UNITED NATIONS CONFERENCE ON CONFRENCE DES NATIONS UNIES POUR

UNITED NATIONS CONFERENCE ON CONFRENCE DES NATIONS UNIES POUR

TRADE AND DEVELOPMENT LE COMMERCE ET LE DVELOPPEMENT

(UNCTAD) (CNUCED)

Raportul Mondial al Investitiilor 2006

Sumar executiv

17 octombrie 2006

Inca un an de crestere a investitiilor straine directe

2005 a fost al doilea an consecutiv in care investitiile straine directe au crescut si

acest fenomen a avut loc la scara globala.

Intrarile de investitii straine directe (ISD) din 2005 au fost substantiale. Ele au crescut cu 29%, ajungand la 916 miliarde de dolari, dupa ce in 2004 crescusera deja cu 27%. Intrarile de ISD au crescut in toate subregiunile, in unele dintre acestea atingand chiar niveluri fara precedent, dar si in 126 din cele 200 de state analizate de UNCTAD. Cu toate acestea, intrarile investitionale globale au ramas cu mult sub varful de 1 400 de miliarde de dolari atins in 2000. Intr-un mod similar tendintelor ce au caracterizat sfarsitul anilor 1990, recenta dezvoltare a ISD reflecta un nivel mai ridicat de fuziuni si achizitii transfrontaliere, in special in randul statele dezvoltate. Totodata, acest fenomen reflecta rate ridicate de crestere in unele tari dezvoltate, precum si performante economice semnificative ale multor economii in curs de dezvoltare si in tranzitie. Investitiile din tarile dezvoltate au atins in 2005 cifra de 542 de miliarde de dolari, inregistrand o crestere de 37% fata de 2004, in timp ce in cazul tarilor in curs de dezvoltare investitiile au atins cel mai inalt nivel de pana acum - 334 miliarde de dolari.In procente, proportia tarilor dezvoltate a crescut putin, reprezentand 59% din intrarile de ISD globale. Proportia tarilor in curs de dezvoltare a fost de 36%, in timp ce Europa de Est si Comunitatea Statelor Independente a reprezentat aproximativ 4%. Regatul Unit al Marii Britanii a inregistrat o crestere a intrarilor investitionale de 108 miliarde de dolari, ajungand la suma de 165 miliarde de dolari si devenind cel mai mare recipient din 2005. In ciuda unui declin al nivelului de investitii, Statele Unite ale Americii au fost al doilea mare destinatar. In ceea ce priveste economiile in curs de dezvoltare, lista celor mai mari recipienti, comparata cu cea din anii anteriori, ramane stabila, cu China si Hong Kong (China) in frunte, urmate de Singapore, Mexic si Brazilia. La nivel regional, Uniunea Europeana, cu cei 25 de membri ai sai, a reprezentat destinatia preferata, avand intrari de 422 de miliarde de dolari, ceea ce reprezinta aproape jumatate din totalul global. Asia de Sud, de Est si de Sud-Est a primit 165 de miliarde de dolari sau o cincime din totalul global, suma incasata de subregiunea estica a Asiei reprezentand aproximativ trei sferturi din cea a intregii regiuni. Urmeaza America de Nord, cu 133 de miliarde de dolari, si America Centrala si de Sud, cu 65 de miliarde. Asia de Vest a cunoscut cea mai mare crestere a intrarilor de ISD (85%), reprezentand 34 de miliarde de dolari. Africa a incasat 31 de miliarde, cea mai mare intrare de ISD de pana acum in aceasta regiune.

Iesirile de ISD la nivel global au ajuns la 779 miliarde de dolari (cifra este diferita de estimarea intrarilor de ISD din cauza manierei diferite in care statele colecteaza si

raporteaza datele).Tarile dezvoltate raman sursa principala a acestor fluxuri. In 2005, Olanda a inregistrat iesiri de capital sub forma investitiilor in valoare de 119 miliarde de dolari, fiind urmata de Franta si de Marea Britanie. Cu toate acestea, au avut loc cresteri semnificative in iesirile de ISD ale tarilor in curs de dezvoltare, in frunte situandu-se Hong Kong (China) cu 33 miliarde de dolari. Rolul economiilor in curs de dezvoltare si in tranzitie ca surse de ISD este in crestere. Neglijabil de mici pana la jumatatea anilor 80, fluxurile investitionale provenind din aceste economii au totalizat anul trecut 133 miliarde de dolari, cifra ce corespunde unei proportii de 17% din totalul global. Implicatiile acestui fenomen sunt analizate in detaliu in Partea a doua a Raportului mondial al investitiilor 2006.

ISD au fost stimulate de fuziunile si achizitiile transfrontaliere, tot mai multe

tranzactii fiind realizate de fonduri de investitii

Fuziunile si achizitiile transfrontaliere, in special cele care implica firme din tari dezvoltate, au stimulat cresterile recente ale ISD. Valoarea acestor fuziuni si achizitii a crescut cu 88% in 2004, atingand cifra de 716 miliarde de dolari, iar numarul de tranzactii a crescut cu 20%, ajungand la 6 134. Aceste cifre sunt apropiate de cele obtinute in primul an de crestere spectaculoasa a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere din perioada 1999-2001. Dezvoltarea din ultimul timp a acestor activitati include cateva tranzactii majore, acestea fiind partial stimulate de redresarea pietelor bursiere din 2005. Au existat 141 de mega tranzactii, a caror valoare a fost estimata la peste 1 miliard de dolari - cifra apropiata de varful din 2000, cand au fost inregistrate 175 de astfel de tranzactii. Valoarea mega tranzactiilor din 2005 a fost de 454 miliarde de dolari - mai mult decat dublul nivelului din 2004 si reprezentand 63% din valoarea totala a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere internationale.

O noua caracteristica a cresterii recente a fuziunilor si achizitiilor este reprezentata de investitiile tot mai numeroase realizate de fondurile de investitii, in special fonduri mutuale private si echivalente. O serie de factori, inclusiv nivelurile scazute, fara precedent, ale ratelor dobanzilor si integrarea financiara crescanda, au facut ca fondurile mutuale private sa realizeze investitii directe in afara granitelor, estimate la 135 miliarde de dolari in 2005 si reprezentand 19% din fuziunile si achizitiile transfrontaliere globale. Spre deosebire de alte tipuri de ISD, companiile mutuale private tind sa nu realizeze investitii de lunga durata, parasindu-si pozitiile dupa o perioada de 5-10 ani (in medie 5-6 ani), suficient cat sa nu fie percepute ca investitori tipici de portofoliu. Astfel, tarile gazda, in special cele in curs de dezvoltare, trebuie sa fie constiente de durata medie a investitiilor acestor companii. In acelasi timp, detinerea de proprietati de catre companii straine poate facilita accesul pe piata si intrarea noilor tehnologii, iar investitiile mutuale private pot ajuta intreprinderile din tara gazda, aflate intr-un punct critic, sa avanseze catre o noua etapa a dezvoltarii lor.

Cele mai multe intrari de ISD s-au indreptat catre servicii, dar cea mai

spectaculoasa crestere a ISD a avut loc in domeniul resurselor naturale

Serviciile, in special finantele, telecomunicatiile si domeniul imobiliar, au profitat cel mai mult de cresterea ISD. Avand in vedere ca informatiile despre distributia ISD pe sectoare sunt limitate, aceste observatii sunt extrase din informatiile privind fuziunile si achizitiile transfrontaliere, care au reprezentat o parte importanta a intrarilor investitionale. Preponderenta serviciilor in investitiile transfrontaliere nu este noua. Nou este declinul continuu si sever al sectorului manufacturier (patru puncte procentuale mai

putin in tranzactii ca fuziunile si achizitiile transnationale decat in anul precedent) si cresterea sustinuta a ISD in sectorul primar (vanzarile de sase ori mai mari), in special in industria petroliera.

Companiile care provin din tari in curs de dezvoltare au inregistrat o crestere

semnificativa in universul corporatiilor transnationale

Corporatiile transnationale (CTN), majoritatea fiind cu capital privat, si-au preluat rolul de investitor. Cu toate acestea, in unele tari gazda (mai ales in tarile in curs de dezvoltare) si in unele industrii (mai ales in cele legate de resurse naturale), o serie de intreprinderi de stat incep sa se extinda tot mai mult in afara granitelor. Potrivit unor estimari ale UNCTAD, universul CTN numara in acest moment aproximativ 77 000 de companii-mama care au peste 770 000 de filiale in strainatate. In 2005, aceste filiale au generat valoare adaugata estimata la 4 500 miliarde de dolari, au avut aproximativ 62 milioane de angajati si au exportat bunuri si servicii in valoare de peste 4 000 miliarde de dolari. Universul CTN continua sa fie dominat de firme din triada - Uniunea Europeana, Japonia si Statele Unite ale Americii - unde isi au originea 85 din primele 100 de CTN ale lumii, conform unui clasament din 2004. Cinci tari (Franta, Germania, Japonia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii) au reprezentat locul de provenienta al 73 din primele 100 de companii, 53 de companii avand sediul in Uniunea Europeana. In fruntea listei celor mai bune 100 de CTN nefinanciare se afla General Electric, Vodafone si Ford, care impreuna insumeaza 19% din bunurile totale ale primelor 100 de companii.

Industria automobilelor domina lista, urmata de industria farmaceutica si telecomunicatii. In ciuda dominatiei companiilor din Triada, exista si firme din alte tari care progreseaza pe piata internationala. Vanzarile totale ale CTN din tarile in curs de dezvoltare au atins in 2005o cifra estimativa de 1 900 miliarde de dolari, avand aproximativ 6 milioane de angajati. In 2004, printre primele 100 de CTN s-au numarat cinci companii ce proveneau din economii in curs de dezvoltare, toate cu sedii in Asia, trei dintre acestea fiind detinute de stat. Cele cinci companii - Hutchison Whampoa (Hong Kong, China), Petronas (Malaezia), Singtel (Singapore), Samsung Electronics (Republica Coreea) si CITIC Group (China) se afla in fruntea clasamentului celor mai mari CTN din tarile in curs de dezvoltare. (Incepand cu anul 1995, Raportul mondial al investitiilor a publicat o lista a primelor 50 de CTN, insa in editia din acest an lista a fost extinsa la 100 de companii). In 2004, 40 dintre primele companii proveneau din Hong Kong (China) si din Provincia Chineza Taiwan, 14 din Singapore si 10 din China. Per ansamblu, 77 din primele 100 de CTN isi au sediile in Asia, restul fiind distribuite in mod egal in Africa si in America Latina.

Liberalizarea continua, dar apar si unele tendinte protectioniste.

