RESEARCH ON INTEGRATED PROTECTION AGAINST INFECTIOUS...

33

CERCETĂRI PRIVIND PROTECŢIA INTEGRATĂ A

PLANTAŢIILOR DE PRUN ÎMPOTRIVA BOLILOR

INFECŢIOASE - rezumat teză de doctorat

RESEARCH ON INTEGRATED PROTECTION AGAINST

INFECTIOUS DISEASES OF PLUM PLANTATIONS - phd. thesis

abstract

Marius Dragomir STANA USAMV Cluj-Napoca, UFJ Sălaj

Teza de doctorat a fost realizată sub îndrumarea domnului

Prof. univ. dr. Ioan OROIAN

În ţara noastră prunul întâlneşte condiţii pedoclimatice favorabile

şi se cultivă diferenţiat, pe suprafeţe considerabile. Valoarea alimentară

şi industrială a fructelor justifică interesul social – economic şi

modernizarea tehnologiilor de cultură şi valorificare.

Importanţa culturii acestei specii pomicole rezultă, în primul rând,

din valoarea alimentară, industrială şi terapeutică a fructelor.

Diversificarea mare a gamei de soiuri face ca această specie să asigure

pentru consumatori, fructe în stare proaspătă pe o perioadă mare de timp,

ce se eşalonează din luna iulie până la începutul lunii octombrie. În afară

consumului în stare proaspătă, prunele se pretează şi la industrializare,

obţinându-se dulceţuri, compoturi, gemuri, fructe deshidratate şi băuturi

alcoolice.

Creşterea producţiei şi calităţii fructelor la prun, reprezintă

obiective esenţiale pentru cercetarea pomicolă şi în mod deosebit pentru

producătorii de fructe.

Fiecare verigă tehnologică îşi are ponderea sa în realizarea

obiectivelor mai sus amintite, fiecare putându-se într-un fel cuantifica şi

justifica. Diversificarea mare de specii şi soiuri de prun, se

caracterizează prin sensibilitatea variabilă la atacul agenţilor patogeni,

fapt ce impune elaborarea unei tehnologii moderne, de combatere

integrată.

Combaterea agenţilor patogeni este aşadar, o verigă foarte

importantă în lanţul tehnologic. Efectul bolilor asupra longevităţii

pomilor este foarte mare, iar producţia de fructe poate fi redusă anual, în

Prof. univ. dr. Viorel FLORIAN

34

proporţie de 30-80%, în funcţie de structura soiurilor, tehnologia de

cultură, acţiunile fitosanitare şi condiţiile climatice.

Din studiul bibliografiei de specialitate rezultă nu numai

importanţa cunoaşterii bolilor acestei specii pomicole, dar şi aspecte

controversate, sau probleme nerezolvate încă, ce vor trebui să constituie

obiective prioritare pentru unităţile de cercetare ştiinţifică, în vederea

îmbunătăţirii strategiei de protecţie integrată.

Dintre acestea menţionăm: întregirea cunoştinţelor despre

patogenii prunului; interacţiunea factorilor climatici şi tehnologici cu

principalele boli; comportarea soiurilor faţă de agenţii patogeni;

combaterea integrată prin metode convenţionale şi neconvenţionale.

Cercetările prezentei teze s-au desfăşurat în câmpul experimental

Călacea, din judeţul Sălaj, în perioada 2007-2009.

Rezultatele obţinute în urma cercetărilor nu au rezolvat definitiv şi

pentru totdeauna problema combaterii agenţilor fitopatogeni ai prunului,

dar pot influenţa considerabil creşterea eficienţei culturii prunului. Ele

creează premisa pentru noi cercetări pe această temă deosebit de largă,

importantă şi actuală.

Realizarea acestei teze de doctorat este încununarea eforturilor

depuse în teren, laborator şi bibliotecă.

Această realizare nu ar fi fost posibilă fără ajutorul unor oameni de

înalt profesionalism şi implicarea unor instituţii. Contribuţia acestora a

fost de natură a determina soluţionarea problemelor vizate în această

teză de doctorat.

Capitolul I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CULTURA PRUNULUI

Soiurile cultivate de prun provin din specii diferite şi au răspândite

pe glob mai mult sau mai puţin, după cum sunt răspândite şi speciile.

Astfel, cele cultivate cu precădere în Europa ca şi în partea de vest a

Americii, provin în principal din speciile Prunus domestica şi Prunus

insititia sau din încrucişarea acestora. La formarea unor soiuri vechi, pe

lângă prunul obişnuit pare să fi luat parte atât corcoduşul (Prunus

cerasiforma) cât şi porumbarul (Prunus spinosa) adică tocmai speciile

care au stat la baza formării însuşi a prunului obişnuit (COCIU şi

colab.,1997). Prunul este una din cele mai importante specii pomicole

din ţările cu climat temperat, cultivat pentru fructele sale apreciate şi

35

mult solicitate, atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru

industrializare.

În funcţie de soi, portaltoi, zona ecologică şi tehnologia de cultură,

fructele de prun conţin: 7 – 18% glucide; 0,16 – 2,30% acizi organici;

0,15 – 1,5% substanţe tanoide; circa 0,65% substanţe pectice 0,7 – 17,6

mg/100g sp; vitamina C, urme de vitamina A şi B; săruri minerale de

Fe, Ca , P, Mg, K, Na, Mn – componente cu rol important în alimentaţia

raţională a omului (MITRE, 2001).

Din cele 30 de specii ale genului Prunus L., pentru pomicultură

prezintă interes numai 14 – 15, care pot fi grupate astfel:

- specii euro – asiatice: Prunus insititia, Prunus cerasifera, Prunus

domestica şi Prunus spinosa;

- specii est – asiatice: Prunus salicina, Prunus triflora, Prunus

ussuriensis şi Prunus sinonii;

- specii nord-americane: Prunus americana, Prunus nigra şi

Prunus hortulana (POPESCU, 1993).

În funcţie de momentul maturării, soiurile se împart în:

- foarte timpurii (înainte de 15.VII), timpurii (16.VII – 15.VIII),

mijlocii (16.VIII – 15.IX), târzii (16.IX – 15.X ) şi foarte târzii (după

15.X).

