RELA}II SPORTIVE INTERNA}IONALE - anst.gov.ro International Sports... · Tot `n aceast\ perioad\ a...

$: RELA}II SPORTIVE INTERNA}IONALE - anst.gov.ro International Sports... · Tot `n aceast\ perioad\ a continuat procesul de constituire `n cadrul federa]iilor interna]ionale a organismelor$
RELA}IISPORTIVE

INTERNA}IONALE

213

România este cunoscut\ `n lume ca una dintre]\rile cu un mare poten]ial sportiv. De aproape ojum\tate de secol, sportivii români se num\r\ `n modconstant printre protagoni[tii Jocurilor Olimpice,Campionatelor Mondiale, Campionatelor Europene,ai altor competi]ii interna]ionale desf\[urate `n ]\ri depe toate continentele, f\urind prin m\iestria lor oexcep]ional\ imagine sportiv\ a ]\rii.

Totodat\, România [i-a dovedit voca]ia cons-tructiv\ `n via]a sportiv\ interna]ional\ contribuind ladezvoltarea rela]iilor sportive `ntre na]iuni, la pro-gresul diferitelor domenii ale sportului contemporan,la `nt\rirea unit\]ii mi[c\rii olimpice [i sportiveinterna]ionale. Acest fapt l-a determinat pe pre[edin-tele CIO, Juan Antonio Samaranch, s\ afirme `n 1994c\ „sportivii [i oficialii români au constituit `ntot-deauna un pilon puternic al Mi[c\rii Olimpice”.

AFILIEREA LA ORGANIZA}IILESPORTIVE INTERNA}IONALE

Poten]ialul sportului românesc, dovedit atât `nperforman]ele sportivilor, cât [i `n preg\tirea spe-ciali[tilor care au contribuit la ob]inerea lor, se afl\ labaza dezvolt\rii [i diversific\rii rela]iilor organiza]iilorsportive române[ti cu forurile interna]ionale. Prinaceste rela]ii s-a `nlesnit posibilitatea de integrare aorganismelor sportive române[ti `n structurile spor-tive interna]ionale existente [i de participare la

activit\]ile acestora, precum [i dezvoltarea leg\turi-lor cu organismele sportive din diferite ]\ri.

O condi]ie sine qua non pentru realizarea acestuideziderat a fost afilierea structurilor constituite alesportului românesc la organiza]iile [i federa]iilesportive interna]ionale.

~n anul 2000, organiza]iile [i federa]iile sportivedin România erau afiliate la peste 180 de organiza]ii[i federa]ii sportive interna]ionale [i europene [i laaproximativ 30 de organiza]ii sportive regionale (bal-canice [i ale ]\rilor din bazinul M\rii Negre). Deasemenea, mai mul]i speciali[ti români erau membricu titlul individual `n peste 10 organiza]ii sportiveinterna]ionale profesionale.

Aderarea structurilor sportive din România laorganismele sportive interna]ionale a fost determi-nat\ [i impulsionat\ de apari]ia la sfâr[itul secoluluial XIX-lea [i la `nceputul secolului al XX-lea aorganiza]iilor [i federa]iilor sportive interna]ionale.~n anul 1894, s-a `nfiin]at Comitetul Interna]ionalOlimpic. Acest organism `[i propunea s\ dezvoltemi[carea olimpic\ `n lume [i s\ re`nfiin]eze, `ntr-omanier\ modern\, JO. ~n 1881, s-a constituitFedera]ia Interna]ional\ de Gimnastic\, iar `n 1892,Federa]ia Interna]ional\ a Societ\]ilor de Canotaj [iUniunea Interna]ional\ de Patinaj. Procesul deformare a structurilor sportive interna]ionale acontinuat `n secolul XX, s-a diversificat `n perioadainterbelic\ [i s-a amplificat dup\ cel de-al doilear\zboi mondial.

PARTICIPARE,IMPLICARE,CONLUCRARE

România se afl\ printre primele ]\ri care auaderat la acest fenomen cu puternic impact `n rândulopiniei publice, num\rându-se, totodat\, printrefondatorii unor federa]ii [i organiza]ii sportiveinterna]ionale. Astfel, `n 1907, România s-a al\turat`n calitate de asociat grupului de opt ]\ri care, `nacela[i an, a ini]iat fondarea Uniunii Interna]ionale aFedera]iilor [i Asocia]iilor Na]ionale de Tir; `n 1924Iorgu Arsenie a participat la congresul de `nfiin]are aFedera]iei Interna]ionale de Schi; `n acela[i an IonGudju a semnat actul de constituire a Federa]ieiInterna]ionale de {ah, iar România a fost repre-zentat\ la congresul de constituire a Asocia]ieiInterna]ionale a Presei Sportive; `n 1932, boxerul D. D. Teic\, a participat, la Geneva, la [edin]a deconstituire a Federa]iei Interna]ionale de BaschetAmator; `n 1934, România a semnat actul de fondareal Federa]iei Interna]ionale de Rugby Amator; `n1946, un reprezentant al României s-a num\ratprintre fondatorii Federa]iei Interna]ionale deHandbal; `n 1947, Ion Gruia a participat la Paris lareuniunea de constituire a Federa]iei Interna]ionalede Volei; `n 1952, România a fost reprezentat\ lacongresul de constituire a Federa]iei Interna]ionalede Popice; `n 1968, Mihai Epuran s-a num\rat printrefondatorii Federa]iei Europene de Psihologie aSportului [i a Activit\]ilor Corporale; `n 1973,Adrian Gagea a semnat procesul-verbal de consti-tuire a Societ\]ii Interna]ionale de Biomecanic\; `n1993, Constantin Arghiropol a semnat actul de `nfiin-]are a Uniunii Interna]ionale de Biatlon. De asemenea,Comitetul Olimpic Român a participat la reuniuniledin 1965 [i, respectiv, din 1967 [i 1968, când s-aupus bazele Asocia]iei Comitetelor Na]ionaleOlimpice [i al Asocia]iei Comitetelor Na]ionaleOlimpice din Europa.

~n prima parte a secolului trecut, delega]iiromâne au mai participat la `nfiin]area urm\toarelororganiza]ii interna]ionale cu profil sportiv: Confe-dera]ia Interna]ional\ a Studen]ilor, `n cadrul c\reia afost constituit un departament al sporturilor(Strasbourg, 1918); Consiliul Central al TurismuluiInterna]ional (Paris, 1925); Consiliul Interna]ional deVân\toare (fondat `n 1930).

Printre primele structuri sportive din Româniacare s-au afiliat la forurile interna]ionale de specia-

litate au fost Automobil Clubul Român `n 1905 [iFedera]ia Societ\]ilor de Gimnastic\ din România(1907).

Imediat dup\ constituirea sa `n 1914, ComitetulOlimpic Român a fost recunoscut de CIO.

~ntre deceniile 3 [i 4, procesul de afiliere a fostintens, astfel `ncât, la sfâr[itul anilor patruzeci,structurile sportive na]ionale din România erauafiliate la organiza]iile interna]ionale profilate pe:atletism, aeronautic\, alpinism, automobilism, baschet,bob, box amator, box profesionist, canotaj, c\l\rie,ciclism, fotbal, gimnastic\, haltere, handbal, hocheipe ghea]\, kaiac-canoe, lupte, motociclism, nata]ie,patinaj, popice, radioamatorism, rugby, schi, scrim\,[ah, tenis de câmp, tenis de mas\, tir, turism,vân\toare sportiv\, yachting. De asemenea, Româniaera afiliat\ la Federa]ia Interna]ional\ de Gimnastic\Educativ\, la Confedera]ia Interna]ional\ a Studen]ilor– Departamentul sporturilor, Federa]ia Interna]ional\de Medicin\ Sportiv\, Asocia]ia Interna]ional\ aPresei Sportive, la Uniunea Interna]ional\ a Spor-tului Muncitoresc Socialist [i la alte organiza]ii:MACABI, YMCA [i Telefon Club.

~n perioada care a urmat celui de-al doilea r\zboimondial, s-a reconfirmat afilierea României la vechileorganiza]ii sportive interna]ionale [i s-a realizatafilierea la federa]iile interna]ionale nou constituitede: box, pentatlon modern [i biatlon, volei, popice,judo, sanie, [ah prin coresponden]\, aeromodelism,automobilism, navomodelism, hochei pe iarb\. Deasemenea, institu]iile române[ti de resort s-au afiliatla mai multe organisme [tiin]ifice sau profesionale:Consiliul Interna]ional pentru Educa]ie Fizic\ [i{tiin]a Sportului, Consiliul Interna]ional pentruS\n\tate, Educa]ie Fizic\ [i Recreere, SocietateaInterna]ional\ de Psihologie a Sportului, Asocia]iaInterna]ional\ pentru Informa]ie Sportiv\, Asocia]iaInterna]ional\ a {colilor Superioare de Educa]ieFizic\, Asocia]ia Interna]ional\ pentru Educa]ieFizic\ [i Sport `n rândul Fetelor [i Femeilor, precum[i la unele uniuni sportive departamentale: UniuneaSportiv\ Interna]ional\ a Feroviarilor, ComitetulSportiv Interna]ional al Muncii, Comitetul Interna-]ional al Sportului pentru Surzi, ComitetulInterna]ional al {ahului T\cut [.a.

214

RELA}II INTERNA}IONALE

Tot `n aceast\ perioad\ a continuat procesul deconstituire `n cadrul federa]iilor interna]ionale aorganismelor sportive europene (federa]ii, comitete,uniuni, ligi etc.), proces `nceput `n anii ’20, la carefedera]iile din România au aderat, `n cele mai multecazuri, imediat dup\ `nfiin]area structurilor respec-tive. ~n acest context este de men]ionat c\ hot\râreaprivind `nfiin]area Asocia]iei Europene de Atletisms-a luat la reuniunea Federa]iei Interna]ionale de Atle-tism Amator desf\[urat\ la Bucure[ti la 1 noiembrie1969.

Aderarea României, `n 1956, la Organiza]iaNa]iunilor Unite pentru Educa]ie, {tiin]\ [i Cultur\ acreat condi]ii propice pentru stabilirea de rela]iidirecte `ntre organul de conducere a sportului din ]aranoastr\ [i Direc]ia de Educa]ie Fizic\ [i Sport dincadrul UNESCO.

~n perioada anilor ’60-’70, s-au produs afilieriindividuale la unele organiza]ii sportive interna-]ionale cu profil profesional: Asocia]ia Interna]ional\a Antrenorilor de Atletism, Asocia]ia Interna]ional\ aStatisticienilor de Atletism, Asocia]ia Mondial\ aArbitrilor de Polo, Asocia]ia Interna]ional\ a Antre-norilor de S\rituri `n Ap\, Asocia]ia Interna]ional\ aMedicilor Olimpici, Grupul Latin de Medicin\ Spor-tiv\ din cadrul FIMS, Comitetul Interna]ional pentruSociologia Sportului etc.

Datele statistice din arhiva MTS arat\ c\ `n 1966România era afiliat\ la 45 de organiza]ii [i federa]iisportive interna]ionale, iar `n 1980 – la 70 de astfelde structuri. Dup\ anul 1981, `n condi]iile lipsei defonduri pentru plata cotiza]iilor anuale, o serie deorganisme sportive din România [i-au pierdutcalitatea de membru al unor organiza]ii sportiveinterna]ionale, printre care ISSF, FEPSAC, ICHPER,CISS, ICSC. Totodat\, `n anii ’80, din acesteconsidera]ii nu s-au mai putut face afilieri la alteOrganiza]ii Sportive Interna]ionale.

Dup\ decembrie 1989 s-au creat condi]ii deo-sebit de favorabile pentru integrarea organiza]iilor [ifedera]iilor sportive române[ti `n organismeleinterna]ionale de resort. Organiza]iile care fuseser\nevoite s\-[i suspende activitatea interna]ional\ [i-aurestabilit calitatea de membru, iar structurile sportivenou `nfiin]ate s-au afiliat la forurile interna]ionale deresort: alpinism, badminton, baseball, biliard, box

profesionist, sporturile din categoria artelor mar]iale,bridge, culturism, dans sportiv, fotbal – tenis, fotbalde mas\, go, orientare sportiv\, scrabble, softball,salvamont, sportul pentru to]i, sporturile pentruhandicapa]i. De asemenea, structurile de resort dinRomânia s-au afiliat la Consiliul Interna]ional alSportului Militar, Uniunea Sportiv\ Interna]ional\ aPoli]iilor, Uniunea Sportiv\ a Poli]iilor din Europa,Asocia]ia Interna]ional\ de Istorie [i Statistic\ aFotbalului [.a.

~n plan guvernamental, ca urmare a ader\riiRomâniei la Conven]ia Cultural\ European\ `ndecembrie 1991, Ministerul Tineretului [i Sportuluia fost invitat s\ participe la Conferin]a Mini[trilorEuropeni ai Sportului [i la activitatea ComitetuluiDirector pentru Dezvoltarea Sportului din cadrulConsiliului Europei. Aderarea României la Mi[careafrancofon\ `n 1993 a condus la invitarea MTS laConferin]a Mini[trilor Tineretului [i Sportului din}\rile de Expresie Francez\ [i, implicit, la invitareasportivilor români la Jocurile Francofoniei din 1994,de la Paris, când `ncepea cea de-a doua edi]ie.

INTEGRAREA ~N SISTEMELECOMPETI}IILOR MONDIALE {I

CONTINENTALE

Afilierea structurilor sportive din România laorganismele interna]ionale de profil, inclusiv recu-noa[terea COR de c\tre CIO, au dat posibilitateaforurilor române s\ dezvolte ramurile de sport [iactivitatea competi]ional\ `n conformitate cu regu-lamentele interna]ionale, s\-[i formeze cadre despecialitate (antrenori, arbitri, medici sportivi,cercet\tori [tiin]ifici etc.) [i s\-[i construiasc\ bazesportive regulamentare. ~n felul acesta s-a creat uncadru propice pentru participarea sportivilor românila JO, CM, CE, la alte competi]ii oficiale sau amicalede pe toate continentele, pentru participarea oficialilorromâni la activitatea forurilor sportive interna]ionale.

Integrarea României `n sistemele competi]iilorsportive mondiale s-a produs `ntre anii ’20-’30 aisecolului al XX-lea, dup\ afilierea structurilorsportive din ]ara noastr\ la organismele interna]io-nale corespunz\toare. ~n 1924, România a debutat `n

215

Participare, implicare, conlucrare

mod oficial la JO de Var\, iar `n 1928 – la JO deIarn\, fiind `n continuare o prezen]\ activ\ [i con-structiv\ la aceste mari s\rb\tori sportive ale lumii.Faptul c\ ]ara noastr\ nu a boicotat nici o edi]ie a JOeste o dovad\ `n plus a ata[amentului organismelorsportive din România fa]\ de idealurile olimpice [i demenirea sportului `n lume.

~n deceniile al treilea [i al patrulea, au avut locprimele particip\ri române[ti la CM [i CE pe ramuride sport (box, bob, fotbal, tenis de mas\, hochei peghea]\, lupte greco-romane, scrim\, patinaj artistic,baschet, rugby, atletism, tir), la Olimpiadele de [ah [ila `ntrecerile din cadrul „Cupei Davis” la tenis. ~naceea[i perioad\, sportivii români s-au num\ratprintre protagoni[tii unor mari competi]ii interna]io-nale de avia]ie [i automobilism. ~n anii ’20-’30,sportivii români au stabilit primele recorduri mon-diale (para[utism, zbor cu motor, automobilism), auob]inut primele medalii olimpice (rugby, c\l\rie),primele titluri de campioni mondiali (bob) [i decampioni europeni (box). ~n anul 1932, ca urmare astabilirii mai multor recorduri mondiale, din careunul absolut, para[utista Smaranda Br\escu a fostproclamat\ sportiva num\rul 1 a lumii.

Dup\ al doilea r\zboi mondial (`n special `nce-pând cu anii ’50), România a aderat la `ntregul sistemcompeti]ional interna]ional, care a cunoscut o mareamploare [i diversificare: CM [i CE pentru seniori,juniori [i tineret, Cupe Mondiale [i Europene, com-peti]ii oficiale interdepartamentale, `ntreceri oficialeintercluburi etc. ~n aceast\ jum\tate de secolRomânia a ob]inut rezultate de mare r\sunet pe planinterna]ional: numeroase titluri de campioni olim-pici, mondiali, europeni [i de campioni mondialiuniversitari, recorduri olimpice mondiale [i europenela diferite ramuri sportive, câ[tig\tori ai unor CupeEuropene intercluburi [i de Grand Prix-uri. ~n urmaunor anchete interna]ionale, au fost declara]i cei maibuni sportivi ai lumii: Iolanda Bala[ – atletism(1964-1965); Ilie N\stase – tenis (1972); NadiaCom\neci – gimnastic\, cea mai bun\ sportiv\(1976); gimnasta [i sportiva secolului (1999);Gabriela Szabo – atletism (1999).

~n strâns\ leg\tur\ cu participarea ]\rii noastre lamarile competi]ii interna]ionale oficiale; s-a afirmat o`ntreag\ pleiad\ de arbitri interna]ionali români care

au fost numi]i s\ conduc\ importante competi]ii, inclu-siv finale olimpice, finale ale CM [i CE, `ntreceri dincadrul cupelor europene intercluburi (baschet, bob,box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastic\, haltere,handbal, hochei pe ghea]\, kaiac-canoe, lupte,modelism, patinaj, pentatlon modern, polo, popice,rugby, scrim\, tenis, tir, volei). ~n anul 1988, `nstatistici figurau peste 300 de arbitri interna]ionaliromâni, mai mult de jum\tate din ace[tia având cali-ficarea necesar\ pentru a oficia la JO, CM, CE.

Totodat\, sportivii români s-au prezentat lastartul marilor competi]ii interna]ionale cu caracterdepartamental, regional, dar [i la competi]iiorganizate pe seama unor afinit\]i de cultur\ sau unoralian]e politice `n care s-a g\sit România pe parcursultimpului: Jocurile Sportive Interaliate (1919);Concursurile sportive ale „Micii ~n]elegeri” (1923-1938); JB [i CB (din 1929 pân\ `n zilele noastre);~ntrecerile interna]ionale universitare (din deceniul alpatrulea); „Cupa Europei Centrale” la fotbal [i spor-turile de iarn\ (perioada interbelic\); Olimpiadelemuncitore[ti (anii ’20-’30); „Cupa Dun\rii” – `nce-put\ `n 1940 la fotbal [i reluat\ `n anii ’60 la haltere[i radioamatorism; Jocurile Sportive Macabiste(perioada interbelic\); Concursurile interna]ionaleale cluburilor YMCA (perioada interbelic\); ~ntre-cerile sportive organizate de Departamentul Sportival Uniunii Interna]ionale a Studen]ilor (UIE), inclu-siv cele din cadrul Festivalurilor mondiale ale tine-retului [i studen]ilor (1947-1957); Jocurile MondialeUniversitare („Universiadele”) [i campionatele mon-diale universitare, pe ramuri de sport, organizate deFedera]ia Interna]ional\ a Sportului Universitar`ncepând cu anul 1959, dup\ realizarea, `n 1957, aunific\rii mi[c\rii sportive mondiale studen]e[ti;competi]iile oficiale ale sportivilor feroviari(perioada postbelic\); competi]ii dotate cu „Cupa}\rilor Latine” (`ncepând cu deceniul al [aselea) etc.