In ceea ce priveste tendintele de reglementare legate de investitii, persista tiparul din anii precedenti: cele mai multe modificari legislative au vizat stimularea ISD. Modificarile au constat in simplificarea procedurilor, cresterea facilitatilor, reducerea impozitelor si o mai mare deschidere catre investitorii straini. Totusi, au fost facuti si cativa pasi in directia opusa. Atat in Uniunea Europeana, cat si in Statele Unite ale Americii, au aparut preocupari tot mai accentuate cu privire la ofertele de achizitii straine. La inceputul anului 2006, achizitionarea de catre DP World (Emiratele Arabe Unite) a companiei britanice P&O, dar si a managementului portuar si naval asigurat de aceasta companie in cateva porturi americane a generat proteste din partea Statelor Unite ale Americii pe motive de securitate. In mod similar, in Europa se fac auzite ingrijorari cu privire la posibilitatea ca Mittal Steel sa achizitioneze Arcelor, iar directiva Uniunii Europene referitoare la liberalizarea serviciilor intampina o puternica opozitie europeana. Importante initiative protectioniste au fost luate, de asemenea, pentru a proteja economiile de competitia straina sau pentru a mari influenta statului in anumite industrii. Masurile restrictive au fost in principal legate de ISD in domenii strategice, precum petrolul si infrastructura. De exemplu, industria petrolului si gazelor din America Latina a atras atentia mai ales dupa decizia guvernului bolivian din mai 2006 de a nationalize aceasta industrie. Numarul acordurilor internationale relevante pentru ISD a continuat sa creasca. Pana la sfarsitul anului 2005, numarul total al tratatelor bilaterale de investitie (TIB) ajunsese la 2 495, iar cel al acordurile privind evitarea dublei impuneri (TDI) la 2 758, la care se adauga alte 232 de acorduri internationale care contin prevederi referitoare la investitii. O serie de tari in curs de dezvoltare sunt implicate in mod activ in acest process legislativ, inclusiv printr-o colaborare mai stransa intre tarile din emisfera sudica. O tendinta importanta este cea referitoare la incheierea mai multor acorduri de liber schimb si acorduri de cooperare economica ce au ca obiect investitiile. Universul acordurilor internationale cu privire la investitii (AII) devine din ce in ce mai complex. Cele mai recente astfel de acorduri tind sa vizeze o gama mai larga de subiecte, incluzand temele publice ce tin de sanatate, siguranta sau mediu. In vreme ce modificarile calitative si cantitative ar putea contribui la crearea unui mediu international mai favorabil investitiilor straine, ele ar putea, de asemenea, conduce la concluzia ca guvernele si companiile au de a face cu un sistem de reguli complexe care evolueaza intr-un ritm rapid. Mentinerea coerentei acestui sistem si utilizarea sa ca pe un instrument eficient in promovarea obiectivelor de dezvoltare ale tarilor raman provocari cheie.

Africa a atras niveluri mult mai ridicate de ISD

In Africa, intrarile de ISD au crescut de la 17 miliarde de dolari in 2004 la 31 miliarde de dolari (cifra fara precedent) in 2005. Cu toate acestea, proportia ce revine regiunii din ISD globale ramane mica, in jur de 3%. Africa de Sud a fost cel mai mare beneficiar al investitiilor, primind aproximativ 21% (6,4 miliarde de dolari) din intrarile regionale, in principal datorita achizitiei ABSA (Africa de Sud) de catre Barclays Bank (Marea Britanie). Egiptul a fost al doilea mare stat receptor, urmat de Nigeria. Ca si in trecut, cu cateva exceptii precum Sudanul, majoritatea celor mai slab dezvoltate 34 de tari ale regiunii (CMSDT) au atras foarte putine ISD. Principalele surse de proveninenta a acestor investitii au ramas Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, alaturi de Franta si Germania, care le urmeaza insa de la distanta. Cele mai multe ISD au fost sub forma investitiilor de tip greenfield. Intrarile de ISD din Africa din 2005 s-au indreptat mai ales catre resursele naturale, petrolul in particular, desi serviciile au reprezentat si ele o destinatie importanta.

Preturile ridicate ale bunurilor de consum si cererea mare pentru petrol au dus la o expansiune a activitatilor de explorare intr-o serie de tari africane, inclusiv Algeria, Egipt, Guineea Ecuatoriala, Jamahiriya Araba Libiana, Mauritania, Nigeria si Sudan. CTN din Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au continuat sa domine industria, dar o serie de CTN din tari in curs de dezvoltare, precum CNOOC din China, Petronas din Malaezia si ONGC Videsh din India se extind tot mai mult in Africa. Valoarea totala a ISD care au intrat in sase tari africane producatoare de petrol - Algeria, Ciad, Egipt, Guineea Ecuatoriala, Nigeria si Sudan - este de 15 miliarde de dolari, reprezentand aproximativ 48% din intrarile in regiune din 2005.

Desi iesirile de capital din Africa au scazut in 2005, mai multe CTN africane si-au intarit pozitia internationala, inclusiv prin fuziuni si achizitii transfrontaliere. De exemplu, Orascom a achizitionat Wind Telecommunicazioni (Italia) prin Weather Investments (Egipt). Cele mai multe ISD din Africa de Sud, principalul investitor al continentului, s-au indreptat in 2005 catre tari in curs de dezvoltare.

Sectorul manufacturier a atras mai putine ISD decat cel al resurselor naturale sau al serviciilor. Totusi, unele evolutii specifice fiecarui sector in parte merita evidentiate. CTN din industria automobilelor au deschis in Africa de Sud capacitati de productie orientate catre piata externa, creand oportunitati de angajare si obtinand venituri din export. Contrar acestui exemplu, pietele fragmentate, infrastructura slaba si lipsa muncitorilor calificati, alaturi de terminarea in 2005 a cotelor stabilite prin Acordul Multi-Fibre, au contribuit la slabirea industriei textile (imbracaminte) in tari precum Lesotho. Acest fenomen indica faptul ca accesul preferential pe piata (asa cum este el oferit de Acordul de Crestere si Dezvoltare ale Uniunii Statelor Africane si de catre initiativa Uniunii Europene Orice, dar nu arme) nu este suficient pentru a atrage si mentine ISD in manufactura in contextul globalizarii. Daca tarile africane doresc sa devina competitive pe piata internationala, este esential pentru ele sa intareasca legaturile necesare dintre sectoarele de export si restul economiei prin instituirea si sustinerea facilitatilor interne in domenii precum infrastructura fizica (materiala), capacitatile de productie si institutiile care sustin investitiile private.

Au existat evolutii pozitive in ceea ce priveste regimul de reglementari si multe tari africane au semnat noi tratate bilaterale privind investitiile sau impozitarea. Totusi, atragerea unor ISD de calitate (care ar putea genera o scadere semnificativa a ratei somajului, ar imbunatati accesul la formare profesionala si ar duce la o crestere importanta a competitivitatii intreprinderilor locale) ramane o problema. Progresul industrial al Africii necesita capacitati de productie competitive, dublate de acces pe piata imbunatatit.

Sudul, estul si sud-estul Asiei continua sa fie principalul magnet care atrage

investitii in tarile in curs de dezvoltare

Intrarile de ISD in sudul, estul si sud-estul Asiei au atins 165 miliarde de dolari in 2005, reprezentand 18% din intrarile globale. Aproximativ doua treimi au ajuns in doua economii: cea a Chinei (72 miliarde de dolari) si cea din Hong Kong (36 miliarde de dolari). Subregiunea de sud-est a Asiei a primit 37 miliarde de dolari, in frunte situanduse Singapore (20 miliarde de dolari), urmat de Indonezia (5 miliarde de dolari), Malaezia si Tailanda (cite 4 miliarde de dolari fiecare). Intrarile de capital din Asia de Sud au fost mult mai mici (10 miliarde de dolari), desi sunt si state in care acestea au crescut semnificativ, India inregistrand cel mai mare nivel din istoria sa 7 miliarde de dolari.

Mai mult de jumatate din intrarile de capital din regiune provin din economii in curs de

dezvoltare din aceeasi regiune. Cifrele stocului de investitii indica o crestere importanta

a contributiei acestor surse in ultimii 10 ani, de la aproximativ 44% in 1995 la circa 65%

in 2004, cu un declin corespunzator in proportia ce revine tarilor dezvoltate ca surse de

ISD.

ISD in sectorul manufacturier au fost atrase de sudul, estul si sud-estul Asiei, desi

locatiile specifice s-au mai modificat ca urmare a progresului unor state pe scara

valorilor. Manufactura continua sa atraga capital, in special in industriile auto,

electronica, otel si petrochimie. Vietnamul a devenit o noua posibila locatie, atragand noi

investitii din partea unor companii ca Intel, care investeste 300 miliarde de dolari in

prima fabrica de asamblare a semiconductorilor din aceasta tara. In China, investitiile in

manufactura se orienteaza catre tehnologii mai avansate; de exemplu, Airbus

intentioneaza sa construiasca o baza de asamblare pentru avionul A320. Se simte, insa,

tendinta unei schimbari a interesului catre servicii in regiune, in particular cele bancare,

telecomunicatii si imobiliare.

Tarile din sudul, estul si sud-estul Asiei continua sa isi deschida economiile pentru

primirea de ISD. Pasi importanti in aceasta directie au fost facuti in 2005, in special in

servicii. De exemplu, India permite acum ISD in comertul de tip single-brand sau in

constructii, iar China a ridicat restrictiile geografice asupra operatiilor bancilor straine si

ale agentiilor de turism. Cateva masuri au fost de asemenea introduse pentru a veni in

intampinarea preocuparilor fata de fuziunile si achizitiile transfrontaliere in tari precum

Republica Coreea.

Sudul, estul si sud-estul Asiei incep sa fie totodata si surse ale ISD (din randul tarilor in

curs de dezvoltare) cu investii de 68 miliarde de dolari in 2005, ceea ce inseamna o

scadere de 11% fata de 2004. Totusi, fluxurile de capital din China au crescut si promit

sa creasca in continuare. Multe dintre tarile din regiune au acumulat mari rezerve

straine, care ar putea duce la o crestere a iesirilor de ISD. Printre cele mai recente

investitii care au avut ca autori companiile din regiune se numara achizitionarea in 2006

a 11,5% din actiunile Standard Chartered (Marea Britanie) de catre Temasek

(Singapore) si preluarea de catre CNPC (China) a Petrokazakhstan din 2005. China si

India au urmarit cu indarjire achizitionarea de active petroliere si in unele cazuri chiar au

colaborat.

in vreme ce Asia de Vest primeste un nivel fara precedent de intrari de ISD

Intrarile de ISD in cele 14 economii ale Asiei Occidentale au crescut rapid cu 85%, cea

mai mare rata a cresterii in tarile in curs de dezvoltare in 2005, atingand in cifre absolute

34 miliarde de dolari. Principalii factori care au contribuit la crestere au fost preturile

ridicate ale petrolului si, in consecinta, o puternica marire a nivelului PIB. Pe langa

aceasta, regimul interventionist a fost in continuare liberalizat, cu un accent pe

privatizare in special in cazul ISD din domeniul serviciilor: de exemplu, electricitatea si

apa in Bahrein, Iordania, Oman si Emiratele Arabe Unite, transportul in Iordania si

telecomunicatiile in Iordania si Turcia.