În funcţie de modul de valorificare, soiurile se pot clasifica, după

destinaţie în:

- pentru consum în stare proaspătă, pentru deshidratare, pentru

dulceaţă, gem şi magiun, pentru compoturi, siropuri şi nectar şi pentru

distilare (ţuică şi palincă).

După sortimentul de soiuri acestea se împart în:

- soiuri pentru grădinile familiale: Timpurie de Rivers, Agen,

Minerva, Carpatin, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Gras ameliorat, Vinete

româneşti, Gras românesc, Anna Spath, ş.a.

- soiuri pentru livezile comerciale: Diana, Silvia, Record, Stanley,

Vinete de Italia, Centenar, Vâlcean ş.a.

Capitolul II

BOLILE PARAZITARE ALE PRUNULUI

În cazul culturii prunului sunt o serie de boli care trebuie

cunoscute atât din punctul de vedere al modului de manifestare cât şi al

cauzelor care le produc, precum şi stabilirea factorilor care determină ca

raportul dintre plantă şi agentul patogen să fie favorabil unuia dintre

aceşti doi parteneri.

36

Bolile parazitare care produc pagube mari în plantaţiile de prun

sunt virozele, bacteriozele şi micozele.

În acest capitol sunt prezentate principalele boli parazitare ale

prunului: vărsatul prunului – Plum - pox virus sin. Prunus virus 7 Cr.

(sin. Annulus pruni Crisoff), cancerul bacterian al pomilor –

Agrobacterim radiobacter pv tumefaciens, pătarea roşie a frunzelor de

prun – Polystigma rubrum, monilioza – Monilinia laxa (Aderh. et

Ruhl.), hurlupi – Taphrina pruni (Fuck.) Tul sin. Exoascus pruni Fck,

ciuruirea micotică a frunzelor – Coryneum beijerinckii sin. Stigmina

carpophila.

Capitolul III

CARACTERISTICILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU

EFECTUAT CERCETĂRILE

În acest capitol sunt prezentate relieful, clima, hidrografia, solurile,

flora şi fauna judeţului Sălaj, tratând în principal cadrul natural al zonei

experimentale. Câmpul experimental este amplasat în localitatea

Călacea, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj.

Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au efectuat cercetările

face parte din Regiunea a III-a numită Podişul Someşan, iar condiţiile

pedoclimatice ale acestei livezi se încadrează în cerinţele ecologice şi

biologice ale cultivării prunului.

3.2.1. Relieful

Relieful cu formele sale, este un element foarte important în

cultura prunului, influenţând alături de alţi factori cantitatea şi calitatea

producţiei de fructe.

Livada este amplasată pe un versant cu curbe de nivel, terasat

având o pantă medie în treimea mijlocie de 3-50

, şi o expoziţie nord-

estică. Caracteristica terenurilor situate în pante şi, implicit, condiţiile de

cultură diferă mult de la treimea superioară la cea mediană şi inferioară a

versanţilor.

3.2.2. Solul

Solul pe care este amplasată livada este de tip brun luvic, moderat

– puternic pseudogleizat aşezat pe depozite argiloase, gresii feruginoase,

marne, conglomerate. Reacţia solului este slab acidă cuprins între

intervalele pH de 5,3 şi 6,5, un domeniu de reacţie favorabil pentru

37

pomii fructiferi. Descrierea morfologică: Succesiunea de orizonturi: Aod

– Eld – Bt1w – Bt2w – C.

Fiind un sol moderat şi puternic diferenţiat textural, are o

permeabilitate redusă pentru apă. Conţinutul în humus este scăzut (2-

2,5%), predominând acizii luvici, reacţia moderată acidă (pH=5,0-5,8),

iar gradul de saturaţie în baze coboară sub 60% (BLAGA şi colab.,

2005).

3.2.3. Vegetaţia

Vegetaţia ierboasă este reprezentată în principal de speciile de

Festuca rubrus, Agrostis tenuis, Festuca sulcata, Poa pratensis, Dactylis

glomerata, Lolium aristatum, Setaria glauca, Agropirum repens, ş.a.

Vegetaţia naturală forestieră este reprezentată de un amestec de Quercus

petraea, Fagus silvatica şi Carpinus betulus.

3.2.4. Accidentele climatice

Brumele şi îngheţurile din perioada de vegetaţie sunt factorii

climatici a căror acţiune afectează negativ producţia de fructe. Durata

medie a intervalului fără îngheţ este de 180-190 de zile iar perioada de

vegetaţie a pomilor durează, în medie, 240 de zile. Primele îngheţuri de

toamnă se înregistrează de obicei înainte de căderea frunzelor. Brumele

timpurii pot apărea la sfârşitul lunii septembrie, iar brumele târzii se pot

produce în prima decadă a lunii mai.

Îngheţurile de primăvară sunt periculoase mai ales după

dezmugurire. Grindina este un fenomen întâmplător, dar cu efecte

păgubitoare pentru producţia anului în curs cât şi în anii următori.

3.2.5. Rezerva biologică de boli şi dăunători

Condiţiile orografice şi ecologice care caracterizează livada

determină un climat favorabil manifestării păgubitoare a bolilor şi

dăunătorilor prunului. Principalii agenţi patogeni întâlniţi sunt:

Monilinia laxa, Monilinia fructigena, Polistigma rubrum, Tranzchelia

pruni-spinosae, Stygmina carpophila, Nectria cinabarina, Plum-pox

virus, Pseudomonas campestris, Fusicladium pruni etc.

Dintre dăunători cei mai frecvent întâlniţi sunt: Quadraspidiotus

perniciosus, Melolontha melolontha, Parthenolecanium corni, Eurytoma

schreineri, Cydia funebrana, Hyalopterus pruni, Rhynchites bacchus,

Hoplocampa flava, Hoplocampa minuta, Anisandrus dispar, Sciaphobus

squalidus, etc.

38

3.2.6. Condiţiile climatice

Principalele caracteristici climatice au fost înregistrate cu ajutorul

unei staţii Agroexpert amplasată în această livadă de către Unitatea

Fitosanitară Sălaj, în anul 2006. Mediile multianuale de temperatură,

precipitaţii şi umiditate folosite ca termen de comparaţie au fost

înregistrate la Staţia Meteo de la Centrul de Protecţia Plantelor de la

Jibou, aceasta fiind staţia cea mai apropiată (25 km) faţă de câmpul

experimental.

