parchetelor a permis conturarea urm toarelorr spunsuri relevante:

Ce obiective identi cate în strategiile 1.aferente perioadei 2004-2007 r mân actuale pentru perioada 2008-2011 ?Sub acest aspect, marea majoritate a r spunsurilor primite de la instan e iparchete (90%) precizeaz c obiecti-vele indicate în strategiile aferente peri-oadei 2004 - 2007 r mân actuale.Sunt apreciate îns ca ind deose-bit de actuale urm toarele obiec-tive:

asigurarea unei bune preg tiri uni-forme la nivel na ional astfel încât judec torii din raza tuturor celor

15 cur i de apel s bene cieze de aceea i preg tire, obiectivul ge-neral ind uni carea practicii ju-diciare;ini ierea unui sistem care s permi-t punerea la dispozi ia magistra i-lor a informa iilor necesare privind modi c rile de mare impact prac-tic, drept comunitar i CEDO;formarea obligatorie a magistra-ilor cu func ii de conducere în

domeniul managementului judi-ciar;determinarea domeniilor de for-mare s se realizeze în continuare numai cu consultarea instan elor, parchetelor, societ ii civile, pre-cum i cu luarea în considerare a evalu rii form rii asigurate în anul anterior.

Ce alte obiective i direc ii de dez-2.voltare considera i c ar trebui cuprinse în noile strategii?R spunsurile comunicate de c treinstan e i parchete au identi cat ca posibile noi obiective ale stra-tegiilor INM urm toarele:

Politica INM i rela ii interna-A. ionale

intensi carea programului de 1.stagiu de preg tire la institu iisimilare din Europa ( 40%);intensi carea rela iilor cu facul-2.t ile de drept (20%);înt rirea cooper rii la nivel eu-3.ropean a magistra ilor (10%);dezvoltarea unui centru regio-4.nal de formare a judec torilori procurorilor pentru statele

din Balcani (10%); îmbun t irea imaginii sistemu-5.lui judiciar (10%);

Formarea ini ialB.regândirea modalit ii de for-1.mare a deprinderilor pentru au-ditorii de justi ie, prin introdu-cerea în planul de înv mânta unor discipline cu caracter preponderent practic (50%);reducerea duratei cursurilor 2.astfel încât cel de-al doilea an s e transformat în an de sta-giatur (30%);extinderea programelor care vi-3.zeaz asigurarea unei form ripluraliste i cre terea ponderii

activit ilor de formare care svizeze dezvoltarea abilit ilor nonjuridice speci ce profesiei de magistrat (managementul dosarului, tehnici de audiere a p r ilor, de redactare a ac-telor jurisdic ionale, rela ia cu p r ile, cu pre edintele instan-ei/conduc torul parchetului) (20%);responsabilizarea auditorilor 4.prin introducerea unor atribu iipe perioada efectu rii stagiului (10%);restructurarea perioadei de 5.formare astfel încât anul I scuprind cursuri intercalate cu stagii de practic pentru a fun-damenta op iunea auditorilor pentru una din cele dou acti-vit i (10%);

C. Formarea continudifuzarea la instan e i parche-1.te a materialelor dezb tute la seminariile de formare conti-nu organizate la nivelul INM pentru a cunoscute de ma-gistra ii care nu au participat la acestea (60%);cre terea importan ei acordate 2.form rii specializate (50%);organizarea unui num r mare 3.de seminarii pentru uni carea practicii judiciare (50%); INM ar trebui s î i propun s4.devin în mod efectiv un pro-duc tor de carte juridic actua-l i practic , pus la dispozi ia magistra ilor în format scris ielectronic (50%)dezvoltarea componentei de 5.formare on line (30%);aprofundarea cuno tin elor de 6.limbi str ine (30%);dezvoltarea componentei IT a 7.programului de formare conti-nu (30%).

D. Formarea formatorilor asigurarea unei proceduri 1.obiective, transparente i pu-blice de selec ie a formatorilor (80%);

E. Concursuri i exameneîmbun t irea activit ii de or-1.ganizare a concursurilor i exa-

Ceremonia de înmânare a decretelor de numire noilor judec tori i procurori, care au promovat examenul

de capacitate � Palatul Cotroceni, ianuarie 2008

43

menelor, prin selec ia riguroasa materiilor de concurs i a for-melor de desf urare (80%);cre terea num rului de lo-2.curi pentru formarea ini ial(70%);recrutarea unor magistra i care 3.s poat face dovada unor ca-lit i de logic juridic (70%);elaborarea unor regulamente 4.de concurs exibile care sasigure ocuparea integral a tuturor locurilor scoase la con-curs (70%);reforma sistemului de pro-5.movare în func ii de execu ie(50%);examenul de admitere pentru 6.persoanele cu vechime juridi-c s e conceput la acelea istandarde calitative cu exame-nul de admitere la INM (50%).

Aspecte administrative F. nalizarea procesului de trans-1.formare a bibliotecii INM într-un centru de resurse juridicede cien în procesul de co-2.municare cu instan ele (30%);

accesul pe baz de card a tu-3.turor magistra ilor la resursele bibliotecii (20%).

La care dintre obiectivele strategiilor 3.din perioada 2004-2007 se apreciazc ar trebui s se renun e ?În propor ie de 90%, în r spunsurile instan elor i parchetelor se apreciazc nu se impune renun area la vreunul din obiectivele anterioare, cu excep iaobiectivului privind perfec ionarea ma-gistra ilor în domeniul informatic (10% din r spunsuri).

R spunsurile primite la chestionarul transmis instan elor i parchetelor re-feritor la actualizarea strategiilor INM pentru perioada 2008 - 2011 au fost analizate în cadrul Grupului de lucru nr. 3 - Recrutare, promovare i forma-re profesional � i prezentate Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.Institutul Na ional al Magistraturii sinte-tizeaz aceste r spunsuri, iar proiec-tul documentului privind actualizarea strategiilor INM pentru perioada 2008 - 2011 va discutat într-un grup de lucru din care fac parte membri ai Con-siliului tiin i c al INM, reprezentan i ai

CSM i ai asocia iilor profesionale ale magistra ilor. Proiectul va plasat pe site-ul INM, pentru dezbatere publi-c , urmând ca ulterior s e redactatvarianta nal a strategiilor care va supus aprob rii Consiliului tiin i c al INM i apoi Consiliului Superior al Magistraturii.

1 În cuprinsul acestuia se men ioneaz c :�Independen a sistemului judiciar confermagistra ilor atât o serie de drepturi, cât i obliga ii et-ice, de a- i exercita rolul în mod diligent cu profesion-alism, aceasta presupunând dobândirea, p strarea i perfec ionarea unor abilit i profesionale de

excep ie. Este esen ial ca magistra ii s bene cieze de o preg tire profesional detaliat , aprofundat idiversi cat , astfel încât s poat s î i îndeplineascîndatoririle în mod satisf c tor. O astfel de preg tire este o garan ie a independen ei i impar ialit ii lor, în concordan cu exigen ele Conven iei pentru Protec ia Drepturilor Omului i a Libert ilor Funda-mentale. Formarea este o condi ie esen ial pentruun sistem judiciar care î i dore te s e respectat icare merit s e respectat. Încrederea societ ii în justi ie se va consolida dac magistra ii vor dovedi c de in cuno tin e aprofundate i diversi cate în alte domenii decât cele juridice, tehnice, respec-tiv în domenii de interes social sau în alte domenii care s le îmbun t easc propriile performan e icalit i umane i care s le permit o apropriere de justi iabili i o mai bun în elegere a cauzelor pe care le solu ioneaz �.

2 Procentele au fost stabilite ca pondere în totalul r spunsurilor primite de la instan e i parchete.

44

FORMARE PROFESIONAL

PRINCIPALELE COORDONATE ALE PROGRAMELOR DE

FORMARE CONTINU ÎN ANUL 2008

Formarea profesional conti-nu a judec torilor i procu-rorilor constituie garan ia in-dependen ei i impar ialit ii

în exercitarea func iei, ind instituitobliga ia judec torilor i procurorilor de a participa, cel pu in o dat la 3 ani, la programe de formare profesio-nal continu organizate de Institutul Na ional al Magistraturii, de institu ii de înv mânt superior din ar sau din str in tate ori la alte forme de perfec ionare profesional .În calitate de coordonator al activit ii de formare profesional continu a judec torilor i procurorilor organiza-t de c tre Institutul Na ional al Ma-gistraturii, Consiliul Superior al Ma-gistraturii aprob anual, la propune-rea Consiliului tiin i c al Institutului,Programul de formare profesionalcontinu al judec torilor i procuro-rilor.Pentru anul 2008, Programul de for-mare profesional continu a judec -torilor i procurorilor a fost aprobat prin Hot rârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 897/13 decembrie 2007.

Analizând contextul actual, ca-racterizat de necesitatea inten-sific rii m surilor rezultate din aderarea la Uniunea European ,printr-o infla ie legislativ cu mo-

dific ri fundamentale ale unor in-stitu ii de drept, printr-o nevoie accentuat de specializare a ma-gistra ilor i de unificare a prac-ticii judiciare, au fost stabilite în Programul de formare profesio-nal continu a judec torilor iprocurorilor urm toarele obiec-tive ale form rii continue pentru anul 2008, cu urm toarea ordine de prioritate:1. Preg tirea magistra ilor în vedereaasigur rii cuno tin elor necesare pen-tru ca sistemul judiciar românesc s e compatibil cu sistemele judiciare al statelor europene: drept comunitar, CEDO, cooperare judiciar interna io-nal în materie civil i penal ;

Uni carea practicii judiciare;2. Asigurarea unei form ri axate pe 3.

specializarea judec torilor i procu-rorilor, în concordan cu nevoile sis-temului;

Dezvoltarea abilit ilor non-juridi-4.ce specifice profesiei de magistrat prin crearea unei pun i de comuni-care eficiente între magistra i i so-cietate;

Implicarea judec torilor i procu-5.rorilor în dezvoltarea politicilor publice în justi ie;

Înt rirea cooper rii europene i re-6.gionale;

Asigurarea preg tirii judec torilor 7.i procurorilor admi i în magistratu-

r în condi iile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, republicat , cu modi -

c rile i complet rile ulterioare.

Este de men ionat c la elaborarea Programului de formare continu pen-tru anul 2008 au fost avute în vede-re inclusiv propunerile formulate de judec tori i procurori ca urmare a solicit rii adresate de c tre Institutul Na ional al Magistraturii în vederea actualiz rii strategiilor acestei institu-ii pentru perioada 2008 -2011.

Astfel, la întrebarea: �Ce alte obiective i direc ii de dezvoltare considera i c ar trebui cuprinse în noile strategii?�, în ceea ce pri-ve te formarea continu , judec -torii i procurorii au formulat su-gestii referitoare la:

cre terea importan ei acordate for-m rii specializate în cadrul form rii continue;

organizarea în cadrul form rii con-tinue a unor seminarii cu durat mailung , în vederea specializ rii ma-gistra ilor într-un anumit domeniu de activitate;

organizarea unui num r mai mare de seminarii pentru uni carea practi-cii judiciare;

dezvoltarea componentei de for-mare continu on-line;

Judec tor Carmen B lan,ef Birou formare profesional ,

Direc ia Resurse Umane i Organizare

45

Sugestiile magistra ilor î i g sesc oglindirea în modul în care au fost alese obiectivele de formare, dome-niile prioritare i modul în care pro-gramele de formare au fost conce-pute.Pân în prezent, pentru perioada de referin (ianuarie � aprilie 2008) Insti-tutul Na ional al Magistraturii a pro-gramat desf urarea unui num r de 103 seminarii de formare continu .

SELEC IAPARTICIPAN ILORSelec ia participan ilor la semi-nariile cuprinse în Programul de formare profesional continu al judec torilor i procurorilor pen-tru 2008, se va realiza de c tre In-stitutul Na ional al Magistraturii, pe baza op iunilor formulate de judec -tori i procurori.

În ceea ce prive te procedura de selec ie, Institutul Na ional al Magistraturii a precizat urm -toarele:

Fiecare judec tor sau procuror poate s opteze pentru cel mult trei seminarii de formare continuîn domeniile în care dore te s se specializeze sau în acele domenii în care simte nevoia dobândirii unor cuno tin e suplimentare.

În conformitate cu dispozi iile art.9 din Regulamentul privind mo-dul de desf urare a cursurilor de formare profesional continu a ju-dec torilor i procurorilor i ates-tare a rezultatelor ob inute, apro-bat prin Hot rârea Plenului Consi-liului Superior al Magistraturii nr. 322/2005, op iunile judec torilor iprocurorilor se transmit, prin inter-mediul conducerii instan elor i par-chetelor, dup analizarea i aproba-rea lor în colegiul de conducere al instan ei, respectiv parchetului, iar conducerile instan elor i parchete-lor au obliga ia de a lua m surile ce se impun pentru a permite judec -torului sau procurorului s participe la cursurile de formare profesionalcontinu , conform planific rii apro-bate de colegiul de conducere.

Institutul Na ional al Magistraturii va centraliza informa iile primite de la cur ile de apel i parchetele de pe lâng cur ile de apel i va pro-ceda la întocmirea listelor de parti-cipan i.Cu privire la întocmirea listelor de participan i, sunt de precizat urm toarele:

din 2005 INM beneficiaz de o baz de date cu to i judec torii iprocurorii, în care sunt înregistra-te ac iunile de formare continula care ace tia particip . Baza de date a fost completat cu toate in-forma iile de inute de INM pentru anii 2003 - 2007, înregistrându-se ac iunile de formare la care a par-ticipat fiecare magistrat în aceastperioad ;

informa iile primite de la cur ide apel i parchetele de pe lângacestea sunt introduse în baza de date i sunt centralizate, pentru -ecare seminar programat în anul 2008, urmând a se realiza o list cu to i magistra ii care au optat pentru acel seminar.

În cazurile în care num rul de op iuni dep e te num rul locu-rilor disponibile pentru un semi-nar se va proceda la selectarea participan ilor pentru acel semi-nar, urmând a avute în vedere urm toarele criterii de selec ieaprobate de Consiliul tiin i c al Institutului Na ional al Magistra-turii :

num rul de seminarii la care a 1.participat anterior magistratul, ur-mând a se da prioritate celor care nu au bene ciat de cursuri de for-mare în ultimii 3 ani;

competen a material a instan-2.ei de la care provine magistratul,

urmând a se da preferin magis-tra ilor care î i desf oar activita-tea în domeniul vizat de seminarul respectiv.

Pentru seminariile de practic neu-nitar sau cele care vizeaz dome-nii de interes pentru to i magistra ii, indiferent de specializarea ec ruia, se va încerca o cât mai bun distri-buire a locurilor la nivelul teritoriului

i pentru ca rezultatele (concluziile) seminarului s poat ajunge la toa-te cur ile de apel. Fiecare criteriu are alocat un anumit num r de puncte, ordonarea ma-gistra ilor în list realizându-se în func ie de punctajul ob inut. Pentru orice seminar, vor prefera i magis-tra ii care nu au mai bene ciat de formare în ultimii ani, urm rindu-se totodat reprezentarea echitabila tuturor cur ilor de apel i a tuturor parchetelor cur ilor de apel. Magistra ii care se vor reg si pe lis-tele de participan i a ate pe site-ul INM trebuie s con rme INM parti-ciparea la seminarul pentru care au fost selecta i cu cel pu in o lun îna-inte de desf urarea evenimentu-lui respectiv. În lipsa unei astfel de con rm ri, se va considera in rmatparticiparea i se va proceda la invi-tarea altor magistra i care au optat pentru acel seminar. Astfel, magis-tra ii care se a pe lista celor care au optat pentru un seminar, dar nu au fost inclu i în lista de participan i(punctajul ob inut nu le-a permis sse încadreze în num rul de locuri disponibile pentru o anumit ac iu-ne de formare) vor inclu i în mod automat în lista de rezerv , astfel în-cât, dac unul din magistra ii selec-ta i nu mai dore te sau nu mai poa-te s participe la seminar sau dacnu con rm în termenul indicat par-ticiparea sa la seminar, va invitat urm torul magistrat de pe lista de rezerv .1

1 Materialul a fost întocmit pe baza Programului de formare profesional continu a judec torilor i pro-curorilor pentru anul 2008, aprobat prin HCSM nr. 897/13 decembrie 2007, i a datelor comunicate de c tre Institutul Na ional al Magistraturii.

46

RESURSE UMANE

EFECTELE PREVEDERILOR ART. 18 ALIN. (7) I

ART. 24 ALIN. (2) DIN O.U.G. NR. 148/2005 PRIVIND SUS INEREA FAMILIEI ÎN VEDEREA

CRE TERII COPILULUI , CU MODIFIC RILE I

COMPLET RILE ULTERIOARE, ASUPRA STATUTULUI

JURIDIC AL JUDEC TORILOR I PROCURORILOR

Prin Legea nr. 7/2007, intrat în vigoare la data de 19 ianua-rie 2007, a fost aprobat , cu unele modi c ri i complet ri,

O.U.G. nr. 148/2005 privind sus inereafamiliei în vederea cre terii copilului.Printre alte complet ri aduse acestui act normativ, la art. 18 a fost introdus alineatul (7), potrivit c ruia, perioa-da concediului pentru cre terea co-pilului în vârst de pân la 2 ani sau de pân la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, constituie vechime în mun-c i în serviciu, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acord în raport cu aceasta.Anterior acestei reglement ri, înce-pând cu data intr rii în vigoare a Le-gii nr. 19/2000 privind sistemul pu-blic de pensii i asigur ri sociale, cu modi c rile i complet rile ulterioa-re, perioada concediilor men ionate nu se recuno tea ca ind vechime în munc i în func ie, având în ve-dere c pe durata acestui concediu, raportul de serviciu este suspendat, a a cum rezult din prevederile art. 51 din Codul muncii, precum i îm-prejurarea c perioada concediului pentru cre terea copilului nu consti-

tuie stagiu de cotizare, potrivit Legii nr.19/2000 (precum în cazul conce-diilor medicale), ci doar perioadasimilat acestuia.

I. ÎN CEEA CE PRIVE TEEFECTELE PREVEDERILOR ART. 18 ALIN.(7), MEN IONAT ANTERIOR, ASUPRA STATUTULUI JURIDIC AL JUDEC TORILOR IPROCURORILOR, APRECIEM CESTE NECESAR S DISTINGEM DUP CUM ESTE VORBA DE CONCEDII ÎNCEPUTE DUPMOMENTUL INTR RII ÎN VIGOARE A LEGII NR. 7/2007

I CONCEDII EFECTUATE ANTERIOR INTR RII ÎN VIGOARE A ACTULUI NORMATIV MEN IONAT SAU CELE AFLATE ÎN CURS DE DERULARE LA ACEST MOMENT.

Concediile începute dup intra-rea în vigoare a art. 18 alin.(7) din

O.U.G. nr. 148/2005, cu modi c -rile i complet rile ulterioarePotrivit art. 51 alin. (1) din Codul muncii, în situa ia concediului pen-tru cre terea copilului în vârst de pân la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pân la împlinirea vâr-stei de 3 ani, contractul individual de munc poate suspendat din ini ia-tiva salariatului .În conformitate cu prevederile art. 49 alin. (2) i (3) din acela i act nor-mativ, suspendarea contractului in-dividual de munc are ca efect sus-pendarea prest rii muncii de c tre salariat i a pl ii drepturilor de na-tur salarial de c tre angajator, iar alineatul (3) al aceluia i articol statu-eaz c pe durata suspend rii pot continua s existe alte drepturi iobliga ii ale p r ilor, decât cele ar tate, dac acestea sunt prev -zute prin legi speciale (�).A a cum rezult din dispozi iile le-gale enun ate, coroborate cu preve-derile art. 18 alin.(7) din O.U.G. nr. 148/2005, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, perioada con-cediului pentru cre terea copilului în vârst de pân la 2 ani sau, în cazul

Judec tor Monica Mihaela Stan,Direc ia Resurse Umane i Organizare

47

copilului cu handicap, pân la împli-nirea vârstei de 3 ani, început dupmomentul intr rii în vigoare a Le-gii nr. 7/2007, constituie vechime în munc i în serviciu, de vreme ce suspendarea raporturilor de muncprev zut de Codul muncii are ca efect numai suspendarea prest rii muncii de c tre salariat i plata sala-riului, iar alte drepturi, prev zute de legi speciale ( cum este cel regle-mentat de art. 18 alin.(7)), pot conti-nua s existe.

Concediile efectuate anterior in-tr rii în vigoare a actului normativ men ionat sau cele a ate în curs de derulare la acest moment Potrivit art. 15 alin. (2) din Constitu ia României, legea dispune numai pen-tru viitor, cu excep ia legii penale sau contraven ionale mai favorabile.Prin urmare, art. 18 alin. (7), men i-onat anterior, este aplicabil situa ii-lor juridice n scute dup momentul intr rii în vigoare a Legii nr. 7/2007, care a introdus aceast prevedere, respectiv concediilor începute dupdata de 19 ianuarie 2007.Dar, în conformitate cu prevede-rile art. 24 alin. (2) din O.UG. nr. 148/2005, cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, drepturile prev zute de prezenta ordonan de urgen se acord i persoanelor care, pân la data de 31 octombrie 2006, au rea-

lizat în sistemul public de pensii pe-rioade de stagiu de cotizare de cel pu in 10 luni în ultimele 12 luni anteri-oare datei na terii copilului.

În ceea ce prive te aceast dis-pozi ie legal , sunt posibile douinterpret ri.

Într-o interpretarea. , se poate considera c prevederea men-ionat are în vedere numai

drepturile b ne ti prev zute de acest act normativ, întrucât con-di ioneaz acordarea acestora de un stagiu minim de cotizare în sistemul public de pensii.Men ion m c O.U.G. nr. 148/2005, cu modific rile icomplet rile ulterioare, regle-menteaz urm toarele drepturi b ne ti: indemniza ia pentru cre terea copilului, stimulentulreglementat de art. 3 din ace-la i act normativ, care se acor-d persoanelor care sunt în-drept ite s beneficieze de indemniza ia pentru cre terea copilului i realizeaz venituri profesionale supuse impozitului pe venit i aloca ia de stat pen-tru copii.În m sura în care art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 148/2005, cu modi c rile i complet rile ul-terioare, se interpreteaz astfel, rezult c perioada concediilor

men ionate, efectuate anterior intr rii în vigoare a actului nor-mativ amintit sau cele a ate în curs de derulare la acest mo-ment, nu reprezint vechime în munc i în serviciu, neexistând în corpul acestui act normativ o alt prevedere tranzitorie în acest sens.

Într-o alt interpretare,b. la care achies m, se poate con-sidera c printre drepturile la care se refer textul de lege men ionat, este i cel reglemen-tat de art. 18 alin. (7) i anume dreptul ca perioada concediului pentru cre terea copilului s e recunoscut ca ind vechime în munc i în serviciu.

În sprijinul acestui punct de ve-dere se pot invoca urm toarele argumente:

Atunci când legiuitorul acestui act normativ a inten ionat ca în-tr-un articol s se refere numai la drepturile b ne ti care de-curg din acesta, a f cut distinc-ie în acest sens; spre exemplu:

art. 8 alin. (1) �Drepturile prev -zute de prezenta ordonan de urgen , reprezentând indemni-za ie, stimulent sau aloca ie de stat pentru copii, se acord , la cerere (�); art. 9 alin.(1) �Cere-rile pentru acordarea drepturilor prev zute de prezenta ordo-nan de urgen , reprezentând indemniza ie, stimulent sau alo-ca ie de stat pentru copii, i do-cumentele din care rezult în-deplinirea condi iilor legale de acordare a acestora se depun (�); art. 10 alin. (1) �Drepturi-le prev zute de prezenta ordo-nan de urgen , reprezentând indemniza ie i stimulent, se cu-vin i se pl tesc (�). Or, art. 24 alin. (2) nu face o asemenea distinc ie, astfel cse poate considera c , prin sin-tagma � drepturi prev zute de prezenta ordonan de urgen-

�, legiuitorul a avut în vedere toate drepturile prev zute în cu-prinsul actului normativ, inclusiv acela ca perioada concediului

Curtea de Apel Bucuresti

48

RESURSE UMANE

pentru cre terea copilului s e recunoscut ca ind vechime în munc i în serviciu.

Considerente de echitate, având în vedere c singurul in-terval de timp în care perioada concediului pentru cre terea copilului în vârst de pân la 2 ani nu a fost recunoscut ca -ind vechime în munc este ace-la cuprins între momentul intr -rii în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul de pensii iasigur ri sociale i acela al intr rii în vigoare a Legii nr. 7/2007 pentru aprobarea Ordo-nan ei de urgen a Guvernului nr. 148/2005 privind sus inerea familiei în vederea cre terii co-pilului.Prin urmare, se poate conside-ra c , prin alineatul în discu ie, legiuitorul a inten ionat crearea unei egalit i între persoanele care au bene ciat de concediul men ionat, în intervalul de timp ar tat, i cele care au avut un astfel de concediu anterior iulterior acestei perioade, evi-tând astfel o discriminare ne-justi cat .Achiesând la aceast din urminterpretare, se mai impune a men ionat c , în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modi -c rile i complet rile ulterioare, reprezint stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au pl tit contribu ii de asigur ri sociale în sistemul public din România.

În aceste condi ii, din corobora-rea acestui text, cu art. 24 alin. (2) i cu art. 18 alin. (7) din O.U.G. nr.

148/2005, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, rezult c , în m sura în care o persoan a pl -tit, pân la data de 31 octombrie 2006, contribu ii de asigur ri so-ciale timp de cel pu in 10 luni în ultimele 12 luni anterioare na te-rii copilului, perioada concediu-lui pentru cre terea copilului de care a bene ciat constituie ve-chime în munc i în serviciu.

II. REFERITOR LA NO IUNEA DE �VECHIME ÎN SERVICIU�, RECUNOSCUT DE ART. 18 ALIN. 7 DIN O.U.G. NR. 148/2005, CU MODIFIC RILE

I COMPLET RILE ULTERIOARE, APRECIEM CÎN CAZUL JUDEC TORILOR IPROCURORILOR SE IMPUN URM TOARELE PRECIZ RI:

Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i complet rile ulteri-oare, opereaz atât cu no iunea de �vechime în func ia de judec tor iprocuror� cât i cu cea de �vechime în magistratur �.Legisla ia special aplicabil jude-c torilor i procurorilor leag de cele dou concepte acordarea unor drepturi diferite ( spre exemplu, coe- cientul de multiplicare se acord în raport de vechimea în magistratur ,pe când majorarea indemniza iei de încadrare brut lunar se stabile te în func ie de vechimea în func ia de judec tor, procuror, personal asimilat acestora sau magistrat-asistent ).

Vechimea în magistratur repre-zint perioada în care judec torul sau procurorul, a exercitat oricare dintre func iile prev zute la art.86 din Legea nr.303/2004, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioa-re (judec tor, procuror, personal de specialitate juridic în fostele arbitra-je de stat, magistrat-asistent, auditor de justi ie, judec tor nanciar, jude-c tor nanciar inspector, procuror -nanciar, procuror nanciar inspector i consilier în sec ia jurisdic ional

a Cur ii de Conturi, gre er cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridic prev zut la art. 87 alin. (1), precum i perioada în care a fost avocat, notar, asistent ju-diciar, cadru didactic în înv mântul juridic superior acreditat, juriscon-sult, consilier juridic, o er de poli ie judiciar cu studii superioare juridi-ce, personal de proba iune cu studii superioare juridice sau în care a în-deplinit func ii de specialitate juridi-c în Institutul de Cercet ri Juridice al Academiei Române, Institutul Ro-mân pentru Drepturile Omului sau în

aparatul Parlamentului, Administra-iei Preziden iale, Guvernului, Cur ii

Constitu ionale, Avocatului Poporu-lui, Cur ii de Conturi, Consiliului Le-gislativ).Aceast no iune a fost introdus de legiuitor pentru a recunoa te jude-c torilor i procurorilor perioadele în care au exercitat i alte func ii de specialitate juridic , în vederea acor-d rii unor drepturi.

Vechimea în func iile de judec tor sau procuror reprezint numai peri-oadele în care persoana a exercitat func ia de judec tor sau procuror.Fa de cele ar tate i având cali-tatea de judec tor sau procuror la momentul intr rii în concediul pentru cre terea copilului, opin m c � ve-chimea în serviciu�, prev zut de art. 18 alin. (7) din O.U.G. nr. 148/2005, cu modi c rile i complet rile ulte-rioare, nu poate echivalent de-cât cu vechimea în func ia pe care o exercita persoana respectiv la momentul intr rii în concediu pentru cre tere copil, respectiv aceea de judec tor sau procuror, iar nu doar cu �vechimea în magistratur �, care este un concept mult mai larg.Bineîn eles c , apreciindu-se c este vechime în func ia de judec tor sau procuror, urmeaz a se considera caceast perioad reprezint i vechi-me în magistratur , fa de prevede-rile art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicat , cu modi c rile i com-plet rile ulterioare.

Analiza prezentat anterior a f cut obiectul notei nr. 4058/DRUO/2007 a Direc iei resurse umane i organi-zare a Consiliului Superior al Magis-traturii, cu privire la care a fost expri-mat un punct de vedere i de c tre Direc ia legisla ie, documentare icontencios.În edin a din data de 20 septembrie 2007, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii i-a însu it punctul de vedere men ionat, care este în sen-sul celei de-a doua variante de inter-pretare a art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 148/2005, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, prezentat anteri-or i al concluziei de la punctul II de mai sus.

49

RAPORTUL SEMINARULUI CU TEMA�IT ÎN ADMINISTRAREA SISTEMULUI JUDICIAR�BUCURE TI - 11 SEPTEMBRIE 2007

În data de 11 septembrie 2006 s-a organizat, la sediul Cur ii de Apel Bucure ti, seminarul cu tema �IT în administrarea sistemului judi-

ciar�, în cadrul Proiectului de înfr ire institu ional RO 04/IB/JHA-01 �Asis-ten pentru Consiliul Superior al Ma-gistraturii�.Acest proiect de înfr ire institu ionaleste nan at de Uniunea European ,partenerii proiectului Phare ind Româ-nia i Republica Federal Germania. Seminarul s-a desf urat cu participa-rea unui expert str in, domnul Richard Brenner, directorul Departamentului IT al Cur ii de Apel Koln i a domnului dr. Dieter Schlafen, consilier rezident de twinning. Din partea Consiliului Superior al Magistraturii au participat domnul Marius Dumitru, eful Biroului Informatic i domnul R zvan Marin, consilier de integrare european în ca-drul Direc iei de integrare european ,rela ii interna ionale i implementarea programelor Phare. În cadrul acestui seminar s-a urm rit familiarizarea participan ilor cu gama complet de aparatur modern IT folosit în administrarea justi iei, mai ales în ceea ce prive te administrarea personalului. Exper ii au ilustrat m -sura în care software-ul conven ional, ca de exemplu Microsoft Of ce, este folosit în administra iile lor i tipurile de software care au fost create supli-mentar pentru a acoperi nevoi speci-

ce. Ace tia au prezentat procesul de plani care i faza de implementare a introducerii tehnologiei IT în adminis-trarea justi iei, problemele ap rute în acest proces i rezultatele ob inute în procesul de reorganizare a administr -rii justi iei pe baza tehnicilor IT. Luând cuvântul, domnul Marius Dumi-tru, eful Biroului Informatic , a efec-tuat o prezentare referitoare la situa ia actual a sistemului IT în justi ie, la Consiliul Superior al Magistraturii, pre-cum i proiectele viitoare ce urmeazs e implementate.În ceea ce prive te situa ia actual a sistemului IT în justi ie, s-a abordat organizarea i structura, tehnica de calcul existent (sta ii PC, laptop-uri, servere, imprimante, instala ii audio, videoproiector, i UPS-uri), i infra-structura (re eaua MJ � WAN). Avan-tajele infrastructurii existente sunt in-terconectarea instan elor, utilizarea serviciilor de internet, email, transferul dosarelor electronice între instan e, asigurarea suportului pentru exportul datelor din ECRIS pe portalul instan e-lor, iar dezavantajele se refer în spe-cial la securitatea datelor.Referitor la implementarea programe-lor IT s-au f cut diferen ieri între folosi-rea softului pentru administrarea asu-pra dosarelor (ECRIS_CDMS modulele pentru managementul documentelor, repartizarea aleatorie a cauzelor, exe-cut ri civile, execut ri penale i sta-

tistic ), tehnologia folosit (ASP, SQL Server), soft pentru legisla ie (Lex Ex-pert, ECRIS_LLDS, Monitorul O cial), pachetul Microsoft Of ce (Microsoft WORD, Microsoft EXCEL, Microsoft ACCESS, Microsoft OUTLOOK), se-curitate Internet (Bit Defender, Inter-net Explorer, Outlook Express, Yahoo Messenger) i altele (apostil , exper i, traduc tori, asocia ii, funda ii i fede-ra ii, concursuri pentru INM si SNG, statistic , buget, i tehnologii precum LOTUS, ASP, ASP.NET, FOX, VISUAL FOX).În vederea implement rii programelor IT pentru lucr rile Consiliului Superi-or al Magistraturii se folose te softul EMAP, prin modulele de map elec-tronic i managementul documente-lor, precum i tehnologia ASP i SQL Server, dar se utilizeaz i alte softuri precum EUROLEX i Monitorul O cial pentru legisla ie, Bit Defender, Nod 32 i Norton Antivirus pentru antivirus i

Microsoft WORD, Microsoft EXCEL, Microsoft ACCESS, Microsoft OU-TLOOK pentru activitatea aparatului tehnic � administrativ.Softul EMAP � map electronic � are ca obiectiv principal consulta-rea lucr rilor Plenului CSM în formelectronic , iar ca obiectiv secundar reducerea volumului de munc a Ser-viciului sinteze i preg tirea lucr ri-lor edin elor Consiliului Superior al Magistraturii, reducerea costurilor cu

Consilier de afaceri europene R zvan Alexandru Victor MARIN,Direc ia afaceri europene, rela ii interna ionale i programe

MANAGEMENT JUDICIAR

coala Na ional de Gre eri

50

MANAGEMENT JUDICIAR

materialele, ob inerea unor rapoarte statistice, consultarea lucr rilor Ple-nului i ale Sec iilor din intranet i in-ternet. Prin utilizarea EMAP se pot efectua iredactarea hot rârilor Plenului i ale Sec iilor CSM, realizarea ordinii de zi ia ordinii de zi solu ionate, urm rirea is-toricului unei lucr ri, arhivarea electro-nic a lucr rilor, sperându-se ca, prin obiectivele noi ale acestui program, sse permit i exportul automat al hot -rârilor, ordinii de zi i al ordinii de zi so-lu ionate pe site-ul CSM i implicarea tuturor departamentelor ce contribuie la realizarea lucr rilor Plenului.S-a realizat proiectarea unui sistem integrat de gestiune a documentelor i a uxurilor de documente, REGIS-

TRY, având ca obiective: îmbun t i-rea organiz rii interne prin stabilirea i respectarea unor uxuri interne de

lucru i controlul proceselor interne prin identi carea blocajelor în ciclul de prelucrare intern a documente-lor i examinarea stadiului în care se a documentele, precum si imple-mentarea la nivelul instan elor, pentru activitatea colegiul de conducere, a softului EMAP.Prin tehnologia Active Directory, apli-cat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Na ional al Magistraturii i al Scolii Na ionale de Gre eri, se urm re te realizarea unui management centralizat i im-plementarea software-ului pentru Sys-tem Center Con guration Manager, System Center Operations Manager, Of ce Communications Server i Of -ce Communicator.Aplica iile dedicate utilizate de Con-siliul Superior al Magistraturii includ Mediafax (pentru furnizarea informa-iilor necesare Biroului de informare

public i rela ii mass-media), SMIS (pentru managementul proiectelor cu nan are extern ), Benzina (pentru eviden a consumului de combustibil), Prosys (pentru eviden a contabil ibugetar � corespondentul aplica iei ZBuget), Unisal (pentru calculul drep-turilor b ne ti) i EuroLex (baz de date legislativ ).

Portalul EMAP (http://10.1.40.133/emap) este format din mai multe module, dup cum urmeaz :

Map electronic : ordinea de zi, ordinea de zi solu ionat , preg tirea edin elor Plenului, ale Sec iei pentru

judec tori i ale Sec iei pentru procu-rori;

Legisla ie la zi: Monitorul O cial la zi (con ine o scurt descriere, con inu-tul pe larg, în format .pdf.) i legisla ia speci c domeniului IT;

Agenda electronic : personalul Consiliului, personalul instan elor iparchetelor;

Eviden a IT: aplica ii software, echipamente hardware, echipamen-te disponibile;

Pontajul electronic: gestionarea prezen ei, gestionarea orelor supli-mentare, gestionarea concediilor;

Registry: managementul lucr rilori al documentelor în sistem de nu-

m r unic.Site-ul Consiliului, accesibil pe adresa http://www.csm1909.ro, urmeaz s e restructurat pentru a area auto-mat a informa iilor introduse pe site în ultimele 7 zile, a area automata agendei pre edintelui i a vicepre-edintelui, a area în prima pagin a

sec iunilor de interes major, precum i preluarea automat a informa iilor

speci ce din portalul EMAP (prelua-rea ordinii de zi, preluarea ordinii de zi solu ionate, preluarea hot rârilor CSM cu semn tura electronic ).Forumul Consiliului, accesibil pe adre-sa http://forum.csm1909.ro, este func ional i con ine sec iuni precum

cariera magistratului (sistemul actual de promovare, ocuparea func iilor de conducere, modul de organizare, re-levan a i obiectivitatea concursurilor organizate de CSM, formarea profesi-onal continu , r spunderea discipli-nar , r spunderea material , evalua-rea activit ii profesionale, delegarea în func ii de conducere, deta area itransferul judec torilor i procurorilor, uni carea jurispruden ei) i purt tori de cuvânt. De asemenea, anumite selec ii ale discu iilor de pe forum ur-meaz s e publicate în revista CSM la rubrica �Dialog cu cititorii�.Alte aspecte ale prezent rii au vizat sistemul ECRIS 2007 pentru manage-mentul documentelor (îmbun t irea i migrarea componentelor existente /

dezvoltarea i implementarea unor noi componente) i sistemul RMS � mana-gementul resurselor umane, materia-le i nanciare (bene ciarii sistemului / componentele sistemului / schema opera ional / fazele sistemului RMS).

În ceea ce prive te sistemul ECRIS 2007 pentru managementul docu-mentelor se vor efectua urm toa-rele demersuri:

migrarea la tehnologia .NET 2.0 a componentelor: ECRIS CDMS Instan-e, ECRIS CDMS Parchete, Registry,

Portalul Instan elor;adaptarea sistemului EVDET în ve-

derea realiz rii interoperabilit ii cu ECRIS 2007;

http://10.1.40.133/


http://forum.csm1909.ro

51

integrarea aplica iilor utilizate de DNA i DIICOT în ECRIS CDMS Par-chete;

dezvoltarea i implementarea unor noi componente (Proba iunea / Statis-tic pentru ministere i CSM);

rapoarte statistice: indicele de ca-sare / volumul de activitate / dosare vechi în sistem / redact ri restante (frecven a de amânare, operativitate complet, operativitate instan , dosare ie ite din termenul de arhivare, tra c de persoane, tra c de droguri, discri-minare, corup ie, violen a în familie).Pentru implementarea sistemului RMS � Managementul resurselor umane, materiale i nanciare au fost desem-na i drept bene cari Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, Ministerul Justi iei,Ministerul Public i Consiliul Superior al Magistraturii.RMS System este format din urm toare-le componente: resurse nanciare (FI), resurse umane (HR), sistem de mana-gement al informa iilor (MIS), rela ii cu publicul (PR), managementul produc iei (PM). Pentru componenta MIS � sistem de management al informa iei au fost speci cate o serie de cerin e tehnice precum: analiza asupra pl ilor/înca-s rilor, informa ii privind situa ia nan-ciar , investi ii, inventar, bilan , analize nanciare zilnice, s pt mânale, lunare, trimestriale, anuale, informa ii privind centrele organiza ionale, centrele de cost, tipuri de cost, persoanele respon-sabile cu derularea achizi iilor.Reprezentan ii IT din cadrul Cur ii de Apel Bucure ti au precizat c posturile scoase la concurs pentru speciali ti IT nu se ocup pentru c salarizarea nu este corespunz toare cu respon-sabilit ile din a postului. Totodat ,s-a men ionat c este necesar s se modi ce cadrul legislativ pentru a se elimina acele cerin e de angajare care nu permit aducerea unor noi specia-li ti în sistemul judiciar. Alte probleme sesizate de participan i s-au referit la încadrarea necorespunz toare a gre- erilor � informaticieni, în sensul c li s-au repartizat sarcini privind arhiva-rea documentelor i s-a ar tat c este necesar s se elaboreze un statut al informaticianului (domnul Marius Dumi-tru, eful Biroului Informatica din cadrul CSM a propus în in area unui grup de lucru pentru aceast tema).

Concluziile referitoare la tehnica de calcul existent au ar tat c instan-ele sunt dotate cu echipamente mo-

derne, sunt asigurate premisele ex-ploat rii aplica iilor speci ce i trebuie continuat procesul de perfec ionare a personalului IT în domeniul exploat rii echipamentelor.Concluziile referitoare la infrastructura actual men ioneaz c instan ele sunt conectate la re eaua WAN i sunt asi-gurate premisele exploat rii aplica iilorspeci ce. Totu i, de i exist serviciul de po t electronic , o mare parte din personal nu îl utilizeaz ; de asemenea, trebuie create proceduri opera ionalede securitate i trebuie continuat pro-cesul de perfec ionare a personalului IT în domeniul securit ii datelor.

Prezentarea efectuat de expertul str -in, domnul Richard Brenner, directorul Departamentului IT al Cur ii de Apel Koln s-a concentrat asupra structurii sistemului informatic din Landul Rena-nia de Nord � Westfalia, a organiz rii serviciilor de IT, a infrastructurii IT i a procedurilor IT.Sistemul judiciar al Landului Renania de Nord � Westfalia este alc tuit din 350 de loca ii cu 150 de sedii secun-dare, implicând 40.000 de persoane, dintre care 28.000 sunt aronda i unor posturi de lucru cu monitoare.Organizarea IT cu structurile cen-trale implic o comisie IT, un centru IT de consultan , un centru tehnic, un centru de validare, precum i un o ciu central de achizi ii IT (OCAIT), dar exist i grupe de proiect pentru proceduri, departamente de asistencolectiv , asisten i IT pentru utilizatori, sisteme i aplica ii i un service IT local pentru instan e i parchete.Sarcinile telefonului de consultanIT (TelConsIT) presupun acordarea de consiliere telefonic utilizatorilor, înregistrarea apelurile de anun are a defec iunilor, remedierea/urm rirea problemelor, informarea structurilor competente pentru înl turarea defec-iunii, constituirea / între inerea unei

baze de date cu solu ii, înregistrarea i consemnarea problemelor la nivel

central, acordarea sprijinului direct irapid, urm rirea remediului aplicat, precum i evaluarea central a proble-melor pentru m suri preventive.

Sarcinile Centrului Tehnic (CT) implicmonitorizarea la distan i administra-rea serverelor i componentelor re elei,anun area, consemnarea i înl turareadefec iunilor de operare, supraveghe-rea tuturor procesele centrale de ope-rare (de exemplu: tra cul de date).Sarcinile Centrului de validare al Justi i-ei presupun veri carea existen ei com-patibilit ii între hard i soft, declararea operabilit ii, alc tuirea pachetelor de softuri validate în vederea distribuirii automatizate în teritoriu, efectuarea analizei de pia .Sarcinile O ciului Central de Achizi ii IT sunt executarea i derularea livr ri-lor i serviciilor necesare în domeniul IT pentru sistemul judiciar al landului, contractarea pentru Ministerul Justi i-ei sau instan e(ordonatori secundari de credite) în domeniul hardware (PC, server, imprimante, router, videopro-iector), software (Microsoft, Oracle, Adobe), cursuri de formare, servicii de dezvoltare i între inere software i su-port, consumabile IT (toner, cerneal ,medii de stocare), sisteme electronice de comand (eZIB / eZIB2).Service-ul IT local urm re te degreva-rea speciali tilor IT de sarcinile simple, prin îndeplinirea în cadrul instan elor i parchetelor a acelora cu caracter

recurent, controleaz spa iul pentru servere, schimb banda pentru back-up, arhiveaz i recupereaz datele, schimb componentele i accesoriile f r � uruburi�, asigur suport local pentru asisten ii IT în cazul remediilor u oare pentru defec iuni i restartarea componentelor active de re ea.Infrastructura IT în justi ia landului RNV grupeaz 170 institu ii ale justitiei, cu circa 28.000 posturi de lucru cu moni-tor, 700 de servere în func iune, toate institu iile ind cuprinse în re ea i to iutilizatorii având acces la servicii co-mune de infrastructur ; exist puncte centrale (30 de puncte centrale pentru asigurarea serviciilor de infrastructurprecum comunicare e-mail i fax, ac-ces internet/ intranet ISA i depozitul pentru distribuirea de software SMS) i satelit (150 de puncte satelit pentru

servicii de iere i imprimare- le and print services i managementul pos-tului de lucru SMS).Re eaua de Administrare a Landului (RAL), format din 650 de institu ii din

52

MANAGEMENT JUDICIAR

diferite domenii, ofer bene ciarilor din cadrul landului o infrastructur pentru comunicare i este operat de c tre O ciul pentru prelucrarea datelor istatistic al landului RNV. RAL este constituit din noduri de re ea repar-tizate regional pe teritoriul RNV, cu o structur interconectat i cu redun-dan e, pentru a permite o mai bunrepartizare a sarcinii i pentru a asi-gura existen a datelor în cazul unei întreruperi.Prestatori de servicii pentru justi ie sunt operatorii landului RNV pentru servicii IT (O ciul landului pentru pre-lucrarea datelor i statistic OPDS i Centrul de calcul comun regional Ha-gen - CCCR Hagen) i prestatori de servicii din domeniul privat.Centrul de calcul comun regional Ha-gen are ca domenii principale de acti-vitate dezvoltarea aplica iilor, dezvolta-rea de aplica ii IT pentru diferite medii de sistem, consilierea i formarea utili-zatorilor i produc ii pentru centrul de calcul i tehnica de sistem, derularea produc iei de aplica ii IT (de anvergu-r ), asigurarea func ion rii calculatoa-relor i a re elelor.Prestatorii din domeniul privat dezvolti între in proceduri IT, livreaz hardwa-

re, cedeaz i între in software, livrea-z consumabile pentru IT i asigurcursuri de formare.Re eaua de Administrare a Landului dispune de diverse mecanisme de si-guran precum rewall, program an-ti-virus i ltru spam,.pentru protec ia împotriva pericolelor din internet. Salvarea datelor (back-up) se face zilnic pentru toate serverele de iere, - toate serverele de mail i bazele de date, dar nu se salveaz datele de pe posturile de lucru.Protec ia anti-virus este instalat pe toate serverele i posturile de lucru, este asigurat actualizarea centraliza-t a programelor anti-virus i este po-sibil actualizarea zilnica pentru toate posturile de lucru i servere.Noi c ile de progres sunt reprezentate de centralizarea serviciilor, continua-rea consolid rii serviciilor de server, centralizarea aplica iilor de specialitate i promovarea serviciilor de terminal

având ca obiective p strarea tuturor serviciilor de server într-o loca ie cen-tral i utilizarea de �thin-clients�.