Emiratele Arabe Unite au incasat 12 miliarde de dolari, devenind in acest fel cel mai

mare recipient de ISD din Asia de Vest din 2005. Pe locul doi se afla Turcia, in principal

datorita catorva mega fuziuni si achizitii transfrontaliere din domeniul serviciilor. Fluxurile

Sumar executiv

Pagina 7

de ISD in Asia de Vest au fost directionate in special catre servicii, incluzand sectorul

imobiliar, turismul si serviciile financiare. O mare parte din ISD din domeniul imobiliar au

fost intraregionale. De asemenea, au crescut ISD in manufactura, mai ales in industria

de rafinare si petrochimie, domeniu din care Arabia Saudita singura a incasat

aproximativ 2 miliarde de dolari in 2005. In sectorul primar, nivelul ISD este relativ

scazut, intrucat majoritatea tarilor din Asia de Vest nu permit investitii in industria

energetica.

Asia de Vest devine un important investitor strain. In mod traditional, cei mai multi dintre

banii obtinuti in regiune din petrol erau investiti in depozite bancare sau erau folositi

pentru investitiile de portofoliu in strainatate, in special in Statele Unite ale Americii.

Acest obicei incepe sa se schimbe, atat in ceea ce priveste forma, cat si locatia. Spre

deosebire de perioadele anterioare, in care se obtineau venituri mari din petrol, in

prezent se investete masiv in servicii atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de

dezvoltare. Unul dintre factorii care au stat la baza acestui fenomen a fost legata

economica stransa dintre cei doi giganti asiatici - China si India. investitiile s-au intreptat

insa si catre Europa si Africa. Tranzactii precum achizitia companiei P&O de catre DP

World sau cumpararea Celtel International (Olanda) de catre Mobile

Telecommunications (Kuwait) ilustreaza perfect acesta tendinta. Investitii straine directe

notabile in tarile din emisfera sudica includ cumpararea a 25% dintr-o rafinarie din

Fujian, China de catre Amraco (Arabia Saudita) si un potential parteneriat mutual al

ONGC (India) cu o companie saudita intr-o rafinarie din Andhra Pradesh (India).

America Latina si Caraibe a continuat sa primeasca investitii straine directe

importante

America Latina si Caraibe au primit investitii in valoare de 104 miliarde de dolari,

inregistrandu-se o mica crestere fata de anul 2004. Excluzand centrele financiare

offshore, intrarile de ISD au crescut cu 12%, ajungand in 2005la 67 miliarde de dolari.

Cresterea economica si preturile mari ale bunurilor de consum au contribuit la acest

rezultat. Regiunea a inregistrat cresteri exceptionale ale PIB in 2004-2005, depasind

rata de crestere a mediei globale pentru prima oara in 25 de ani. Cererea mare de

bunuri de larg consum a contribuit la o imbunatatire vizibila a balantei comerciale a

regiunii. O buna parte a ISD a fost reprezentata de fapt de profituri reinvestite,

reflectand o crestere accentuata a profitului corporatiilor. Cifrele au variat de la tara la

tara: in timp ce intrarile de capital au scazut in Brazilia (-17%), Chile (-7%) si Mexic (-

3%), in alte tari ele au crescut semnificativ: Uruguay (81%), Ecuador (65%), Peru (61%),

in Columbia aproape s-au triplat, respectiv dublat in Venezuela.

Pe ramuri, proportia de ISD in servicii a continuat sa scada de la 40% in 2004 la 35% in

2005, un procentaj foarte mic comparativ cu alte regiuni. Cateva CTN au continuat sa se

retraga din regiune, in parte din cauza disputelor cu guvernele gazda pe probleme

legate de utilitatile publice (exemple de astfel de situatii sunt retragerea Suez si UDF -

ambele companii franceze - din Argentina). 40% din investitii au mers catre

manufactura, incluzand un numar relativ mare de fuziuni si achizitii, cum ar fi preluarea

unor berarii in Columbia si Peru de catre SABMiller, cumpararea otelariei Hylsamex

(Mexic) de catre Grupo Techint (Argentina) si achizitionarea companiei producatoare de

ciment Loma Negra (Argentina) de catre Camargo Correa (Brazilia).

Sumar executiv

Pagina 8

Desi o serie de tari din regiune au introdus politici restrictive, ISD in sectorul primar au

crescut semnificativ, atragand aproape 25% din investitii. In ciuda introducerii unei

reglementari conform careia CTN din industria petroliera trebuie sa functioneze pe baza

unor contracte noi, Venezuela a inregistrat investitii in valoare de 1 miliard de dolari. In

Columbia, ISD legate de industria petroliera au atins cifra de 1,2 miliarde de dolari,

adica o crestere spectaculoasa de 134%. De asemenea, Ecuador a cunoscut o crestere

cu 72% in prima jumatate a anului 2005. Investitiile in industria miniera s-au extins si

ele. De exemplu, in Columbia au crescut cu aproape 60%, ajungand la 2 miliarde de

dolari, in Chile au atins nivelul de 1,3 miliarde de dolari, in Peru 1 miliard si in Argentina

850 milioane.

Fara a tine cont de importantele diferente intre tari, se poate spune ca exista o tendinta

generalizata spre un interventionism mai accentuat in zona, in special in industria

petrolului si a altor resurse naturale. Ca o consecinta a castigurilor extraordinare

generate de exploatarea resurselor naturale si de preturile mari ale bunurilor de

consum, mai multe guverne introduc reguli mai putin favorabile ISD decat cele stabilite

in anii 90, cand preturile bunurilor de consum aveau un nivel foarte scazut. De exemplu,

in Bolivia au fost nationalizate resursele de petrol si gaze; guvernul Venezuelei a preluat

controlul asupra a 32 de campuri petroliere care pana atunci fusesera sub control privat

si a creat intreprinderi de stat in sectoare precum prelucrarea zaharului, comertul cu

amanuntul si in comunicatii. Totodata, in unele tari se pregatesc schimbari la scara si

mai larga ale politicilor care vizeaza problema inegalitatii veniturilor, atribuita politicilor

adoptate anterior.

Cooperarea regionala in domeniul investitiilor s-a confruntat anul trecut cu mai multe

probleme. Negocierile pentru incheierea unui Acord de Liber Schimb intre 34 de tari din

America de Nord si de Sud au fost sistate urmare a opozitiei a cinci state, printre care

Argentina si Brazilia. Discutiile privind schimbul liber dintre Ecuador si Statele Unite ale

Americii au fost de asemenea suspendate din cauza preluarii infrastructurii de productie

a Occident Petroleum de catre guvernul ecuadorian.

Iesirile de capital din America Latina si Caraibe au crescut cu 19%, atingand in 2005

cifra de 33 miliarde de dolari, CTN din regiune achizitionand mai ales active din

telecomunicatii si industria grea. Avand in vedere ca o mare parte din aceste investitii

sunt facute tot in America Latina si Caraibe, ele contribuie si la intrarile de capital din

regiune.

Fluxurile de ISD in Europa de sud-est si din Comunitatea Statelor Independente sau

mentinut la un nivel relativ ridicat

Fluxurile de investitii din Europa de sud-est si din Comunitatea Statelor Independente

(CSI) au ramas relativ ridicate in 2005 (40 miliarde de dolari), inregistrand doar o mica

crestere fata de anul precedent. Investitiile au fost destul de concentrate. Trei tari -

Federatia Rusa, Ucraina si Romania (in aceasta ordine) au atras aproximativ trei sferturi

din totalul investitiilor. ISD care au iesit din regiune au crescut pentru a patra oara

consecutiv in ultimii ani, ajungand la 15 miliarde de dolari, 87% din capital fiind investit

de Federatia Rusa. Tarile din regiune au prioritati diferite in politicile ce tin de intrarile si

iesirile de ISD, fapt ce reflecta structurile economice diferite si varietatea mediilor

institutionale. In economiile bazate pe resurse naturale, ca Federatia Rusa, Azerbaijan

si Kazakhstan, cele mai multe politici se concentreaza asupra managementului

Sumar executiv

Pagina 9

castigurilor fabuloase din cotatiile mari ale petrolului si asupra definirii - sau redefinirii -

rolului statului.

in timp ce ISD in tarile dezvoltate au cunoscut o crestere importanta.

Investitiile in tarile dezvoltate au crescut cu 37%, atingand cifra de 542 miliarde de

dolari, ceea ce reprezinta 59% din volumul global. Din aceasta suma, 422 miliarde au

fost investite in cele 25 de state membre ale Uniunii Europene. Marea Britanie - cel mai

mare recipient de ISD la nivel global - a primit 165 miliarde de dolari. Principalul factor

care a contribuit la acest rezultat a fost fuzionarea Shell Transport and Trading (Marea

Britanie) cu Royal Dutch Petroleum (Olanda), o tranzactie a carei valoare este estimata

la 74 miliarde de dolari. Alte state importante, beneficiare ale ISD si care au inregistrat

cresteri ale fluxurilor de investitii, sunt Franta (64 miliarde de dolari), Olanda (44 miliarde

de dolari) si Canada (34 miliarde de dolari). Cele 10 noi state membre ale Uniunii

Europene au atras impreuna 34 miliarde de dolari, o crestere cu 19% fata de 2004 si un

nou record. Investitiile in Statele Unite au insumat 99 miliarde de dolari, un important

declin fata de 2004. Desi mai bine de 90% din investitiile in tarile dezvoltate au provenit

din alte tari dezvoltate, exista cateva cazuri remarcabile de investitii ale unor CTN din

tari in curs de dezvoltare, cum ar fi preluarea diviziei PC a IBM de catre Lenovo (China)

si cumpararea Italian Wind Telecommunicazioni de catre Orascom (Egipt) prin Weather

Investments.

Ca urmare a fuzionarii Shell, Olanda a devenit principala sursa de ISD in 2005, urmata

de Franta (116 miliarde de dolari) si Marea Britanie (101 miliarde de dolari). In

ansamblu, insa, investitiile provenind din tari dezvoltate au cunoscut un declin relativ, de

la 686 la 646 miliarde de dolari, in principal din cauza scaderii volumului de investitii din

Statele Unite ale Americii. Legea privind crearea locurilor de munca din SUA din 2004 a

contribuit la acest declin, intrucat a permis ca veniturile repatriate ale filialelor straine ale

companiilor americane sa fie impozitate la un nivel mai mic decat cel normal, ceea ce a

dus la o scadere singulara a veniturilor reinvestite. ISD in tarile dezvoltate au crescut in

toate trei sectoarele: cel primar, manufactura si servicii. Pentru a tine pasul cu tendintele

globale, investitiile in resurse naturale au crescut semnificativ. In manufactura, cateva

dintre noile state membre ale Uniunii Europene (in special Republica Ceha, Ungaria,

Polonia si Slovacia) si-au consolidate pozitiile ca locatii favorite pentru productia de

automobile. Hyundai Motors, de exemplu, a anuntat ca planuieste sa deschida noi

fabrici in Republica Ceha si in Slovacia. Noile state membre ale Uniunii Europene au

toate sansele sa isi mentina avantajele comparative (venitul mediu in aceste tari

reprezinta 30% din venitul mediu al tarilor membre UE de mai mult timp) inca o buna

perioada de timp si se asteapta ca productia lor de automobile sa se dubleze in

urmatorii cinci ani, ajungand la 3,2 milioane de vehicule.