Temperatura medie în 35 de ani de observaţie (1974-2009) a fost

de 8,60C, iar în perioada de studiu a fost de 9,8

0C în 2007, 9,3

0C în 2008

şi de 10,10C în 2009.

Suma precipitaţiilor medii multianuale a fost de 622,7 mm iar în

perioada studiată a fost de 715,6 mm în anul 2007, 823,2 mm în anul

2008 şi de 651,4 mm în anul 2009. Precipitaţiile sunt repartizate

neuniform în timpul anului, dând naştere unor perioade mai ploioase,

mai ales primăvara, care îngreunează executarea tratamentelor

fitosanitare. Astfel luna cu precipitaţiile cele mai reduse cantitativ a fost

februarie 2009 când a fost înregistrată o cantitate de 9,6 mm, iar luna cea

mai bogată în precipitaţii a fost iulie 2008 cu o cantitate de 132,2 mm.

Regimul termic în perioada 2007-2009

Thermal regime in the period 2007-2009

-5

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Luna/month

Valo

area

gra

de C

Valu

e gr

ade

C

2007 2008 2009 Media

Regimul pluviometric în perioada 2007-2009

Pluviometric regime in the period 2007-2009

0

20

40

60

80

100

120

140

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Luna - month

Val

oare

a - m

m

Val

ue -

mm

2007 2008 2009 Media

39

Capitolul IV

MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

4.1. AMPLASAREA CÂMPULUI EXPERIMENTAL

Experienţele ce fac subiectul tezei de doctorat au fost amplasate

într-o livadă de prun, de producţie, situată în localitatea Călacea, comuna

Gîrbou, judeţul Sălaj.

Din punct de vedere geografic câmpul experimental se află în

vestul judeţului Sălaj, la 470

15’ latitudine nordică şi 230

43’ longitudine

estică, încadrându-se în regiunea pomicolă a Podişului Someşan.

Suprafaţa acestei livezi este 30 de hectare. Această livadă este

împărţită în 5 parcele de livadă de către 4 drumuri tehnologice.

Distanţele de plantare au fost de 5 m între rânduri respectiv 4 m pe

rând, realizându-se astfel o densitate de 500 pomi pe hectar. Formele de

coroană practicate au fost cele globuloase de mare volum uşor aplatizate

pe rândul de pomi.

Modul de amplasare a soiurilor pe parcele este prezentat de

succesiunea:

Tuleu timpuriu + Stanley; Tuleu timpuriu + Stanley + Gras

ameliorat; Gras ameliorat + Anna Spath.

Pomii au fost plantaţi pe curbele de nivel în rânduri pornind de la

baza pantei spre vârf, astfel:

- în primele două parcele de livadă alternează 5 rânduri de pruni

din soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley. În a treia parcela

alternează 5 rânduri de prun din soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din

soiul Stanley cu 5 rânduri din soiul Gras ameliorat. În parcelele 4 şi 5

alternează 5 rânduri de pruni din soiul Gras ameliorat cu 5 rânduri din

soiul Anna Spath.

4.3. METODE DE LUCRU

In vederea efectuării experienţelor s-au folosit câte 5 pomi/variantă

fiind aşezată în 3 repetiţii pentru fiecare produs. În observaţie s-au luat 3

pomi, iar pomii de pe margine au fost menţinuţi ca bandă de protecţie

între variante.

Tratamentele s-au făcut cu pompa de spate tip Still. În cazul

programelor integrate de combatere în restul livezii, tratamentele au fost

efectuate la avertizare, cu motopompa MST 9oo, folosindu-se o cantitate

de 1000 l soluţie la hectar.

40

Experienţele au fost de tip trifactorial de tipul 4x11x3, rezultând

132 de variante.

Factorii luaţi în calcul au fost următorii:

Factorul

A – Anul cu graduările:

a1 - 2007

a2 - 2008

a3 - 2009

B - Îngrăşământul foliariar cu graduările:

b1 - Nutri leaf

b2 - Ferticare

b3 - Calmax

C - Soiul cu graduările:

c1 - Stanley

c2 - Tuleu timpuriu

c3 - Anna Spath

c4 - Gras ameliorat

D - Fungicidul cu graduările:

d1 - mancozeb

d2 - captan

d3 - tiofanat metil

d4 - ditianon

d5 - clorotalonil

d6 - tebuconazol

d7 - folpet

d8 - dimetamorf+mancozeb

d9 - vinclozolin

d10 - fertilizat – netratat

d11 - nefertilizat - netratat

În perioada repausului vegetativ s-au efectuat tratamente cu Zeamă

bordeleză 0,5% şi la umflarea mugurilor (martie) cu Confidor oil 1,5%.

Testarea eficacităţii produselor menţionate s-a efectuat prin

includerea a trei tratamente în cadrul programului de protecţie integrată

împotriva principalelor boli şi dăunători ai prunului.

- primul tratament cu factorul D (fungicidul) şi cu factorul B

(îngrăşământul foliar) s-a efectuat prefloral în perioada de înfoiere a

corolei până la începutul înfloririi, când maxim 10 % din flori erau

deschise;

- al doilea tratament s-a efectuat la începutul scuturării petalelor

(10-15% din flori scuturate);

41

- al treilea tratament în perioada de dezvoltare a fructelor (fructele

au dimensiunea de aproximativ 0,8-1,2 cm).