Oferta informa ional a Landului Renania de Nord Westfalia se con-cretizeaz prin portalul de internet www.justiz.nrw.de, prezen a pe inter-net a numeroase instan e, parchete, penitenciare i alte structuri ale justi iei(ex. www.olg-koeln.nrw.de), baza de date de jurispruden www.nrwe.de,în tiin ri online în materia insolven ei, a area termenelor de vânzare prin licita ie ca m sur de executare silit� în Internet.NRWE - baza de date de jurispruden-

online, poate accesat gratuit pe Internet, de c tre orice persoan , in-clude toate hot rârile instan elor din RNV fa de care exist un interes pu-blic (anonimizate/integral) i con ine 30.000 de hot râri, ind accesat de 110.000 ori (la sfâr itul anului 2005).Aplica iile pentru ob inerea de infor-ma ii sunt reprezentate de Cartea Funciar în format electronic � So-lumStar, Registrul Comer ului, Regis-trul Cooperativelor, Parteneriatelor ial Asocia iilor în format electronic � RegisSTAR. În Landul Renania de Nord � West-falia se folosesc aplica ii electronice pentru cereri i plângeri, exist o pro-cedur de divor desf urat în for-mat electronic la Judec toria Olpe, coresponden electronica între p r ii instan de drept nanciar începând

din 01.01.2004, precum i o procedurautomatizat de soma ie prin interme-diul instan ei (PAS).Procedura de arhivare din Landul Re-nania de Nord - Westfalia presupune micro lmarea tuturor dosarelor na-lizate, numai dup pronun area unei hot râri de nitive i irevocabile, iar su-portul pe hârtie este distrus. Dac ulte-rior arhiv rii este necesar consultarea dosarului, acesta poate retip rit prin consultarea arhivei de micro lme.

Ca urmare a discu iilor purtate în cele dou zile ale seminarului, a prezent rilor f cute de reprezen-tantul Consiliului Superior al Ma-gistraturii, domnul Marius Dumitru,

eful Biroului Informatic , de ex-pertul str in, domnul Richard Bren-ner, directorul Departamentului IT al Cur ii de Apel Koln, de domnul dr. Dieter Schlafen, consilier rezi-dent de twinning i de c tre par-

ticipan ii la discu ii s-au formulat urm toarele concluzii, analizate în cadrul edin ei Plenului CSM din data de 04 octombrie 2007:

personalul din domeniul IT din ca-drul instan elor din România este insu- cient i s-au f cut solicit ri la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii ial Ministerului Justi iei pentru supli-mentarea de posturi în vederea rea-liz rii arhiv rii electronice (men iune din partea reprezentan ilor IT ai Cur ii de Apel Bucure ti);

sunt necesare structuri consultative care pot contribui cu succes la unifor-mizarea practicilor informatice;

sarcina comisiei pentru implemen-tarea structurii informatice este ca obiectivele formulate în strategie s se reg seasc într-un concept coerent;

pentru punerea la dispozi ie în mod ecient a hardware-ului existent este nevoie mai ales de un concept de execu ie pentru viitoarele aplica ii de specialitate, operarea corect a tehno-logiei informa iei, folosirea judicioasa structurii de personal;

la dezvoltarea aplica iilor de speci-alitate ar trebui s se plece de la prin-cipiul fundamental c IT-ul urm re te organizarea; acest principiu înseam-n inclusiv c , la început, vor trebui analizate domeniile în care ar trebui implementate aplica iile de speciali-tate, urmând s se stabileasc dacaceste departamente, zone ale justi ieitrebuie optimizate din punct de vedere al organiz rii;

comisia pentru implementarea structurii informatice ar trebui s aibatribu ii în uniformizarea procedurilorde specialitate la toate instan ele;

pe baza bunelor experien e ob inu-te în Renania s-ar putea recomanda crearea unui grup de lucru pentru e-care procedur de specialitate, spre exemplu, procedura ECRIS; sarcina acestei comisii format din speciali ti IT i magistra i ar asigurarea aplic rii unitare a sistemului;

conform experien elor din Ger-mania, o asemenea concentrare pe o aplica ie este necesar deoarece paleta de activit i ar prea larg , iar specializarea este inevitabil , pentru a putea concentra setul de cuno tin edobândite.

http://www.justiz.nrw.de

http://www.olg-koeln.nrw.de

http://www.nrwe.de

53

ASPECTE DIN JURISPRUDEN A SEC IILOR

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

ÎN MATERIA R SPUNDERII DISCIPLINARE A

JUDEC TORILOR I PROCURORILOR (III)

Abaterea disciplinar prev zutde art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare,

- exercitarea func iei cu rea-credin sau grav neglijen ,dac fapta nu constituie infrac iune.

Întrune te elementele constitutive ale abaterii disciplinare prev zute de dispozi iile art. 99 lit. h din Legea 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, fapta jude-

c torului de a nu întocmi de îndatminutele în cauzele r mase în pronun-are, consemnând numai pe coperta

dosarelor literele �A� pentru solu iile de admitere i �R� pentru solu iile de respingere i trecând în condica de edin doar men iunea �HOT�, f r

datele esen iale din minut , precum i fapta de a sc dea hot rârile din

Registrul de eviden a hot rârilor ca ind redactate în concept, f r ca acest lucru s corespund realit ii.

Comisia de disciplin pentru jude-c tori, în temeiul prevederilor art. 45 alin. 1 i ale art. 46 alin. 7 din Legea nr. 317/2004 privind Consi-

liul Superior al Magistraturii, re-publicat i modi cat , a exerci-tat ac iune disciplinar , solicitând sanc ionarea judec torului care:

nu a întocmit de îndat minutele în cauzele r mase în pronun are, con-semnând numai pe coperta dosarelor literele �A� pentru solu iile de admite-re i �R� pentru solu iile de respinge-re, iar în condica de edin trecând doar men iunea �HOT�, f r datele esen iale din minut ;

a sc zut hot rârile din Registrul de eviden a hot rârilor ca ind redac-tate în concept, f r ca acest lucru s corespund realit ii.

În concret s-a re inut c judec torul, într-un num r de 76 cauze r mase în pronun are, nu a întocmit de înda-t minutele i a trecut în condica de edin doar men iunea �HOT�, în-

c lcând, astfel, dispozi iile Codului de procedur civil , înscrise în art. 258 alin.(1), care prev d c �dupce s-a întrunit majoritatea, se va în-tocmi de îndat dispozitivul hot rârii care se semneaz , sub sanc iunea nulit ii, de c tre judec tori� i în art. 103 alin.(1), potrivit c rora �pre e-dintele completului (�) va trece în condica de edin , înainte de pro-nun area în edin public , solu iile, consemnând numai datele esen iale

din minut (�)�, precum i dispozi iile din Regulamentul de ordine interioaral instan elor judec tore ti, aprobat prin Hot rârea Plenului Consiliului Su-perior al Magistraturii nr. 159 din 24 septembrie 2004, ce era în vigoare în perioada care a f cut obiectul cerce-t rii disciplinare. De asemenea, s-a mai re inut c ju-dec torul a sc zut, din Registrul de eviden a redact rii hot rârilor, doudosare ca ind redactate hot rârile în concept, de i acest lucru nu se în-tâmplase nici pân la data efectu rii controlului care a declan at cerceta-rea disciplinar . Sec ia pentru judec tori, pe baza probelor administrate, a apreciat cjudec torul i-a exercitat func ia cu grav neglijen , întrucât întocmirea cu întârziere a minutelor i lipsa din condica de edin a datelor esen ia-le din minut au avut consecin e atât asupra activit ii gre erului de edincare s-a a at în imposibilitatea de a- iîndeplini în termen obliga iile ce-i reve-neau dup momentul pronun rii unei hot râri, cât i asupra p r ilor ce au lipsit de la pronun are i care au fost puse în situa ia de a nu a a în timp scurt solu ia adoptat în cauz .În motivarea hot rârii s-a mai re inut c , prin neconsemnarea în condica de edin a datelor esen iale din mi-

Procuror dr. Tamara Manea,Inspector-Inspec ia judiciar

R SPUNDERE DISCIPLINAR

54


nut , judec torul a creat suspiciunea c ar putea reveni asupra solu iilor pronun ate. În consecin , ac iunea disciplinar a fost admis 1, judec torul ind sanc-ionat cu avertisment pentru comi-

terea abaterii disciplinare prev zute de dispozi iile art. 99 lit. h din Legea 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare.

Hot rârea a r mas irevocabil prin neexercitarea c ii de atac.

Abaterea disciplinar prev zutde art. 99 lit. g din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, - refuzul nejusti cat de a îndeplini o îndatorire de serviciu.

Fapta judec torului de a nu solu iona dosarele penale cu care fusese legal învestit prin dispozi ia instan ei de con-trol judiciar, concretizat atât în refuzul de primire a acestora, cât i în formu-larea repetat a unor cereri de ab ine-re, cu consecin a întreruperii cursului judec ii, pe o durat aprecia bil de timp, întrune te elementele constitu-tive ale abaterii disciplinare prev zute de art. 99 lit. g din lege.

Comisia de disciplin pentru jude-c tori, în temeiul prevederilor art. 45 alin.(1) i ale art. 46 alin.(7) din Legea nr. 317/2004 republicat i modi ca-t , a exercitat ac iune disciplinar ,solicitând sanc ionarea judec torului care a refuzat primirea unui num r de 4 dosare penale ce-i fuseser reparti-zate, formulând cereri repetate de ab-inere cu aceea i motivare, de i, cu

privire la aspectele invocate, instan ade judecat , într-o prim cerere de ab inere, hot râse c judec torul nu se a în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prev zute de lege. În concret, s-a re inut c , dup ca-sarea unei sentin e prin care se dis-pusese trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urm ririi penale, instan a de recurs a trimis cauza la aceea i instan de fond în vederea continu rii judec ii.Dup înregistrarea în eviden ele in-stan ei, gre erul registrator a proce-

dat la înaintarea dosarului completu-lui ini ial învestit pentru stabilirea ter-menului de continuare a judec ii idispunerea m surilor preg titoare.Judec torul a refuzat primirea dosa-rului. Urmare a acestui refuz dosarul a fost prezentat pre edintelui instan-ei care a xat termen pentru continu-

area judec ii la acela i complet.Judec torul a formulat cerere de ab-inere cu motivarea c se a în cazul

de incompatibilitate prev zut de art. 47 alin.(1) din Codul de procedurpenal , întrucât a pronun at în cauzsentin a prin care a dispus restituirea dosarului la procuror în vederea refa-cerii urm ririi penale.Cererea a fost respins de comple-tul de judecat învestit cu judecarea incidentului procedural, cu motiva-rea c judec torul nu s-a pronun at asupra fondului cauzei, pentru a-i aplicabile dispozi iile art. 47 alin.(1) teza ultim din Codul de procedurpenal .La urm torul termen, judec torul a formulat o nou cerere de ab inere, invocând prevederile art. 47 alin.(1) i (2) din Codul de procedur pena-

l , precum i art. 6 paragraful (1) din Conven ia European a Drepturilor Omului.

i de aceast dat instan a a respins cererea de ab inere re inând, pe de o parte, c , în ceea ce prive te motivul de ab inere prev zut de art. 47 alin.(1) din Codul de procedur penal ,instan a s-a mai pronun at printr-o în-cheiere anterioar , existând astfel au-toritate de lucru judecat, iar, pe de altparte, c participarea judec torului ti-tular la solu ionarea cauzei nu ar afec-ta garan iile de independen de care trebuie s se bucure un tribunal.Cauza a revenit aceluia i complet de judecat , îns pre edintele a formulat o a treia cerere de ab inere invocând acelea i motive.Cererea a fost din nou respins cu motivarea c instan a s-a pronun at asupra cazurilor de incompatibilitate invocate, existând astfel autoritate de lucru judecat.Situa ii identice, din punct de vede-re al formul rii cererilor de ab inere, cât i al argumentelor care au stat la baza respingerii acestora, se reg -sesc i în alte 3 dosare.

Sec ia pentru judec tori, analizând pro-bele administrate în cauz , a apreciat c judec torul a înc lcat standardele de conduit impuse de dispozi iile art. 12 i 13 din Codul deontologic.S-a considerat c atitudinea culpa-bil a judec torului nu a rezidat din num rul cererilor de ab inere formu-late, ci din faptul c , dup respinge-rea acestora, a continuat s formu-leze altele, invocând acelea i cazuri de incompatibilitate, înc lcând astfel autoritatea de lucru judecat.Ap rarea judec torului potrivit c reia s-a ab inut în mod repetat de la solu-ionarea cauzei întrucât a apreciat c

participarea sa la judecat ar afecta garan iile de independen de care trebuie s se bucure un tribunal, a fost înl turat de Sec ie. S-a moti-vat c judec torii nu se pot prevala de garan ia independen ei pentru a justi ca nerespectarea unei hot râri de nitive ce stabile te c nu se a în vreunul dintre cazurile de incompati-bilitate prev zute de lege, chiar dacsolu ia nu convine judec torului care a formulat cererea de ab inere ce a fost respins . Apreciind c formularea repetat a unor cereri de ab inere pentru ace-lea i motive reprezint în mod clar refuzul judec torului de a solu iona cauzele cu care a fost învestit, cu con-secin a tergivers rii acestora, Sec ia pentru judec tori a admis2 ac iunea disciplinar i a hot rât sanc ionarea cu �avertisment� a judec torului pen-tru comiterea abaterii disciplinare pre-v zute de dispozi iile art. 99 lit. g din Legea 303/2004 republicat , cu modi- c rile i complet rile ulterioare.Hot rârea a r mas irevocabil prin respingerea recursului declarat de judec tor3.

Abaterea disciplinar prev zutde art. 99 lit. k din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, - atitudinea nedemnîn timpul exercit rii atribu iilor de serviciu fa de colegi, avoca i, exper i, martori sau justi iabili. Întrune te elementele constitutive ale abaterii disciplinare prev zute

55

de dispozi iile art. 99 lit. k din Legea 303/2004 republicat , cu modi c ri-le i complet rile ulterioare, fapta ju-dec torului care manifest atitudini nedemne fa de colegii de serviciu, concretizate în provocarea i între i-nerea unor st ri con ictuale atât cu judec torii instan ei, cât i cu perso-nalul auxiliar, precum i practicarea în incinta institu iei a unor ritualuri oculte.

Comisia de disciplin pentru jude-c tori, în temeiul prevederilor art. 45 alin.(1) i ale art. 46 alin.(7) din Legea nr. 317/2004 republicat i modi ca-t , a exercitat ac iune disciplinar ,solicitând sanc ionarea judec toru-lui care a avut un comportament ne-demn în rela iile cu colegii.S-a re inut c , în exercitarea atribu-iilor de serviciu, în repetate rânduri

judec torul a provocat i între inut st ri con ictuale în cadrul colectivu-lui, creând, astfel, o atmosfer de lu-cru tensionat .De asemenea, s-a mai re inut c jude-c torul obi nuia s practice ritualuri oculte la sediul judec toriei, stropind culoarele cu aghiazm i pres rând pe birouri p mânt, sare i piper. Apreciind c faptele judec torului se înscriu în sfera manifest rilor contrare onoarei i demnit ii func iei pe care o de ine, ind de natur s afecteze prestigiul justi iei, Sec ia pentru jude-c tori a admis4 ac iunea disciplinar ,dispunând sanc ionarea magistratu-lui, constând în diminuarea îndem-niza iei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioad de 3 luni. Hot rârea a r mas irevocabil prin respingerea recursului declarat de judec tor.5

Abaterea disciplinar prev zutde art. 99 lit. e din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, - nerespectarea în mod repetat i din motive imputabile a dispozi iilor legale privitoare la solu ionarea cu celeritate a cauzelor.

Fapta procurorului de a l sa în nelu-crare mai multe dintre cauzele care

i-au fost repartizate întrune te ele-mentele constitutive ale abaterii dis-ciplinare prev zute de art. 99 lit. e din lege.

Comisia de disciplin pentru procu-rori, în temeiul prevederilor art. 45 alin.(1) i ale art. 46 alin.(7) din Legea nr. 317/2004 republicat i modi ca-t , a exercitat ac iune disciplinar ,solicitând sanc ionarea procurorului care a tergiversat nalizarea unor ca-uze.În concret, s-a re inut c în luna mai a anului 2007, procurorul avea în lu-cru un num r de 83 de dosare care îi fuseser repartizate dup cum ur-meaz : o cauz în luna martie 2006, 5 cauze în luna aprilie 2006, 9 cauze în luna mai 2006, 5 cauze în luna iunie 2006, 18 cauze în luna iulie 2006, 20 cauze în luna august 2006, 11 cauze în luna septembrie 2006, 12 cauze în luna noiembrie 2006 i 2 cauze în luna decembrie 2006.Pornind de la aprecierea c prin con-inutul abaterii disciplinare înscrise în

art. 99 lit. e din Legea 303/2004 re-publicat , cu modi c rile i comple-t rile ulterioare, legiuitorul a voit ssanc ioneze dezinteresul magistratu-lui manifestat în mod repetat pentru solu ionarea într-un termen rezonabil a cauzelor ce i-au fost repartizate, Sec ia pentru procurori a considerat c sunt întrunite elementele constitu-tive ale acestei abateri.În spe , abaterea disciplinar a constat în nerespectarea îndatoriri-lor profesionale, fapt ce reprezint o înc lcarea a standardelor de condu-it profesional care impun procuro-rilor s ac ioneze cu profesionalism i corectitudine.

Astfel, procurorul nu a respectat dis-pozi iile înscrise în articolul 261 alin.(1) din Codul de procedur penalcare instituie obliga ia acestuia ca, în termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penal , s procedeze la veri carea lucr rilor urm ririi penale i s se pronun e asupra acestora.

De asemenea, în cazul celorlalte lu-cr ri pentru care legea nu prevede în mod expres un termen, solu ionarea a dep it cu mult termenul rezona-bil.

Vinov ia procurorului a fost exami-nat în raport de dispozi iile înscrise în articolul 21 alin.(3) din Constitu ia României, în articolul 6 alin.(1) din Conven ia European a Drepturilor Omului i în articolul 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea ju-diciar , republicat , cu modi c rile icomplet rile ulterioare, care prev ddreptul p r ilor la un proces echita-bil i la solu ionarea cauzelor într-un termen rezonabil precum i de preve-derile articolului 91 alin (1) din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi -c rile i complet rile ulterioare, care impun magistra ilor s rezolve lucr -rile în termenele stabilite, precum i în raport de standardele de conduit în-scrise în articolele 12 i 13 din Codul deontologic, care impun judec torilor i procurorilor s - i îndeplineasc cu

competen i corectitudine îndato-ririle profesionale i s depun dili-gen e pentru îndeplinirea în termen a lucr rilor repartizate.Sec ia pentru procurori, pe baza pro-belor administrate, a admis ac iunea disciplinar 6 i a hot rât, în temeiul art. 100 lit. a din Legea nr. 303/2004 republicat , cu modi c rile i com-plet rile ulterioare, sanc ionarea cu avertisment a procurorului, pentru comiterea abaterii disciplinare pre-v zute de dispozi iile art. 99 lit. e din lege.Hot rârea a r mas irevocabil prin neexercitarea c ii de atac.

1 Hot rârea nr. 11/J/2005 a Sec iei pentru judec tori (nepublicat );2 Hot rârea nr. 5/J/23 mai 2007 a Sec iei pentru judec tori (nepublicat );3 Decizia nr. 11/29 octombrie 2007 a Completului de 9 judec tori al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie;4 Hot rârea nr. 5/J/27 aprilie 2006 a Sec iei pentru judec tori (nepublicat ); 5 Decizia nr. 2/19 februarie 2007 pronun at de Completul de 9 judec tori al Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie.

6 Hot rârea nr. 6/P/17 octombrie 2006 a Sec iei pentru procurori (nepublicat );

56


R SPUNDEREA DISCIPLINAR A MAGISTRA ILOR PENTRU

DESF URAREA DE ACTIVIT I PUBLICE CU CARACTER

POLITIC SAU MANIFESTAREA CONVINGERILOR POLITICE ÎN

EXERCITAREA ATRIBU IILOR DE SERVICIU

Potrivit dispozi iilor articolului 99 lit. c din Legea 303/2004 privind statutul judec torilor i procurorilor, republicat , cu

modi c rile i complet rile ulterioare, r spunderea disciplinar a magistra i-lor este atras în cazul în care ace tia desf oar activit i publice cu carac-ter politic sau manifest convingeri politice în exercitarea atribu iilor de serviciu.Analiza elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prev zute de art. 99 litera c din legea men ionat mai sus eviden iaz urm toarele aspec-te:Textul art. 99 lit. c din lege prevede dou variante normative ale abaterii disciplinare.O prim variant sanc ioneaz des-f urarea de c tre judec tori i pro-curori a unor activit i cu caracter politic.Ce-a de-a doua prive te manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribu iilor de serviciu.Valoarea lezat prin comiterea acestei abateri o reprezint rela iile sociale referitoare la independen a i impar-ialitatea justi iei.

Articolul 124 alin. 3 din Constitu ia României consacr principiul inde-penden ei judec torilor, principiu în afara c ruia nu se poate vorbi de o autentic activitate de înf ptuire a justi iei.Art. 62 pct. 4 din Legea 304/2004 pri-vind organizarea judiciar , republica-t , cu modi c rile i complet rile ul-terioare, prevede c �parchetele sunt independente în rela iile cu instan ele judec tore ti, precum i cu celelalte autorit i publice.� Independen a autorit ii judec to-re ti, care nu poate separat de cea a Ministerului Public, constituie elementul esen ial al reformei din jus-ti ia român .Dispozi iile referitoare la independen-a sistemului judiciar nu sunt îns apli-

cabile în totalitate i procurorilor care, spre deosebire de judec tori, î i des-f oar activitatea potrivit principiului controlului ierarhic i sub autoritatea ministrului justi iei. Prin urmare, cadrul legislativ român, constitu ional i organic, prezint o particularitate care se refer pe de o parte, la situarea Ministerului Public în autoritatea judec toreasc , fapt ce îi

confer o autonomie func ional , iar, pe de alt parte, la instituirea autori-t ii ministrului justi iei asupra activi-t ii procurorilor, aspect ce suscit ,în continuare, dezbateri doctrinare care pun în discu ie independen ade ac iune a procurorilor în raport cu puterea executiv , reprezentat de ministrul justi iei.Articolul 40 alin. 3 din Constitu ia Ro-mâniei, care prevede c �nu pot face parte din partide politice judec torii Cur ii Constitu ionale, avoca ii po-porului, magistra ii, membrii activi ai armatei, poli i tii i alte categorii de func ionari publici stabilite prin lege organic �, instituie una din incom-patibilit ile care garanteaz inde-penden a judec torilor i procurorilor, atât în raport cu autorit ile publice, cât i în raport cu alte in uen e sau presiuni.Impar ialitatea justi iei constituie, de asemenea, unul din principiile de baz dup care î i desf oar activi-tatea judec torii i procurorii. Acesta este consacrat de dispozi iile înscrise în art. 124 alin. 2 din legea fundamen-tal , potrivit c rora �Justi ia este uni-c , impar ial i egal pentru to i� i în

Procuror drd. Dimitrie Bogdan Licu,Membru al Consiliului Superior al MagistraturiiProcuror dr. Tamara Manea,Inspector � Inspec ia Judiciar

57

art. 132 alin. 1 din Constitu ie, potrivit c rora �procurorii î i desf oar acti-vitatea potrivit principiului legalit ii, al impar ialit ii i al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi iei�.Independen a i impar ialitatea jude-c torilor i procurorilor este consa-crat i de dispozi iile înscrise în Le-gea de organizare judiciar , în Legea privind statutul judec torilor i procu-rorilor, precum i în Codul deontologic al judec torilor i procurorilor. Abaterea disciplinar poate comisde o persoan care are calitatea de judec tor sau procuror. Analizarea con inutului abaterii înscri-se în articolul 99 litera c din Legea 303/2004 republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, presupune,

în primul rând, de nirea concepte-lor de �activit i cu caracter politic� i �manifestarea convingerilor poli-

tice�. În aceast opera iune, apreciem ctrebuie s se porneasc de la nor-mele înscrise în capitolul II privind �Independen a justi iei� din Codul deontologic al judec torilor i pro-curorilor în care sunt prev zute in-terdic iile aplicabile judec torilor iprocurorilor cu privire la participarea la via a politic .Ca atare, prin sintagma �activit i cu caracter politic� se va în elege: înscri-erea într-un partid politic, participarea la reuniuni, mitinguri, demonstra ii cu caracter politic, militarea pentru ade-rarea altor persoane la partide po-litice, colectarea de fonduri pentru partide politice, acordarea de sprijin pentru un candidat la o func ie publi-c politic , elaborarea de studii sau articole pe teme politice, participarea la emisiuni politice. Manifestarea convingerilor politice, în sensul cerut de latura obiectiv a acestei abaterii disciplinare, presu-pune ca magistratul s exprime - oral sau în scris - f r echivoc, faptul cîmp rt e te ideologia i ac iunile unui anumit partid sau grupare po-litic .

În varianta normativ prev zut de teza II se cere ca judec torul sau pro-curorul s - i manifeste convingeri-le politice în exerci iul atribu iilor de serviciu. Aceast cerin are valoarea unei situa ii premis .În condi iile în care manifestarea con-vingerilor politice are loc în public, îns nu cu ocazia exercit rii atribu iilor de serviciu, ne a m în prezen a aba-terii disciplinare prev zute de teza I. În aceast ipotez , este necesarexisten a elementului de publicitate, deoarece independen a, impar ialita-tea ori reputa ia profesional a jude-c torului sau procurorului este afecta-t numai prin aducerea la cuno tin aaltor persoane a convingerilor sale politice.Astfel de situa ii pot interveni spre exemplu, atunci când magistratul, în cadrul unui interviu acordat unui ziar sau unui post de radio ori televiziune, declar , f r echivoc, c împ rt e -te ideologia unui anumit partid sau este de acord cu direc iile de ac iune ale acestuia. Asemenea manifest ri pot avea loc i cu ocazia elabor -rii unor studii pe teme politice sau prin participarea la unele emisiuni cu acest caracter.În astfel de cazuri, manifestarea con-vingerilor politice nu are loc în cadrul exercit rii atribu iilor de serviciu, înseste de natur s pun la îndoialindependen a i impar ialitatea ma-gistratului. În ambele variante normative, aba-terea disciplinar se comite printr-o ac iune. În cea dintâi variant , ac iunea poate consta în: aderarea la un partid poli-tic, participarea la reuniuni, mitinguri, demonstra ii cu caracter politic, mili-tarea pentru aderarea altor persoane la partide politice, colectarea de fon-duri pentru partide politice, sus inerea public a unui candidat la o func ie politic prin implicarea, în orice mod, în campania electoral .În varianta normativ prev zut de teza a II-a a articolului 99 litera c din

Legea 303/2004 republicat , cu mo-di c rile i complet rile ulterioare, ac iunea const în aducerea, de c -tre magistrat, la cuno tin a public ,printr-o exprimare oral sau scris , a faptului c împ rt e te ideologia iac iunile unui anumit partid sau gru-pare politic . Urmarea produs în cazul ambelor variante normative const în pericli-tarea bunei desf ur ri a actului de justi ieRaportul de cauzalitate, între ac iunea care constituie abatere i urmarea produs , ce const în afectarea des-f ur rii normale a actului de justi ie, rezult ex re.Forma de vinov ie care caracterizea-z aceast abatere disciplinar este cea a inten iei, judec torul sau pro-curorul realizeaz c încalc principi-ile independen ei i impar ialit ii ce guverneaz activitatea magistra ilor, prevede rezultatul faptei sale - afec-tarea încrederii în actul de justi ie - îl urm re te sau accept eventualitatea producerii lui.

Aceast abatere disciplinar pune în discu ie i existen a unor limite impu-se magistra ilor în exercitarea drep-turilor fundamentale i constitu ionale privitoare la libertatea de exprimare i asociere.

În cazul magistra ilor, regulile deon-tologice impun anumite coordonate în untrul c rora se pot exercita cele dou drepturi fundamentale i con-stitu ionale. Prin urmare, judec torul i procuro-rul trebuie s uzeze de libertatea de exprimare cu re inere, ori de câte ori este susceptibil s e puse in discu ie autoritatea i impar ialitatea puterii judiciare.Constitu ia României, în articolul 40 alin. 3, restrânge dreptul de asoci-ere al magistra ilor, prin prevederea expres c ace tia nu pot face parte din partide politice.

58

UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE

SINTEZA RECURSURILOR ÎN INTERESUL

LEGII SOLU IONATE ÎN PERIOADA

01.09.2007-30.11.2007

DECIZIA NR. LVII (57)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Plângerea îndreptat împotriva m su-rilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozi iilor date de acesta, altele decât rezolu iile sau ordonan ele procurorului de netrimitere în judecat , reglementate de art.2781 alin.1 din Codul de procedur penal ,este inadmisibil .

DECIZIA NR. LVIII (58)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art.192 alin.1 pct.1 lit.a ipct.2 lit.b i c din Codul de procedurpenal se interpreteaz în sensul c :

În cazul în care partea v t mat este minor, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei vor suportate de minorul parte v t mat , prin repre-zentant legal.

DECIZIA NR. LIX (59)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :1. În aplicarea dispozi iilor din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, desco-perirea i sanc ionarea faptelor de co-rup ie, se interpreteaz în sensul c :

Dispozi iile art.62. 1 alin.2 i 4 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sanc ionarea faptelor de corup ie, privind nepedepsirea f p-tuitorului i restituirea banilor, valorilor sau oric ror altor bunuri care au f cutobiectul infrac iunii sunt aplicabile nu-mai infrac iunilor prev zute de legea special .

Dispozi iile art.255 alin.3 i 5 din 3.Codul penal sunt aplicabile numai in-frac iunilor încadrate exclusiv, conform art.255 din Codul penal, ne ind aplica-bile dispozi iile legii speciale, respec-tiv ale art.61 alin.2 i 4 din Legea nr. 78/2000.

DECIZIA NR. LX (60)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-

rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Cererea de revizuire care se întemeiazpe alte motive decât cazurile prev zu-te de art.394 din Codul de procedurpenal , este inadmisibil .

DECIZIA NR. LXI (61)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c : Dispozi iile art.190 alin.1 lit.c din Codul de procedur scal , raportate la pre-vederile art.191 alin.2 din acela i cod, se interpreteaz în sensul c :

Persoana care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contraven iei de de ine-re în afara antrepozitului scal sau de comercializare a produselor accizabile supuse marc rii f r a marcate sau marcate necorespunz tor ori cu mar-caje false, potrivit Titlului VII din Codul scal .

DECIZIA NR. LXII (62)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul

Judec tor Corina Podaru,Consilier juridic Teodor Andri a, ef serviciu,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

59

legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Prevederile cuprinse în art.133 alin.3 din Legea nr.31/1990 privind societ ile co-merciale, republicat , se interpreteazîn sensul c :

Ordonan a pre edin ial , prin care s-a respins cererea de suspendare a execut rii dispozi iilor unei hot râri a adun rii generale a ac ionarilor, poate atacat cu recurs.

DECIZIA NR. LXIII (63)din 24 septembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie au respins recursul în interesul

legii declarat de Colegiul de conducere al Cur ii de Apel Bucure ti cu privire la aplicarea dispozi iilor art.403 alin.1 din Codul de procedur civil , referitor la modalitatea de xare a cau iunii în vede-rea suspend rii execut rii silite, de c tre instan a competent , pân la solu iona-rea contesta iei la executare.

DECIZIA NR. LXIV (64)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art.171 alin.3 din Codul de procedur penal se interpreteaz în sensul c :

Asisten a juridic nu este obligatorie,pentru peten i sau intima i, în cauzele ce au ca obiect plângeri formulate în condi iile art.2781 din Codul de proce-dur penal .

DECIZIA NR. LXV (65)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :În interpretarea dispozi iilor art.332 din Codul de procedur penal , cu referi-re la art.159 alin.13 teza ultim din Co-dul de procedur penal stabile te c ,în situa ia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urm ririi penale, durata

maxim a arest rii preventive nu poate dep i 180 de zile, calculat prin adi-ionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urm ririi penale i ulterioare restituirii cauzei la procuror.

DECIZIA NR. LXVI (66)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Sintagma « v t marea integrit ii corpo-rale ori s n t ii uneia sau mai multor persoane » con inut în dispozi iile art.89 alin.1 din Ordonan a de Urgen a Gu-vernului nr.195/2002 privind circula ia pe drumurile publice, republicat , se inter-preteaz în sensul c se refer doar la v t m rile ce necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum i la celelalte urm ri prev zute în art.182 alin.2 Cod penal.

DECIZIA NR. LXVII (67)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art.59-61 din Codul penal, art.75-77 din Legea nr.275 din 20 iunie 2006 privind executarea pedepselor i a m surilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum iart.450 din Codul de procedur penalse interpreteaz în sensul c :

Cererea de liberare condi ionat va examinat de instan , sub aspectul îndeplinirii tuturor condi iilor legale, la momentul judec rii acesteia i nu la mo-mentul introducerii ei.

DECIZIA NR. LXVIII (68)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Hot rârile pronun ate în temeiul art.285 teza I din Codul de procedur penal ,prin care instan a sesizat în mod gre it

cu o plângere prealabil o trimite orga-nului competent, sunt sentin e supuse recursului, în condi iile art.332 alin.4 din Codul de procedur penal .

DECIZIA NR. LXIX (69)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Declara ia de ab inere sau cererea de recuzare se judec de complete consti-tuite în compunerea prev zut de lege pentru solu ionarea cauzei în care a in-tervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un judec tor în cau-zele în prim instan , de doi judec tori în apel i de trei judec tori în recurs.

DECIZIA NR. LXX (70)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Instan ele de control judiciar, nu pot dis-pune, direct în c ile de atac, contopirea pedepsei aplicate pentru infrac iuneacare a f cut obiectul judec ii, cu pe-depse aplicate infrac iunilor concurente pentru care exist o condamnare de ni-tiv , în cazul în care contopirea nu a fost dispus de c tre prima instan .

DECIZIA NR. LXXI (71)din 15 octombrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Competen a de a solu iona plângerea formulat în temeiul art.168 din Codul de procedur penal revine procurorului în cursul urm ririi penale i, respectiv, in-stan ei de judecat în cursul judec ii.

DECIZIA NR. LXXII (72)din 15 octombrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în

60


interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :

În cauzele ce au ca obiect plângerile privind Cartea funciar întemeiate pe dispozi iile art.50 din Legea nr.7/1996 privind cadastrul i publicitatea imobi-liar , republicat , O ciul de Cadastru i Publicitate Imobiliar nu are calitate

procesual pasiv .

DECIZIA NR. LXXIII (73)din 5 noiembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie au respins recursul în intere-

sul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, privind men ine-rea sau revocarea liber rii condi ionate, în baza art. 61 din Codul penal în con-di iile contopirii unor pedepse aplicate pentru fapte concurente, descoperite ulterior, dar s vâr ite anterior liber rii.

DECIZIA NR. LXXIV (74)din 5 noiembrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 71 din Codul penal re-feritoare la pedepsele accesorii se in-terpreteaz în sensul c , interzicerea drepturilor prev zute de art. 64 lit. a teza I � c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instan ei, în func ie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.

DECIZIA NR. LXXV (75)din 5 noiembrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 1101 alin. 1 din Codul penal se interpreteaz în sensul c , în cazul suspend rii execut rii pedepsei închisorii sub supraveghere sau sub control aplicat inculpatului minor, in-stan a va stabili un termen de încerca-

re în condi iile art. 110 din acela i cod i nu potrivit art. 862 alin. 1 din Codul

penal.

DECIZIA NR. LXXVI (76)din 5 noiembrie 2007


legii declarat de c tre procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 145 i art. 1451 din Co-dul de procedur penal se interpre-teaz în sensul c :

M surile preventive referitoare laobligarea de a nu p r si localitatea sau ara, dispuse sau prelungite e de procuror, e de judec tor, în cursul ur-m ririi penale, dup sesizarea instan-ei prin rechizitoriu, nu pot prelungi-

te sau men inute de c tre instan a de judecat , urmând a discutat luarea acestora, dac sunt întrunite condi iileprev zute în art. 143 alin.1 din Codul de procedur penal .

DECIZIA NR. LXXVII (77)din 5 noiembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 34 alin. (2) (devenit art. 35 alin. 2) din Legea nr. 188/1999 pri-vind statutul func ionarilor publici, repu-blicat , cu modi c rile i complet rileulterioare, se interpreteaz în sensul c :

Prima de concediu, reprezentând o sum egal cu salariul de baz din luna anterioar plec rii în concediu, se cuve-nea acestei categorii de personal.

DECIZIA NR. LXXVIII (78)din 5 noiembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 6 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea i exercitarea pro-

fesiei de consilier juridic, modi catde Legea nr. 246/2006, raportate la dispozi iile art. 60 alin. 1 i 2 din Sta-tutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) i art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind statutul func ionarilor publici, republicat , se interpreteaz în sensul c nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de func ionari publici presta iile supli-mentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate i clauza de con den iali-tate, în condi iile prev zute de art. 25 i26 din Codul muncii. Aceast categorie poate bene cia de sporuri salariale în condi iile stabilite prin acte normative de salarizare a func ionarilor publici ide legisla ia speci c autorit ii sau in-stitu iei publice în care î i desf oaractivitatea

DECIZIA NR. LXXIX (79)din 5 noiembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, admi ând recursul în interesul legii declarat de c tre procu-rorul general al Parchetului de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie, au stabilit c :Dispozi iile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situa-iei juridice a unor imobile cu destina-ia de locuin e trecute în proprietatea statului, se interpreteaz în sensul cimobilele dobândite în temeiul prevede-rilor acestui articol pot constitui obiect al execut rii silite.

DECIZIA NR. LXXX (80)din 5 noiembrie 2007

Sec iile Unite ale Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie au respins recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Cur ii de Apel Alba Iulia cu privire la aplicarea dispozi iilor art. 30 alin. 1 i 2 din Legea nr. 359/2004 privind simpli carea formalit ilor la înregistrarea în registrul comer ului a persoanelor zice, asocia iilor familia-le i persoanelor juridice, înregistrarea scal a acestora, precum i la autori-zarea func ion rii persoanelor juridice, coroborate cu prevederile art. 236 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 privind societ -ile comerciale, republicat , modi cati completat .

61

SINTEZA ASPECTELOR DISCUTATE I CONCLUZIILE REZULTATE ÎN

URMA ÎNTÂLNIRILOR ORGANIZATE DE CONSILIUL SUPERIOR AL

MAGISTRATURII - CONDUCEREA CONSILIULUI I GRUPUL DE

LUCRU G2 � CU PRE EDIN II DE SEC IE DE LA ÎNALTA CURTE

DE CASA IE I JUSTI IE I DE LA CUR ILE DE APEL, PRECUM

I CU REPREZENTAN I AI PARCHETULUI DE PE LÂNG ÎNALTA

CURTE DE CASA IE I JUSTI IE

Uni carea practicii judiciare a fost una din problemele pri-oritare ale conducerii Consi-liului Superior al Magistraturii

pe întreg parcursul anului 2007.În acest scop i pentru o mai bungestionare a activit ii în acest dome-niu, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a luat in un grup de lucru, G 2 � Uni carea practicii judici-are, care a fost în in at prin Hot rârea Plenului Consiliului nr.61/01.02.2007, ind constituit odat cu celelalte gru-puri de lucru care func ioneaz la ni-velul Consiliului. În cursul anului 2007, membrii grupu-lui de lucru s-au reunit în numeroase rânduri pentru discutarea probleme-lor ap rute, îns activitatea cea mai important desf urat în cadrul gru-pului a fost reprezentat de întâlnirile trimestriale cu pre edin ii de sec ii de la cur ile de apel, pentru discuta-rea problemelor de practic judiciarneunitar cu care s-au confruntat in-stan ele pe parcursul anului. Aceste întâlniri au avut loc trimestrial, partici-pând pre edin ii de sec ii de la cur i-le de apel, pre edin ii de sec ii de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, un reprezentant al Parchetului de pe lân-g Înalta Curte de Casa ie i Justi ie , membrii grupului de lucru i Pre e-dintele Consiliului.

Cu ocazia acestor întâlniri, Direc ia Le-gisla ie, Contencios i Documentare a întocmit materiale de sintez privind problemele de practic judiciar ne-unitar , ap rute la nivelul instan elor i discutate la întâlnirile lunare care

au loc la nivelul ec rei instan e. În urma discu iilor purtate, pentru unele subiecte dezb tute s-a propus pro-movarea unor recursuri în interesul legii astfel c aceste materiale au fost înaintate Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie. Cu ocazia acestor întâlniri, pentru une-le din problemele discutate s-a consi-derat c se impun modi c ri legisla-tive, ind sesizat în acest sens grupul de lucru G 1 � Legisla ie � pentru pro-movarea eventualelor modi c ri care se impun. În majoritatea problemelor de practicneunitar propuse i dezb tute s-au conturat opinii majoritare care au fost comunicate instan elor, constatându-se la nivelul acestora progrese sem-ni cative pe acest plan. De altfel, participan ii la întâlnirile tri-mestriale au apreciat, în unanimitate, organizarea i utilitatea acestor întâlniri de c tre Consiliul Superior al Magistra-turii, manifestându-se dorin a i pre-ocuparea ca ele s aib un caracter permanent.

Aceste întâlniri trimestriale au avut loc dup urm torulcalendar :

TRIMESTRUL I � 200726 ianuarie 2007 � pre edin ii sec iilor penale2 februarie 2007 � pre edin ii sec iilor de contencios adminis-trativ7 februarie 2007 � pre edin ii sec iilor civile16 februarie 2007 � pre edin iisec iilor comerciale

TRIMESTRUL II � 20077 mai 2007 � pre edin ii sec iilorpenale14 mai 2007 � pre edin ii sec i-ilor civile30 mai 2007 � pre edin ii sec iilorcomerciale i ai sec iilor de con-tencios administrativ i scal

TRIMESTRUL III � 200719 septembrie 2007 � pre edin iisec iilor penale26 septembrie 2007 � pre edin iisec iilor civile , con icte de munci asigur ri sociale

03 octombrie 2007 � pre edin iisec iilor comerciale i ai sec iilorde contencios administrativ i s-cal

Procuror Diana Burlacu,Direc ia Afaceri Europene, Rela ii Interna ionale i Programe

62


TRIMESTRUL IV � 200707 noiembrie 2007 � pre edin iisec iilor penale14 noiembrie 2007 � pre edin iisec iilor civile, con icte de munci asigur ri sociale

21 noiembrie 2007 � pre edin iisec iilor comerciale i ai sec iilor de contencios administrativ i scal

În materie penal , Direc ia Legisla-ie, Contencios i Documentare a

sintetizat, în principal, urm toarele probleme din materialele înaintate de cur ile de apel, tribunale, tribu-nale specializate i judec torii, care au fost supuse dezbaterii la aceste întâlniri :

interpretarea i aplicarea dispozi iilor art. 47 alin.1 teza I din Codul procedurpenal , în privin a c ilor de atac extra-ordinare.

interpretarea i aplicarea art. 48 alin.1 lit. a din Codul procedur penal .

calea de atac împotriva sentin elor privind reabilitarea.

interpretarea i aplicarea art.168 dinCodul procedur penal în privin a ad-misibilit ii plângerilor introduse la in-stan împotriva m surilor asiguratorii dispuse de procuror în cursul urm ririi penale. Cu privire la aceste aspecte s-a considerat c se impune promova-rea unui recurs în interesul legii , pentru solu ionarea unitar a pro-blemei.

situa ia juridic i r spunderea asi-gur torului în procesul penal. i în acest caz s-a considerat c se impune promovarea unui recurs în intere-sul legii, ind sesizat Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie.

solu ionarea ac iunii civile în cauze-le privind infrac iunile reglementate deLegea nr. 59/1934 privind cecul, cu mo-di c rile ulterioare. S-a apreciat c se impune promovarea unui recurs în interesul legii, materialul ind trans-mis Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

posibilitatea înlocuirii arest rii preven-tive cu o alt m sur preventiv cu oca-zia solu ion rii propunerii de prelungire a arest rii preventive dispuse în cursul urm ririi penale.

formalitatea veri c rii rechizitoriului de c tre primul-procuror, potrivit dispo-

zi iilor art. 264 alin. 3 din Codul de pro-cedur penal .

mandatul european de arestare. S-a apreciat c se impune promovarea unui recurs în interesul legii, pen-tru armonizarea practicii, materialul a ându-se în lucru la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie.

consecin ele modi c rii pre ului me-diu al unui metru cub de mas lem-noas pe picior, în privin a infrac iunii reglementate de art. 97 alin. 1 din Le-gea nr. 26/1996 privind Codul silvic, cu modi c rile ulterioare. În urma discu ii-lor purtate, s-a apreciat drept necesarpromovarea unui recurs în interesul legii..

victime minori, inculpa i majori. Solu-ionarea în complet nespecializat pentrucauze cu minori i de familie. Consecin e. S-a propus promovarea unui recurs în interesul legii, pentru uni carea prac-ticii în acest sens, materialul a ându-se în lucru la Parchetul de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie.

arest la domiciliu executat în str in -tate; aplicarea dispozi iilor art.18 privind deducerea din pedeapsa executabil pe calea contesta iei la executare din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judicia-r interna ional în materie penal .

posibilitatea contopirii de c tre in-stan ele de control judiciar a pedepseiaplicate pentru infrac iunea care a f cut obiectul judec ii cu pedepse aplicate infrac iunilor concurente pentru infrac-torul care a fost condamnat de nitiv, în cazul în care contopirea nu a fost efec-tuat de c tre instan a de fond.

compunerea completului de judecatcare solu ioneaz declara ia de ab inere sau cererea de recuzare indiferent de faza procesual în care au fost formu-late acestea.

interpretarea i aplicarea în practica dispozi iilor art.391 i urm toarele dinCodul de procedur penal i respectiv art. 402 i urm toarele din acela i cod privind solu ionarea contesta iilor în anu-lare i a cererilor de revizuire.

vârsta inculpatului ( trimis în judeca-t pentru fapta s vâr it în minorat) la data veri c rii legalit ii i temeiniciei arest rii preventive potrivit art.3001 iart.3002 din Codul de procedur penali consecin ele asupra termenului de

veri care.

interzicerea automat a drepturilor prev zute de art. 64 lit. a-e din Codul penal ca pedeaps accesorie i compa-tibilitatea ei cu jurispruden a CEDO.

posibilitatea admiterii recursului de-clarat de partea civil numai pe laturapenal , în condi iile în care decizia re-curat a fost pronun at dup intrarea în vigoare a Legii nr. 356/2006 privind modi carea i completarea Codului de procedur penal , precum i pentru modi carea altor legi. S-a apreciat cse impune promovarea unui recurs în interesul legii, pentru uni carea practicii, materialul a ându-se în lu-cru la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

solu ionarea în cadrul procesului penal a ac iunii civile promovate de proprietarul ma inii avariate de c treinculpat, când acesta este trimis în ju-decat numai pentru infrac iunea de conducere f r permis. A fost consi-derat oportun promovarea unui recurs în interesul legii.

plângerea în fa a judec torului împo-triva rezolu iilor sau ordonan elor procu-rorului de netrimitere în judecat . Solu ii-le pe care le poate pronun a judec torul sunt restrictive în raport de prevederile art. 278 indice 1 alin. 1 din Codul de procedur penal .

interpretarea art.3859 pct.18 din Co-dul de procedur penal .

m sura oblig rii de a nu p r si ara în faza judec ii.

interpretarea i aplicarea dispozi iilor art. 309 din Codul de procedur penal .Cazurile în care este necesar întoc-mirea minutei. Este necesar întocmi-rea minutei în situa ia în care instan ase pronun în cursul judec ii asupra plângerii formulat împotriva unei m -suri asigur torii, în condi iile art. 168 din Codul de procedur penal ?

plângerea în fa a judec torului îm-potriva rezolu iilor sau ordonan elor procurorului de netrimitere în judecat .Momentul de la care începe s curgtermenul de 20 de zile prev zut de art 2781 alin 2 din Codul de procedur pe-nal .

consecin ele formul rii plângerii adre-sate prim procurorului cu dep irea ter-menului de 20 de zile prev zut de art 2783 din Codul de procedur penal . În urma discu iilor purtate, s-a ajuns la con-cuzia c se impune promovarea unui

63

recurs în interesul legii în materie, pentru uni carea practicii, materia-lul a ându-se în lucru la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

sanc iunea neascult rii inculpatului în apel, în baza dispozi iilor art 378 alin 11

din Codul de procedur penal .interpretarea art. 385 14 alin. 11 teza II

din Codul de procedur penal .