In 2005, au existat discutii politice intense asupra diferitelor aspecte ale ISD in tarile

dezvoltate, in special fuziunile si achizitiile transfrontaliere. Pe de o parte, unele tari

precum cele 10 noi state membre ale Uniunii Europene, continua procesul de

privatizare, dar si reducerea impozitului pe venitul corporatiilor si ofera noi stimulente

pentru a atrage mai multe ISD. Pe de alta parte, in unele tari au aparut ingrijorari ca

urmare a cresterii volumului de fuziuni si achizitii. Preocuparile in legatura cu securitatea

nationala, de exemplu, au dus la blocarea cumpararii Unocal (Statele Unite ale Americii)

de catre CNOOC (China); guvernele Spaniei si Frantei au incercat sa previna

achizitionarea Endesa si Suez de catre companii din alte state membre ale Uniunii

Sumar executiv

Pagina 10

Europene si au fost luate masuri pentru a-i proteja pe cei care sustineau proprietatea

nationala. Japonia a amanat aprobarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere prin

schimb de actiuni si a adoptat restrictii in comertul cu amanuntul.

In concluzie, ISD ar trebui sa continue sa creasca pe termen scurt.

Se astepta ca la nivel global investitiile straine directe sa creasca si mai mult in 2006.

Aceasta previziune se bazeaza pe cresterea economica continua, profiturile ridicate ale

corporatiilor - urmate de o crestere a preturilor la bursa care ar mari instantaneu

valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere - si liberalizarea politicilor. In prima

jumatate a anului 2006, fuziunile si achizitiile transfrontaliere au crescut cu 39%,

comparativ cu aceeasi perioada in 2005. Totusi, exista factori ce ar putea diminua

cresterea ISD. Acestia includ pretul petrolului care se mentin mare, nivelul in crestere al

ratelor dobanzilor si presiunile inflationiste crescande, care ar putea impiedica cresterea

economica in anumite regiuni. De asemenea, la aceste incertitudini se adauga si

diferitele dezechilibre economice din economia mondiala, precum si tensiunile

geopolitice in anumite parti ale lumii.

ISD din economiile in tranzitie si in curs de dezvoltare

Economiile in tranzitie si in curs de dezvoltare se transforma in surse importante

de investitii

Desi cea mai mare parte a ISD globale sunt realizate de CTN din tarile dezvoltate, o

analiza a diferitelor surse de informatii arata ca si companiile private si de stat

privenind din economii in tranzitie sau in curs de dezvoltare isi fac simtita prezenta tot

mai mult pe piata internationala. Expansiunea lor externa prin intermediul ISD ofera

oportunitati de dezvoltare pentru economiile tarilor din care provin. Acest fenomen, insa,

provoaca reactii variate in tarile receptoare din diferite parti ale lumii. Unele dintre ele

privesc cu ochi buni nivelul tot mai ridicat al ISD din aceste economii, percepandu-le ca

pe o noua sursa de capital si cunostiinte; pentru altele, ele nu reprezinta decat o

concurenta suplimentara.

Cea mai mare parte a iesirilor de ISD se datoreaza unui numar mic de economii sursa,

insa companii din tot mai multe tari inteleg necesitatea de a explora posibilitatile de

investitii in afara granitelor, pentru a-si construi sau a-si apara o pozitie competitiva. ISD

provenind din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie au atins cifra de 133

miliarde de dolari in 2005, reprezentand aproximativ 17% din iesirile globale de capital.

Excluzand ISD din centrele financiare offshore, totalul acestor fluxuri a fost de 120

miliarde de dolari - cel mai inalt nivel inregistrat vreodata. Valoarea rezervelor de ISD

avand ca sursa tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie a fost estimata la 1 400 miliarde

de dolari in 2005 sau 13% din totalul global. In 1990, numai sase economii in curs de

dezvoltare si in tranzitie au raportat stocuri de iesiri de ISD mai mari de 5 miliarde de

dolari; pana in 2005, acest prag a fost depasit de 25 de economii in curs de dezvoltare

si in tranzitie.

Informatiile cu privire la fuziuni si achizitii transfrontaliere, investitii greenfield si

proiectele de expansiune, precum si statisticile referitoare la numarul companiilor mama

Sumar executiv

Pagina 11

cu sediul in afara lumii dezvoltate confirma importanta crescanda a CTN din economiile

in curs de dezvoltare si in tranzitie. In perioada 1987-2005, proportia ce revenea acestor

tari din fuziunile si achizitiile transfrontaliere la nivel global a crescut de la 4% la 13% din

punct de vedere valoric si de la 5% la 17% in ceea ce priveste numarul de tranzactii

incheiate. Proportia acestor economii in toate proiectele de investitii greenfield si de

expansiune inregistrate a depasit 15% in 2005, iar numarul total de companii mama in

Brazilia, China, Hong Kong (China), India si Republica Coreea a crescut de la mai putin

de 3 000 la peste 13 000 in ultimii 10 ani.

Din punctul de vedere sectorial, cea mai mare parte a investitiilor din economiile in curs

de dezvoltare si in tranzitie au vizat activitatile tertiare, in special serviciile legate de

afaceri, comert si domeniul financiar. Totusi, ISD importante au fost realizate si in

manufactura (electronice) si recent in sectorul primar (explorare petroliera si minerit).

Informatiile cu privire la fuziunile si achizitiile transfrontaliere confirma preponderenta

serviciilor, care reprezinta 63% ca valoare din fuziunile si achizitiile realizate de

companiile cu sediul in tari in curs de dezvoltare si in tranzitie, in 2005. Pe categorii de

industrii, cele mai mari investitii au fost facute in transport, depozitare si comunicatii,

minerit, servicii financiare, alimentatie si bauturi.

Compozitia geografica a ISD provenind din economii in curs de dezvoltare si in tranzitie

s-a modificat in timp, cea mai semnificativa evolutie pe termen lung fiind transformarea

Asiei, o regiune in plina dezvoltare, intr-o importanta sursa de ISD. Proportia ce ii revine

din totalul ISD din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie era de 23% in 1980,

crescand la 46% in 1990 si ajungand la 62% in 2005. Spre deosebire de Asia, proportia

Americii Latine si a Caraibelor in iesirile de ISD a scazut de la 67% in 1980 la 25% in

2005. Primele cinci economii sursa au insumat doua treimi din stocul de ISD ce au ca

provenienta economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie, iar primele 10 economii

sursa au realizat 83% din stoc. In 2005, cel mai mare stoc de iesiri de capital, in cazul

economiilor in curs de dezvoltare si in tranzitie, a fost realizat de Hong Kong (China),

Insulele Virgine Britanice, Federatia Rusa, Singapore si Provincia Chineza Taiwan.

O parte destul de mare a ISD isi are originea in centrele financiare offshore. Insulele

Virgine Britanice sunt de departe cea mai mare astfel de sursa, avand un stoc de iesiri

de ISD estimate la aproape 123 miliarde de dolari in 2005. Din punct de vedere statistic,

iesirile de ISD prin centrele financiare offshore fac dificila estimarea dimensiunii reale a

iesirilor de ISD din anumite economii si companii. In unii ani, fluxurile din aceste centre

au fost deosebit de mari. Insa, din 2000, acestea au inceput sa scada considerabil,

acum reprezentand aproximativ 10% din totalul fluxurilor de ISD din economiile in curs

de dezvoltare si in tranzitie.

Potivit Indicelui UNCTAD de Performanta al Iesirilor de ISD, care compara proportia

unei economii in iesirile de ISD globale cu proportia sa in PIB global, ISD din Hong Kong

(China) au fost de 10 ori mai mari decat era de asteptat, tinand cont de partea ce ii

revenea din PIB global. Alte economii in curs de dezvoltare cu iesiri de ISD mari sunt

cele din Bahrein, Malaezia, Panama, Singapore si Republica Chineza Taiwan. Pe de

alta parte, multe tari cu iesiri de ISD mari in termeni absoluti, precum Brazilia, China,

India si Mexic, se situeaza la capatul opus al spectrului, sugerand un potential

considerabil pentru o viitoare expansiune a ISD.

generand fluxuri substantiale de investitii intre tarile din emisfera sudica.

Sumar executiv

Pagina 12

Aparitia acestor noi surse de ISD poate fi extrem de relevanta pentru tarile gazda cu

venituri mici. CTN din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie au devenit

importanti investitori in tarile cel mai slab dezvoltate. Printre tarile in curs de dezvoltare

care depind cel mai mult de ISD din economii in curs de dezvoltare si in tranzitie se

numara China, Kirghistan, Paraguay si Tailanda, iar dintre tarile cel mai slab dezvoltate,

Bangladesh, Etiopia, Republica Populara Democrata Lao, Mianmar si Republica Unita a

Tanzaniei. Intr-adevar, ISD provenind din tarile in curs de dezvoltare reprezinta peste

40% din intrarile totale de ISD din unele dintre tarile cele mai slab dezvoltate. De

exemplu, Africa de Sud este o sursa de ISD foarte importanta pentru continent; ea este

responsabila pentru mai mult de 50% din toate intrarile de ISD in Botswana, Republica

Democrata Congo, Lesoto, Malawi si Swaziland. De asemenea, nivelul ISD realizate din

economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie in multe tari slab dezvoltate ar putea fi

subestimate in statisticile oficiale referitoare la ISD, din moment ce o parte importanta a

acestor investitii merge catre sectorul informal, care nu este inclus in statisticile

guvernamentale.

Estimarile UNCTAD arata ca ISD intre tarile din emisfera sudica s-au extins foarte rapid

in ultimii 15 ani. Iesirile totale de capital din economiile in curs de dezvoltare si in

tranzitie (excluzand centrele financiare offshore) au crescut de la aproximativ 4 miliarde

de dolari in 1985 la 61 miliarde de dolari in 2004; cele mai multe dintre ele aveau ca

destinatar alte economii in curs de dezvoltare si in tranzitie. De fapt, ISD intre aceste

economii au crescut de la 2 miliarde de dolari in 1985 la 60 miliarde de dolari in 2004.

Avand in vedere faptul ca ISD realizate de economiile in tranzitie reprezinta o parte

foarte mica a acestor tranzactii, aceasta estimare poate fi folosita ca un substitut pentru

indicarea nivelului ISD intre tarile din emisfera sudica.