~n perioada anilor ’50-’80, sportivii români auparticipat la `ntrecerile rezervate sportivilor din ]\rilesocialiste, care se desf\[urau conform regulamen-telor federa]iilor sportive interna]ionale: spartachia-dele militare organizate prin rota]ie `n ]\rile membresub egida Comitetului Sportiv al Armatelor Prietene(CSAP) cu sediul la Moscova; spartachiadele spor-tivilor apar]inând cluburilor ministerelor de Interne,

216


numite [i „Dinamoviade”; spartachiade ale sportivilorapar]inând cluburilor din sistemul coopera]iei me[te-[ug\re[ti, competi]ii ale cluburilor sindicale. ~naceea[i perioad\, deosebit de util\ a fost participareala concursurile „Prietenia”, organizate pentruechipele reprezentative de juniori din unele ]\risocialiste, `ncepând cu anul 1966, care au contribuitla lansarea pe orbita marii performan]e a numeroasetinere talente. Acest sistem competi]ional a `ncetat s\func]ioneze `n anul 1990, o dat\ cu pr\bu[irea siste-mului politic comunist `n Europa.

Tot `n anii ’50-’80, sportivii români au participatla competi]ii interna]ionale sau serb\ri cultural-sportive ale organiza]iilor sportive muncitore[ti dinAustria (Volksstimme), Finlanda (Uniunea Sportiv\Muncitoreasc\ – TUL), Fran]a (Federa]ia Sportiv\ [ide Gimnastic\ a Muncii – FSGT din 1946 – [i ziarull’Humanité), Italia (Uniunea Italian\ a SportuluiPopular – UISP), iar din anii ’70 – [i la JocurileSportive Hapoel din Israel. De asemenea, ei au parti-cipat, pe baz\ de invita]ii, la unele edi]ii ale sparta-chiadelor cehoslovace [i din URSS.

~ncepând cu anul 1986, sportivii româniparticip\, pe baz\ de invita]ii nominale, al\turi de ceimai buni sportivi ai lumii, la „Jocurile Bun\voin]ei”,competi]ie multisport `ntre SUA [i URSS (Rusia),organizat\ la jum\tatea ciclului olimpic, din patru `npatru ani, prin rota]ie.

O competi]ie recent\ a fost cea denumit\ „ZileleOlimpice ale Tineretului European”, organizat\ subegida COE pentru sporturile de var\ (din 1991, iarpentru sporturile de iarn\ (din 1993). Tinerii sportiviromâni au concurat [i au ob]inut la toate edi]iileacestei competi]ii rezultate de valoare.

Reprezentan]ii sportului românesc au participat[i particip\ `n continuare la o multitudine decompeti]ii organizate `n peste 150 de ]\ri de pe toatecontinentele, realizând pun]i de comunicare cusportivi din toate ]\rile lumii.

~ncepând cu anii ’50, România a fost prezent\ [ila alte manifest\ri interna]ionale: concursuri de desenepentru copii pe teme olimpice [i expozi]ii filateliceolimpice organizate de CIO, festivaluri de filmsportiv, expozi]ii de fotografii [i afi[e sportive etc.

COLABORAREA SPORTIV|REGIONAL|

~n contextul vast al competi]iilor interna]ionale,România a acordat [i acord\ `n permanen]\ o aten]iedeosebit\ `ntrecerilor [i colabor\rii sportive regio-nale. Se poate chiar afirma c\ `n acest domeniuorganismele sportive din ]ara noastr\ au avut un rolde pionierat. ~n luna martie 1922, COR a lansatini]iativa organiz\rii `n toamna aceluia[i an, la Sinaia,a unui „congres olimpic”, la care au fost invita]ireprezentan]i ai comitetelor na]ionale olimpice (CNO)din Cehoslovacia, Grecia, Iugoslavia [i Polonia „`nvederea strângerii rela]iilor sportive ale acestor ]\ri [ia preg\tirii particip\rii la Jocurile Olimpice Interna-]ionale. Reuniunea `[i propunea s\ adopte o deciziereferitoare la organizarea unei „interolimpiade” asportivilor din ]\rile men]ionate [i, totodat\, s\ con-vin\ asupra unor puncte de vedere comune `n leg\-tur\ cu unele probleme actuale ale JO, f\cându-sereferire la programul olimpic [i la no]iunea deamatorism. La solicitarea COR, CIO a comunicatacordul s\u cu aceast\ ini]iativ\.

~n zilele de 23 [i 24 septembrie 1923, s-adesf\[urat la Timi[oara concursul de atletism al„Olimpiadei Micii Antante [i Poloniei”, la care auparticipat delega]ii sportive din Cehoslovacia,Iugoslavia, Polonia [i România. ~n anii urm\tori, con-cursurile „Micii ~n]elegeri” (România, Cehoslovacia,Iugoslavia) sau ale „Micii ~n]elegeri” [i Poloniei(rezervate cu prec\dere sportivilor militari) au avutloc `n ]\rile men]ionate, la unele discipline de var\ [ide iarn\. România a g\zduit concursurile de avia]ie(1928, 1929 [i 1938), schi (1929 [i 1934), fotbal(1933-1934), cros, ̀ not, scrim\ [i patrule c\l\ri (1934),automobilism, motociclism [i box (1937). Ultimelecompeti]ii ale „Micii ~n]elegeri” au avut loc `n anul1938, când alian]a respectiv\ [i-a `ncetat existen]a.

Un loc important `n sistemul competi]iilor regio-nale cu participarea României ̀ l ocup\ Jocurile Balca-nice. Primul concurs balcanic, experimental, de atle-tism a avut loc la Atena (22-29 septembrie 1929), lacare au participat delega]iile sportive din: Bulgaria,Grecia, Iugoslavia [i România. Pe 27 septembrie 1929,la Atena, s-a semnat procesul verbal de constituire a

217


JB, „competi]ie sportiv\ anual\ care va fi organizat\succesiv `n capitalele ]\rilor participante”. ~n afar\ deatletism, `n anii ’30 s-au organizat Jocuri, Cupe sauConcursuri Balcanice la fotbal (din 1929), automo-bilism, ciclism, lupte, motociclism, tir, tenis.

~n 1929, s-a `nfiin]at Comitetul Cupei Balcanicela Fotbal; `n 1930 – Comitetul Sportiv Interbalcanic,devenit ulterior Comitetul Interbalcanic de Atletism;din 1931 – Uniunea Balcanic\ a Ziari[tilor Sportivi;`n 1935 – Comitetul Interbalcanic de tir; `n 1937 –Comitetul Balcanic de lupte; `n 1940 – UniuneaCiclist\ Interbalcanic\. Toate aceste organisme [i-au`ncetat activitatea `n timpul celui de-al doilea r\zboimondial.

~ntrecerile balcanice s-au reluat dup\ r\zboi,când România a g\zduit, `n 1946, competi]iile deschi, volei [i baschet; `n 1947, competi]iile deatletism, box [i unele meciuri de fotbal din cadrul JB;iar `n 1948, unele meciuri de fotbal `n cadrul JB [i alCupei Europei Centrale.

Dup\ o nou\ `ntrerupere (1949-1952) provocat\de continuarea r\zboiului civil din Grecia [i de ac]iu-nile Biroului Informativ al Partidelor Comuniste [iMuncitore[ti `mpotriva Iugoslaviei, JB s-au reluat `n1953, desf\[urându-se competi]ia de atletism. ~n aniiurm\tori, programul `ntrecerilor balcanice a cuprinsmai multe ramuri sportive. ~n anul 1969, se organizauJocuri, Campionate [i „Cupe Balcanice” la 18 ramurisportive, iar un deceniu mai târziu – la 30 de ramuri.Pentru buna desf\[urare a acestor competi]ii, au fostcreate comitete sau secretariate balcanice pe ramuride sport. ~n 1972 s-a inaugurat Balcaniada de mar[ afactorilor po[tali. Colaborarea balcanic\ s-a extins [iasupra altor domenii ale sportului, ca medicinasportiv\, constituindu-se `n 1970 Asocia]ia Balcanic\de Medicin\ Sportiv\. Conferin]a balcanic\ a clubu-rilor na]ionale de automobilism din 1974 a hot\râtorganizarea, `ncepând cu acela[i an, a competi]iilorbalcanice de automobilism (raliuri balcanice).

La 5 februarie 1985, la Atena, reprezentan]i aiconducerilor sportului din Bulgaria, Grecia, Iu-goslavia, România [i Turcia au semnat „Conven]iamini[trilor, reprezentan]ilor lor legali [i a oficialilorsuperiori responsabili cu sportul din ]\rile balcaniceprivind cre[terea valorii Jocurilor Balcanice”. Aceast\conven]ie prevedea 26 de discipline sportive la care

se vor desf\[ura Jocuri, Campionate sau CupeBalcanice: atletism, baschet, box, canotaj, ciclism,echita]ie, fotbal, gimnastic\, haltere, handbal, `not,judo, kaiac-canoe, lupte, polo pe ap\, s\rituri `n ap\,schi, schi nautic, scrim\, [ah, tir, tir cu arcul, tenis,tenis de mas\, volei, yachting. Totodat\, se stabilescgrupele de vârst\ pentru diverse competi]ii, moda-lit\]ile de desf\[urare a `ntrecerilor, m\surile pentrucombaterea dopajului, condi]iile financiare. De ase-menea, s-a hot\rât ca exper]i ai organiza]iilor sportivena]ionale s\ se `ntâlneasc\ anual, prin rota]ie, `n unadin ]\rile participante, pentru examinarea modului `ncare s-au desf\[urat competi]iile balcanice `n anulanterior [i pentru stabilirea calendarului competi]iilor`n anul urm\tor. România a g\zduit reuniunileexper]ilor sportivi din ]\rile balcanice: `n anul 1988la Sinaia, `n anul 1994 la Constan]a [i `n anul 2000 laPoiana Bra[ov.

~n zilele de 1-3 octombrie 1990, la Sofia, [i `n15-17 ianuarie 1999, la Rhodos (Grecia), au avut locnoi conferin]e ale mini[trilor sportului din ]\rilebalcanice, unde s-au convenit m\suri suplimentarevizând cre[terea eficien]ei JB. Documentele adoptatecu aceste ocazii confer\ federa]iilor pe ramuri desport drepturi [i responsabilit\]i sporite `n organi-zarea [i desf\[urarea competi]iilor balcanice. ~n anii’90 s-au constituit asocia]ii sau uniuni balcanice lamajoritatea ramurilor de sport, care au scopul de a seocupa de buna desf\[urare a competi]iilor convenite[i de rezolvarea problemelor referitoare la colabo-rarea balcanic\. ~n 1991 s-a constituit Asocia]iaBalcanic\ de Istorie a Educa]iei Fizice [i Sportului,iar `n 1996 – Uniunea Balcanic\ a Presei Sportive(UBPS).

~n anul 1996 s-a `nfiin]at Asocia]ia ComitetelorNa]ionale Olimpice din Balcani. Printre cele maiimportante realiz\ri ale acestei asocia]ii este orga-nizarea, sub patronajul CIO, a Zilelor Olimpice Bal-canice pentru echipe de juniori sau de tineret. Primaedi]ie a acesti manifest\ri a avut loc `n Bulgaria `n1997, iar a doua edi]ie – `n Fosta Republic\Iugoslav\ a Macedoniei `n anul 2002.

O nou\ competi]ie regional\ ap\rut\ `n zonanoastr\ geografic\ o reprezint\ Jocurile Sportive aleM\rii Negre. Ini]iativa realiz\rii unei astfel de com-peti]ii apar]ine MTS din România (1994) care s-a

218


referit la `ntrecerile pentru „Cupa M\rii Negre” (des-f\[urate `n anii ’70 `ntre ora[ele Constan]a, Istanbul,Odessa [i Varna), [i a propus organismelor na]ionalede conducere a sportului din ]\rile riverane orga-nizarea unei competi]ii sportive `ntre ora[ele port laMarea Neagr\. La 8 mai 1998, mini[trii sportului dinBulgaria, Georgia, Republica Moldova, România,Rusia, Turcia [i Ucraina, `ntruni]i la Istanbul, auaprobat statutul Jocurilor Sportive ale M\rii Negre,competi]ia fiind rezervat\ echipelor na]ionale. Primaedi]ie prev\zut\ s\ se desf\[oare `n Turcia (laTrabzon), `n luna septembrie 1999, a fost anulat\ dincauza cutremurului de p\mânt care a avut loc `n lunaaugust. ~n ultimii ani ai secolului al XX-lea s-au ̀ nfiin-]at primele asocia]ii ale federa]iilor sportive din ]\rilebazinului M\rii Negre (gimnastic\, [ah, yachting).

O form\ recent\ de colaborare sportiv\ regio-nal\ cu participarea României o reprezint\ JocurileInterministeriale de Cr\ciun, manifestare pentruamatori, organizat\ `ncepând cu anul 1991, la careparticip\ delega]ii sportive ale salaria]ilor minis-terelor sportului din Cehia, Croa]ia, Polonia,România (din 1993), Slovacia, Slovenia, Ucraina [iUngaria. De regul\, la manifestare particip\ [ireprezentan]i ai Comisiei Europene [i ai CDDS dinConsiliul Europei. Cu aceast\ ocazie, `ntre delega]iiau loc `ntreceri sportive, schimburi de experien]\ [iconvorbiri bilaterale finalizate cu semnarea unorprotocoale de colaborare.

PREZEN}E CONSTANTE LACONGRESE {I LA ALTE

ACTIVIT|}I OFICIALE ALEFORURILOR SPORTIVE

INTERNA}IONALE

Pe parcursul anilor, reprezentan]i ai organis-melor sportive na]ionale din România au participat lacongresele [i adun\rile generale ale OSI [i FSI lacare forurile române[ti de specialitate sunt afiliate. ~nperioada interbelic\ mai mul]i speciali[ti români auluat parte la congrese interna]ionale de educa]iefizic\ organizate `n ]\ri europene.

Prima participare româneasc\ la congreseleolimpice a avut loc `n 1914 (Paris), dup\ recunoa[-

terea COR de c\tre CIO. În continuare, delega]ii aleCOR au luat parte la toate congresele olimpice careau urmat, România figurând cu rapoarte sus]inute deLia Manoliu la Congresele olimpice din 1973(Varna), din 1981 (Baden–Baden) [i din 1994 (Paris).La cel de al XI-lea Congres Olimpic desf\[urat `n1981, la Baden-Baden, Alexandru {iperco, membrual Comisiei Executive a CIO, a prezentat `n numeleCIO raportul principal la tema „Mi[carea olimpic\ `nviitor”. De asemenea, delega]ii ale COR au fostprezente la toate adun\rile generale ale asocia]iilorCNO (cea mondial\ [i european\).

Delega]ii ale conducerii sportului din Româniaau participat la toate edi]iile Conferin]ei SportiveEuropene, începând cu prima reuniune desf\[urat\ la Viena în 1973. Din partea ]\rii noastre, LiaManoliu a fost raportor oficial [i, respectiv,coraportor la CSE din 1983 (Belgrad) [i din 1985(Cardiff – Marea Britanie).

Reprezentan]i ai conducerii sportului din Româniaau luat parte la cele trei Conferin]e Mondiale aleMini[trilor Sportului (MINEPS), desf\[urate subegida UNESCO `n anii 1976, 1988 [i 1999, iarspeciali[ti români au participat la congresele [tiin]eisportului organizate de CIEPSS cu prilejul JO (`nce-pând cu anul 1964) [i la congrese ale organismelorsportive interna]ionale cu profil [tiin]ific [i medical,`n cadrul c\rora au prezentat comunic\ri [tiin]ificeapreciate de speciali[tii din alte ]\ri.

~n anul 1969, CIEPSS a publicat lista celor maiactive centre de documentare sportiv\ din lume,printre acestea figurând [i Centrul de Cercet\ri {tiin-]ifice [i Documentare Sportiv\ al CNEFS.

Din 1992, reprezentan]i ai MTS iau parte laactivit\]ile organismelor sportive ale ConsiliuluiEuropei, conferin]ele mini[trilor europeni ai spor-tului: 1992 (Rhodos), 1995 (Lisabona), 1998 (Cipru),2000 (Bratislava), 2002 (Var[ovia); reuniunile anualeale CDDS, precum [i la diverse seminare tematice [ischimburi de experien]\ organizate de CDDS, uneledin acestea desf\[urându-se [i `n România. LaConferin]a mini[trilor europeni ai sportului din 1998,Crin Antonescu, ministrul român al Tineretului [iSportului, a fost raportor la tema „Probleme ale eticii`n sport”. Ca urmare a intr\rii `n vigoare (1995) aAcordului de asociere dintre România [i UE

219


(Uniunea European\), reprezentan]ii români parti-cip\ la activit\]ile sportive ini]iate de direc]ia deresort din cadrul Comisiei Europene.

MTS a `ntreprins [i `ntreprinde `n continuaredemersuri constante pentru alinierea legisla]iei româ-ne[ti din domeniul sportului la cea european\. ~ns\[iLegea educa]iei fizice [i sportului adoptat\ de Parla-mentul României `n anul 2000 este redactat\ `n con-formitate cu exigen]ele `n materie ale ConsiliuluiEuropei. Prin Legea nr. 53/1998, România a ratificatConven]ia adoptat\ de Consiliul Europei `n anul1985, privind violen]a [i ie[irile necontrolate ale spec-tatorilor cu ocazia manifest\rilor sportive, `n specialla meciurile de fotbal, iar `n virtutea Legii nr.171/1998, ]ara noastr\ a ratificat Conven]ia `mpo-triva dopajului adoptat\ de Consiliul Europei `n 1989.

MTS a participat la elaborarea [i adoptareaurm\toarelor documente ale conferin]elor mini[triloreuropeni ai sportului: Charta European\ a Sportului,Codul Eticii Sportive [i Rezolu]ia cu privire lacooperarea european\ `n domeniul sportului (1992),Manifestul European asupra tineretului [i sportului,Declara]ia asupra rolului sportului `n societate [iRezolu]ia asupra toleran]ei `n sport (1995), Coduldezvolt\rii durabile a sportului. Un parteneriat `ntresport [i mediul `nconjur\tor (2000).

SPECIALI{TI ROMÂNIALE{I ~N ORGANISME

INTERNA}IONALE DE PROFIL

O contribu]ie important\ la afirmarea sportuluiromânesc în lume au adus-o [i o aduc reprezentan]iino[tri ale[i în organele de conducere [i în comisiileorganiza]iilor sportive interna]ionale. Statisticile arat\c\ din 1899, anul alegerii primului român într-unorganism sportiv interna]ional (prin]ul George Gh.Bibescu, membru al CIO), pân\ la 15 aprilie 2000,peste 330 de speciali[ti români au fost ale[i în dife-rite func]ii, `n peste 100 de Organiza]ii SportiveInterna]ionale [i Federa]ii Sportive Interna]ionale. Înacest interval de timp, României i-au revenit urm\-toarele func]ii importante: dou\ posturi de pre[edin]iai FSI, postul de vicepre[edinte al CIO (1982-1986),trei posturi de pre[edin]i de federa]ii sportive euro-

pene, 33 de posturi de vicepre[edin]i ai unor organis-me sportive interna]ionale, un post de secretargeneral al unei federa]ii interna]ionale, postul dedirector al ATP, 75 de posturi de membri ai comi-tetelor executive ale organismelor sportive interna-]ionale/europene, 3 posturi de directori ai FSI, 40 deposturi de pre[edin]i ai unor comisii ale organismelorsportive interna]ionale/europene, din care 7 posturide pre[edin]i ai comisiilor tehnice ale unor FSI,numeroase alte posturi de vicepre[edin]i, secretarisau de membri ai diverselor comisii.

Pân\ la începutul celui de-al doilea r\zboi mondi-al, România a avut pu]ini reprezentan]i în organismelesportive interna]ionale: prin]ul George Gh. Bibescu,membru al CIO (1899-1901); G. A. Plagino, membrual CIO (1908-1948), generalul P. Vasiliu-N\sturel,ales în 1910 membru al Biroului Federa]iei Europenede Gimnastic\; I. Gudju, membru al FIDE (1924-1935); prin]ul G. Valentin Bibescu, vicepre[edinte(1927-1930), apoi pre[edinte al FAI (1930-1941); A. Keppich, membru al Comitetului (Director) al AIPS(1924-1928); Petre Al. Ghica, membru al Comitetuluidirector al Asocia]iei Interna]ionale a AutomobilCluburilor Recunoscute (anii ’30); G. Caracostea, mem-bru al Comitetului General al FIRA (1934-1939); N. Papagheorghe, membru al Comitetului Directoral AIPS (1936-1939), D. Schussing, membru alFedera]iei Interna]ionale de Handbal Amator (sfâr-[itul anilor ’30, `nceputul anilor ’40). ~n anul 1938,România a fost aleas\ `n Comitetul de urgen]\ alUniunii Interna]ionale de Box, al c\rui membru a fostnumit Alexandru Cantuniari.

Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial [i `n dece-niile care au urmat, organismele na]ionale deconducere a sportului CCFS/CM, UCFS, CNEFS aumanifestat o preocupare sporit\ pentru reprezentarea]\rii în organele de conducere [i în comisiile orga-niza]iilor sportive interna]ionale. Federa]iile sportiveerau îndrumate [i sprijinite s\ participe la activitateadesf\[urat\ de acestea [i s\-[i promoveze reprezentan]iîn organismele respective, cu prec\dere în comiteteleexecutive [i în comisiile tehnice ale federa]iilor spor-turilor olimpice. S-a acordat o aten]ie deosebit\ selec-]ion\rii [i preg\tirii candida]ilor propu[i pentruorganismele sportive interna]ionale, acordându-se prio-ritate speciali[tilor cu o temeinic\ preg\tire profesional\.

220


În acela[i timp, cei ale[i erau sprijini]i s\-[i îndepli-neasc\ obliga]iile care le reveneau. Ca urmare, într-untimp relativ scurt, de la jum\tatea anilor ’60 pân\ la`nceputul anilor ’80 a crescut semnificativ num\rulreprezentan]ilor români ale[i `n organiza]iile sportiveinterna]ionale, cu prec\dere `n organele de condu-cere. Situa]iile statistice întocmite în diferite etapeale perioadei respective au fost elocvente.

~n anul 1966, un num\r de 31 de reprezentan]iromâni f\ceau parte din comitetele de conducere saucomisiile a 23 de organiza]ii sportive interna]ionale.Trei ani mai târziu, în 1969, 40 de speciali[ti românide]ineau 52 de posturi, dintre care 14 de membri aicomitetelor executive [i 4 posturi de pre[edin]i decomisii.

Potrivit raportului prezentat la Conferin]a pe ]ar\a mi[c\rii sportive din 1975, `n acel an, 75 despeciali[ti români f\ceau parte din organismele deconducere sau din comisiile organiza]iilor sportiveinterna]ionale. Ace[tia de]ineau peste 90 de posturi în40 de organiza]ii sportive interna]ionale/europene,între care 19 speciali[ti ocupau 25 de posturi demembri ai comitetelor executive, iar 11 de]ineau 12posturi de pre[edin]i de comisii.

~ntre anii 1978 [i 1981, s-a `nregistrat o foartebun\ reprezentare din punct de vedere calitativ aRomâniei în organismele sportive interna]ionale.Spre exemplu, în anul 1978, un num\r de 75 despeciali[ti români de]ineau peste 100 de posturi(dintre care 26 de posturi de membri ai comitetelorexecutive [i 13 de pre[edin]i de comisii) în 41 deorganiza]ii [i federa]ii sportive interna]ionale. Întreanii ’70-’80, România a de]inut, pe durata mai multormandate, func]iile de membru în comiteteleexecutive ale federa]iilor interna]ionale [i/saueuropene de automobilism, box, bob, gimnastic\,handbal, haltere, lupte, kaiac-canoe, pentatlonmodern, popice, rugby, scrim\, tenis de mas\, [ah,[ah prin coresponden]\, tir, volei, în organismeinterna]ionale influente ca: CIO, ACNOE, CIEPSS,FIMS, IASI, ISSP, FEPSAC, FIEP, FISU, CISS,AIPS. La sfâr[itul anului 1980, România de]inea pre-[edin]ia comisiilor tehnice în [ase federa]ii interna-]ionale: bob, kaiac-canoe, haltere, handbal, pentatlonmodern, popice.

Dup\ anul 1981, România a început s\ piard\pozi]ii importante în organiza]iile sportive interna-]ionale; în 1989, 67 de reprezentan]i români de]ineau76 de posturi în 35 de organiza]ii sportive interna-]ionale; s-a redus la 16 num\rul de români membri aicomitetelor executive [i la 8 num\rul posturilor depre[edin]i de comisii.

~n ultimul deceniu al sec. XX, a crescut vizibilnum\rul reprezentan]ilor români ale[i `n diverse orga-nisme sportive interna]ionale.

La 15 august 2000, peste 95 de speciali[ti dinRomânia defineau mai mult de 120 de posturi `n 58de organiza]ii sportive interna]ionale. La acea dat\,românii de]ineau un post de pre[edinte de federa]ieinterna]ional\ (popice clasice), 2 posturi de pre[e-din]i de federa]ii europene (judo [i aikido), 4 posturide vicepre[edin]i ai organiza]iilor [i federa]iilorinterna]ionale (CIGEPS-UNESCO, aeronautic\,gimnastic\, rugby), 5 posturi de vicepre[edin]i aifedera]iilor europene (box, haltere, kaiac-canoe,goju, karate fudokan), 17 posturi de membri ai comi-tetelor executive ale organismelor interna]ionale/eu-ropene (automobilism, box, box thailandez, haltere,gimnastic\, ju-jitsu-kobudo, pentatlon modern, po-pice, rugby, turism auto, informa]ie sportiv\, medi-cin\ sportiv\, psihologia sportului, sportul pentruhandicapa]i, sport [i s\n\tate, pres\ sportiv\, sportulpentru to]i), 5 posturi de pre[edin]i de comisii (haltere,kick-boxing, rugby, pres\ sportiv\, sport [i s\n\tate),2 posturi de directori ai federa]iilor interna]ionale, custatut de func]ionar interna]ional (nata]ie, scrim\).

Printre numeroasele personalit\]i române[ti careprin `ndelungata lor activitate `n organismele spor-tive interna]ionale au contribuit la progresul sportuluimondial, la consolidarea structurilor acestuia, adu-când totodat\ glorie României, se afl\ `n ordineacronologic\ a alegerii lor, urm\torii:

George A. Plagino (1876-1949), membru alCIO pentru România `n perioada 1908-1948, vicepre-[edinte al Consiliului Interna]ional de Vân\toare(CIC) `n anii ’30. A contribuit la promovarea spor-tului [i olimpismului `n România [i la consolidarearela]iilor dintre COR [i CIO. ~n anul 1919, `n numeleCOR a prezentat la CIO propunerea privind introdu-cerea rugby-ului `n programul JO, propunere care a

221


fost acceptat\. A fost distins cu medalia de aur aFran]ei pentru Sport [i Educa]ie Fizic\.

George Valentin Bibescu (1880-1941), pre[e-dinte al FAI (1930-1941), vicepre[edinte al FAI(1927-1930). A fost cel mai longeviv pre[edinte alFAI. Din ini]iativa sa, FAI a adoptat mai multem\suri [i facilit\]i menite s\ duc\ la dezvoltareasporturilor aeronautice în lume, care implicit au con-tribuit la impulsionarea construc]iilor de aeronave.Datorit\ lui G.B. s-au organizat numeroase raiduriaeriene continentale [i intercontinentale, unele avândpunctul de plecare din România, care au contribuit lapopularizarea avia]iei `n lume stimulând, totodat\,dezvoltarea sporturilor aviatice `n multe ]\ri. A ob]i-nut permisiunea de a organiza `n România Conferin]ageneral\ a FAI, `n anul 1931. A fost distins cuOrdinul Fran]ei „Legiunea de Onoare”.

Grigore Caracostea (1886-1956), membru alComitetului General al FIRA din 1934 (anul fond\riiFIRA) pân\ `n 1939. A participat la elaborareaprimului statut al FIRA. Congresul FIRA din 1936 aaprobat propunerea sa de a organiza CE de rugby,care se va desf\[ura dup\ regulamentul elaborat deacesta. ~n 1938 au avut loc la Bucure[ti CE de rugby[i al IV-lea congres al FIRA. A fost distins cu Ordinul„Legiunea de Onoare” [i cu medalia de aur a Fran]eipentru Sport [i Educa]ie Fizic\.

Alexandru {iperco (1920-1998), membru alCIO pentru România (1955-1998), membru al Comi-siei Executive a CIO (1979-1986), vicepre[edinte alCIO (1982-1986), pre[edinte al Biroului Mi[c\riiOlimpice (1987-1998), membru a mai multor comi-sii ale CIO. În perioada 1951-1961 a fost vicepre[e-dinte al FIVB. În cadrul CIO a avut o activitatebogat\ fiind remarcat, totodat\, ca un talentat nego-ciator. Ca vicepre[edinte al CIO a coordonat, printrealtele, rela]iile CIO cu CNO [i cu organiza]iile exte-rioare mi[c\rii olimpice, fiind [i membru al Con-siliului pentru decernarea „Ordinului Olimpic”. Lasesiunea CIO de la Mexico City din 1968 a fostnumit pre[edinte al Comisiei mixte CIO-CNO pentruamatorism, având misiunea de a elabora un nou textal Regulii nr. 26 privind amatorismul. Noul text alacestei reguli a fost aprobat de sesiunea CIO din1971. Ca membru al Comisiei CIO pentru revizuireaChartei Olimpice în perioada 1982-1990, a contribuit

la definitivarea [i redactarea noului text al CharteiOlimpice, care a fost aprobat de sesiunea CIO din1990. La sfâr[itul anilor 70 este desemnat de CIO s\negocieze reintegrarea R. P. Chineze în mi[careaolimpic\. Dup\ tratative purtate la Bucure[ti, Beijing[i la sediul CIO s-a ajuns la în]elegerea aprobat\ deCIO `n anul 1979, în baza c\reia s-au restabilitdrepturile R. P. Chineze în mi[carea olimpic\, în timpce organismele sportive din Taiwan pot participa laîntrecerile olimpice [i interna]ionale sub denumireade „Taiwanul chinezesc”. A negociat acordul dintreCIO [i UNESCO, semnat `n 1984. ~n numele CIO,Al. {. a mediat tratativele dintre Comitetul de Orga-nizare a celei de-a XXIV-a edi]ii a JO de var\ din1988 de la Seul [i CNO al R. P. D. Coreene, având cascop atragerea acestuia din urm\ la sprijinirea edi]ieirespective a JO [i la participarea sportivilor nord-coreeni la aceste Jocuri. A r\spuns de publicareaoperelor lui Pierre de Coubertin, ap\rute subauspiciile CIO `n anul 1986. A f\cut parte din Comi-tetul Interna]ional de preg\tire a celui de-al XII-leaCongres Olimpic (Paris, 1994) [i din Comisia CIOde studiere a documentelor celui de-al XII-leaCongres Olimpic.

Gavril\ Barani (1915-1997), prim-vicepre[e-dinte al Uniunii Interna]ionale de Tir (1960-1990),membru al Comitetului Executiv al UIT din 1955,pre[edinte fondator al CET (1969-1988). Membru deonoare al UIT (1990-1998), pre[edinte de onoare alCET (1988-1998). A contribuit la perfec]ionareastatutului UIT. A fost ini]iatorul introducerii cerce-t\rii [tiin]ifice, medicale [i psihologice în tirulsportiv de performan]\. A organizat mai multe con-grese [tiin]ifice mondiale pe aceste teme, primulcongres având loc la Bucure[ti în 1970. Este autorulpropunerii de introducere a probelor feminine de tirîn programele JO, CM [i campionatelor continentale,cu clasamente separate pentru b\rba]i [i femei. Aavut o contribu]ie important\ la dezvoltarea [i desf\-[urarea activit\]ii de tir sportiv în Europa, num\-rându-se printre ini]iatorii organiz\rii CE de tir. Afost pre[edinte sau membru al juriilor concursurilorde tir la JO din perioada 1956-1988, la toate edi]iileCM din aceea[i perioad\, exceptând pe cea din 1978,[i la toate edi]iile CE din timpul mandatului depre[edinte al CET. A fost distins cu Ordinul Olimpic

222


al CIO (1986) [i cu „Crucea Albastr\” a UIT, cea maiînalt\ distinc]ie a UIT.

Ioan Kunst-Gherm\nescu (1925-1997), mem-bru al Consiliului IHF (1972-1992), membru alComisiei tehnice a IHF (1956-1972), apoi pre[edinteal Comisiei tehnice de antrenori (1972-1992),membru de onoare al IHF (1992-1997). A fost unadin cele mai mari personalit\]i ale IHF, contribuind ladefinirea concep]iei de joc `n handbal [i a strategieiacestei federa]ii pe termen mediu [i lung. A avutmerite deosebite `n evolu]ia tehnico-tactic\ ahandbalului mondial. A fost desemnat de IHF s\realizeze filme privind tehnica [i tactica jocului dehandbal, precum [i filme de arbitraj pe care IHF le-apus la dispozi]ia federa]iilor na]ionale afiliate. A fostnumit delegat tehnic sau membru al juriilor la JO dinperioada 1972-1992 [i la mai multe edi]ii ale CM.Este autorul a numeroase lucr\ri destinate handba-lului, multe dintre ele fiind traduse în diverse limbistr\ine. A condus cursuri de perfec]ionare a antre-norilor în mai multe ]\ri ale lumii. În anul 1990 a fostdistins cu „Ordinul Olimpic” al CIO.

Sever D\ne] (1926-2001), membru al Consi-liului Federa]iei Interna]ionale de Tenis de Mas\(1971-1983), membru al Comitetului ETTU (1964-1982), membru (1959-1965), apoi pre[edinte alComisiei de juniori a ITTF (1973-1979), membru(1958-1972), apoi pre[edinte al Comisiei de juniori aETTU (1972-1982), membru al altor comisii aleITTF începând cu anul 1956. A contribuit la îmbu-n\t\]irea statutelor [i regulamentelor celor dou\federa]ii [i la perfec]ionarea sistemului competi]ionaloficial. A fost membru al juriilor la mai multe edi]iiale CM [i CE de tenis de mas\.

Alexandru Teodorescu (1917-2002), membrusuccesiv al Comisiei de statute a LIHG [i membru alComisiei de statistic\ a IIHF (fost\ LIHG) `n peri-oada 1956-1990. A contribuit la perfec]ionarea statu-tului LIHG/IIHF [i la elaborarea metodologiei pentrustabilirea indicatorilor statistici ai IIHF pentrudesf\[urarea activit\]ii de hochei pe ghea]\. Estespecialistul care a sus]inut c\ hocheiul pe ghea]\ aap\rut în Europa, argumenta]ia sa fiind men]ionat\ înmonografia lui Karl Adolf Scherer, 1908-1978. 70years of LIHG/IIHF, ap\rut\ la München în anul 1978.

Nicolae Navasart (1929-1984), membru alBiroului FIC (1960) [i pre[edinte al Comisiei pentrucursele în linie (tehnice) a FIC (1972-1984), fiindapreciat pentru activitatea depus\ în fruntea acesteicomisii. A fost delegat tehnic al FIC la JO din 1968,1972, 1976 [i 1980 [i la toate edi]iile CM [i CE dinperioada mandatului de pre[edinte al Comisieitehnice. A condus delega]iile FIC pentru omologareapistelor de kaiac-canoe pentru JO din 1964, 1968,1972, 1976, 1980 [i 1984 [i a formulat instruc]iunitehnice pentru amenajarea pistei de kaiac-canoepentru JO din 1988, de la Seul. A contribuit la per-fec]ionarea statutului [i regulamentului FIC. Acondus cursuri de perfec]ionare a antrenorilor înnumeroase ]\ri.

Petre Foc[eneanu (1929-2000), vicepre[edinteal Comitetului Director al FIBT (1976-1984), pre[e-dinte al Comisiei sportive a FIBT (1976-1984),membru al acestei comisii din anul 1968. ~ntre 1961-1978 a fost membru al unor comisii ale FIS. A`ndeplinit func]ia de pre[edinte al juriului `ntrecerilorde bob la JO de Iarn\ din 1968, 1976 [i 1980, la maimulte edi]ii ale CM [i CE. A contribuit la perfec-]ionarea statului [i regulamentului FIBT.

Ion Cornianu (1927-1992), membru al BirouluiFILA (1962-1992), vicepre[edinte al FILA (1978-1982), pre[edinte al Comisiei de antrenori a FILA(1972-1992), membru al altor comisii ale FILA. Acontribuit la perfec]ionarea regulamentului FILA, pebaza concluziilor unor cercet\ri [tiin]ifice, [i la elabo-rarea Programului FILA de dezvoltare a luptelor înlume. A fost desemnat de FILA s\ realizeze maimulte lucr\ri referitoare la procedeele tehnice înluptele greco-romane [i la planificarea antrenamen-telor [i competi]iilor, care au ap\rut sub egida FILA[i au fost difuzate în întrega lume. Mai mult de undeceniu a condus {coala Superioar\ de Antrenori aFILA de la Dubrovnik. A condus numeroase cursuride antrenori [i de perfec]ionare a arbitrilor organizatede FILA în diverse ]\ri. A f\cut parte din juriiletuturor edi]iilor JO, CM [i CE din perioada man-datului de membru al Biroului FILA.

Gabriel Cherebe]iu (1935), membru al Comi-siei de documentare [i de cercet\ri [tiin]ifice a FIVB(1963-1971), pre[edinte al Comisiei medicale a FIVB(1972-1988), director tehnic al FIVB (1988-1991). A

223


stimulat efectuarea pe plan interna]ional a unor cer-cet\ri [tiin]ifico-medicale în voleiul de performan]\,fiind el însu[i autorul unor astfel de lucr\ri. A f\cutparte din juriile mai multor edi]ii ale JO [i CM.

Alexe Nicu (1927), membru al ComitetuluiExecutiv al IASI (1963-1985), pre[edinte al Comi-siei de terminologie a IASI (1963-1981). Estecoautor al propunerii privind înfiin]area unei b\ncide date pentru literatur\ sportiv\, elaborat\ la o reu-niune UNESCO în anul 1979 împreun\ cu S. Lache-nicht (Germania) [i Jan Broekhoff (SUA). Ca urmarea accept\rii acestei propuneri, banca de date func]io-neaz\ pe lâng\ CIEPSS începând din anul 1984. Esteautorul mai multor lucr\ri [tiin]ifice publicate `n ]ar\sau prezentate la congrese [i simpozioane interna]io-nale. Sub îngrijirea sa, s-a elaborat lucrarea Termi-nologia educa]iei fizice [i a sportului, în [ase limbi,ap\rut\ la Bucure[ti, în anul 1973. Din ini]iativa sa,în anul 1981, la Snagov s-a organizat cel de al VII-leaCongres al IASI.

Ladislau Szöcs (1929), vicepre[edinte alWNBA/NBC (1982-1998), membru al PrezidiuluiSec]iei Asfalt a FIQ (1972-1982), pre[edinte alComisiei tehnice a Sec]iei Asfalt a FIQ (1972-1982),alegerea ini]ial\ în aceast\ comisie datând din anul1963. Pre[edinte al WNBA NBC din cadrul FIQ(1998-2001), membru al Comitetului Executiv alFIQ (1998-2001). A fost numit pre[edinte saumembru al juriilor tuturor edi]iilor CM [i CE depopice desf\[urate dup\ anul 1972. A contribuit laperfec]ionarea statutului WNBA-NBC, a regula-mentelor competi]iilor oficiale [i a regulamentuluiarbitrilor oficiali. În calitate de pre[edinte al Comi-siei tehnice a participat la omologarea tuturor s\lilorîn care urmau s\ se desf\[oare CM [i CE de popice,precum [i la omologarea materialelor de concurspentru competi]iile oficiale ale FIQ. A fost distins cuinsigna de aur a FIQ.