4.4.OBIECTIVELE DE CERCETARE

Pentru abordarea şi finalizarea tematicii propuse, au fost stabilite

mai multe obiective de cercetare, după cum urmează:

- influenţa condiţiilor climatice ale anilor experimentali asupra

gradului de atac ale bolilor la soiurile de prun luate în studiu în

perioada 2007-2009;

- efectul interacţiunii dintre condiţiile climatice şi fertilizarea foliară

asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi

fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma

rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- influenţa fertilizării foliare asupra atacului de monilioză

(Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra

atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun

în perioada 2007-2009;

- comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia

spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare

roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-

2009;

- interacţiunea soi x condiţii climatice asupra atacului de monilioză




- influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de monilioză


atacului de pătarea roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun


- interacţiunea tratament chimic x condiţii climatice asupra atacului

de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi

asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de

prun în perioada 2007-2009;

- interacţiunea fertilizare foliară x soi asupra atacului de monilioză




- interacţiunea soi x tratament chimic asupra atacului de monilioză


42



- interacţiunea fertilizare foliară x tratament chimic x soi asupra

atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe,

precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum) pe

frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- elaborarea unui program de combatere chimică integrată a bolilor

prunului, prin stabilirea momentului optim de aplicare a

tratamentelor chimice, ţinând cont de elementele de bază ale

prognozei apariţiei agenţilor patogeni şi a avertizării tratamentelor;

- îmbunătăţirea strategiei de protecţie integrată a prunului în

condiţiile pedoclimatice ale judeţului Sălaj;

- testarea unui număr cât mai mare de fungicide omologate la noi în

ţară împotriva bolilor prunului.

Capitolul V

REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND MANIFESTAREA

PRINCIPALELOR BOLI ALE PRUNULUI, ÎN ZONA CĂLACEA,

JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2007-2009

Aşa cum s-a constatat din studiile bibliografice, cel puţin pentru

zona Transilvania, prunul reprezintă o specie pomicolă foarte importantă

care este afectată de diferiţi agenţi fitopatogeni.

În studiul nostru s-a încercat evaluarea impactului principalelor

boli ale prunului, şi declinului plantaţiilor cu această specie în judeţul

Sălaj, în special în zona Călacea.

Principalele boli parazitare semnalate în cei trei ani experimentali

prezentate în cadrul capitolului ,,Material şi metodă’’ au fost monilioza

(Monilinia spp.) şi pătarea roşie a frunzelor (Polystigma rubrum) şi

adiacent vărsatul prunelor, ciuruirea bacteriană, şi alte boli micotice.

Ţinând cont de ponderea bolilor semnalate, experimentul nostru a

vizat în principal monilioza prunelor (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a

frunzelor de prun (Polystigma rubrum), luând în considerare şi influenţa

fertilizării foliare, cu diverse combinaţii de fertilizanţi în scopul estimării

influenţei acestora asupra principalelor boli ale prunului.

Luând în considerare aspectele menţionate anterior rezultatele

experimentale ce urmează a fi prezentate în continuare se vor referi la

monilioza prunului (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum), iar în final se vor prezenta datele experimentale

43

privind gradul total de atac al bolilor semnalate în perioada de

experimentare.

Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare,

rezultatele prezentate în această teză de doctorat sunt în concordanţă cu

un patosistem în care se prezintă relaţii le dintre planta gazdă şi agentul

patogen luat în studiu, relaţii care sunt influenţate de diverse

componente ale mediului ambiant.

În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat

cercetările condiţiile climatice au înregistrat abateri evidente superioare

faţă de medie în privinţa temperaturii şi mai puţin evidente faţă de

mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce priveşte precipitaţiile.

Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei (Monilinia

spp), anul 2008 a fost cel mai favorabil în ceea ce priveşte atacul asupra

florilor, lăstarilor şi fructelor, înregistrându-se cel mai mare grad de atac.

Se remarcă faptul că în anul 2008 soiul Stanley a avut gradul de atac cel

mai ridicat (12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de

altfel se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie. Aceeaşi

tendinţă se constată şi la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare

pe flori s-a manifestat în anul 2008 (diferenţe distinct semnificativ

pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007 (diferenţe distinct semnificativ

negative).

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe

lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt.

Factor

A (anul)

Grad

de atac

% faţă de

martor

Diferenţa faţă

de martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. 2007-

2009 7,70 100,0 0,00 Mt. -

2. 2007 7,58 98,4 -0,12 - B

3. 2008 9,01 117,0 1,31 *** C

4. 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A

DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL (p 0,1%) = 0,64

44


florile de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt.

Factor A

(anul)

Grad de

atac

% faţă de

martor

Diferenţa

faţă de

martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. 2007-

2009 9,92 100,0 0,00 Mt. -

2. 2007 7,68 77,5 -2,24 000 A

3. 2008 11,70 118,0 1,78 ** C

4. 2009 10,37 104,6 0,45 - B

DL (p 5%) = 0,71 DL (p 1%) =1,18 DL (p 0,1%) = 2,20


fructele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt.

Factor

A (anul)

Grad

de atac

% faţă de

martor

Diferenţa faţă

de martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. 2007-

2009 7,20 100,0 0,00 Mt. -

2. 2007 7,91 109,9 0,71 - B

3. 2008 7,91 109,9 0,70 - B

4. 2009 5,79 80,4 -1,41 - A

DL (p 5%) = 1,80 DL (p 1%) = 2,98 DL (p 0,1%) = 5,58

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

G.A

. %

2007 2008 2009 2007-2009

Anul / Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun în funcţie de

condiţiile climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

45

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun în funcţie de


0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun în funcţie de


Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei

(Monilinia spp.), se remarcă o eficacitate mare în fiecare an

experimental, produsele sistemice pe bază de tiofanat metil şi

vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La variantele tratate

cu substanţe pe bază de ditianon şi folpet, rezultatele obţinute au fost

nesatisfăcătoare.

46

0,02,04,06,08,0

10,012,014,0

Anna-Spath Gras

ameliorat

Stanley Tuleu

timpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe

florile de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Datele ştiinţifice obţinute referitoare la eficacitatea tratamentelor

chimice, luate în considerare prin interacţiunea condiţii climatice şi

comportamentul soiurilor relevă faptul că aceasta este influenţată atât de

condiţiile climatice cât şi de comportamentul soiurilor. Referitor la

rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei (Monilinia spp.) pe flori s-

a constatat că cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezistent este

soiul Gras ameliorat. Pe lăstari şi fructe soiul cel mai rezistent s-a

dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil soiul Gras ameliorat

respectiv Stanley.

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007 - 2009


lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

47

Referitor la combaterea pătării roşie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum), în cei trei ani de experienţă condiţiile climatice au

influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul 2009 s-a înregistrat cel

mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul

2008 cu un grad de atac de 6,71%.

0,0

2,0

4,06,0

8,0

10,0

12,0

Anna-Spath Gras

ameliorat

Stanley Tuleu

timpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009


fructele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de pătare roşie

(Polystigma rubrum), pe frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt.