Cea mai mare parte a ISD intre tarile din emisfera sudica (excluzand centrele financiare

offshore) are un caracter intraregional. De fapt, in perioada 2002-2004 fluxurile medii

anuale intra-asiatice atingeau cifra de 48 miliarde de dolari. Urmatorul nivel de ISD ca

marime, in cadrul grupului de tari in curs de dezvoltare, a fost inregistrat in America

Latina, dominata de investitori din Argentina, Brazilia si Mexic. Fluxurile intraregionale

din Africa au atins o cifra estimativa de 2 miliarde de dolari, reflectand, in special, ISD

din Africa de Sud catre restul continentului. ISD inter-regionale intre tari din emisfera

sudica au fost directionate in principal dinspre Asia catre Africa, urmate de cele din

America Latina in Asia. Oarecum surprinzator, fluxurile totale din Asia in America Latina

au fost modeste in perioada 2002-2004, iar cele intre America Latina si Africa

neglijabile.

Apar noi jucatori globali si regionali, in special din Asia

Diversitatea economiilor care acum se dezvolta ca surse importante de ISD impiedica

orice generalizari de amploare ale caracteristicilor CTN ce provin din economiile in curs

de dezvoltare si in tranzitie, dar se pot identifica anumite trasaturi evidente. Desi cele

mai multe astfel de CTN sunt relativ mici, pe scena internationala au aparut si unele

CTN mai mari si cu ambitii globale. Acestea tind sa se implice in anumite industrii, cu

variatii notabile in functie de diferitele economii si regiuni. Comparativ cu CTN din tarile

dezvoltate, in cazul CTN din economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie poate fi

observat un nivel relativ ridicat al proprietatii statului. Totusi, aceste observatii

simplificate ar trebui interpretate cu grija, deoarece exista diferente importante intre

regiuni si tari, ca si intre companii.

Sumar executiv

Pagina 13

Desi tot mai multe economii devin surse de ISD, exista o concentrare relativ mare de

tari de provenienta a celor mai importante CTN: Africa de Sud in Africa, Mexic si Brazilia

in America Latina si Federatia Rusa in CSI. Exista o concentrare mai mica in Asia, unde

cele patru economii aflate in proces de industrializare, alaturi de China, India, Malaezia

si Tailanda gazduiesc un numar tot mai mare de companii care s-au extins peste

granite. Totodata, o serie de CTN mai mici dintr-un spectru mai cuprinzator de tari in

curs de dezvoltare isi sporesc activitatile straine, mai ales la nivel regional. Exista, de

asemenea, un numar crescand de CTN mari din economii in curs de dezvoltare si in

tranzitie care figureaza pe listele referitoare la cele mai mari companii din lume. De

exemplu, in jurul anului 1990 erau mentionate in lista Fortune 500 numai 19 companii

din economii in curs de dezvoltare si in tranzitie; pana in 2005, numarul acestora a

crescut la 47.

In ceea ce priveste distributia industriala, sunt putine industriile bine reprezentate, insa

se intalnesc importante variatii regionale. Unele CTN din economiile in curs de

dezvoltare si in tranzitie au ajuns in pozitii de top la nivel global in industrii precum cele

de automobile, chimica, electronica, rafinarea petrolului, otel si in servicii ca cele

bancare, transport, IT si constructii. In anumite industrii, ca de exemplu transportul

containerelor sau rafinarea petrolului, CTN din economii in curs de dezvoltare si-au

impus prezenta.

In toate regiunile in curs de dezvoltare si in Federatia Rusa, CTN importante si-au facut

aparitia in sectorul primar (petrol, gaze, minerit) si in manufactura bazata pe resurse

(metale, otel). Unele dintre ele sunt acum in competitie stransa cu rivalele din tarile

dezvoltate. Exemple de astfel de CTN includ Sasol (Africa de Sud) in Africa; CVRD

(Brazilia), ENAP (Chile), Petrobras (Brazilia) si Petroleos de Venezuela (Venezuela) in

America Latina; Baosteel, CNPC si CNOOC (China), Petronas (Malaezia), Posco

(Republica Coreea) si PTTEP (Tailanda) in Asia; si Gazprom si Lukoil (Federatia

Rusa).

Un alt domeniu de activitate in care sunt implicate multe CTN din economiile in curs de

dezvoltare cuprinde serviciile: financiare, de infrastructura (electricitate, telecomunicatii

si transport) si bunurile relativ greu de exportat (ciment, alimente si bauturi). Din cauza

naturii lor necomerciale, aceste activitati economice necesita in mod caracteristic ISD

daca o companie doreste sa activeze pe o piata straina. Cu cateva exceptii (precum

Cemex si fostele companii africane Old Mutual si SABMiller), cele mai multe CTN din

tari in curs de dezvoltare sunt in principal jucatori regionali, cu activitati limitate sau fara

activitate in alte parti ale lumii.

Un al treilea grup de activitati este cel mai expus competitiei globale, iar aici includem

domeniul automobilelor, electronicelor (inclusiv semiconductoarele si echipamentele de

telecomunicatii), hainele si serviciile IT. Aproape toate marile CTN din economiile in curs

de dezvoltare sunt gayduite de Asia. Companii de electronice precum Acer (Provincia

Chineza Taiwan) si Samsung Electronics (Republica Coreea), firmele de automobile

Hyundai Motor si Kia Motor (Republica Coreea) sau CTN mai mici din industria de

servicii IT ca Infosys sau WiproTechnologies (India), se numara deja printre liderii

industriilor in care activeaza.

In toate regiunile studiate, ISD intraregionale joaca un rol cheie in retelele internationale

controlate de CTN. Acest lucru este valabil in special in America Latina si CSI, iar in

Sumar executiv

Pagina 14

Africa si Asia intr-o masura considerabila. Subregiunile de est si de sud-est ale Asiei au

cel mai mare numar de CTN cu aspiratii globale. Dintre primele 100 de CTN provenind

din tari in curs de dezvoltare in 2004, nu mai putin de 77 aveau sediul in aceasta

subregiune. Cinci dintre ele se numarau, de asemenea, printre primele 100 de CTN la

nivel global: Hutchinson Whampoa (Hong Kong, China), Petronas (Malaezia), Singtel

(Singapore), Samsung Electronics (Republica Coreea) si CITIC Group (China).

pe masura ce CTN din tarile in curs de dezvoltare reactioneaza la amenintarile

si oportunitatile globalizarii cu propriile avantaje competitive distincte.

Cresterea din ultimii zece ani a numarului si varietatii CTN din tarile in curs de

dezvoltare se datoreaza in mare parte impactului continuu al globalizarii asupra acestor

tari si asupra economiilor lor. Dinamica acestui proces este complexa, insa in cadrul sau

combinatia dintre competitie si oportunitate combinata cu politicile de liberalizare din

regiunile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare este extrem de importanta. Pe

masura ce economiile in curs de dezvoltare devin mai expuse competitiei internationale,

companiile din aceste economii sunt nevoite, din ce in ce mai mult, sa intre in competitie

cu CTN din alte tari atat pe pietele interne, cat si pe cele externe, iar ISD pot fi o

componenta importanta in strategia lor. Aceasta competitie, poate ca la randul ei sa

oblige companiile sa-si imbunatateasca operatiunile si sa incurajeze dezvoltarea

avantajelor competitive specifice firmelor, rezultatul constand intr-o capacitate mai buna

de a concura pe pietele externe.

Companiile pot raspunde in mod direct competitiei sau oportunitatilor internationale prin

folosirea avantajelor competitive pe care le detin deja, pentru a-si deschide filiale peste

hotare. Acest tip de strategie a CTN este numita exploatarea bunurilor. Companiile pot

opta, de asemenea, pentru o strategie de replicare a bunurilor pentru a-si imbunatati

competitivitatea prin exploatarea avantajelor competitive limitate cu scopul de a

achizitiona active create cum ar fi tehnologia, brandurile, retelele de distributie, expertiza

si dotarile pentru cercetare&dezvoltare si competente manageriale care nu ar fi

disponibile in economia tarii din care provin. Firmele pot chiar sa combine aceste doua

strategii.

In vreme ce CTN din tarile dezvoltate vor utiliza, cel mai probabil, avantaje specifice

firmelor bazate pe proprietatea de bunuri, precum tehnologii, marci si alte proprietati

intelectuale, experienta arata ca CTN din tarile in curs de dezvoltare se bazeaza mai

mult pe alte tipuri de avantaje specifice firmelor derivate din capacitatile, retelele si

relatiile caracteristice procesului de productie si din structurile organizationale. Exista,

insa, variatii importante in functie de tara, sector si industrie. De exemplu, este probabil

ca CTN din sectorul secundar sa posede si sa foloseasca avantaje atat din capacitatile

procesului de productie, cat si din proprietatea de bunuri (in aceasta ordine), bazanduse

mai putin pe avantajele din retele, relatii si organizatii. In mod diferit, in cazul CTN din

sectorul primar, avantajele procesului de productie predomina, in vreme ce in sectorul

tertiar retelele si relatiile reprezinta principalul avantaj. Exista o tendinta de convergenta

a avantajelor folosite de CTN din tari in curs de dezvoltare cu cele utilizate de CTN din

tarile dezvoltate, mai ales pe masura ce economiile continua sa se dezvolte (de

exemplu, avantajele CTN din Republica Coreea se regasesc tot mai mult in proprietatea

asupra unor tehnologii cheie); insa deocamdata la baza internationalizarii CTN din tarile

in curs de dezvoltare sta o paleta larga de avantaje.

Sumar executiv

Pagina 15

Multe dintre CTN beneficiaza si de avantaje competitive nespecifice firmelor: de

exemplu, cele care deriva din accesul la resurse naturale sau reserve de cunostiinte si

expertiza, in tarile din care provin. Aceste avantaje ce tin de locatia geografica ar putea

fi disponibile tuturor firmelor care au baza intr-o anumita economie, dar o serie de CTN

din tari in curs de dezvoltare prefera combinarea unor surse diverse de avantaje

(inclusiv cele specifice firmelor) pentru a-si construi o pozitie competitiva puternica.

O serie de economii in curs de dezvoltare si in tranzitie in care s-au dezvoltat CTN mari

care investesc sume considerabile in afara granitelor - precum Brazilia, China, India,

Federatia Rusa, Africa de Sud si Turcia au inceput derularea acestui proces mai

devreme (si la o scara mai larga) decat era anticipat in baza teoriei sau experientei

trecute. Intensificarea ISD din aceste tari poate fi marcata temporal la inceputul anilor

90. Motivul cel mai probabil al acestei schimbari este impactul globalizarii asupra tarilor

si companiilor in cauza, in special prin competitia si oportunitatile internationale

crescande.

Expansiunea externa a CTN este generata de o varietate de factori

Patru tipuri de factori-cheie de tip atragere/ respingere si doua evolutii asociate explica

impulsul internationalizarii CTN din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie.

In primul rand, factorii legati de piata par a fi forte puternice care atrag CTN din

economiile in curs de dezvoltare din tarile lor sau le imping in tari gazda. In cazul CTN

indiene, nevoia de a urma clientii produselor nisa de exemplu, in serviciile IT si lipsa

legaturilor internationale sunt factori cheie ai industrializarii. CTN chineze si latinoamericane

sunt preopcupate in mod special de evitarea barierelor comerciale.