Petre Ci[migiu (1915), membru al Comitetuluitehnic al UIT (1964-1978). A contribuit `n modsubstan]ial la perfec]ionarea regulamentelor deconcurs ale UIT, `ndeosebi a regulamentelor con-cursurilor la probele de pistol. A fost delegat tehnic alUIT la JO din 1968 [i 1972, membru al juriilor depistoale la JO din 1952, 1960, 1964, 1976 [i la maimulte edi]ii ale CM, delegat tehnic al UIT pentru

omologarea poligoanelor de tir ale JO din 1964,1968, 1972 [i a poligonului pentru CM de tir de laPhönix (Arizona – SUA), din 1970. A publicat maimulte articole în revista de specialitate a UIT. Acondus cursuri de perfec]ionare a antrenorilor în maimulte ]\ri. A fost distins cu medalia de aur a UIT.

Ion Gudju (1897-1984), membru fondator alFIDE (1924). Membru al Comitetului Central alFIDE (1972-1976), participant la activitatea orga-nismelor centrale ale FIDE (1924-1935), membru alComisiei regulilor de joc a FIDE (1964-1982),membru al Comisiei de calific\ri (1970-1980), decande vârst\ al FIDE (1964-1988), membru de onoare alFIDE (1976-1988). A participat la elaborareaprimelor statute [i regulamente ale FIDE [i laperfec]ionarea acestora `n timp.

Florian Covaciu-Ulmeanu (1903-1973), mem-bru al Comitetului Executiv al Federa]iei Interna]io-nale de Medicin\ Sportiv\, vicepre[edinte al FIMS(1968-1973), delegat permanent al Societ\]iiRomâne de Medicin\ Sportiv\ la FIMS (1958-1973).A propus cre[terea contribu]iei FIMS la perfec]io-narea cadrelor medicale na]ionale. A prezentatcomunic\ri la mai multe congrese [i simpozioane [tiin]ifice interna]ionale. Una dintre cele mai repre-zentative lucr\ri, Medicina culturii fizice, a fostpublicat\ la Bucure[ti, `n anul 1965, tradus\ `n limbaspaniol\ (`n Mexic) [i difuzat\ `n numeroase ]\ri dinAmerica Latin\.

Petre Dumitrescu (1911-1991), vicepre[edinteal FIVB (1966-1972), membru al Consiliului deAdministra]ie al FIVB (1966-1977), vicepre[edinteal Comisiei Sportive Europene de Volei (1967-1973).S-a bucurat de un mare prestigiu în FIVB, fiindcoautor al unora din cele mai importante decizii luatede conducerea FIVB în perioada 1966-1977. În anul1976 a fost distins cu Medalia de argint a FIVB pentrudezvoltarea voleiului pe plan mondial [i în ]ar\.

Nicolae M\r\[escu (1937), membru al ATFSdin anul 1966, membru al ITFCA [i al Asocia]ieiEuropene a Antrenorilor de Atletism din anul 1969,membru al Academiei Româno-Americane deEduca]ie Fizic\ [i Sport din anul 1996. Este unul dincei mai cunoscu]i speciali[ti `n domeniul atletismuluipe plan interna]ional, autor al unor lucr\ri statistice [ide antrenament `n atletism. A fost numit delegat

224


tehnic al IAAF la JO din 1992 [i delegat tehnic alAEA la mai multe edi]ii ale CE [i la alte competi]iicontinentale.

Ioan Mure[anu (1925), membru al Consiliuluide Administra]ie al UIPMB (1976-1984), pre[edinteal Comitetului tehnic de pentatlon modern al UIPMB(1980-1988), membru al acestui comitet în perioada1968-1992, membru al Comitetului Executiv al Con-federa]iei Europene de Pentatlon Modern (CEPM),(1991-2000), membru al unor comitete ale UIPM(1992-2000). A fost delegat tehnic al UIPMB la JOdin 1984 [i 1988, la mai multe edi]ii ale CM,pre[edinte sau membru al juriilor la mai multe edi]iiale JO [i CM. A contribuit la perfec]ionarea continu\a regulamentelor tehnice ale concursurilor depentatlon modern ale UIPMB (stabilirea optim\ aordinii probelor de concurs, reducerea treptat\ aduratei meciurilor de scrim\ de la 5 minute la unminut, cât este în prezent, reducerea parcursuluiprobei de c\l\rie etc.). Este autorul unor lucr\ri despecialitate traduse `n limbi str\ine. A scris nume-roase articole cu con]inut tehnic, metodic, organiza-toric [i istoric ap\rute în publica]ii ale UIPMB. Acondus cursuri de perfec]ionare a antrenorilor [iarbitrilor organizate de UIMB în mai multe ]\ri. Înanul 1998 a fost distins cu medalia de aur a UIPMpentru merite deosebite în dezvoltarea pentatlonuluimodern `n lume [i pentru 45 de ani în slujba acestuisport.

Ioan Dr\gan (1930), membru al Comitetuluimedical al FINA, (1968-1992 [i 1996-2000), mem-bru al Comisiei [tiin]ifice a FIMS în perioada 1974-1986, delegat permanent al Societ\]ii Române deMedicin\ Sportiv\ la FIMS din anul 1982, membrude onoare al FIMS din anul 1994. A f\cut parte dincomisiile de control doping la numeroase edi]ii aleJO, CM [i CE de nata]ie. A fost desemnat de FINA s\elaboreze un studiu referitor la afec]iunile ortope-dico-traumatice la înot\tori (studiu aprobat de BiroulFINA în anul 1981). A contribuit la conceperea unorrecomand\ri ale FINA pentru refacere a `not\torilor.A prezentat numeroase comunic\ri [tiin]ifice lacongresele mondiale de medicin\ sportiv\ [i demedicin\ a nata]iei. A f\cut parte din colectivulinterna]ional de autori ai Enciclopediei mondiale demedicin\ sportiv\ (Encyclopedy of Sports Medicine,

Blackwell, Oxford, 1988), editat\ sub auspiciile CIO.A fost distins cu Medalia de aur a FINA.

Mihai Epuran (1923), membru fondator alFEPSAC în anul 1968, membru al Comitetului deConducere al FEPSAC, pre[edinte al Comitetului[tiin]ific (1969-1979), membru al Comitetului deConducere al ISSP (1973-1977), membru al Cole-giului de redac]ie al revistei „International Journal ofSport Psychology” (1977-1981) [i al Colegiului deredac]ie al Anuarului FEPSAC (1997-1998). A con-tribuit la redactarea [i definitivarea statutului [iprogramului [tiin]ific al FEPSAC, la standardizareatestelor psihologice [i la definirea terminologiei înpsihologia sportului. Este autorul a numeroaselucr\ri [tiin]ifice care au fost sus]inute la congrese [isimpozioane interna]ionale de psihologie a sportuluisau au fost publicate în revista „International Journalof Sport Psychology” [i `n culegeri de articole ap\-rute `n: Elve]ia, Germania [i Fran]a.

Laz\r Baroga (1937-2000), membru al Comi-tetului Executiv al Federa]iei Interna]ionale deHaltere `n perioada 1980-2000 (5 mandate consecu-tive), pre[edinte al Comitetului tehnic al IWF (1980-2000, a fost ales membru din 1972), membru alComitetului Executiv al EWF (1969-1995),vicepre[edinte al EWF (1995-2000). A fost delegattehnic al IWF [i pre[edinte de juriu la JO din 1980,1984, 1988, 1992 [i 1996, pre[edinte de juriu la toateedi]iile CM [i CE din perioada 1978-1999. A con-tribuit la perfec]ionarea statutului [i regulamentuluiIWF. A elaborat argumente [tiin]ifice pentru stabi-lirea noilor categorii de greutate la concursurile oficia-le ale IWF. A desf\[urat o vast\ activitate [tiin]ific\[i publicistic\, fiind autorul a numeroase lucr\ri despecialitate publicate în ]ar\ [i str\in\tate. În anul1988 a publicat lucrarea Weightlifting. Fitness for allSports (Haltere. Preg\tire fizic\ pentru toate spor-turile), iar în 1997 lucrarea Guidebook for WeightliftingReferees (Ghidul arbitrilor de haltere), ambele fiindrealizate împreun\ cu Tamas Ajan, secretarul generalal IWF [i ap\rute sub egida IWF. A condus peste 30de cursuri de antrenori sau de arbitri în numeroase]\ri ale lumii. A fost distins cu „Placheta de Aur” [imedalia de aur a IWF pentru merite deosebite îndezvoltarea halterelor în lume. În anul 1996 a fostnominalizat `n „Hall of Fame of Weightlifting”.

225


Gheorghe Guriev (1918-1986), membru alComitetului Executiv al AIBA (1974-1982), vicepre-[edinte al EABA (1970-1986), pre[edinte al Comi-siei de tineret EABA (1970-1986); vicepre[edinte alComisiei de tineret AIBA (1978-1982). A fostmembru al juriilor la JO din 1976 [i 1980, la CM deseniori din 1982, la toate edi]iile CE din perioadamandatului de vicepre[edinte al EABA. A ini]iatorganizarea CM [i CE de box pentru tineret, fiindprincipalul autor al regulamentelor de desf\[urare aacestor competi]ii. A elaborat Norme pentru organi-zarea activit\]ii pugilistice pentru tinerii sub 17 ani,care au fost aprobate de congresele AIBA [i EABAdin 1982. La propunerea sa, AIBA a hot\rât ca `ntimpul meciurilor din cadrul CM [i CE de tineret,sportivii s\ poarte `n mod obligatoriu c\[ti deprotec]ie. Tot la propunerea sa a fost instituit\ „CupaPrieteniei [i a Fair-Play-ului” la CM [i CE de boxpentru tineret, care pentru prima dat\ s-a atribuit laCM tineret din 1985 de la Bucure[ti.

Maria Simionescu (1927), membru al Comi-tetului tehnic feminin al FIG (1972-2000), având 7mandate consecutive. În unele perioade a îndeplinitfunc]ia de prim-vicepre[edinte al acestui comitet(1976-1980), apoi de vicepre[edinte (1980-2000).Din anul 2000 este membru de onoare al FIG. Acontribuit la perfec]ionarea regulamentelor tehniceale competi]iilor FIG [i la stabilirea de c\tre FIG adirec]iilor de dezvoltare a gimnasticii feminine peplan mondial. La cererea FIG a elaborat concep]iaexerci]iilor pe aparate, partitura muzical\ pentru sol[i codul de punctaj la diferite edi]ii ale JO [i CM. Aoficiat ca membr\ a juriilor la 11 edi]ii ale JO, lanumeroase edi]ii ale CM [i CE. A condus cursuri dearbitre organizate de FIG în zeci de ]\ri de pe toatecontinentele.

Ella Constantinescu (1933), membru al Consi-liului ITTF (1989-1993), membru al Comisieitehnice a ITTF (1973-1987), membru al ComitetuluiDirector al Uniuni Europene de Tenis de Mas\(1982-1988), vicepre[edinte a ETTU (1988-1992),membru (1974-1976), apoi pre[edinte al Comisiei declasamente a ETTU (1982-1988), membru alComisiilor tehnic\ (1972-1974) [i de instruire [iantrenament ale ETTU (1976-1980). A fost membr\a juriilor la numeroase edi]ii ale CM [i CE. A

contribuit la perfec]ionarea statutelor ITTF [i ETTU.A fost apreciat\ pentru activitatea desf\[urat\ capre[edint\ a Comisiei de clasamente a ETTU. Din1933 devine membru de onoare al ETTU.

Emil Ghibu (1922-1992), membru al Prezi-diului CIEPSS (1972-1988). S-a bucurat de un mareprestigiu în acest organism, contribuind la elaborareastrategiei [i stabilirea orient\rilor CIEPSS legate, cuprioritate, de problematica major\ a sportului. Aac]ionat pentru extinderea colabor\rii [tiin]ifice `ndomeniul sportului pe plan interna]ional. A prezentatcomunic\ri [tiin]ifice la o serie de congrese interna-]ionale de [tiin]\ a sportului. A contribuit la orga-nizarea activit\]ii de cercetare [tiin]ific\ `n domeniulsportului din România `n concordan]\ cu tendin]eleexistente pe plan mondial, la orientarea acesteiactivit\]i spre cerin]ele reale ale sportului, sprijinindtotodat\ afilierea organismelor române[ti de spe-cialitate la organiza]iile interna]ionale de profil. Aac]ionat pentru includerea României `n circuitulorganizatorilor de congrese [i simpozoane [tiin]ificeinterna]ionale `n domeniul sportului. ~n func]iilede]inute `n CNEFS [i COR a avut contribu]ii majorela promovarea candida]ilor români `n posturi tehnice[i de conducere `n Organiza]ii Sportive Interna]io-nale, sprijinind pe parcurs activitatea celor ale[i `nastfel de foruri. ~n ultimii ani ai vie]ii a fost directorde cursuri al Programului Solidarit\]ii Olimpice aCIO de dezvoltare a sportului `n lume, conducândcursuri de perfec]ionare a cadrelor CNO `n ]\riafricane francofone.

Cornel M\rculescu (1941), director executiv alFINA din anul 1986. A fost membru al BirouluiAIAWP (actuala AIA) `n perioada 1973-1980,membru al Comitetului tehnic de polo pe ap\ alFINA (1976-1980), secretar al acestui comitet înperioada 1980-1981. Face parte din Comitetele dedezvoltare [i de marketing ale FINA. A fost un foarteapreciat arbitru interna]ional de polo. În aceast\calitate a condus finala JO de polo în anul 1972,finala CM din 1973, finalele altor competi]iieuropene. Unii speciali[ti str\ini l-au considerat celmai bun arbitru de polo al tuturor timpurilor. Esteautorul mai multor propuneri privind îmbun\t\]ireasistemului de semnalizare în arbitrajul de polo peap\, aprobate de congresul FINA din 1980, precum [i

226


al propunerii privind desf\[urarea unui meci de poloîn 4 reprize, fiecare repriz\ având o durat\ de 7minute. A f\cut parte din juriul JO din 1980. Estedistins cu insigna de aur a AIAWP.

Aurel Neagu (1921-1995), membru al Comi-tetului Executiv al AIPS (1973-1989), membru deonoare al AIPS (1989-1995). S-a bucurat de prestigiupe plan interna]ional, `n rândul ziari[tilor sportivi,fiind apreciat pentru sugestiile sale practice [i utileprivind activitatea forului din care f\cea parte.

Gheorghe Miclea, membru al Comitetului Exe-cutiv al CISS (1973-1981). Din ini]iativa sa, în anul1977, la Bucure[ti au avut loc Jocurile Mondiale aleSurzilor. A fost distins cu medalia de bronz a CISS.

Lia Manoliu (1932-1998), membru al Comitetu-lui Executiv a ACNOE (1974-1980 [i 1985-1993),membru individual de onoare a ACNOE (COE) `ntre1993-1998, pre[edinte sau membru al mai multorgrupe de lucru ale ACNOE [i ACNO, membru alComitetului feminin al IAAF (1976-1995), membrual Comisiei CIO pentru AIO [i pentru Educa]iaOlimpic\ (1995-1998), membru al ComitetuluiInterna]ional de Coordonare a CSE din anii 1985,1987 [i 1989. A contribuit la elaborarea pri-mului statut al ACNOE, adoptat în 1974, la defini-rea obiectivelor [i programelor de ac]iune aleACNOE, a strategiei ACNOE de colaborare cu CIO[i de înt\rire a unit\]ii mi[c\rii olimpice [i sportiveinterna]ionale. A prezentat referate la mai multesesiuni ale AIO. La 6 noiembrie 1995, a prezentat în[edin]a plenar\ a Adun\rii Generale a ONU oexpunere la tema „Pentru edificarea unei lumi maipa[nice [i mai bune prin sport [i idealul olimpic”. Afost unul din cei mai aviza]i speciali[ti pe planinterna]ional în problematica sportului feminin [i asportivului de performan]\. A fost numit\ de IAAF [ide AEA ca delegat tehnic sau membru al juriilor lamai multe edi]ii ale CM [i CE de atletism. A fostdistins\ cu Trofeul „Fair Play” al UNESCO (1974),„Ordinul Olimpic” al CIO (1975), Trofeul CIO„Femeia în Sport” (1990), Trofeul „CentenaruluiCIO” (1994).

Niculina Predescu (1923), pre[edinte fondatoral Comitetului feminin al CET (1974-1993). Înaceast\ func]ie a militat pentru dezvoltarea tirului de

performan]\ în rândul femeilor [i pentru elaborareade argumente în sprijinul propunerii de a se includeprobele feminine de tir în programul olimpic separatde probele masculine. A ac]ionat pentru formareaunor arbitri interna]ionali de tir din rândul femeilor,astfel c\ în anul 1979 s-au acordat primele licen]e dearbitri interna]ionali de tir unor femei. În anul 1980 afost distins\ cu „Crucea Albastr\” a UIT, fiind primafemeie care a primit aceast\ medalie.

Alexandru L\z\rescu (1935) membru al Comi-tetului de amatori al ITF (1976-1979), membru alBiroului CDDS din Consiliul Europei (1992-1993 [i1997-1999), a fost responsabil cu problematicacercet\rii [tiin]ifice în sport. Membru al ComitetuluiExecutiv al CIEPSS (1990-1996). Din 1998, a f\cutparte din Grupul de exper]i ai CDDS pentru controlulmodului cum se respect\ angajamentele asumate `ndomeniul sportului de ]\rile membre ale ConsiliuluiEuropei. A ac]ionat pentru stabilirea [i dezvoltarearela]iilor de colaborare dintre MTS [i CDDS,contribuind la promovarea în România a metodelorde lucru [i a legisla]iei Consiliului Europei îndomeniul sportului. A condus seminare organizatesub egida CDDS în diverse ]\ri. La [edin]a BirouluiCDDS din luna martie 1999 a prezentat raportul„Cercetarea [tiin]ific\ în Europa”.

Nicolae Vieru (1932), membru al ComitetuluiExecutiv al FIG din 1976 (6 mandate consecutive),vicepre[edinte al FIG (1980-1988 [i 1997-2000,reales pentru un nou mandat `n anul 2000), pre[e-dinte sau membru al mai multor comisii ale FIG. Acontribuit la perfec]ionarea statutului [i regulamen-telor FIG. A fost membru al juriilor la JO din 1980,1984, 1988, 1992 [i 1996, pre[edintele juriului laconcursurile masculine ale CM 1999 [i JO 2000,pre[edinte al juriului concursului feminin de la CM –2001, membru al juriilor la numeroase edi]ii ale CM[i CE. A fost arbitru interna]ional la ciclurile I-VIII.A fost desemnat de FIG s\ coordoneze programul deelaborare a codului de punctaj pentru toate disci-plinele olimpice ale gimnasticii pentru perioada2001-2004. A condus mai multe cursuri [i simpo-zioane interna]ionale de antrenori [i arbitri. Esteautorul unor articole de specialitate ap\rute `n revistaFIG [i `n alte publica]ii din Fran]a, SUA, Italia.

227


Constantin Niculescu (1940), membru alComitetului Director al Federa]iei Interna]ionale aAutomobilului (FIA), ales `n 1993, membru alConsiliului Mondial de Turism [i Automobilism alFIA din 1997, membru al Consiliului de Conducereal AIT (1993-2001). Membru al unor comisii ale FIAdin anul 1985. A fost principalul organizator alcongresului AIT desf\[urat la Bucure[ti în 1997.

Gabriel Danciu (1935), membru al ComitetuluiExecutiv AIBA [i al Comitetului Executiv al EABA`n anii 1992-2001, vicepre[edinte al EABA (1998-2001), vicepre[edinte al Comisiei tehnice [i de reguliAIBA (1994-1999), membru (1993-1998), apoi vice-pre[edinte al Comisiei de arbitri EABA (1998-2001).A fost desemnat membru al juriilor JO din 1992,1996 [i 2000, membru al juriilor CM [i CE des-f\[urate dup\ 1992.