Factor

A (anul)

Grad

de atac

% faţă de

martor

Diferenţa faţă

de martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. 2007-

2009 5,71 100,0 0,00 Mt. -

2. 2007 5,55 97,2 -0,16 - AB

3. 2008 6,71 117,5 1,00 * B

4. 2009 4,87 85,3 -0,84 0 A DL (p 5%) = 0,70 DL (p 1%) = 1,16 DL (p 0.1%) = 2,18


(Polystigma rubrum), în cei trei ani de experienţă condiţiile climatice au

influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul 2009 s-a înregistrat cel

mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul

2008 cu un grad de atac de 6,71%.

48

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

2007 2008 2009 2007-2009

GA

%

Anul/Year

Gradul de atac de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de prun în funcţie

de condiţiile climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de pătare roşie

(Polystigma rubrum), pe frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor

A (anul)

Factorul D

(fungicid)

Grad

de atac

(%)

% faţă

de

martor

Diferenţa

faţă de

martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

2007

–

2009

Media 5,71 100,0 0,00 Mt. -

Mancozeb 1,73 30,2 -3,98 000 B

Captan 2,75 48,2 -2,96 000 CD

Tiofanat metil 2,06 36,1 -3,65 000 BC

Ditianon 0,98 17,2 -4,73 000 A

Clorotalonil 0,83 14,5 -4,88 000 A

Tebuconazol 3,66 64,2 -2,04 000 E

Folpet 2,33 40,8 -3,38 000 CD

Dimetamorf +

mancozeb 4,13 72,4 -1,57 000

EF

Vinclozolin 4,39 76,9 -1,32 000 F Fertilizat-

netratat 17,72 310,5 12,01 *** G

Nefertilizat-

netratat 22,20 388,9 16,49 *** H

DL (p 5%) = 0,46 DL (p 1%) = 0,61 DL (0,1%) = 0,78

Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele tratate cu

clorotalonil şi ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele

tratate cu vinclozolin şi dimetamorf+mancozeb. Dintre soiurile de prun

luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a dovedit a

49

fi mai sensibil la atacul agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie),

urmat de soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.

Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum) s-a dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul

sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul Anna Spath.

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de pătare roşie (Polystigma rubrum),

pe frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului,

Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt. Factor C

Grad de

atac (%)

% faţă

de

martor

Diferenţa

faţă de

martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. Media 30,53 100,00 0,00 - -

2. Anna

Spath 30,60 100,20 -0,07 - A

3. Gras

ameliorat 30,19 98,89 -0,34 - A

4. Stanley 30,50 99,90 -0,03 - A

5. Tuleu

timpuriu 30,83 100,98 0,30 - A

DL (p 5%) = 0,35 DL (p 1%) = 1,34 DL (p 0,1%) = 3,47

50

30

30,1

30,2

30,3

30,4

30,5

30,6

30,7

30,8

30,9

GA

%

Anna Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu Media/Average

Soi/Variety

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului,


În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid)

rezultatele au fost nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ efect

pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în cazul reducerii gradului de atac la

monilioză (Monilinia spp.), respectiv a fertilizantului Ferticare în cazul

atacului de pătare roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum).


clorotalonil şi ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele

tratate cu vinclozolin şi dimetamorf+mancozeb. În urma rezultatelor

obţinute în cazul fertilizării foliare asupra gradului total de atac, al

principalelor boli ale prunului s-a constatat că rezultate satisfăcătoare s-

au obţinut în cazul fertilizării cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax.

Influenţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor la prun,


Nr.

crt.

Factorul B

(fertilizantul)

Grad de

atac

(%)

% faţă

de

martor

Diferenţa

faţă de

martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. Media 30,52 100,00 0,00 - -

2. Nutri leaf 29,46 96,53 -1,01 0 A

3. Ferticare 29,98 98,23 -0,54 0 A

4. Calmax 32,11 105,21 1,59 * B

DL (p 5%) = 0,45 DL (p 1%) = 2,34 DL (p 0,1%) = 4,47

51

25

26

27

28

29

30

31

32

33

G.A

.%

Nutrileaf Ferticare Calmax Media/Av erage

Fertilizant/Fertilizer

Influenţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor prunului,


Cele mai eficiente fungicide în cazul gradului total de atac al

bolilor la prun s-au dovedit a fi tiofanat metil, vinclozolin şi clorotalonil.

Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la variantele tratate cu ditianon,

folpet şi dimetamorf+mancozeb.

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli

ale prunului, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr.

crt.

Factorul D

(fungicid)

Grad

de atac

(%)

% faţă

de

martor

Diferenţa

faţă de

martor

Semnificaţia

diferenţei

Testul

Duncan

1. Media 28,50 100,00 0,00 - -

2. Mancozeb 14,09 49,44 -14,41 000 A

3. Captan 15,64 54,88 -12,86 000 A

4. Tiofanat metil 9,19 28,50 -19,31 000 A

5. Ditianon 22,43 78,70 -6,07 0 B

6. Clorotalonil 13,52 47,44 -14,98 000 A

7. Tebuconazol 14,47 50,77 14,03 000 A

8. Folpet 21,84 76,63 -6,66 0 B

9. Dimetamorf+

mancozeb 18,74 65,75 -10,03 00 AB

10. Vinclozolin 12,36 43,37 -16,14 000 A

11. Fertilizat-

netratat 87,68 307,65 59,18 *** C

12. Nefertilizat-

netratat 96,25 337,72 67,75 *** D

DL (p 5%) = 4,38 DL (p 1%) = 8,37 DL (p 0,1%) = 11,59

52

0

15

30

45

60

75

90

Mancozeb Captan Tiofanat metil Dithianon Clorotalonil Tebuconazol Folpet Dimetomorf+

mancozeb

Vinclozolin Fertilizat-

netratat

Nefertilizat-

netratat

Tratament/Treatment

%

Grad atac total/Total atack degree Media/Average

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli

ale prunului

5.4. ANALIZA DE REGRESIE MULTIPLĂ

În vederea cuantificării interacţiunii dintre fertilizare, tratamente

cu fungicide şi gradul de atac al maladiilor specifice lăstarilor, frunzelor,

fructelor şi florilor (monilioza şi pătarea roşie a frunzelor) la patru soiuri

de prun (Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley, Tuleu timpuriu) în trei ani

succesivi (2007, 2008 şi 2009), s-a aplicat analiza de regresie multiplă.