Supradependenta de pietele interne reprezinta, de asemenea, o problema pentru CTN

si exista multe exemple de firme din tarile in curs de dezvoltare care se extind in

strainatate tocmai pentru a evita acest gen de risc.

In al doilea rand, costurile de productie, in crestere in economiile interne in special

costurile fortei de munca reprezinta o preocupare importanta a CTN din tarile din estul

si sud-estul Asiei, precum Malaezia, Republica Coreea si Singapore, dar si insulele

Mauritius (care au industrii ce implica multa forta de munca si orientate catre export,

cum este industria textila). Crizele si restrictiile din economiile domestice, de exemplu

cele care determina presiuni inflationiste, au fost pe parcursul anilor 90factori importanti

in tari ca Chile si Turcia. Totusi, in mod interesant, costurile nu reprezinta o problema

foarte mare pentru China si India - doua surse de ISD in crestere din lumea in curs de

dezvoltare. Evident, explicatia consta in faptul ca ambele sunt tari foarte mari, cu

rezerve considerabile de forta de munca atat calificata, cat si necalificata.

In al treilea rand, presiunile competitive asupra companiilor din tarile in curs de

dezvoltare le determina pe acestea sa se extinda in afara granitelor. Aceste presiuni

includ concurenta din partea producatorilor cu costuri mici, in special cei din sectorul

manufacturier din Asia de est si sud-est si care sunt extrem de eficienti. Pentru moment,

CTN indiene sunt imune la aceste presiuni, probabil datorita specializarii in servicii si a

unei abundente de forta de munca ieftina. Pentru ele, competitia din partea companiilor

domestice si straine cu sediul in India reprezinta un impuls mult mai puternic pentru a

iesi pe piata internationala. In mod similar, concurenta CTN straine din economia

chineza este privita ca pe un factor ce sta la baza expansiunii rapide a ISD realizate de

Sumar executiv

Pagina 16

CTN chineze. O astfel de competitie poate duce uneori la internationalizari preventive,

asa cum s-a intamplat cu Embraer (Brazilia) si Techint (Argentina) care au investit in

afara granitelor in anii 90, inainte de liberalizarea industriilor din economiile tarilor lor.

Competitia domestica si mondiala este o problema majora pentru CTN din tarile in curs

de dezvoltare, in special atunci cand aceste CTN sunt componente ale retelelor de

productie globala in industrii precum cea a automobilelor, a electronicelor si a hainelor.

In al patrulea rand, politicile guvernelor sursa si gazda influenteaza deciziile de a investi

in alte tari. CTN chineze considera politicile guvernului lor ca fiind un factor ce le

indeamna la internationalizare. Companiile indiene, pe de alta parte, s-au lasat convinse

de reglementarile incurajatoare si stimulentele guvernelor gazda, ca si de competitia

favorabila si politicile referitoare la intrarile de ISD. CTN sud africane, printre altele,

mentioneaza o guvernare transparenta, investitii in infrastructura, o moneda puternica,

drepturi de proprietate bine aplicate si reglementari minime referitoare la cursul de

schimb, ca importanti factori care atrag ISD in alte tari. Cel mai important, politicile de

liberalizare ale economiilor gazda creeaza multe posibilitati de investitii, ca de exemplu

prin privatizarea bunurilor si intreprinderilor detinute de stat.

Pe langa factorii enumerati anterior, mai exista doua evolutii importante care contribuie

la extinderea CTN din tarile in curs de dezvoltare in afara granitelor. Prima se refera la

expansiunea rapida a multor tari mari in curs de dezvoltare in special China si India

si creaza suspiciuni in legatura cu posibilitatea de a nu mai avea resurse cheie si inputuri

pentru economia interna in crestere. Aceste ingrijorari se reflecta in motivatii politice

si strategice ce stau la baza investitiilor unor CTN, in special in resurse naturale. A doua

evolutie tine de o schimbare in atitudinea sau comportamentul CTN despre care s-a

discutat in acest capitol. Acestea devin tot mai constiente de faptul ca opereaza intr-o

economie globala si nu intr-una domestica, ceea ce le obliga sa adopte o viziune

internationala. Aceste doua evolutii, alaturi de factorii atragere / respingere in special

amenintarea competitiei globale in economiile domestice si oportunitatile crescande de

investitii in strainatate oferite de liberalizare ofera suport empiric ideii ca are loc o

schimbare structurala catre ISD mai mari si mai rapide ale CTN din tarile in curs de

dezvoltare.

care, alaturi de motivatiile si avantajele competitive ale CTN, au ca rezultat

localizarea majoritatii ISD in tari in curs de dezvoltare.

In principiu, patru motive majore influenteaza deciziile investitionale ale CTN: pietele de

desfacere, eficientizarea activitatii, resursele (toate acestea fiind strategii de exploatare

a bunurilor) si activele create (strategia de replicare a activelor).

Sondajele realizate de UNCTAD impreuna cu organizatiile partenere in randul

companiilor din tarile in curs de dezvoltare care faceau ISD confirma ca, dintre toate

motivele, cea mai importanta pentru CTN din tarile in curs de dezvoltare este pieta care

atrage mai ales ISD intraregionale si intre tarile in curs de dezvoltare. In cadrul acestora,

exista diferente in tiparele de ISD in functie de activitatea CTN: de exemplu, ISD in

bunuri de consum si servicii tind sa fie regionale, orientate catre tarile din emisfera

sudica; cele in componente electronice sunt, de obicei, concentrate regional (din cauza

locatiei companiilor carora le furnizeaza produsele); cele in servicii IT sunt regionale,

orientate catre tari dezvoltate (unde sunt cei mai importanti clienti); iar ISD realizate de

Sumar executiv

Pagina 17

catre CTN din industria petrolului si gazelor tintesc atat pietele regionale, cat si tarile

dezvoltate (care raman cele mai mari piete pentru energie).

ISD in eficientizare reprezinta al doilea motiv principal si apartin mai ales CTN din tarile

in curs de dezvoltare relativ avansate (prin urmare, cu costuri mai mari ale fortei de

munca); aceste ISD tind sa fie concentrate in cateva industrii (ca cele de electrice,

electronice, haine si textile). Cele mai multe ISD facute din acest motiv vizeaza tarile in

curs de dezvoltare; investitiile in industriile de echipamente electrice sau electronice

sunt puternic concentrate la nivel regional, in vreme ce ISD in industria de haine sunt

mai dispersate din punct de vedere geografic. In general, motive precum cautarea de

resurse si de active create sunt mai putin importante pentru CTN din tarile in curs de

dezvoltare. Asa cum era de asteptat, cele mai multe ISD in resurse sunt realizate in

tarile in curs de dezvoltare, iar multe din investitiile care vizeaza activele create sunt

facute in tari dezvoltate.

In afara motivelor de mai sus, mai exista unul comun pentru unele CTN si anume

obiectivele strategice impuse de catre guvernele proprii CTN detinute de stat. Unele

guverne au incurajat CTN sa asigure input-uri vitale, precum materiile prime, pentru

economia domestica. De exemplu, atat CTN chineze, cat si cele indiene investesc in tari

bogate in resurse, mai ales in petrol si gaze (pentru a mari stocurile, spre deosebire de

ISD in cautare de piete in aceasta industrie, care urmaresc gasirea de clienti). In cazul

CTN chineze, cererea pentru stocuri sigure dintr-o gama larga de materii prime este

completata in paralel de eforturi diplomatice sustinute din partea Chinei in Africa, Asia

Centrala, America Latina si Caraibe si Asia de Vest.

In ceea ce priveste locatia ISD, rezultatul clar al factorilor relevanti, al avantajelor si al

motivelor specifice, este ca majoritatea investitiilor sunt realizate in alte tari in curs de

dezvoltare (datorita asemanarilor in pietele de consum, in cunostiintele tehnologice sau

institutii) sau in cadrul regiunii (adica in tarile vecine cu care CTN investitoare sunt

familiarizate).

CTN din tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie vor continua sa se

dezvolte. Pe masura ce se extind in strainatate, ele acumuleaza cunostiinte de pe urma

carora beneficiaya in doua moduri. Pe de o parte, ele invata din experiente si isi

imbunatatesc abilitatile de a opera la nivel international. Pe de alta parte, se

specializeaza si obtin tehnologie, ceea ce le va ajuta sa beneficieze de avantajele

specifice firmelor, imbunatatindu-si totodata competitivitatea si performanta. Aceasta

competitivitate imbunatatita are anumite implicatii pentru economiile tarilor din care

provin CTN. Dupa acelasi model, CTN din tarile in curs de dezvoltare pot influenta

economiile gazda in curs de dezvoltare in multe feluri, de la fluxuri si investitii de resurse

financiare la tehnologie si abilitati profesionale.

Sporirea competitivitatii este unul dintre cele mai importante beneficii pe care

CTN din tari in curs de dezvoltare le pot extrage din ISD realizate in afara

granitelor

Cel mai important castig potential pe care o firma il poate obtine atunci cand realizeaza

ISD este marirea competitivitatii, adica, abilitatea de a supravietui si dezvolta intr-o

economie deschisa, si de a atinge obiectivele de maximizare a profitului si mentinere

sau crestere a cotei de piata. Iesirile de ISD pot fi o modalitate directa de extindere pe

Sumar executiv

Pagina 18

piata. In anumite situatii, este singura cale, ca de exemplu atunci cand exista bariere

comerciale care descurajeaza exportul sau cand CTN functioneaza intr-un domeniu in

care trebuie sa ofere un serviciu ce nu poate fi comercializat. Multe CTN din tari in curs

de dezvoltare si-au extins, intr-adevar, pietele prin intermediul ISD, fie prin fuzionari si

achizitii, fie prin investitii pe teren virgin. Realizarea de ISD poate, de asemenea

contribui la competitivitatea unei companii prin sporirea eficientei acesteia. Costurile

domestice in crestere, in special cele ale fortei de munca, au determinat o serie de CTN

din Asia de Est si Sud Est sa investeasca in locatii mai putin scumpe, inregistrand

castiguri semnificative in termeni de eficienta.

In sondajele mentionate mai sus, realizate de UNCTAD si organizatii partenere,

referitoare la firmele din tari in curs de dezvoltare care investesc in strainatate,

extinderea pe piata, intr-un sens larg (incluzand diversificarea pietelor) era cel mai

frecvent mentionat beneficiu, urmat de castigurile in eficienta. Studii de caz confirma ca

realizarea de ISD a permis, intr-adevar, companiilor din tari in curs de dezvoltare sa

patrunda pe noi piete si sa isi extinda afacerile. In unele industrii, precum aparatura

electrocasnica si computerele, o serie de CTN asiatice, ca Acer (Republica Chineza

Taiwan), Arcelik (Turcia), Haier (China) si Lenovo (China) si-au extins pietele cu succes

prin intermediul ISD,ceea ce i-a ajutat sa devina jucatori globali. Unele companii din alte

regiuni in curs de dezvoltare s-au aventurat, de asemenea, dincolo de granite si au

devenit jucatori de succes pe pietele regionale si chiar globale. De exemplu, in 2005,

Cemex (Mexic) a devenit a treia companie producatoare de ciment din lume, mai mult

de doua treimi din vanzarile sale mergand catre tari dezvoltate.