În materie civil , conicte de mun-c i asigur ri sociale, sinteza su-biectelor care au ridicat probleme de aplicare neunitar a fost întoc-mit de direc ia de specialitate din cadrul Consiliului, aceasta ind ur-m toarea :

domeniul de aplicare a dispozi iilor Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuin e i spa ii cu alt destina ie con-struite din fondurile statului i din fondu-rile unit ilor economice sau bugetare de stat, republicat , cu modi c rile icomplet rile ulterioare.

calitatea procesual pasiv în ac iu-nile având ca obiect constatarea nuli-t ii absolute a contractelor de dona ie încheiate în temeiul dispozi iilor Decre-tului 478/1954 privind dona iile f cute statului.

necesitatea existen ei unei autoriza ii provizorii pentru a se dispune demola-rea unei construc ii.

natura ac iunilor întemeiate pe dis-pozi iile art. 55 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circula ii a cet e-nilor români în str in tate.

interpretarea dispozi iilor art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în modabuziv în perioada 6 martie 1945-22 de-cembrie 1989, republicat i modi ca-t , dup intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propriet ii i justi iei, precum i unele m suri adiacente.

termenul de 30, 45 zile prev zut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 pri-vind fondul funciar, republicat i mo-di cat .

calea de atac promovat în cazul ac-iunilor având ca obiect servitutea de trecere.

competen a material de solu ionare a cauzelor având ca obiect dec dereadin drepturile p rinte ti. În aceast

materie, se a pe rol promovat un recurs în interesul legii.

delegarea drepturilor i obliga iilor p -rinte ti potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protec ia i promovarea drepturilor copilului. În aceast materie se a promovat un recurs în intere-sul legii pe rolul instan ei supreme.

cuantumul pensiei de între inere.aplicarea prevederilor Legii nr.

248/2005 privind regimul liberei circula ii a cet enilor români în str in tate.

interpretarea art. 5 alin. 2, titlul X din Legea nr. 247/2005 � pronun area uneihot râri care ine loc de contract de vân-zare � cump rare.

ac iunea ter ului pentru constatarea nulit ii absolute a deciziei/dispozi iei de restituire în natur a imobilului � Legea nr. 10/2001 republicat i modi cat

recalcularea pensiilor de serviciu pentru magistra i.

citarea Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii în ac iunile in-troduse în temeiul art. 27 din Ordonan aGuvernului nr.137/2000 privind preveni-rea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, republicat cu modi c rile i complet rile ulterioare.

ac iunea în evacuare dublat de ce-rerea reconven ional pentru stabilireaunui drept de crean i constituirea unui drept de reten ie.

renun area expres în materie succe-soral � Legea nr. 18/1991 republicat imodi cat . În aceast materie a fost promovat un recurs în interesul legii, ind pronun at o decizie în acest sens.

- uzucapiunea � dispozi ii legale incidente � Decretul-lege 115/1938 pentru uni carea dispozi iilor privitoa-re la c r ile funciare sau Codul civil. În aceast materie a fost promovat un recurs în interesul legii la data de 20.09.2007, iar termenul xat de În-alta Curte de Casa ie i Justi ie a fost 05.11.2007.

- calitatea procesual pasiv a O -ciului de cadastru i publicitate imobili-ar în cauzele ce au ca obiect plângeriîmpotriva încheierilor de carte funciar .În aceast materie a fost promovat un recurs în interesul legii care a avut termenul de judecat la data de 05.11.2007.

modul de solu ionare a ac iunii având ca obiect restrângerea dreptului la libera

circula ie în str in tate, întemeiat pe dispozi iile Legii nr. 248/2005, dup data de 01.01.2007.

acordarea primei de vacan pen-tru perioada 2003-2006 personalului auxiliar din cadrul organelor autorit ii judec tore ti.

cuantumul pensiei de între inere în cazul în care debitorul obliga iei lucreazîn str in tate i nu se cunosc veniturile acestuia.

competen a material în solu ionarea cauzelor având ca obiect dec derea din drepturile p rinte ti.

inciden a dispozi iilor art.1551 din Codul de procedur civil în situa ia în care p r ile nu achit onorariul de expert, într-o cauz având ca obiect partaj de bunuri comune.

admisibilitatea exercit rii ac iunii în revendicare de c tre un singur coindi-vizar.

aplicarea dispozi iilor art. 20-23 din Codul de procedur civil în situa ia încare problema competen ei materiale de solu ionare vizeaz sec iile din cadrul acelea i instan e.

încheierea pronun at de o sec ie a tribunalului de scoatere de pe rol a cau-zei i înaintare a dosarului unei alte sec ii specializate a acelea i instan e. - inter-pretarea dispozi iilor art. 268,282,299 alin.1 teza nal din Codul de procedurcivil . Admisibilitatea c ii de atac for-mulat separat, iar nu odat cu fondul împotriva unei astfel de hot râri jude-c tore ti. În aceast materie s-a de-cis c se impune promovarea unui recurs în interesul legii, materialul a ându-se în lucru la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie iJusti ie.

aplicarea art.180 alin.2, 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale i a Hot rârii de Guvern nr. 1315/2001

privind recorelarea pensiilor. Reducerea punctajului mediu în cazul pensionarilor ale c ror drepturi de pensie s-au des-chis anterior Legii nr.19/2000.

modalitatea de solu ionare a cererilor de evacuare a chiria ilor din imobilele care cad sub inciden a Ordonan ei de Urgen a Guvernului nr. 40/1999 privind protec ia chiria ilor i stabilirea chiriei pentru spa iile cu destina ie de locuin e.

intr sub inciden a legilor fondului fun-ciar terenurile preluate în folosin a statu-

64


lui prin acte normative speciale, care au fost atribuite în schimb altor persoane inea ându-se în administrarea prim riilor sunt solicitate de fo tii proprietari ? Ce dispozi ii se aplic : art.41 din Legea nr. 18/1991 republicat i modi cat , sau art. 11 alin. 22 din aceea i lege, corobo-rate cu dispozi iile art. 34 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole icelor forestiere, solicitate potrivit preve-derilor Legii nr. 18/1991 i ale Legii nr. 169/1997, modi cat i art. 76 alin. 3 din Hot rârea Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind proce-dura de constituire, atribu iile i func iona-rea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor, a modelului i modului de atribuire a ti-tlurilor de proprietate, precum i punerea în posesie a proprietarilor.

componen a completului de judecatîn fa a c ruia se ridic problema recali -c rii c ii de atac exercitat de parte.

pronun area unor solu ii contradic-torii cu privire la admisibilitatea recur-sului împotriva unei decizii pronun atde c tre o instan de recurs, urmare a recali c rii de c tre instan a c ii de atac exercitat de parte. În aceastmaterie s-a ajuns la concluzia cse impune promovarea unui recurs în interesul legii , pentru uni carea practcii, astfel c materialul se a în lucru la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

obligativitatea comunic rii din o ciu a întâmpin rii. Temei juridic. In uen apracticii CEDO.

admisibilitatea ac iunii în revendicare întemeiat pe dispozi iile art. 480 din Co-dul civil cu privire la terenurile care exced limitelor pentru care se poate dispune reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar. Întrucât opiniile au fost împ r ite, în urma dez-baterilor s-a ajuns la concluzia c se impune promovarea unui recurs în interesul legii, materialul ind trans-mis la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, spre competent solu ionare.

admisibilitatea ac iunilor privind anu-larea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, formula-te de c tre persoane care au depus cereri de reconstituire în baza Legii nr 247/2005. Discu iile purtate au relevat

necesitatea promov rii unui recurs în interesul legii pentru uni carea practicii în materie.

competen a material a instan elor în cazul ac iunilor având ca obiect des-p gubiri civile solicitate ca urmare a in-voc rii existen ei discrimin rii în cadrulraporturilor de munc .

admisibilitatea ac iunii în anularea certi catului de mo tenitor exercitat de un ter . Caracterul prescriptibil sau im-prescriptibil al ac iunii în anularea certi -catului de mo tenitor introdus conform art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici i a activit ii notariale.

stabilirea c ii de atac, în cazul ac iuni-lor cu mai multe capete de cerere, pentru care sunt prev zute c i de atac diferite.

interpretarea art 26. alin. 1 din Legea nr. 1/2000.

În materie comercial , contencios ad-ministrativ i scal, materialele discu-tate cu ocazia întâlnirilor trimestriale au vizat urm toarele probleme :

posibilitatea personalului civil con-tractual, angajat în administra ia publiclocal , de a bene cia de indemniza ia de dispozitiv reglementat de Ordinul Ministrului Administra iei i Internelor nr. 496/2003.

limitele învestirii instan ei sesizat cu ac iunea formulat împotriva deciziei prin care autoritatea de solu ionare a contesta iilor a respins, pe cale de ex-cep ie, contesta ia formulat împotriva actelor administrative scale.

interpretarea i aplicarea dispozi iilor art. 7201 din Codul de procedur civil ,privind procedura concilierii în proce-sele i cererile în materie comercialevaluabile în bani. În aceast materie s-a hot rât promovarea unui recurs în interesul legii, pentru uni carea practicii, materialul aferent a ându-se în lucru la Parchetul de pe lângÎnalta Curte de Casa ie i Justi ie.

competen a material de solu ionare a cererilor de anulare a înscrierilor la Centrala Incidentelor de Pl i. În leg turcu aceast problem , reprezentantul Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a precizat cexist un proiect pentru declan area unui recurs în interesul legii , întru-cât au existat solu ii contradictorii.

desemnarea administratorului judiciar / lichidatorului în procedura reglementa-

t de dispozi iile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolven ei, cu modi c rile ulterioare.

angajarea r spunderii patrimoniale a persoanelor cu func ii de conducere pen-tru plata pasivului debitorului, prin prisma art. 137 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz rii judiciare i a fa-limentului republicat , cu modi c rile ul-terioare, i art. 138 din Legea nr. 85/1996 privind procedura insolven ei, în raport de momentul deschiderii procedurii.

str mutarea dosarului de insolvenla un alt tribunal. Consecin e asupra re-cursurilor formulate împotriva hot rârilor pronun ate de judec torul-sindic anteri-or str mut rii. În urma discu iilor purtate s-a apreciat c se impune promovarea unui recurs în interesul legii pentru uni- carea practicii în materie.

aplicarea dispozi iilor Legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilit ipublice, denumite servicii de utilit i pu-blice în ceea ce prive te competen amaterial de solu ionare a litigiilor având ca obiect preten ii rezultate din contrac-tele de prest ri servicii încheiate între persoane zice sau juridice de drept privat i furnizorii de utilit i � Compania de Ap , Distrigaz, Electrica.

competen a de solu ionare a cererilor prin care se solicit obligarea Autorit iiNa ionale pentru Restituirea Propriet -ilor s emit un ordin de validare sau invalidare a Hot rârii Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

caracterul imperativ sau facultativ al obliga iei prev zute de art. 129 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, de comunicare de copii de pe raportul nal. Consecin ele nerespect rii acestei obliga ii.

interpretarea i aplicarea unitar a dispozi iilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven ei.

inadmisibilitatea ac iunii formulate de func ionarii publici având ca obiect drep-turile lor salariale, în situa ia în care nu au respectat condi ia prev zut de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind conten-ciosul administrative, cu modi c rile icomplet rile ulterioare, respectiv obliga-tivitatea procedurii prealabile.

competen a de solu ionare a ac iunilor care ca obiect contestarea retragerii sau anul rii atestatului de asistent maternal.

aplicarea retroactiv a Legii nr.554/2004 cu modi c rile i comple-t rile ulterioare.

65

PREZENTARE SINTETIC A CAUZELOR ÎMPOTRIVA

ROMÂNIEI, SOLU IONATE DE CURTEA EUROPEAN

A DREPTURILOR OMULUI ÎN PERIOADA

SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2007

În perioada septembrie-decem-brie 20071, Curtea European a Drepturilor Omului a constatat, în cauzele pronun ate împotriva

României, noi înc lc ri ale Conven-iei Europene a Drepturilor Omului i

Libert ilor Fundamentale. Pe lâng înc lc ri ale art. 1 din Pro-tocolul nr. 1 i ale art. 6 din Conven-ie, întâlnite i în numeroase spe e

din perioada anterior analizat (ia-nuarie � iulie 2007), s-au constatat înc lc ri ale art. 3, 5, 8 i 11.Vom începe, îns , prezentarea cu o spe în care activitatea organelor penale române a fost apreciat ca fiind conform cu exigen ele art. 2 din Conven ie:Reclamanta din cauza Mantog vs. România � 11.10.2007 a sus inut c fiica ei, Daniela, a fost determi-nat s se sinucid de c tre so ul s u, numitul I.C.Versiunea Guvernului, similar cu cea a numi ilor I.C. i I.R. (fiul în vârst de 10 ani al lui I.C. i al Dani-elei), expune fapta fiicei reclaman-tei care, la data de 16.12.1999, în urma unei divergen e cu so ul care dorea s p r seasc domiciliul conjugal, a turnat pe ea, pe copil i pe so o substan inflamabil ,

aprinzând apoi o brichet . Numi-tul I.C. a luat imediat o p tur i a acoperit-o pe so ia sa, timp în care

minorul I.R. s-a refugiat la domici-liul unor vecini, so ii M. De la do-miciliul acestora din urm , numitul I.C. a chemat o ambulan , cu care Daniela a fost transportat la spital. Daniela prezenta arsuri pe 60 % din corp i avea scurte perioade în care era con tient , astfel c , la data de 05.01.2000, a decedat în urma unor complica ii. Dup decesul Danielei, parchetul militar a început o anchet având ca obiect moartea acesteia. S-a efectuat o cercetare la fa a locului, fiind audia i martori, numitul I.C. ifiul s u I.R.La data de 31.01.2000, reclaman-ta a sesizat Parchetul de pe lângTribunalul Mehedin i, formulând o plângere penal contra numi ilor I.C. i C.I. (coleg de serviciu cu so-ul defunctei), acuzându-l pe primul

c a determinat-o s se sinucidi pe cel de-al doilea c a protejat

un infractor, fapte prev zute de art. 179 i 264 Cod penal.Plângerea reclamantei a fost decli-nat la parchetul militar, institu ie competent ca urmare a calit ii de poli i ti a numi ilor I.C. i C.I.Parchetul militar a continuat cerce-t rile, fiind audiate toate persoanele care au intrat în contact cu defunc-ta pe parcursul momentelor sale de luciditate din timpul spitaliz rii i

fiind testat la poligraf numitul I.C., so ul Danielei. La 17.05.2000 Parchetul militar a pronun at o ordonan de neînce-pere a urm ririi penale împotriva numi ilor I.C. i C.I., re inându-se cfaptele sesizate de reclamant nu se confirm i c defuncta Daniela s-a sinucis, fapt ce reiese din de-clara iile martorilor audia i. Aceastsolu ie a fost comunicat reclaman-tei, care a contestat-o la Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justi ie. Parchetul de pe lâng Curtea Su-prem de Justi ie a men inut solu ia ini ial i, în urma unei noi plângeri, a comunicat reclamantei c are po-sibilitatea de a sesiza Tribunalul mi-litar cu o plângere împotriva solu i-ilor parchetului, în conformitate cu dispozi iile art. 21 din Constitu ie i cu Decizia nr. 486/02.12.1997 a

Cur ii Constitu ionale.Reclamanta a depus o nou plân-gere penal la Tribunalul Mehedin i, reclamând noi fapte s vâr ite de I.C. Plângerea a fost, de asemenea, declinat Parchetului militar, com-petent ca urmare a calit ii de poli-ist a numitului I.C.

Parchetul militar a informat recla-manta c , în urma reexamin rii do-sarului, nu exist motive pentru in-firmarea ordonan ei de neîncepere

Judec tor Mihaela Ancu a,Biroul de Rela ii cu Publicul

MAPA MAGISTRATULUI

66

MAPA MAGISTRATULUI

a urm ririi penale. Reclamanta a contestat noua solu ie la Parche-tul de pe lâng Curtea Supremde Justi ie, institu ie ce a confirmat m sura dispus ini ial i a comuni-cat c exist posibilitatea sesiz rii Tribunalului militar cu o plângere împotriva solu iilor parchetului.Reclamanta nu a sesizat instan ade judecat , îns s-a adresat Par-lamentului, care i-a transmis doucopii de pe rapoartele comunicate de parchete, con inând un rezumat al anchetelor efectuate în cauz .Guvernul a invocat inadmisibilita-tea cap tului de cerere privind în-c lcarea art. 2 din Conven ie, pe motivul neepuiz rii de c tre recla-mant a c ilor de atac interne, re-spectiv pentru neformularea unei plângeri la tribunalul competent, conform art.2781 Cod procedurpenal .2

Curtea a amintit c regula epuiz rii c ilor de atac interne, enun at de

art. 35 din Conven ie, impune per-soanelor doritoare a formula o ac i-une împotriva unui stat în fa a Cur-ii, obliga ia de a utiliza anterior c -

ile de atac oferite de ara lor. Aceste c i de atac trebuie s existe, s fie efective i disponibile, atât în prac-tic , cât i în teorie (cauza Dalia vs. Fran a - 1998), oferind, totodat ,perspective rezonabile de succes. Totu i, aceast regul presupune excep ii, care pot fi justificate de cir-cumstan ele particulare ale spe ei (cauza Prodan vs. Moldova-1999).Curtea a constatat, în prezenta spe-

, c reclamanta a epuizat toate c ile de atac interne prev zute la data formul rii plângerii, noua cale de atac, introdus prin art. 2781 Cod procedur penal , devenind dispo-nibil abia la data de 01.07.2003, la doi ani de la finalizarea anchetei penale.Re inând, fa de circumstan ele spe ei, c cererea reclamantei, vi-

zând înc lcarea art. 2, nu este în mod v dit nefondat în sensul art. 35 alin. 3 din Conven ie, Curtea a declarat acest cap t de cerere ad-misibil.Asupra fondului, Curtea a observat c reclamanta nu are niciun motiv s impute statului responsabilitatea decesului fiicei sale. Prezenta speeste distinct de cauza McCann ial ii vs. Regatului Unit - 1995, unde s-a re inut c autorit ile tiau sau trebuia s tie c via a unei persoa-ne era în pericol, împrejurare ce im-punea o interven ie. Nu se poate re-ine o astfel de obliga ie în sarcina

statului în prezenta spe .Totu i, absen a unei responsabilit idirecte a Statului, referitoare la de-cesul victimei, nu exclude aplicarea art. 2 din Conven ie.Curtea a amintit obliga ia statelor de a lua m surile necesare protej -rii persoanelor aflate sub jurisdic ia lor (L.C.B. vs. Regatul Unit-1998),

Palatul Drepturilor Omului (macheta)

67

art. 2 alin. 1 impunând obliga ia asigur rii dreptului la via al per-soanelor, prin asigurarea unei legis-la ii penale concrete i a unui me-canism corespunz tor pentru pre-venirea, reprimarea i sanc ionarea înc lc rii legii (cauza M.C. vs. Bul-garia-2003).S-a apreciat c ancheta efectuat a r spuns exigen elor impuse de art. 2 alin.1 din Conven ie, analizându-se circumstan ele faptei i audiin-du-se toate persoanele implicate sau care au avut contact cu defunc-ta, într-un termen rezonabil. Analizând posibila lips de inde-penden a procurorilor militari care au anchetat faptele numi ilor I.C. i C.I., fa de reglement rile na i-

onale în vigoare la data respectivi fa de jurispruden a Cur ii (Bar-

bu Anghelescu vs. România- 2004), s-au avut în vedere circumstan ele concrete ale spe ei : o anchet ce nu a vizat fapte de omucidere sau de rele tratamente comise de agen iai statului în exercitarea atribu ii-lor de serviciu ; calitatea în care au fost ancheta i numi ii I.C. i C.I., re-spectiv de so i de prieten al sus-pectului; diferen a dintre cele doustructuri : poli ia i parchetul militar, precum i lipsa oric rui element ce ar fi putut conduce la concluzia evi-t rii de c tre autorit i a unei con-damn ri penale a lui I.C. i C.I.În concluzie, Curtea a constatat cancheta judiciar a satisf cut toa-te exigen ele art. 2 din Conven ie, astfel c nu a existat o înc lcare a acestui articol.

Vom prezenta, în continuare, cauzele în care Curtea European a Drepturilor Omului a constatat înc lc ri ale articolelor 3, 5, 8 i 11 ale Conven iei, urmând ca, în final s amintim înc lc rile art. 6 iale art. 1 din Protocolul nr. 1.Reclamantul din cauza Braga-direanu vs. România � 06.12.2007 a fost re inut de c tre organele de poli ie în luna septembrie 1993, fi-ind acuzat c i-a ucis concubina. Pe numele s u a fost emis un man-dat de arestare de c tre un pro-

curor din cadrul Parchetului de pe lâng Tribunalul Giurgiu iar, în luna octombrie a aceluia i an, reclaman-tul a fost trimis în judecat pentru s vâr irea infrac iunii prev zut de art. 176 Cod penal.Tribunalul Giurgiu a condamnat re-clamantul la o pedeaps de 20 de ani închisoare, sentin men inutde Curtea de Apel Bucure ti i con-testat , prin formularea unui recurs, la Curtea Suprem de Justi ie. Re-clamantul a fost internat în mai mul-te perioade la spitalul penitencia-rului, fiind recomandat eliberarea acestuia, ca urmare a st rii grave de s n tate. A fost supus mai mul-tor interven ii chirurgicale i, dup o expertiz efectuat de Institutul de Medicin Legal , Curtea Suprema suspendat procesul la data de 27.05.1997, ca urmare a deprecierii st rii de s n tate a inculpatului, fi-ind solicitate rapoarte regulate.Institutul a comunicat instan ei, la data de 12.03.1999, c inculpatul poate participa la proces, procedu-ra fiind reluat la 13.10.1999.Cauza a fost retrimis la tribunal, dup ce s-a constatat c lipse te expertiza psihiatric , obligatorie po-trivit legii.În perioada 10.03.2000-10.06.2002, cauza s-a aflat pe rolul tribunalului (cu excep ia unei scurte perioade când s-a decis restituirea la procu-ror � solu ie casat în recurs), in-culpatul nefiind prezent personal la majoritatea termenelor, ca urmare a st rii precare de s n tate.Solu ia tribunalului, condamna-rea la 20 de ani închisoare, a fost men inut în apel i recurs, solu ia Cur ii Supreme fiind pronun at la 12.02.2004.Reclamantul a solicitat amânarea execut rii pedepsei i ulterior, sus-pendarea execut rii pedepsei, din cauza st rii sale de s n tate, înscererile i-au fost respinse.Medicamentele necesare reclaman-tului i-au fost furnizate de c tre fa-milie, acesta sus inând c îngrijirea medical din timpul deten iei a fost nesatisf c toare. A formulat plân-geri penale împotriva doctorilor din penitenciar care l-au operat în tim-pul deten iei i plângeri întemeiate

pe dispozi iile Ordonan ei de Ur-gen a Guvernului nr. 56/2003 pri-vind unele drepturi ale persoane-lor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, acestea fiind respinse. În prezent, reclaman-tul se afl înc în penitenciar, fiind transferat într-o celul individual .Curtea a constatat o înc lcare a art. 3 din Conven ie, motivat de con-di iile de deten ie, în particular: su-praaglomerarea i lipsa de acces la igien i la alte facilit i necesare st rii de s n tate a reclamantului, care au cauzat acestuia suferin ece pot fi calificate ca tratamente in-umane i degradante.Curtea a reamintit c , de i art. 3 din Conven ie nu poate fi interpretat în sensul c stabile te o obliga ie ge-neral de eliberare a de inu ilor pe motiv de s n tate, totu i el impune Statelor obliga ia de a proteja s n -tatea fizic a persoanelor private de libertate, concretizat i în asigura-rea asisten ei medicale necesare. De asemenea, prizonierii au dreptul de a li se asigura condi ii de deten-ie compatibile cu demnitatea uma-

n .3

În prezenta spe , Curtea a re inut c reclamantul nu a f cut dovada afect rii st rii sale de s n tate ca urmare a îngrijirii medicale neadec-vate din închisoare, în acela i timp constatând c supraaglomerarea icondi iile insalubre din dormitoare (uneori cu obliga ia unor de inu i de a împ r i patul), facilit ile sanitare neadecvate i neasigurarea unui regim de activitate constituie tra-tamente degradante i inumane în sensul art. 3.4

Înc lcarea art. 6 alin. 1 din Conven-ie a fost, de asemenea, re inut în

aceast cauz , deoarece perioada procedurii a fost excesiv , înc l-când cerin a �termenului rezonabil�.S-a admis c , în aprecierea dura-tei procedurii, se analizeaz cir-cumstan ele spe ei (cauza Pelissier i Sassi vs. Fran a - 1999), îns si

faptul c retrimiterea cauzei pentru reexaminare, ca rezultat al erorilor comise de instan ele inferioare, re-petându-se astfel ciclul procesual, denot o serioas deficien a sis-temului judiciar.

68

MAPA MAGISTRATULUI

Cauza N stase-Silvestru vs. Ro-mânia � 04.10.2007; au fost con-statate înc lc ri ale articolelor 5 i8 din Conven ie pentru urm toarele motive:Prin dou ordonan e ale unui pro-curor din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea Suprem de Justi ie, reclamantul a fost re inut i, ulteri-or, arestat o perioad de 30 de zile, pentru s vâr irea infrac iunilor de în el ciune i uz de fals.Reclamantul a formulat o contes-ta ie împotriva ordonan ei parche-tului, cerere admis de Tribunalul Bucure ti, recursul parchetului fiind îns , de asemenea, admis, astfel c ordonan a de arestare provizorie a fost considerat legal i temei-nic .Procesul penal împotriva reclaman-tului se afl , în prezent, pendinte.Cu ocazia arest rii sale provizorii, reclamantului i s-a adus la cuno -tin de c tre personalul locului de deten ie un înscris (ce poart sem-n tura lui), con inând drepturile, obliga iile sale i interdic iile aplica-bile de inu ilor, printre care interdic-ia de a trimite sau de a primi co-

responden sau alte obiecte, cu excep ia celor a c ror de inere este permis de lege. La o dat necunoscut , avocatul re-clamantului a fost informat asupra faptului c scrisorile i c r ile po -tale pe care clientul s u le-a trimis sau primit, au fost distruse de c tre personalul locului de deten ie, ast-fel c s-a adresat Ministerului de In-terne pentru a solicita l muriri. Co-lonelul A.T.J. din cadrul Ministerului de Interne a comunicat avocatului reclamantului faptul c împrejur rile sesizate într sub inciden a Instruc-iunilor nr. 901/10.05.1999 ale Minis-

terului, adoptate în conformitate cu Legea nr. 23/1969 privind executa-rea pedepselor i cu Conven ia Eu-ropean a Drepturilor Omului, însnu poate s îi pun la dispozi ie un exemplar de pe document, fa de caracterul con den ial al acestuia. În aceea i comunicare se învedera fap-tul c o persoan de inut provizoriu are dreptul la coresponden doar cu condi ia existen ei unui acord al organelor de urm rire penal .

Reclamantul a sus inut, ca i avo-catul s u, c s-au formulat plângeri penale împotriva unui procuror i a unui colonel de la locul de deten ie, distruse, conform avocatului i re-trase sub presiune, conform recla-mantului.În opinia Guvernului o plângere îm-potriva persoanelor sus-men ionate a fost depus în numele reclaman-tului, la dosar existând, îns , decla-ra ia acestuia potrivit c reia nu do-re te continuarea cercet rilor, astfel c plângerea a fost clasat .Reclamantul a mai ar tat c scriso-rile trimise de c tre familia sa nu au ajuns la el, primind doar plicurile, sus inere complet diferit de cea a Guvernului, care a afirmat c plicu-rile împreun cu coresponden a au fost predate reclamantului.O nou plângere formulat de re-clamant contra procurorului A.S, a fost solu ionat printr-o rezolu ie de neîncepere a urm ririi penale de c tre Parchetul de pe lâng Curtea Suprem de Justi ie.Curtea a re inut aser iunea Guver-nului, în sensul c procurorul nu este un magistrat abilitat prin lege s exercite atribu ii judiciare, con-form art. 5 alin. 3 din Conven ie ic , la data s vâr irii faptelor, drep-tul intern nu prevedea efectuarea unui control automat imediat duparestarea provizorie, cerin impusde exigen ele articolului amintit (ca-uza Pantea vs. România).Controlul judiciar impus de art. 5 alin. 3 din Conven ie trebuie s in-tervin într-un termen de maxim 4 zile5 dup arestare, cu excep ia existen ei unor circumstan e excep-ionale6.

În prezenta spe , Curtea nu a v zut niciun motiv care s justifice de ine-rea reclamantului pentru 24 de ore, f r a fi apoi condus în fa a unui ju-dec tor sau a altui magistrat, care s îndeplineasc exigen ele para-grafului 3 al art. 5, dar a învederat i existen a unor modific ri legisla-

tive pertinente, prin Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de pro-cedur penal .Cu privire la art. 8, Curtea a reiterat c verificarea i, a fortiori, cenzura

scrisorilor de inu ilor de c tre auto-rit i creeaz o ingerin în dreptul acestora de a li se respecta cores-ponden a (cauza Calogero Diana vs. Italia - 1996)7.Nu s-a tran at cu privire la sus ine-rile diferite ale p r ilor privind des-chiderea coresponden ei, deoarece Curtea a apreciat, în conformitate cu jurispruden a mai-sus citat , cre inerea scrisorilor reclamantului de c tre autorit i de-a lungul unei anumite perioade se analizeaz ca o ingerin .De i Guvernul a sus inut c ingerin-a în cauz era prev zut de art. 32 i 47 din Instruc iunile nr. 901, Cur-

tea a apreciat c nici textele indica-te i nici o plângere penal în baza art. 195 Cod penal nu pot fi apreci-ate ca o cale efectiv de recurs în spe (vezi cauzele Slavgorodsky vs. Estonia -1999 i Kornakovs vs. Letonia � 2006 în care s-a consta-tat ineficacitatea c ilor de recurs cu privire la controlul coresponden ei de inu ilor).Cuvintele � prev zut de lege� din cuprinsul art. 8 alin. 2 al Conven iei presupun existen a unei legi clare, accesibile persoanelor interesate, previzibile i care s prevad posibi-lit ile de control al modului în care sunt permise ingerin ele autorit i-lor competente în exerci iul acestui drept (cauzele Lavents vs. Letonia � 2002, Silver i al ii vs. Regatului Unit - 1983), condi ii neîndeplinite de Instruc iunile nr. 901.8

Prin urmare, Curtea a constatat în-c lcarea art. 8 din Conven ie, de-oarece ingerin a litigioas nu a fost prev zut de o lege, în sensul ali-neatului 2 al aceluia i articol.

Reclamantul din cauza Bozgan vs. România � 11.10.2007 a formulat, la Judec toria Arad, o cerere pen-tru înscrierea Asocia iei �Garda Na-ional Antimafia� în Registrul aso-

cia iilor i funda iilor, inut de aceas-t instan . Judec toria a respins cererea reclamantului cu motivarea c obiectivele asocia iei, înscrise în statut, favorizeaz realizarea de ac iuni ce presupun o ingerin în activitatea autorit ilor judiciare ale statului, urm rindu-se chiar crearea

69

unor structuri paralele care s con-troleze aceste autorit i.Recursul formulat de reclamant a fost, de asemenea, respins, re i-nându-se c , potrivit statutului, sco-purile asocia iei sunt completarea activit ii (autorit ilor Statului spe-cializate în lupta contra crimei or-ganizate) prin mijloace legale i cu respectarea legii i, de asemenea, înregistrarea plângerilor privitoa-re la crima organizat i urm rirea modului în care autorit ile speciali-zate le instrumenteaz .Curtea a re inut faptul c ingerin-a era prev zut de lege (art. 9 i

10 din Ordonan a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ii i fun-da ii) i urm rea un scop legitim � protec ia securit ii na ionale i a siguran ei publice, fiind necesar a analiza dac aceast ingerin era necesar într-o societate democra-tic .

inând cont de ansamblul împre-jur rilor spe ei, Curtea trebuia, de asemenea, s determine dac in-gerin a era propor ional cu sco-pul legitim urm rit i dac motive-le invocate de autorit ile na ionalepentru a o justifica sunt pertinente i suficiente (vezi Partidul comunist

unificat al Turciei i al ii vs. Turcia � 1998).S-a constatat c înscrierea asocia-iei a fost refuzat doar pentru sta-

tutul s u, astfel c a fost analizat acest act pentru a se putea aprecia asupra necesit ii ingerin ei (Parti-dul Comuni tilor Nepeceri ti i Un-gureanu vs. România - 2005).Statutul asocia iei indic faptul cactivitatea sa urma s fie desf -urat în cadrul legislativ existent i Asocia ia nu urma a se substi-

tui autorit ilor Statului, astfel cargumentele instan elor na ionale au fost considerate de c tre Curte drept simple supozi ii. M sura ra-dical a instan elor de a respinge cererea de înscriere, luat înainte ca asocia ia s înceap s î i des-f oare activitatea, apare dispro-por ionat fa de scopul vizat i, în acela i timp, inutil într-o societate democratic .În lumina aspectelor prezentate, Curtea a apreciat c nu poate, în

mod rezonabil s aprecieze refuzul de înscriere a asocia iei în Registrul de asocia ii i funda ii ca r spun-zând unei nevoi sociale imperioase i care s fi fost necesar într-o soci-

etate democratic , astfel c a re i-nut existen a unei înc lc ri a art. 11 din Conven ie.

În cauzele Capetan-Bacskai vs. România � 25.10.2007, Ciubotea vs. România � 25.10.2007, Isar vs. România � 25.10.2007, Drago vs. România � 11.10.2007, Mu at vs. România � 11.10.2007, Szekely vs. România � 11.10.2007, B l -nescu vs. România � 06.12.2007, Ilutiu vs. Romania � 06.12.2007, Cohen vs. România � 06.12.2007, Engber vs. România � 06.12.2007

i Suciu Werle vs. România � 13.12.2007, Curtea a re inut situa ii de fapt similare:Autorii reclaman ilor sau reclaman-ii au de inut imobile, preluate de

stat în baza Decretului nr. 92/1950 privind na ionalizarea unor imobile, na ionalizate în baza altor acte nor-mative (Ciobotea vs. România) sau confiscate (cauza Engeber vs. Ro-mânia). La cererea reclaman ilor, in-stan ele au constatat faptul c imo-bilele au fost preluate abuziv i au dispus restituirea acestora. Anterior procedurilor judiciare sau adminis-trative, pe parcursul lor ori ulterior, s-a dispus vânzarea imobilelor, în totalitate sau par ial, c tre persoa-nele care le ocupau în calitate de chiria i.Reclaman ii au formulat ac iuni de constatare a nulit ii absolute a contractelor de vânzare-cump rare i/sau de revendicare, ac iuni ce au

fost respinse de c tre instan e, care au re inut buna-credin a chiria i-lor cump r tori.Unii reclaman i au formulat i cereri de revendicare în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abu-ziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, f r a se dispune acordarea vreunei desp gubiri de c tre stat, fie pentru c s-a apreci-at c dosarul înaintat era incomplet, fie pentru c cererea nu a fost încsolu ionat .

În cauzele Ciobotea vs. România iIsar vs. România, reclaman ii nu au formulat cereri, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, fapt invocat de Guvern în sus inerile sale, deoarece acesta a apreciat c indemniza ia prev zut în legea mai-sus men i-onat (ac iuni la fondul Proprieta-tea), r spunde exigen elor art. 1 din Protocolul nr. 1. Curtea, a re inut, potrivit constat rilor sale din cau-ze anterioare (Radu vs. România, Ruxandra Ionescu vs. România) c , în ciuda sus inerilor Guvernului, Fondul Proprietatea nu func ionea-z în prezent într-o manier suscep-tibil s asigure desp gubirea re-claman ilor.În toate cauzele amintite Curtea, f când trimitere la jurispruden aanterioar (cauza Str in i al ii vs. România, P duraru vs. România, Porteanu vs. România, Radu vs. România, Ruxandra Ionescu vs. Ro-mânia, Constantinescu vs. Româ-nia), a re inut c exist o înc lcare a art. 1 din Protocolul nr.1. Curtea a reafirmat c , vânzarea de c tre Stat a unui bun al unui reclamant c tre ter i de bun -credin , chiar dacaceasta este anterioar confirm -rii în justi ie, într-un mod definitiv, a dreptului de proprietate al recla-mantului, se analizeaz ca o pri-vare de bun. Imposibilitatea exerci-t rii dreptului de proprietate al recla-man ilor asupra p r ilor din imobile, vândute de c tre Stat, asociat cu absen a total a desp gubirii, con-stituie o privare dispropor ionat iexcesiv , incompatibil cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

O situa ie de fapt diferit , a fost re i-nut în cauza Prodanof i al ii vs. România - 15.11.2007. Autoarea reclaman ilor, O.G. a de inut, în Bu-levardul Prim verii, un teren în su-prafa de 1290 m2, expropriat de stat la data de 26.02.1974. Dupdecesul numitei O.G., succesori ai s i au fost declara i fra ii I.P., L.P. iD.P.Reclaman ii au solicitat deschide-rea mo tenirii defunctei O.G., f r a informa notarul despre dezbaterea anterioar din 1983, declarând c

70

MAPA MAGISTRATULUI

numi ii I.P., L.P. i D.P. au renun at la succesiune.Dup ob inerea unui nou certificat de mo tenitor, reclaman ii au for-mulat o ac iune în revendicare, în contradictoriu cu Consiliul Munici-piului Bucure ti, ac iune admis de instan la data de 19.06.1998, sen-tin a fiind definitiv i irevocabilprin nerecurare.Ca urmare a acestei hot râri, prima-rul Municipiului Bucure ti a ordonat radierea dreptului de proprietate al Statului din Cartea Funciar i resti-tuirea terenului reclaman ilor, iar un executor judec toresc a întocmit un proces-verbal de punere în posesie a reclaman ilor asupra imobilului.În fapt, ace tia nu au putut întra în posesia imobilului, din cauza refu-zului Regiei Autonome de Adminis-trare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), ce ocupa terenul la momentul respectiv.În ciuda tuturor eforturilor reclaman-ilor, ace tia nu au putut intra în po-

sesia terenului, constatându-se cacesta era ocupat de un obiectiv militar, p zit de S.P.P.La data de 14.11.2001, reclaman-ii au depus la RAAPPS o cerere de

restituire a terenului, în baza Legii nr. 10/2001, cerere respins printr-o decizie din 18.11.2002, cu motiva-ia c ei nu sunt mo tenitori ai fos-

tei proprietare a terenului. Aceastdecizie a fost atacat în instan , li-tigiul nefiind solu ionat pân în pre-zent.Împotriva reclaman ilor s-a formulat o plângere penal , pentru declara ii false cu ocazia eliber rii certificatu-lui de mo tenitor din 1996. Parche-tul a solu ionat plângerea printr-o ordonan de neîncepere a urm ririi penale, prin care reclaman ii au fost sanc iona i administrativ i a fost sesizat instan a pentru anularea certificatului de mo tenitor, re inân-du-se îns c declara iile nu au pre-judiciat ter ii ce ar fi putut invoca un drept la succesiune. Ac iunea reclaman ilor împotriva or-donan ei men ionate, a fost respin-s ca tardiv .Ac iunile pentru anularea certificatu-lui de mo tenitor din 1996, cea for-mulat de Parchet i o a doua for-

mulat de un reclamant, nu au fost solu ionate pân în prezent.Curtea a re inut c reclaman ii au beneficiat de un �bun� în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 pentru te-renul în suprafa de 1290 m2 i a apreciat c Guvernul nu a oferit ni-cio justificare valabil pentru refuzul autorit ilor de a executa hot râ-rea definitiv în cauz , din data de 19.06.1998, pe o perioad de 7 ani. Refuzul execut rii unei hot râri pe motivul c , aceasta ar fi fost diferitdac nu ar fi existat declara iile fal-se ale reclaman ilor, nu constituie o justificare pentru autorit i, ci confe-r un motiv pentru formularea unei cereri de revizuire, potrivit art. 322 alin. 4 Cod procedur civil .Curtea a concluzionat c ingerin acauzat prin neexecutarea într-un termen rezonabil a hot rârii men i-onate a fost arbitrar i a presupus violarea principiului legalit ii, astfel c nu se impune analizarea existen-ei unui just echilibru între interesul

general i drepturile reclaman ilor pentru a se re ine înc lcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

O alt înc lcare a art. 1 din Proto-colul nr. 1 a fost re inut de Curte în cauza Dr cule vs. România � 06.12.2007.P rin ii reclamantului au de inut mai multe terenuri agricole, inclusiv o construc ie cu terenul aferent-situ-at în Craiova, toate preluate de stat în anul 1962. În anul 1963, Statul, în baza unui contract de schimb, pune la dispozi ia numitei T.A. construc ia

i terenul sus-men ionate, aceas-ta din urm închiriind o parte c tre B.N..La data de 15.03.1991, reclaman-tul solicit , în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, restituirea terenurilor apar inând p rin ilor s i

i formuleaz , împotriva lui B.N. i T.A., o ac iune în revendicare,

având ca obiect dreptul de proprie-tate asupra construc iei i terenului aferent.Ac iunea în revendicare a fost res-pins de prima instan , reclaman-tul formulând apel.Comisia Jude ean a emis dou ti-tluri de proprietate: mo tenitorilor

numitei T.A, decedat între timp, ireclamantului, pentru terenul apar-inând p rin ilor s i, pe primul titlu

figurând un drept de superficie asu-pra terenului de 2500 m2, iar pe cel de-al doilea fiind men ionat supra-fa a de 2160 m2.În apelul formulat de reclamant, ex-pertul desemnat în cauz concluzi-ona c parcela în suprafa de 2086 m2 era înscris pe ambele titluri de proprietate. Instan a a respins însapelul, re inând c este vorba des-pre dou terenuri diferite. Recursul formulat a fost, de asemenea, res-pins.Ac iunea în anularea titlului de pro-prietate al mo tenitorilor numitei T.A., admis ini ial, a fost respin-s , re inându-se valabilitatea titlu-lui emis mo tenitorilor numitei T.A., care a de inut terenul din anul 1963. Reclamantul ar fi putut eventual ssolicite terenul men ionat în con-tractul de schimb din 1963, oferit în locul celui în litigiu.În anul 2000, mo tenitorii numitei T.A. au vândut terenul în cauz lui B.N..Alte ac iuni ulterioare formulate de reclamant, vizând anularea titlului mo tenitorilor numitei T.A. i a con-tractului de vânzare-cump rare, în-cheiat cu B.N, au fost respinse de c tre instan e fie pentru autoritate de lucru judecat, fie pentru neachi-tarea taxei de timbru.Argumentele Guvernului asupra in-admisibilit ii cererii reclamantului au fost înl turate de Curte, care a re inut c decizia administrativ ,prin care reclamantul a fost recu-noscut ca i titular al dreptului de proprietate i emiterea titlului de proprietate asupra terenului de 2160 m2 au creat o speran justi-ficat de a putea ob ine punerea în posesie a terenului (cauza Kopecky vs. Slovacia -1998).Mai mult, nu se poate considera creclamantul a beneficiat de o sim-pl speran de restituire a unei crean e condi ionate, a c rei înde-plinire depinde de întrunirea unor condi ii prev zute de lege (astfel ca în cauza Gratzinger i Gratzingero-va vs. Republica Ceh ). Titlul emis reclamantului nu a fost anulat prin

71

nicio decizie jurisdic ional i a fost întocmit de o autoritate administra-tiv competent conform Legii nr. 18/1991, care a verificat întrunirea condi iilor prev zute de lege.Cu privire la respectarea termenului de 6 luni, prev zut de art. 35 alin. 1 din Conven ie, Curtea a amintit c ,în cazul în care înc lcarea pretinsconst într-o situa ie continu , ter-menul de 6 luni nu începe s cur-g decât dup ce situa ia a încetat (cauza Hornsby vs. Grecia � 1997 i Marinakos vs. Grecia - 2000).

Reclamantului nu i-a fost restituit bunul litigios i nici nu i s-a oferit o indemniza ie aferent dreptului s u, astfel c nu i se poate opune ter-menul de 6 luni.Asupra fondului cauzei, Curtea a re-inut c nu se contest imprejurarea

nepunerii în posesie a reclamantului asupra terenului, ca urmare a exis-ten ei unui alt titlu de proprietate.

Aceast împrejurare a fost analizatca o ingerin în respectarea drep-tului reclamantului asupra bunurilor sale, drept recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1. Privarea reclamantului de imobi-lul s u pentru o perioad de peste 13 ani f r s primeasc o indem-nizare sau un teren echivalent, de ide inea un titlu valabil, chiar dacse poate admite existen a unui scop legitim în refuzul restituirii bu-nului- respectarea regimului securi-t ii raporturilor juridice, a condus Curtea la concluzia c justul echi-libru a fost rupt i c reclamantul a suportat i continu s suporte osarcin special i exorbitant(cauzele Sabin Popescu vs. Româ-nia � 1999, Ab lu vs. România � 2001 i Grosu vs. România 2002).