Aceasta a permis calculul coeficienţilor de corelaţie multiplă (r) la

pragurile de semnificaţie aferente (p), precum şi a dreptei de regresie

(Y). Prelucrările statistice s-au realizat cu programul STATISTICA v.

7.0. S-a luat în calcul interacţiunea dintre fertilizare, tratamentele cu

fungicide şi gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra florilor,

lăstarilor şi fructelor de prun, precum şi pătarea roşie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum) la soiurile Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi

Tuleu timpuriu în trei ani succesivi - 2007, 2008 şi 2009.

Pentru toate soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii

experimentali, au fost înregistraţi coeficienţi de corelaţie multiplă între

gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra fructelor de prun,

foarte puternici (0,999 – 0,893), pozitivi, majoritatea la praguri de

semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei

(Monilinia spp.) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Dreapta de regresie ne permite predicţia gradului de atac global în

diverse condiţii de tratament şi fertilizare, dacă se cunosc valorile medii

înregistrate în condiţii de fertilizare în lipsa şi prezenţa tratamentelor cu

cele 9 fungicide luate în studiu.

53

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.)

asupra fructelor de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat,

Stanley şi Tuleu timpuriu în anii 2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de

fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de corelaţie

multiplă, r

Dreapta

de regresie p

Soiul Anna Spath

1 – 2 – 3 2007 3 0,995 Y = 11,662 +

0,834X1 - 0,170X2 0,062

4 – 5 – 6 2008 3 0,999 Y = 22,635 +

1,693X1 - 0, 054X2 0,006

7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 14,537 +

0,696X1 - 0,027X2 0,014

Soiul Gras ameliorat

10 – 11 –

12 2007 3 0,999

Y = 13,204 +

0,824X1 - 0,031X2 0,007

13 – 14 –

15 2008 3 0,982

Y = 12,641 +

0,790X1 - 0,231X2 0,120

16 – 17 –

18 2009 3 0,955

Y = 24,728 +

1,347X1 – 0,274X2 0,191

Soiul Stanley

19 – 20 –

21 2007 3 0,998

Y = 23,216 +

2,166X1 - 0,333X2 0,033

22 – 23 -

24 2008 3 0,893

Y = 77,178 - 4,913X1

- 5,626X2 0,296

25 -26 - 27 2009 3 0,929 Y = 2,036 + 2,305X1

– 2,310X2 0,240

Soiul Tuleu timpuriu

28 – 29 –

30 2007 3 0,998

Y = 11,734 +

0,910X1 - 0,155X2 0,036

31 – 32 –

33 2008 3 0,972

Y = 6,800 + 1,168X1

+ 0,972X2 0,149

34 – 35 –

36 2009 3 0,999

Y = 13,874 +

0,781X1 – 0,271X2 0,023

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat –

netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 –

GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA pentru

nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat –

tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat: 10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru

fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA pentru nefertilizat,

netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008;

16 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA

pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 –



54

tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009;

27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru nefertilizat,



pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 35 – GA pentru

fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Se poate aprecia influenţa aplicării fungicidelor ce are drept

consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac. Aceasta reiese

din analiza dreptei de regresie, în care coeficientul numeric al termenului

X2 corespunzător influenţei tratamentelor înregistrează numai valori

negative (0,031 ÷ 5,626).

Analiza de regresie multiplă aplicată pentru gradul de atac al

moniliozei (Monilinia spp.) asupra florilor de prun, în cazul tuturor

soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, a

evidenţiat coeficienţi de corelaţie multiplă, foarte puternici (0,999 –

0,830), pozitivi, majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se

consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) în condiţii de

nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are

drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform

valorilor coeficientului numeric al termenului X2 corespunzător

influenţei tratamentelor care înregistrează numai valori negative (0,013 ÷

2,383).

Gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra lăstarilor de

prun, în cazul tuturor soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi anii

experimentali, a evidenţiat coeficienţi de corelaţie multiplă, foarte

puternici (0,998 – 0,954), pozitivi, majoritatea la praguri de semnificaţie

p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.)

în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are

drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform

valorilor coeficientului numeric al termenului X2 corespunzător

influenţei tratamentelor care înregistrează numai valori negative (0,162 ÷

2,602).

Gradul de atac al pătării roşii asupra frunzelor de prun (Polystigma

rubrum) la toate soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii

experimentali, a fost puternic corelat, fapt demonstrat de valoarea

coeficienţilor de corelaţie multiplă foarte puternici în majoritatea

cazurilor (0,998 – 0,843), majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05,

dacă se consideră gradul de atac al pătării roşii a frunzelor de prun

55

(Polystigma rubrum) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă

dependentă.

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei (Monilinia spp.)

asupra florilor de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley

şi Tuleu timpuriu în anii 2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi

tratament

Specificare Anul n Coeficientul de corelaţie

multiplă, r

Dreapta

de regresie

p

Soiul Anna Spath

1 – 2 – 3 2007 3 0,821 Y = 9,016 + 0,338X1

- 0,018X2

0,386

4 – 5 – 6 2008 3 0,864 Y = 18,699 +

9,581X1 - 0,136X2

0,412

7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 13,40 + 0,610X1

- 0,045X2

0,026


10 – 11 –

12

2007 3 0,830 Y = 4,446 + 1,239X1

- 0,845X2

0,376

13 – 14 –

15

2008 3 0,993 Y = 8,105 + 1,326X1

- 0,193X2

0,072

16 – 17 –

18

2009 3 0,989 Y = 0,937 + 1,165X1

– 0,171X2

0,092

Soiul Stanley

19 – 20 –

21

2007 3 0,999 Y = 15,002 +

0,682X1 - 0,014X2

0,006

22 – 23 -

24

2008 3 0,999 Y = 21,239 +

1,741X1 – 0,013X2

0,004

25 -26 - 27 2009 3 0,974 Y = 5,447 + 1,388X1

– 0,616X2

0,142


28 – 29 –

30

2007 3 0,968 Y = 15,057 +

0,802X1 - 0,926X2

0,159

31 – 32 –

33

2008 3 0,994 Y = 3,067 + 1,201X1

- 0,152X2

0,063

34 – 35 –

36

2009 3 0,967 Y = 13,597 +

3,389X1 – 2,383X2

0,161








56











Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a pătării roşii asupra frunzelor de

prun (Polystigma rubrum) aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat,