Imbunatatirea competitivitatii intre firme prin intermediul iesirilor de ISD este un proces

complex. El inseamna mai mult decat castigurile imediate obtinute de pe urma extinderii

pe piata si/sau din reducerea costurilor, incluzand totodata reinnoirea tehnologiilor,

crearea de marci, deprinderea unor abilitati manageriale noi, conectarea la scarile de

valori globale si avansarea pe aceste scari catre activitati mai avansate. Unele dintre

aceste sarcini se pot prelungi peste masura si, in termeni strict financiari, aduc castiguri

mici cau chiar deloc pe termen scurt. Asta este foarte probabil sa se intample atunci

cand iesirea de ISD urmareste inmultirea bunurilor, mai degraba decat exploatarea lor,

de vreme ce in primul caz bunurile achizitionate trebuie mai intai asimilate.

Companiile care investesc peste granite tind sa fie mai competitive decat cele orientate

catre piata domestica. Insa, aceste firme sunt supuse si unor riscuri inerente proiectelor

realizate in strainatate. Unele dintre aceste proiecte pot esua din motive diverse,

aceasta avand potentiale efecte negative asupra companiei mama. Unul din motivele

pentru care se produc astfel de esecuri este dezavantajul de a fi strain, un altul este

existenta diferentelor culturale, sociale si institutionale intre cele doua economii, cea din

care provine compania investitoare si economia gazda si o a treia cauza este nevoia

crescuta de activitati coordonatoare si dificultatile concomitente privind organizarea si

mediul.

in vreme ce tarile de provenienta ale CTN pot avea si ele beneficii.

Iesirile de ISD din tarile in curs de dezvoltare pot contribui, de asemenea, direct sau

indirect, la bunul mers al economiilor-mama in ansamblu. Cel mai important castig

potential al acestor tari de pe urma iesirilor de ISD este competitivitatea si performanta

mai ridicata a firmelor si industriilor implicate. Asemenea castiguri se pot transforma in

Sumar executiv

Pagina 19

beneficii mai ample si pot crea un mediu competitiv mai bun la nivelul intregii tari,

contribuind la transformarea industriala si modernizarea activitatilor ce aduc un plus de

valoare, la imbunatatirea performantelor in export, cresterea venitului national si

imbunatatirea oportunitatilor pe piata locurilor de munca. Competitivitatea imbunatatita a

CTN care investesc in strainatate poate fi transmisa si altor firme si agenti economici din

tarile de origine prin intermediul unor canale variate, inclusiv prin legaturi cu si extinderi

catre firme locale, efecte competitive asupra afacerilor locale si legaturi si interactiuni cu

institutii precum universitati si centre de cercetare. In concluzie, cu cat sunt mai bine

stabilite CTN care realizeaza ISD, cu atat vor fi mai mari beneficiile asteptate pentru

economia sursa.

Dovezile arata ca in conditii propice in tara de origine, competitivitatea imbunatatita a

companiilor care investesc in afara granitelor poate contribui cu adevarat la o mai buna

competitivitate si restructurare industriala in economia sursa per total. De exemplu,

modernizari de amploare au avut loc in industrii intregi in care companiile s-au implicat

prin ISD. Asa s-a intamplat in industria IT in India, industria de electronice de consum in

Republica Coreea si China si industriile de computere si semiconductoare in Provincia

Chineza Taiwan.

In acelasi timp, ISD pot implica anumite riscuri pentru economiile tarilor de origine: pot

duce la investitii domestice reduse, afectand grav anumite parti ale economiei si

producand pierderi ale locurilor de munca. Ca intotdeauna, impactul benefic al ISD

trebuie comparat cu posibile consecinte negative. De regula, beneficiile apar atunci

cand sunt indeplinite anumite conditii, de exemplu, o piata domestica relativ competitiva

sau capacitatea de absorbtie a profiturilor generate de tehnologiile avansate. Rezultatul

net al diferitelor impacturi economice si non-economice pentru o economie sursa

depinde de motivele si strategiile ce stau la baza deciziei companiilor de a investi in

strainatate si de caracteristicile economiei domestice in sine.

In vreme ce iesirile de ISD implica transferul de capital din tara de origine in tara gazda,

ele pot, de asemenea, sa produca intrari de capital sub forma profiturilor repatriate,

drepturilor de autor si taxelor de licentiere, si plati ale tarii gazda pentru importurile

crescute din tara de origine (de multe ori sub forma comertului intre firme). In general, in

perioada imediat urmatoare relizarii investitiilor peste granite, fluxurile net financiare tind

sa fie negative, dar, treptat, devin pozitive. Iesirile de ISD par sa aiba, de asemenea, un

efect pozitiv, desi intarziat, asupra investitiilor domestice.

Impacturile comerciale ale iesirilor de ISD asupra economiei tarii de origine depind

foarte mult - ca si in cazul ISD din tari dezvoltate - de motivatiile si tipurile de investitii

realizate. Daca CTN cauta resurse naturale, ISD in afara granitelor ar putea duce la o

crestere a importului acestor resurse si exportului acelor materiale necesare pentru

extractie. Se poate astepta ca ISD in cautare de piete sa genereze o crestere

spectaculoasa a exporturilor de produse intermediare si bunuri de capital din tara de

origine catre tara gazda. Daca motivatia este eficienta sau reducerea costurilor, iesirile

de ISD ar putea imbunatati atat importurile cat si exporturile, in special comertul intracompanie,

precum si dimensiunea si tiparul acestora, in functie de raspandirea

geografica a activitatilor integrate de productie internationala a CTN. Rezultatele unor

studii referitoare la economiile sursa asiatice in curs de dezvoltare si informatiiledespre

comertul realizat de filialele CTN din tari in curs de dezvoltare in Statele Unite si

Sumar executiv

Pagina 20

Japonia sugereaza o relatie pozitiva intre exporturile tarii de origine si iesirile de ISD din

tarile in curs de dezvoltare.

In ceea ce priveste situatia locurilor de munca, impacturile variaza, de asemenea, in

functie de motivatia ISD. ISD in cautare de eficienta ar putea ridica o serie de intrebari

din perspectiva economiilor tarilor de origine. Chiar daca acestea genereaza o cerere

mai mare pentru abilitati profesionale mai dezvoltate pe plan domestic, aceasta s-ar

putea sa nu fie de mare folos muncitorilor neinstruiti. Alte tipuri de ISD par sa aiba

efecte pozitive asupra piatei locurilor de munca, pe termen lung, insa aceasta depinde

destul de mult de motivatiile companiilor si tipurile de investitii realizate in strainatate.

Anumite dovezi in legatura cu unele economii asiatice, precum Hong Kong (China) si

Singapore sugereaza ca, in conditii propice, iesirile de ISD pot crea locuri de munca

suplimentare in domenii manageriale si tehnice care necesita abilitati profesionale

superioare, reducand in acelasi timp numarul slujbelor din domenii de activitati care

necesita abilitati reduse. In ansamblu, in aceste economii, efectele de creare de locuri

de munca ale iesirilor de ISD le depasesc pe cele de reducere. Insa, in aceasta privinta,

foarte multe rezultate depind de capacitatile resurselor umane ale tarilor sursa de a se

adapta la schimbarile din structura economiei.

Tarile gazda in curs de dezvoltare ar putea, de asemenea, castiga de pe urma

dezvoltarii ISD intre tarile din emisfera sudica.

Pentru economiile gazda in curs de dezvoltare, ISD din alte tari in curs de dezvoltare

ofera o gama larga de potentiale surse de capital, tehnologie si abilitati manageriale,

care pot fi exploatate. Pentru tarile in curs de dezvoltare unde veniturile sunt foarte mici,

acest lucru este de o mare importanta. Asa cum s-a mentionat mai sus, in unele din cele

mai slab dezvoltate tari, aceste ISD reprezinta o parte semnificativa din totalul intrarilor

de ISD. In conditiile in care companii din tari in curs de dezvoltare investesc sume

considerabile in alte tari in curs de dezvoltare, aceste investitii ofera un important canal

aditional pentru copoperarea economica intre tarile din emisfera sudica.

Deoarece motivatiile si avantajele competitive ale CTN din tari in curs de dezvoltare si

avantajele legate de locatii pe care aceste companii le urmaresc difera in cateva privinte

de cele ale CTN din tari dezvoltate, impactul lor asupra economiilor gazda in curs de

dezvoltare ar putea avea anumite avantaje fata de cel al ISD din tari dezvoltate. De

exemplu, modelele tehnologic si de afaceri ale CTN din tari in curs de dezvoltare sunt,

in general oarecum apropiate de cele folosite de companiile din tarile gazda in curs de

dezvoltare, sugerand o mai mare probabilitate de formare a legaturilor benefice si de

absorbtie a tehnologiei. CTN din tarile in curs de dezvoltare au, de asemenea, tendinta

de a folosi investitiile pe teren virgin mai mult decat fuzionarile si achizitiile ca modaliate

de intrare. Acest lucru e valabil in special pentru investitiile in tarile gazda in curs de

dezvoltare. In acest sens, investitiile CTN au mai multe sanse sa aiba un efect imediat

in imbunatatirea capacitatii de productie in tarile in curs de dezvoltare.

Impactul comercial al ISD din tarile in curs de dezvoltare variaza, de asemenea, in

functie de motivatii. ISD in cautare de eficienta au cea mai mare probabilitate de a

creste in mod spectaculos exporturile, ceea ce poate include valoare locala adaugata in

moduri diferite. Un tip recent si important de ISD eficiente sunt cele in industria de

moda, care au avut un efect de crestere extraordinara a exporturilor in special in tarile

cel mai slab dezvoltate. Totusi, sursele locale si legaturile acestei industrii cu trecutul au

Sumar executiv

Pagina 21

fost limitate, rezultatul fiind ca sfarsitul cotelor impuse de Acordul Multi-Fibre a dus la

reducerea ISD de acest tip, cum este cazul Lesoto. In cazul ISD in cautare de piete, in

special in manufactura, efectul este in principal unul de substituire a importurilor. ISD in

cautare de resurse sunt, bineinteles, orientate catre export aproape prin definitie, si pot

face ca tara gazda sa isi diversifice pietele.

