Raport proiect - Revitalizare Urbana Orientata spre Comunitate 1/2

AUTORI : Urb. Alina Muresan I Urb. Alexandra Matei I Urb. Gabriela Preda Arh. Irina Alexandra Ungureanu I Urb. Ioana Ivanov I Urb. Reinhold Stadler

Mixed developments

Urbanismul

Public Space Systems

Planificare strategica

Revitalizare

Public Space design

Comunity building

Urban Structures

Piete medievale

Designing better public spaces

Revitalizarea urbana orientata spre comunitateRaport de cercetare-

Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea I I Pag 1

Partea I Teorii generale referitoare la spatiul public ........ 3 1.Despre Cartier si comunitate ........4 Comunitatea 4 Cartierul 4 2.Desprea spatiul public si caracteristica sa comunitara ..... 5

Spatiul comunitar 5 Dimensiuniile spatiilor publice 6 Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare 7 Un spatiu comunitar trebuie sa ofere 8 Principii si valori pentru constituirea spatiilor comunitare 8

3. Probleme generale ale spatiilor comunitare din Bucuresti si evolutia lor in timp......... 10

Probleme legate de sociatate si mentalitate 10 Probleme urbanistice si arhitecturale 11 Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comunitare Bucurestene 12 4.Revitalizarea spatiilor comunitare -aplicabilitatea pentru Bucuresti ....... 15 Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii fata de oras? 15 Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor comunitare? 15 Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comunitare 16 Interventii de succes in spatiul comunitar 20 Concluzii 21

5. Studii de caz 22

“Simple ideas for healthy, livable cities” 22 ” Design Your Own Park Competition “ 23 Tactical Urbanism 25 BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULELOR URBANE 27 Gradina – Interiorul unei insule, Madrid 27 Interiorul insulei Waldorf, Barcelona28 Concluzii 29

Partea II Analize pe subiect (Bucuresti si 2 din cartierele sale)....... 31 1.Cartierele bucurestene . ..... 32 Date generale 32 Delimitare 32 Analiza 34 Alegerea cartierelor detaliate 43 2.Cartierul pantelimon........ 46

Descriere generala 46 Analize urbanistice 47 Opiniil populatiei 53 Abordare propusa 53 3. Cartierul Rahova .... ... ...56

Descriere generala... 56 Analize urbanistice 57 Opiniil populatiei 64 Abordare propusa 72

Partea III Concluzii...... 75 Anexe .... 77


Argument

„Este nevoie de un loc pentru a crea o comunitate, si de o comunitate pentru a crea un loc” Projects for Public Spaces

Tendintele actuale de dezvoltare ale Bucurestiului conduc la scaderea „sanatatii” comunitatilor, la moduri de viata nesustenabile si la o slaba valorificare a spatiilor (care ar trebui sa fie) comunitare. In ultimii ani con-ceptul de revitalizare a mediului urban s-a redus la amenajari peisagere, pietonizarea catorva strazi, mobilier urban amplasat aleator. Interventiile s-au facut de cele mai multe ori fara consultarea unui arhitect sau urbanist, si totodata fara consultarea comunitatii.

In acest context, propunem o noua abordare: reorientarea activitatilor de cercetare, analiza, planificare si design urban catre oameni si locuri, sprijinind procesele participative si abordarile creative si urmarind re-crearea vietii comunitare.

Ne propunem:

- intarirea spiritului civic si a vietii comunitare prin informarea si consultarea populatiei cu privire la proble-mele si posibilitatile de revalorizare a spatiilor publice din cartierele bucurestene - fundamentarea teoretica si identificarea unor locatii potrivite pentru interventii de activare a spatiului public, cu costuri minime si impact maxim.