Stanley şi Tuleu timpuriu în anii 2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de

fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de

corelaţie multiplă, r

Dreapta

de regresie p

Soiul Anna Spath

1 – 2 – 3 2007 3 0,711 Y = 19,792 +

12,523X1 – 2,761X2 0,495

4 – 5 – 6 2008 3 0,996 Y = 0,428 +

1,319X1 - 0, 507X2 0,050

7 – 8 – 9 2009 3 0,951 Y = 17,195 +

1,897X1 – 4,019X2 0,199


10 – 11 –

12 2007 3 0,854

Y = 32,029 +

0,767X1 – 9,401X2 0,347

13 – 14 –

15 2008 3 0,972

Y = 3,741 +

4,442X1 – 3,963X2 0,150

16 – 17 –

18 2009 3 0,902

Y = 12,105 +

1,866X1 – 12,851X2 0,284

Soiul Stanley

19 – 20 –

21 2007 3 0,843

Y = 2,229 +

0,104X1 - 0,071X2 0,361

22 – 23 -

24 2008 3 0,998

Y = 6,709 +

0,870X1 – 0,428X2 0,039

25 -26 - 27 2009 3 0,993 Y = 5,501 +

6,400X1 – 0,402X2 0,074


28 – 29 –

30 2007 3 0,849

Y = 5,933 +

0,998X1 - 0,436X2 0,354

31 – 32 –

33 2008 3 0,975

Y = 2,818 +

0,537X1 + 0,231X2 0,142

34 – 35 –

36 2009 3 0,939

Y = 10,419 +

2,022X1 – 0,958X2 0,223

57


















S-a obţinut, însă o excepţie, pentru coeficientul de corelaţie

multiplă între gradul de atac înregistrat în condiţii de netratare şi

nefertilizare – fertilizare şi lipsa tratamentelor – fertilizare în prezenţa

tratamentelor, în anul 2007 la soiul Anna Spath, pentru care s-a

înregistrat un coeficient de corelaţie multiplă moderat, respectiv r =

0,711.

Şi în acest caz, dreapta de regresie demonstrează că aplicarea

fungicidelor are drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de

atac, confom valorilor coeficientului numeric al termenului X2

corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează numai valori

negative (0,071 ÷ 12,851).

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Cadrul natural al judeţului Sălaj şi valorile medii multianuale ale

factorilor climatici oferă condiţii optime pentru cultura prunului

mai ales în bazinele considerate cu tradiţie în acest domeniu.

Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare

rezultatele prezentate în această teză de doctorat sunt în

concordanţă cu un patosistem în care să se prezinte relaţiile

dintre planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care

sunt influenţate de diverse componente ale mediului ambiant.

În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat

cercetările condiţiile climatice au înregistrat abateri evidente

superioare faţă de medie în privinţa temperaturii şi mai puţin

58

evidente faţă de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce

priveşte precipitaţiile.

Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei

(Monilinia spp), anul 2008 a fost cel mai favorabil în ceea ce

priveşte atacul asupra florilor, lăstarilor şi fructelor,

înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se remarcă faptul că

în anul 2008 soiul Stanley a avut gradul de atac cel mai ridicat

(12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de altfel

se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie.

Aceeaşi tendinţă se constată şi la celelalte trei soiuri studiate,

atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul 2008 (diferenţe

distinct semnificativ pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007

(diferenţe distinct semnificativ negative).

Patogenul vegetal Polystigma rubrum f.c. Polystigmina rubra s-a

manifestat la valori maxime în condiţiile anului experimental

2008, gradul de atac pe frunze ajungând până la valori de

25,67%.

Referitor la rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei

(Monilinia spp.) pe flori s-a constatat că cel mai sensibil soi este

Stanley iar cel mai rezistent este soiul Gras ameliorat. Pe lăstari

şi fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar

cel mai sensibil soiul Gras ameliorat respectiv Tuleu timpuriu.

Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum) s-a dovedit a fi soiul Stanley în timp ce

soiul sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul Anna

Spath.

Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009,

soiul Tuleu timpuriu s-a dovedit a fi mai sensibil la atacul

agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie), urmat de

soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.

În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid)

rezultatele au fost nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ

efect pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în cazul reducerii

gradului de atac la monilioză (Monilinia spp.), respectiv a

fertilizantului Ferticare în cazul atacului de pătare roşie a

frunzelor de prun (Polystigma rubrum).

În urma rezultatelor obţinute în cazul fertilizării foliare asupra

gradului total de atac, al principalelor boli ale prunului s-a

constatat rezultate satisfăcătoare s-au obţinut în cazul fertilizării

cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax. Gradul de atac cel

59

mai mare s-a înregistrat în anul 2008 (11,70%) urmat de anul

2009 (10,37%) şi anul 2007 (7,68%).

Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei

(Monilinia spp.), se remarcă o eficacitate mare în fiecare an

experimental, în cazul produselor sistemice pe bază de tiofanat

metil şi vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La

variantele tratate cu substanţe pe bază de ditianon şi folpet,

rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare.


(Polystigma rubrum), în cei trei ani de experienţă condiţiile

climatice au influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul 2009

s-a înregistrat cel mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul

2007 cu 5,55% şi anul 2008 cu un grad de atac de 6,71%.


clorotalonil şi ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut

la cele tratate cu vinclozolin şi dimetamorf+mancozeb.

Programul de combatere chimică integrată trebuie adaptat la

situaţia fiecărei livezi în parte în funcţie de sensibilitatea şi

rezistenţa soiurilor faţă de boli şi unii dăunători, de evoluţia

biologică a patogenilor şi dăunătorilor, de PED şi de condiţiile

climatice.

În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că, pentru

protecţia acestei specii pomicole, printr-o monitorizare corectă a

agenţilor patogeni se poate aplica un sistem integrat de protecţie

obţinându-se fructe sănătoase şi nepoluate sau cu puţine

reziduuri toxice.