Adrian Stoica (1950), membru al ComitetuluiTehnic Masculin (CTM) (1996-2000), vicepre[e-dinte al CTM (1992-1996), pre[edinte al CTM, al FIG,ales `n anul 2000. A fost numit membru al juriilorconcursurilor masculine de gimnastic\ la JO 1980,1988, 1992, 1996 [i 2000 [i la numeroase edi]ii aleCM [i CE. A elaborat regulamentul pentru concursulla sol masculin, din codul de punctaj interna]ional alFIG, `ntre anii 1997-2004. A contribuit la elaborarea`ntregului cod de punctaj al competi]iilor interna]io-nale de gimnastic\ pe perioada men]ionat\. A fostdesemnat de FIG s\ conduc\ cursurile de formare aarbitrilor interna]ionali `n numeroase ]\ri: Bulgaria,Fran]a, Israel, Indonezia, Kuwait, Maroc, Tunisia,Venezuela etc. ~n anul 1998 a fost distins cu „Diplo-ma de Onoare” a FIG.

Dan Ionescu (1942), pre[edinte al CEAT, ales `nanul 1998. Organizeaz\ [i conduce activitatea deaikido tradi]ional `n Europa.

Ioan Dobrescu (1956), membru al CIGEPS dinanul 1999, vicepre[edinte al CIGEPS al UNESCOdin anul 2000. La cea de-a III-a MINEPS din 1999 a`ndeplinit func]ia de pre[edinte al Comisiei de lucru:„Noi forme de cooperare `n domeniul educa]iei fizice[i sportului la nivel na]ional, regional [i interna-]ional”.

Marius Vizier (1958), vicepre[edinte al IJF dinanul 1999, pre[edinte al UEJ, ales `n anul 2000.

Organizeaz\ [i conduce activitatea de judo `nEuropa.

Contribu]ii importante la bunul mers [i laperfec]ionarea activit\]ii organiza]iilor [i federa]iilorsportive interna]ionale au adus [i numero[i al]ireprezentan]i români ale[i `n aceste foruri: IolandaBala[-Söter, Victor Firea [i Valeriu Maltopol(atletism), Elie Carafoli, Petre Istrate, Aurel Calo-ianu, Grigore Ba[tan, Ovidiu Corneanu, cosmonautDumitru Prunariu, Constantin Manolache, Constan-tin Voicu, Tiberiu Nedelescu [.a. (aeronautic\),Sanda Badralexe, Constantin L\c\tu[u (alpinism),Constantin Aram\, Neagu Cosma, Dumitru Rus\nescu,O. Reindl, Constantin Florescu [.a. (automobilism),Mircea Boldea, Argentina Boldea, Florentin Mari-nescu, Ovidiu Covaci, Florin Mageriu (arte mar]iale),Octav Dimitriu, Aurel Predescu, George Chiraleu,Gabriel Popescu (baschet), Constantin Kiriac, MihaiB\descu, Cristea Petro[eneanu, Petre Radovici, IonPopa, Eusta]iu M\rg\rit, Dumitru Banciu, AlexandruVladar, Ion {erban, Nicolae Constantinescu, PaulNovac, Iosif Arma[, Rudel Obreja [.a. (box),Gheorghe Giurc\neanu (canotaj), Nicolae O]eleanu(ciclism), Gheorghe Popescu, Ion Bala[, MirceaAngelescu, {tefan Covaci, Mircea Lucescu, AndreiR\dulescu, Mircea Pascu, Mircea Sandu, CristianBivolaru, Gheorghe Hagi [.a. (fotbal), AncaGrigora[-Mih\ilescu, Mircea Apolzan, Maria Fumea(gimnastic\), Marta Baroga, Nicu Vlad [i MihailDumitru (haltere), Lucian Grigorescu, Vasile Sidea,Bogdan Macovei [i Doru Simion (handbal), VasileMilitaru [i Eduard Pan\ (hochei pe ghea]\), Laz\r S.Enciu (hochei pe iarb\), Anton Muraru (judo),Corneliu Bârs\nescu, Octavian Popescu, JeanZambir, Dorin L\ncr\jan [.a. (kaiac-canoe), DanStuparu (karate tradi]ional), Valentin Bati, NiculaeLaz\r, Ion Cernea, Constantin Bu[oi, GheorgheCisma[, Nicolae Ploe[teanu [.a. (lupte), Ion Bobocel,Mihail Zanciu, Gheorghe Sandu, Marius Conu [.a.(modelism), Georgiu Mormocea, Gabriel Olariu [.a.(motociclism), Anatol Grin]escu [i Nicolae Nico-laescu (polo pe ap\), Gheorghe Craiu, SilviuMarfievici, Gheorghe Dr\gulescu [.a. (radioama-torism), Alexandru Gruia, Mihai Niculescu, IonIzvoranu, Valeriu Irimescu, Viorel Morariu, Radu

228


Demian, Nicolae P\dureanu, Ovidiu Marcu, SorinFuicu, Dumitru Mihalache (rugby), Drago[ Panai-tescu, Ion Matei [i Dumitru Foc[eneanu (bob), IonApostol (sanie), Mihai Bâr\, Virgil Teodorescu,Alexandru For]u, {tefan Sava, Vasile Cârstocea(schi), Constantin Arghiropol (biatlon), Vasile Ionescu,T\nase Mure[an, Dionisie Tep[an, Petre Mita, AnaPascu, Ioan Pop [i Alexandru Mironov (scrim\),Alexandru Petrescu, {tefan Pall [i Matei Gall(scrabble francofon), Elisabeta Polihroniade, Marga-reta Mure[an, Gheorghe Erdeu[, Auric\ Stoian,Dolphi Drimer, Anghel Vrabie, Virgil Nestorescu [.a.([ah), Paul Diaconescu ([ah prin coresponden]\), Ion}iriac [i Floren]a Mihai (tenis), Constantin Comar-nischi, Gheorghe Enache, Teodor Gheorghe [iLauren]iu Gheorghiu (tenis de mas\), GheorgheLichiardopol, Ion Dumitrescu, Andrei S\vescu,Wilhelm Wagner, Eugen Stan, Mircea Horne] (tir),Aurelia Suciu [i Aurel Gherghel (sportul pentru to]i),Maria Milea (sportul pentru handicapa]i), MarcelVlaicu, Gheorghe Turbu]iu, Corneliu B\jenaru,Constantin Arm\[escu, Nicolae Sotir, Aurel Dobinc\[i Rodica {iclovan (volei), Nadia Com\neci (Comisiasportivilor a CIO), Andrei Demeter, Laurean Taus [iGheorghe Untea (medicin\ sportiv\), Maricica Puic$ambasador pentru fair-play la CDDS/ConsiliulEuropei), Mihaela Mioc [i Alexandru Paraschivescu(CDDS/Consiliul Europei), Mihaela Pene[-Lipetz [iMihaela Mioc (Conferin]a Sportiv\ European$,Irina Holdevici (psihologia sportului), Teodor Roibu[i Andrei Bogdan Teodorescu (informa]ie sportiv\),Ion {iclovan (FIEP), Titus Deac, Constantin Nicolae,George Copos, Alexandru Mure[an, Adrian Gagea,Adrian Dragnea (sportul universitar), Emanuel Fântâ-neanu (presa sportiv\), Ilie Istrate, Miron Georgescu,Efrem Cherte[, Romulus Spirescu [.a. (CIEPSS).

CONTRIBU}II ROMÂNE{TI LAPERFEC}IONAREA ACTIVIT|}II

ORGANIZA}IILOR SPORTIVEINTERNA}IONALE

Participarea activ\ a României la via]a sportiv\interna]ional\ s-a manifestat [i prin preocupareaorganismelor sportive na]ionale pentru `mbun\t\]irea

[i perfec]ionarea activit\]ii organiza]iilor [i federa-]iilor sortive interna]ionale. Pe parcursul anilor,forurile sportive din România au `naintat conducerilororganiza]iilor [i federa]iilor sportive interna]ionalenumeroase propuneri care au vizat perfec]ionareastatutelor [i regulamentelor, a programelor marilorcompeti]ii sportive interna]ionale.

COR este autorul mai multor propuneri refe-ritoare la perfec]ionarea activit\]ii CIO: consultareade c\tre CIO a CNO `nainte de a lua hot\rârireferitoare la activitatea CNO (1968); Lansarea dec\tre CIO a unui apel c\tre guverne [i popoarechemându-le s\ pun\ în aplicare „armisti]iulolimpic” în perioada desf\[ur\rii Jocurilor olimpice(1970); `nscrierea în statutul CIO a prevederii refe-ritoare la organizarea cu regularitate a congreselorolimpice, de preferin]\ la fiecare 8 ani (1973);acordarea de diplome sportivilor clasa]i pe locurileIV, V [i VI la finalele olimpice (1977); rezervarea delocuri `n tribune pentru sportivi la programul culturalal ceremoniilor de deschidere [i de `nchidere a JO(1980).

În diverse etape, COR a propus includerea înprogramul olimpic a noi ramuri sau probe sportive:volei, handbal, gimnastic\ ritmic\ modern\, probeleatletice feminine de 3 000 m [i 400 m /garduri, pro-bele de kaiac-canoe pe distan]ele de 500 m etc.

Printre propunerile formulate de federa]iileromâne [i aprobate de congresele federa]iilor spor-tive interna]ionale se num\r\: lista materialelor deconcurs omologate pentru competi]iile oficiale deatletism s\ fie publicat\ de IAAF cu doi ani înainteaJO, pentru a se da posibilitatea concuren]ilor dintoate ]\rile s\ aib\ acces la ele; includerea probelorde junioare `n programul CM de cros (1974);stabilirea egalit\]ii de voturi între toate federa]iilena]ionale membre ale IAAF dup\ principiul „o ]ar\ –un vot”. Aceast\ propunere, prezentat\ de FR deAtletism la mai multe congrese ale IAAF, a fostaprobat\ de congresul IAAF din 1987.

Congresul AIBA din 1998 a aprobat propunereaFR Box privind întocmirea [i publicarea clasamen-telor oficiale ale AIBA, cu includerea primilor optsportivi clasa]i la JO, CM [i la campionatele conti-nentale.

229


230


Congresul FIBT din 1974 a aprobat propunereaprezentat\ de FR Schi–Bob înc\ din anul 1971,referitoare la constituirea în cadrul FIBT a uneicomisii tehnice pentru pârtii [i materiale de concurs.

Congresul FIFA din 1931 a adoptat urm\toareareglementare referitoare la calificarea juc\torilor defotbal pentru meciurile interna]ionale inter]\ripropus\ de FRFA: juc\torii selec]iona]i pentruechipele na]ionale trebuie s\ aib\ cet\]enia ]\rii pecare o reprezint\; juc\torii care au participat lameciuri inter]\ri pentru o asocia]ie na]ional\ nu potreprezenta o alt\ asocia]ie `n astfel de meciuri, chiardac\ au devenit `ntre timp cet\]eni ai ]\rii celei de-adoua asocia]ii na]ionale, decât dup\ trei ani de la dataultimului meci disputat sub culorile primei asocia]iina]ionale (ulterior FIFA a stabilit c\, dac\ un fotbalista sus]inut chiar [i un singur meci pentru o echip\na]ional\ `ntr-o competi]ie oficial\, el r\mâne defi-nitiv juc\torul acelei echipe). De asemenea, organi-zarea CE pentru echipe de tineret pân\ `n 21 de ani sedatoreaz\ unei ini]iative a FRF prezentat\ la con-gresul UEFA din 1970 [i reluat\ la congresul UEFAdin 1972.

Dintre numeroasele propuneri formulate de FRG`ntre anii ’70 [i ’80, referitoare la perfec]ionareastatutului [i regulamentelor FIG, aprobate de congre-sele FIG enumer\m: modific\rile aduse statutului [iregulamentelor FIG cu privire la competi]ii [i arbitraj s\ intre în vigoare la un an dup\ publicarealor în Buletinul oficial al FIG, pentru a se da posibi-litatea federa]iilor na]ionale s\ [i le însu[easc\; limi-tarea particip\rii în finalele concursurilor pe aparate dela JO, CM [i campionatele continentale a câte 2sportivi de na]iune [i, respectiv, a câte 3 sportivi dena]iune în finalele concursului individual compus;eliminarea contesta]iilor federa]iilor na]ionale ladeciziile arbitrilor; eliminarea exerci]iilor impuse dinprogramul competi]iilor oficiale ale FIG (1994).

Congresul IJF din 1980 de la Moscova a aprobatpropunerea FRJ ca la JO, CM [i campionatelecontinentale s\ se acorde medalii de bronz ambilorcâ[tig\tori ai finalelor mici clasa]i pe locurile III [idiplome sportivilor clasa]i pe locurile V.

Congresul FINA din 1980 a aprobat urm\toarelepropuneri prezentate de FR Nata]ie: jocul de polo s\

se desf\[oare `n 4 reprize, 7 minute de joc efectiv,sistemul acesta fiind `n vigoare [i `n prezent; laprobele individuale de înot [i la cele de s\rituri în ap\din cadrul JO, CM [i campionatelor continentale,fiecare federa]ie na]ional\ poate înscrie maximumcâte doi sportivi în loc de trei (cum se permitea pân\la acea dat\); la finalele de s\rituri în ap\ din cadrulJO, CM [i campionatelor continentale s\ participecâte 12 sportivi (în loc de 8, cum se prevedea pân\ laacea dat\).

Actualul sistem de desf\[urare a „Cupei Cam-pionilor Europeni” la popice pe echipe a fost elaboratde FR Popice [i aprobat de congresul WNBA / NBCdin 1978.

Congresul FIRA din 1961 a aprobat propunereaFRR referitoare la organizarea „Cupei CampionilorEuropeni” intercluburi.

Desemnat\ de IARU, FR de Radioamatorism aelaborat statutul competi]iei de telegrafie de sal\ „CupaDun\rii”, care a fost aprobat de Conferin]a RegiuniiI IARU din 1978. Tot federa]ia român\ a elaboratRegulamentul CE de radiogoniometrie, care a fostaprobat de Conferin]a Regiunii I IARU din anul 1981.

Printre numeroasele propuneri ale FR {ahaprobate de FIDE: Olimpiadele feminine s\ sedesf\[oare simultan cu Olimpiadele masculine, dar]inând seama [i de posibilit\]ile organizatorilor;organizarea CM de [ah pentru copii în vârst\ de 10,12, 14 [i 16 ani, cu scopul de a stimula promovarea[ahului în rândul acestora.

În anul 1969, FRTM a propus federa]iei interna-]ionale schimbarea sistemului de desf\[urare a CMpe echipe, prin stabilirea unor criterii valorice cuposibilit\]i de promovare în e[aloanele superioare [ide retrogradare. Congresul ITTF de la Nagoya din1971 a aprobat aceast\ propunere, numit\ [i „siste-mul românesc”, stabilind s\ fie aplicat\ cu titluexperimental la CM din 1973. Întrucât experimentul adat rezultate bune, noul sistem a fost aprobat defi-nitiv, el fiind în vigoare [i în prezent.

~n anul 1958, FRV a propus organizarea „CupeiCampionilor Europeni” pentru echipele masculine declub. FIVB a aprobat aceast\ propunere [i a pus-o `naplicare `ncepând cu anul 1960. De asemenea, Con-gresul FIVB din 1980 a adoptat ca oficial\ foaia de

arbitraj a meciurilor interna]ionale de volei elaborat\[i propus\ de FRV `n 1972 [i experimentat\ pe planmondial pe parcursul a 8 ani.

CONTACTE CU CIO {I CU ALTEORGANISME INTERNA}IONALE

Participarea sportivilor români la JO [i la marilecompeti]ii interna]ionale, participarea organiza]iilor[i federa]iilor sportive din România la cele maiimportante ac]iuni ale organismelor interna]ionale,contribu]ia lor la `ndeplinirea obiectivelor stabilite decongresele acestor organiza]ii, propunerile vizândperfec]ionarea activit\]ii organiza]iilor sportiveinterna]ionale, nivelul `nalt de preg\tire al cadrelortehnice [i m\surile de ordin intern menite s\ duc\ laridicarea nivelului activit\]ii sportive `n ]ar\ au sporitprestigiul organismelor sportive din România cafactori activi ai vie]ii sportive interna]ionale.

Pe acest fundal favorabil a fost posibil\ reali-zarea a numeroase contacte ale conducerii sportuluidin România cu conducerile celor mai importanteorganiza]ii [i federa]ii sportive interna]ionale. Oprim\ preocupare a constituit-o stabilirea unor rela]iicât mai bune cu CIO. Demersuri `n acest sens au fostf\cute `nc\ din perioada interbelic\. Prin DecretulRegal din 30 iunie 1925, baronul Pierre de Couber-tin, pre[edintele CIO, a fost decorat cu Ordinul„Coroana României”; `n anul 1936, s-a conferit Ordi-nul „Meritul Cultural pentru Sport” `n grad de cavalerbaronului Pierre de Coubertin, renovatorul JO moder-ne, contelui Henri de Baillet-Latour, pre[edintele `nexerci]iu al CIO, [i lui Teodor Lewald, pre[edinteleCOJO de la Berlin. ~n anul 1957, ne-a vizitat ]araAvery Brundage, pre[edintele CIO, care a fost pl\cutimpresionat de dezvoltarea sportului `n România.

Lordul Michael Killanin, pre[edinte al CIO, avizitat România `n anul 1974, cu dublu scop: cunoa[-terea mi[c\rii sportive [i purtarea de tratative confiden-]iale, pe teren neutru, cu pre[edintele CNO al URSS,`nainte ca CIO s\ ia o decizie `n privin]a candidaturiiora[ului Moscova pentru organizarea JO din 1980.

Marchizul Juan Antonio Samaranch, pre[edinteal CIO din anul 1980, s-a dovedit a fi un prieten

statornic al sportului românesc. Prin politica demen]inere a contactelor directe [i permanente cuCNO din `ntreaga lume, el a vizitat România de maimulte ori, fiecare din aceste vizite constituind unputernic sprijin moral pentru sportul românesc. ~nvara anului 1981, Juan Antonio Samaranch a sosit laBucure[ti pentru a asista la festivitatea de deschiderea Jocurilor Mondiale Universitare. ~n anul 1984,pre[edintele CIO a participat la festivitatea retrageriiNadiei Com\neci din activitatea competi]ional\,`nmânându-i marii noastre campioane Ordinul Olim-pic al CIO; `n anul 1985, Juan Antonio Samaranch asosit `n România pentru a `nmâna [efului statuluiOrdinul Olimpic de Aur, `n semn de apreciere acontribu]iei COR [i a organiza]iilor sportive dinRomânia la dezvoltarea olimpismului, la `nt\rireaunit\]ii mi[c\rii olimpice [i sportive interna]ionale [i,totodat\, pentru particip\rile str\lucite ale sportivilorromâni la JO; la 2 mai 1986, Juan Antonio Samarancha dat startul Crosului Tineretului din Bucure[ti [i a`nmânat Comitetului Olimpic Român „Marele Drapel”al CIO; `n anii 1990 [i 1994, pre[edintele CIO aparticipat la cea de a 75-a [i, respectiv, la cea de a 80-a aniversare a COR, elogiind de fiecare dat\contribu]ia remarcabil\ a României la dezvoltareami[c\rii olimpice. ~n anul 1981, lui J. A. Samaranchi s-a conferit Ordinul „Tudor Vladimirescu”, iar `nanul 1994 – titlul de Doctor Honoris Causa alUniversit\]ii din Bucure[ti.

Juan Antonio Samaranch i-a primit la sediul CIOdin Lausanne pe pre[edin]ii COR [i al CNEFS,c\rora le-a `nmânat „Ordinul Olimpic” – Marin Drag-nea (1983) [i Haralambie Alexa (1986). La conduce-rea CIO au mai fost primi]i Gheorghe Gomoiu(1987) [i mini[trii Tineretului [i Sportului – IoanMoldovan (1992), Alexandru Mironov (1995) [i CrinAntonescu (1998). Juan Antonio Samaranch a avutnumeroase convorbiri cu Lia Manoliu (vicepre[e-dinte, apoi pre[edinte al COR) la sediul CIO sau `ntimpul vizitelor sale `n România, la JO sau cu ocaziadiferitelor reuniuni interna]ionale.