In timp ce orasele se lupta sa realizeze cat mai multe spatii publice cu cat mai putine resurse locuitorii aces-tora au asteptari din ce in ce mai ridicate si diverse de la aceste spatii. Devine astfel din ce in ce mai nec-esara descoperirea unor modalitati creative si rapide de a valorifica ingeniozitatea locala pentru a transforma spatiile publice in locuri valoroase pentru comunitate. Dinamica unui spatiu urban depinde foarte mult de calitatea acestuia, de modul in care acesta poate consti-tui un spatiu primitor pentru potentiali utilizatori . Din studiile arhitectului Jan Gehl se poate observa nevoia oamenilor de a socializa, dorinta de a avea experiente comune si de a petrece timp impreuna cu alte per-soane in spatii publice. De observat este faptul ca, adesea, cele mai interesante, mai autentice si de durata destinatii in cadrul unui oras, acele locuri care atrag atat localnicii cat si turistii, au aparut sub forma unei serii de interventii consecu-tive. Una cate una, aceste interventii au construit spatii a caror valoare este mai ridicata decat suma elemen-telor din care sunt compuse (efectul sinergiei, (A+B) > (A)+(B) ) .

In cazul Bucurestiului ne confruntam cu o serie de spatii publice de dimensiuni mari, inclusiv sistemul de par-curi (Herastrau, Cismigiu, Tineretului etc.) dar putem remarca lipsa unor spatii care sa stimuleze socializarea in cadrul comunitatiilor locale – spatii comunitare. Lipsesc astfel acele spatii de socializare cotidiana, altele decatcafenele, restaurante etc.

Pe de alta parte, orasele se afla astazi intr-un proces de redescoperire a valorilor si beneficiilor oferite de spatiile publice.


Partea I I Pag 3

Partea I Teorii generale refer-itoare la spatiul pub-


Partea I I Pag 4

1.Despre Cartier si comunitate

Comunitatea

COMUNITÁTE - Grup social ai cărui membri trăiesc împreună sau posedă bunuri materiale, au interese comune; colectivitate. ; termen ce desemneaza un grup social al carui membri sunt legati prin sentimente puternice de atasament, comportamente participative, interese asema-natoare; colectivitate umana cu caractere , inter-ese si norme de viata comune, construita istoric, grupata intr-un spatiu unic. Sursa: NODEX Termenul de “comunitate “ este unul ce apartine sferei sociale, in pofida utilizarii acestuia pe scara larga si in alte domenii. In acelasi timp, “comuni-tatea” este o notiune care apartine urbanismului, deoarece urbanism fara componenta sociala nu ex-ista. Comunitatea este o forma de agregare sociala rezultata din una sau mai multe nevoi, trebuinte. Se poate afirma ca exista o nevoie generica de comu-nitate. Aceasta nevoie este generata de actiunea cumulata a mai multor tipuri de nevoi. Componen-tele trebuintelor participante la constituirea nevoii de comunitate nu pot fi satisfacute decat in cadrul general al acestui tip de organizare sociala.1

Termenul “comunitate” , utilizat impreuna cu notiu-nea de “cartier” poate fi definit ca grup social care locuieste intr-o zona specifica, care are resurse co-mune si valori comune. Astfel, oamenii ce formeaza o comunitate au trasaturi sociale, economice si politice proprii. Aceste caracteristici evolueaza in timp prin interactiune sociala care depinde in primul rand de proprietatile fizice ale mediului urban in cauza. Setul de caracteristici specifice unei anumite comunitati formeaza identitatea unei comunitati mai mari, cea a cetatenilor.

Arthur B. Gallion si Simon Eisner afirma ca unitatea de masura pentru spatiu in societatea urbana este individul, iar numitorul comun pentru amenajarea acestui spatiu este familia; familiile isi satisfac trebuintele sociale elementare cautand avantajele pe care vecinatatile le ofera.2

1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa-tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca2 GALLION,B.A., EISNER, S. – “The urban pattern”, D..van Nostrand Company, Princetown , New Jersey, 1963, pag. 251