Un mare avantaj al ISD realizate de CTN-uri din tari in curs de dezvoltare, resimtit de

tarile gazda in curs de dezvoltare, comparative cu ISD facute de CTN din tari dezvoltate,

este faptul ca primele au un potential de creare de locuri de munca mai mare decat cele

din urma. Principalul motiv este ca CTN din tari in curs de dezvoltare sunt orientate mai

mult catre industrii intensive in munca si inclina mai mult sa foloseasca tehnologii mai

simple si mai intensive in munca, in particular in manufactura. Datele empirice cu privire

la nivelul mediu de angajare per filiala in tarile gazda in curs de dezvoltare sugereaza

ca CTN din tari in curs de dezvoltare angajeaza mai multi oameni decat CTN din tarile

dezvoltate. In cazul Africii Subsahariene, de exemplu, s-a descoperit ca intensitatea in

munca a CTN din tari in curs de dezvoltare tinde sa fie mai mare decat cea a CTN din

tarile dezvoltate in majoritatea industriilor studiate. Filialele straine ale CTN din tarile in

curs de dezvoltare au creat, in medie, mai multe locuri de munca per milionul de dolari

in active decat CTN din tari dezvoltate. Efectele ISD asupra salariilor sunt, in general,

pozitive, intrucat CTN-urile, in ansamblu, platesc salarii mai mari decat angajatorii locali.

Desi informatiile cu privire la CTN din tari in curs de dezvoltare sunt limitate, date

indirecte sugereaza ca, cel putin in cazul ocupatiilor ce necesita abilitati profesionale

superioare, aceste companii ofera salarii mai mari decat firmele din tara gazda.

Dar ISD intre tarile din emisfera sudica - ca toate ISD - implica si riscuri care pot da

nastere la ingrijorari. Una dintre acestea este ca CTN straine ar putea domina piata

locala. O alta este ca unele tari gazda s-ar putea simti amenintate de prezenta a prea

multe firme dintr-o singura tara. De exemplu, dominatia CTN sud africane a generat

nelinisti in tarile gazda din vecinatate. Mai este si problema influentei politice nedorite

atunci cand o intreprindere investitoare este detinuta de stat, acesta find cazul multor

CTN din tari in curs de dezvoltare din domeniul resurselor naturale. Aspectele politice si

sociale ale activitatilor CTN pot, de asemenea, da nastere la controverse, partial din

cauza dimensiunii operatiunilor lor. In economiile gazda in curs de dezvoltare , probleme

de acest fel au fost amplificate de absenta unui cadru de reglementare adecvat si de

disparitatile in alocarea beneficiilor economice provenite din intrarile de ISD. In

economiile unde industriile domestice sunt subdezvoltate, este posibil ca guvernele sa

nu aiba capacitatea de a asigura adoptarea unui nivel de munca acceptabil si a

anumitor standarde de mediu atunci cand firmele straine introduc noi procese de

productie sau metode de lucru.

In concluzie, iesirile de ISD din tarile in curs de dezvoltare deschid o potentiala cale

pentru castiguri din cooperarea economica intre tarile in curs de dezvoltare. Avand in

vedere ca investitiile CTN din tarile in curs de dezvoltare au anumite caracteristici

inerente, inclusiv o orientare mai accentuata catre industriile intensive in munca, ele

sunt extrem de importante pentru tarile cu venituri mici. In acelasi timp, iesirile de ISD

din tari in curs de dezvoltare reprezinta un fenomen relativ nou. Informatiile limitate

prezentate in acest Raport sugereaza ca, atat pentru tarile gazda in curs de dezvoltare,

cat si pentru tarile sursa in curs de dezvoltare, efectele pozitive ale ISD din tarile in curs

de dezvoltare le-ar putea depasi pe cele negative; oricum, sunt necesare si alte

Sumar executiv

Pagina 22

cercetari pentru a aprofunda intelegerea impactului acestor ISD asupra economiilor in

curs de dezvoltare.

Expansiunea iesirilor de ISD din tarile in curs de dezvoltare are loc in paralel cu

schimbarea politicilor in tarile sursa

Evolutia CTN din unele economii in curs de dezvoltare si in tranzitie ca jucatori cheie,

globali sau regionali, are loc concomitent cu unele schimbari importante in politicile ce

guverneaza ISD si alte probleme de acest fel, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in

cele dezvoltate. Abilitatea tarilor - fie ele surse sau receptori ale acestor investitii - de a

beneficia de pe urma acestor activitati investitionale este influentata de politicile in

vigoare. Prin crearea cadrului legal si institutional potrivit, guvernele tarilor sursa pot

crea conditii care sa determine companiile din tara sa investeasca in strainatate in asa

fel incat sa genereze venituri pentru economia de acasa.

Din perspectiva unei tari sursa, din ce in ce mai multe economii in curs de dezvoltare si

in tranzitie desfiinteaza barierele de pana acum in calea iesirilor de ISD. Desi unele

moduri de control al capitalului continua sa functioneze adesea pentru a reduce riscurile

de evaporare a capitalului sau de instabilitate financiara, restrictiile au ca scop mai

degraba limitarea altor fluxuri internationale de capital, decat a ISD. Numai cateva tari in

curs de dezvoltare mai mentin embargouri directe asupra iesirilor de ISD. Tarile

recunosc tot mai mult beneficiile potentiale ale iesirilor de ISD. O serie de guverne, in

special in regiunea in curs de dezvoltare a Asiei, incurajeaza in mod activ companiile sa

investeasca in strainatate, folosind, in acest scop, o varietate de masuri de sustinere.

Astfel de masuri includ oferirea de informatii, serviciile de match-making,(?) stimulente

financiare sau fiscale, ca si asigurari pentru investitiile peste granite.

Nu exista o politica unica, potrivita tuturor situatiilor, care sa poata fi recomandata in

cazul iesirilor de ISD. Fiecare tara sursa trebuie sa adopte si sa implementeze politici

care sa fie potrivite pentru situatia sa. Daca o tara va beneficia de pe urma trecerii de la

liberalizarea pasiva la promovarea activa a iesirilor de ISD depinde de multi factori,

inclusiv de capacitatile sectorului sau de intreprindere si de legaturile companiilor

investitoare cu restul economiei. Anumite capabilitati locale sunt necesare pentru a

exploata cu succes accesul imbunatatit la pietele, resursele si bunurile strategice

straine, pe care iesirile de ISD il pot aduce. De asemenea, un anumit nivel de capacitate

de absorbtie in sectorul intreprinderilor domestice poate fi necesar pentru a produce

beneficii mai mari de pe urma iesirilor de ISD. De aceea, in multe tari cu venituri mici, ar

fi bine ca guvernul sa se concentreze pe crearea unui mediu de afaceri mai atractiv si

imbunatatirea capabilitatilor companiilor domestice.

Totusi, pentru acele tari care decid sa isi incurajeze firmele sa investeasca in

strainatate, este recomandat sa incadreze politicile care se ocupa in mod special de

iesirile de ISD intr-un ansamblu mai complex de politici menite sa promoveze

competitivitatea. Importanta crearii de capabilitati domestice pentru a beneficia de pe

urma iesirilor de ISD face oportuna conectarea politicilor specifice iesirilor de ISD la cele

aplicate in domenii precum dezvoltarea intreprinderilor mari si mijlocii, tehnologia si

inovatia. Totodata, iesirile de ISD sunt doar unul din multele moduri prin care o tara si

firmele sale se pot conecta la sistemul global de productie. Eforturile guvernelor de a

promova iesirile de ISD pot, asadar beneficia de o stransa coordonare cu cele

Sumar executiv

Pagina 23

indreptate catre atragerea intrarilor de ISD, promovarea importurilor si exporturilor, a

migratiei si a fluxurilor de tehnologie.

Cea mai elabortata utilizare de masuri in vederea promovarii iesirilor de ISD se gaseste

in Sudul, Estul si Sud-Estul Asiei. In cateva tari ale acestei regiuni, guvernele se achita

de politicile promotionale prin intermediul unor organizatii de promovare a comertului,

agentii de promovare a investitiilor (API), agentii de credit pentru export si/sau banci

EXIM. O gama de instrumente ale politicilor este aplicata in moduri inovative, avand

adesea ca tinta tipuri specifice de iesiri de ISD. Unele guverne din Africa si America

Latina au pus accent, in mod public, pe importanta iesirilor de ISD, dar aceste afirmatii

au fost rareori urmate de masuri promotionale concrete.

O atentie deosebita este acordata rolului iesirilor de ISD-uri in contextual cooperarii

sud-sud. Guvernele din Africa si Asia au accentuat programe specifice pentru a facilita

astfel de investitii. Unele din aceste programe sunt menite sa intareasca dezvoltarea

intraregionala (ca in cazul ISD-urilor legate de infrastructura realizate de intreprinderi

sud africane detinute de stat), in timp ce altele au scopuri interregionale. Acesta este un

domeniu care trebuie exploatat mai mult si sustinut printr-o stransa colaborare intre

institutiile tarilor in curs de dezvoltare. In acest scop, o initiativa interesanta a UNCTAD

este stabilirea retelei G-NEXID, care va permite impartasirea de experiente intre bancile

EXIM din tarile in curs de dezvoltare.

cu raspunsuri variate in termeni de politici in tarile gazda

Exista, de asemenea, implicatii in ceea ce priveste politicile si pentru tarile gazda. O

intrebare cheie este ce pot face tarile gazda in curs de dezvoltare pentru a inlesni

expansiunea ISD din sud. In ceea ce priveste valorificarea impactului pozitiv al acestor

ISD, aceste tari trebuie sa tina cont de intregul set de politici care pot influenta

comportamentul filialelor straine si interactiunea lor cu mediul de afaceri local. Asta

inseamna ca trebuie sa se ia in considerare caracteristicile specifice ale diferitelor

industrii si activitati atunci cand se concepe o strategie pentru a atrage tipurile de ISD

dorite. De asemenea, este importanta promovarea cantitatii si calitatii legaturilor intre

filialele straine si companiile domestice. Guvernele tarilor gazda pot folosi diverse

masuri pentru a incuraja aceste legaturi si pentru a intari probabiliatatea unor raspandiri

de informatii, tehnologie si pregatire. Referitor la potentialele ingrijorari si efecte

negative asociate cu intrarile de ISD, nu exista nici o diferenta majora intre politicile de

aplicat in cazul ISD din tari dezvoltate si in cazul ISD din economiile in curs de

dezvoltare si in tranzitie.

Obiectivul realizarii de ISD intre tarile din emisfera sudica a facut ca multe tari gazda in

curs de dezvoltare sa adopte strategii specifice pentru a atrage astfel de investitii. Intrun

sondaj din 2006 al UNCTAD cu privire la API, mai mult de 90% din toti respondentii

africani au spus ca la acel moment tintesc catre ISD din alte tari in curs de dezvoltare, in

special din interiorul regiunii. Intr-adevar, pentru API africane, Africa de Sud se afla in

fruntea listei tarilor sursa in curs de dezvoltare iar in America Latina si Caraibe, Brazilia

este tinta preferata. Totodata, API din tarile dezvoltate curteaza investitorii din

economiile in curs de dezvoltare si in tranzitie. Un numar semnificativ de astfel de

agentii si-au