România a fost vizitat\ de pre[edin]i sau desecretari generali ai numeroase organiza]ii [i fede-ra]ii sportive interna]ionale: Mario Vasquez Rana,pre[edintele ACNO; Jules Rimet, Stanley Rous, Joao

231


Havelange, Joseph Blatter, pre[edin]i ai FIFA; PrimoNebiolo, pre[edinte al IAAF [i FISU; Iuri Titov [iBruno Grandi, pre[edin]i ai FIG; H. Russel, N. A.Nikiforov-Denisov [i Donald Hull, pre[edin]i aiAIBA; Charles de Coquereamont, pre[edintele FIC;Roger Coulon [i Milan Ercegan, pre[edin]i ai FILA;George Vichos, Kurt Hasler [i Olegario VasquezRana, pre[edin]i ai UIT; Paul Libaud, pre[edintefondator al FIVB; René Roch, pre[edinte alFedera]iei Interna]ionale de Scrim\; Marcel Batigne[i Albert Ferasse, pre[edin]i ai FIRA, Ivor deMontague, pre[edintele ITTF; Klaus Schorman,pre[edintele UIPM; Ben Weider, pre[edinteleFedera]iei Interna]ionale de Culturism [i Fitness(IFBB). Ne-au mai vizitat ]ara pre[edin]i [i/sausecretari generali ai federa]iilor interna]ionale/euro-pene de: aeronautic\, atletism, baschet, bob, ciclism,haltere, handbal, hochei pe ghea]\, hochei pe iarb\,motociclism, popice, schi, [ah, tenis de mas\,orientare sportiv\, sportul pentru to]i etc.

~n anii ’90, ne-au vizitat ]ara John Walker [iViktor Hotocikin, pre[edin]i ai CDDS din ConsiliulEuropei, iar mini[trii români ai Tineretului [iSportului Alexandru Mironov, Sorin St\nescu [i CrinAntonescu au efectuat vizite la Consiliul Europei,având contacte cu `nal]i responsabili din acestorganism. ~n luna martie 1999, `n România a sosit odelega]ie a Adun\rii Parlamentare a ConsiliuluiEuropei pentru a cunoa[te legisla]ia referitoare lasport [i modul `n care aceasta este armonizat\ cureglement\rile forului european, oaspe]ii fiind mul]u-mi]i de cele constatate.

SCHIMBURI SPORTIVECU ALTE }|RI

Una din principalele preocup\ri ale organiza-]iilor sportive din România a constat în stabilirea decontacte cu organiza]ii [i grup\ri sportive din str\i-n\tate, în vederea particip\rii la competi]ii interna]io-nale [i a organiz\rii unor astfel de manifest\ri în ]ar\.Într-o prim\ faz\, unele ac]iuni cu partenerii externierau ini]iate [i organizate [i de c\tre salaria]ii unorsociet\]i str\ine, care func]ionau `n ]ara noastr\ [i

care f\ceau parte din cluburi [i asocia]ii sportivelocale, ac]iunile realizându-se, de regul\, cu grup\risportive din ]\rile de origine ale firmelor respectivesau din întreprinderi similare din str\in\tate.

Primele prezen]e române[ti la ac]iunile sportivedin str\in\tate, dar [i organizarea în România a unorcompeti]ii cu participarea altor ]\ri dateaz\ din ulti-mele decenii ale secolului al XIX-lea, când au avutloc `ntreceri de: tir, hipism, gimnastic\ [i ciclism, cuasocia]ii din Austria, Ungaria, Fran]a, Italia, Bulgaria.

Desf\[urarea primelor edi]ii ale JO moderne [iintensa activitate sportiv\ din ]\rile occidentale austimulat interesul opiniei publice din România fa]\de fenomenul sportiv, inclusiv fa]\ de întrecerilesportive interna]ionale. ~n România au avut loc demon-stra]ii sau `ntreceri cu participarea unor sportivi din]\ri europene la: box, ciclism, fotbal, lupte, scrim\.

~n deceniile 3 [i 4 ale secolului XX, schimburilesportive interna]ionale ale României au cunoscut olarg\ dezvoltare [i diversificare atât la nivelul clubu-rilor, cât [i la nivelul federa]iilor, aceast\ activitatecuprinzând aproape toate ramurile de sport practicateîn ]ar\ [i având coresponden]\ pe plan extern. Deasemenea, a crescut num\rul localit\]ilor din ]ar\care au g\zduit manifest\ri sportive interna]ionale.

În aceast\ perioad\, România a `ntre]inut rela]iisportive cu aproape toate ]\rile Europei. Cele maifrecvente schimburi se realizau cu organiza]iisportive din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia,Fran]a, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, MareaBritanie, Polonia, Turcia, Ungaria. ~n anul 1919, FSSRa `ncheiat o Conven]ie pe linie de sport cu USFSAdin Fran]a privind recunoa[terea lor reciproc\.

În deceniul 4, sportivii români s-au afirmat lacompeti]iile din SUA (para[utism, bob, box), precum[i din unele ]\ri africane [i asiatice, în special datorit\raidurilor aeriene ini]iate de Aeroclubul RegalRomân [i de prin]ul George Valentin Bibescu,pre[edintele FAI.

Înc\ de la începutul anilor ’30, apar preocup\riale forurilor de conducere a sportului din România [iale autorit\]ilor statului pentru dezvoltarea rela]iilorsportive interna]ionale ale ]\rii. A[a se explic\ faptulc\, în intervalul 1933-1939, peste 50 de personalit\]iale sportului din 10 ]\ri europene au fost decorate cu

232


„Ordinul Meritul Cultural pentru Sport”. Printre ceidistin[i se aflau Jules Rimet, pre[edintele FIFA, PaulRoseau, secretar general al IBU, Eugenio Coppollo,pre[edintele Comitetului Cupei Europei Centrale lafotbal [i M. Rinopoulos, pre[edintele ComitetuluiSportiv Interbalcanic, conduc\tori ai sportului [ireprezentan]i ai conducerilor CNO din Germania,Iugoslavia, Italia, Grecia [i Turcia; conduc\tori aiunor federa]ii sportive na]ionale din Bulgaria,Cehoslovacia, Fran]a, Grecia, Italia, Iugoslavia, MareaBritanie, Turcia; conduc\tori ai unor federa]ii interna-]ionale (bob, box, hochei pe ghea]\); ambasadoriiCehoslovaciei, Iugoslaviei [i Poloniei în România etc.

UFSR s-a implicat în activizarea rela]iilorinterna]ionale ale federa]iilor [i cluburilor române[ti.Statutul UFSR, adoptat în 1934, men]iona printrescopurile sale [i pe acela de „a înlesni participareafedera]iilor sau grup\rilor afiliate la competi]iunileinterna]ionale”. Printre „`nlesnirile” men]ionate erau[i cele referitoare la ob]inerea pa[apoartelor colective[i a reducerilor pe calea ferat\ pentru echipele carec\l\toreau în str\in\tate la manifest\ri sportive.

În 1934, a fost înfiin]at Oficiul de Educa]ie aTineretului Român, iar UFSR [i federa]iile au fosttrecute în subordinea acestuia. ~n 1936 OETR aîncheiat un acord cu Consiliul Na]ional pentru Sportdin Ungaria (OTT) prin care se reglementau schim-burile sportive bilaterale, punându-se accentul perealizarea acestora pe baz\ de reciprocitate [i încondi]ii de sportivitate.

La 15 decembrie 1938, a fost promulgat\ LegeaStr\jii }\rii. În conformitate cu aceast\ lege, UFSR[i federa]iile sportive, ca de altfel [i alte organiza]ii,au fost trecute în subordinea Str\jii }\rii, care aprimit atribu]ii [i în domeniul rela]iilor interna]ionaleale organiza]iilor din subordine. Astfel, în articolul69 al legii, se men]iona c\: „nici o grupare aorganiza]iilor subordonate nu se va putea deplasa înstr\in\tate f\r\ autoriza]ia prealabil\ a Str\jii }\rii”.În baza acestui articol, s-au elaborat „Instruc]iunipentru e[irea din ]ar\ a sportivilor români (echipe [iindividual) [i intrarea în ]ar\ a echipelor [i sportivilorindividuali str\ini”. În aceste instruc]iuni, se ar\ta c\autoriza]ia pentru o ac]iune sportiv\ interna]ional\ seva acorda numai în urma aprob\rii date de federa]ia

de specialitate [i a avizului favorabil al UFSR.Totodat\, se preciza obliga]ia [efilor de delega]ii ca,la înapoierea în ]ar\, s\ prezinte Str\jii }\rii [i UFSRrapoarte asupra deplas\rii. De asemenea, se solicitaraport [i organizatorilor de competi]ii pentru`ntâlnirile interna]ionale din ]ar\. Se f\cea men]iuneac\: „Cei care nu vor trimite d\ri de seam\ nu vor maidobândi din partea Str\jii }\rii autoriza]ia dedeplasare”. Darea de seam\ a UFSR asupra activit\]iipe anul 1939 men]iona c\ `n perioada de referin]\ s-au dat avize favorabile pentru intrarea `n ]ar\ a 27de echipe str\ine [i pentru ie[irea din ]ar\ a 32 deechipe române[ti.

În timpul celui de-al doilea r\zboi mondial,activitatea sportiv\ interna]ional\ a fost sc\zut\, eareducându-se la unele competi]ii cu echipe dinGermania, Italia, Ungaria, Bulgaria, Croa]ia, Slova-cia, Elve]ia, Spania, Suedia.

~n 1943, reputatul specialist german Karl Diem a]inut o serie de prelegeri `n fa]a speciali[tilor sportividin Bucure[ti.

În perioada imediat urm\toare celui de-al doilear\zboi mondial, pu]inele schimburi sportive care auavut loc s-au realizat, cu prec\dere, cu organiza]iisportive din ]\rile vecine balcanice [i Fran]a. În anul1945, s-au stabilit primele contacte sportive cuURSS, momentul fiind marcat de turneul efectuat înRomânia de echipa de fotbal „Dinamo” Tbilisi.

Multe din competi]iile interna]ionale din aceast\perioad\ au fost perfectate prin intermediul OSP(înfiin]at\ în anul 1944 [i confirmat\, ca organiza]iede conducere a sportului din ]ar\, prin Legeaeduca]iei fizice [i sportului din 1946).

CCFS/CM, înfiin]at în anul 1949, avea printrealte sarcini [i pe aceea de a se ocupa de „stabilirea [iînt\rirea leg\turilor sportive interna]ionale”.

Atât CCFS/CM, cât [i organiza]iile care i-au suc-cedat la conducerea sportului, adic\ UCFS (1957-1967)[i CNEFS (1967-1989), conform atribu]iilor care le-aurevenit, s-au ocupat în mod efectiv de coordonarea [i înf\ptuirea activit\]ii de rela]ii interna]ionale asportului, inclusiv de rela]iile interna]ionale alefedera]iilor.

Trecerea activit\]ii de rela]ii interna]ionale afedera]iilor sub controlul organismului na]ional de

233


conducere a sportului a fost `nso]it\ de un sprijinsubstan]ial acordat federa]iilor de c\tre comparti-mentele de resort ale acestui organism, care a constatîn: asigurarea îndrum\rilor tehnico-metodice pentrupreg\tire în vederea competi]iilor interna]ionale; per-fectarea ac]iunilor de colaborare cu parteneri din alte]\ri; traducerea coresponden]ei interna]ionale; ob]i-nerea pa[apoartelor, a vizelor consulare [i a biletelorde transport interna]ional; plata cotiza]iilor [i taxelorc\tre federa]iile interna]ionale; asigurarea valuteipentru ac]iuni interna]ionale; achizi]ionarea echipa-mentului sportiv, sprijin efectiv [i multilateral înorganizarea ac]iunilor interna]ionale în ]ar\ etc.

Înc\ de la începutul anilor ’50, schimburilesportive cu partenerii externi au c\p\tat un caracterplanificat, desf\[urându-se pe baza calendaruluisportiv interna]ional. În func]ie de fondurile alocate,`n anii ’70-’80 calendarul cuprindea între 1 400 [i1 800 de ac]iuni competi]ionale, iar `n ultima parte aanilor ’80 circa 1 200 de ac]iuni pe an. Cu toateacestea, la solicit\rile federa]iilor [i cluburilor sau alepartenerilor externi, num\rul ac]iunilor realizate eramai mare.

Cluburile sportive sindicale, militare, or\[ene[ti,studen]e[ti, ale elevilor, cele din sistemul coopera]ieime[te[ug\re[ti, ale feroviarilor, asocia]iile sportivilorhandicapa]i î[i întocmeau propriile calendare interna-]ionale, care erau puse în concordan]\ cu calendarulsportiv interna]ional central. Pe aceast\ baz\, eleîntre]ineau un vast sistem de rela]ii cu cluburile [iasocia]iile sportive din str\in\tate.

~ncepând cu anii ’60 beneficiau de pozi]ii încalendarul interna]ional [i urm\toarele structuri:cluburile [i asocia]iile sportive din localit\]ile aflateîn apropierea frontierei de stat care organizau între-ceri cu prilejul s\rb\torilor na]ionale cu cluburi [iasocia]ii din localit\]i limitrofe ale ]\rilor vecine;Consiliul Municipal Bucure[ti pentru Educa]ie Fizi-c\ [i Sport care organiza în fiecare an competi]ii cuechipele sportive ale capitalelor Berlin, Budapesta,Moscova, Praga, Sofia, Var[ovia, precum [i consiliilejude]ene sau municipale de educa]ie fizic\ [i sportale jude]elor [i municipiilor din România înfr\]ite cujude]e, regiuni sau ora[e din alte ]\ri.

La dezvoltarea [i diversificarea rela]iilor spor-tive interna]ionale ale ]\rii a contribuit [i AutomobilClubul Român.

În stabilirea direc]iilor de dezvoltare a rela]iilorsportive interna]ionale, s-a avut în vedere faptul c\prin sport se poate realiza deschiderea ]\rii spre`ntreaga lume.

Pe parcursul anilor, sportul a beneficiat de unelesuccese ob]inute pe planul politicii externe aRomâniei, dar a [i contribuit la realizarea unorcontacte interna]ionale ale ]\rii. ~n urma conflictuluiarabo-israelian din 1967, România nu a rupt rela]iilediplomatice cu Israelul, ceea ce a dus la intensi-ficarea raporturilor sportive româno-israeliene înbeneficiul ambelor p\r]i, fiind singura ]ar\ din Europade Est cu care Israelul efectua schimburi sportive lasfâr[itul anilor ’60 [i în prima parte a anilor ’70;echipa de tenis a României, care în anul 1969 asus]inut finala „Cupei Davis” cu echipa SUA, a fostprimit\ la Casa Alb\ de Richard Nixon, pre[edintelede atunci al SUA; la începutul anilor ’70, stabilirearela]iilor diplomatice între România [i RF Germaniaa prilejuit un intens [i diversificat schimb de delega]iisportive între cele dou\ state, volumul schimburilorsportive româno–vest-germane continuând s\ semen]in\ ridicat [i în deceniile urm\toare.

}inând seama de orient\rile politicii externe aRomâniei din perioada respectiv\, rela]iile sportiveinterna]ionale aveau stabilite urm\toarele direc]ii:dezvoltarea pe multiple planuri a leg\turilor cu orga-niza]iile sportive din ]\rile socialiste; amplificarearaporturilor cu organiza]iile sportive din ]\rile bal-canice; dezvoltarea rela]iilor [i schimburilor cuorganiza]iile [i federa]iile sportive din ]\rile occiden-tale cu sport puternic [i cu cele din ]\rile de expresielatin\; intensificarea raporturilor cu organiza]iilesportive din ]\rile în curs de dezvoltare [i din alte ]\ricare manifestau deschidere [i interes fa]\ de sportuldin România. De asemenea, se acorda o aten]ie deo-sebit\ rela]iilor cu organiza]iile [i federa]iile sportiveinterna]ionale. Trebuie f\cut\ îns\ precizarea c\ laaprecierea realiz\rii unei competi]ii sportive interna-]ionale prevala, cu foarte rare excep]ii, aspectultehnico-sportiv [i nu cel rezultat din orient\rile demai sus.

234


Aceast\ strategie destul de flexibil\ a datposibilitatea sportivilor români s\ se întâlneasc\ încompeti]ii cu sportivi din toate ]\rile europene [i dinnumeroase alte state ale lumii. Raportul la Conferin]ape ]ar\ a mi[c\rii sportive din 1975 ar\ta c\ la aceadat\ România între]inea rela]ii sportive [i f\ceaschimb de informa]ii [i de publica]ii de specialitatecu organiza]ii sportive din 129 de ]\ri.

O pondere important\, care uneori ajungea lacirca 70% în ansamblul schimburilor sportive aleRomâniei cu str\in\tatea, revenea ]\rilor socialiste:Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RP Chinez\, RPDCoreean\, Cuba, RD German\, Iugoslavia, Mongolia,Polonia, URSS, Ungaria [i Vietnam.

CCFS/CM, UCFS, CNEFS semnau planurianuale de schimburi sportive cu organiza]iilesimilare din aceste ]\ri. Cluburile sportive depar-tamentale încheiau [i ele planuri anuale de schimburicu cluburile sau asocia]iile centrale de profil din]\rile socialiste, ceea ce a condus, pe ansamblu, larealizarea unui amplu [i diversificat volum deactivit\]i sportive cu ]\rile amintite. Aceast\ situa]iea fost determinat\, pe de o parte, de larga colaborarepolitic\ [i economic\ a României cu ]\rile respective,iar pe de alta, de o serie de factori favorizan]i, ca:nivelul înalt de dezvoltare a sportului în majoritatea]\rilor men]ionate; apropierea geografic\ de multedin aceste ]\ri; condi]iile financiare – de reciproci-tate – în care se realizau ac]iunile convenite; costurilesc\zute la transportul interna]ional; inexisten]avizelor consulare; tradi]iile existente în rela]iilesportive bilaterale etc. Volumul [i calitatea schim-burilor cu fiecare din aceste ]\ri depindea, în primulrând, de nivelul de dezvoltare a sportului în ]\rilepartenere [i de distan]a geografic\. Din acesteconsiderente, cele mai multe ac]iuni convenite deorganiza]ii, federa]ii [i cluburi române[ti se realizaucu Bulgaria (120-250 de ac]iuni), Cehoslovacia(70-150 de ac]iuni), RD German\ (70-120 ac]iuni),Iugoslavia (80-150 de ac]iuni), Polonia (80-160 deac]iuni), Ungaria (70-120 de ac]iuni), URSS (100-130de ac]iuni). Cu RP Chinez\ se realizau între 10 ac]i-uni în 1972 [i 15 ac]iuni în 1985. Media schimburilorcu Cuba era de 15-20 de ac]iuni pe an, cu RPDCoreean\ – de 5-10 ac]iuni pe an, iar cu Mongolia

– 3-6 ac]iuni. Schimburile cu Albania [i cu RD Vietnamau fost sporadice. În unele etape, volumul [i calitateaschimburilor au fost influen]ate [i de nivelulraporturilor politice ale României cu fiecare din ]\rilemen]ionate. În acest sens, a fost elocvent\ linia rela-]iilor sportive cu Iugoslavia, aceasta mergând de laabsen]a total\ a schimburilor bilaterale din timpul„schismei” politice (sfâr[itul anilor ’40 – `nceputulanilor ’50), pân\ la nivel de larg parteneriat `ntre anii ’70-’80. ~n aceast\ perioad\, au existat rela]iisportive deosebit de strânse, diversificate [i reciprocavantajoase cu RP Chinez\, care a beneficiat desprijinul larg al României în restabilirea drepturilorsale în organiza]iile [i federa]iile sportive interna-]ionale în cursul deceniului opt. Tradi]ia acestorrela]ii a continuat [i dup\ anul 1990, de[i din motivede ordin financiar s-a redus volumul schimburilorsportive cu RP Chinez\.