O cerere de restituire a unui teren, (în suprafa de 9,99 ha) apar inând

autorilor s i, a fost formulat i de reclamantul din cauza Corabian vs. România � 27.09.2007, la data de 18.03.1991. Comisia local a admis cererea re-clamantului, dispunând reconstitu-irea dreptului s u prin echivalent, respectiv ac iuni la o societate agri-col . Reclamantul a formulat o ac i-une în instan contra Comisiei lo-cale, solicitând restituirea terenului în natur , iar nu prin atribuirea unor ac iuni.Printr-o hot râre definitiv din data de 08.01.1993, Judec toria Satu Mare a admis ac iunea reclaman-tului i a obligat Comisia local sreconstituie dreptul de proprietate al reclamantului asupra terenului is emit titlul de proprietate, f r a identifica amplasamentul.În anul 1995, reclamantul este pus în posesia unei suprafa e de 3,51 ha teren i, dup o alt ac iune în

Palatul Drepturilor Omului, Strasbourg

72

MAPA MAGISTRATULUI

justi ie, în anul 2004, Comisia loca-l a întocmit un proces-verbal de punere în posesie a reclamantului asupra mai multor parcele în supra-fa de 9,99 ha i a trimis acestuia un titlu de proprietate asupra tere-nului men ionat, titlu primit de titular în luna august 2006.În aceast cauz , Curtea a re inut, conform jurispruden ei sale con-stante, c : �executarea unei hot -râri sau a unei decizii, indiferent de instan a care le-a pronun at, trebuie considerat ca f când parte inte-grant din <proces> în sensul art. 6 din Conven ie. Dreptul la un proces ar fi iluzoriu dac legisla ia juridic intern a unui stat contractant ar permite ca o hot râre judec toreasc definitivi executorie s r mân inoperant

în detrimentul unei p r i.� ( vezi ca-uza Immobiliare Saffi vs. Italia). De asemenea, a admis c dreptul de acces la un tribunal nu poate obli-ga statul s asigure executarea fi-ec rei hot râri civile, indiferent de circumstan ele cauzei ( Sanglier vs. Fran a ). �Totu i, (a amintit Curtea) dac ad-ministra ia refuz , omite sau întârzie executarea hot rârilor, garan iile art. 6, de care beneficiaz justi iabilul în faza procedurii judiciare, î i pierd ra iunea de a exista� ( Hornsby vs. Grecia).În spe , comisiile locale i jude ene erau exclusiv competente s execu-te hot rârea din anul 1993, care nu a fost anulat sau modificat .Potrivit jurispruden ei constante a Cur ii, omisiunea autorit ilor de a se conforma, într-un termen rezona-bil, unei hot râri definitive poate an-trena o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie, în special când obliga-ia de a executa hot rârea apar ine

unei autorit i administrative (cau-zele Metaxas vs. Grecia - 2004, Ti-mofeyev vs. Rusia -2000, Dubenko vs. Ukraina -2001). Curtea a apreciat c Statul, prin in-termediul organelor sale specializa-te nu a depus toate eforturile nece-sare pentru executarea cu celeritate a unei decizii favorabile reclaman-tului, astfel c a avut loc o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie.

S-a constatat, de asemenea, o în-c lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 din Conven ie, pe motiv c întârzi-erea execut rii hot rârii judec to-re ti din anul 1993 este imputabilautorit ilor i a condus la privarea reclamantului de bunul s u pe par-cursul mai multor ani. Guvernul nu a oferit nicio justificare pentru aceast ingerin în dreptul reclamantului, astfel c s-a consi-derat c exist o înc lcare a princi-piului legalit ii, nefiind necesar o cercetare a existen ei justului echi-libru.

În alte dou cauze, solu ionate de Curte în perioada analizat , cauza Fischer vs. România � 11.10.2007

i cauza Belasin vs. România � 15.11.2007, s-au constatat înc l-c ri ale art. 6 alin. 1 i ale art. 1 din Protocolul nr. 1 din Conven ie.Imobilele reclaman ilor au fost con-fiscate de Stat în temeiul Decretului nr. 223/1974 privind reglementarea situa iei unor bunuri, fiind oferite compensa ii derizorii proprietarilor

i, ulterior, acestea fiind vândute chiria ilor.În urma ac iunilor formulate de re-claman i, instan ele de recurs au recunoscut faptul c preluarea imo-bilelor reclaman ilor a fost nelegal

i au dispus anularea contractelor de vânzare-cump rare încheiate de Stat cu chiria ii.Procurorul general a formulat recur-suri în anulare, ac iuni admise de Curtea Suprem de Justi ie, care a recunoscut faptul c imobilele au fost preluate abuziv de c tre stat, compensa iile fiind derizorii, dar a men inut contractele de vânza-re-cump rare încheiate de Stat cu chiria ii, re inând buna-credin a acestora din urm .Curtea a constatat, în ambele ca-uze, o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie, deoarece anularea hot -rârilor definitive ini iale de c tre Cur-tea Suprem de Justi ie a înc lcat principiul securit ii raporturilor juri-dice, atentând, totodat , la dreptul reclaman ilor la un proces echitabil (vezi cauza S.C. Ma inexportimport Industrial Group S.A. vs. România - 2005).

A a cum s-a re inut în cauza Bru-m rescu vs. România � 1999, unul dintre elementele fundamentale ale preeminen ei dreptului este princi-piul securit ii raporturilor juridice, care impune, printre altele, ca so-lu ia dat în mod definitiv într-un liti-giu, de c tre un tribunal competent, s nu fie repus în discu ie.Curtea a reiterat faptul c nicio par-te nu are dreptul de a cere revizui-rea unei hot râri definitive i execu-torii numai în scopul ob inerii unei rejudec ri i a unei noi decizii în spe , aceast cale extraordinarde atac netrebuind a fi tratat ca un recurs deghizat.S-a mai re inut c , anularea hot -rârilor judec tore ti definitive nu a fost motivat , în spe , prin existen-a unor probe noi care s nu fi fost

disponibile anterior p r ilor i care ar fi fost de natur s influen eze solu ionarea litigiului (precum în ca-uza Pravednaya vs. Rusia - 2004), fiind fondat doar pe gre ita apre-ciere a probelor de c tre instan ade recurs.Acest argument este insuficient pentru anularea unei hot râri defi-nitive, chiar dac particularii erau p r i în recursul în anulare (vezi Rai-cu vs. România � 2006 i Popea vs. România - 2006).Înc lcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost re inut de Curte, din cauza priv rii reclaman ilor de bunurile lor, ei îndurând o sarcin dispropor io-nat i excesiv , incompatibil cu dreptul garantat de acest articol.Curtea a men ionat c împrejura-rea creat prin anularea de c tre Curtea Suprem de Justi ie a unor hot râri judec tore ti definitive iprin rejudecarea în fond, unde s-a constatat valabilitatea contractelor de vânzare-cump rare încheiate de Stat cu chiria ii, este, dac nu iden-tic , cel pu in similar , cu cea din cauzele Str in i al ii vs. România � 2005 i Sebastian Taub vs. România � 2006. Dat fiind existen a conco-mitent a dou titluri de proprietate, reclaman ii s-au aflat în imposibili-tatea folosirii bunului, de i fuseserrecunoscu i ca i proprietari. A fost reamintit i opinia, mai � sus citat , privitoare la vânzarea de

73

c tre stat a bunurilor na ionalizate c tre ter i.9

Noi înc lc ri ale art. 6 alin. 1 i ale art. 1 din Protocolul nr. 1 din Con-ven ie pentru motive similare cu cele expuse în cauzele Fischer vs. România i Belasin vs. România icu referire la aceea i jurispruden-

anterioar 10, au fost constatate de Curte în cauzele Pia a Bazar Doroban i S.R.L. vs. România � 04.10.2007, Pu ca vs. România � 11.10.2007, Blidaru vs. Româ-nia � 08.11.2007 i Valer Pop vs. România � 13.12.2007, unde, de iexist circumstan e diferite, se poa-te re ine, ca i punct comun, formu-larea unui recurs în anulare de c tre Procurorul General.Reclaman ii au formulat ac iuni în instan , solicitând: anularea unui contract de vânzare-cump rare a unui bun, na ionalizat prin Decretul nr. 92/1950 privind na ionalizarea unor imobile, c tre chiria i (cauza Pu ca ); acordarea unor desp gu-biri, reprezentând contravaloarea actual unui autoturism Dacia, su-mele depuse anterior i neutilizate fiind inferioare noului pre al bunu-lui (cauza Blidaru); acordarea unei anumite sume, reprezentând contra-valoarea investi iilor efectuate (cau-za Pia a Bazar Doroban i S.R.L.) irecalcularea sumelor compensatorii acordate pentru pensionarea anti-cipat , fa de dispozi iile Ordo-nan ei de Urgen a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a pl ilor compensatorii i a ajutoa-relor care se acord personalului militar (cauza Valer Pop).Ac iunile au fost admise de c tre in-stan e prin hot râri definitive, care au fost, ulterior, anulate, ca urmare a formul rii unor recursuri în anula-re de c tre Procurorul general.Înc lcarea art.6 alin.1 din Conven-ie11, a fost re inut , deoarece anu-

larea hot rârilor definitive ini iale de c tre Curtea Suprem de Justi ie a înc lcat principiul securit ii ra-porturilor juridice, fiind nerespectat dreptul reclaman ilor la un proces echitabil, iar art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost considerat înc lcat deoare-ce justul echilibru, impus de aces-

te dispozi ii, a fost rupt prin supor-tarea de c tre reclaman i a unor sarcini speciale i exorbitante, ca urmare a priv rii de c tre bunurile recunoscute prin hot rârile judec -tore ti ini iale.

În cauzele Grozescu vs. Româ-nia � 27.09.2007, Reiner i al-ii vs. România � 27.09.2007,

Forum Maritim vs. România � 04.10.2007, Anghel vs. România � 04.10.2007, Larco i al ii vs. România � 11.10.2007, tef -nescu vs. România � 11.10.2007, Rada vs. România � 08.11.2007, Constantin Oprea vs. România � 08.11.2007, S.C. Concept LTD S.R.L. i Manole vs. România � 22.11.2007 i Sfrijan vs. România � 22.11.2007, Curtea a constatat înc lc ri ale art. 6 alin. 1 din Con-ven ie, pentru diferite motive. Vom expune, pe scurt consideren-tele Cur ii în motivarea înc lc rii constatate, f r a prezenta, pe larg, situa ia de fapt re inut în fiecare spe :O nou reiterare a principiului secu-rit ii raporturilor juridice are loc în cauzele Sfrijan12 i Rada13, unde anularea unor hot râri de nitive, prin admiterea unor recursuri în anulare, a condus la înc lcarea dreptului re-claman ilor la un proces echitabil.

În cauza Larco i al ii, reclaman-tele Funda iile D.I. Mangeron i Lar-co i societatea Larco sunt persoa-ne morale de drept român cu sediul la domiciliul reclamantului M. Ioan Larco. Societatea Larco a ob inut un credit imobiliar, a c rui rambur-sare a fost garantat cu apartamen-tul unde se afla sediul social i do-miciliul reclamantului.Pentru a nu rambursa creditul, re-clamantul a scos la licita ie aparta-mentul, acesta fiind achizi ionat de o societate ter (adjudecatara).Adjudecatara a solicitat evacuarea reclamantului din apartament i, dup ob inerea unei hot râri jude-c tore ti de nitive, a cerut executa-rea silit . Bunurile reclamantului au fost depozitate în condi ii improprii, iar ac iunea pentru acordarea unor desp gubiri materiale i morale a

fost respins pentru neachitarea taxei de timbru (5722, 31 Eur). Re-clamantul a solicitat scutirea sa de plata taxei de timbru, deoarece nu exercita nicio activitate, venitul s ulunar ind 112,29 Eur. Cererea sa a fost transmis Direc iei Generale a Finan elor Publice Ia i, îns aceastinstitu ie a comunicat faptul c poa-te acorda scutiri de la plata taxelor de timbru în condi iile stabilite prin ordinul Ministrului Finan elor, nor-m ce nu a fost publicat în Moni-torul O cial, neexistând, prin urma-re, un cadru legal. Curtea a re inut în aceast cauz o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie, subliniind cStatul nu i-a îndeplinit obliga ia de a reglementa dreptul de acces la o instan într-o manier conformcu exigen ele acestui articol.S-a admis c instituirea unei taxe de timbru determinat pentru formu-larea unei ac iuni vizeaz un scop legitim, respectiv limitarea cererilor abuzive i crearea unor fonduri pen-tru bugetul justi iei, îns este nece-sar a se analiza i existen a unei propor ionalit i între mijloacele folosite i scopul vizat (vezi cauza Iorga vs. România - 2007).Analizând propor ionalitatea, Curtea a constatat c taxa de timbru, fixatde instan a de fond în sarcina recla-mantului (5700 Euro), are un cuan-tum considerabil în spe , luându-se în considerare i veniturile sale (112 Euro lunar). S-a afirmat c le-gisla ia român prevedea o proce-dur de scutire de taxa de timbru, prin formularea unei cereri la Minis-terul Finan elor. Totu i, cererea re-clamantului a fost respins pe moti-vul inexisten ei unui cadru legislativ corespunz tor, împrejurare ce ates-t faptul c reclamantul s-a aflat în imposibilitatea ob inerii unei redu-ceri sau scutiri a taxei de timbru.S-a re inut c au fost modificate dis-pozi iile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel ccererea amintit poate fi adresatdirect instan ei de judecat .

Reclamantul din cauza Grozescu a formulat o ac iune de divor în con-tradictoriu cu so ia sa G.S.B., care a solicitat, printr-o cerere reconven-

74

MAPA MAGISTRATULUI

ional , p strarea numelui dobândit prin c s torie.Instan a de fond a admis ac iunea

i cererea reconven ional , astfel c reclamantul a formulat apel i, ulterior, recurs.Curtea de apel, în absen a numitei G.S.B. i a avocatului s u, dup ex-punerea concluziilor de c tre avo-catul reclamantului, a declarat dez-baterile închise i a r mas în pro-nun are. Ulterior, în fa a instan ei s-a prezentat avocatul numitei G.S.B., completul de judecat hot rând re-deschiderea dezbaterilor în absen-a reclamantului sau a ap r torului

s u. Avocatul numitei G.S.B. a de-pus dovada achit rii taxei de timbru i a formulat concluzii. Curtea de

apel a admis recursul i a încuviin-at purtarea de c tre numita G.S.B.

a numelui dobândit prin c s torie.

S-a re inut înc lcarea art. 6 alin. 1 din Conven ie, deoarece cauza re-clamantului nu a fost solu ionat în mod echitabil, lipsind dezbaterile contradictorii în procedura recursu-lui.Curtea a f cut referire la juris-pruden a sa (Mustafa vs. Fran a- 2003), potrivit c reia dreptul la o procedur contradictorie în sen-sul art. 6 alin. 1: �implic , în prin-cipiu, posibilitatea pentru p r ile unui proces civil sau penal de a lua cuno tin de toate probele i ob-serva iile prezentate judec torului, chiar i cele ce ar proveni de un magistrat independent, de naturs -i influen eze decizia, i de a dis-cuta aceste probe� (cauzele Morel vs. Fran a � 2000, Meftah i al ii vs. Fran a � 2002 i Augusto vs. Fran a- 2007).

S-a constatat c instan a (curtea de apel) a decis redeschiderea dezba-terilor f r a informa reclamantul, dup ce r m sese anterior în pro-nun are, i a modificat hot rârea primei instan e, adoptând o solu ie defavorabil reclamantului.În m sura în care art. 6 alin. 1 din Conven ie vizeaz , înainte de toa-te ocrotirea intereselor p r ilor i o bun administrare a justi iei, Curtea a considerat suficiente aspectele re inute pentru a re ine lipsa dezba-terilor contradictorii.

Curtea a re inut o alt înc lcare a art. 6 alin. 1 pentru privarea recla-man ilor de accesul efectiv la o in-stan , în cauzele Constantin Oprea 14 i tef nescu15, respec-tiv pentru lipsa demersurilor Statului cu privire la neexecutarea sau exe-

Sala de edinte CEDO

75

cutarea tardiv a unei hot râri jude-c tore ti. Curtea a amintit jurispruden a sa, potrivit c reia art. 6 din Conven ie garanteaz fiec rui cet ean drep-tul de acces la o instan , c ruia i se poate asocia dreptul de a exe-cuta hot rârile judec tore ti defi-nitive (Hornsby vs. Grecia - 1997). Acest drept nu presupune obliga ia Statului de a întreprinde demersuri pentru executarea fiec rei hot râri civile indiferent de circumstan ele spe ei.Totu i, Statului îi revine obliga ia de a asigura arsenalul juridic adecvat i suficient pentru a asigura respec-

tarea obliga iilor pozitive ce îi in-cumb . Pentru acest motiv, Curtea are obliga ia doar de a analiza dacm surile adoptate de autorit ile na ionale sunt adecvate i suficien-te (vezi cauza Ruianu vs. România - 2003), deoarece, în situa ia în care acestea (autorit ile) sunt inute sac ioneze pentru executarea unei hot râri i omit s o fac , aceastinactivitate angajeaz responsabili-tatea Statului în domeniul art. 6 alin. 1 (cauza Scollo vs. Italia 1995).În ambele situa ii s-a re inut c Gu-vernul nu a expus nici un argument plauzibil care s justifice neexecu-tarea hot rârilor definitive existente în cauz , o hot râre din 06.12.2000 (cauza Constantin Oprea) i o ho-t râre din 1.02.1999 (cauza tef -nescu).

O alt exigen a art. 6, respectiv principiul celerit ii procedurilor ju-diciare, formulat sub sintagma �ter-men rezonabil�, a fost considerat înc lcat în cauzele S.C. Concept LTD S.R.L. i. Manole, Forum Maritim S.A. i Reiner i al ii:

În prima ac iune reclamanta (S.C. Concept LTD S.R.L.) i-a înscris crean a în cadrul proce-durii falimentului societ ii S, la data de 18.06.1998, litigiu neso-lu ionat pân în prezent. Aceea ireclamant a formulat, la data de 25.06.1998, o nou ac iune în con-tradictoriu cu societatea C, pentru nerespectarea unor obliga ii pre-v zute în contractele intervenite între ele. Dup mai multe cicluri

procesuale i dup suspendarea cauzei în baza Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz rii judiciare i a falimentului, cauza nu a fost înc solu ionat .Ca urmare a respingerii cererii de a participa la privatizarea societ ii P, reclamanta a formulat o contesta ie la F.P.S. (Fondul Propriet ii de Stat) la data de 08.08.1997. Ac iunea ju-dec toreasc a fost anulat pentru neplata taxei de timbru la data de 20.01.2004 de c tre Curtea Supre-m de Justi ie, instan care a res-pins ca inadmisibil i contesta ia în anulare formulat de reclamant .Curtea a amintit c , pentru a se aprecia caracterul rezonabil al unei proceduri, trebuie avute în vedere circumstan ele cauzei16: complexi-tatea cauzei, comportamentul re-clamantului, acela al autorit ilor competente i miza litigiului pentru cei interesa i.În spe a de fa , Curtea a apreciat c doar complexitatea procedurii falimentului nu justific în sine în-târzierile importante în solu ionarea unui litigiu (vezi cauzele Michele Te-desco Vs. Italia-2001, Zanasi vs. Ita-lia�2001, Meneghini vs. Italia-2001). Comportamentul tribunalelor na io-nale, caracterizat de cas ri i decli-n ri succesive, a generat importan-te întârzieri în procedur , neimpu-tabile reclamantei (cauza Wiercis-zewska vs. Polonia � 2003, Nicolau vs. România - 2006)Fa de toate circumstan ele spe ei, Curtea a estimat c durata fiec rei proceduri litigioase este excesiv inu r spunde exigen elor unui �ter-men rezonabil�.

Reclaman ii din cauza Reiner i al ii au fost interoga i pen-

tru uciderea poli istului A.A. cu ocazia evenimentelor din data de 22.12.1989 i doi dintre ei au fost aresta i provizoriu.(MM. He-jja i Paisz la 04.12.1991 pân la 27.12.1991 i 04.01.1992)La data de 15.12.1997 reclaman ii MM. Hejja, Paisz i F.O., precum iMM. Reiner i Konrad au fost trimi iîn judecat pentru leziuni cauzatoa-re de moarte, prev zute de art. 183 Cod penal i, ulterior, condamna iprintr-o hot râre definitiv , ca urma-

re a respingerii recursurilor de c tre Curtea Suprem de Justi ie la data de 26.01.2001.Curtea a men ionat c în mate-rie penal �termenul rezonabil� în sensul art. 6 alin. 1 debuteaz din momentul în care o persoan este acuzat ; poate fi vorba de o datanterioar sesiz rii instan ei de ju-decat , respectiv data arest rii, a inceperii urm ririi penale i a înce-perii anchetei preliminare.�Acuzarea�, prev zut de art. 6 al. 1 poate fi definit ca �o notificare oficial emanând de la autorit ile competente, privind acuzarea per-soanei de s vâr irea unei infrac i-uni�17

S-a re inut o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie pentru nerespec-tarea termenului rezonabil în cazul reclaman ilor MM. Paisz, Hejja iKonrad, existând perioade de in-activitate imputabile autorit ilor(cauza Maurano vs. Italia - 2001).În aceast spe , Curtea a mai con-statat i o înc lcare a art. 6 alin. 3 lit. d din Conven ie, tot în cazul re-claman ilor MM. Paisz, Hejja i Kon-rad, dreptul acestora la ap rare su-ferind o limitare.Curtea a re inut desf urarea unei confrunt ri a reclamantului M. Paisz cu martorul O.A.A. în fa a unui pro-curor îns rcinat cu ancheta prelimi-nar , care nu îndepline te exigen e-le de independen i impar ialitate ale unui magistrat18, f r ca recla-mantul s fie asistat de un ap r -tor. Or, un element important al unui proces echitabil este posibilitatea acuzatului de a interoga martorii în proces referitor la declara iile deci-sive, în prezen a unui judec tor care poate dispune solu ionarea litigiului (Graviano vs. Italia - 2005). Aceastposibilitate a acuzatului nu exone-reaz instan a de obliga ia de a au-dia martorii în acuzare în prezen ainculpa ilor.De altfel, mai mul i martori nu au fost audia i în fa a instan ei, nu doar O.A.A., situa ia acestuia fiind însclar exemplificat de Curte.

Cea de-a treia cauz , Forum Maritime S.A. prezint proceselecivile, penale i comerciale pur-tate de societatea reclamant ,

76

MAPA MAGISTRATULUI

ca urmare a e u rii negocierilor sale purtate cu Guvernul, având ca subiect privatizarea flotei co-merciale.Procedura civil a început în con-tradictoriu cu Petromin la data de 13.05.1998 i ac iunea a fost res-pins definitiv la data de 10.02.2000 pentru neachitarea taxei de timbru.Plângerea penal contra directorului B ncii Comerciale Ion iriac a fost formulat la data de 30.12.1997, fi-ind solu ionat printr-o ordonandin data de 04.12.2000, act comu-nicat reclamantului în luna februarie 2005. Aceast solu ie a confirmat o or-donan anterioar din data de 22.06.2000, prin care s-a dispus neînceperea urm ririi penale.Procedura comercial contra B n-cii Comerciale Ion iriac a început la data de 14.07.1997 i a fost fi-nalizat prin decizia din data de 19.04.2005 a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, care a respins preten iile

reclamantului, precum i contesta-ia în anulare, ulterior formulat .

S-a constatat o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie în ceea ce pri-ve te impar ialitatea procurorilor.Amintind cauza Zolotas vs. Gre-cia-2005, Curtea a reafirmat c ,pentru a stabili dac un tribunal poate fi considerat ca �indepen-dent�, în sensul art. 6 alin. 1, trebu-ie s se aib în vedere, modul de desemnare i durata mandatu-lui membrilor s i, existen a unei protec ii contra presiunilor exte-rioare i posibilitatea de a se verifi-ca dac el prezint sau nu aparen-a de independen .

Curtea a reamintit c , a a cum a stabilit deja, în sistemul judiciar ro-mân, procurorii, în calitate de ma-gistra i ai Ministerului Public (cum sunt i cei care au pronun at ordo-nan ele de neîncepere din data de 22.06 i din data de 04.12.2000) nu îndeplinesc exigen a de indepen-den , referitor la executiv19.La data pronun rii ordonan elor amintite legisla ia român nu permi-tea efectuarea unei plângeri efec-tive în instan împotriva solu iilor procurorilor, procedura penal fiind modificat abia în anul 2003. Astfel,

nu se poate considera c plângerea penal cu constituire de parte civi-l , introdus de reclamant la data de 30.12.1997 a fost examinat de un tribunal independent i impar ial, în sensul art. 6 alin. 1.Curtea a re inut, îns , în aceastcauz , i o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie, pentru înc lcarea dreptului reclamantului de acces la actele dosarului de urm rire penal .Principiul egalit ii armelor, unul dintre elementele no iunii de proces echitabil, în sens larg, reclam ca fiec rei p r i s i se ofere posibili-tatea rezonabil de a prezenta ca-uza sa în condi ii care s nu o pla-seze într-o situa ie dezavantajoasfa de adversarul s u. Dreptul la o procedur contradictorie implic ,pentru o parte, posibilitatea de a lua cuno tin de observa iile sau probele produse de al ii, precum ide a le discuta. Modalit ile aplic -rii acestor garan ii depind de parti-cularit ile procedurii i de circum-stan ele cauzei.În spe , nici reclamantul i nici avocatul s u nu au avut acces la actele aflate la dosarul de urm rire penal : documente i depozi ii ale martorilor i ale acuza ilor.De asemenea, Curtea a re inut fap-tul c procedura comercial contra B ncii Comerciale Ion iriac nu a corespuns exigen ei unui �termen rezonabil�, în sensul art. 6 alin. 1 din Conven ie.20

Nerespectarea uneia dintre garan ii-le fundamentale care protejeaz ce-t enii de posibile abuzuri din par-tea autorit ilor, respectiv a prezum-iei de nevinov ie, trebuie analizat

în momentul în care exist o proble-m referitoare la art. 6 din Conven-ie.

O astfel de problem a fost analiza-t de Curte în cauza Anghel.Reclamantul sus ine c s-a prezen-tat la arhiva unei instan e pentru a ob ine o hot râre judec toreasc ia purtat discu ii cu judec torul de serviciu, în urma refuzului arhivarei de a-i elibera înscrisul. În final, a ob inut actul solicitat, îns dup câ-teva zile a primit acas un proces-verbal de contraven ie, prin care

a fost sanc ionat cu o amend în cuantum de 2 milioane lei.Guvernul a sus inut c reclamantul a avut o alterca ie verbal cu anga-jata care a refuzat s -i elibereze ac-tul solicitat.Împotriva procesului-verbal de con-traven ie, reclamantul a formulat o contesta ie, respins în prim in-stan de Judec toria Pucioasa, solu ie men inut în recurs. Instan-a a re inut c judec toria a respins

contesta ia reclamantului pe motiv c acesta nu a dovedit nevinov -ia sa, prin probele administrate în

fa a instan ei de fond, constatând c amenda contraven ional a fost dispus în mod legal i în limitele prev zute de lege. Art. 6 alin. 1 i alin. 3 oblig Statele contractante s ia m suri pozitive, constând în informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii i motivului acuza iei dispu-se împotriva lui, în acordarea timpu-lui i posibilit ilor pentru preg tirea ap r rii, în asigurarea dreptului s ude a se ap ra el însu i sau asistat de avocat i în asigurarea posibi-lit ii de a interoga sau de a cere interogarea martorilor în acuzare, precum i de a ob ine convocarea i audierea martorilor în ap rare în

acelea i condi ii ca i martorii în acuzare.21

Curtea are singura datorie, în ceea ce prive te art. 6 din Conven ie, de a examina cererile formulate în cazul c rora, jurisdic iile na iona-le au nesocotit garan iile specifice enun ate de aceast dispozi ie sau unde desf urarea procedurii în an-samblul s u nu a garantat un pro-ces echitabil (Cauza Sarkisova vs. Georgia - 2005).Este de remarcat faptul c , la mo-mentul s vâr irii contraven iei, le-gisla ia român prevedea posibilita-tea autorit ilor de a solicita trans-formarea amenzii, neachitate într-un termen de 30 de zile, în închisoare.Apreciem c aceste dispozi ii le-gale, abrogate în prezent, au fost esen iale în aprecierea Cur ii privind caracterul �penal� al procedurii.Curtea a re inut c într-o procedu-r care poate fi calificat �penal �, respectarea prezum iei de nevino-

77

v ie constituie o garan ie pentru restabilirea echilibrului între autorii prezuma i a fi s vâr it faptele inter-zise de lege i autorit ile compe-tente s -i urm reasc i s -i sanc-ioneze.

Curtea a concluzionat c , în spe ,reclamantul nu a fost ascultat echi-tabil, în conformitate cu exigen ele art. 6 din Conven ie.22

În perioada analizat , Curtea a mai re inut o înc lcare a art. 6 din Con-ven ie, al turi de înc lcarea art. 14 raportat la art. 1 din Protocolul nr.1în cauza Beian vs. România � 06.12.2007.Reclamantul a fost citat pentru efectuarea serviciului mil itar în 1953, îns , ca urmare a opozi iei ta-t lui s u la colectivizarea terenurilor agricole, acestuia nu i s-a permis participarea la instruc ia militar ,fiind trimis la unitatea Vatra Dornei ca muncitor.Serviciul s u militar a luat sfâr it în anul 1955, iar dispozi iile legale prin care era interzis instruc ia militarau fost abrogate în 1961.Legea nr. 309/2002 privind recu-noa terea i acordarea unor drep-turi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direc iei Ge-nerale a Serviciului Muncii în perioa-da 1950-1961, a recunoscut munca efectuat în unit ile militare subor-donate D.G.T drept munc for ati a instituit m suri reparatorii.

Reclamantul a solicitat Casei jude-ene de pensii i asigur ri sociale

ocrotirea drepturilor prev zute de legea men ionat , dar cererea sa a fost respins cu motiva ia c nu a efectuat serviciul militar într-o unita-te subordonat D.G.T.Reclamantul a formulat o ac iune în instan i, dup dou cicluri pro-cesuale, Înalta Curte de Casa ie iJusti ie a respins ac iunea sa, pe motiv c unitatea unde reclaman-tul a muncit nu este subordonatD.G.T. Acesta invocase i existen-a unei discrimin ri prev zute de

lege între persoanele ce au efec-tuat munc for at în unit ile mili-tare subordonate D.G.T. i cei care au efectuat acela i tip de munc în alte unit i militare.

În aceast spe , Curtea a precizat c , în situa ia în care Statele decid s adopte legi pentru indemnizarea victimelor unor nedrept i comise în trecut, acestea trebuie redactate în mod clar i coerent pentru a se evita posibila insecuritate juridic iincertitudine pentru subiectele de drept interesate.23

S-a re inut c , potrivit mai multor decizii de spe , Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, fondându-se pe principiul nediscrimin rii, a în-eles s aplice dispozi iile Legii nr.

309/2002 tuturor celor care au efec-tuat o munc for at în timpul servi-ciului militar, f r a lua în considera-re subordonarea ierarhic a unit i-lor militare din care f ceau parte.Totu i, în aceea i perioad , Înalta Curte de Casa ie i Justi ie a adop-tat, în alte decizii, o jurisprudencontrar , respingând ac iuni, pre-cum cea a reclamantului.De i s-a admis c divergen ele existente în jurispruden constitu-ie o consecin inerent a sistemu-lui judiciar, totu i s-a amintit c ro-lul instan ei supreme este acela de a regla contradic iile din practic .(vezi Zielinski i Pradal i Gonzalez i al ii vs. Fran a - 1999).

Aceast practic , dezvoltat la ni-velul instan ei supreme este, în sine, contrar principiului securit -ii juridice, care este implicit enun at

în ansamblul articolelor Conven iei i care constituie un element funda-

mental al statului de drept.Re inând jurispruden a Înaltei Cur ide Casa ie i Justi ie ca o surs de insecuritate juridic , Curtea a apre-ciat c reclamantul a fost, în fapt, privat de toate posibilit ile de a ob ine recunoa terea drepturilor prev zute de Legea nr. 309/2002, astfel c a existat o înc lcare a art. 6 alin. 1 din Conven ie.Curtea a mai re inut violarea art. 14 raportat la art. 1 al Protocolului nr. 1 din Conven ie, deoarece în cauz a existat o diferen de tratament ne-justificat obiectiv i rezonabil.24

1 Au fost avute în vedere hot rârile CEDO împotriva României publicate pe site-ul www.echr.coe.int,

pronun ate în perioada 27.09.2007-13.12.2007 (unele hot râri pot fi consultate si pe site-ul www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9502).2 Conform art. IX din Legii nr. 281/26.01.2003, rec-lamanta ar fi putut formula o plângere împotriva solu iei de neîncepere a urm ririi penale a parchet-ului, într-un termen de 1 an de zile.3 Pentru detalierea condi iilor pe care privarea de libertate ar trebui s le îndeplineasc , conform art. 3 din Conven ie se pot analiza cauzele Kudla vs. Polonia � 2000 i Mouisel vs. Fran a � 2002.4 Vezi i cauzele Kalashnikov vs. Rusia � 2002, Ke-hayov vs. Bulgara � 2005 i Farbthuhs vs. Lituania � 2004.5 vezi cauza McKay vs. Regatul Unit � 21.03.2006.6 vezi cauza Rigopoulos vs. Spania � 1999.7 În cauza Zirovnicky vs. Republica Ceh � 2004, Curtea a analizat faptele autorit ilor de a re ine scrisorile trimise de c tre un reclamant în deten ie ca o ingerin în dreptul la coresponden .8 Circularele sau instruc iunile de serviciu, adoptate de administra ie nu pot fi calificate ca legi în sensul art. 8 din Conven ie � cauzele Amuur vs. Fran a-1996 i Frerot vs. Fran a-2007. 9 Vezi opinia Cur ii în cauzele Str in i al ii vs. România, P duraru vs. România, Porteanu vs. România, Radu vs. România, Ruxandra Ionescu vs. România i Constantinescu vs. România.10 Vezi cauzele Brum rescu vs. România, S.C. Ma inexportimport Industrial Group S.A. vs. Ro-mania, Str in i al ii vs. România i Porteanu vs. România11 Nu s-a re inut o astfel de înc lcare în cauza Valer Pop vs. România.12 Reclamanta a dobândit un apartament în tim-pul c s toriei, achitat integral anterior pronun rii hot rârii de divor i partaj. Hot rârea definitivpronun at de instan , prin care s-a constatat o contribu ie superioar a reclamantei i i-a fost atribuit bunul, a fost anulat în urma admiterii unui recurs în anulare. 13 Reclamantul a solicitat reintegrarea sa în postul de inut anterior, ac iune admis printr-o hot râre definitiv , care a fost îns anulat în urma admiterii unui recurs în anulare. 14 Reclamantul a efectuat numeroase demersuri pentru executarea silit a unei hot râri judec tore ti definitive împotriva numi ilor I.S. i M.E.S., for-mulând inclusiv o plângere penal împotriva debi-torilor i o plângere disciplinar împotriva executo-rului judec toresc.15 Reclamantul a solicitat, cu succes, în instan ,reintegrarea sa pe postul de inut anterior, înshot rârea ob inut nu a fost executat nici pân în prezent, în ciuda demersurilor efectuate în acest sens.16 Criteriile consacrate de jurispruden a Cur ii sunt eviden iate, printre multe altele, în cauza Frzdlender vs. Fran a.17 Vezi cauzele Reinhardt i Slimane-Kaid vs. Fran a� 1998 i Pantea vs. România � 2003.18 Cauza Pantea vs. România � 2003.19 A se vedea cauzele Vasilescu vs. România � 1998 i Grecu vs. România � 2006.

20 A se vedea argumentele re inute în cauza S.C. Concept LTD S.R.L. i Manole, prezentat mai sus.21 În cauzele Bonisch vs. Austria � 1985 i Barbera, Messegue i Jabardo vs. Spania � 1998 Curtea a re inut c audierea martorilor presupune un car-acter contradictoriu, dar i existen a unui echilibru între ap rare i acuzare.22 Pentru o analiz detaliat a problematicilor tratate în prezenta spe pute i analiza i cauzele Pitkanen vs. Finlanda � 2004, Milan vs. Italia � 2003, Grecu vs. România � 2006 i Deweer vs. Belgia � 1980.23 Incertitudinea legislativ , administrativ sau jurisdic ional este un factor important care se are în vedere la aprecierea conduitei Statului � vezi cauzele Broniowski vs. Polonia � 2004 i P duraru vs. România � 2005. 24 F când referire la cauza Marcks vs. Belgia � 1979, Curtea a eviden iat c , în ceea ce prive te art. 14, o împrejurare este discriminatorie daca îi lipse te o justificare obiectiv i rezonabil , adicnu urm re te un scop legitim sau dac nu exist un raport rezonabil de propor ionalitate între mijloacele folosite i scopul vizat.

http://www.echr.coe.int

78

MAPA MAGISTRATULUI

JURISPRUDEN A CUR II CONSTITU IONALE A ROMÂNIEI

EXCEP II DE NECONSTITU IONALITATE ADMISE ÎN

PERIOADA 01.09.2007- 30.11.2007

DECIZIA Nr. 691din 11 septembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 4 alin. (3) din Ordonan a de urgena Guvernului nr. 159/1999 privind în in area Companiei Na ionale �Loteria Român � -S.A. i ale art. 26 alin. (2) din Legea cadastru-lui i a publicit ii imobiliare nr. 7/1996Obiectul excep iei de neconstitu iona-litate asupra c ruia s-a pronun at Cur-tea Constitu ional l-au constituit dis-pozi iile art. 4 alin. (3) din Ordonan ade urgen a Guvernului nr. 159/1999 privind în in area Companiei Na iona-le �Loteria Român � - S.A., publicatîn Monitorul O cial al României, Par-tea I, nr. 515 din 25 octombrie 1999, aprobat prin Legea nr. 288/2001, publicat în Monitorul O cial al Ro-mâniei, Partea I, nr. 303 din 8 iunie 2001, dispozi ii care prev d c �Ce-lelalte bunuri a ate în administrarea Regiei Autonome «Loteria Na ional »trec în proprietatea Loteriei Române la data înmatricul rii acesteia la o ciul registrului comer ului�, precum i dis-pozi iile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului i a publicit ii imobiliare, devenit art. 26 alin. (2) în urma republic rii în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, potrivit c rora �În ace-

lea i condi ii [f r înscrierea în cartea funciar ] sunt opozabile fa de ter ii drepturile reale dobândite de stat i de orice persoan , prin efectul le-

gii, prin expropriere sau prin hot râri judec tore ti�.Prevederile constitu ionale invocate în motivarea excep iei sunt cele ale art. 44 referitoare la dreptul de proprie-tate privat , ale art. 52 care consa-cr dreptul persoanei v t mate de o autoritate public , ale art. 53 privind restrângerea exerci iului unor drepturi sau al unor libert i i ale art. 136 re-feritoare la proprietate.

1. Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate a dispozi iilor Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 159/1999, Curtea a re inut c actul normativ cri-ticat reglementeaz în in area Loteriei Române, persoan juridic român ,având forma juridic de societate comercial pe ac iuni cu capital in-tegral de stat, prin reorganizarea Re-giei Autonome �Loteria Na ional �, care se des in eaz la data înmatri-cul rii la o ciul registrului comer ului a Companiei Na ionale �Loteria Ro-mân � - S.A. La aceea i dat , Loteria Român devine proprietara, pe de o parte, a bunurilor a ate în patrimoniul Regiei Autonome �Loteria Na ional �, cu excep ia bunurilor de inute cu alt titlu - art. 4 alin. (2) din ordonan , iar, pe de alt parte, a bunurilor a ate în

administrarea Regiei Autonome �Lo-teria Na ional � - alin. (3) al aceluia iarticol. A a ind, se constat c legea reglementeaz , în primul caz, prelua-rea în patrimoniul nou-în in atei com-panii na ionale a bunurilor de inute cu titlu de proprietate de regia autono-m , în virtutea succesiunii universale a drepturilor i obliga iilor vechii per-soane juridice, iar, în cel de-al doilea caz, transferul dreptului de proprie-tate a bunurilor a ate în administra-rea regiei autonome, din patrimoniul unor persoane zice sau juridice în patrimoniul companiei na ionale. A doua ipotez consacr , deci, trece-rea în proprietatea Loteriei Române, la o dat ulterioar intr rii în vigoare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 159/1999, respectiv data înmatri-cul rii companiei la o ciul registrului comer ului, a bunurilor pe care Regia Autonom �Loteria Na ional � le de-inea în administrare, deci cu titlu de

detentor precar.A a cum observ Curtea Constitu-ional , nicio lege nu poate opera

transformarea dreptului de adminis-trare asupra unor bunuri al fostei re-gii autonome în drept de proprietate al Loteriei Române, deci schimbarea regimului juridic al acelor bunuri, f ra exista o cauz de utilitate public ,precum i o just i prealabil desp -gubire, a a cum reclam art. 44 alin. (3) din Constitu ie.

Judec tor Corina Podaru,Consilier jur. Teodor Andri a. ef serviciu,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

79

Cu alte cuvinte, art. 4 alin. (3) din Or-donan a de urgen a Guvernului nr. 159/1999, care dispune un transfer silit de proprietate - o expropriere, în-calc dispozi iile art. 44 alin. (1) i (3) din Constitu ie i ale art. 1 din primul Protocol la Conven ia pentru ap ra-rea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale. În considerarea celor ar tate, Cur-tea constat c m sura exproprierii consacrat de dispozi iile art. 4 alin. (3) din Ordonan a de urgen a Gu-vernului nr. 159/1999 nu întrune te exigen ele prev zute în dreptul in-tern - Constitu ia României i Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pen-tru cauz de utilitate public , în con-di iile în care nu este învederat nicio cauz de utilitate public de naturs justi ce adoptarea acestei m suri i nici nu se prevede o desp gubire

dreapt i prealabil , care s com-penseze pierderea dreptului de pro-prietate asupra bunului expropriat.

2. În ceea ce prive te excep ia de ne-constitu ionalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, Cur-tea a re inut c acestea reglemen-teaz o excep ie de la regula institu-it prin dispozi iile art. 25 alin. (1) al aceleia i legi, potrivit c rora �Înscrie-rile în cartea funciar î i vor produce efectele de opozabilitate fa de ter ide la data înregistr rii cererilor; ordi-nea înregistr rii cererilor va determina rangul înscrierilor�. Astfel, în ceea ce prive te drepturile reale, acestea sunt opozabile fa de ter i, f r înscrierea în cartea funciar , dac sunt dobândi-te de stat sau de oricare alt persoa-n , prin efectul legii, prin expropriere sau prin hot râri judec tore ti.Ra iunea pentru care legiuitorul nu a considerat necesar înscrierea în cartea funciar , în vederea asigur rii opozabilit ii, a drepturilor reale do-bândite prin cele trei modalit i, re-zid în efectele pe care le produc, sub aspectul opozabilit ii lor fa de ter i, actele prin care sunt dobândite aceste drepturi.Astfel, în prima ipotez , dreptul real se dobânde te în temeiul legii, act normativ care se public în Monito-rul O cial al României i care intrîn vigoare i, deci, produce efecte

juridice erga omnes, la 3 zile de la data public rii sau la data ulterioarprev zut în textul lui.Cea de-a doua ipotez prev zut de textul de lege criticat se refer la mo-dalitatea de dobândire a dreptului de proprietate de c tre stat prin expropri-ere. Potrivit Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public , solu ionarea cererilor de ex-propriere este de competen a tribuna-lului în raza c ruia este situat imobilul propus pentru expropriere, astfel cinstan a, veri când dac sunt întruni-te condi iile cerute de lege, va stabili cuantumul desp gubirilor i suma cu-venit proprietarilor, posesorilor, altor titulari de drepturi reale sau oric ror alte persoane cunoscute care pot jus-ti ca un interes legitim asupra imobile-lor propuse a expropriate. Instan a se pronun asupra cererii de expropriere prin hot râre, care este supus c ilor de atac prev zute de lege. În acest caz, precum i în situa ia prev zut în cea de-a treia ipotez a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, titlul de propri-etate îl constituie hot rârea judec to-reasc . Cu toate c aceasta nu poate crea drepturi i obliga ii pentru ter i, ei ne ind p r i în litigiul tran at prin hot -râre, totu i ei nu pot ignora existen aunei noi situa ii juridice c reia judecata i-a dat na tere i pe care hot rârea o consacr . Prin urmare, hot rârea judec toreasc trebuie recunoscuti respectat de to i, ind deci opoza-

bil tuturor, chiar dac ea nu produce efecte decât fa de p r i.În considerarea celor ar tate, Curtea a re inut c atât legea, cât i hot -rârile judec tore ti, ca modalit i de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale, reprezintacte juridice care sunt opozabile fade ter i prin ele însele, f r a nevoie de formalitatea suplimentar a înscri-erii drepturilor dobândite pe aceastcale în cartea funciar .A a ind, dac identitatea de ra iuni impune identitate de solu ii, ceea ce, în esen , consacr art. 16 alin. (1) din Constitu ie, i, per a contrario, ra iuni-le diferite impun, în mod necesar, so-lu ii diferite, regimul juridic diferen iat instituit de legiuitor prin reglementa-rea criticat nu este arbitrar i, deci, discriminatoriu, ci, dimpotriv , pentru

considera iile înf i ate, nu face decât s dea expresie principiului constitu-ional pretins a înc lcat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum ial art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al art. 29 din Legea nr. 47/1992 pri-

vind organizarea i func ionarea Cur ii Constitu ionale, Curtea Constitu iona-l a admis excep ia de neconstitu io-nalitate a dispozi iilor art. 4 alin. (3) din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 159/1999 privind în in area Compani-ei Na ionale �Loteria Român � - S.A., excep ie ridicat de Ovidiu Budeanu în Dosarul nr. 3.223/110/2006 al Tri-bunalului Bac u - Sec ia civil , i a constatat c prevederile textului de lege sunt neconstitu ionale în m su-ra în care se aplic bunurilor a ate în administrarea Regiei Autonome �Loteria Na ional � care sunt propri-etatea persoanelor zice sau juridice sau proprietatea comunelor, ora elor, municipiilor i jude elor.Totodat , Curtea a respins excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art. 26 alin. (2) din Legea cadastrului i a publicit ii imobiliare nr. 7/1996, ex-cep ie ridicat de Ovidiu Budeanu în acela i dosar al aceleia i instan e.

DECIZIA Nr. 797din 27 septembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 7 alin. (3) i (7) din Legea contencio-sului administrativ nr. 554/2004Obiectul excep iei de neconstitu io-nalitate l-au constituit dispozi iile art. 7 alin. (3) i (7) din Legea contencio-sului administrativ nr. 554/2004, publi-cat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au urm torul con inut:Art. 7 - Procedura prealabil : �(3) Este îndrept it s introduc plân-gere prealabil i persoana v t matîntr-un drept al s u sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui su-biect de drept, din momentul în care a luat cuno tin , pe orice cale, de exis-ten a acestuia, în limitele termenului de 6 luni prev zut la alin. (7).

