Referat Metoda Fenomenologica

8/16/2019 Referat Metoda Fenomenologica

1/10

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Psihologie

Metoda fenomenologică

Student: Alexandru Burduja, An I, id.

Bucure tiș

2014


2/10

CUPRINS

1. Fenomenologia- etimologie, reprezentan iț ............................................................3

2. Metoda Fenomenologică.......................................................................................4

3. Utilizarea metodei în gestalt - terapie....................................................................

4. Fenomenologia ca inten ionalitate i intersu!iecti"itateț ș .......................................#

B$B%$&'()F$*.....................................................................................................10

2


3/10

1. Fenomenologia- etimologie !e"!e#entan iț

*timologic, fenomenologia înseamnă +tiina enomenelor. n ilosoie, termenul a ostconsacrat ca +tiină a enomenelor de con+tiină. /pre eempliicare, $ant numea enomenologia

+tiina care determină mi+carea +i repausul numai în relaia cu reprezentarea. %egel nume+teenomenologie în"ăătura pri"ind de"enirea cunoa+terii Fenomenologia spiritului prezintăînaintarea con+tiinei de la cunoa+terea nemilocită la cunoa+terea a!solută. %a rndul său%&''e!l, cel care a conerit enomenologiei importana unei "!ima "(ilo'o"(ia, a numitenomenologia drept cercetare a con+tiinei intenionale orientată spre ce"a pentru a dez"ăluicondiiile undamentale ale constituirii o!iectelor cunoa+terii. n acest ultim sens, enomenologiaa +i do!ndit de altel consacrarea în ilosoia contemporană.

5onsiderată retrospecti", enomenologia constituie o a treia cale de acces spre ade"ăr6amintirea +i reamintirea în cazul lui 7laton, adec"area în cazul lui )ristotel +i su!stituireatermenului de veritas cu cel de alétheia ade"ărul iinei8 este poteca pe care ne-o propune9usserl. 5onsiderată prospecti", enomenologia este mai puin un curent ilosoic, ct un stil degndire. )stel, 9eidegger se pronună pentru un raport cu realitatea prin intermediul iinei. *lse eli!erează de metaizica tradiională +i clasică, centrndu-se asupra proiectului condiiilor careac posi!ilă orice ontologie +i, !ineîneles, deslu+irea sensului iinei. 7entru :.7. /artre, pornindde la 9usserl +i 9eidegger, ;gndirea modernă a realizat un progres considera!il reducndeistentul la seria apariiilor care îl maniestăeiere ilosoică, o undătură. ;& undătură ? remarcăBlaga ? poate să oere pri"eli+ti, ce merită să ie "ăzute, dar nu e drumnicile speciice, a ost *dmund 9usserl 1#@A-1A3#, unul dintre cei mai de seamă ilosoicontemporani, gnditor de ormaie enciclopedică, ce s-a impus prin lucrăride reerină la începutul secolului . &pera lui 9usserl, impresionantă prin densitatea preocupărilor, amploareaa!ordărilor +i mai ales prin caracterul prospecti" al ela!orărilor, constituie +iastăzi un teren de intense conruntări ideologice +i teoretico-metodologice +i,dincolo de diicultăile +i limitele structurale ale idealismului transcedentalde actură enomenologică, se impune ca un punct de reerină înreconstrucia actuală a domeniilor logicii, ilosoiei, metodologiei, aiologiei+i epistemologiei.

1 :. 7. /artre , L’Être et le Néant, 7aris, 'allimard, 1A43, p. 11.

2 Ibidem, p. 3C3.

3


4/10

Edmund "usserl %&'()*&)+'Menionez că în orma %&''e!liana *dmund 9usserl ? &pere complete, au apărut 2A "olume,cuprinznd studii +i articole din uria+a mo+tenire cca. @0.000 pagini de manuscrise rămase de la9usserl, iar cercetarea acestor opere constituie o dominantă în preocupările teoretico-metodologice contemporane.3

PA$ #I-E#

Unul dintre cei mai importani reprezentani ai enomenologiei contemporane, Pa&l Ricoe&!,născut în 1A13, s-a impus ca istoric +i comentator al mi+cării enomenologice, ca traducător +icritic al lui 9usserl. /tudiile sale a!ordează deopotri"ă - din perspecti"a >ermeneuticii - lim!aul,

literatură, religia +i enomenele sociale. *ste poate gnditorul rancez celmai !ine plasat pentru a realiza o sinteză superioară, între gndireacontinentală ranceză +i germană pe de o parte +i ilosoia analitică anglo-americană pe de cealaltă parte.