Colaborarea cu organiza]iile sportive din ]\rilesocialiste a fost deosebit de activ\ [i de bogat\ încon]inut, întrucât era bazat\ pe avantajul reciproc.Anual, pe baza planurilor semnate, pe lâng\ intenseleschimburi de sportivi se realizau [i schimburi deexperien]\ între antrenori [i speciali[ti din toatedomeniile activit\]i sportive, precum [i schimburi deinforma]ii, de literatur\ tehnic\ de specialitate [i depublica]ii sportive. Totodat\, aveau loc întâlniri [iconsf\tuiri anuale la nivelul conducerilor organiza-]iilor sportive na]ionale, al diverselor compartimentedin cadrul acestora, precum [i al federa]iilor, ocaziecu care se realiza un amplu schimb de opinii [i deinforma]ii pe probleme de interes reciproc [i serezolvau probleme concrete ale rela]iilor bilaterale.În perioada 1981-1990, Juan Antonio Samaranch,pre[edintele CIO, a participat, în calitate de invitatspecial, la consf\turile anuale ale pre[edin]ilor orga-niza]iilor sportive din aceste ]\ri.

Cooperarea cu organiza]iile sportive din ]\rilesocialiste a contribuit într-o m\sur\ esen]ial\ larealizarea calendarului interna]ional al federa]iilorromâne, întrucât ac]iunile perfectate aveau un maregrad de certitudine.Deosebit de profitabil\ a fostcolaborarea cu organiza]iile sportive din ]\rile men-]ionate în domeniul preg\tirii juniorilor, aceastacuprinzând schimburi de experien]\ la nivelul

235


compartimentelor care aveau în sarcin\ domeniulrespectiv, organizarea de competi]ii pentru loturilena]ionale de juniori, precum [i pentru echipeleunit\]ilor sportive care se ocupau de preg\tireajuniorilor.

La sfâr[itul anilor ’40 [i `n prima parte a anilor’50, s-au reluat [i extins raporturile sportive cu ]\rilebalcanice, acestea devenind o component\ impor-tant\ `n activitatea rela]iilor externe a organiza]iilor[i federa]iilor sportive din România.

Schimburile cu Bulgaria, Grecia, Iugoslavia [iTurcia au fost [i r\mân `n continuare deosebit deactive [i bogate `n con]inut, `n timp ce contactele cuAlbania deseori s-au rezumat la unele competi]iibalcanice. ~n anii ’90, s-au stabilit [i dezvoltat rela]iicu organiza]iile sportive din republicile ex-iugoslave(Croa]ia, Slovenia, Fosta Republic\ Iugoslav\ aMacedoniei [i Bosnia-Her]egovia), pe m\sur\ ceacestea au fost recunoscute de forurile interna]ionalede profil. Rela]iile sportive cu RF Iugoslavia (Serbia[i Muntenegru) au fost afectate de embargoul impusacestei ]\ri de ONU la `nceputul anilor ’90, dar aurevenit la normal dup\ ridicarea acestei sanc]iuni.

În toat\ aceast\ perioad\, dar cu deosebireîncepând cu anii ’60, s-a acordat o aten]ie sporit\rela]iilor cu organiza]iile [i federa]iile sportive din]\rile occidentale [i cu cele din ]\rile latine, reali-zându-se numeroase ac]iuni cu mare impact la public[i utile din punct de vedere tehnic. Schimburile cuaceste ]\ri au fost stimulate, în primul rând, de perfor-man]ele excep]ionale ob]inute de sportivii români laJO, CM, CE [i la alte competi]ii interna]ionale.

În anii ’70, în Marea Britanie au func]ionatClubul fanilor lui Ilie N\stase [i Clubul fanilorNadiei Com\neci. În aceea[i perioad\, în mai multe]\ri occidentale au ap\rut albume [i postere cu NadiaCom\neci. Performan]ele sportivilor români erauamintite chiar [i în timpul unor convorbiri ce aveauloc `ntre [efii statelor sau guvernelor.

Schimburile sportive ale României cu ]\rileoccidentale s-au desf\[urat `n toate ramurile sportivecu valoare interna]ional\. Rela]iile nu s-au rezumatnumai la participarea sportivilor români la competi]ii`n aceste ]\ri, ci ele au fost mult mai complexe [i maivariate, cuprinzând [i particip\ri ale sportivilor din

]\rile occidentale la campionate [i turnee interna-]ionale desf\[urate `n România, interesante [iatractive întreceri inter]\ri la numeroase ramuri desport, antrenamente comune, schimburi de specia-li[ti, ajutor tehnic, contacte la nivelul organismelorde conducere a sportului, colaborare în organismelesportive interna]ionale etc.

Ac]iuni deosebit de valoroase [i variate `nnumeroase ramuri de sport s-au realizat cu organi-za]iile sportive din: Fran]a, Italia, RF Germania,Marea Britanie, Spania, Belgia, Olanda, Elve]ia,Portugalia, Austria, Finlanda, Danemarca, Suedia,Norvegia etc.

Rela]iile sportive cu SUA au luat amploare în adoua jum\tate a anilor ’60 [i s-au men]inut pân\ înzilele noastre. Evolu]iile str\lucite ale tenismenilorIlie N\stase [i Ion }iriac, ale Nadiei Com\neci [i aechipei feminine de gimnastic\ la turneele [idemonstra]iile din SUA au încântat publicul ame-rican. Performan]ele Nadiei Com\neci au stimulatinteresul americanilor pentru gimnastica feminin\.Au avut loc schimburi sportive la: atletism, box,handbal, polo pe ap\, lupte, scrim\, tir etc.Înot\toarele Carmen Bunaciu, Irinel P\nulescu [iNoemi Lung, înot\torul Robert Pinter, s\ritorul înap\ Gabriel Chereche[ [i câ]iva baschetbali[ti aubeneficiat de burse de preg\tire la cluburi univer-sitare din SUA. Raporturile sportive cu Canada s-audezvoltat cu prec\dere începând cu perioadapremerg\toare Jocurilor Olimpice (din 1976) de laMontreal [i au continuat în deceniile urm\toare lamai multe ramuri de sport (atletism, baschet,gimnastic\, handbal, lupte [.a.).

O frumoas\ tradi]ie o au rela]iile sportive cuJaponia care, de asemenea, sunt bogate în con]inut [ivariate, cuprinzând mai multe ramuri de sport(gimnastic\, lupte, kaiac-canoe, tir, volei, judo,atletism, tenis de mas\ etc.). La CM de tenis de mas\din 1973 Maria Alexandru, campioana României, ajucat proba de dublu feminin cu sportiva japonez\ M. Hamada, câ[tigând titlul de campioane mondiale.Acest moment a fost evocat de primul ministru alJaponiei în anul 1974, considerându-l un exemplu decooperare româno-nipon\.

236


Rela]ii foarte bune au fost cu Mexicul, în specialîn anii ’70, când s-au semnat programe bilaterale deschimburi sportive. În anul 1977, José Lopez Portillo,pre[edintele Mexicului, a primit-o pe Nadia Com\neci[i echipa de gimnastic\ feminin\ a României, aflate laun turneu de demonstra]ii în aceast\ ]ar\. La sfâr[itulanilor ’70, antrenori români de box, gimnastic\,handbal, kaiac-canoe, lupte, scrim\, volei [i unmedic sportiv au preg\tit echipele na]ionale aleMexicului, majoritatea pentru „Universiada” din 1979.

S-au realizat schimburi sportive cu Argentina,Brazilia, Venezuela [i alte ]\ri latino-americane,precum [i cu Australia [i Noua Zeeland\ etc.

În unele perioade, în special în anii ’70-’80, aufost active rela]iile cu organiza]iile sportive din unele]\ri asiatice, cu prec\dere din Orientul Apropiat [i dinmai multe ]\ri africane, materializate în schimburi deechipe sportive (Algeria, Maroc, Iran, Egipt, Siria,etc.), precum [i în trimiterea `n aceste ]\ri despeciali[ti români pentru a sprijini dezvoltarea unorramuri de sport (Algeria, Iran, Egipt, Maroc, Siria,Tunisia etc.).

La amplificarea rela]iilor sportive interna]ionaleau contribuit [i acordurile de colaborare cultural\`ncheiate de Guvernul României cu guvernele altor]\ri, în care se prevedeau clauze privind sprijinireaschimburilor bilaterale în domeniul sportului.

Un moment important în dezvoltarea rela]iilorsportive ale României `n aceast\ etap\ l-au constituitacordurile sau în]elegerile de colaborare pe termenlung încheiate cu organiza]ii sportive din diverse ]\ri.Primul document de acest tip a fost „Aranjamentulprivind colaborarea în domeniul culturii fizice, spor-tului [i tineretului între România [i Fran]a”, semnatla Bucure[ti în 1967, valabil pe o perioad\ nelimitat\.

În anul 1973, CNEFS a semnat în]elegeri decolaborare pe termen lung, de regul\ pe durata unuiciclu olimpic, cu drept de prelungire, cu organismelede conducere a sportului din Bulgaria, Cehoslovacia,URSS, RD German\, Polonia, Ungaria, în anul 1974– cu organiza]iile din Cuba, Iugoslavia [i Mongolia,în 1975 – cu cea din RF Germania, în 1977 – cu celedin Mexic [i Portugalia. În anii urm\tori s-au încheiatastfel de documente cu organiza]iile sportive sauCNO din Belgia, Italia, Libia, Maroc, Irak, Siria,

Tunisia. Printre altele, în]elegerile de colaborare cuorganiza]iile sportive din ]\rile socialiste prevedeauconstituirea unor comisii mixte care aveau sarcina s\elaboreze planurile anuale de activit\]i, s\ rezolvediverse probleme curente ale rela]iilor bilaterale [i s\fac\ bilan]ul anual al schimburilor.

O contribu]ie important\ la extinderea rela]iilorsportive ale ]\rii în perioada de referin]\ au avut-oconvorbirile bilaterale purtate de conducereasportului din România cu conducerile organiza]iilorsportive din circa 60 de ]\ri ale lumii. În afara întâlni-rilor cu conduc\torii organiza]iilor sportive din ]\rilesocialiste, care de regul\ se desf\[urau în fiecare an,au avut loc convorbiri cu conduc\tori ai organiza]iilorsportive sau ai CNO din Fran]a, Italia, RF Germania,SUA, Canada, Marea Britanie, Grecia, Turcia,Belgia, Portugalia, Suedia, Brazilia, Mexic, Japonia,Israel, Maroc, Iran, Tunisia etc.

Perioada de dup\ evenimentele din decembrie1989 a marcat o etap\ nou\ în organizarea sportuluiromânesc, având implica]ii profunde în desf\[urarearela]iilor interna]ionale ale federa]iilor [i cluburilorsportive române[ti.

FRF, devenind independent\, stabile[te contac-tele interna]ionale în conformitate cu propriile statute[i regulamente. Celelalte federa]ii au dispus [i ele deo larg\ autonomie. În baza calendarului sportivinterna]ional, ele [i-au ales partenerii externi ]inândseama de propriile obiective, dar [i de posibilit\]ilede acoperire financiar\ necesar\, ceea ce a dus lacre[terea r\spunderii lor în domeniul rela]iilorinterna]ionale. Spre deosebire de trecut, au ap\rut [iunele preferin]e ale sportivilor, care în anumitecazuri, împreun\ cu antrenorii sau managerii lor, î[ialeg ]\rile [i locurile unde se vor antrena [i vorconcura.

Legea educa]iei fizice [i sportului (69) adoptat\`n anul 2000 a delimitat atribu]iile MTS [i ale federa-]iilor sportive na]ionale `n domeniul contactelorinterna]ionale, stabilind urm\toarele: MTS reprezint\interesele statului `n diferite organisme interna]io-nale, `ncheie acorduri [i alte documente de colabo-rare cu organisme de specialitate din alte ]\ri,avizeaz\ afilierea federa]iilor sportive na]ionale [i atuturor structurilor cu profil sportiv la forurile

237


sportive interna]ionale, autorizeaz\ desf\[urarea peteritoriul României a CM, CE [i campionatelorregionale [i participarea reprezentativelor na]ionalela CM [i CE organizate `n str\in\tate, precum [i lacampionatele regionale. Federa]iile sportive na]io-nale care sunt definite ca persoane juridice de dreptprivat [i automome, asigur\ reprezentarea României`n competi]iile sportive [i `n organismele interna]io-nale la care sunt afiliate, organizeaz\ sau tuteleaz\competi]iile oficiale interna]ionale care au loc peteritoriul României cu avizul MTS.

Potrivit aceleia[i legi, COR de]ine competen]aexclusiv\ pentru reprezentarea ]\rii la JO [i la cele-lalte programe organizate sub egida CIO sau a aso-cia]iilor olimpice continentale.

Dificult\]ile perioadei de tranzi]ie de laeconomia etatizat\ la economia de pia]\ din ultimuldeceniu al secolului XX, la care nu s-au putut adaptaîn ritm rapid toate federa]iile [i cluburile, profundeletransform\ri geo-politice petrecute în Europa,conflictele armate din spa]iul ex-iugoslav au dus lareducerea num\rului de ac]iuni interna]ionale alefedera]iilor [i cluburilor. Totodat\, libertatea dealegere a partenerilor din str\in\tate, deci de cons-truire a rela]iilor interna]ionale ale federa]iilor [icluburilor în conformitate cu cerin]ele tehnico-me-todice, a fost îngr\dit\ de unele constrângeri birocra-tice, pe alocuri exagerate, impuse de autorit\]ileconsulare ale unor ]\ri occidentale în ob]inereavizelor de intrare. Astfel de constrângeri au disp\rutla `nceputul anului 2002, când s-a desfiin]at obliga-tivitatea vizelor `n spa]iul Schengen.

~n ultimul deceniu al secolului XX, România areu[it s\ se men]in\ în continuare la cote `nalte încircuitul sportiv mondial. În afara particip\rii cusucces la JO, CM [i CE, s-au realizat numeroasecompeti]ii amicale cu federa]ii [i organiza]ii sportivedin multe ]\ri ale lumii, în care sportivii români auob]inut rezultate apreciate de speciali[ti [i de opiniapublic\. În acest sens este semnificativ faptul c\ BillClinton, pre[edintele SUA, în timpul vizitei sale înRomânia în anul 1997, a subliniat performan]aAnu]ei C\tuna, care în acel an a câ[tigat marele crosinterna]ional de la New York.

Anularea de c\tre CIO, în anul 1991, a sanc]iu-nilor sportive (pentru discriminare rasial\) impuseRepublicii Africa de Sud a f\cut posibil\ stabilirea deschimburi sportive între România [i aceast\ ]ar\(rugby, gimnastic\, atletism, lupte).

Înc\ de la începutul anilor ’90, Ministerul Spor-turilor, apoi MTS au ac]ionat pentru a crea cadruljuridic necesar, în vederea desf\[ur\rii în cele maibune condi]ii a ac]iunilor sportive perfectate cupartenerii externi. În acest scop, pe baza colabor\riicu Ministerul Afacerilor Externe, în acordurile decolaborare cultural\ încheiate de Guvernul Românieicu guvernele altor state au fost incluse prevederireferitoare la sprijinirea reciproc\ a schimburilorsportive convenite de organismele de resort.

MTS [i COR au ini]iat convorbiri cu parteneridin diverse ]\ri în vederea încheierii unor documentede colaborare pe termen lung, care s\ reglementezeschimburile sportive bilaterale [i s\ vin\ în sprijinulactivit\]ii federa]iilor. Unul din primele documentede colaborare perfectate în aceast\ perioad\ este„Acordul între Guvernul României [i GuvernulRepublicii Franceze cu privire la cooperarea [ischimburile în domeniul tineretului [i sportului”,semnat la Bucure[ti de mini[trii de Externe ai celordou\ ]\ri, la 19 aprilie 1991, care a înlocuit Aranja-mentul semnat în 1967. Tot în aceast\ perioad\ MTSa încheiat acorduri sau în]elegeri de colaborare petermen lung cu organismele de conducere a sportuluidin Republica Coreea, Cipru, RP Chinez\, Cuba,Georgia, Grecia, Maroc, Republica Moldova,Nigeria, Qatar, Federa]ia Rus\, Republica Africa deSud, Siria, Spania, Turcia, Ucraina.

La rândul s\u, în anii ’90, COR a încheiatdocumente de colaborare cu CNO din SUA, Italia,Belgia, Israel, Republica Ceh\ etc.

La nivelul ministrului Tineretului [i Sportuluisau a secretarului de stat au avut loc convorbiri cuconduc\tori ai organiza]iilor sportive din numeroase]\ri (Austria, Bulgaria, RP Chinez\, Fran]a, Ger-mania, Grecia, Indonezia, Israel, Italia, Iugoslavia,Fosta Republic\ Iugoslav\ a Macedoniei, Maroc,Federa]ia Rus\, Siria, Olanda, Turcia, Tunisia, Ucraina,Ungaria etc.) în care s-au stabilit m\suri de stimulare[i sus]inere a schimburilor sportive bilaterale.

238


Proclamarea suveranit\]ii de stat a RepubliciiMoldova a f\cut posibil\ stabilirea unor rela]iisportive privilegiate, de parteneriat între România [iRepublica Moldova. În anul 1991, la Bucure[ti a avutloc prima întâlnire între ministrul Tineretului [iSportului din România [i directorul general alDepartamentului de Stat pentru Tineret [i Sport dinRepublica Moldova, fiind semnat\ prima în]elegerede colaborare între cele dou\ institu]ii. În acela[i anau avut loc mai multe competi]ii între sportivii dincele dou\ state. În anul urm\tor, la Chi[in\u a avutloc o nou\ întâlnire între ministrul Tineretului [iSportului din România [i ministrul Tineretului,Sportului [i Turismului din Republica Moldova,ambii mini[trii fiind primi]i de Mircea Snegur,pre[edintele Republicii Moldova. Cu acea ocazie s-asemnat un vast protocol referitor la dezvoltarea rela-]iilor bilaterale în domeniile tineretului [i sportului,în care s-a inclus clauza c\ p\r]ile vor încurajacontactele directe între federa]iile, cluburile [iasocia]iile sportive din cele dou\ state, precum [iîntre institu]iile cu atribu]ii în domeniul sportului. Încontinuare, în fiecare an au avut loc întâlniri lanivelul conducerilor celor dou\ ministere, în cadrulc\rora s-au semnat protocoale de colaborare. Anualse realizeaz\ un important [i diversificat volum deschimburi de echipe sportive [i sportivi, pentruparticip\ri la competi]ii, inclusiv la competi]iina]ionale (campionate na]ionale, cupe), antrena-mente comune, schimburi `ntre speciali[ti, particip\rila conferin]e na]ionale de comunic\ri [tiin]ifice,schimburi de publica]ii sportive etc. O parte dinac]iunile bilaterale se finan]eaz\ din fondul aflat ladispozi]ia Guvernului României pentru rela]iile cuRepublica Moldova, constituit în baza Legii nr.36/1993.

La 8 iunie 1999, la Chi[in\u s-a semnat `n]ele-gerea între MTS din România [i Ministerul Educa]iei[i {tiin]ei al Republicii Moldova privind cooperareaîn domeniile tineretului [i sportului. În baza acesteia,cele dou\ ministere au constituit grupa sectorial\comun\ pentru colaborare în domeniile men]ionate,care se întrune[te cel pu]in o dat\ pe an pentru aanaliza problemele rela]iilor bilaterale [i adoptaprogramele de activit\]i pe perioada care urmeaz\.