80

MAPA MAGISTRATULUI

(7) Plângerea prealabil în cazul acte-lor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, ipeste termenul prev zut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescrip ie.�În motivarea excep iei, autorul aces-teia sus ine c textele legale criticate încalc prevederile constitu ionale ale art. 16 - �Egalitatea în drepturi� i ale art. 21 - �Accesul liber la justi ie�.Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate, Curtea Constitu iona-l a constatat urm toarele:Dispozi iile art. 7 alin. (3) din Le-gea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prev d dreptul persoanei v t mate într-un drept al s u sau într-un interes legitim, printr-un act admi-nistrativ cu caracter individual, adre-sat altui subiect de drept, s introducplângere prealabil din momentul în care a luat cuno tin de existen aactului, pe orice cale, în limitele ter-menului de 6 luni prev zut la alin. (7) al aceluia i articol.Examinând critica de neconstitu iona-litate a dispozi iilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 fa de prevede-rile art. 16 i ale art. 21 din Constitu-ie, Curtea a constatat c este neîn-

temeiat . Aceasta deoarece textul de lege men ionat, prin îns i con inutul s u normativ, garanteaz , în condi ii identice, accesul liber la justi ie al ori-c rei persoane v t mate printr-un act administrativ, cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.Analizând îns prevederile art. 7 alin. (7) din aceea i lege, Curtea a consta-tat c sus inerile de neconstitu iona-litate referitoare la înc lcarea princi-piului liberului acces la justi ie sunt întemeiate, urmând a admite excep ia de neconstitu ionalitate.Potrivit acestor dispozi ii legale, plân-gerea prealabil în cazul actelor ad-ministrative unilaterale se poate in-troduce, pentru motive temeinice, i peste termenul de 30 de zile de

la data comunic rii actului - termen prev zut de alin. (1) al art. 7 - dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului, acest termen ind un termen de prescrip ie.Curtea a constatat c dispozi iile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 nu

fac distinc ie între calitatea persoanei v t mate printr-un act administrativ unilateral cu caracter individual, ianume dac aceasta este însu i des-tinatarul actului sau are calitatea de ter fa de acesta. F r a opera o di-feren iere în acest sens, textul de lege prevede acela i termen de 6 luni de la emiterea actului în care poate atacat actul administrativ. Or, actul adminis-trativ unilateral cu caracter individual nu este opozabil ter ilor, ne ind supus niciunei forme de publicitate, astfel în-cât ace tia nu au posibilitatea real de a cunoa te existen a de la data emiterii lui. Acest act este adus la cuno tindoar destinatarului s u prin comunica-re. A a ind, ter ii - persoane v t mate într-un drept al lor sau într-un interes legitim - se g sesc în imposibilitatea obiectiv de a cunoa te existen a unui act administrativ adresat altui subiect de drept. Întrucât dispozi iile art. 7 alin. (7) din lege condi ioneaz îndeplinirea procedurii prealabile obligatorii de for-mularea plângerii prealabile de c tre persoana v t mat , alta decât des-tinatarul actului administrativ atacat, într-un termen de cel mult 6 luni de la data emiterii actului, este evident caccesul la instan al acestor cate-gorii de persoane este practic blocat. Instan a de judecat va respinge ce-rerea ca tardiv introdus , în condi iile în care reclamantul a luat cuno tinde existen a actului ulterior prescrierii termenului de 6 luni de la data emi-terii acestuia. Or, potrivit art. 21 din Constitu ie, �Orice persoan se poate adresa justi iei pentru ap rarea drep-turilor, a libert ilor i a intereselor sale legitime�. Este adev rat c , potrivit art. 126 alin. (2) din Constitu ie, legiuitorul are competen a de a stabili procedura de judecat , iar, în considerarea unor situa ii deosebite, pot adoptate reguli speciale, îns norma constitu ionalmen ionat nu justi c reglementarea unor prevederi legale care s aib ca efect înc lcarea unui drept.Totodat , Curtea a constatat c , prin Legea nr. 262/2007, publicat în Mo-nitorul O cial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, Legea conten-ciosului administrativ nr. 554/2004 a fost modi cat i completat , unele dintre aceste modi c ri vizând, spre exemplu, dispozi iile art. 11 referitoare

la termenul de introducere a ac iunii în contencios administrativ. Astfel, dacîn vechea redactare aceste dispozi ii prevedeau, la alin. (2), c , pentru mo-tive temeinice, cererile pot introduse i peste termenul de 6 luni stabilit la

alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului, în noua redac-tare, ca urmare a modi c rilor men io-nate, textul de lege prevede ca limit a termenului de introducere a cererii, ter-menul de un an de la data comunic rii actului, data lu rii la cuno tin , data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, dupcaz. A a ind, Curtea a constatat c ,în cazul termenelor legale pentru intro-ducerea ac iunii în contencios admi-nistrativ, legiuitorul a intervenit pentru a corecta reglement rile anterioare, urmând îns , ca i în cazul termene-lor legale speci ce procedurii prea-labile, prev zute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, s procedeze în acela isens, pentru îndep rtarea viciului de constitu ionalitate i armonizarea pre-vederilor legii în ansamblul s u.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum ial art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) ial art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitu ional a admis excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art. 7 alin. (7) din Legea contenci-osului administrativ nr. 554/2004, ridicat de Mihaela Florea în Do-sarul nr. 3.791/109/2006 a Cur ii de Apel Pite ti � Sec ia comercial ide contencios administrativ i s-cal i a constatat c textul de lege este neconstitu ional în m sura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplic plângerii prealabile formulate de persoana v t mat într-un drept al s u sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individu-al, adresat altui subiect de drept decât destinatarul actului.

DECIZIA Nr. 870din 9 octombrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) i

81

art. 8 din Ordonan a de urgena Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spa iilor proprietate pri-vat a statului sau a unit ilor ad-ministrativ-teritoriale, cu destina-ia de cabinete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar

activit i conexe actului medical.Obiectul excep iei de neconstitu io-nalitate l-au constituit dispozi iile art. 1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) i art. 8 din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 110/2005 privind vânzarea spa iilor proprietate privat a statului sau a unit ilor administrativ-teritori-ale, cu destina ia de cabinete medi-cale, precum i a spa iilor în care se desf oar activit i conexe actului medical, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobat cu modi c ri icomplet ri prin Legea nr. 236/2006, publicat în Monitorul O cial al Ro-mâniei, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, potrivit c rora:Art. 1: �(1) Prezenta ordonan de ur-gen stabile te cadrul juridic pentru vânzarea spa iilor proprietate privata statului sau a unit ilor administra-tiv-teritoriale în care, la data intr rii în vigoare a prezentei ordonan e de urgen , func ioneaz unit i medicale în in ate i organizate potrivit Ordo-nan ei Guvernului nr. 124/1998 pri-vind organizarea i func ionarea ca-binetelor medicale, republicat , cu modi c rile i complet rile ulterioare, precum i a spa iilor în care se desf -oar activit i conexe actului medi-

cal, conform Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 83/2000 privind organi-zarea i func ionarea cabinetelor de li-ber practic pentru serviciile publice conexe actului medical, aprobat cu modi c ri prin Legea nr. 598/2001, a spa iilor organizate ca centre de dia-gnostic i tratament sau centre medi-cale cu personalitate juridic , precum i a spa iilor cu destina ie pentru ac-

tivit i medicale sau activit i conexe actului medical, neutilizate.(2) În sensul prezentei ordonan e de urgen , prin spa iu medical se în-elege spa iul în care se desf oar

efectiv activitate medical i activita-te medical conex , precum i cota indiviz corespunz toare din spa iul comun.

(3) Prevederile alin. (1) se aplic ispa iilor medicale ale ministerelor cu re ea sanitar proprie, cu acordul mi-nisterelor de resort.�;Art. 4 alin. (1): �(1)În termen de 45 de zile de la data intr rii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordo-nan e de urgen , consiliile jude ene sau consiliile locale, dup caz, aprobprin hot râre lista spa iilor din propri-etatea privat a acestora ori din pro-prietatea privat a statului i care se a în administrarea lor, ce urmeazs e vândute potrivit dispozi iilor pre-zentei ordonan e de urgen . Listele astfel aprobate vor a ate în mod obligatoriu la sediul consiliului local/jude ean i publicate pe site-ul con-siliului jude ean.�;Art. 5 alin. (1): �(1)Prefec ii vor ve-ghea ca hot rârea prev zut la art. 4 s cuprind toate spa iile medicale care cad sub inciden a prezentei or-donan e de urgen . În acest scop hot rârile consiliilor locale i ale con-siliilor jude ene vor comunicate pre-fec ilor în termen de cel mult 10 zile de la adoptare i vor a ate la sediul prim riei, respectiv al consiliului ju-de ean. Prefectul va cere completa-rea sau modi carea listei, dac este cazul, iar în situa ia în care se refuzsolicitarea prefectului, acesta se va putea adresa instan ei de contencios administrativ.�;

Art. 8: �(1)Pre ul de vânzare al spa-iului medical se stabile te dife-

ren iat, pe categorii de localit i, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - sec iunea a IV-a «Re eaua de localit i», cu modi c rile ulterioare, prin sta-bilirea de pre uri maximale, dupcum urmeaz :

pentru localit ile de gradul 0, mu-a.nicipiul Bucure ti, 70 euro/m2;

pentru localit ile de rangul I, 50b.euro/m2;

pentru localit ile de rangul II, 40c.euro/m2;

pentru localit ile de rangul III, 30d.euro/m2;

pentru localit ile de rangul IV, 20 e.euro/m2;

pentru localit ile de rangul V, 15 f. euro/m2.

(2) Pre urile stabilite conform pre-vederilor alin. (1) sunt diminua-te de c tre comisie cu câte 10%, dac :

cl direa este mai veche de 30 de a.ani;

spa iul este situat într-o localitate b.cu decit de medici.�

Autorii excep iei au invocat înc lcarea dispozi iilor constitu ionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garan-tarea dreptului de proprietate, în art. 44 alin. (2) privind garantarea i ocro-tirea în mod egal a propriet ii private, indiferent de titular, în art. 44 alin. (3) privind exproprierea, în art. 44 alin. (6) privind desp gubirile ce se cuvin pro-prietarului în cazul exproprierii, în art. 120 alin. (1) care consacr principiile descentraliz rii, autonomiei locale ideconcentr rii serviciilor publice iîn art. 136 alin. (2) privind garantarea i ocrotirea propriet ii publice.

Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate ridicat , Curtea a re-inut urm toarele:

Potrivit art. 1 din Ordonan a de urgen- a Guvernului nr. 110/2005, aceasta

stabile te cadrul juridic pentru vân-zarea spa iilor proprietate privat a statului sau a unit ilor administrativ-teritoriale care au destina ia de cabi-nete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar activit i conexe actului medical, a spa iilor organizate ca centre de diagnostic i tratament sau centre medicale cu personalitate juridic , c tre medicii, medicii den-ti ti, denti tii, biologii, biochimi tii, zicienii, tehnicienii dentari i cele-lalte persoane zice cu drept de libe-r practic care desf oar activit iconexe actului medical i care de in în mod legal spa iul respectiv, precum i c tre persoanele juridice/institu iile

de înv mânt superior medical, care, de inând în mod legal spa iul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale sau desf oaractivit i de înv mânt superior me-dical.În conformitate cu dispozi iile art. 4 alin. (1) din ordonan a de urgen ,consiliile jude ene sau consiliile loca-le, dup caz, aprob , prin hot râre, lista spa iilor din proprietatea privat

82

MAPA MAGISTRATULUI

a acestora ce urmeaz s e vându-te în baza dispozi iilor ordonan ei de urgen , iar potrivit art. 5 alin. (1) din acela i act normativ, prefec ii vor ve-ghea ca hot rârea s cuprind toate spa iile medicale care cad sub inci-den a ordonan ei de urgen .Din examinarea textelor legale mai sus men ionate, criticate de autorii ex-cep iei de neconstitu ionalitate, Cur-tea a constatat c se instituie obliga-ia autorit ilor locale de a întocmi o

list complet a spa iilor cu destina ia men ionat i obliga ia acestora de a scoate la vânzare toate bunurile în cauz . Prin înl turarea posibilit ii au-torit ilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile a ate în pro-prietatea privat a unit ilor adminis-trativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalc în mod v dit dreptul unit ilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispozi iei, ca atribut ce ine de esen a dreptului de pro-prietate. A a ind, Curtea a constatat c normele ce fac obiectul excep iei aduc atingere dispozi iilor constitu i-onale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privat .Curtea a constatat, totodat , c dis-pozi iile criticate reglementeaz un transfer silit de proprietate, care nu respect prevederile referitoare la ex-propriere, consacrate de art. 44 alin. (1) i (3) din Constitu ie i de art. 1 din primul Protocol la Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a liber-t ilor fundamentale. În prezenta cau-z , analizând dispozi iile art. 8 i art. 14 din Ordonan a de urgen a Gu-vernului nr. 110/2005, care stabilesc pre ul maximal de vânzare a spa iului medical în mod diferen iat, pe catego-rii de localit i, iar în privin a terenului aferent a unui pre x de 1 euro/m2 (în limita a 250 m2), Curtea a constatat c pre urile astfel determinate nu in seama de valoarea pe pia a bunului. Dispropor ia v dit dintre cele douvalori conduce la cali carea pre ului ca ind neserios, astfel încât exigen e-le impuse de normele constitu ionale i interna ionale men ionate nu sunt

îndeplinite.Curtea a mai constatat c dispozi iile legale criticate încalc i prevederi-

le art. 34 din Constitu ie privind dreptul la ocrotirea s n t ii. Garantând acest drept complex, textul constitu ional men ionat stabile te obliga ia statu-lui de luare a m surilor pentru asi-gurarea igienei i a s n t ii publice, ceea ce implic i crearea de condi ii care s asigure prestarea de servicii medicale, inclusiv sub aspectul asi-gur rii bazei materiale necesare. Or, în m sura în care se reglementeazvânzarea spa iilor care au destina ia de cabinete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar acti-vit i conexe actului medical, cu ris-cul schimb rii, pe viitor, a destina iei acestora, statul nu va mai dispune de o baz material care s asigure îndeplinirea obliga iei constitu ionale men ionate i, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cet enilor la ocrotirea s n t ii.Pentru motivele mai sus ar tate, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum i al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) ial art. 29 alin. (1) i (6) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitu ional a ad-mis excep ia de neconstitu ionali-tate ridicat de Consiliul Local al Comunei Bogd ne ti, jude ul Ba-c u, în Dosarul nr. 1.880/110/2006 (num r în format vechi 3.600/2006) al Tribunalului Bac u - Sec ia co-mercial i de contencios admi-nistrativ i de Consiliul Local al Comunei Solon , jude ul Bac u, în Dosarul nr. 150/110/2005 al Cur ii de Apel Bac u - Sec ia comercia-l i de contencios administrativ, i a constatat c dispozi iile art.

1, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) i art. 8 din Ordonan a de urgen

a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spa iilor proprietate pri-vat a statului sau a unit ilor ad-ministrativ-teritoriale, cu destina-ia de cabinete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar

activit i conexe actului medical, sunt neconstitu ionale.

DECIZIA Nr. 871 din 9 octombrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor Or-

donan ei de urgen a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spa-iilor proprietate privat a statului

sau a unit ilor administrativ-teri-toriale, cu destina ia de cabinete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar activit i co-nexe actului medical, aprobat cu modi c ri i complet ri prin Legea nr. 236/2006Obiectul excep iei de neconstitu io-nalitate l-au constituit dispozi iile Or-donan ei de urgen a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spa iilor proprietate privat a statului sau a unit ilor administrativ-teritoriale, cu destina ia de cabinete medicale, pre-cum i a spa iilor în care se desf oa-r activit i conexe actului medical, publicat în Monitorul O cial al Româ-niei, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobat cu modi c ri i complet ri prin Legea nr. 236/2006, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006.Autorul excep iei a invocat înc lcarea dispozi iilor constitu ionale cuprinse în art. 136 alin. (2) i (4) privind garan-tarea i ocrotirea propriet ii publice, respectiv inalienabilitatea bunurilor proprietate public .Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate ridicat , Curtea a con-statat urm toarele:Potrivit art. 1 din Ordonan a de urgen-

a Guvernului nr. 110/2005, aceasta stabile te cadrul juridic pentru vân-zarea spa iilor proprietate privat a statului sau a unit ilor administrativ-teritoriale care au destina ia de cabi-nete medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar activit i conexe actului medical, a spa iilor organizate ca centre de diagnostic i tratament sau centre medicale cu personalitate juridic , c tre medicii, medicii denti ti, denti tii, biologii, biochimi tii, zicie-nii, tehnicienii dentari i celelalte per-soane zice cu drept de liber prac-tic ce desf oar activit i conexe actului medical i care de in în mod legal spa iul respectiv, precum i c tre persoanele juridice/institu iile de înv -

mânt superior medical, care, de i-nând în mod legal spa iul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale sau desf oar activit i de înv mânt superior medical.

83

În conformitate cu dispozi iile art. 4 alin. (1) din ordonan a de urgen ,consiliile jude ene sau consiliile lo-cale, dup caz, aprob prin hot râre lista spa iilor din proprietatea privata acestora ce urmeaz s e vân-dute potrivit dispozi iilor ordonan ei de urgen , iar, potrivit art. 5 alin. (1) din acela i act normativ, prefec ii vor veghea ca hot rârea s cuprind toa-te spa iile medicale care cad sub inci-den a ordonan ei de urgen .Din examinarea textelor legale mai sus men ionate, Curtea a constatat c se instituie obliga ia autorit ilor locale de a întocmi o list completa spa iilor cu destina ia men ionati obliga ia acestora de a scoate la

vânzare toate bunurile în cauz . Prin înl turarea posibilit ii autorit ilor pu-blice locale de a dispune în mod liber de bunurile a ate în proprietatea pri-vat a unit ilor administrativ-teritori-ale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalc în mod v dit dreptul unit ilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogati-vei dispozi iei, ca atribut ce ine de esen a dreptului de proprietate. A a ind, Curtea constat c actul norma-tiv criticat aduce atingere dispozi iilor constitu ionale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi privind garantarea drep-tului de proprietate privat .Curtea a constatat totodat c Or-donan a de urgen a Guvernului nr. 110/2005, în ansamblul s u, regle-menteaz un transfer silit de propri-etate, care nu respect prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) i (3) din Constitu-ie i de art. 1 din primul Protocol la

Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale. Curtea a mai constatat c actul nor-mativ criticat încalc i dispozi iile art. 34 din Constitu ie privind dreptul la ocrotirea s n t ii. Garantând acest drept complex, textul constitu ional men ionat stabile te obliga ia statului de luare a m surilor pentru asigurarea igienei i a s n t ii publice, ceea ce implic i crearea condi iilor care sasigure prestarea de servicii medica-le, inclusiv sub aspectul asigur rii ba-zei materiale necesare. Or, în m sura în care se reglementeaz vânzarea spa iilor care au destina ia de cabine-

te medicale, precum i a spa iilor în care se desf oar activit i conexe actului medical, cu riscul schimb rii pe viitor a destina iei acestora, statul nu va mai dispune de baza materialcare s asigure îndeplinirea obliga iei constitu ionale men ionate i, ca ur-mare, nu va mai putea garanta dreptul cet enilor la ocrotirea s n t ii.Având în vedere c dispozi iile art. 1, 4, 5, 8 i 14 din Ordonan a de urgen-

a Guvernului nr. 110/2005, apro-bat cu modi c ri i complet ri prin Legea nr. 236/2006, mai sus exami-nate, constituie îns i substan a re-glement rii criticate, Curtea constatc actul normativ, în ansamblul s u, este neconstitu ional, impunându-se, prin urmare, admiterea excep iei de neconstitu ionalitate astfel cum a fost formulat .Pentru motivele mai sus ar tate, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum ial art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al art. 29 alin. (1) i (6) din Legea

nr. 47/1992, Curtea Constitu ional aadmis excep ia de neconstitu io-nalitate ridicat de Consiliul Local al Comunei Bon ida, jude ul Cluj, în Dosarul nr. 9.847/117/2006 al Tribunalului Cluj - Sec ia mixt de contencios administrativ i scal, de con icte de munc i asigur ri sociale i a constatat c dispozi-iile Ordonan ei de urgen a Gu-

vernului nr. 110/2005 privind vân-zarea spa iilor proprietate privata statului sau a unit ilor admi-nistrativ-teritoriale, cu destina ia de cabinete medicale, precum ia spa iilor în care se desf oaractivit i conexe actului medical, aprobat cu modi c ri i comple-t ri prin Legea nr. 236/2006, sunt neconstitu ionale.

DECIZIA Nr. 969din 30 octombrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 612 alin. 6 din Codul de procedu-r civilObiectul excep iei de neconstitu io-nalitate l-au constituit prevederile art. 612 alin. 6 din Codul de procedur

civil , care au urm torul con inut: �In-terogatoriul nu poate cerut pentru dovedirea motivelor de divor .�Aceste dispozi ii sunt considerate de autorul excep iei ca ind neconstitu-ionale în raport cu prevederile art.

16 alin. (1) referitoare la egalitatea cet enilor în fa a legii i a autorit -ilor publice, ale art. 21 alin. (3) pri-

vind dreptul la un proces echitabil ila solu ionarea cauzelor într-un termen rezonabil i ale art. 20 referitoare la tratatele interna ionale privind dreptu-rile omului din Legea fundamental ,precum i cu cele ale art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale.Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate, Curtea Constitu io-nal a constatat c aceasta este întemeiat , pentru urm toarele considerente:Curtea a observat c textele de lege prin care se reglementeaz proce-dura divor ului prev d dou situa ii distincte cu privire la p r ile care pot introduce cererea de divor .O prim situa ie este aceea în care cererea este introdus de un singur so , iar cea de-a doua situa ie este aceea în care ambii so i formuleazcerere de divor .

1. Cu privire la prima situa ie, din ana-liza textului de lege supus controlului de constitu ionalitate rezult c admi-nistrarea probei cu interogatoriul nu poate cerut de so ul reclamant în dovedirea motivelor de divor , putând cerut îns de so ul pârât în com-baterea acestora.Curtea a constatat c , în aceast si-tua ie, textul de lege criticat aduce atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamental referitor la egalitatea cet enilor în fa a legii i a autorit ilor publice. Astfel, Curtea Constitu ional a sta-bilit în mod constant în jurispruden asa, în acord cu jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului (Ca-uza Marckx împotriva Belgiei, 1979), c �violarea principiului egalit ii inediscrimin rii exist atunci când se aplic tratament diferen iat unor ca-zuri egale, f r s existe o motivare obiectiv i rezonabil , sau dac exis-

84

MAPA MAGISTRATULUI

t o dispropor ie între scopul urm rit prin tratamentul inegal i mijloacele folosite�. (Decizia Cur ii Constitu iona-le nr. 100 din 9 martie 2004, publicatîn Monitorul O cial al României, Par-tea I, nr. 261 din 24 martie 2004).A a ind, Curtea a constatat c nu exist o justi care obiectiv i rezona-bil pentru a împiedica accesul so ului reclamant la administrarea unei probe importante în procesul de divor , re-spectiv proba cu interogatoriul.Mai mult decât atât, potrivit art. 5 din Protocolul nr. 7 adi ional la Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului ia libert ilor fundamentale, �so ii se bucur de egalitate în drepturi i în responsabilit i cu caracter civil, între ei i în rela iile cu copiii lor în ceea ce prive te c s toria, pe durata c s to-riei i cu prilejul desfacerii acesteia. Prezentul articol nu împiedic statele s ia m surile necesare în interesul copiilor�.În aplicarea acestui articol, Curtea Eu-ropean a Drepturilor Omului a sta-tuat, în esen , în Cauza Iosub Caras împotriva României (2006), c art. 5 din Protocolul nr. 7 impune o obliga ie pozitiv statelor, i anume aceea de a asigura cadrul juridic corespunz tor, conform c ruia so ii s aib drepturi i obliga ii egale.

Curtea observ c prevederile legale criticate aduc atingere i dispozi ii-lor constitu ionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil i la solu ionarea cauzelor într-un ter-

men rezonabil, precum i celor ale art. 6, referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Conven ia pentru ap ra-rea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale, prin prisma art. 20 din Constitu ie, referitor la tratatele inter-na ionale privind drepturile omului.Astfel, Curtea a constatat c , prin tex-tul de lege criticat se aduce atingere unui element esen ial al procesului echitabil, i anume principiului egali-t ii armelor. Cu privire la acest prin-cipiu, Curtea European a Drepturi-lor Omului a statuat în Cauza Dombo Beheer BV împotriva Olandei (1993) în sensul c ecare parte la un astfel de proces trebuie s bene cieze de o posibilitate rezonabil de a- i expune cauza în fa a instan ei, inclusiv în ceea ce prive te probele, în condi ii care s

nu o dezavantajeze în mod semni ca-tiv în raport cu partea advers .Or, prevederea legal criticat , în con-formitate cu care so ul reclamant nu poate solicita administrarea probei cu interogatoriul, creeaz pentru acesta un dezavantaj semni cativ.

2. Cu privire la cea de-a doua situa ie,în care ambii so i formuleaz cerere de divor , Curtea observ c , potri-vit textului de lege criticat, niciunul dintre ace tia nu poate solicita ad-ministrarea probei cu interogatoriul în dovedirea motivelor de divor . Fiecare dintre ace tia îns , în calitate de pâ-rât, poate folosi proba cu interogato-riul în combaterea motivelor celuilalt so . O asemenea situa ie juridic , în procedura administr rii probelor, este în mod evident confuz i contradic-torie.În aceste condi ii, Curtea a re inut cdispozi iile art. 612 alin. 6 din Codul de procedur civil aduc atingere dreptului la un proces echitabil, re-glementat de art. 21 alin. (3) din Con-stitu ie i art. 6 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a liber-t ilor fundamentale, deoarece împie-dic administrarea interogatoriului în dovedirea motivelor de divor . Or, inte-rogatoriul constituie o prob esen ialîn proces, în ceea ce prive te faptele personale ale so ilor, care poate duce la l murirea cauzei.Speci cul rela iilor de c s torie în-greuneaz în anumite cazuri dovedi-rea motivelor de divor , astfel încât, Curtea apreciaz c este necesaradministrarea tuturor probelor care ar putea s ofere instan ei de judecatsu ciente temeiuri pe baza c rora ssolu ioneze cauza.În nal, Curtea a apreciat c nu poate re inut motivul privind atingerea adu-s vie ii personale, ce ar putea invo-cat în justi carea men inerii textului de lege în vigoare, deoarece este vorba de admisibilitatea în principiu a probei cu interogatoriu, iar nu de întreb rile care pot puse cu acest prilej, între-b ri ce sunt supuse cenzurii instan-ei de judecat în exercitarea rolului

s u activ. Instan a de judecat are, de altfel, posibilitatea s aplice art. 121 din Codul de procedur civil is dispun ca dezbaterile s se fac

în edin secret , dac dezbaterea public ar putea v t ma p r ile.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majori-tate de voturi, Curtea Constitu ionala admis excep ia de neconstitu io-nalitate ridicat de Daniel Popescu în Dosarul nr. 1.975/303/2007 al Judec toriei Sectorului 6 Bucu-re ti i constat c dispozi iile art. 612 alin. 6 din Codul de procedurcivil sunt neconstitu ionale

DECIZIA Nr. 1.058din 14 noiembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 209 alin. 41 din Codul de proce-dur penal

Obiectul excep iei de neconstitu-ionalitate l-au constituit art. 209

alin. 41 din Codul de procedu-r penal , având urm torul cu-prins: �Procurorii din cadrul par-chetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectu rii urm -ririi penale, cauze de competen-a parchetelor ierarhic inferioare,

prin dispozi ia conduc torului par-chetului ierarhic superior, când:

impar ialitatea procurorilor ar pu-a.tea tirbit datorit împrejur rilor cauzei, du m niilor locale sau calit ii p r ilor;

una dintre p r i are o rud sau un b.a n pân la gradul patru inclusiv prin-tre procurorii ori gre erii parchetului sau judec torii, asisten ii judiciari ori gre erii instan ei;

exist pericolul de tulburare a or-c.dinii publice;

urm rirea penal este împiedicatd.sau îngreunat datorit complexit iicauzei ori altor împrejur ri obiective, cu acordul procurorului care efectu-eaz sau supravegheaz urm rirea penal .�

În sus inerea excep iei se invoc dis-pozi iile constitu ionale ale art. 124 alin. (2), potrivit c rora �Justi ia este unic ,impar ial i egal pentru to i�.

85

Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate ridicat , Curtea a re-inut urm toarele:

Art. 209 din Codul de procedur pe-nal reglementeaz competen a pro-curorului în faza urm ririi penale. Alin. 41 al acestui articol, criticat în prezen-ta cauz , a fost introdus prin art. I pct. 15 din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 60/2006 pentru modi carea i completarea Codului de procedur

penal , precum i pentru modi ca-rea altor legi, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, i stabile te cazurile în care procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în vederea efectu rii urm ririi penale, cauze de competen a parche-telor ierarhic inferioare.Curtea a constatat c reglementarea, de principiu, a posibilit ii procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic superi-oare de a prelua, în vederea efectu -rii urm ririi penale, cauze de compe-ten a parchetelor ierarhic inferioare r spunde unor exigen e ce vizeazasigurarea unui cadru legislativ care s permit func ionarea e cient a ac-tivit ilor de urm rire penal i d ex-presie principiului controlului ierarhic potrivit c ruia procurorii î i desf oaractivitatea, consacrat de art. 132 alin. (1) din Constitu ie. A a ind, nu pot re inute criticile autorului excep iei, în opinia c ruia reglementarea posibili-t ii ca unii f ptuitori s e cerceta ide alte organe judiciare, ierarhic su-perioare, ar aduce atingere înf ptuirii actului de justi ie. De altfel, dispozi iile constitu ionale invocate în motivarea excep iei, respectiv cele ale art. 124 alin. (2), potrivit c rora �Justi ia este unic , impar ial i egal pentru to i�, nu sunt incidente în cauz . Aceasta întrucât actul de justi ie, în sensul art. 124 din Constitu ie, este atributul ex-clusiv al instan elor judec tore ti, iar prevederile legale criticate se referla competen a procurorilor în faza ur-m ririi penale i privesc desf urarea urm ririi penale, ca faz a procesului penal.În acela i timp, îns , Curtea a consta-tat c restrângerea posibilit ii procu-rorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua, în vederea efectu rii urm ririi penale, cauze de

competen a parchetelor ierarhic in-ferioare, realizat prin dispozi iile lit. a), b), c) i d) ale art. 209 alin. 41 din Codul de procedur penal , încalc în mod v dit prevederile art. 132 alin. (1) din Constitu ie, potrivit c rora �Procu-rorii î i desf oar activitatea potrivit principiului legalit ii, al impar ialit ii i al controlului ierarhic, sub autorita-

tea ministrului justi iei�, astfel încât, în ceea ce prive te aceste dispozi ii le-gale, excep ia de neconstitu ionalitate urmeaz s e admis .Curtea a re inut în acest sens c prin-cipiul subordon rii ierarhice sau al unit ii de ac iune a membrilor Minis-terului Public, prev zut de dispozi iile constitu ionale mai sus men ionate icare confer speci cul acestei cate-gorii de magistra i, semni c leg tura existent între procurorii care compun Ministerul Public, în considerarea c -reia ace tia sunt obliga i s se supu-n e lor lor, adic s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unor acte, din ordinul acestora. În virtutea statutului procurorilor consacrat de Constitu ie, diferit de cel al judec to-rilor, care sunt independen i, contro-lul ierarhic în activitatea procurorilor nu se poate realiza f r posibilitatea efectu rii actelor i lucr rilor de com-peten a procurorilor din cadrul par-chetelor ierarhic inferioare de c tre însu i procurorul ierarhic superior, care controleaz activitatea procu-rorilor din subordinea sa. A a ind, reglementarea, cu caracter strict ilimitativ, a unor situa ii în care cauze de competen a parchetelor ierarhic inferioare pot preluate, pentru efec-tuarea urm ririi penale, de procurorii din cadrul parchetelor ierarhic supe-rioare restrânge în mod nejusti cat competen a acestora din urm , cu consecin a înc lc rii principiilor care guverneaz activitatea Ministerului Public.Chiar dac , aparent, lit. d) teza întâi a art. 209 alin. 41 din Codul de pro-cedur penal atenueaz caracterul excesiv de restrictiv al dispozi iilor cu-prinse în lit. a), b) i c), prin referirea la �alte împrejur ri obiective� în care exist posibilitatea prelu rii cauzelor în discu ie, teza nal a aceluia i text de lege anuleaz , practic, acest efect, deoarece condi ioneaz m sura pre-

lu rii cauzelor de �acordul procuroru-lui care efectueaz sau supraveghea-z urm rirea penal �. Aceast condi-ie impus de lege nu numai c este

într-o v dit contradic ie cu principiul controlului ierarhic ce guverneaz ac-tivitatea procurorilor, ci poate crea isuspiciuni cu privire la modul în care ace ti magistra i î i îndeplinesc atri-bu iile, întrucât induce ideea posibili-t ii unei �negocieri�, pe linie ierarhic ,a competen ei de efectuare a urm ririi penale, în func ie de diversele parti-cularit i ale unor cauze.În plus, limitarea de competen sta-bilit prin prevederile lit. a), b), c) id) ale art. 209 alin. 41 din Codul de procedur penal se poate dovedi, în practic , o piedic în calea e cientiz -rii activit ii de urm rire penal , ceea ce contrazice îns i ra iunea regle-ment rii exprese a posibilit ii procu-rorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua, în vederea ur-m ririi penale, cauze din competen aparchetelor ierarhic inferioare.Pentru motivele mai sus ar tate, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum i al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) ial art. 29 alin. (1) i (6) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Cur-tea Constitu ional a admis excep ia de neconstitu ionalitate invocatde Valeric Damian în Dosarul nr. 2.814/233/2007 al Judec toriei Gala i i constat c dispozi iile lit. a), b), c) i d) ale art. 209 alin. 41 din Codul de procedur penalsunt neconstitu ionale.

DECIZIA Nr. 1.059 7din 14 noiembrie 2007

referitoare la excep ia de neconsti-tu ionalitate a dispozi iilor art. 10 alin. (5) din Ordonan a de urgena Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea i alte drepturi ale ju-dec torilor, procurorilor i altor categorii de personal din sistemul justi ieiObiectul excep iei de neconstitu iona-litate l-au constituit dispozi iile art. 10 alin. (5) din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 27/2006 privind salari-zarea i alte drepturi ale judec torilor,

86

MAPA MAGISTRATULUI

procurorilor i altor categorii de per-sonal din sistemul justi iei, publicatîn Monitorul O cial al României, Par-tea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006.Ulterior sesiz rii Cur ii Constitu ionale, prin art. VI pct. 1 din Ordonan a de ur-gen a Guvernului nr. 100/2007 pen-tru modi carea i completarea unor acte normative în domeniul justi iei, publicat în Monitorul O cial al Ro-mâniei, Partea I, nr. 684 din 8 octom-brie 2007, textul art. 10 alin. (5) din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 27/2006 a fost modi cat, având în prezent urm torul con inut: �Membrii ale i ai Consiliului Superior al Magis-traturii f r activitate permanent be-ne ciaz , pe lâng indemniza ia brutlunar corespunz toare func iei avute în cadrul instan ei sau parchetului, ide o indemniza ie de membru egalcu 55% din indemniza ia brut lunara judec torului de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.�Excep ia de neconstitu ionalitate se raporteaz la prevederile constitu io-nale ale art. 15 alin. (2) privind nere-troactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fa a legii, ale art. 41 referitoare la dreptul la munc .Examinând excep ia de neconstitu i-onalitate, Curtea a constat c , potri-vit textului de lege criticat, în forma actual , membrii ale i ai Consiliului Superior al Magistraturii f r activitate permanent bene ciaz , pe lâng in-demniza ia brut lunar corespunz -toare func iei avute în cadrul instan ei sau parchetului, i de o indemniza ie de membru egal cu 55% din indem-niza ia brut lunar a judec torului de la Înalta Curte de Casa ie i Justi-ie. Totodat , potrivit dispozi iilor art.

10 alin. (3) i (4) din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 27/2006, membrii Consiliului Superior al Ma-gistraturii care desf oar activitate permanent - cu excep ia pre edin-telui i a vicepre edintelui - primesc o indemniza ie brut lunar egal cu cea a unui pre edinte de sec ie a Înal-tei Cur i de Casa ie i Justi ie, la care se adaug o indemniza ie de membru egal cu 25% din indemniza ia bru-t lunar a judec torului de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.În ceea ce prive te critica de necon-stitu ionalitate, raportat la prevederi-

le art. 16 alin. (1) din Constitu ie, refe-ritoare la egalitatea cet enilor în fa alegii, Curtea a constatat c aceasta este întemeiat , în m sura în care dis-pozi iile criticate instituie discrimin ri privind salarizarea între membrii ale iai Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, Curtea a re inut c , po-trivit Constitu iei i Legii nr. 317/2004, dintre cei 19 membri ai Consiliului Su-perior al Magistraturii, 14 sunt membri ale i în adun rile generale ale magis-tra ilor. Astfel, diferen ierea în ceea ce prive te salarizarea în cadrul acestei categorii - i anume, membri ale i - în func ie de activitatea permanentsau nepermanent pe care ace tia o desf oar în cadrul Consiliului Su-perior al Magistraturii este de naturs încalce principiul egalit ii în fa alegii, consacrat constitu ional prin art. 16 alin. (1).A adar, Curtea a constatat c dispo-zi iile art. 10 alin. (5) din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 27/2006 sunt neconstitu ionale, întrucât instituie un tratament juridic diferit - salarizarea - unor persoane care se a în ace-ea i situa ie juridic - membri ale i ai Consiliului Superior al Magistraturii -, f r a avea o justi care obiectiv ira ional .Referitor la invocarea prevederilor constitu ionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivit ii iale art. 41 privind dreptul la munc ,Curtea a constatat c aceste sus i-neri sunt neîntemeiate deoarece, pe de-o parte, dispozi iile criticate privind salarizarea membrilor f r activitate permanent ai Consiliului Superior al Magistraturii se aplic numai si-tua iilor juridice ivite dup intrarea în vigoare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 27/2006, iar, pe de altparte, dispozi iile criticate nu îngr -desc alegerea profesiei, a meseriei sau a locului de munc .Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum ial art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) ial art. 29 din Legea nr. 47/1992, Cur-tea Constitu ioanl a admis excep ia de neconstitu ionalitate ridicat de Virgil Viorel Andreie i Dan Lupa cu în Dosarul nr. 10.584/3/2007 al Tri-bunalului Bucure ti - Sec ia a VIII-a

con icte de munc , asigur ri sociale, contencios administrativ i scal iconstat c dispozi iile art. 10 alin. (5) din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 27/2006 privind salarizarea i alte drepturi ale judec torilor, pro-

curorilor i altor categorii de personal din sistemul justi iei sunt neconsti-tu ionale, în m sura în care institu-ie discrimin ri, în ceea ce prive te salarizarea, între membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activita-te permanent i membrii Consiliului Superior al Magistraturii f r activitate permanent .

DECIZIA Nr. 1.0868

din 20 noiembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 172 alin. 1 teza întâi i art. 173 alin. 1 din Codul de procedur penalObiectul excep iei de neconstitu i-onalitate, astfel cum rezult din în-cheierea de sesizare, l-au constituit dispozi iile art. 172 alin. 1 din Codul de procedur penal , cu denumirea marginal �Drepturile ap r torului�, a a cum au fost modi cate i com-pletate prin art. I pct. 99 din Legea nr. 356/2006, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.Din sus inerile autorului excep iei re-zult c excep ia de neconstitu iona-litate prive te, în realitate, numai dis-pozi iile art. 172 alin. 1 teza întâi din Codul de procedur penal , asupra constitu ionalit ii c rora Curtea s-a pronun at.Textul criticat are urm torul con i-nut: �În cursul urm ririi penale, ap -r torul învinuitului sau inculpatului are dreptul s asiste la efectuarea oric rui act de urm rire penal care implicaudierea sau prezen a învinuitului sau inculpatului c ruia îi asigur ap ra-rea i poate formula cereri i depune memorii�.Autorul excep iei sus ine c dispozi-iile legale criticate încalc prevede-

rile constitu ionale ale art. 24 privind dreptul la ap rare, precum i dispozi-iile art. 6 alin. 1 din Codul de proce-

dur penal referitoare la garantarea dreptului la ap rare.

87

Examinând excep ia de neconsti-tu ionalitate, Curtea a constatat c aceasta este întemeiat , pentru urm toarele considerente:1. Art. 24 din Constitu ie, cu denu-mirea marginal �Dreptul la ap rare�, prevede:

�(1) Dreptul la ap rare este ga-rantat.(2) În tot cursul procesului, p r ile au dreptul s e asistate de un avocat, ales sau numit din o -ciu.�

Textul constitu ional nu condi ioneaz ,nu limiteaz i nici nu restrânge în vreun fel dreptul la ap rare al p r ilor din proces, în tot cursul procesului. Se mai constat c textul constitu-ional nu distinge între fazele proce-

sului i nici fa de natura juridic a acestuia.

2. Codul de procedur penal , în art.6 din capitolul I �Scopul i regulile de baz ale procesului penal� al titlu-lui I, dezvolt prevederile art. 24 din Constitu ie, cu aplica iune la procesul penal.Art. 6, denumit marginal �Garantarea dreptului de ap rare�, are urm torul cuprins:�Dreptul de ap rare este garantat învi-nuitului, inculpatului i celorlalte p r iîn tot cursul procesului penal.În cursul procesului penal, organe-le judiciare sunt obligate s asigure p r ilor deplina exercitare a drepturi-lor procesuale în condi iile prev zute de lege i s le administreze probele necesare în ap rare.Organele judiciare au obliga ia s -l încuno tin eze, de îndat i mai îna-inte de a-l audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridic a aceste-ia i s -i asigure posibilitatea preg tirii i exercit rii ap r rii.

Orice parte are dreptul s e asistatde ap r tor în tot cursul procesului penal.Organele judiciare au obliga ia s în-cuno tin eze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declara ie, despre dreptul de a asistat de un ap r tor, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. În con-di iile i în cazurile prev zute de lege,

organele judiciare sunt obligate s ia m suri pentru asigurarea asisten ei juridice a învinuitului sau inculpatului, dac acesta nu are ap r tor ales.�Acestea sunt prevederile art. 6 din Co-dul de procedur penal , ca �reguli de baz ale procesului penal�, privind �garantarea dreptului de ap rare�. Textul art. 6 nu a fost modi cat prin Legea nr. 356 din 21 iulie 2006 i este în vigoare în forma prezentat .Codul de procedur penal folose -te termenul procesual de �ap r tor�, men inut în mod tradi ional, iar nu ter-menul de �avocat�, a a cum prevede Constitu ia.Alin. 2 al art. 6 prevede obliga ia or-ganelor judiciare de a asigura p r ilor din procesul penal deplina exercitare a drepturilor procesuale �în condi ii-le prev zute de lege�, dar aceastdispozi ie înseamn i c legea pro-cesual penal trebuie s respecte prevederea constitu ional .

3. Modi când i completând Co-dul de procedur penal , Legea nr. 356/2006, în art. I pct. 99, a dat art. 172 alin. 1 un alt con inut, i anu-me: �În cursul urm ririi penale, ap -r torul învinuitului sau inculpatului are dreptul s asiste la efectuarea oric rui act de urm rire penal care implicaudierea sau prezen a învinuitului sau inculpatului c ruia îi asigur ap ra-rea i poate formula cereri i depune memorii�.Textul alin. 1 al art. 172, înainte de a modi cat, avea urm torul con inut: �În cursul urm ririi penale ap r torul în-vinuitului sau inculpatului are dreptul s asiste la efectuarea oric rui act de urm rire penal i poate formula cereri i depune memorii�.Se constat c modi carea adusart. 172 alin. 1 const în introduce-rea în textul legii a urm toarei sintag-me: �care implic audierea sau pre-zen a învinuitului sau inculpatului�.Aceasta este partea de text care, ra-portat la art. 24 din Constitu ie, se constat c este o condi ionare i o restrângere a dreptului ap r torului de a asista la efectuarea actelor de urm -rire penal privindu-l pe învinuitul sau inculpatul c ruia îi asigur ap rarea i,prin aceasta, este o restrângere i o limitare a îns i dreptului la ap rare.

4. Curtea a re inut i c dreptul ap -r torului este de a asista la efectuarea oric rui act de urm rire penal , iar nu dreptul de a participa la efectuarea actelor de urm rire penal .Tocmai din aceste motive i în mod consecvent se prevede c ap r torul care asist la efectuarea actelor de urm rire penal , de c tre procuror sau de c tre o erul de poli ie judici-ar , poate formula cereri i depune memorii.Este evident c memoriile sunt scrise i c cererile pot formulate numai

în scris. Rezolvarea acestora se face de c tre anchetator, iar în cazurile în care învinuitul sau inculpatul nu este mul umit de rezolvarea dat , aceasta poate atacat conform prevederilor Codului de procedur penal .Faza de urm rire penal a procesului penal are caracteristicile sale juridice i, corespunz tor acestora, i regle-

mentarea adecvat .Caracteristicile fazei de judecat a procesului penal, prev zute în art. 289 i art. 290 din Codul de proce-dur penal , nu se reg sesc i în faza de urm rire penal .

5. Curtea a re inut i observa ia cart. 172 alin. 1 din Codul de procedurpenal reglementeaz drepturile ap -r torului în cadrul asisten ei judiciare facultative, potrivit op iunii de asisten-

a învinuitului sau inculpatului.În cazurile de asisten juridic obli-gatorie, reglementarea legal este alta i înc lc rile acestei reglement ri atrag sanc iuni juridice diferite.

6. Textul art. 172 alin. 1, în redacta-rea anterioar modi c rii aduse prinart. I pct. 99 din Legea nr. 356/2006, constituie o restrângere a dreptului la ap rare prin modalitatea stabilitpentru ap r torul învinuitului sau in-culpatului, de �a asista la efectuarea oric rui act de urm rire penal �, iar nu de a participa la efectuarea actelor de urm rire penal . Aceast restrângere este determinat de natura anche-tei penale, de exigen ele acesteia icorespunde prevederilor art. 53 alin. (1) din Constitu ie, privitoare la �des-f urarea instruc iei penale�, cazuri în care legea poate restrânge exercita-rea dreptului ap r torului.

88

MAPA MAGISTRATULUI

Introducerea, îns , în cuprinsul art. 172 alin. 1 a sintagmei �care impli-c audierea sau prezen a învinuitului sau inculpatului c ruia îi asigur ap -rarea� reprezint o condi ionare i o limitare a dreptului ap r torului de a asista la efectuarea actelor de urm -rire penal i, prin aceasta, o înc l-care a garant rii dreptului la ap rare a învinuitului sau inculpatului.