Cartierul

Devenita cea mai uzuala aplicare a conceptului de comunitate, vecinatatea este nu numai un com-plex functional identificabil ci si un spatiu fizic de manifestare a relatiilor de tip comunitar bazate pe apropierea fizica determinata de locuirea in spatii apropiate. Vecinatatile sunt unitati a caror geneza poate fi una spontana ori planificata, in sensul preconstituirii cadrului fizic , care apoi va fi locuit si in care este posibil sa se formeze componenta comunitara, posibil dar nu neaparat si probabil. 3

CARTIÉR - 1. Parte a unui oras deosebită de cele-lalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice etc.) si care formează o unitate organică. Locuitorii acestei părti a orasului; Diviziune a unui oras care formează o unitate organică si se caracterizează prin anumite particularităti specifice. Sursa: DEX ‘98 Termenul de “cartier” este adesea utilizat pentru a descrie subdiviziuni ale unor asezari rurale sau urbane. Cea mai simpla definitie a termenului este de vecinatatea in care oamenii locuiesc. Oamenii locuiesc unii in proximitatea celorlalti in arii ale unei zone si formeaza comunitati. Acele arii au anumite trasaturi particulare din punct de vedere fizic sau caracteristici sociale care le deosebesc de restul asezarilor. In consecinta, cartierul reprezinta o uni-tate a plnificarii. O grupare de cartiere alcauiesc un oras/sat. Cartierul variaza ca populatie si densitate pentru a acomoda conditii specifice localizate. Di-mensiunea sa este limitata astfel incat majoritatea populatiei sa se afle la o distanta usor de parcurs pe jos fata de centrul cartierului unde sunt locali-zate dotarile necesare vietii de zi cu zi . Centrul cartierului asigura dotari pentru evenimente comu-nitare, activitati de loisir, servicii si comert, locuri de munca , etc. Datorita dezvoltarii treptate, cartierele sunt adesea caracterizate de tipologii variate de locuire si mixitate functionala ( locuire, servicii, comert). Cladirile cu rol civic (scoli, teatre, lacase de cult, cluburi, muzee) sunt adesea localizate in zona centrala. De asemenea, in cele mai multe cazuri , in vecinatatea unor astfel de cladiri exista spatii publice amenajate, locuri de joaca, parcuri. Conceptul de “cartier” este de asemenea utilizat pentru pentru descrierea mediului social format de comunitati in anumite zone urbane. Structura 3 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spatiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca,pag 68


Partea I I Pag 5

sociala a mediului rezidential este constituita dintr-un set de spatii fizice integrate in mod ierarhic. Aceste spatii fizice variaza de la interioare simple ale locuintelor la zone mari urbane.

Conceptul de cartier formeaza o parte integrata a mediului rezidential. Incercand sa evaluam gradul de satisfactie al rezidentilor cu mediul rezidential, trebuie sa tinem cont de faptul ca pentru compo-nente fizice diferite ale mediului rezidential pot fi aplicate criterii de performanta diferite. Acele com-ponente si criteriile de performanta relevante pot fi evaluate prin intermediul unui grup de utilizatori si interactiune in spatiul fizic.

Delimitarea cartierelor variza adesea din perspec-tiva rezidentilor si uneori nu coincide cu cea reali-zata la nivel administrativ. Rezidentii isi definesc “cartierul” in jurul unui centru urban sau in jurul unui nod important; un bulevard important, un parc, o unitate de invatamant, o statie , etc. Lim-itele cartierului pot fi fizice ( o linie ferata, circulatii importante, un rau,etc) sau culturale, pot fi definite la nivel socio-economic , etc.

2.Desprea spatiul public si caracteristica sa comunitara

Spatiul comunitar

“Spatiul comunitar este un spatiu urban ocupat de catre o comunitate, la un moment dat, ca urmare a unei nevoi sau ca urmare a necesitatii exercitarii unei functiuni specifice, rezultand o activitate in care se pune in valoare productia si reproductia relatiilor sociale tipic comunitare sau mediate de catre comunitate. “

Intre spatiile urbane si comunitati se dezvolta relatii care definesc un tip de spatiu care are alaturi de alte posibile componente si pe cea comunitara, definind ceea ce este aici numit “spatiul urban comunitar”. Orice spatiu urban este potential si unul comunitar, insa in realitate, numai unele dintre spatiile urbane inglobeaza componenta comunita-ra.