5reaia sa marc>ează etapele unui drum original de laenomenologie la >ermeneutică +i de la >ermeneutica tetului la>ermeneutica aciunii. )cest drum este indiscuta!il legat de "oina de aconirma +i de a sc>im!a, prezentă în iecare lucrare a sa. (icoeur seraportează constant la gndirea lui =ilt>eD, 9eidegger, 'adamer, dar +i la+tiinele umaniste, Ecoala de la Franurt, ilosoia lim!aului +i ilosoia politică.

Paul #icoeur %&)&+*/00(*seurile sale sunt o strălucitoare do"adă a pasiunii de a ilosoa, proprie de altel întregii opere alui 7aul (icoeur.

). Metoda Fenomenologică

7entru a e"idenia semniicaia istorică +i actualitatea metodei enomenologice, 9usserl a pus în centrul ateniei Greducia enomenologică< în raporturile ei cu dialectică, >ermeneutica +ianaliză logică, într-o delimitare care a semnalat elementele de complementaritate dintre modelelemetodologice amintite, precum +i locul +i rolul enomenologiei în regndirea pro!lematiciistatutului ilosoiei +i al raporturilor dintre această +i +tiină.

Miezul pro!elemei îl constituie următoarele6 9usserl propune ideea de Gilosoia ca+tiină riguroasăizarea "alorilor în reconstrucia unuidomeniu.

Metoda enomenologiei, aată pe conceperea con+tiinei +i a lumii su! dimensiuneainten1ionalit21ii orientarea către o!iect, orizont, desc>idere, oeră condiiile unei pledoarii pentru ilosoie ca "aloare teoretică autonomă, opunndu-se reducionismului poziti"ist

3 )leandru Bo!oc GFilosoia contemporană


5/10

asimilarea demersului teoretic în cel +tiiniic +i "alidarea sa prin prisma eactităii +iormalizării sau iraionalist supralicitarea unor actori etraraionali în cunoa+terea +tiiniică8

Modelul 3enomenologic al metodei conduce spre o concepere unitară a su!iectului +io!iectului, propunnd concepte cu "aloare operaională în redarea mecansimului concret alcunoa+terii, aciunii +i creaiei umane. Metoda enomenologică de"ine astel un modelcomplementar spiritului +tiiniic modern.

n dialogul cu enomenologia are loc un eecti" sc>im! de "alori, îndeose!i în regndirea pro!lematicii logicii, metodologiei, dialecticii +i istorismului.

n strnsă legătură cu teoria semniicaiei +i a epresiei, 9usserl a ela!orat conceptulde inten1ionalitate, pe care se "a clădi apoi întregul aparat conceptual al mi+cării ilosoicegenerate de enomenologie4, rămnnd teoria enomenologiei undamentale a con4tiin1ei inten1ionale.7e terenul discuiei dintre semniicaie +i intenionalitate se poate înelege mai !ine esena +iuncionalitatea metodei enomenologice. =iicultăile se leagă de aptul că enomenologia î+i

propune direct o Gtransormare radicală< a ilosoiei pe calea Gîntoarcerii la sursele originare


6/10

omului aă de lume natHrlic>e *instelung, pentru a considera lumea că un simplu corelatintenional al percepiei noastre, un cogitatum pur, o noem2.

(educia enomenologică este +i o Greducie transcedentalăicul pur


7/10

n enomenologia lui 9usserl, intuiia eidetică este metoda da a "aria la ininit coninutulunei reprezentări pentru a degaa astel esena lucrului. Etiinele eidetice sunt +tiine despreesene în opoziie cu +tiinele despre apte. 5a modalitate de prezentare intuiti"ă a ceea ce esteesenial +i ireducti!il într-un singur domeniu al cunoa+terii, ea este un demers ertil înreconstrucia ilosoică. )!solutizată însă, ea de"ine tri!utară ontologiei su!iacente căutnd

esena enomenelor înlăuntrul con+tiinei +i suprimnd ascetic orice încredere în realitateaeterioară con+tiinei.Faptul că, în general, un procedeu care se !azează pe intuiia eidetică este numit

enomenologic +i reclamă o anumită semniicaie ilosoică, nu se poate ustiica dect prin aceeacă orice intuiie "erita!ilă î+i are locul în ansam!lul constituirii. =e aceea orice airmaieontologică care se reeră la seră principiilor aiomelor undamentale, orice constatare intuiti"ă poziti"ă, are rolul unui tra"aliu preliminar indispensa!il. *a ne urnizează irul conducător transcedental pentru punerea în e"idenă a caracterului pe deplin concret al constituirii în du!lasa structură noetică +i noematică.#