7. În temeiul art. 31 alin. (2) din Le-gea nr. 47/1992 privind organizarea i func ionarea Cur ii Constitu ionale,

care prevede: �În caz de admitere a excep iei, Curtea se va pronun a iasupra constitu ionalit ii altor preve-deri din actul atacat, de care, în mod necesar i evident, nu pot disocia-te prevederile men ionate în sesiza-re�, Curtea observ c i prevederile art. 173 alin. 1 din Codul de procedurpenal au fost modi cate i comple-tate prin aceea i Lege nr. 356/2006, prin art. I pct. 101, i în acela i sens în care au fost modi cate i completate prevederile art. 172 alin. 1 din Co-dul de procedur penal , cu aceea icondi ionare i limitare a dreptului la ap rare pentru celelalte p r i din pro-cesul penal.Modi cat i completat, textul art. 173 alin. 1 din Codul de procedur pe-nal , în vigoare, are urm torul con-inut: �Ap r torul p r ii v t mate, al

p r ii civile i al p r ii responsabile civilmente are dreptul s asiste la efectuarea oric rui act de urm rire penal care implic audierea sau pre-zen a p r ii c reia îi asigur ap ra-rea i poate formula cereri i depune memorii�.Înainte de modi carea i completarea men ionat , textul alin. 1 al art. 173 avea urm torul con inut: �Ap r torul p r ii v t mate, al p r ii civile i al p r-ii responsabile civilmente are dreptul

s asiste la efectuarea oric rui act de urm rire penal i poate formula cereri i depune memorii�.Rezult , în mod evident, c modi- carea i completarea a constat în introducerea textului �care implicaudierea sau prezen a p r ii c reia îi asigur ap rarea� i c aceasta re-prezint , de asemenea, o condi iona-re i o limitare a dreptului ap r torului p r ii c ruia îi asigur ap rarea i, prin

aceasta, a îns i dreptului la ap rare al acelei p r i din procesul penal.Pentru acelea i considerente, Curtea a constatat c i sintagma introdusîn cuprinsul art. 173 alin. 1 din Codul de procedur penal , anterior men i-onat , este contrar prevederilor art. 24 din Constitu ie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (1) i (4) din Constitu ie, precum i al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Cur-tea Constitu ional a admis excep-ia de neconstitu ionalitate a dis-

pozi iilor art. 172 alin. 1 teza întâi din Codul de procedur penal ,excep ie ridicat de Florin Aurel Chinde în Dosarul nr. 34/81/2007 al Cur ii Militare de Apel, i con-stat c prevederea �care implicaudierea sau prezen a învinuitului sau inculpatului c ruia îi asigurap rarea� cuprins în acest text, precum i dispozi ia �care implicaudierea sau prezen a p r ii c -reia îi asigur ap rarea�, cuprin-s în art. 173 alin. 1 din Codul de procedur penal , sunt neconsti-tu ionale, ind contrare art. 24 din Constitu ie referitor la dreptul la ap rare.

DECIZIA Nr. 1.133din 27 noiembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 12 - art. 22 din cap. III �Procedura de urm rire i judecare� al Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial , art. 23 i art. 24 din aceea i lege, precum i ale art. I iart. II din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 95/2007 pentru mo-di carea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialObiectul excep iei de neconstitu-ionalitate l-au constituit dispozi ii-

le art. 12 - 22 din cap. III �Procedura de urm rire i judecare� al Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial , republicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, ale art. 23 i 24 din aceea i lege, precum i ale art. I i

II din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 95/2007 pentru modi carea Legii nr. 115/1999 privind responsabi-litatea ministerial , publicat în Moni-torul O cial al României, Partea I, nr. 678 din 4 octombrie 2007.3. Articolele nr 12 - 24 din Legea nr. 115 din 28 iunie 1999 privind respon-sabilitatea ministerial reglementea-z procedura de urm rire penal ide judecare a membrilor Guvernului pentru faptele s vâr ite în exerci iul func iei lor.Prin art. I din Ordonan a de urgena Guvernului nr. 95 din 4 octombrie 2007 s-a dispus modi carea art. 16 din legea men ionat , referitor la pro-cedura de urmat în cazul în care Pre-edintele României î i exercit dreptul

de a cere, potrivit art. 109 alin. (2) din Constitu ie, urm rirea penal a unui membru al Guvernului, iar prin art. II al aceleia i ordonan e s-a re-glementat procedura numirii de c tre Pre edintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a comisiei speciale instituite pentru analiza sesiz rilor cu privire la s vâr i-rea unei infrac iuni în exerci iul func iei de c tre un membru al Guvernului. Prin art. II al ordonan ei de urgens-a dispus, de asemenea, încetarea activit ii comisiei speciale constituite potrivit prevederilor anterioare i s-a reglementat situa ia sesiz rilor a a-te în curs de solu ionare, în sensul prelu rii acestora de c tre comisia constituit potrivit prevederilor ordo-nan ei.Curtea Constitu ional nu i-a însu it motivul de neconstitu ionalitate for-mulat de Avocatul Poporului, în sensul c procedura de urm rire penal i de judecare a faptelor penale comise în exerci iul func iei de c tre un membru al Guvernului nu poate reglementatprin legea responsabilit ii ministeria-le, deoarece nici art. 109 alin. (3) din Constitu ie, invocat în acest sens, inici un alt text din Legea fundamenta-l nu prevede o asemenea interdic ie. Singura condi ie restrictiv , izvorâtdin principiul suprema iei Constitu iei, este aceea ca regulile de procedurinstituite prin lege sau prin ordonana Guvernului, supus aprob rii Parla-mentului, s nu contravin normelor iprincipiilor consacrate prin Constitu ie

89

sau prev zute în pactele i tratatele interna ionale la care România este parte.Curtea nu a re inut nici critica privind absen a unei situa ii extraordina-re care, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitu ie, s justi ce adoptarea unei ordonan e de urgen , dat ind c , în preambulul ordonan ei, Guvernul a invocat ca motiv de urgen posibi-litatea bloc rii activit ii comisiei i, implicit, a procedurii de urm rire pe-nal a membrilor Guvernului pentru faptele s vâr ite în exerci iul func i-ei. În principiu, un astfel de motiv de urgen nu poate înl turat. Curtea Constitu ional urmeaz s examine-ze îns dac , prin dispozi iile pe care le cuprinde, Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 95/2007 nu contravine normelor i principiilor consacrate în Legea fundamental .Curtea Constitu ional a admis ex-cep ia de neconstitu ionalitate for-mulat de Avocatul Poporului, în sensul i pentru motivele ce se vor ar ta în continuare.În conformitate cu dispozi iile art. 109 alin. (2) teza întâi din Constitu ia Ro-mâniei, �Numai Camera Deputa ilor, Senatul i Pre edintele României au dreptul s cear urm rirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele s vâr ite în exerci iul func iei lor�.Curtea a constatat c textul consti-tu ional citat instituie necondi ionat dreptul Camerei Deputa ilor, Sena-tului i Pre edintelui României de a cere urm rirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele s vâr ite în exerci iul func iei lor.În consecin , atât cele dou Camere ale Parlamentului, cât i Pre edintele României au libertatea de a stabili, f r alt reglementare exterioar ,aplicând direct Constitu ia, modul de exercitare a acestui drept.Autorit ilor prev zute la art. 109 alin (2) nu li se poate impune, f r s se încalce principiul separa iei puterilor în stat, prev zut de art. 1 alin. (4) din Constitu ie, obliga ia de a efectua cer-cet ri proprii sau de a încredin a unor structuri extrajudiciare veri carea fap-telor penale cu care sunt sesizate de Ministerul Public, de alte organe ale statului sau de cet eni. Asemenea cercet ri au caracterul de acte de ur-

m rire penal sau de acte premerg -toare urm ririi penale i sunt cu totul str ine statutului juridic constitu ional, rolului i func iilor autorit ilor publice men ionate.Cerând urm rirea penal a unor membri ai Guvernului sau refuzând s dea curs unei sesiz ri în acest sens, Camera Deputa ilor, Senatul iPre edintele României î i asum r s-punderea politic pentru temeinicia deciziei lor.Examinând dispozi iile art. 16 din Le-gea nr. 115/1999 privind responsabili-tatea ministerial , în raport cu preve-derile art. 109 alin. (2) din Constitu ie, Curtea Constitu ional a constatat ctextul de lege analizat restrânge, prin condi iile pe care le impune, dreptul Pre edintelui României de a cere ur-m rirea penal a membrilor Guvernu-lui pentru faptele s vâr ite în exerci iul func iei lor.Astfel, din analiza alin. (1) al textului de lege rezult c , Pre edintele Ro-mâniei nu î i poate exercita dreptul prev zut de art. 109 alin. (2) din Con-stitu ie decât �la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza se-siz rilor cu privire la s vâr irea unei infrac iuni în exerci iul func iei de c tre membrii Guvernului� i dup ce �adre-seaz ministrului justi iei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii�.Alineatul (2) al aceluia i articol din lege impune i exigen a ca, pentru a- i exercita dreptul constitu ional men ionat, Pre edintele României s e sesizat de c tre primul-ministru, de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie sau de procurorul ef al Di-

rec iei Na ionale Anticorup ie.În sfâr it, potrivit alin. (3) al textului de lege, cet enii care au cuno tin-

�despre s vâr irea unei fapte pe-nale de c tre membrii Guvernului în exerci iul func iei lor� nu se pot adresa direct Pre edintelui României pentru ca acesta s cear urm rirea penal a mini trilor în cauz , ci �primului-minis-tru, procurorului general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie sau procurorului ef al Di-

rec iei Na ionale Anticorup ie�, pen-tru a solicita sesizarea Pre edintelui României.

Toate aceste condi ii sunt de naturs restrâng pân la anihilare dreptul constitu ional men ionat al Pre edin-telui României, exercitarea acestuia ind dependent de ac iunea i de decizia celorlalte autorit i prev zute în textul legii.Pentru acelea i considerent, Curtea Constitu ional a constatat necon-stitu ionalitatea art. I din Ordonan ade urgen a Guvernului nr. 95 din 4 octombrie 2007, care modi c art. 16 din Legea nr. 115/1999 într-un sens imai restrictiv.Astfel, Curtea a constatat c textul modi cat prin ordonan a de urgenînl tur posibilitatea ca Pre edinte-le României s e sesizat i de pro-curorul ef al Direc iei Na ionale An-ticorup ie i, deosebit de condi iile cuprinse în textul anterior, instituie icondi ia: �dac sesizarea este f cutde procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, acesta îl va informa conco-

mitent i pe primul-ministru�.În plus, se reorganizeaz comisia special , care va compus din 5 judec tori propu i de Sec ia pen-tru judec tori a Consiliului Superior al Magistraturii, i se instituie pen-tru activitatea acesteia o procedurde natur jurisdic ional , cu edin-e publice în care se administreaz

probe i poate audiat ministrul în cauz , asistat sau reprezentat de un avocat, precum i cu obliga ia mem-brilor comisiei de a- i motiva opinia, majoritar sau separat , exprimatîn raport.Raportul comisiei speciale se în-tocme te �dup analiza sesiz rii, a probelor administrate, a declara iilor membrului Guvernului fa de care se solicit urm rirea penal i a înscri-surilor depuse de acesta�, iar con-cluziile raportului, precum i cererea Pre edintelui României �se comunicimediat (...) mijloacelor de informare în mas �.Toate acestea sunt condi ii f r înde-plinirea c rora Pre edintele României nu î i poate exercita dreptul necon-di ionat, prev zut de art. 109 alin. (2) din Constitu ie, de a cere urm rirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele s vâr ite în exerci iul func iei lor.

90

MAPA MAGISTRATULUI

Curtea a constatat c , prin aceastrestrângere a unui drept constitu ional al Pre edintelui României, ordonan ade urgen examinat contravine iprevederilor art. 115 alin. (6) din Con-stitu ie, în conformitate cu care �or-donan ele de urgen nu pot afecta regimul institu iilor fundamentale ale statului�.Referitor la dispozi iile art. II al ordo-nan ei de urgen , Curtea a constatat c acestea sunt contrare principiilor impar ialit ii justi iei i independen-ei judec torilor, prev zute de art.

124 alin. (2) i (3) din Constitu ie, precum i prevederilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamental .În acest sens, Curtea a re inut c nu-mirea celor 5 judec tori în comisia special care, a a cum s-a ar tat mai sus, are rolul de a întocmi - în urma veri c rilor efectuate printr-o procedur de natur jurisdic ional- raportul c tre Pre edintele Româ-niei, încalc principiile constitu ionale prev zute de art. 124 alin. (2) i (3) din Constitu ie, prin convingerea indusopiniei publice i organelor judiciare care ar urma s judece faptele penale imputate unui ministru c acesta este vinovat.Totodat , dispozi iile analizate din or-donan a de urgen contravin i pre-vederilor art. 115 alin. (6) din Consti-tu ie prin reglementarea de atribu ii iproceduri privind Consiliul Superior al Magistraturii, care, asemenea celor-lalte institu ii ale autorit ilor judec -tore ti, face parte din categoria insti-tu iilor fundamentale ale statului.Pentru considerentele expuse, în te-meiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, precum i al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) ial art. 29 din Legea nr. 47/1992, Cur-tea Constitu ional a admis excep ia de neconstitu ionalitate ridicatdirect de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitu ie, i constat c art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial iOrdonan a de urgen a Guvernu-lui nr. 95/2007 pentru modi carea Legii nr. 115/1999 sunt neconsti-tu ionale.De asemenea, Curtea Constitu iona-l a respins, ca inadmisibil , ex-

cep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art. 23 alin. (2) i (3) din Legea nr. 115/1999 privind res-ponsabilitatea ministerial .Totodat , Curtea Constitu ional arespins, ca neîntemeiat , excep-ia de neconstitu ionalitate a dis-

pozi iilor art. 12, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, art. 23 alin. (1) iale art. 24 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea minis-terial .

DECIZIA Nr. 1.137din 4 decembrie 2007

referitoare la excep ia de necon-stitu ionalitate a dispozi iilor art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven ei, ale art. 86 din Ordonan a de urgen a Gu-vernului nr. 51/1998 privind valo-ri carea unor active ale statului iale art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 43/2005 pentru modi carea i completarea Ordonan ei de urgen a Guvernu-lui nr. 119/2001 privind unele m -suri pentru privatizarea Societ ii Comerciale Combinatul Siderur-gic �Sidex� - S.A. Gala i i a Ordo-nan ei de urgen a Guvernului nr. 51/1998 privind valori carea unor active ale statului.Obiectul excep iei de neconstitu io-nalitate l-au constituit dispozi iile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind pro-cedura insolven ei, publicat în Moni-torul O cial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, i ale art. 86 din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 51/1998 privind valori carea unor active ale statului, republicatîn Monitorul O cial al României, Par-tea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, a a cum a fost modi cat prin art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 43/2005 pentru mo-di carea i completarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m suri pentru privatiza-rea Societ ii Comerciale Combinatul Siderurgic �Sidex� - S.A. Gala i i a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 51/1998 privind valori carea unor active ale statului, publicat în Mo-nitorul O cial al României, Partea I,

nr. 469 din 2 iunie 2005 i aprobatprin Legea nr. 294/2005, publicat în Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005. În sfâr-it, autorii excep iei critic i separat,

pentru motive de neconstitu ionalitate extrinsec , dispozi iile art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 43/2005.

Textele de lege criticate au urm -toarea redactare:

Art. 7 din Legea nr. 85/2006: �(1)Citarea p r ilor, precum i comuni-carea oric ror acte de procedur , a convoc rilor i noti c rilor se efec-tueaz prin Buletinul procedurilor de insolven . Comunicarea cita iilor, a convoc rilor i noti c rilor fa de participan ii la proces, al c ror se-diu, domiciliu sau re edin se aîn str in tate, este supus dispozi-iilor Codului de procedur civil , cu

modi c rile i complet rile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolvenva realizat i în form electronic .(2) În procedurile contencioase regle-mentate de prezenta lege vor citate în calitate de p r i numai persoanele ale c ror drepturi sau interese sunt supuse spre solu ionare judec toru-lui-sindic, în condi ii de contradicto-rialitate. În toate celelalte cazuri se aplic dispozi iile din Codul de pro-cedur civil referitoare la procedura necontencioas , în m sura în care nu contravin unor dispozi ii exprese prev zute de prezenta lege.(3) Prin excep ie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Co-dului de procedur civil , comunica-rea actelor de procedur anterioare deschiderii procedurii i noti carea deschiderii procedurii. Pentru credi-torii care nu au putut identi ca i în lista prev zut la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura noti c rii prev zute la art. 61 va considerat îndeplinitdac a fost efectuat prin Buletinul procedurilor de insolven .(4) În cazul în care debitorul este o societate tranzac ionat pe o piareglementat , judec torul-sindic va comunica Comisiei Na ionale a Valori-lor Mobiliare hot rârea de deschidere a procedurii.(5) Formatul i con inutul-cadru ale actelor care se public în Buletinul

91

procedurilor de insolven i ale do-vezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, noti care i co-municare se stabilesc prin ordin al ministrului justi iei i sunt utilizate în mod obligatoriu de to i participan ii la procedur .(6) Noti c rile, cu excep ia cazului în care sarcina noti c rii apar ine altor organe care aplic procedura, i con-voc rile prev zute de prezenta lege cad în sarcina administratorului judici-ar sau a lichidatorului, dup caz.(7) Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a crean elor sunt pre-zuma i c au în cuno tin termene-le prev zute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109, dup caz, i nu vor mai cita i.(8) În vederea public rii cita iilor, con-voc rilor i noti c rilor actelor de pro-cedur efectuate de instan ele judec -tore ti, dup deschiderea procedurii prev zute de prezenta lege, se editea-z Buletinul procedurilor de insolven ,publica ie editat de O ciul Na ional al Registrului Comer ului.(9) Publicarea actelor de procedursau, dup caz, a hot rârilor judec to-re ti în Buletinul procedurilor de insol-ven înlocuie te, de la data public rii acestora, citarea, convocarea i noti- carea actelor de procedur efectu-ate individual fa de participan ii la proces, acestea ind prezumate a îndeplinite la data public rii.�;

Art. 86 din Ordonan a de urgen- a Guvernului nr. 51/1998, a a

cum a fost modi cat prin art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernu-lui nr. 43/2005: �Cererile formulate de A.V.A.S. i orice alte acte procedurale efectuate de i pentru aceasta în ori-ce fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cau iuni iorice alte taxe.�Autorii excep iei consider c textele de lege criticate sunt contrare urm -toarelor prevederi constitu ionale: art. 16 alin. (1) i (2) referitor la egalitatea în drepturi; art. 21 privind dreptul de acces liber la justi ie; art. 24 referitor la dreptul la ap rare; art. 44 alin. (1) i (2) privind garantarea i ocrotirea

dreptului de proprietate i a propriet -ii private; art. 53 privind restrângerea

exerci iului unor drepturi sau al unor

libert i; art. 124 referitor la înf ptuirea justi iei; art. 127 privind caracterul pu-blic al edin elor de judecat ; i art. 115 alin. (4) i (6) privind condi iile de emitere a ordonan elor de urgen .De asemenea, critic textele de lege i prin prisma art. 20 din Constitu ie

raportat la prevederile art. 6 paragra-ful 1 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ilor fun-damentale i ale art. 1 din primul Pro-tocol adi ional la Conven ie.Examinând excep ia de neconstitu i-onalitate, Curtea a constatat c art. 7 alin.(1) din Legea nr. 85/2006 prevede c citarea p r ilor i comunicarea ac-telor de procedur , a convoc rilor i a noti c rilor se vor realiza prin Buleti-nul procedurilor de insolven . Aceas-t prevedere are în vedere actele de procedur ulterioare deschiderii pro-cedurii insolven ei i, potrivit alin. (2) al aceluia i articol, se aplic tuturor acelor persoane �ale c ror drepturi sau interese sunt supuse spre solu i-onare judec torului-sindic, în condi ii de contradictorialitate�.Anterior începerii procedurii, comu-nicarea actelor de procedur se face potrivit dispozi iilor Codului de proce-dur civil . De asemenea, potrivit art. 7 alin. (3) coroborat cu art. 61 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, noti carea deschiderii procedurii insolven ei se va face c tre creditori, debitor i o -ciul registrului comer ului sau, dupcaz, registrul societ ilor agricole ori alte registre conform prevederilor Co-dului de procedur civil , publicân-du-se totodat , conform prevederilor art. 61 alin. (3), într-un ziar de largcircula ie i în Buletinul procedurilor de insolven .Excep ie de la aceast noti care vor face doar creditorii ce nu au putut identi ca i i debitorii al c ror sediu nu este cunoscut, pentru care noti -carea se va face doar prin Buletinul procedurilor de insolven .Curtea a observat, a adar, c legea instituie m suri deosebite pentru ca p r ile implicate în procedura insol-ven ei, respectiv debitorii i creditorii, s se bucure de o informare corec-t a situa iei lor juridice, inclusiv prin noti carea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschi-derii procedurii, ace tia s î i poat

exercita dreptul la ap rare i dreptul la un proces echitabil.Faptul c , ulterior deschiderii proce-durii insolven ei, persoanele noti ca-te vor citate i li se vor comunica actele de procedur prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvennu poate privit ca aducând atingere dreptului la ap rare. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitu ie, legiuito-rul se bucur de atributul exclusiv de a stabili normele de procedur , pu-tând s instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situa ii speci ce. Astfel, prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 î i g sesc justi carea în speci cul procedurii insolven ei, care presupune un num r foarte mare de p r i i o mare diversitate de acte procedurale de natur s îngreune-ze mult desf urarea procedurii, iapare ca o m sur special prin care se asigur solu ionarea cu celeritate a cauzelor.Autorii excep iei ridic îns proble-ma dac aceste norme speciale de procedur sunt în m sur s asigu-re exercitarea dreptului la ap rare idreptul la un proces echitabil i pentru acele persoane împotriva c rora se vor formula ac iuni ulterior deschide-rii procedurii insolven ei i ale c ror drepturi i interese vor supuse spre solu ionare judec torului-sindic. Este, spre exemplu, situa ia persoanelor a c ror r spundere poate angajat ,potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, pentru cauzarea st rii de insolvena debitorului i care pot atât mem-bri ai organelor de supraveghere sau de conducere a societ ii, dar i alte persoane, cât i situa ia unor ter i do-bânditori ai unor bunuri sau valori ale debitorului, potrivit art. 80 din aceea ilege, ter i care pot de rea-credinsau de bun -credin . Din redacta-rea art. 7 alin. (1) i (3) din Legea nr. 85/2006, rezult c aceste persoane vor citate prin intermediul Buletinului procedurilor de insolven , f r nicio comunicare prealabil a actelor de procedur potrivit Codului de proce-dur civil .Curtea a observat c aceste persoane pot avea sau nu calitatea de comer-ciant, astfel c nu se poate justi ca obliga ia tuturor acestora de a urm ri

92

MAPA MAGISTRATULUI

Buletinul procedurilor de insolvendoar pentru simplul motiv c au înche-iat un act juridic cu o persoan care poate supus procedurii insolven ei, cerin a textului de lege ind excesivîn acest caz.Înc lcarea dreptului la ap rare este cu atât mai evident cu cât în cazul debitorilor i creditorilor, legea in-stituie trei modalit i de noti care a deschiderii procedurii, inclusiv potrivit Codului de procedur civil .A a cum s-a ar tat i mai sus, insti-tuirea unor proceduri speciale, inând cont de speci cul procedurii, nu poa-te privit ca aducând atingere drep-tului la ap rare sau dreptului la un proces echitabil. Cu toate acestea, în m sura în care realizarea drepturilor constitu ionale este condi ionat de existen a unor cerin e excesive, nejus-ti cate în mod obiectiv sau ra ional, respectivele norme de procedur sunt neconstitu ionale, înc lcând în egalm sur dreptul la ap rare i prevede-rile art. 53 din Constitu ie, referitor la restrângerea exerci iului unor drepturi sau libert i.În consecin , Curtea a apreciat cart. 7 din Legea nr. 85/2006 este ne-constitu ional în m sura în care este interpretat în sensul c , persoanele împotriva c rora se va deschide o ac-iune potrivit dispozi iilor acestei legi

ulterior deschiderii procedurii insol-ven ei, se vor cita direct prin Buleti-nul procedurilor de insolven , f r a bene cia de o prim comunicare a actelor de procedur potrivit Codu-lui de procedur civil , asem n tor solu iei consacrate pentru debitor icreditori.În ceea ce prive te critica de consti-tu ionalitate a prevederilor art. 86 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 51/1998, Curtea a observat c acest text de lege a mai fost supus contro-lului de constitu ionalitate în raport cu acelea i critici i acelea i dispozi ii constitu ionale. Astfel, prin Decizia nr. 853 din 28 noiembrie 2006, publicatîn Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, Curtea, invocând dispozi iile art. 139 alin. (1) din Constitu ie, a ar tat c �este atri-butul exclusiv al legiuitorului s preva-d inclusiv scutirea institu iilor publice implicate în procesul de privatizare de

la plata taxelor de timbru i a celorlalte taxe, având în vedere interesul gene-ral pe care-l prezint aceste institu ii publice. În plus, aceast scutire î iare justi carea în strânsa leg tur cu bugetul de stat (alimentat, printre alte-le, i prin încasarea taxelor judiciare) a ac iunilor în justi ie promovate de acestea în interes public�.Cu acela i prilej, Curtea a re inut i c�scutirea institu iilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru i a celorlalte taxe nu este de natur s contravin nici-unuia din principiile statuate în art. 21 alin. (3) i art. 124 alin. (1) i (2) din Constitu ie [...], întrucât, în cadrul pro-cesului, ambele p r i bene ciaz de toate drepturile i garan iile procesua-le care condi ioneaz într-o societate democratic procesul echitabil, jude-cat într-un termen rezonabil de c tre o instan independent , impar iali stabilit prin lege�.

În ceea ce prive te constitu ionali-tatea art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 43/2005, Cur-tea a re inut c , în m sura în care, pentru domeniul principal de regle-mentare sunt întrunite condi iile de stare extraordinar i de urgen a reglement rii, faptul c , actul normativ cuprinde i o norm adiacent care nu se circumscrie notei de fundamen-tare sub aspectul caracterului tempo-rar al aplic rii, dar are leg tur cu do-meniul reglementat, nu poate afecta constitu ionalitatea acestei norme sau a ordonan ei de urgen .De altfel, analizând constitu ionali-tatea art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 43/2005 în raport cu acelea i dispozi ii consti-tu ionale invocate ca i în prezenta cauz , prin decizia mai sus amintit ,Curtea a ar tat c modi carea art. 86 din Ordonan a de urgen a Guver-nului nr. 51/1998 const în înlocuirea sintagmei �în leg tur cu valori carea activelor bancare� cu sintagma �în orice fel de cauze� i a apreciat caceast modi care a fost necesari urgent pentru c în urma trans-

form rii Agen iei pentru Valori carea Activelor Bancare în Agen ia pentru Valori carea unor Active ale Statu-lui s-au l rgit i diversi cat atribu ii-le sale, ca i procesele în care este

implicat , impunându-se extinderea sferei scutirilor.Întrucât în cauz nu au intervenit ele-mente noi, de natur a reconsidera jurispruden a Cur ii Constitu ionale, solu ia i considerentele acestei de-cizii î i men in valabilitatea i în pre-zenta cauz .Pentru considerentele expuse, în te-meiul art. 146 lit. d) i al art. 147 alin. (4) din Constitu ie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) i al art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitu io-nal a admis excep ia de neconsti-tu ionalitate ridicat de Gheorghe Pan uru i Spirache Nea în Do-sarul nr. 425/59/2007 al Cur ii de Apel Timi oara - Sec ia comerciali a constatat c dispozi iile art. 7

din Legea nr. 85/2006 privind pro-cedura insolven ei sunt contrare art. 24 i art. 53 din Constitu ie, în m sura în care se interpretea-z c prima comunicare a actelor de procedur c tre persoanele împotriva c rora se promoveazo ac iune în temeiul dispozi iilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschi-derii procedurii insolven ei, se realizeaz numai prin Buletinul procedurilor de insolven , iar nu i potrivit dispozi iilor Codului de

procedur civil .Totodat , Curtea a respins excep ia de neconstitu ionalitate a dispo-zi iilor art. 86 din Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 51/1998 privind valori carea unor active ale statului i ale art. II pct. 2 din Ordonan a de urgen a Guvernu-lui nr. 43/2005 pentru modi carea i completarea Ordonan ei de ur-

gen a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m suri pentru pri-vatizarea Societ ii Comerciale Combinatul Siderurgic �Sidex� - S.A. Gala i i a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 51/1998 privind valori carea unor active ale statului, excep ie ridicat de aceia i autori în acela i dosar al Cur ii de Apel Timi oara - Sec ia comercial .

93

JUSTIFICAREA NECESIT II PROMOV RIIUNEI PROPUNERI DE MODIFICARE ADISPOZI IILOR ART. 153 ALIN.(3)DIN CODUL DE PROCEDUR CIVIL

Una dintre propunerile formulate în cuprinsul Raportului privind modul de func ionare a siste-mului de distribuire aleatorie

a cauzelor, este aceea de modi care a art. 99 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioar al instan elor judec -tore ti, în raport cu dispozi iile art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil ,norme care reglementeaz procedura pentru judecarea cererilor de preschim-bare a primului termen de judecat .S-a exprimat i opinia în sensul c ,din moment ce norma regulamenta-r în discu ie este de natur a pune în valoare principiul independen ei ju-dec torului, principiu cu valoare con-stitu ional , s-ar impune modi carea dispozi iilor art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil în sensul în care competen a de solu ionare a cereri-lor de preschimbare a termenului de judecat s e atribuit judec toruluicauzei, independent de data la care se formuleaz o astfel de cerere. În sprijinul acestei propuneri s-a in-vocat faptul c , prevederea art. 99 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioar al instan elor judec tore ti este de natur a valori ca principiul independen ei judec torului, principiu constitu ional care se reg se te i în conven iile interna ionale care creea-z i consolideaz statutul judec to-rului.

Potrivit art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil � �Solu ionarea ce-rerii de preschimbare a primului termen de judecat este de com-peten a pre edintelui instan ei, a vicepre edintelui instan ei, a pre-

edintelui de sec ie ori a judec -torului care îl înlocuie te. În cur-sul judec rii procesului cererea de preschimbare a termenului se solu ioneaz de c tre completul de judecat .�În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (8) din Regulamentul de ordi-ne interioar al instan elor judec to-re ti, aprobat prin Hot rârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modi c rile i com-plet rile ulterioare � �Cererile de preschimbare a primului termen de judecat vor solu ionate de completul de judecat care a pri-mit dosarul prin repartizare alea-torie.�În mod evident, între cele dou acte normative exist neconcordan . Ast-fel, în timp ce dispozi iile Codului de procedur civil fac distinc ie în ceea ce prive te competen a de solu iona-re a cererii de preschimbare de ter-men, dup cum este vorba de primul termen sau de termene ulterioare, stabilind c cererea de preschimba-re a primului termen de judecat este de competen a pre edintelui instan-

ei, a vicepre edintelui instan ei, a pre edintelui de sec ie ori a judec to-rului care îl înlocuie te, norma regula-mentar stabile te c cererea de pre-schimbare a primului termen de jude-cat este de competen a completului de judecat care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.La o prim analiz , con ictul dintre cele dou norme legale ar primi o rezolvare simpl , bazat pe regula de interpretare potrivit c reia, norma con inut de un act normativ cu for-

juridic superioar are prioritate în raport de norma con inut de un act normativ cu for juridic inferioa-r . Prin urmare, în ceea ce prive te competen a de solu ionare a cererii de preschimbare a primului termen de judecat , s-ar aplica, cu prioritate, dispozi ia art. 153 din Codul de pro-cedur civil � act normativ cu forde lege.Dac s-ar accepta aceast interpre-tare, s-ar ajunge la concluzia c este necesar s se modi ce prevederea de la art. 99 alin. (8) din Regulamen-tul de ordine interioar al instan elor judec tore ti, în sensul punerii de acord cu dispozi iile art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil , aceas-ta ind solu ia propus i în Rapor-tul privind modul de func ionare a sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor.

Judec tor Corina Podaru,Consilier jur. Teodor Andri a. ef serviciu,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

94

MAPA MAGISTRATULUI

În ceea ce ne prive te, achies mla opinia exprimat de Curtea de Apel Timi oara, în sensul c nu se impune modi carea normei regu-lamentare, din urm toarele conside-rente:Trebuie s avem în vedere succe-siunea în timp a celor dou acte normative, în raport de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi-ciar , republicat , cu modi c rile icomplet rile ulterioare, care consa-cr regula repartiz rii aleatorii a ca-uzelor, cu rang de principiu al activi-t ii de judecat .Potrivit dispozi iilor art. 11 din acest act normativ � �Activitatea de ju-decat se desf oar cu respec-tarea principiilor distribuirii ale-atorii a dosarelor i continuit ii, cu excep ia situa iilor în care ju-dec torul nu poate participa la judecat din motive obiective.�

De asemenea, în conformitate cu art. 53 alin.(1) din aceea i lege � �Repartizarea cauzelor pe com-

plete de judecat se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.�Codul de procedur civil a fost adoptat anterior Legii nr. 304/2004, când repartizarea cauzelor spre so-lu ionare, pe complete de judecat ,nu se f cea în mod aleatoriu, iar în aceste condi ii este reasc solu ia propus de legiuitor la art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil , în sensul stabilirii competen ei pre e-dintelui instan ei, a vicepre edintelui instan ei, a pre edintelui de sec ie ori a judec torului care îl înlocuie te de a solu iona cererea de preschim-bare a primului termen de judecat ,aceasta inând cont de realitatea de la acea dat .Regulamentul de ordine interi-oar al instan elor judec tore ti a fost adoptat ulterior intr rii în vigoare a Legii nr. 304/2004 pri-vind organizarea judiciar , iar dispozi ia de la art. 99 alin. (8) reprezint o norm regulamenta-r dat în temeiul i în aplicarea art. 11 din aceast lege, care,

a a cum am ar tat anterior, con-sacr regula repartiz rii aleato-rii a cauzelor, cu rang de princi-piu al activit ii de judecat .Dac prevederile art. 99 alin. (8) s-ar modi ca în concordan cu dis-pozi iile art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil , s-ar înc lca, în opinia noastr , principiul repartiz rii aleatorii a cauzelor, întrucât, o cere-re de preschimbare de termen for-mulat într-o cauz care a fost deja repartizat aleatoriu unui anumit complet de judecat , ar solu io-nat de pre edintele instan ei, vice-pre edintele instan ei, pre edintele de sec ie ori de un alt judec tor, inu de completul desemnat.Din aceste motive împ rt im opinia potrivit c reia este necesar modi -carea dispozi iilor art. 153 alin. (3) din Codul de procedur civil , astfel încât, în toate situa iile, competen-a de solu ionare a cererilor de pre-

schimbare a termenului de judecats e atribuit completului desem-nat cu judecarea cauzei.

95

PROPUNERI I OBSERVA II ALE INSTAN ELOR

JUDEC TORE TI PRIVIND MODIFICAREA

LEGISLA IEI CARE REGLEMENTEAZ ACTIVITATEA

DE EXPERTIZ TEHNIC JUDICIAR , ÎN VEDEREA

CRE TERII EFICIEN EI ACTULUI DE JUSTI IE

Practica instan elor de judeca-t a pus în eviden existen aunor de cien e în activitatea de expertiz judiciar . Plenul Con-

siliului Superior al Magistraturii, în e-din a din data de 05 iulie 2007, a ajuns la concluzia c aspectele semnalate nu pot remediate decât prin modi carea legisla iei în materia expertizei judiciare i a hot rât, ca în acest sens, s e con-

sultate instan ele de judecat .Analiza propunerilor i a observa iilorformulate de instan ele de judecat a pus în eviden aspectele care vor prezentate în continuare.Propunerile i observa iile instan-elor de judecat pot împ r ite în

trei categorii: probleme de ordin administrativ ia.

metodologic cu privire la activitatea de expertiz tehnic judiciar care sunt re-glementate în actuala legisla ie i a c ror solu ionare depinde de managementul pe care-l efectueaz cei care le au în competen ;

probleme care sunt, de asemenea, b.reglementate i care revin spre solu-ionare instan elor judec tore ti, dar,

asupra c rora acestea au puncte de vedere diferite;

propuneri de modi care a legisla iei c.în scopul îmbun t irii activit ii de ex-pertiz judiciar .

În leg tur cu prima categorie de proble-me, instan ele de judecat au transmis,

în esen , urm toarele propuneri: actu-alizarea permanent a listei de exper icare s cuprind datele personale ale acestora, inclusiv codul numeric perso-nal; luarea în considerare a gradului de înc rcare a exper ilor la întocmirea liste-lor; transmiterea de c tre personalul au-xiliar din cadrul instan elor c tre birourile locale de expertiz , a tuturor numirilor de exper i, pentru a operate în aplica ia informatic ; îndeplinirea obliga iei de a înainta, odat cu adresa de numire a expertului, obiectivele expertizei i orice alte explica ii sau solicit ri ale p r ilor în efectuarea expertizei; existen a unui num r mare de speciali ti în anumite domenii i a unui num r foarte mic în alte domenii (exemple pentru categoria din urm : topogra e, geodezie, cadastru i propriet i industriale); înscrierea pe

tabel a unor exper i care nu pot efectua expertize, întrucât sunt cadre didactice universitare i se dedic aproape exclu-siv acestei ultime activit i; men ionarea în cadrul biroului de expertiz numai a exper ilor care nu au avut întârzieri ne-justi cate în efectuarea expertizelor; dobândirea calit ii de expert judiciar prin concurs; depunerea rapoartelor de expertiz în exemplare su ciente pentru a comunicate p r ilor; efectuarea te-meinic a expertizelor; depunerea ex-pertizelor în timp util; reprezentarea iocrotirea la nivel na ional a intereselor exper ilor tehnici, garantarea respect rii deontologiei profesiei, asigurarea coor-

don rii i îndrum rii de c tre o asocia ie profesional reprezentativ ; examenul pentru dobândirea calit ii de expert sse bazeze în special pe latura tehnici apoi pe cea juridic ; actualizarea lis-

telor cu exper i pe site-ul tribunalelor, la care s aib acces ecare judec -tor; cre terea num rului de exper i irespectarea exigen elor pentru atribui-rea calit ii de expert; încheierea unui protocol de colaborare între Ministerul Justi iei � Biroul Central pentru Expertize Tehnice Judiciare i Agen ia Na ionalde Cadastru i Publicitate Imobiliar , în vederea îmbun t irii activit ii de exper-tiz ; preg tirea temeinic i selec ia mai riguroas a exper ilor..Parcurgerea propunerilor de mai sus ne dovede te c , într-adev r, sunt probleme administrative care sunt reglementate în lege i revin spre solu ionare Biroului Central de Expertize Tehnice Judiciare (dobândirea calit ii de expert, întocmi-rea listelor cu exper ii tehnici i comu-nicarea lor birourilor locale, selectarea exper ilor în raport cu necesit ile din diverse domenii de activitate etc.), bi-rourilor locale pentru expertize judiciare tehnice (actualizarea listelor de exper i, efectuarea la timp a expertizelor, reco-mandarea exper ilor etc.) i instan elor (transmiterea obiectului expertizei i a altor date referitoare la aceasta, trans-miterea birourilor locale de expertiz a exper ilor numi i, pentru a opera i în aplica ia informatic ).

Consilier juridic Mugur Ivan,Direc ia Legisla ie, Documentare i Contencios

96

MAPA MAGISTRATULUI

Prin urmare, a a cum se speci c i în propunerile primite de la instan e, se impune respectarea întocmai a dispo-zi iilor legale care reglementeaz aceste aspecte.

Problemele din cea de-a doua cate-gorie i care rezult din propunerile instan elor privesc:

desemnarea exper ilor;stabilirea onorariului;plata onorariului exper ilor;sanc ionarea exper ilor;

Cu privire la primul aspect, sunt propu-neri în sensul ca desemnarea exper ilors se fac direct de c tre instan , prin alegerea lor de pe tabelul comunicat de biroul local iar, la desemnarea lor sse in cont de num rul de expertize pe care ecare expert le are în lucru.În alte propuneri se opteaz pentru desemnarea exper ilor în urma reco-mand rii birourilor locale de expertiz ,cu men iunea ca, exper ii care nu au activitate, s nu e desemna i, întrucât exist suspiciunea ca ei s nu efectueze expertize temeinice.Unele dintre instan e au propus ca, de-semnarea exper ilor, s se fac în mod direct dintr-un tabel întocmit pe speci-alit i , în ecare jude , de c tre Biroul Central de Expertize i nu prin birourile locale.Sunt instan e care nu agreaz numirea direct a exper ilor, motivând c listele nu sunt actualizate i nu se poate ine seama de înc rc tura expertului.Modalit ile de desemnare a exper ilor ar tate mai sus sunt, în opinia noastr ,în acord cu dispozi iile art. 201 i urm -toarele din Codul de procedur civil icu cele ale art. 17 din Ordonan a Gu-vernului nr. 2/2000 privind organizarea activit ii de expertiz tehnic judiciari extrajudiciar . F r a minimaliza im-

portan a perfec ion rii legisla iei în ma-terie, trebuie observat c , în momentul de fa , di cult ile în aplicarea legii, semnalate de instan e provin nu atât din imperfec iunea acesteia, cât din disfunc-ionalit ile care se nasc din neaplicarea întocmai a legii.Consider m c instan ele pot adopta una sau alta din modalit ile de desem-nare a exper ilor, având în vedere con-di iile concrete din ecare jude în ceea ce prive te num rul exper ilor, speci-

alizarea acestora, modul cum se ine eviden a etc.În ceea ce prive te stabilirea onorariului i plata acestuia, în propunerile primite

de la instan e întâlnim opinii diferite. Astfel, sunt instan e care consider c ,stabilirea unui onorariu minim, ca ono-rariu provizoriu, este cea mai potrivitsolu ie, în timp ce altele nu sunt de acord cu aceast solu ie. Alte instan e solicit xarea onorariului cu o limit minim iuna maxim .Cu privire la sanc ionarea exper ilor, une-le instan e consider c aplicarea amen-zilor se face cu foarte mare u urin , în timp ce altele sus in c nerespectarea de c tre expert a obliga iilor asumate prin încheiere este singurul temei al apli-c rii sanc iunii cu amend judiciar .Cu privire la toate aceste aspecte, con-sider m c , având reglement ri, instan-ele, în po da di cult ilor întâmpinate, pot s efectueze o activitate de expertizîn mod corespunz tor. În acest sens, s-au pronun at i unele instan e în ma-terialele transmise Consiliului Superior al Magistraturii.În sfâr it, am ajuns la capitolul cel mai important al propunerilor, i anume mo-di carea legisla iei în materie. Instan ele judec tore ti au formulat numeroase propuneri cu privire la modi carea dis-pozi iilor legale privind organizarea acti-vit ii de expertiz tehnic judiciar .Propunerile primite de la instan e se refer , în esen , la urm toarele aspec-te: reorganizarea institu iei exper ilor tehnici prin crearea pe lâng ecare curte de apel a unui corp de exper itehnici de pe o anumit raz teritorial ;stabilirea unor criterii precise de apre-ciere a cuantumului onorariilor pentru exper i; stabilirea unor limite minime imaxime ale onorariului, a termenului de acordare a acestuia i a sanc iu-nilor p r ilor care nu achit diferen ade onorariu; reglementarea posibilit iiinstan ei de a dispune restituirea ono-rariului de c tre expert, când expertiza este necorespunz toare i se impune înlocuirea acestuia; modul de decon-tare a cheltuielilor aferente expertizei; evaluarea periodic a exper ilor, organi-zarea de instruiri a acestora; obligarea referentului de la biroul de expertiz de a opera numirea expertului în aplica iainformatic , de îndat ; modi carea Regulamentului de ordine interioar a

instan elor judec tore ti în sensul dis-pozi iilor art.17 din Ordonan a Guver-nului nr. 2/2000 privind organizarea ac-tivit ii de expertiz tehnic judiciar iextrajudiciar ; eliminarea modalit ii de desemnare a expertului prin tragerea la sor i i, implicit, modi carea art.202 alin.(1) Cod procedur civil ; modi ca-rea Codului de procedur civil , în sen-sul ca expertiza s se fac înainte de introducerea ac iunii; considerarea ca viciu de procedur a nepl ii onorariu-lui; modi carea art.75 alin.(1) din Codul de procedur civil , în sensul includerii onorariului exper ilor în cuantumul asis-ten ei judiciare; stabilirea onorariului de c tre Biroul Central pentru Expertize Tehnice Judiciare; crearea unui fond special pentru situa iile când p r ile sunt cazuri sociale; modi carea legis-la iei în sensul de a se crea posibilitatea ca instan ele s suspende cauza pânla efectuarea expertizei; modi carea art.33 lit. b) din Ordonan a guvernului nr. 2/2000, în sensul recomand rii or-ganelor prev zute la art. (2) prin liste cu cel pu in trei exper i speciali ti, dintre cele actualizate lunar.Analiza propunerilor de îmbun t ire a legisla iei care prive te activitatea de expertiz tehnic judiciar pune în evi-den faptul c cea mai mare parte a acestora sunt pertinente i justi cate. Dintre propunerile men ionate sunt une-le care presupun modi carea Ordonan-ei Guvernului nr. 2/2000 sau chiar înlo-cuirea acesteia prin alt act normativ, iar altele propun modi carea Codului de procedur civil .Sunt îns unele propuneri care pot reglementate, în opinia noastr , prin in-struc iuni aprobate de ministrul justi iei (exemplu: stabilirea unor criterii precise de apreciere a cuantumului onorariu-lui, modul de decontare a cheltuielilor aferente expertizei etc.). Pentru aceasta ar trebui inclus în Ordonan a Guver-nului nr. 2/2000, o dispozi ie prin care ministrul justi iei s e abilitat s emitinstruc iuni.Plenul Consiliului Superior al Magistratu-rii a hot rât ca observa iile i propunerile primite de la instan e s e transmise Ministerului Justi iei pentru a avute în vedere la modi carea Ordonan ei nr. 2/2000 sau la ini ierea unui alt act nor-mativ care s reglementeze activitatea de expertiz judiciar .

97

Orice discu ie privind Con-siliile Superioare ale Ma-gistraturii (CSM) presu-pune luarea în conside-

rare a dou realit i: independen ai rolul puterii judiciare în Statul de

drept contemporan i guvernarea autonom a magistraturii.

Puterea Judiciar , dup abolirea ju-1.risdic iilor private (a seniorilor, a bisericii i a comunit ilor) va strâns legat ,

în primul rând, de puterea regal , iar începând cu Revolu ia Francez va conceput ca o putere a Statului.Odat cu separarea puterilor s-a sim itnecesar, înainte de toate, s se separe organele legislative de cele executive, pentru ca mai apoi, în cadrul puterii executive s se acorde independen-

ac iunii tribunalelor fa de ac iuneaadministra iei publice.Într-adev r, independen a tribunalelor se na te, în aceast concep ie, ca o necesitate de a se crea o putere a Sta-tului a c rei func ie speci c s e asi-gurarea punerii în aplicare a legii prin respectarea purit ii principiilor conce-pute de organul legislativ.Aceast concep ie despre independen-

readus în câmpul deciziei (cu privire strict la activitatea de judecat ) este mai convenabil decât o justi ie destina-t aplic rii logico-silogistic , mecanica legii. Judec torul este doar un sim-plu �executant�, �gura legii�, subordonat voin ei organelor legislative. Ideea de creativitate jurispruden ial se reduce la marja de apreciere l sat de legiuitor.În acest context Europa continentala adoptat modele de procedur i sis-

teme de organizare judiciar care nu permit judec torului s mearg mai de-parte. El este inut s aplice legea în limitele l sate de legiuitor interpretului, f r ca cel din urm s poat creativ în mod excesiv.

În concep ia Statului de drept actual, 2.rolul jurisdic iei i independen a puteriijudec tore ti ( i a judec torilor) primesc semni ca ii foarte diversi cate.Statul de drept, propulsat brusc într-un spa iu public, devenit o valoare prin el însu i, a cunoscut o înc rcare excesivde semni ca ii care îi d o coloratu-r nou i care îl transpune, uneori, la rangul de mit.Accentul modern pus pe Statul de drept, în cursul anilor optzeci este rezul-tatul întârzierii determinate de trecerea statelor europene prin cel de-al doilea r zboi mondial. Statul de drept p r -se te terenul arid al tehnicii juridice i al raporturilor dintre drept i Stat pentru a se concentra asupra con inutului drep-tului. În acest fel, Statul de drept devine antiteza i antidotul totalitarismului.Într-adev r, promovarea Statului de drept se explic pe de o parte prin pierderea abilit ii unui Stat care nu a mai ap rut doar ca un instrument de promovare i securitate colectiv , ci ica un agent posibil de opresiune, pe de alt parte, el este produsul accentului pus pe individ i pe ap rarea dreptu-rilor i libert ilor fundamentale contra dictaturii majorit ilor democratice; în ne, el reprezint redescoperirea drep-tului ca i mijloc de restabilire a leg turii sociale i ca un dispozitiv de limitare a in uen ei statului.