Spatiul comunitar este perceput ca atare in mo-mentul in care este utilizat si insusit de comuni-tatea locala. Alte spatii pot fi considerate amorfe sau indiferente deoarece nu detin calitatea de a fi comunitare tocmai din cauza lipsei posibilitatii de “ancorare” de elemente care ar putea fi incarcate de semnificatie si transformate in repere.

O comunitate va incerca sa isi satisfaca necesitatile care presupun activitati ce trebuie sa se desfasoare in spatiul urban ocupand un spatiu deja constituit; este cel mai simplu procedeu deoarece este natural : obtinerea rezultatului maxim cu efort minim.

Caracteristici ale spatiilor comunitare: ▪ Spatiile urbane destinate comunitatilor sunt ob-

ligatorii ( se poate afirma chiar ca existenta comuni-tatilor depinde, in unele cazuri, tocmai de existenta acestor spatii urbane, absolut esentiale atat pentru producerea cat si pentru reproducerea relatiilor comunitare) ▪ Spatiile comunitare trebuie amplasate in aprop-

ierea zonelor de locuit ▪ Accesul la spatiile comunitare trebuie sa fie liber (

una din principalele caracteristici ale acestor spatii este ca ele trebuie sa fie libere din punctul de ve-dere al accesului, indiferent de tipul de proprietate, privata sau publica; accesul poate fi cu sau fara restrictii, partial sau total; liberul acces in spatii urbane este una din premisele importante ale pro-


Partea I I Pag 6

-ce caracteristici comportamentale se disting pe sit si in vecinatati? -care sunt principalele trasee, activitati si uti-lizari ale spatiului?

Elemente esentiale in evaluarea caracterului unui spatiu urban:

-Identitate zonala ( caracteristici la nivelul zonei, subzonei in care situl este localizat) -Legaturi cu vecinatatile -Caracter local ( competente distinctive atat ale locului cat si ale modului in care acesta este utilizat) -Morfologie ( care sunt elementele care con-stituie morfologia locala – inaltimea cladirilor, orientarea acestora etc) -Elemente de cadru natural ( exista caracteris-tici deosebite din punct de vedere ecologic?) -Profil socio-economic

▪ Crearea spatiilor publice trebuie sa asigure raspunsul la nevoile si necesitatile utilizatorilor si ca rezultat sa stimuleze diferitele simturi. Pentru a atinge acest scop trebuie realizata o intelegere cat mai buna a contextului in care se afla spatiul studiat; acesta trebuie sa imbogateasca caracterul existent al zonei si sa asigure optiuni variate pentru utilizatori.Exista mai multi factori care ingreuneaza realizarea unor spatii publice comunitare active : populatia raspandita, densitati mici, functiuni segregate, in cartierele de locuit adesea cladirile au o singura functiune (locuirea), lipsa activitatilor la nivelurile inferioare ale cladirilor, etc.La acestea se adauga si crearea spatiilor interstitiale , neglijate, dintre cladiri si neluarea in considerare a factorilor de clima si a comportamentului uman. Oamenii nu sunt invitati sa isi petreaca timpul in spatii publice; acestia se grabesc sa le parcurga pentru a ajunge la alte destinatii.