=acă ne imaginăm a+adar enomenologia în orma unei +tiine intuiti"-apriorice, concepută dupămetoda pur eidetică, toate analizele eidetice nu ac altce"a dect să ne dez"olte esena uni"ersală

a ego-ului transcedental în general, care cuprinde în sine toate "ariantele posi!ile ale ego-uluimeu real, precum +i pe acesta însu+i ca posi!ilităi. 7rin urmare, enomenologia eidetică studiazăuni"ersalul ără de care nici un eu +i nici un transcedental în general nu ar i imagina!ile. /au,altel spus, întruct iecare uni"ersalitate esenială are "aloarea unei legităi indestructi!ile,Genomenologia eidetică studiază legile eseniale uni"ersale care predetermină sensul posi!il +iopusul sau contrasensul al oricărei aciuni empiriceoterapiei 'estalt i are ca o!iecti"școn tientizarea, utiliznd trei reguli6 regula epoc>e - presupune eliminarea preudecă ilor ini iale,ș ț țcu scopul de a dezacti"a presupunerile i a+teptările, regula descrierii ? eplica ia este înlocuităș țde descriere, ceea ce implică o!ser"a ii imediate i speciice, ără interpretare - i regulaț ș ș

orizontalizării - iecare descriere are o "aloare egală cu a celorlalte descrieri, e"itndu-seierar>izarea.

/copul eplorării enomenologice din 'estalt este starea de aJarness con tiin a etinsă,ș țaten ie etinsă, prezen a de aici i acum sau o! inerea unei înelegeri imediate proundeț ț ș ținsig>t. n 'estalt-terapie insig>t-ul reprezintă în elegerea clară a structurii situa iei studiate.ț ț

8 *dmund 9usserl ? GMeditaii carteziene


8/10

/tarea de prezen ă sau aten ie etinsă aJarness ără o eplorare sistematică nu este suicientă,ț țde o!icei, pentru a dez"olta în elegerea proundă a insig>t-ului. =e aceea, 'estalt terapiațolose te aten ia ocalizată i eperimentarea pentru a aunge la în elegerea proundă insig>t.ș ț ș țFenomenologul nu studiază numai con tientizarea personală ci i procesul con tientizării în sine.ș ș ș7acientul de"ine con tient de con tientizare.ș ș

*isten ialismul se !azează pe metoda enomenologică. Fenomenologii eisteniali+ti sețocalizează pe eisten a umană, pe rela iile cu celălalt, !ucurii i suerin e, a a cum sunt ele trăiteț ț ș ț șdirect. 'estalt terapia oeră un mod de a i autentic, plin de sens i responsa!il a ă de noi în+ine.ș ț=e"enind con tien i, prezen i, de"enim capa!ili să alegem iKsau să ne organizăm propriaș ț ț șeisten ă într-o manieră plină de sens. Liziunea eisten ială arată că oamenii se reconstruiesc iț ț șse descoperă pe ei în i i ără încetare. Iu eistă o esen ă a naturii umane care să poată iș ș țdescoperită Godată pentru totdeauna


9/10

5a +i intenionalitatea, intersu!iecti"itatea propune enomenologia ca pe o ilosoie a desc>ideriicare ustiică posi!ilitatea comunicării +i nu izolarea umanului în entităi a!solute10.7e !ună dreptate, enomenologia din zilele noastre caută la 9usserl cercetările ilosoice sociale,asociind intersu!iecti"itatea cu socialitatea +i reliend ideea dialogului, de apt a comunicării.eza sa principală ? cea a prezentării lumii numai prin intermediul enomenului con+tiinei,

sesizată pe !ună dreptate de ilosoii contemporani în special 7aul (icoeur nu tre!uie astelapreciată numai su! genericul Ginterpretare idealistă a cogito-ului cartezianidere spre osemniicaie, ci rămne în sine pur +i simplu o seră a tăceriiusserlian a metodei enomenologice, o constituieaspiraia lui la uni"ersalitate, la "ala!ilitatea de metodă a ilosoiei. n măsura în care s-a opusmărginirii poziti"iste +i c>iar scientiste, o asemenea etindere apărea în epocă, în linii mari, ustiicată. =acă adăugăm la cele spuse +i reacia aă de modelul speculati" >egelian al metodei,apar într-un mod +i mai clar condiionările sus-numitei aspiraii a enomenologiei launi"ersalitate.

10 )leandru Bo!oc ? GFilosoia contemporană< ? *d. =idactică +i 7edagogică , 1A#0, p.201

9


10/10

Referat Metoda Fenomenologica

Documents

Transcript of Referat Metoda Fenomenologica