ASOCIA IILE PROFESIONALE ALE MAGISTRA ILOR

Uniunea Na ional a Judec torilor din România(www.unjr.ro) s-a al turat altor 16 asocia ii profesionale na ionale ale judec torilor i procurorilor din zece state europene (Germania, Belgia, Cipru, Spania, Fran a, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia i Cehia), devenind membru cu drepturi depline al asocia iei Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés (www.medelnet.org), deoarece valorile pe care le promoveaz sunt comune cu cele ale acestei organiza ii : ap rarea independen ei puterii judec tore ti, respectarea � în orice condi ii � a valorilor proprii statului de drept, promovarea culturii juridice europene, exercitarea efectiv a dreptului magistra ilor la liber exprimare i la asociere, respectarea

drepturilor minorit ilor i al persoanelor defavorizate.

Printre primele ac iuni demarate de UNJR al turi de alte asocia ii din spa iul MEDEL se num rpublicarea unor materiale elaborate de magistra i care fac parte din asocia iile membre i care abordeaz , în opinia

noastr , subiecte al c ror interes dep e te grani ele sistemelor juridice na ionale.Acesta este contextul în care v propunem articolul Consiliile Superioare ale Magistraturii în Europa .

UNJR mul ume te, pe aceastcale, domnului Orlando Alfonso pentru amabilitatea cu care a r spuns solicit rii noastre i, în egal m sur ,colectivului redac ional al revistei Justi ia în actualitate pentru spa iul pus la dispozi ie.

Judec tor Dana Gîrbovan,

pre edinte UNJR

CONSILIILE SUPERIOARE ALEMAGISTRATURII ÎN EUROPAJudec tor Orlando Alfonsojudec tor consilier la Curtea de Apel din Evoravicepre edinte CCJE, membru MEDEL

http://www.unjr.ro)

98


Pentru un motiv sau altul, Statul de drept a devenit o referin inevitabil c reiatoate discursurile politice, chiar i cele demagogice, i se sacri c . Îmbr catîn toate virtu ile, el apare ca i �Statul Zorro� 1 garant al ordinii i justi iei.Statul de drept poate caracterizat ca un Stat în care aceste raporturi cu ce-t enii se supun �dreptului�. El poarto simbolistic a puterii care legitimeazexerci iul s u, dar a puterii încadrate i limitate de drept. Guvernele se a

captive în reguli care li se impun de o manier constrâng toare. Aducând autorit ile publice la acela i nivel cu ceilal i cet eni, guvernan ii (dup Am-selek) sunt ei în i i susceptibili de a condu i ca i guverna i.În Statul de drept nu pot folosite mij-loace care nu sunt autorizate de ordi-nea juridic în vigoare. Cet enii tre-buie s aib toate mijloacele de recurs jurisdic ional pentru a respinge orice violare a legalit ii, pentru a reprima abuzul de putere, pentru a ap ra igaranta drepturile fundamentale.Discursul i construc ia Statului de drept tind s se sprijine pe judec tordin moment ce are rolul de a proteja

contribuabilul contra abuzurilor de pu-tere, a atingerilor care i-ar putea adu-se, precum i de a proteja cet enii, în general, contra oric ror atingeri aduse drepturilor fundamentale.

PUTEREA JUDEC TOREASCESTE CHEMAT SINTERVIN ÎN TREI PLANURI:

La nivelul dreptului constitu ional:Jurisdic ia constitu ional a câ -tigat treptat o pozi ie central în cadrul institu iilor din rile euro-pene: ea va avea o in uen majorasupra sistemului politic garantând echilibrul constitu ional i protec-ia drepturilor i libert ilor.

La nivelul dreptului administrativ:Controlul activit ii administrative de c tre un judec tor independent este un aspect esen ial al Statului de drept. El permite respectarea principiului ierarhiei actelor nor-mative de c tre administra ie. Într-adev r, administra ia trebuie s se

supun normelor care constituie fundamentul, cadrul i limitele ac-tivit ii sale i acest respect trebuie s e garantat prin existen a unui control jurisdic ional.Adâncirea Statului de drept con-duce la o înt rire a independen eijudec torilor chema i s statueze asupra litigiilor (comun tuturor ju-risdic iilor) i la o l rgire progresiva controlului exercitat asupra acti-vit ii administrative.

La nivelul dreptului comun:Din punct de vedere substan ial, Statul de drept este format dintr-un ansamblu de drepturi fundamen-tale consacrate la cel mai înalt ni-vel al ierarhiei actelor normative. Aceast dimensiune substan ial a Statului de drept impune existen aunui judec tor care s e garantul drepturilor omului proclamate iconsacrate de conven ii, tratate, constitu ii i legi în general.Giscard D � Estaing, în alocu iunea i-nut în fa a Consiliului Constitu ional, la data de 8 noiembrie 1977, spunea c � atâta timp cât orice autoritate, de la cea

Întâlnirea reprezentan ilor CSM cu asocia iile profesionale ale magistra ilor (februarie 2008)

99

mai modest pân la cea mai înalt , se exercit sub controlul judec torului care asigur c aceast autoritate respectansamblul regulilor de competen ifond la care este inut , Statul de drept se va a a la suprafa �.Aceast nou în elegere a activit ii judec torilor d hot rârilor pe care le iau un relief politic nou, ca i ap r toriai valorilor.Rolul judec torului dep e te inter-pretarea i aplicarea necritic a legii. Acesta nu mai este doar o �gur a legii�. Activitatea judec torului contu-reaz semni ca ia normei legale. Ea nu are un în eles prestabilit, întrucât acesta este rezultatul unui proces de interpretare.Ast zi dreptul scris are nevoie absolutde a încadrat i explicat de dreptul aplicat.Dreptul care este doar o dimensiune a vie ii nu se substituie vie ii, dar le-gea, care este o surs a dreptului, nu poate avea preten ia de a dreptul el însu i. �Abuzul produc iei legislative, supraînc rcârd structurile judiciare iadministrative, împiedic efectivitatea dreptului. i îndep rtarea progresiva lui jus de justum adânce te falia ce separ norma de individ�.2

În Statul de drept, existen a puterii ju-diciare independente i impar iale este o cerin structural a Statului, i nu o constrângere pentru puterile legislative i executive.

Aceast nou concep ie asupra rolului puterii judec tore ti nu poate readuce independen a judec torului în câmpul deciziei. Ea implic îns o indepen-den înainte i dup luarea deciziei. Ea implic existen a unor modele de organizare a sistemului judiciar care s fac vizibil i e cace nu numai in-dependen a ec rui judec tor, ci i a puterii judec tore ti în ansamblul ei.

Independen a nu se confund cu 3.impar ialitatea judec torului.Articolul 6 din Conven ia pentru ap -rarea drepturilor omului i a libert ilorfundamentale statueaz c ecare per-soan are dreptul la un tribunal inde-pendent i impar ial.Trebuie subliniat c articolul 6 nu face vorbire despre un judec tor impar ialsau independent, ci pune accentul pe independen i impar ialitate împreun

(un tribunal personalizat de un judec -tor independent i impar ial). Dispozi-ia legal urm re te s caracterizeze

tribunalul prin aceste dou elemente întrucât, în caz contrar, ar putea exista judec tori impar iali, dar nu i indepen-den i, judec tori independen i, dar nu i impar iali sau judec tori care nu sunt

nici independen i, nici impar iali.Se vorbe te adeseori despre inde-penden i impar ialitate ca i cum ar concepte sinonime. Nu se poate confunda independen a care este o realitate politic a puterii judec tore ticu impar ialitatea obiectiv care este o realitate procedural a tribunalului icea din urm cu impar ialitatea subiec-tiv care trebuie s e primul atribut al unui judec tor drept (echitabil).O persoan nu este dreapt pentru ceste judec tor, ci este judec tor pentru c este drept. i pentru a un judec tor drept trebuie ca acesta s e impar ialdin punct de vedere subiectiv.Impar ialitatea din punct de vedere subiectiv presupune, în primul rând, s nu fac un compromis cu el însu i,cu prejudec ile sale, cu du m niile,durerile, simpatiile i antipatiile sale cu privire la care judec torul, ind o persoan uman , are di cult i de a le dep i. Totodat , înseamn de a nu te l sa angajat în societatea care te în-conjoar : persoane, organiza ii, grupuri de presiune.Cu toate acestea, impar ialitatea su-biectiv impune un compromis cu com-peten a i cu profesia i o leg tur a magistratului cu legea i cu dreptul, acompaniat de o inten ie integr i un puternic sentiment al Drept ii.Impar ialitatea obiectiv este o garan ie a impar ialit ii subiective. Ea confe-r judec torului mijloacele pentru a echitabil.A impar ial din punct de vedere obiec-tiv înseamn c judec torul este acela care nu este p rtinitor într-un proces. El este în afara p r ilor, f r p rtiniri, însde partea drept ii i a Justi iei. Impar-ialitatea sa garantat pentru indepen-

den este o condi ie a universalit iisale. Judec torul nu trebuie s aibvreun interes general sau particular în cazul pe care îl solu ioneaz . Niciun interes nu trebuie s -i condi ioneze ju-decata.

Numai în acest fel va putea decide în ecare caz ce este adev rat i ce este fals, ce este legal i ce ilegal, ce este conform cu dreptul i ce nu este con-form.Independen a este o garan ie a impar i-alit ii. Judec torul, pentru a impar ial, nu trebuie s e supus vreunei puteri publice sau private, ci numai legii.Atunci când se vorbe te despre inde-penden , ca i garan ie a impar ialit iijudec torilor, trebuie s se in cont c , drept consecin , ea este o garan-ie a egalit ii între cet eni. Ea este, de asemenea, o garan ie a unei justi iinesubordonate ra iunilor de stat sau intereselor politice i economice.Independen a implic , pe de o parte, separarea institu ional a puterii jude-c tore ti ( i a judec torilor privi i indi-vidual) de celelalte puteri ale statului (independen a extern ) i, pe de altparte, transmiterea func iei judiciare de c tre indivizi care nu depind unul de cel lalt (independen a intern ).

Independen a justi iei din punct de 4.vedere constitu ional este lucrul cel mai pu in contestat în general. Ea ine în mod fundamental de esen a oric reidemocra ii.Or, dac principiul este clar i unanim proclamat, aplicarea lui a fost întot-deauna o problem . De ce ? Pe de o parte, pentru c celelalte puteri con-stitu ionale nu au abandonat niciodatideea iacobin despre democra ie, po-trivit c reia întreaga legitimitate demo-cratic se bazeaz pe alegeri directe, iar pe de alt parte, pentru c puterea politic ( i toate celelalte puteri pe care le in uen eaz ) nu este de acord cu un control jurisdic ional al actelor sale care nu eman de la al s u �self restraint�. Celelalte puteri nu doresc s se supunla ceea ce ast zi denumim imprevizibi-litatea puterii judec tore ti.Pentru a garanta previzibilitatea judicia-r trebuie controlate sursele de decizie. Trebuie ca puterea judec toreasc s e independent ? Da, dar într-o anumi-t dependen : de organizare judiciari statut, de carier , de disciplin �

Aplicat în ceea ce prive te justi ia, no-iunea de independen este ambigu .Dup cum am spus anterior, ea se con-fund e cu capacitatea judec torilorde a- i înfrânge propriile prejudec i i

100


de a rezista atât presiunilor interioare, cât i celor exterioare, e pur i simplu cu impar ialitatea.Cât prive te perspectiva icarian a unui judec tor planând deasupra ele teelor, v ilor, mun ilor, p durilor, norilor, m -rilor 3 �. ce se încearc uneori s e acreditat , ea este un miraj. Un mit mai degrab îngrijor tor.Considerat , din punctul de vedere al institu iilor politice, independen a puterii judec tore ti, în raport cu puterea exe-cutiv , este o problem fundamental .Sistemul democratic nu se poate p s-tra decât printr-un echilibru al puterilor. Dac una o domin pe alta, sistemul este gre it. Garan iile Statului de drept nu rezid în virtu ile personale ale celor care exercit puterea, ci în respectul regulilor care li se impun. i ecare pu-tere trebuie s aib mijloacele de a- irealiza scopurile.O justi ie modern impune o veritabilautonomie a puterii judec tore ti. Ceea ce numim independen a judec torilor, reclam o democratizare a organiz riijudiciare.

Este evident c independen a pu-5.terii judec tore ti (în sensul pe care noi îl d m acestui concept) se poate concretiza în diferite feluri: exist parti-cularit i în rile europene care re ectistoria i lozo a lor politic , îns trebu-ie s se in seama c mondializarea (economic , social , politic , cultural )

are tendin a de a simpli ca realitatea ide a aprofunda interdependen a dintre diferitele puteri.Independent de faptul c suntem sau nu de acord cu globalizarea i conse-cin ele sale, trebuie s în elegem rolul i legitimitatea puterii judec tore ti, mai

ales c , într-o societate globalizat se p streaz ata amentul, în ecare caz, fa de de ni ia a ceea ce este adev rat i fals, drept i gre it, legal i nelegal.

Independen a judec torilor într-o socie-tate globalizat i interdependent tre-buie s apar în ochii ec rui cet eanca o garan ie a adev rului, a libert ii, a respectului drepturilor omului, a justi ieif cut pentru ecare justi iabil, f r a supus intereselor de grup.

Cum poate garantat din punct 6.de vedere constitu ional independen aputerii judec tore ti ?Strict legat de no iunea de indepen-den este cea de autonomie. Pute-rea judec toreasc va independentdac poate autonom . Autonomia este privit din dou puncte de vedere: gestiunea administrativ a cur ilor itribunalelor, cariera i disciplina magis-tra ilor. Aceast autonomie de gestiune este diferit în diverse ri europene, ind ata at în mod normal cur ilor itribunalelor i, aproape întotdeauna, supravegheat de ministrul justi iei.Dar nu putem vorbi de independen aputerii judec tore ti, dac aceast in-

dependen nu este în realitate strict legat de independen a ec rui ma-gistrat.Nucleul primordial al garan iei institu io-nale pentru independen a judec torilorconst în a interzice executivului pute-rea de a-i îndep rta din func ia lor, ca urmare a deciziilor defavorabile luate. În acesta se reg se te fundamentul prin-cipiului numirii pe via a judec torilor, ce caracterizeaz tradi ia englez înce-pând cu anul 1700 i ce a fost înscris în Constitu ia american .Aceast garan ie esen ial caracteri-zeaz , într-o anumit m sur , sistemele common law întemeiate pe o baz non birocratic i neierarhizat a magistra-turii; în mod normal judec torul r mâne în func ia pentru care a fost numit.În sistemele în care magistratura este organizat ca i un corp birocratic la care se poate accede foarte tân r(dup universitate), într-un sistem al carierei în interiorul unei organiz ri ie-rarhice, principiul inamovibilit ii joacun rol important. Prin intermediul ina-movibilit ii se asigur garan ia auto-nomiei ordinului judiciar i, mai ales, autonomia ec rui judec tor. Dar, într-un sistem în care cariera determin pro-gresul func iei i remunerarea, garan iainamovibilit ii nu este su cient .Pentru a r spunde exigen elor de auto-nomie i independen a judec torilor, puternici în fa a legii, dar slabi în fa acelorlalte puteri politice sau economice, s-a n scut ideea Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.).În fa a unei magistraturi structurate ie-rarhic, garan iile clasice, precum ina-movibilitatea, nu mai sunt su ciente, întrucât asigur o independen static .Trebuie create garan ii dinamice care s sustrag judec torii controlului exe-cutivului, mai ales în privin a in uen eiasupra carierei.

Ideea unui organ precum C.S.M. 7.nu este nou , ea având precedente importante în secolul XIX în Fran a iItalia. Dup ultimul sfert al secolului XX, aceast idee a cunoscut realiz riimportante la nivelul sistemelor consti-tu ionale în multe ri europene.C derea fascismului în Germania, Por-tugalia i Spania a contribuit la con ti-entizarea comun de c tre magistra ia necesit ii cre rii unei autoguvern ri

Întâlnirea reprezentan ilor CSM cu asocia iileprofesionale ale magistra ilor (februarie 2008)

101

a magistraturii, ca i garan ie a inde-penden ei.Foarte repede s-a trecut de la o com-pozi ie corporatist a C.S.M. la o com-pozi ie mixt (judec tori i reprezentan iai societ ii civile sau puterii legislative). Ea semni c c , în Statul democratic, s-a sim it nevoia de a înzestra magis-tratura cu un sistem de conducere care s evite elitismul în sânul judec torilor icare s favorizeze o anumit coordona-re cu percep ia suveranit ii populare, oferind în acest fel garan ia indepen-den ei i evitarea manipul rii.Din punct de vedere teoretic, s-a tre-cut de la autoguvernare la guvernarea autonom a magistraturii. Totodat ,s-a descoperit necesitatea cre rii unui organ c ruia s i se confere un statut constitu ional.Puterea politic , chiar i atunci când a tolerat un asemenea organ, l-a privit ca pe un intrus pe care l-a l sat s se dezvolte, îns i-a xat limitele. Meto-dele de a men ine C.S.M. într-o pozi ierezonabil , din punct de vedere politic, constau, între altele, e în existen a unei majorit i politice (partizane) în cadrul consiliilor, e prin participarea minis-trului justi iei sau reducerea lui la un simplu organ de gestiune i în materie disciplinar cu resurse bugetare i ad-ministrative limitate.

Nu exist un model standard la ni-8.velul acestui tip de organ i nici o no-menclatur de nit . Am folosit termenul mai vechi de C.S.M. pentru u urin aexpunerii, îns se pot descoperi în -rile europene denumiri din cele mai variante. 4

În orice caz, exist caracteristici ale acestui organ care ne par fundamen-tale în ceea ce prive te con gurarea lui ca i organ de guvernare autonoma puterii judec tore ti în general i a magistraturii în particular.Pentru a-i xa caracteristicile trebuie s pornim de la dou realit i. Siste-mele deja existente i doctrina asupra acestui subiect au fost dezvoltate de magistra i, politicieni, profesori, asoci-a ii profesionale etc.În privin a compunerii C.S.M. va trebui s existe o compozi ie mixt din magis-tra i (de la toate nivelurile) i personali-t i laice. Participarea persoanelor care nu au calitatea de magistra i este de

dorit datorit mai multor ra iuni. C.S.M. nu trebuie s e compus de un grup de levi i, ci el trebuie s re ecte diferitele curente de opinie din sânul societ iiap rând în acest fel ca o surs de le-gitimitate a corpului judiciar.Din contra, îns , el trebuie s e com-pus în majoritate de judec tori sau, cel pu in, ca jum tate din membrii s e judec tori ale i de colegii lor, potrivit Cartei Europene asupra Statului Jude-c torilor 5. Doar în acest fel pot evitate orice manipulare politic sau presiuni induse.Institu ia trebuie s func ioneze f r a face cea mai mic concesie jocului ma-jorit ii parlamentare, în afara oric reisubordon ri implicite i perverse ra iu-nilor partizane, astfel încât, s e garan-tul valorilor i principiilor esen iale.Combaterea corporatismului se face printr-o reprezentare pluralist a magis-traturii în cadrul C.S.M., i nu printr-un control exterior al acestuia.

Compozi ia i rolul C.S.M. trebuie A. s e înscrise la cel mai înalt nivel legal, în mod normal, constitu ional.a ) Acesta trebuie s e un organ din vârful aparatului de Stat : supe-riorem non recognoscens; b ) trebu-ie s aib competen e deliberative atribuite de Constitu ie; c ) trebuie s - i exercite competen ele în depli-n independen , garantându-i-se absen a oric ror leg turi exterioare în privin a voin ei colective i libe-ra formare a voin ei ec ruia dintre membrii s i.În orice caz, C.S.M. trebuie s - iB.exercite atribu iile în limitele i pebaza legii. În acest sens acesta este un organ de administrare, chiar dac nu este un organ al Administra iei. În consecin , toate actele sale, ca, de altfel, toate ac-tele celorlalte organe ale Statului, cu excep ia celor care se refer la exerci iul func iei legislative, sunt susceptibile de a supuse unui recurs contencios. Independen aacestui organ nu poate avea sem-ni ca ia imposibilit ii unui control jurisdic ional.C.S.M., chiar ca i organ constitu i-C.onal, nu exprim direct sau indirect suveranitatea popular . El are puteri i func ii de garantare i, în acest

fel, nu particip la conturarea op i-

unilor generale destinate s apere interesele comunit ii. Aceasta nu înseamn c el nu poate exprima opinii (obligatorii sau nu) referitoare la exerci iul propriilor atribu ii. Astfel, C.S.M. trebuie s aib puterea de a emite, sub form de propunere sau aviz, opinii politice în materie judici-ar sau asupra proiectelor de lege care implic o pierdere a indepen-den ei judec torilor sau o diminuare a accesului cet enilor la justi ie.Competen ele C.S.M. au un caracter D. intern. Ele se adreseaz aparatului judiciar i/sau magistra ilor.

C.S.M. este un organ ierarhic în materie de carier i disciplin , dar nu este un organ ierarhic al tribunalelor. C.S.M. nu poate statua în fond asupra hot rârilor, chiar i atunci când se pune problema evalu rii judec torilor.

Dup cum am spus, crearea C.S.M. 9.trebuie s permit func iei judiciare s -i exercite sarcinile în afara controlului

executivului sau legislativului (pentru c judec torii nu se supun ordinelor parlamentului, ci numai legii) i în afara dispozi iilor sau avizelor ierarhice, întru-cât judec torii nu trebuie s manifeste vreo supunere judec torilor de rang su-perior, cu excep ia deciziilor pronun ateîn urma exercit rii c ii de atac.Crearea C.S.M. echivaleaz cu recu-noa terea unui organ independent i reprezentativ care are competen

deliberativ prin intermediul avizelor, deciziilor i propunerilor referitoare la aspectele generale sau speci ce sta-tutului judec torilor i activit ii apara-tului judiciar.În acest sens, nu ar potrivit s exis-te un consiliu limitat în mod preventiv de celelalte puteri, în ceea ce prive tepropria autonomie referitoare la deter-minarea modalit ilor în care s func i-oneze sau care s e limitat în privin aalegerii subiectelor pe care s le dis-cute sau asupra momentului în care s le discute.Existen a C.S.M. implic o de nire a competen elor între el i Ministerul Jus-ti iei i stabilirea raporturilor dintre ei. Aceasta implic , de asemenea, rapor-turi cu eful Statului (Rege sau Pre e-dinte al Republicii), cu Parlamentul icu tribunalele i cur ile, precum i în mod particular cu judec torii.

102


CONCLUZIONÂND:Crearea C.S.M. se înscrie pe linia ga-ran iei independen ei i guvern rii au-tonome a puterii judec tore ti i a ma-gistraturii în particular.Independen a nu se poate garanta nu-mai prin intermediul C.S.M.

C.S.M., în afara altor func ii referi-toare la gestiune, administrarea idisciplina corpului judiciar, trebuie s se comporte ca un garant al câ-torva valori esen iale precum:

independen a judec torilor;protec ia pluralismului judiciar;rolul asumat de magistratur de a un gardian al libert ilor i drepturilor omului.

C.S.M. trebuie s p streze calitatea dezbaterii permanente asupra rolului puterii judec tore ti în cadrul unui sis-tem democratic.Ne putem gândi c va avea loc o po-litizare a magistraturii prin intermediul acestei dezbateri. Aceast problema fost ridicat în urm cu câ iva ani în cadrul lucr rilor Na iunilor Unite asupra independen ei i impar ialit -ii puterii judec tore ti: �Orice ar face

sau nu judec torii, chestiunea politi-z rii corpului judiciar va întotdeauna obiect de controvers , întrucât justi-ia nu func ioneaz într-un spa iu vid.

Putem înt ri profesionalismul corpului judiciar, dar el va totu i chemat stran eze chestiuni de natur politic ,care au consecin e politice i care îl vor duce inevitabil în câmpul b t liilor politice� 6.

1 C. Emeri, �Statul de drept în sistemele poliarhice europene� în Revista francez de drept constitu ional nr. 9/19922 Rodrigues de Silva, �O Homem e o Poder�, ed. Bertrand3 Baudelaire4 Carta European asupra Statului Judec torului a întâmpinat aceea i di cultate i datorit acestui fapt a fost preferat o denumire neutr precum �organ independent�.5 Carta European asupra Statului Judec torilor vorbe te la art. 1.3 de � o instan independent de puterea executiv i cea legislativ în sânul c reia sse a e judec tori cel pu in în propor ie de jum tate ale i de colegii lor potrivit unor modele care s ga-ranteze reprezentarea cât mai larg a acestora�. 6 Raportul d-lui L.M. Singhvi citat de Salvatore Se-nese în �Puterile judec tore ti�, Labor. 1987.

RAPORTUL ÎNTOCMIT DE REPREZENTANTUL MEDELPRIVIND CEA DE A OPTA REUNIUNE PLENAR A

CONSILIULUI CONSULTATIV AL JUDEC TORILOR EUROPENI

� STRASBOURG, 21 � 23 NOIEMBRIE 2007Judec tor Cristian Monenci, Judec toria Oradea, membru UNJR

Cea de-a opta reuniune plenar a C.C.J.E. a avut ca i obiect central emiterea unui aviz (al zecelea) intitulat � Consiliul Justi iei în serviciul societ -ii�. El a fost solicitat în anul 2007 de c tre Comitetul de Mini tri al Consiliului Europei.În cadrul acestei reuniuni, MEDEL a avut calitatea de observator al turi de Federa ia European a Judec torilor Administrativi, Re eaua European a Consiliilor Justi iei, Comitetul European de Cooperare Juridic , Re eaua Euro-pean de Formare Judiciar i Comisia de la Vene ia.

Ideile centrale ale avizului, cristali-zate dup trei zile de dezbateri, pot sintetizate dup cum urmeaz :

constituirea unui organism care sa.poarte denumirea de Consiliul Justi iei,la nivelul ec rui stat european, repre-zint o garan ie pentru ap rarea i înt -rirea sistemului judiciar;

Consiliul Justi iei ar trebui s e com-b.pus atât din judec tori, cât i din alte persoane, pentru a se evita corpora-tismul i a se asigura o transparen a sistemului judiciar. Membrii care nu sunt judec tori nu ar trebui s e politicieni activi, membrii ai puterii executive sau legislative;

judec torii care compun Consiliul c.ar trebui s e majoritari, îns nu s-a stabilit cu claritate, dac e vorba de o majoritate simpl sau cali cat ;

judec torii care urmeaz s facd.parte din Consiliul Justi iei ar trebui s e ale i de c tre colegii lor, f r a înl -tura posibilitatea ca unele persoane (ex. pre edintele Înaltei Cur i de Casa ie iJusti ie) s fac parte de drept;

judec torii - membri ai Consiliului ar e.trebui s - i p streze calitatea de jude-c tor de scaun, pentru a se evita înde-p rtarea de problemele ivite în sistemul judiciar;

Consiliul Justi iei ar trebui s aibf. atribu ii în privin a carierei judec torilor(recrutare, avansare i eventual coordo-nare preg tire profesional continu ), a administr rii sistemului judiciar, consul-tativ (legisla ie cu impact asupra siste-mului judiciar) i a eticii i a deontologiei profesionale.

MEDEL a sus inut c func iile de bazale Consiliului Justi iei trebuie s pri-veasc protec ia independen ei siste-mului judiciar i promovarea profesio-nalismului magistra ilor, prin prisma res-pect rii suprema iei legii i a respectului reciproc al principiului separ rii puterilor în stat.De asemenea, a fost sus inut ideea ca acestui consiliu s -i e încredin at un minim de atribu ii legate de cariera, transferul magistra ilor i procedurile disciplinare, precum i acordarea unui rol consultativ în probleme ce vizeazpolitica judiciar . MEDEL a subliniat ne-cesitatea alegerii membrilor judec tori din Consiliul Justi iei de c tre colegii lor, propunerile formulate reg sindu-se în cadrul avizului adoptat de C.C.J.E. Dezbateri intense au avut loc în privin afaptului dac ar trebui s fac parte din aceste consilii i procurorii sau nu. S-a ajuns la un compromis în sensul ca în sistemele judiciare în care ace tia fac parte din corpul magistra ilor (Belgia, Fran a, Italia i România), avizul s î ig seasc aplicabilitatea.Noul pre edinte i vicepre edinte al C.C.J.E., ale i la aceast reuniune, sunt d-na Julia Laffranque- judec tor la Curtea Suprem din Estonia i d-l Orlando Alfonso- judec tor consilier la Curtea de Apel din Evora (Portugalia), fost pre edinte MEDEL.Tema de dezbatere a C.C.J.E. pentru anul 2008 în vederea emiterii unui nou aviz a fost stabilit ca ind �Calitatea actului de justi ie�.

103

RAPORTULSEMINARULUI CU TEMA �ÎNT RIREA RELA IILOR CU

PUBLICUL I CU REPREZENTAN II MASS-MEDIA DIN

INSTITU IILE JURIDICE � METODE I EXPERIEN E DIN

PERSPECTIV COMPARATIV EUROPEAN �13 - 14 SEPTEMBRIE 2007

În cadr ul P ro gr amu-lui Na ional Phare 2004, RO2004/016-772.01.04 � Con-tractul de Twinning RO 2004/

IB/JHA-01, intitulat �Aranjamente de twinning pentru Consiliul Superior al Magistraturii�, a avut loc seminarul cu tema �Înt rirea rela iilor cu publicul icu reprezentan ii mass-media din insti-tu iile juridice � metode i experien e din perspectiv comparativ european �.Seminarul s-a desf urat cu participarea unor exper i pe termen scurt din douState Membre ale Uniunii Europene � domnul Eric KOSTER, purt tor de cuvânt al Tribunalului Zwolle, pre edintele Asoci-a iei judec torilor purt tori de cuvânt din Olanda, domnul Günter FELD, purt tor de cuvânt la Parchetul de pe lâng Tribu-nalul Köln, domnul Holger BRANTIN, fost purt tor de cuvânt al Tribunalului Aachen, precum i a domnului dr. Dieter Schlafen, consilier rezident de Twinning. Scopul general al acestui seminar a fost acela de a sprijini eforturile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în pro-movarea unei percep ii corecte i a unei mai bune în elegeri a rolului i activit ilor sistemului judiciar, cu referire la rolul Con-siliului i a celorlal i actori care au datoria de a face sistemul judiciar s func ioneze e cient i în interesul cet eanului. Activi-tatea din cadrul Conven iei de Twinning a sus inut acest demers prin împ rt irea metodelor i a celor mai bune practici

din Statele Membre, furnizând partici-pan ilor informa ii cu privire la obiective, subiecte, tehnici moderne de colecta-re, editare i publicare a datelor c tre publicul larg i c tre actorii implica i în sistemul judiciar. Dup cuvântul de deschidere a semi-narului, sus inut de domnul dr. Dieter Schlafen, s-a adresat participan ilor doamna judec tor Cecilia Morariu, purt tor de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii. Expunerea doamnei judec tor s-a referit la interac-iunea dintre CSM, instan e i parchete i la eforturile Consiliului de a consolida

rela iile de colaborare cu acestea (amin-tind despre faptul c , la nivelul Consiliu-lui, este în curs de elaborare o Strategie de comunicare pentru sistemul judiciar, precum i despre Ghidul de bune prac-tici elaborat deja de CSM în anul 2006), în vederea cre terii încrederii publicului în sistemul judiciar (�rela ia cu publicul trebuie în eleas ca rezultat al gestion rii bunei reputa ii a magistra ilor i a între-gului sistem judiciar�). În continuarea discursului, doamna Mo-rariu a subliniat importan a cre rii unui parteneriat func ional, la nivelul instan-elor i al parchetelor, între pre edintele instan ei/conduc torul parchetului i pur-t torul de cuvânt, a c ror activitate, care se re ect în exterior (�purt torul de cu-vânt este interfa a dintre instan /parchet i public), s e orientat de o strategie

de lucru bazat pe încredere i sus ine-re reciproc , precum i pe o atitudine proactiv , care s vin în întâmpinarea poten ialelor situa ii generatoare de criz .Modelul britanic prezentat s-a referit la un purt tor de cuvânt care gestioneaz , în rela ia cu publicul, reputa ia profesionala sistemului judiciar i a magistra ilor, a ceea ce �spun� ace tia prin activitatea pe care o întreprind. La nivelul Consiliului Superior al Magis-traturii a fost realizat o analiz de tip SWOT (puncte tari, puncte slabe), pe care doamna Morariu a prezentat-o suc-cint.

Puncte tari: existen a unei baze dedate cu purt torii de cuvânt, care primesc în acest fel inform ri în timp real i util de la purt torul de cuvânt al CSM; forumul purt torilor de cuvânt, accesibil pe site-ul CSM; dotarea purt torilor de cuvânt cu telefoane mobile (modalitate real i e -cient de comunicare cu exteriorul).

Puncte slabe: lipsa de nalitate a pre-vederilor legale referitoare la ap rarea bunei reputa ii (în sensul c organul de pres nu are obliga ia de a difuza sau publica raportul elaborat de Inspec ia Ju-diciar ) - pentru a contracara aceastsitua ie s-a creat pe website-ul CSM o sec iune special � �Ap rarea reputa iei, independen ei i impar ialit ii� � unde sunt publicate comunicatele referitoare la cazurile în care Consiliul ap r buna reputa ie a magistra ilor care se adresea-

Consilier pentru afaceri europene Elena Daniela NICA, Direc ia Afaceri Europene, Rela ii Interna ionale i Programe

JUSTI IA I MASS-MEDIA

104


z cu astfel de cereri, aceste comunicate ind transmise de departamentul de spe-cialitate i presei; lipsa unei promov ri corecte a imaginii i activit ii pe care o desf oar magistra ii români; lipsa bi-rourilor/centrelor de pres în instan ele iparchetele române ti, care s e dotate corespunz tor.

Oportunit i: perfec ionarea i spe-cializarea purt torilor de cuvânt la nive-lul CSM i INM (institu ia purt torului de cuvânt trebuie s e func ional , acesta trebuie s e apt s prezinte conduc -torului instan ei/parchetului, metode de lucru, de imagine i de solu ionare a situ-a iilor con ictuale, s tie cât, cui i când s comunice informa ia, trebuie s e foarte bine informat i s aib bune rela ii de colaborare cu colegii i cu celelalte institu ii ale sistemului), Ghidul de bune practici privind rela ia cu mass-media (care este accesibil i cunoscut în egalm sur de purt torii de cuvânt, dar i de reprezentan ii presei). Prezentarea domnului Eric KOSTER, purt tor de cuvânt al Tribunalului Zwolle, pre edintele Asocia iei ju-dec torilor purt tori de cuvânt din Olanda. În Olanda, libertatea de expre-sie este un principiu fundamental al sis-temului democratic. În rela ia cu presa, justi ia are obliga ia de a crea condi iile necesare, pentru a-i permite acesteia sî i îndeplineasc rolul s u fundamental, acela de informare a publicului larg. Cu toate acestea, aten ia presei s-a concen-trat mai mult pe procedurile penale. Pânîn prezent, presa olandez a dat dovadde re inere i respect în ceea ce prive te chestiuni, cum ar protejarea vie ii priva-te, hot rând, spre exemplu, s publice numai ini ialele suspec ilor.Mult vreme, regula în sistemul judiciar era c judec torul �vorbe te� numai prin hot rârea pe care o d , dar aceast vizi-une s-a schimbat, rolul purt torilor de cu-vânt a fost reconsiderat, astfel c , în anul 2005, ecare instan din Olanda avea unul sau mai mul i purt tori de cuvânt.

ROLUL IORGANIZAREA PURT TORILOR DE CUVÂNTPurt torul de cuvânt este persoana care r spunde presei în numele instan ei. În practica din Olanda, judec torii nu au

contact direct cu presa în leg tur cu un caz pe care îl solu ioneaz ; în schimb, ei ofer informa ii i explica ii purt torului de cuvânt, care rela ioneaz apoi cu presa. Volumul activit ii purt torului de cuvânt este determinat de dimensiunile instan-ei. Cei mai mul i judec tori îndeplinesc aceast sarcin particular în completa-rea activit ii pe care o îndeplinesc în cali-tatea lor de magistra i i nu primesc nici o form de compensa ie pentru aceasta.Recent, Comitetul purt torilor de cuvânt a stabilit abilit ile i cali c rile pe care le implic aceast profesie. Între acestea, e nevoie de o prezen pl cut în fa a ca-merei de luat vederi i posibilitatea de a oferi informa ii despre cauze într-un limbaj u or de în eles de cei neini ia i. Consiliul Judiciar coordoneaz cursuri speciale de formare pentru ace ti judec tori; anual, în medie 16 judec tori sunt forma i în acest domeniu.De dou ori pe an, to i purt torii de cu-vânt se întâlnesc pentru a face schimb de experien în leg tur cu activitatea lor din ultimele ase luni. Aceste întâl-niri creeaz cadrul pentru discutarea iperfec ionarea ghidului privind rela ia cu mass-media. Pân nu demult, era di cil s se g seas-c judec tori care s e disponibili s de-vin purt tori de cuvânt. Aceast opozi ie î i avea originile în faptul c , audien a ar putut s r mân cu impresia c acel judec tor, de i ar vorbit în numele co-legilor, în realitate, î i prezenta propriul punct de vedere. Pentru a înl tura aceas-t situa ie, conducerea sec iilor penale ale instan elor a hot rât s numeascun colectiv na ional de judec tori, care sunt exper i în domeniul lor de activitate i în rela ia cu presa. Ace tia au fost au-

toriza i s vorbeasc în numele colegilor lor la nivel na ional. În 2005, judec torii sec iilor de dreptul familiei au urmat i ei acest exemplu.

Rolul Consiliului Justi iei din Olanda în rela ia cu presa

Pre edintele Consiliului ac ioneaz în calitate de purt tor de cuvânt în cauze-le care privesc sistemul judiciar în an-samblu, cum ar bugetul sau înc rc -tura sistemului judiciar. Biroul de presal Consiliului are un rol de coordonare. Anual, Consiliul organizeaz o conferin-

pe tema rela iei dintre sistemul judici-

ar i mass-media. Aceste conferin e se adreseaz , în primul rând, purt torilor de cuvânt, consilierilor de comunicare iceluilalt personal cu atribu ii relevante al instan elor. Ocazional, sunt invita i i jur-nali ti la aceste întâlniri. Acestea pot servi i ca un cadru, în care ambele p r i pot

face propuneri care s îmbun t eascrela ia dintre ele.În ultimii cinci ani, a fost introdus o nouprofesie în cadrul sistemului judiciar, ace-ea a consilierului pe probleme de comunicare; marea lor majoritate sunt profesioni ti, cu preg tire de specialitate în domeniul comunic rii. Introducerea acestei profesii a fost primit pozitiv de judec torii-purt tori de cuvânt, c rora le lipse te preg tirea pentru rela ia cu mass-media. În contrast, consilierii pe probleme de comunicare nu au cuno -tin e juridice de specialitate. Prin urmare, cele dou profesii au devenit comple-mentare i cunosc o colaborare foarte strâns .

Func ionarea rela iei cu presa în activitatea cotidian

Pân în anul 2000, ecare instan avea propriul set de reguli i practici în rela ia cu presa, situa ie care crea deseori con-fuzii în rândul jurnali tilor. În anul 2000, ju-dec torii-purt tori de cuvânt au elaborat un set de reguli care priveau prezen amass-mediei audio-vizuale în sala de judecat ; acestea au fost completate în anul 2003. Ghidurile sunt menite sprotejeze natura public a sistemului de instan e i via a privat a tuturor celor implica i, precum i s previn orice tul-bur ri intervenite în derularea procedu-rilor. Conform acestor ghiduri, jurnali tii au dreptul s aib acces la con inutul cita iei în procedurile penale. Singurele înregistr ri video permise sunt cele ale intr rii judec torilor i gre erilor în sala de judecat , precum i citirea rechizito-riului i a hot rârii judec torului. În pro-cedurile civile i în cele de contencios administrativ regulile sunt mai permisi-ve. Judec torul care prezideaz edin apoate acorda permisiunea de a lmate i alte momente ale procesului, numai

dac sunt su ciente argumente pentru a face acest lucru. Nu sunt permise în-registr ri ale altor participan i la proces (cum ar inculpatul, p r ile v t mate, martorii, exper ii desemna i de instan e

105

sau interpre i), f r ca ace tia s î i dat în prealabil consim mântul. Exist unele curente în cadrul sistemului care sus in c aceste reguli sunt mult prea restric-tive i c ar trebui modi cate, în sensul acord rii unui acces mai larg presei de a înregistra aceste proceduri.Cele mai multe instan e din Olanda au birouri de pres , dotate cu conexiune telefonic i de internet, în care judec to-rii pot s lucreze în pauzele edin elor de judecat ; sunt i excep ii de la aceastregul , exist i în Olanda instan e care nu au dot ri corespunz toare. Site-ul Consiliului Judiciar - www.re-chtspraak.nl � con ine o baz de date con inând hot râri, care este consultatde to i reprezentan ii profesiilor juridice. Hot rârile pronun ate în cauzele de larg r sunet sunt publicate într-un timp foarte scurt dup pronun are. Una dintre probleme majore este c nu to i jurnali tii au cuno tin e juridice su ci-ente pentru a scrie despre cauzele solu-ionate de instan e. Pentru a-i familiariza pe jurnali ti cu sistemul judiciar au fost organizate o serie de întâlniri la nivelul instan elor, în cadrul c rora li s-au explicat acestora aspecte referitoare la procedu-rile speci ce. Consiliul Judiciar a publicat un glosar de termeni pentru a permite reprezentan ilor presei s în eleag mai u or �jargonul� legal.

Prezentarea domnului Holger BRANTIN, fost purt tor de cuvânt al Tribunalului Aachen

Instan ele i parchetele au nevoie de in-stitu ia purt torului de cuvânt, care ac io-neaz ca o interfa în rela ia cu publicul i mass-media. În Germania, purt torii de

cuvânt sunt magistra i, numi i de pre e-dintele instan ei sau de eful parchetului, a c ror activitate const în oferirea unui �serviciu�, prin aceea c furnizeaz in-forma ii i �vinde� imaginea sistemului judiciar. Una dintre condi iile sine qua non pen-tru ca activitatea unui purt tor de cuvânt s e e cient i credibil (capitalul unui purt tor de cuvânt este credibilitatea,pe plan intern i extern), este ca acesta s se bucure de încredere din partea superiorului ierarhic i a colegilor care trebuie s îi furnizeze informa ia; în acest fel, purt torul de cuvânt va ob ine în timp util informa iile de care are nevoie i va

putea reac iona cu promptitudine între-b rilor din partea jurnali tilor. Procesul de ob inere a informa iilor se dovede -te a , de multe ori, di cil, pentru c nu întotdeauna colegii sunt cooperan i, în timp ce presiunile din partea presei sunt foarte mari. De aceea, pentru a nu pe-riclita cursul procesului sau al anchetei, purt torul de cuvânt trebuie e accesibil oricând colegilor i jurnali tilor, s e foar-te bine informat i s e capabil s faco selec ie atent a informa iei. Pentru ca activitatea purt torului de cu-vânt s se desf oare la parametri op-timi, este necesar ca instan a/parchetul s dispun de o dotare tehnic su ci-ent .În ceea ce prive te tehnica interviu-lui, domnul Brantin a subliniat faptul cacest tip de contact cu presa nu trebuie refuzat (�t cerea nu este de aur�), pentru a elimina suspiciunile în leg tur cu mo-dul în care func ioneaz justi ia i pentru a valori ca oportunit ile de prezentare direct în fa a opiniei publice. Un contact permanent cu jurnali tii reu e te s dez-amorseze eventualele crize/nemul umiri ale publicului i ale presei. Este foarte im-portant ca purt torul de cuvânt s devino persoan de contact pentru instan asau unitatea de parchet respectiv , spun la dispozi ia jurnali tilor rezumate ale activit ii acestora, s dea curs solici-t rilor telefonice, s aib ini iativ în rela ia cu jurnali tii, astfel încât, s creeze pre-misele stabilirii unui climat de încredere i de consolidare a acestei rela ii.

Au fost create forme speciale de preg -tire pentru purt torii de cuvânt, care sle permit acestora s în eleag modul în care func ioneaz mass-media i sdezvolte un limbaj comun, accesibil pen-tru prezentarea unor informa ii complexe; sunt organizate cursuri pentru încep tori, despre tehnicile unui interviu i abc-ul jurnalismului, pentru avansa i-cursuride gestionare a crizelor (acestea ind extinse i pentru pre edin ii instan elor/conduc torii parchetelor, pentru o deli-mitare mai e cient a atribu iilor în cadrul echipei pe care o formeaz cu purt torii de cuvânt). Anual, în Germania, se organizeaz întâl-niri cu presa, pe teme de interes public (cum ar , de exemplu, criminalitatea ju-venil ), training-uri pentru jurnali ti (care, de regul , nu au cuno tin e de specia-litate), care le ofer informa ii de baz

despre dreptul civil, penal, dreptul familie etc. � acest cadru ind bene c i pentru înt rirea contactului direct cu reprezen-tan ii mass-media. De asemenea, expertul german a nuan at i importan a comunic rii directe cu pu-

blicul, prin organizarea unor evenimente de genul �Ziua u ilor deschise�, vizite ale magistra ilor în unit i de înv mânt, organizarea, în sediile instan elor, a unor evenimente culturale (piese de teatru, ex-pozi ii). Prin astfel de abord ri, mai mult sau mai pu in conven ionale, se gene-reaz acel climat de în elegere pentru activitatea magistra ilor i pentru anumite aspecte de drept mai pu in cunoscute, dar importante pentru via a juridic a pu-blicului larg (de exemplu, dreptul succe-siunilor sau dreptul familiei).

Prezentarea realizat de domnul Gunther Feld, purt tor de cuvânt al Parchetului de pe lângTribunalul Koln, Germania

Expertul german a subliniat faptul c , într-un sistem democratic modern, cet enii trebuie s în eleag activitatea sistemului judiciar, motiv pentru care rolul presei tre-buie privit cu importan a care i se cuvine.

i în Germania, a fost elaborat un Ghid de bune practici în rela ia cu presa.Între principiile acestui ghid se reg se te i acela c purt torul de cuvânt al unui

parchet nu se poate referi, în informa ii-le pe care le furnizeaz presei, decât la activitatea institu iei pe care o reprezinti nu poate comenta activitatea altor in-

stitu ii cu care colaboreaz (organe de poli ie, instan e sau administra ia peni-tenciarelor). De asemenea, în rela ia cu presa, purt torul de cuvânt trebuie s se rezume la a comunica anumite decizii luate de parchet, f r s se angajeze în comentarea acestora sau în formularea unor puncte de vedere proprii cu privire la cum ar trebuit solu ionat cazul re-spectiv.