În general, un număr de 8-10 tratamente chimice, asociate cu

igiena culturală şi cu respectarea tehnologiilor de cultură a

prunului, asigură combaterea eficace a bolilor şi dăunătorilor. Se

asigură astfel producţii de fructe susţinute an de an, şi venituri

băneşti ce creează beneficii.

Pomicultorilor se recomandă cunoaşterea stării fitosanitare a

fiecărei plantaţii de prun şi aplicarea unei scheme de combatere

integrată cu toate elementele sale constitutive: igienă fitosanitară,

aplicarea corectă a tehnologiei culturii, cultivarea de soiuri

rezistente, monitorizarea evoluţiei patogenilor, aplicarea

combaterii chimice numai la avertizare şi cu produse

fitofarmaceutice adecvate, măsuri de carantină fitosanitară,

înfiinţarea de plantaţii numai cu material certificat.

60

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. ARDELEAN M., 2005, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Editura

AcademicPres, Cluj – Napoca.

2. ARDELEAN M.. 2005, Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi

medical veterinare, Editura AcademicPres, Cluj – Napoca.

3. BOBEŞ I., 1983, Atlas de fitopatologie şi protecţia ecosistemelor, Editura

Ceres, Bucureşti.

4. BOBEŞ I., AL. LAZĂR, I. COMES, A. DRĂCEA, M. HATMAN, 1977,

Fitopatologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

5. BUNESCU V.. G. MIHAI, H. BUNESCU, I. MAN, 2005, Condiţiile ecologice

şi solurile din Podişul Transilvaniei, Editura AcademicPres, Cluj – Napoca.

6. CEPOIU N., 2004 Pomicultură aplicată, Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti.

7. COCIU V., 1993, Caisul, Editura, Ceres, Bucureşti.

8. DRĂGĂNESCU E., E. MIHUŢ, 2005, Cultura speciilor pomicole, Editura

Waldpress, Timişoara.

9. FLORIAN V., 1994, Fitopatologie generală, Tipo Agronomia, Cluj – Napoca.

10. FLORIAN V., 2001, Fitopatologie generală, Editura Poliam, Cluj-Napoca.

11. FLORIAN V., CARMEN BOARIU, 1990, Lucrări practice de fitopatologie,

Tipo Agronomia, Cluj – Napoca.

12. FLORIAN V., CARMEN BOARIU, 1992, Lucrări practice de fitopatologie,

Tipo Agronomia, Cluj – Napoca.

13. FLORIAN V., I. OROIAN, 2002, Diagnoza bolilor infecţioase la plantele de

cultură, Editura Poliam, Cluj – Napoca.

14. HATMAN M., I. BOBEŞ, AL. LAZĂR, C. GHERGHIŞ, 1989, Fitopatologie,

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

15. MAXIM A., M. ISAC, I. ZAGRAI, J. PAPP, 2002, Virusologie pomicolă,

Editura Ceres, Bucureşti.

16. MICHAILIDES T. J., M. ZHONGHUA, D. P. MORGAN, 2007,

www.ucee.ucdavis.edu

17. MITRE V., 2001, Pomicultură Specială, Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca.

18. OROIAN I., V. FLORIAN, L. HOLONEC, 2006, Atlas de fitopatologie,

Editura Academiei Române, Bucureşti.

19. PÂRVU M., 2000, Ghid practic de Fitopatologie, Editura Presa Universitară

Clujană, Cluj – Napoca.

20. POP I., 1975, Virusurile şi virozele plantelor, Editura Ceres, Bucureşti.

21. POP I., 1988, Virusurile plantelor horticole şi combaterea lor, Editura Ceres,

Bucureşti.

22. PUIA CARMEN, 2003, Patologie vegetală, Editura Digital Data, Cluj-Napoca.

23. PUIA CARNEN, V. FLORIAN, I. OROIAN, 2003, Fitopatologie. Ghid

practic., Editura Digital Data, Cluj-Napoca.

24. PUIA CARMEN, 2005, Fitopatologie, Patografie. Etiologie, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca.

25. PUIA CARMEN, V. FLORIAN, I.OROIAN, 2003, Fitopatologie – ghid

practic, Editura Digital Data Cluj – Napoca.

26. RĂDULESCU E., C. RAFAILĂ, 1972, Tratat de fitopatologie agricolă,

Volumul IV, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.

61

27. STANA M., V.FLORIAN, I.Gh.OROIAN, 2011, The study of the Climatic

Conditions Influence on the attack Degree of Moniliosis and Red Stain in Plum,

Function of Strain and Fertilizers, ProEnvironment, Vol. 4, no. 7, 87 – 91

28. STANA M., V.FLORIAN, I. Gh. OROIAN, 2011, Study of Interactions between

the Factors Affecting the Moniliosis Attack Degree on Plum Cultures from

Călacea Area, county of Sălaj, ProEnvironment, Vol. 4, no. 7, 92 – 96

29. ŞANDRU D. I., 1996, Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor,

Editura Helicon,Timişoara.

30. ZAGRAI I., M. ARDELEAN, A. MAXIM, L. ZAGRAI, 2001, Cercetări privind

influenţa plum pox asupra producţiei de fructe la diferite soiuri clone şi hibrizi

de prun. Ses. Jub. Facultatea de Horticultură, Iaşi.

31. ZAGRAI I., M. ARDELEAN, M. ISAC, A. MAXIM, ZAGRAI L.,

2001,Experimental rezults onspreading speed of plum pox virus in the tree

crown of several plum cultivars and hibrids, Piteşti – Mărăcineni.

32. ***2004, Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în

România, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Bucureşti.

33. ***2007, Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în

România (completare – actualizare), Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale, Bucureşti.

34. *** Protecţia plantelor, 2001, nr. 41

35. *** Protecţia plantelor, 2005, nr. 57

36. ***www.agf.gov.bc

37. ***www.poliberza.net

38. ***www.pssc.ttu.edu

39. ***www.rhs.org.uk

RESEARCH ON INTEGRATED PROTECTION AGAINST INFECTIOUS...

Documents

Transcript of RESEARCH ON INTEGRATED PROTECTION AGAINST INFECTIOUS...