CONTRIBU}II ROMÂNE{TILA DEZVOLTAREA SPORTULUI

ÎN ALTE }|RIPerforman]ele excep]ionale ob]inute de

sportivii români începând cu deceniul al [aselea alsec. XX la JO, CM, CE [i la alte competi]iiinterna]ionale au demonstrat, printre altele, [i înaltaclas\ a [colii sportive române[ti, care a preg\titantrenori de valoare mondial\. În consecin]\, înc\din anii ’60 [i pe parcursul deceniilor care au urmat,organiza]ii [i federa]ii sportive din numeroase ]\riau f\cut apel la sprijinul [i competen]a unor antre-nori români.

Pe aceast\ baz\, unii din cei mai cunoscu]i antre-nori, a c\ror faim\ dep\[ise hotarele ]\rii, s-audeplasat în diverse ]\ri pentru a sprijini preg\tireasportivilor din loturile sau cluburile respective.

În ultimele patru decenii ale secolului XX,câteva sute de antrenori [i speciali[ti români s-audeplasat `n peste 70 de ]\ri de pe toate continentele,pentru a sprijini dezvoltarea diverselor ramuri desport. O situa]ie statistic\ întocmit\ de CNEFS în1973 ar\ta c\ la acea dat\ 36 de antrenori români din11 ramuri de sport activau în 18 ]\ri. Dou\ deceniimai târziu, în 1993, cca 120 de antrenori dinRomânia activau în 37 de ]\ri. Este semnificativfaptul c\ ramurile de sport din România furnizoarede speciali[ti, care au acordat sau acord\ încontinuare asisten]\ tehnic\ în diverse ]\ri, estedeosebit de larg\: atletism, baschet, box, canotaj,fotbal, c\l\rie, gimnastic\, haltere, handbal, înot,kaiac-canoe, lupte, polo, rugby, scrim\, tenis decâmp, tenis de mas\, tir, volei.

Printre marile personalit\]i ale sportului româ-nesc care, începând cu anii ’60, au împ\rt\[it dincuno[tin]ele lor speciali[tilor [i sportivilor dindiverse ]\ri se num\r\: Petre Ci[migiu [i NicolaeNavasart, care s-au ocupat de preg\tirea pentru JOdin 1964 a sportivilor din Japonia, la tir [i kaiac-canoe, ambii antrenori fiind solicita]i, în continuare,în aceast\ ]ar\ [i în deceniile urm\toare, când activi-tatea lui Petre Ci[migiu a fost încununat\ de ob]inereamedaliei de aur de c\tre tr\g\torul japonez TakeoKamachi la JO din 1984; Ioan Kunst-Gherm\nescu,

239


240


Nicolae Nedef, Constantin Popescu [i GabrielZugr\vescu au condus antrenamente [i cursuri deperfec]ionare a antrenorilor de handbal din mai multe]\ri (Fran]a, Spania, Japonia, Argentina, Braziliaetc.); Oprea Vlase, Eugen Trofin [i Ioan Bota s-auocupat de preg\tirea echipelor de handbal dinAlgeria, Israel [i Portugalia; {tefan Covaci a ob]inutrezultate spectaculoase ca antrenor al echipei defotbal Ajax Amsterdam la începutul anilor ’70, iar încontinuare a fost director tehnic al Federa]ieiFranceze de Fotbal, fiind distins cu „Legiunea de Onoa-re” a Fran]ei; în anii ’70, Constantin Tea[c\, NicolaePetrescu au sprijinit dezvoltarea fotbalului în Turcia;Nicolae Sotir [i Nicolae Murafa (`ntre 1959 [i 1960)s-au ocupat de preg\tirea echipei na]ionale de volei aTurciei, ambii ]inând [i cursuri de perfec]ionare aantrenorilor din aceast\ ]ar\; `n perioada 1965-1969,Nicolae Sotir a fost director tehnic al Federa]ieiFranceze de Volei, activitatea sa întrunind elogiileconducerii sportului din Fran]a; Nicolae T\rchil\ apreg\tit echipele de volei ale Mexicului [i Vene-zuelei; Ion Popa s-a ocupat de preg\tirea loturilorreprezentative de box ale Mexicului [i Indoneziei;Corneliu Bârs\nescu [i Octavian Mercurean auantrenat echipele de kaiac-canoe ale Italiei etc.

Ion }iriac a fost manager al unora din cei maimari tenismeni ai lumii, ca Boris Beker (Germania),Guillermo Villas (Argentina) [.a., afirmându-setotodat\ ca unul din cei mai prestigio[i organizatoride competi]ii interna]ionale (turnee de tenis,campionate mondiale de nata]ie etc.).

Speciali[tii români au sprijinit dezvoltarea atle-tismului în: Algeria, Niger, Tunisia; a boxului înAlgeria, Egipt, Ghana, Tunisia; a handbalului înCanada, Cuba, Italia, Qatar, Spania, Tunisia; a lup-telor în Maroc, Mexic, Egipt, Indonezia, Portugalia;a fotbalului în Turcia, Cipru [i în mai multe ]\riafricane [i asiatice; a gimnasticii în Mexic, Indo-nezia, Fran]a, Israel, Danemarca, Venezuela; avoleiului în Albania, Algeria, Belgia, Grecia, Israel,Italia, Maroc, Spania; a jocului de polo pe ap\ înRepublica Federal\ Germania, Iran, Indonezia,Kuwait, Spania, Malta; a scrimei în Mexic, Iordania,Venezuela; a tirului `n Brazilia, Columbia [i Vene-zuela. Antrenorii români au `mp\rt\[it din experien]a

lor speciali[tilor sovietici în fotbal ({tefan Covaci) [irugby (Alexandru Teofilovici); celor din R. P. Chi-nez\ în atletism, handbal, canotaj [i kaiac-canoe;celor din RD German\ `n volei, rugby [i tenis; celordin Iugoslavia [i Ungaria în rugby etc.

În ultimul deceniu al secolului XX, echipena]ionale feminine sau masculine de gimnastic\ dinAnglia, SUA, Republica Africa de Sud, Elve]ia,Norvegia, Italia, Porto Rico, Guatemala, Filipine,Venezuela au fost sau sunt preg\tite de antrenoriromâni; de mai mul]i ani, directorul tehnic alFedera]iei de Haltere din SUA este multiplul campionromân Dragomir Cioroslan; iar directorul tehnic alFedera]iei de Gimnastic\ din Marea Britanie estespecialistul român Adrian Stan.

~n diferite perioade, speciali[tii Petre Iv\nescu(handbal), Niculae Firoiu (polo pe ap\), Ella Constan-tinescu (tenis de mas\), Erwin Wilk (scrim\) [iValentin Silaghi (box) au ocupat sau ocup\ func]ii deconducere în compartimentele tehnice ale federa]iilorgermane de specialitate; Ileana Pavel face parte dinconducerea tehnic\ a Federa]iei de Canotaj dinAustria etc.

În anul 1997, Institutul Na]ional pentru Sport dinVenezuela a angajat 13 antrenori români (pentru 10discipline sportive) [i un medic sportiv pentru preg\-tirea echipelor reprezentative ale acestei ]\ri laJocurile Americii de Sud [i Jocurile Bolivariene.

În ultimul deceniu al secolului XX, zeci despeciali[ti români din diverse domenii ale activit\]iisportive s-au angajat, pe baz\ de contract individual,ca antrenori sau în alte func]ii, în unit\]i sportive dinnumeroase ]\ri ale lumii.

Cei mai buni speciali[ti români [i-au adus oimportant\ contribu]ie la realizarea programelorSolidarit\]ii Olimpice a CIO de dezvoltare a spor-tului în lume [i a programelor similare ini]iate deFSI. Printre cei care au participat la înf\ptuireaacestor programe, conducând cursuri de perfec]io-nare a antrenorilor în diferite ]\ri, au fost: MariaSimionescu [i Adrian Stoica (gimnastic\), IonCornianu, Ion Cernea [i Simion Popescu (lupte),Nicolae Navasart (kaiac-canoe), Ioan Kunst-Gherm\nescu [i Nicolae Nedef (handbal), DumitruAlexandrescu (atletism), Laz\r Baroga (haltere),

Ioan Mure[anu (pentatlon modern), Eusta]iu M\rg\rit(box), Corneliu Florescu [i Sergiu Zelinschi(canotaj), Mihai Chezan [i Aurel Dr\gan (volei) [.a.Mihai Chezan, în calitate de instructor al FIVB, acondus, în perioada 1990-1999, zeci de cursuri deformare [i de perfec]ionare a antrenorilor de volei înpeste 20 de ]\ri din America Latin\, Asia, Africa [iOceania, iar Aurel Dr\gan, în aceea[i calitate, înintervalul 1995-1999 a condus numeroase cursurisimilare pentru antrenorii de volei din peste 10 ]\riafricane francofone.

Pe parcursul anilor, începând cu deceniul al [ap-telea, la solicitarea partenerilor din diverse ]\ri, înRomânia au avut loc numeroase antrenamentecomune care au contribuit la cre[terea nivelului depreg\tire a sportivilor oaspe]i [i totodat\ la îmbo-g\]irea experien]ei antrenorilor loturilor participante.Printre numeroasele ac]iuni de acest fel au fost antre-namentele organizate cu sportivi din Canada (lupte),RP Chinez\ (handbal, scrim\), Cuba (handbal,scrim\), Bulgaria (polo pe ap\, handbal, s\rituri `nap\, schi), Egipt (box, lupte), Indonezia (lupte,gimnastic\), Iran (box), Israel (fotbal, lupte), Japonia(kaiac-canoe, tir), Maroc (lupte), Marea Britanie(gimnastic\ feminin\), Mexic (lupte, gimnastic\,kaiac-canoe), Mongolia (box), Tunisia (box, lupte),Venezuela (gimnastic\) etc.

În anul 1978, FR de Lupte a fost distins\ cu Diplo-ma FILA, pentru contribu]ia la realizarea Programuluiinterna]ional al FILA de dezvoltare a luptelor în lume.

Tinerii din mai multe ]\ri (Grecia, Israel,Republica Moldova, Maroc, Tunisia etc.) au absolvitsau urmeaz\ cursurile {colii de Antrenori din cadrulCentrului Na]ional de Formare [i Perfec]ionare aAntrenorilor, aflat `n subordinea MTS.

La dezvoltarea educa]iei fizice [i sportului înalte ]\ri a contribuit [i Academia Na]ional\ deEduca]ie Fizic\ [i Sport din Bucure[ti, unde între anii’60-’80 au studiat numero[i tineri din circa 15 stateafricane [i arabe, beneficiari de burse din parteastatului român. Din anii ’80 pân\ în prezent, laaceast\ academie înva]\, pe cont propriu, tineri dinmai multe ]\ri.

REUNIUNI, CAMPIONATE {ITURNEE INTERNA}IONALEORGANIZATE ÎN ROMÂNIA

O contribu]ie important\ a României la pro-movarea sportului pe plan mondial o reprezint\organizarea în ]ara noastr\ a numeroase competi]ii [ireuniuni ale organismelor sportive interna]ionale. Peparcursul anilor, în România s-au organizat circa 40de CM, peste 65 de CE, JMU de Iarn\ din 1951,Jocurile Sportive din cadrul Festivalului Mondial alTineretului [i Studen]ilor (1953), Jocurile Mondialeale Surzilor (1977), JMU de Var\ (1981), etape alecupelor mondiale [i europene, turnee de calificarepentru JO, pentru CM [i CE, precum [i CMuniversitare pe ramuri de sport, CM ale sportivilormilitari, CE ale sportivilor feroviari [i sute decompeti]ii balcanice.

Printre marile manifest\ri sportive interna]ionaledesf\[urate în România în prima jum\tate a secoluluiXX au fost: Conferin]a General\ a FAI (Bucure[ti [iSinaia, 1931), cel de-al IV-lea Congres al FIRA(Bucure[ti, 1938). ~n anii ’30, din România au luat star-tul raidurile aeriene intercontinentale Bucure[ti-Sai-gon-Bucure[ti, Bucure[ti-Cairo-Tripoli-Bucure[ti,Bucure[ti-Cape Town-Bucure[ti [i alte competi]iiaeronautice interna]ionale de mare anvergur\.

În a doua jum\tate a secolului XX, România ag\zduit CM la urm\toarele ramuri: box (tineret),handbal (feminin), hochei pe ghea]\ (seniori, tineret[i juniori grupele B [i C – 8 edi]ii), lupte, modelism(diferite ramuri, – 8 edi]ii), orientare sportiv\ (juniori[i junioare), popice, rugby (juniori), scrim\ (juniori),[ah (copii [i juniori [i turnee zonale), tenis de mas\,precum [i finala „Cupei Davis” la tenis (1972). ~nRomânia s-au desf\[urat CE la baschet (feminin [ijunioare), box (seniori [i tineret), bob (tineret),canotaj, culturism, fotbal (tineret), fotbal-tenis,gimnastica artistic\ (feminin), gimnastic\ ritmic\sportiv\, go, haltere, handbal (feminin [i juniori),hochei pe ghea]\ (tineret [i juniori, grupele B [i C –6 edi]ii), judo (juniori), kaiac-canoe, karate, lupte,modelism (diferite ramuri – 13 edi]ii), popice,

241



pentatlon modern (tineret), [ah (copii [i juniori),tenis de mas\ (juniori), tenis (juniori), tir (6 edi]ii).

S-au bucurat de aprecieri, pe parcursul anilor,tradi]ionalele campionate, concursuri [i turneeinterna]ionale organizate în diverse localit\]i aleRomâniei, la atletism, alpinism, automobilism,avia]ie, baschet, bob, box, canotaj, ciclism, gimnas-tic\, handbal, judo, hochei pe ghea]\, kaiac-canoe,lupte, înot, s\rituri în ap\, modelism, motociclism,para[utism, planorism, pentatlon modern, polo peap\, popice, radioamatorism, schi, biatlon, scrim\,[ah, tenis, tenis de mas\, volei, yachting. Multe dinaceste competi]ii î[i aveau, iar unele î[i mai p\streaz\[i, ulterior, un loc bine stabilit în calendarelefedera]iilor interna]ionale.

În perioada postbelic\, România a g\zduiturm\toarele congrese ale unor foruri sportiveinterna]ionale: al IV-lea congres al FIVB (Bucure[ti,1953), congresul UIT (Bucure[ti, 1955), al XVII-leacongres al FIRA (Bucure[ti, 1959), al XXX-lea con-gres al FIS (Mamaia, 1965), al XXXII-lea congres alAIPS (Bucure[ti, 1968), congresul FIQ – Sec]ia asfalt(Mamaia, 1969), al 57-lea congres al LIHG (Mamaia,1972), al VII-lea congres al IASI (Snagov, 1981),Adunarea general\ a FISU (Bucure[ti, 1981), con-gresul Alian]ei Interna]ionale de Turism (Bucure[ti,1997). ~n România s-au organizat urm\toarele con-grese ale unor organisme sportive europene: congre-sul Comitetului European de Atletism al IAAF(Bucure[ti, 1969), al II-lea Congres European de

Medicin\ Sportiv\ (Bucure[ti, 1969), Conferin]aPermanent\ a FIBA pentru ]\rile din Europa [ibazinul Mediteranei (Mamaia, 1970), congreseleEABA din 1978 [i 1998, ambele desf\[urate la Nep-tun, Adunarea General\ a CET (Bucure[ti, 1983),congresul Uniunii Europene de Gimnastic\ (Bra[ov,1995), congresul Federa]iei Europene de Go (Mamaia,1998), congresul Uniunii Europene de Motociclism(Bucure[ti, 1999), congresul FIRA-AER (Bucure[ti,2002). În acea[i perioad\, în România s-au desf\-[urat numeroase [edin]e ale comitetelor executivesau ale comisiilor federa]iilor interna]ionale/euro-pene, reuniuni ale reprezentan]ilor organiza]iilor [ifedera]iilor sportive din ]\rile balcanice, cursuriinterna]ionale de antrenori [i arbitri etc. Între anii’60-’70 [i `n anii ’90, la Bucure[ti s-au desf\[uratmai multe reuniuni [i simpozioane interna]ionale cuprofil [tiin]ific [i medical sub egida forurilormondiale de resort.

O expresie a dorin]ei României de a contribui lapromovarea idealurilor olimpice o reprezint\ orga-nizarea trecerii prin ]ara noastr\ a {tafetei Fl\c\rii JOde la München (1972) [i de la Moscova (1980). Cuaceste prilejuri, pe traseele str\b\tute de flac\raolimpic\, au avut loc manifest\ri cultural-sportive,prin care s-a propagat mesajul nobil al olimpismului,fiind exprimat\ dorin]a sportivilor români de acontribui la consolidarea p\cii [i în]elegerii întrepopoare, la dezvoltarea rela]iilor de prietenie `ntretinerii sportivi ai planetei.

243

I. MARELE DRAPEL OLIMPIC – conferit Comi-tetului Olimpic Român (1986)

II. ORDINUL OLIMPIC

1. Lia Manoliu (1975)2. Marin Dragnea (1983)3. Nadia Com\neci (1984)4. Hero Lupescu (1984)5. Haralambie Alexa (1985)6. Nicolae Ceau[escu (1985)7. Gavril\ Barani (1986)8. Ioan Kunst-Gherm\nescu (1990)9. Ivan Patzaichin (1990)

10. Cristian }opescu (1998)

III. TROFEE

1. Iolanda Bala[-Söter – Trofeul „MohammedTaher Pacha” (1963)

2. Lia Manoliu – Trofeul CIO „Femeia `nSport” (1990)

3. Victor B\ciulescu – Trofeul CIO pentru celmai bun ziarist olimpic (1990)

4. Lia Manoliu – Trofeul Centenarului CIO(1994)

5. Octavian Vintil\ – Trofeul „Sportul [i Uni-versalitatea” (2000)

IV. ALTE DISTINC}II ALE CIO

1. Victor B\nciulescu – Diploma Olimpic\ deMerit (1984)

2. Victor B\nciulescu – Diploma de onoare„Fair Play” (1987)

3. Cristian }opescu – Diploma de onoare a CIO(1994)

SEMNE ALEPRE}UIRII

DISTINC}II CONFERITE DE CIOUNOR INSTITU}II {I PERSONALIT|}I DIN ROMÂNIA

244

ROMÂNIA – GAZDAUNOR MANIFEST|RIINTERNA}IONALE

Festivalul Mondial al Tineretului [i Studen]ilor, Bucure[ti, 1953.~n cadrul Festivalului s-au organizat `ntreceri sportive interna]ionale la care au participat sportivi de valoare mondial\

din numeroase ]\ri

245

România – gazda unor manifest\ri interna]ionale

Campionatul Mondial de tenis de mas\, Bucure[ti, 1953

Campionatul European de volei, 1955,Stadionul „Dinamo”

Eric Carlsson, pre[edintele Uniunii Interna]ionale deTir, prezideaz\ lucr\rile Congresului UIT, desf\[urat laBucure[ti `n septembrie 1955, cu ocazia Campionatului

European de Tir

Campionatul Mondial de handbal feminin – Bucure[ti,1962

246


Al XXV-lea Congres al Federa]iei Interna]ionale de Schi –Mamaia, 1965

Campionatul Mondial de Popice – Bucure[ti, 1966, Arena „Voin]a”

247


A IX-a reuniune a Comitetului Interna]ional de Documentare [i Informare `n Educa]ie Fizic\ [i Sport –Bucure[ti, 30 mai 1967

248


Dr. Primo Nebiolo, pre[edintele Federa]iei Interna]ionale a Sportului Universitar, a onorat, prin prezen]a [i cuvântul s\u, deschiderea Universiadei de Var\, g\zduit\, `n 1981, de Capitala României.

249


Festivitatea de deschidere a Universiadei de Var\, Bucure[ti, 1981La `ntrecerile acestei edi]ii a Universiadei au participat sportivi din 81 de ]\ri

RELA}II SPORTIVE INTERNA}IONALE - anst.gov.ro International Sports... · Tot `n aceast\ perioad\ a...

Documents

Transcript of RELA}II SPORTIVE INTERNA}IONALE - anst.gov.ro International Sports... · Tot `n aceast\ perioad\ a...