REGULI DE COMUNICARE A INFORMA IEI Sub aspectul premiselor tehnice, în co-municarea cu mass-media pot folosi-te telefonul, faxul sau po ta electronic .Este nevoie s existe contacte bune inumeroase atât cu presa, cât i cu colegii din institu ia reprezentat (de cele mai

106


multe ori, purt torul de cuvânt prezintinforma ii despre cauze ale colegilor, de la care trebuie s ob in datele necesare în timp util). Domnul Feld a apreciat în mod deosebit importan a existen ei unor rela ii bune cu reprezentan ii mediului jurnalistic. Aceas-t rela ie trebuie dezvoltat atât pe latura purt tor de cuvânt � jurnalist, cât i pe dimensiunea instan /parchet � publi-ca ia sau televiziunea de unde provine jurnalistul. Pentru a remedia problemele de comu-nicare, în Germania au existat ini iative concretizate în organizarea de c treunele instan e a unor seminarii menite s explice, în termeni mai clari, jurnali -tilor procedurile i terminologia speci -ce sistemului judiciar. Îns , din p cate, feedback-ul primit de la jurnali ti, în urma întâlnirilor de acest gen, a fost unul ne-gativ, interesul manifestat de ace tia ind unul sc zut.Prin natura activit ii procuraturii, nu toate informa iile rezultate din activitatea aces-teia pot prezentate presei, pentru c ar putea aduce atingere e bunului mers al anchetei, e vie ii personale a celor implica i. De aceea, informa ia trebuie transmis în momentul adecvat, în acea etap a urm ririi penale în care existdate concrete despre cauz . Exist însi informa ii care nu pot f cute publice,

cum ar rezultatele preliminare ale an-chetei (declara iile martorilor) sau previ-ziuni speculative asupra pedepsei care va aplicat de c tre instan .

Ini iativa comunic rii informa ieiPlecând de la în elegerea clar i accep-tarea faptului c , interesele jurnali tilor în transmiterea informa iei sunt diferite de cele ale magistra ilor, un r spuns general valabil la întrebarea �Cine trebuie s aibini iativa transmiterii informa iei?� este di- cil de formulat. De regul , ini iativa este orientat de interesul pe care îl are una dintre p r i, e cel al jurnali tilor, de a a a date despre cauze de mare r sunet, e cel al parchetului de a populariza anu-mite rezultate pozitive ale anchetei i ale activit ii procuraturii în ansamblu sau chiar de a anticipa interesul unei anumi-te p r i a presei fa de anumite cauze care vor atrage aten ia presei; ini iativa comunic rii poate in uen a i percep ia asupra transparen ei activit ii instan ei sau parchetului respectiv.

Formele de comunicare a informa iei

Expertul german a descris modalit i-le de comunicare cu presa pe care le folose te în activitatea sa de purt torde cuvânt. Interviul telefonic este o form de transmitere a informa iei care permite jurnalistului s citeze orice pasaj al conversa iei, de aceea, este important ca mesajul s e concis iobiectiv i s se rezume doar la aspec-tele care pot f cute publice în acel moment al anchetei. Declara ia sau comunicatul de pres are avantajul transmiterii informa iei la mai multe per-soane în acela i timp. Se recomandca textul comunicatului s nu e mai mare de o pagin . Interviul în fa acamerei de luat vederi nu trebuie sdep easc 20 de minute i este re-comandat s se apeleze la aceastform de comunicare în cazurile r su-n toare, pentru clari carea unor as-pecte suplimentare. În cadrul interviului lmat, purt torul de cuvânt are dreptul de a controla a rma iile f cute i de a cere reluarea înregistr rii, atunci când consider c declara iile f cute nu sunt oportune. De asemenea, înaintea unor astfel de interviuri, persoana intervie-vat are dreptul de a solicita ca între-b rile jurnali tilor care vor lua parte la conferin , s îi e transmise în scris, înainte de acest moment; purt torul de cuvânt are posibilitatea s opteze între a se limita strict la a r spunde la între-b rile care i-au fost comunicate sau a r spunde i altor chestiuni suplimen-tare ridicate de jurnali ti. Înainte de a oferi o informa ie, purt torul de cuvânt trebuie s re ecteze foarte bine asupra a rma iilor pe care le va face, precum i la consecin ele acestora asupra di-

feritelor persoane implicate i asupra procedurii în sine. Mai exist i forma de comunicare cunoscut ca discu iasau interviul de fundal (discu ia de culise), care se poart cu acei jurnali ti cu care purt torul de cuvânt a stabilit rela ii de colaborare bazate pe încrede-re i în cadrul c reia sunt comunicate aspecte con den iale. Scopul acestui dialog nu este, în mod necesar, ca jur-nali tii cu care se discut s fac pu-blice informa iile astfel transmise, ci, mai ales, de a consolida colaborarea, prin înt rirea sentimentului de încrede-

re i prin familiarizarea jurnali tilor în cauz cu anumite aspecte ale spe eicare i-ar determina s în eleag mai bine activitatea desf urat i s eli-mine specula iile pe care ace tia le-ar putea face.Un ultim aspect la care a f cut refe-rire expertul din Germania a fost co-municarea în situa ii de criz , când purt torul de cuvânt trebuie s aib o reac ie rapid , coerent , care s aducinforma iile esen iale ale cauzei i care s împiedice na terea specula iilor.

CONCLUZIILE SEMINARULUI I PROPUNERILE

FORMULATEÎn urma discu iilor, participan ii au fost de acord c este necesar s se con-ceap anumite forme de preg tire ipentru jurnali ti i s se creeze premi-sele pentru realizarea unui schimb de experien între magistra i/purt tori de cuvânt i reprezentan ii mass-media (�nu putem s ne croim presa pe care ne-o dorim, ci, s c ut m s lucr m cu ziari tii pe care îi avem, s încerc m sni-i apropiem, asumându-ne faptul cva un proces de durat �).De asemenea, a fost sus inut ideea ceste nevoie de o delimitare mai clara dispozi iilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public, pentru a înl tura caracterul une-ori arbitrariu al modului în care este in-terpretat caracterul public sau nepublic al unei informa ii i corelarea acesteia cu dispozi iile Legii nr. 677/2001 pentru protec ia persoanelor cu privire la pre-lucrarea datelor cu caracter personal. În acest sens, participan ii au propus constituirea unui grup de lucru la nivelul CSM, din care s fac parte magistra ide la toate instan ele i parchetele din ar , care s discute toate problemele legate de interpretarea celor dou legi. Activitatea grupului va prezentat ul-terior Consiliului Superior al Magistra-turii, care va adopta un set de norme orientative, care vor puse la dispozi iainstan elor i parchetelor. S-a apreciat ca oportun publicarea hot rârilor, pronun ate de c tre Con-siliul Superior al Magistraturii, privind ap rarea bunei reputa ii a magistra i-lor în revista o cial a acestei institu ii,pentru o mai larg mediatizare.

107

RAPORTUL CONFERIN EI INTERNA IONALE CU TEMA

� SEPARA IA I ECHILIBRUL PUTERILOR ÎN STAT � GARAN IE A INDEPENDEN EI JUSTI IEI�,ORGANIZAT ÎN PERIOADA 14-16 NOIEMBRIE 2007, ÎN CADRUL CONVEN IEI DE TWINNING RO 2004/IB/JHA-01 �ARANJAMENTE DE TWINNING PENTRU

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII�

În cadrul Programului Na ional Pha-re 2004, RO2004/016-772.01.04 � Contractul de Twinning RO 2004/IB/JHA-01, intitulat �Aran-

jamente de twinning pentru Consiliul Superior al Magistraturii�, s-a des-f urat în perioada 14-16 noiembrie 2007, Conferin a Interna ional cu tema �Separa ia i echilibrul puterilor în stat � garan ie a independen ei justi iei�.Conferin a reprezint un ultim eve-niment din lungul ir de activit i im-plementate de Funda ia Germanpentru Cooperare Judiciar Inter-na ional (IRZ) i partenerul s u din România, Consiliul Superior al Ma-gistraturii, în cadrul a dou proiecte consecutive de înfr ire institu ionalîntre România i Germania, care au avut ca obiectiv consolidarea func i-on rii sistemului judiciar din Româ-nia i a organului s u reprezentativ - Consiliul Superior al Magistraturii.În cadrul programului sus men io-nat, a fost realizat un num r mare de activit i menite a servi nevoilor speciale i constrângerilor existen-

te în sistemul judiciar din România. Eforturile s-au concentrat în perma-nen asupra Consiliului Superior al Magistraturii, sprijinindu-l în asu-marea rolului s u de garant al inde-penden ei justi iei, atât cu privire la cadrul normativ corespunz tor pen-tru exercitarea rolului s u, cât i cu privire la îmbun t irea capacit ii institu ionale i a performan ei ope-ra ionale ale Consiliului, în acord cu atribu iile sale extinse i cu cele mai bune practici din statele membre UE.Conferin a a urm rit s furnizeze un studiu de drept comparat i practi-c asupra pozi iei justi iei în cadrul celor trei puteri în stat i asupra ce-lor mai vulnerabile domenii a justi-iei, ca a treia putere, la con icte i

la abateri. Conferin a s-a desf urat cu participarea a doi exper i pe ter-men scurt din dou State Membre ale Uniunii Europene, respectiv dr. Gunter Hirsch, pre edinte al Bun-desgerichtshof (Germania) i doam-na Christiane Berkani, judec tor la Curtea de Apel Amiens (Fran a).

Conferin a s-a bucurat de partici-parea reprezentan ilor autorit ilor judiciare din state precum Albania, Bosnia i Her egovina, Macedo-nia, Muntenegru, Bulgaria, Croa ia, Serbia, Moldova. De asemenea, au participat membri ai Consiliului Su-perior al Magistraturii, magistra i, reprezentan i ai Înaltei Cur i de Ca-sa ie i Justi ie, ai Cur ii Constitu io-nale, ai Comisiei Juridice a Camerei Deputa ilor, ai Comisiei Juridice a Senatului României, ai Uniunii Na i-onale a Barourilor din România, ai Uniunii Juri tilor din România, pre-cum i ai Avocatului Poporului. Lucr rile Conferin ei au fost des-chise de domnul Anton Pandrea, pre edintele Consiliului Superior al Magistraturii, care a salutat prezen-a tuturor invita ilor, mul umindu-le

acestora pentru participare. Domnul Pandrea a subliniat c rile parti-cipante s-au confruntat de-a lungul timpului cu regimuri i probleme si-milare, tema supus dezbaterii ind, astfel, util i interesant pentru to iparticipan ii.

C lina GHI ULESCU,Consilier pentru afaceri europene,Direc ia Afaceri Europene, Rela ii Interna ionale i Programe

RELA II INTERNA IONALE

108


O întrebare esen ial se refer la separarea puterilor în stat în con-textul actual � aceasta este c iune sau realitate? Expresia de politiza-re a juridicului este un concept nou, care nu este îndeajuns explicat, -ind necesar dezbaterea acestuia în cadrul Conferin ei. In continuare, vorbitorii au sus inut mesajele introductive.Astfel, domnul tefan Deaconu,consilier preziden ial, a prezentat mesajul pre edintelui Traian B -sescu. Domnul Deaconu a mul u-mit pentru invita ia de a participa la lucr rile conferin ei, având în ve-dere c tema acesteia este de ac-tualitate, aducând în discu ie inde-penden a sistemului judec toresc, în raport cu celelalte puteri din stat. În acest context, domnul Deaconu a subliniat c subiectul nu meritdezb tut doar la nivel teoretic, ci trebuie s reflecte opinia publicului asupra justi iei. Din p cate, siste-mul judec toresc î i men ine ima-ginea unui sistem închistat. Justi-ia trebuie s fie accesibil i egal

pentru to i cet enii. Pre edintele B sescu a subliniat c are încrede-re în corpul magistra ilor, care va fi capabil s se adapteze reglemen-t rilor Uniunii Europene (aplicarea direct i cu prioritate a normelor legislative din stat, modernizarea sistemului de drept la nivel euro-pean). În mod clar, corpul profesi-onal al magistra ilor trebuie s se implice în reformarea propriului sis-tem, independen a judec torului i a instan elor reprezentând o ga-

ran ie puternic pentru realizarea drepturilor omului în societate. În concluzie, este nevoie de un echili-bru între puterile statului, care este îns i esen a democra iei, un ast-fel de echilibru generând eficienpentru func ionarea statului. In continuare, mesajul domnului Ioan Vida, pre edintele Cur ii Con-stitu ionale, a subliniat întrebarea esen ial : Separa ia puterilor în stat este un concept sau un principiu? În termeni constitu ionali, este consi-derat un principiu, articolul 4 alin. 2 al Constitu iei României prev zând separarea puterilor în stat. Aces-ta nu este un concept abstract, de

natura s confere legitimitate pute-rilor statului, ci o necesitate în orice stat democratic. Arhitectura consti-tu ional actual confer un rol im-portant Cur ii Constitu ionale pentru respectarea acestor principii. Cur-tea Constitu ional a avut ocazia de a re ecta asupra acestui echilibru (spre exemplu decizia 445/2006). Curtea este un arbitru al rela iilor dintre puteri, în privin a competen e-lor pe care acestea le au, în limitele jocului democratic. Echilibrul pute-rilor presupune o bun în elegere a drepturilor i obliga iilor pe care le are ecare putere din stat. Dreptu-rile izvorâte din lege trebuie s pri-meze intereselor conjuncturale. Evenimentele politice din ultimul an au ar tat c exist caren e în acest domeniu, putând genera chiar blo-carea activit ii institu iilor, având în vedere c principiul r mâne o vor-b goal f r aportul actorilor poli-tici. În încheiere, domnul Vida a urat succes în derularea lucr rilor Con-ferin ei.Domnul Tudor Alexandru Chiua-riu, ministrul justi iei, a subliniat fap-tul c principiul separa iei are un rol mai degrab defensiv i nu aduce clari c ri privind modul cum ar tre-bui construit un sistem institu ional: �Chiar pozi ia constitu ional a Mi-nistrului Justi iei � membru al guver-nului, responsabil în fa a Parlamen-tului, dar în acela i timp, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, contrazice o astfel de separare me-canic �.Ministrul justi iei a speci cat c , �în sistemul constitu ional românesc, principiul separa iei a luat, dupconsacrarea lui expres , prin revi-zuirea constitu ional din 2003, o form negativ : o autoritate publicnu se poate substitui în competen-a altei autorit i publice�, exempli- când prin Decizia nr. 375/2005 a Cur ii Constitu ionale. Ministrul a criticat practica în care puterile se atac reciproc: �Spre deosebire de unii dintre predeceso-rii mei, nu am crezut c este bene c justi iei, s încerc s câ tig în mod facil capital politic, atacând magis-tra ii i sistemul judiciar. Am crezut c , în locul scandalului permanent

i al acuza iilor publice, o încuraja-re a dialogului poate crea premisele unei schimb ri în bine�.

i în referirile despre independen-a justi iei, ministrul a f cut a rma-ii tran ante: �Nimeni nu mai are

ast zi, în România, mijloace lega-le pentru a afecta independen a un judec tor sau un procuror. Ceea ce lipse te îns , este o alt garan-ie. Garan ia c independen a nu e

folosit în mod iresponsabil, nu e folosit împotriva scopului ei, ace-la de realizare a actului de justi ie�. Ministrul justi iei a pledat pentru in-dependen a puterii judec tore ti ca o garan ie în favoarea sistemului judiciar: �Independen a nu e o ga-ran ie în favoarea magistratului, nu e un drept personal. Independen ae o garan ie în favoarea sistemului judiciar, i, în nal, a justi iabilului. Am v zut prea pu ini magistra i care s r spund pentru faptele lor i im-presia cet enilor e aceea de impu-nitate general �. �N-am v zut, în România, judec -tori sanc iona i pentru c nu cu-nosc legea pe care sunt chema is-o aplice. Am v zut în schimb ju-dec tori care acord colegilor lor drepturi salariale în baza unor dis-pozi ii legale abrogate. N-am v -zut în România oameni condam-na i pentru modul ilegal în care

i-au dobândit averea. Am v zut îns o asocia ie profesional ce-rând ca magistra ii s fie excepta ide la controlul averilor, în condi iile în care to i reprezentan ii celorlalte autorit i publice se supun acestei proceduri�, a mai declarat ministrul justi iei.La nal, ministrul Tudor Chiuariu s-a referit la domeniile vulnerabile ale justi iei: �Cred c a venit timpul sspunem lucrurilor pe nume: justi ia român nu mai are o problem în privin a garan iilor legale de inde-penden .Justi ia român are o problem în ceea ce prive te curajul de a- iasuma independen a. Justi ia româ-n are o problem de e cien , de credibilitate, o problem în a în ele-ge c scopul actului de justi ie nu e conservarea propriilor privilegii, ci oferirea unui serviciu public�.

109

�Am creat premisele pentru inde-penden , dar nu e su cient. Inde-penden a f r responsabilitate if r profesionalism nu e decât un alt nume pentru abuz�, a concluzio-nat ministrul Chiuariu.În mesajul s u, domnul Sergiu An-don, pre edintele Comisiei Juridi-ce a Camerei Deputa ilor, a amintit c reforma justi iei depinde în mare m sur de o reformare a puterii le-gislative, inclusiv a concep iei des-pre activitatea legislativ . Justi ia trebuie s e preocupat nu numai de respectabilitatea dobândit , pe care o merit , ci s e preocupatde a concepe un adev rat sistem de auto-reglare profesional i de-ontologic în cadrul corpului, fapt care va îmbun t i, în mod clar, ima-ginea justi iei de ansamblu. Comisia va încerca s l rgeasc curentul ce-lor care sunt preocupa i, din cadrul sistemului legislativ, de reformarea justi iei.Domnul Gavril Iosif Chiuzbaian,pre edintele Uniunii Juri tilor din România, a subliniat c tema supu-s dezbaterii este deosebit de ac-tual , cu atât mai mult cu cât, Con-siliul Superior al Magistraturii este garantul independen ei justi iei. Conceptul de separa ie a puterilor în stat a ap rut în Antichitate, fun-damentând existen a a trei puteri în stat- legislativ , executiv i jude-c toreasc . Cele trei puteri trebuie s e atribuite unor organe separa-te i indepedente, în a a fel, încât, s nu se ajung în situa ia în care puterea s opreasc puterea. Doc-trina modern a furnizat amenda-mente importante ale acestei teorii, fundamentând principiul separa iei i colabor rii între puteri i asociind

unele func ii noi, impuse de noua realitate social .Domnul Chiuzbaian a amintit c ,în anul 2003, Constitu ia revizuita men ionat, în mod expres, sepa-ra ia puterilor în stat. Separa ia iechilibrul puterilor în stat constituie o garan ie a independen ei justi iei, aceasta neputându-se realiza de-cât dac to i actorii implica i conlu-creaz în realizarea acestui obiectiv. Func ionarea sistemului judiciar din România nu este perfect - dreptu-

rile i libert ile fundamentale sunt uneori ignorate de cei care sunt chema i s le apere. Justi ia trebuie s e modernizat , pentru a mai rapid , mai clar i mai aproape de nevoile oamenilor, un indicator ferm al func ionarii statului de drept.În încheiere, domnul Chiuzbaian a reiterat disponibilitate Uniunii Ju-ri tilor din România de a sprijini în continuare Consiliul Superior al Ma-gistraturii. În continuare, domnul pre edinte Pandrea a invitat exper ii str ini iromâni s sus in alocu iuni pri-vind separarea puterilor în stat

i independen a justi iei.Au prezentat alocu iuni domnul dr. Gunter Hirsch, pre edinte al Bun-desgerichtshof (Germania), doam-na Christiane Berkani, judec tor la Curtea de Apel Amiens (Fran a), domnul Ioan Muraru, Avocatul Po-porului i doamna Ana Diculescu

ova, avocat. Alocu iunea domnului dr. Gunter Hirsch va prezentat integral în num rul urm tor al revistei. Doamna Christiane Berkani, ex-pert francez, a început alocu iunea prin prezentarea din perspectivistoric a principiului separa iei pu-terilor în stat. Astfel, domnia sa a men ionat c teoria puterilor în stat, elaborat la sfâr itul secolului XVII-lea, reprezint fundamentul pentru dezvoltarea democra iei franceze. Aceast teorie separa atribu iile re-gelui în trei sfere: puterea de a scrie legi, puterea de a le executa i pu-terea de a solu iona litigii.În prezent, principiul separ rii pute-rilor în stat se bazeaz , în principal, pe stabilirea unui dialog între cele trei puteri. Problematica central o reprezint judiciarizarea crescuta societ ii i cre terea exigen elor cet enilor în ceea ce prive te siste-mul judiciar i magistra ii. Societ -ile contemporane apeleaz din ce

în ce mai mult la justi ie, principiul de baz ind egalitatea în fa a legii. Statul democratic trebuie s se su-pun legii i, astfel, judec torului, judec torul ind, în acela i timp, ac-tor în societate i garant al acesteia. Doamna Berkani a men ionat c ,în Fran a, principiul independen ei

autorit ii judiciare este recunos-cut prin Constitu ia din anul 1958, chiar dac , la acel moment, nici un articol nu era consacrat per se sistemului judiciar, iar termenul de putere judiciar nu a fost utilizat. De asemenea, prin Constitu ia din 1958, Consiliul Superior al Magis-traturii, organ creat în anul 1946, este reformat, r mânând îns , sub supravegherea puterii executive, prin numirea majorit ii membri-lor, la propunerea executivului ilegislativului. În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii francez nu are autonomie func ional sau bugetar -resursele materiale iumane sunt delegate de la Minis-terul Justi iei i Guvern, iar bugetul este delegat de Ministerul Justi iei. De asemenea, Consiliul nu are ini-iativ legislativ , neexistând obli-

gativitatea de a fi consultat asupra proiectelor legislative care privesc sistemul judiciar. Care sunt în prezent mecanismele de separare a puterilor în Fran a icum func ioneaz acestea ? Spre deosebire de principiile sta-tuate în Constitu ia din 1958, care reglementa rolul efului de stat ca arbitru între puterile statului, în pre-zent, eful statului este eful guver-nului i al unui partid politic. În plan constitu ional, în prezent exist o neconcordan , deoarece eful executivului este garantul in-

dependen ei autorit ii judiciare, ne-existând astfel o separa ie clar a puterilor în stat. Principiul independen ei reprezintasigurarea garan iilor de statut pen-tru magistra i. Independen a este extern , magistra ii ind proteja iîmpotriva imixtiunilor puterilor exe-cutiv i legislativ , dar i împotriva in uen elor opiniei publice, presei, administra iei publice. Independen-a este de asemenea intern , ma-

gistra ii ind proteja i în cadrul sis-temului judiciar (chestiuni privind promovarea, evaluarea, disciplina, organizarea jurisdic iilor). Pe de alt parte, principiul impar ia-lit ii reprezint respectarea garan i-ilor de procedur pentru justi iabili. Principiul inamovibilit ii reprezint ,de asemenea, o consecin a prin-

110


cipiului separ rii puterilor în stat, -ind statuat în Constitu ie. Având în vedere cele men ionate mai sus, aplicarea francez a prin-cipiului separ rii puterilor în stat r -mâne inadecvat . De asemenea, doamna Berkani a subliniat c prin-cipiul separ rii puterilor în stat cu-prinde, de asemenea, i cea de-a patra putere în stat, mass-media. În încheiere, expertul francez a amintit c separarea puterilor în stat presupune în mod cert colaborarea dintre acestea. O dezbatere privind evolu iile întâmpinate i rolul jude-c torului într-un stat de drept, fun-damentat pe principiul separ rii puterilor în stat, necesit , în primul rând, un mare respect pentru roluri-le ec rei puteri implicate. Domnul Ioan Muraru a prezentat o alocu iune cu tema �Avocatul Popo-rului i echilibrul puterilor în stat�. În deschidere, domnul Muraru a pre-cizat c nu va face o teorie a sepa-ra iei puterilor în stat, ci va pune ac-cent pe aspectele practice care pri-vesc Avocatul Poporului i puterile în stat. Domnul Muraru a men ionat c autoritatea judec toreasc nu este putere în stat, ci este o formultehnic , clar de nit în Constitu ie. Autoritatea public - Avocatul Po-porului nu se încadreaz în nici una din cele trei puteri ale statului, ind o autoritate public menit s spri-jine separa ia puterilor în stat. Chiar dac nu este o putere ad litteram, particip la via a statal , prin mijloa-ce i proceduri proprii. Puterea judec toreasc cuprinde, în în elesul strict al Constitu iei, numai instan ele judec tore ti. Autoritatea judec toreasc cuprinde puterea judec toreasc , Ministerul Public iConsiliul Superior al Magistraturii. Rolul Avocatului Poporului este clar statuat în Constitu ie, respectiv ap -r drepturile i libert ile persoane-lor zice. Avocatul Poporului nu ddispozi ii, ci mediaz , solicit re-gândirea unor solu ii în scopul pro-tej rii drepturilor omului, prin utiliza-rea unor mijloace speci ce: solicit ri adresate autorit ilor administrati-ve, reclamarea acestora autorit i-lor ierarhice, reclamarea prefec ilor la guvern i reclamarea guvernului

la parlament. Mijloacele de ac iune sunt e ciente dac autorit ile pu-blice arat solicitudine i grij fade cet ean, i respect legile. Avocatul Poporului este un parte-ner al justi iei constitu ionale, de-fensiv, e cient i solicitat, i, im-plicit, al actului de justi ie, putând formula obiec ii de neconstitu iona-litate (pân în prezent, ind formu-late dou astfel de obiec ii, din anul 2004). La Avocatul Poporului nu se reclam judecata propriu-zis , ci administra ia cauzei, judec torul -ind i administratorul cauzei. Multe audien e i peti ii privesc sistemul judiciar (195 peti ii în cursul anului 2006).Pentru Avocatul Poporului, opinia ju-dec torului este foarte important ,acesta ind asociat la controlul de constitu ionalitate. Domnul Muraru a subliniat c , din p cate, birocratismul exist i în justi ie. Puterea judec toreasc a fost i este prea dur i pe nedrept criticat . Sistemul judiciar este su-focat de ac iuni care ar trebuit re-zolvate prin m suri politice (spre exemplu retroced ri). Cu toate acestea, lipse te reac ia puterii judec tore ti la afronturile care i se aduc. În mod cert, judec -torii vor reu i, prin calit ile lor pro-fesionale i morale, s restituie pu-terii judec tore ti prestigiul i auto-ritatea sa. În ceea ce prive te Ministerul Pu-blic, acesta este o entitate consti-tu ional unic , care poate ajuta foarte mult actul de justi ie. Sunt îns necesare clari c ri legislative i doctrinare, deoarece se creeaz

aparen a c se paseaz probleme care nu in de rolul constitu ional al Ministerului Public. Tendin ele actu-ale trebuie în mod clar controlate. În ceea ce prive te Consiliul Supe-rior al Magistraturii, trebuie f cute eforturi pentru realizarea rolului con-stitu ional i pentru consolidarea acestui organism.În concluzie, domnul Muraru a amintit c puterile pot func iona se-parat i echilibrat, dac sunt clar di-mensionate, iar imaginea public a institu iilor ine de profesionalismul acestora.

Domnul Pandrea a subliniat c , în mod clar, se impune o dezbatere public privind rolul Consiliului Su-perior al Magistraturii, dezbatere care va avea loc în perioada urm -toare.În continuare, domnul Pandrea a dat cuvântul doamnei avocat Ana Diculescu ova, care a sus inut o scurt alocu iune. Doamna avocat a subliniat, la începutul alocu iunii, c o astfel de dezbatere, cu atâtea glasuri, na ionale i interna ionale, a reprezentat un câ tig real pen-tru to i participan ii. Ideea interna-ionaliz rii regulilor dreptului este

larg r spândit . În prezent, se cau-t a se realiza pun i între sistemele juridice i pun i între puterile care creeaz rezultatele. Reflexul politic în mod clar se g se te în legi, iar existen a mai multor legi creeazdisconfort. Cu toate acestea, modi-ficarea frecvent a legilor dovede -te c legiuitorul este controlat, cse supune schimb rilor i necesi-t ilor practice. În concluzie, trebuie s existe parte-neri care se controleaz reciproc itrebuie s se cunoasc limitele de ac iune. Demersul actual este o lec-ie de ceea ce înseamn s ascul ii s prime ti o informa ie comple-

t . Cea mai mare putere a judec to-rului nu este independen a în raport cu altceva, ci cu el însu i. Primul garant al unui act temeinic de justi-ie este judec torul complex, instru-

it, continuu format. Judec torul este vulnerabil ca om, i invulnerabil ca institu ie.Domnul pre edinte Pandrea a în-cheiat lucr rile pentru ziua de 15 noiembrie 2007, mul umind tuturor vorbitorilor pentru interven iile pline de substan .În cea de-a doua zi, 16 noiembrie 2007, domnul dr. Dieter Schlafen, consilier rezident de înfr ire, a des-chis dezbaterile, prezentând pe scurt istoria organiz rii Conferin-ei interna ionale. Astfel, domnul dr.

Schlafen a amintit c ideea a pornit de la locul pe care îl ocup puterea judec toreasca în cadrul celor trei puteri - se poate a rma c este cea mai puternic sau cea mai slab ? În mod clar, exist limite clare ale pu-

111

terii judec tore ti, stabilite prin Con-stitu ie i prin legi. Puterea judec toreasc nu este total separat de celelalte puteri, acestea ind interconectate. În fapt, puterea judec toreasc asigur clegile sunt implementate i aplica-te în mod corect. De asemenea, in-stan ele trebuie s interpreteze legi-le i voin a legiuitorului, creându-se astfel o leg tur puternic între pu-terea judec toreasc i cea legisla-tiv .Cum coopereaz totu i cele trei pu-teri? Rela ia se bazeaz pe respect reciproc sau pe anumite acorduri? Care sunt domeniile în care exis-t probleme între cele trei puteri în stat?Doamna judec tor Lidia Barac, pre-edinte al Cur ii de Apel Timi oara,

a intervenit, subliniind c nu este necesar ca cele trei puteri în stat s fie ierarhizate. Dac totu i se în-tâmpl acest lucru, puterii judec -tore ti i s-ar cuveni locul trei, dacse are în vedere procesul de con-struire a normelor, pentru c apli-c normele construite de celelalte puteri. Dac se are, îns , în vede-re efectul aplic rii normelor, justi ia câ tig for în raport cu celelalte puteri. Doamna Barac a men ionat c , în procesul de aplicare a nor-melor, judec torii dau via aces-tora, iar scopul justi iei este de a da socialitate dreptului. Interpreta-rea în drept este cea mai frumoasactivitate pe care o desf oar ju-dec torul, de aceasta fiind nevoie indiferent de calitatea legii. În Ro-mânia este o problem cu jurispru-den a ca izvor de drept, din p cate judec torii având în practic reti-cen e în a da valoare jurispruden-ei, acolo unde legea este lacunar

sau nu exist .Domnul judec tor Anton Pandrea, pre edintele Consiliului Superior al Magistraturii, a continuat, men io-nând c o problem foarte impor-tant la nivelul sistemului judiciar din România, o constituie unifica-rea jurispruden ei. De-a lungul tim-pului, au existat hot râri contrare în aceea i spe . O legisla ie la-cunar , instabil , care se schimbextrem de des, genereaz aceste

discrepan e în aplicarea legii. Con-siliul Superior al Magistraturii a in-tervenit în mai multe forme, expri-mând nemul umirea fa de activi-tatea legislativ . Pentru a corecta aceast problem , a fost creat la nivelul Consiliului un grup de lucru, cu scopul de a dinamiza de la ni-velele de baz interpretarea legilor. Lunar i trimestrial, sunt organizate întruniri pentru dezbaterea proble-melor de practic neunitar . La ni-velul Consiliului Superior al Magis-traturii, se organizeaz întâlniri cu pre edin ii sec iilor de specialitate de la nivelul cur ilor de apel. Exis-t , în mod cert, o preocupare a sis-temului pentru a se corija practica neunitar , prin recursuri în interesul legii. S-a solicitat puterii legislati-ve, ca membri Consiliului Superior al Magistraturii s fie consulta i în ceea ce prive te adoptarea legilor care privesc sistemul judiciar, con-form prevederilor legale exprese. Cu toate acestea, puterea legislati-v nu a r spuns solicit rii. Doamna procuror Eugenia Chivu-lescu, procuror general al Parchetu-lui de pe lâng Curtea de Apel Plo-ie ti, a intervenit, men ionând c nu este corect ca legile s e modi ca-te în cursul desf ur rii proceselor. Opinia public nu sanc ioneaz în aceste situa ii legislativul, ci pute-rea judec toreasc . De asemenea, pentru a o putere, trebuie s exis-te încrederea din partea popula iei. Aceast încredere este afectat în parte i de faptul c practica neu-nitar este discrepant . Doamna procuror a încheiat, men ionând c�dac vrem s ajungem la un echi-libru real, trebuie s se realizeze re-forme în cadrul celor trei puteri�. Domnul Sergiu Andon a luat cuvân-tul, subliniind c astfel de dezbateri sunt extrem de bene ce. Instabilita-tea legislativ este o teri ant sta-re de fapt. La începutul mandatului, s-au stabilit patru principii ale acti-vit ii de legiferare în Comisie: sta-bilitate, profesionism, realism i co-eren . Din p cate, aceste principii nu au fost aplicate în cadrul lucr -rilor. În continuare, domnul Andon a prezentat, pe scurt, motivele care genereaz instabilitatea legislativ

(spre exemplu, ar necesar rede -nirea rolului Consiliului Legislativ). Domnul Milan Skulic, secretarul ge-neral al Comitetului pentru reforma justitiei din Serbia, a mul umit orga-nizatorilor pentru buna desf urare a Conferin ei. Problema esen ialprive te calitatea i cantitatea hot -rârilor judec tore ti, deoarece este foarte greu s se stabileasc limita dintre calitate i cantitate. De ase-menea, o alt problem în Serbia este rela ia dintre sistemul judiciar i executiv. Cu toate acestea, cea

mai important problem este cea a particip rii magistra ilor la refor-marea sistemului judiciar.Domnul Dumitru Pulbere, pre edin-tele Cur ii Constitu ionale din Mol-dova, a luat cuvântul, men ionând c nici una dintre puterile din stat nu poate men ine un echilibru co-rect. De aceea, Curtea Constitu io-nal are rolul de a p stra un echili-bru între puterile statului. În Repu-blica Moldova, Curtea Constitu i-onal a fost în in at în anul 1995. De atunci, s-au observat imergen eale puterilor executive i legislative fa de cea judec toreasc , prin di-verse metode, ind di cil îns a se dovedi, mai ales, interven ia puterii executive asupra puterii judec to-re ti. În concluzie, domnul Pulbe-re a urat succes colegilor din rile participante. Domnul dr. Schlafen a intervenit, men ionând c , în mod clar, pute-rile sunt corelate i depind unele de altele. Pentru aplicarea unitara legilor, este necesar îns ca legi-le s e bine redactate. De aseme-nea, domnul dr. Schlafen a amintit de existen a celei de-a patra puteri în stat, mass-media, care trebuie srespecte obliga ia fundamental de a informa corect publicul. În încheiere, domnul Pandrea a sub-liniat c se impune continuarea dia-logului în zona Balcanic , având în vedere c problemele ec rui stat se reg sesc i în România. Domnul Pandrea a propus ca urm toarea întâlnire s se organizeze cu referire la func ionarea consiliilor judiciare. Domnul pre edinte Pandrea a închis lucr rile Conferin ei, mul umind tutu-ror pentru participare.

112


RAPORTPRIVIND VIZITA DE STUDIU A UNOR MAGISTRA I ROMÂNI

LA CURTEA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI

Din ini iativa i cu sprijinul con-siderabil al domnului profesor universitar doctor Corneliu Bîr-san, judec tor la Curtea Euro-

pean a Drepturilor Omului, i a dom-nului procuror R zvan Hora iu Radu, Agent Guvernamental la Curtea Euro-

pean a Drepturilor Omului, în perioada 25-27 februarie 2008 a avut loc vizita de studiu a unor magistra i români la Cur-tea European a Drepturilor Omului.Delega ia român a fost format din membrii Consiliului Superior al Ma-gistraturii: judec tor dr. Angela H -

r st anu, judec tor Anton Pandrea, judec tor dr. Dan Lupa cu i procu-ror Liviu D sc lescu, precum i jude-c tor dr. Mihaela T bîrc , judec torVictor Cameni a Pa ca i judec tor dr. Gheorghe Buta de la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie.

judec tor dr. Angela H r st anu,judec tor Anton Pandrea, judec tor dr. Dan Lupa cu,procuror Liviu D sc lescu,Membri ai Consiliului Superior al Magistraturii

113

Înso i i de doamna Laura Ielciu, ju-rist în cadrul Grefei Cur ii, magistra ii români au avut întâlniri cu: domnul profesor universitar doctor Corneliu Bîrsan, domnul Josep Casadevall, pre edinte de sec ie - judec tor din partea Andorei, domnul Vincent Berger, jurisconsult al Cur ii, dom-nul Santiago Quesada, gre er de sec ie, domnul Montse Enrich Mas, ef al departamentului de cercetare i al bibliotecii Cur ii, domnul Patrick

Titiun, eful de cabinet al Pre edin-telui Cur ii, domnul Stan Naismith, gre er adjunct de sec ie, doamna Crina Kaufman, ef de departament în cadrul Grefei Cur ii, doamna Sa-bine Klein- Guin, de la Serviciul de Protocol al Cur ii, doamna Ramona Toma, jurist în cadrul Grefei Cur-ii, precum i cu un administrator al

departamentului de executare a ho-t rârilor Cur ii. Discu iile au vizat rolul Cur ii Euro-pene a Drepturilor Omului, organiza-rea i func ionarea sa, statutul celor

47 de judec tori, raporturile cu sta-tele care au rati cat Conven ia pen-tru ap rarea drepturilor omului i ale libert ilor fundamentale i Consiliul Europei, raporturile cu instan ele na-ionale i alte instan e interna ionale,

circuitul lucr rilor la Curte, raportul i institu ia judec torului � raportor,

mecanismul de adoptare a hot râ-rilor i efectele acestora, executarea hot rârilor, .a.Au fost prezentate o serie de date statistice privind volumul de activi-tate al Cur ii, ponderea statelor de unde provin plângerile (România -ind pe locul 3 dup acest criteriu), ponderea plângerilor admise (subli-niindu-se c 70-80 % sunt declarate inadmisibile) .a.Totalul plângerilor privind România, a ate pe rolul Cur ii în 2007 este de 8640, iar condamnarea statului Român a intervenit în 34 de cauze. Aceste date devin mai concludente raportate la num rul de cauze so-lu ionate de instan ele din România

(în anul 2007 acesta este de 1 478 293).Domnul judec tor Josep Casadevall, r spunzând la întreb ri, a precizat c num rul mare de sesiz ri adresa-te Cur ii, de c tre cet enii unui stat, dovede te, în primul rând, împreju-rarea c în statul respectiv func io-neaz regulile democra iei. În acela isens a mai men ionat c este i un semn al cunoa terii de c tre peten i, avoca ii lor, a Conven iei.Curtea func ioneaz în comitete de 3 i 7 judec tori i, respectiv, Marea Camer , format din 17 judec tori.

Sub aspectul problematicii, cau-zele împotriva României vizeazurm toarele aspecte:

neexecutarea hot rârilor judec -a.tore ti;

protec ia propriet ii ( îndeosebi b.existen a a dou titluri de proprieta-te asupra aceluia i bun i faptul cFondul �Proprietatea � nu ofer o re-para ie efectiv );

114


pensiile personalului militar (dacc.sunt sau nu supuse impozitului pe venit);

arestarea preventiv ( competen-d.a organului care dispune aceast

m sur );recursul în anulare;e.durata procedurilor;f. dreptul de acces la instan (cuan-g.

tumul ridicat al taxei judiciare de tim-bru);

condi iile de deten ie din peniten-h.ciare;

practica neunitar .i.

În acest context s-a men ionat faptulc în Cauza Popescu Dumitru împo-triva României pentru prima dat s-a spus c judec torii interni pot l sa neaplicat o dispozi ie din dreptul na ional incompatibil cu CEDO.Referitor la durata procedurilor s-a ar tat c unele state au adoptat reglement ri specifice în aceas-t materie ( de exemplu: Italia,

Polonia,Slovenia .a.), care nu se reg sesc în legisla ia român .Domnul profesor universitar doctor Corneliu Bîrsan a insistat asupra ne-cesit ii revizuirii urgente a procedu-rilor, a ezarea judicioas a compe-ten elor i crearea cadrului adecvat pentru ca Înalta Curte de Casa ie iJusti ie s - i poat îndeplini rolul de interpretare i aplicare unitar a le-gii.Din jurispruden a Cur ii au fost pre-zentate mai multe exemple, printre care Cauza Ramanauskas contra Lituaniei i Cauza Texteira del Cas-tro contra Portugaliei în care s-a dezb tut problema provoc rii per-soanei care comite o fapt penal ,subliniindu-se cui îi revine sarcina probei în materie de provocare.Responsabilitatea execut rii hot -rârilor revine Comitetului de Mini tri, care trebuie s controleze aplica-rea hot rârii i s vegheze la plata eventualelor repara ii nanciare.

Din p cate, exist i dou exemple de hot râri neexecutate în totalitate, din care unul prive te Cauza Ila cu .a. contra Rusiei i Moldovei.

S-a eviden iat preocuparea Cur ii de a- i îmbun t i procedurile, lucru care ar posibil prin intrarea în vi-goare a Protocolului nr. 14.Delega ia român a vizitat o parte din sediul Cur ii ( s lile de edini deliberare, birouri ale judec tori-

lor, biblioteca etc. ) iar în cursul zilei de 27.02.2008 a asistat la audiere în Cauza S. i Michael Marper îm-potriva Marii Britanii. Totodat , i-au fost puse la dispozi ie materiale do-cumentare.Se impune sublinierea sprijinului deosebit de important acordat de Ambasada României la Strasbourg acestei ac iuni i faptul c domnul ambasador Stelian Stoian i-a expri-mat disponibilitatea de a contribui la multiplicarea acestor contacte.

115

ACTUALITATEA ÎN IMAGINI - SEDII DE INSTAN E JUDEC TORE TI �ÎN SUFERIN �

ASPECTE DE LA JUDEC TORIA

BOLINTIN VALE. LUCR RILE DE

REABILITARE SUNT PROGRAMATE

S ÎNCEAP �ÎN ANUL 2009

116

ACTUALITATEA ÎN IMAGINI - SEDII DE INSTAN E JUDEC TORE TI �ÎN SUFERIN �

CURTEA DE APEL PLOIE TIASPECTE DIN SEDIUL ACTUAL

CURTEA DE APEL PLOIE TIASPECTE DIN VIITORUL PALAT DE JUSTI IE, LA CARE LUCR RILE DE CONSTRUC IETRENEAZ DE MAI MUL I ANI

- Redactor ef �Judec tor dr.Dan LUPA CU

membru al Consiliului Superior al Magistraturii

- Redactori e adjunc i -Judec tor Corina Alina CORBU

secretar general al

Consiliului Superior al Magistraturii

Procuror Alexandru IONESCUsecretar general adjunct al

Consiliului Superior al Magistraturii

Colegiul de redac ie:- în ordine alfabetic -

Judec tor Mihaela ANCU AConsilier juridic Teodor ANDRI A

Consilier Marius DUMITRUJudec tor Raluca GÂLEA

Judec tor Teodora GIURCProcuror dr. Tamara MANEAJudec tor Cecilia MORARIUJudec tor Simona NENIJudec tor Corina PODARU

Procuror Cristina Radu PRESURConsilier juridic Gra iela ST NESCU

Procuror Carmen V LIM REANU

- Secretar general de redac ie -Judec tor Andrei IACUBA

- Secretari de redac ie -Consilier Elena FUM REL

Consilier C t lina M GUREANU

Format gra c, machetare i tipar la:

w w w . t r e i r a . r o

Adresa redac iei:Redac ia revistei �Justi ia în actualitate�

Consiliul Superior al MagistraturiiCalea Plevnei, nr.141 B, sectorul 6,

Bucure tie-mail: [email protected]

web: www.csm1909.ro

ANUNRevista Justi ia în actualitate g zduie te o sec iune permanent dedicatactivit ii asocia iilor profesionale ale magistra ilor.Ca urmare, adres m invita ia tuturor asocia iilor profesionale ale magis-tra ilor, legal constituite, s - i fac mai bine cunoscute colegilor activit ile i proiectele pe care le desf oar prin intermediul revistei Consiliului

Superior al Magistraturii.Materialele privind aspectele sus-amintite, precum i alte probleme de interes general pentru magistra i, pot transmise prin po t , la adresa - Redac ia revistei �Justi ia în actualitate�, Consiliul Superior al Magistraturii, Bucure ti, Calea Plevnei, nr.141 B, sectorul 6, Bucure ti -, sau prin e-mail, la adresa [email protected] urmeaz a tehnoredactate cu fonturi Gar amond 12, la 1,5 rânduri. V rug m ca, în cadrul materialului transmis, s indica i o persoan de con-tact (obligatoriu - cu adres de e-mail i, op ional, num rul de telefon).În cazul select rii materialului pentru publicare, vom contacta prin e-mail persoana indicat .Redac ia î i rezerv dreptul de selec ie a materialelor, precum i de co-rectur i editare, în vederea încadr rii în spa iul disponibil i al respect rii normelor legale i deontologice de comunicare în spa iul public, forma nal ind supus aprob rii asocia iei care a transmis materialul.Mul umim i pe aceast cale Uniunii Na ionale a Judec torilor din România pentru materialele transmise în vederea public rii. Redac ia

INVITA IERevista Justi ia în actualitate este o publica ie deschis oric rui judec -tor sau procuror care dore te s trateze o tem privind aspectele legate de cariera profesional , managementul judiciar, formarea profesional ,practic judiciar neunitar , probleme de drept sau orice alt subiect de interes general pentru magistra i.Dac dori i s deveni i colaborator al revistei v rug m s ne transmi-te i materialul redactat de dumneavoastr , în format electronic (fon-turi Garamond 12, tehnoredactat la 1,5 rânduri), prin e-mail la adresa [email protected] , precum i pe suport hârtie, prin po t , la adresa - Redac ia revistei �Justi ia în actualitate� � Consiliul Superior al Magistraturii, Calea Plevnei, nr.141 B, sectorul 6, Bucure ti, înso it de o scurt scrisoare de inten ie care s con in datele dumneavoastr de contact (obligato-riu � nume i prenume, instan a/parchetul, adresa de e-mail i, op ional, num rul de telefon) i acordul dumneavoastr expres privind publicarea materialului, o singur dat , într-unul dintre numerele viitoare ale revistei.În cazul select rii materialului furnizat de dumneavoastr pentru publicare v vom contacta prin e-mail.Redac ia î i rezerv dreptul de selec ie a materialelor, precum i de co-rectur i editare, în vederea încadr rii în spa iul disponibil i al respect rii normelor legale i deontologice de comunicare în spa iul public, forma nal a articolului ind supus aprob rii autorului. Redac ia

ANUNDac ave i unele observa ii legate de materialele publicate în acest num r al revistei sau propuneri privind necesi-tatea unor noi sec iuni sau a trat rii anumitor subiecte de interes general pentru magistra i, v rug m s contacta iRedac ia revistei �Justi ia în actualitate�, prin e-mail, la adresa [email protected].

REVISTA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

http://www.treira.ro






Rev 'Justitia in Actual It Ate' 2008 Nr 1

Documents

Transcript of Rev 'Justitia in Actual It Ate' 2008 Nr 1