Dimensiuniile spatiilor publice :

▪ Structural-formala Acest aspect se concentreaza pe configurarea morfologica a spatiului. Modelele structurale din vecinatate si spatiul urban construit vor influenta dinamica unui spatiu public. Aceasta dimensiune a spatiului public este legata de intelegerea contex-tului si realizarea de legaturi pentru configurarea unor zone distinctive si retele coerente de strazi si spatii publice.

ducerii unor relatii comunitare noi) ▪ -Spatiile urbane trebuie sa fie adecvate dimen-

sional comunitatilor ( o comunitate va reactiona pozitiv relativ la un spatiu urban daca acesta raspunde bine cerintelor si necesitatilor ei;aici este vorba despre relatii spatiale, functionale si de echi-parea acestor spatii) ▪ Spatiile urbane trebuie adecvate functional activi-

tatilor comunitare ▪ Mobilierul urban trebuie adecvat pentru cresterea

calitatii spatiilor urbane comunitare ▪ Spatiile urbane comunitare trebuie finalizate de

catre membrii comiunitatilor (este important ca spatiile urbane sa poata fi finalizate de catre viitorii utilizatori, acolo unde acest lucru este posibil, adica in special in zonele rezidentiale; aceasta interventie participativa va accelera producerea sentimentului de atasament fata de loc, precum si a comporta-mentului civic angajat si pozitiv) ▪ Compozitia trebuie sa urmareasca interesele co-

munitatii (spatiile urbane trebuie conformate dupa principiul adaptarii la interesul comunitatii) ▪ Prevederea reperelor in spatiile urbane comu-

nitare este obligatorie ( reperele existente trebuie pastrate si subliniate; propunerea reperelor noi trebuie sa respecte opinia comunitatii). ▪ Memoria locului trebuie inteleasa si pastrata

(ea se constituie ca o sursa de reprezentare dar in acelasi timp si ca o calitate a unui loc de a fi reprezentativ)1.

Kevin Lynch considera ca mediul urban poate fi analizat prin intermediul a 3 componente:

-Identitate – distingerea unui obiect fata de celelelate -Structura – componenta spatiala a imaginii -Semnificatie

Caracterul optional al majoritatii activitatilor ce au loc in spatiile publice aduc in discutie calitatea acestora. Daca un spatiu lasa de dorit din punct de vedere calitativ, acesta nu va fi utilizat.

Intelegerea dinamicii sociale

Intrebari cheie: -care sunt utilizatorii spatiului? -care sunt problemele percepute? -ce imagine perceputa are spatiul? -noile interventii pot imbunatati identitatea actuala sau este nevoie de o re-formare a imaginii?

1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa-tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca


Partea I I Pag 7

lui pietonal este un factor important in generarea vietii urbane ; elementele care atrag oamenii vor afecta generarea de trafic pietonal prin si in cadrul spatiilor amenajate) -Infrastructura edilitara -Parcarile -Intimitatea

▪ TemporalaAceasta dimensiune recunoaste faptul ca spatiul se schimba in timp. Ca resursa de mediu, sociala si economica, cu un ciclu de viata foarte lung, spatiile urbane au impact asupra mai multor generatii. Doua aspecte importante ale dimensiunii tempo-rale sunt : 1. ciclurile temporale si managementul activitatilor in cadrul spatiului, 2. managementul schimbarii “locului” in timp. Un aspect deosebit de important in cazul Romaniei se releva prin modul in care spatiile publice fie ele comunitare sau nu sunt concepute pentru a raspunde diferentelor climatice (cele 4 anotimpuri). Este astfel necesara la con-struirea/amenajarea unui spatiu public concep-erea functionarii acestuia pe perioada celor patru anotimpuri si comportamentul acestuia in functie de diferitele schimbari climatice.

Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare

Un spatiu public de calitate trebuie sa fie:

▪ Democratic ( ofera acces tuturor, incurajeaza utilizarea si participarea, este bine intretinut de catre utilizatori; un astfel de spatiu raspunde nevoilor unor categorii variate de utilizatori si incurajeaza activ apropri-erea , transformarea si utilizarea sa) ▪ Sa ofere diversitate in utilizare (acesta trebuie

sa asigure conditiile necesare pentru atragerea unor grupuri de utilizatori din categorii variate ) ▪ Confortabil ( raspunda unor nevoi de baza precum :

relaxare, adapost, insorire) ▪ Accesibil/public ( un spatiu urban accesibil unor

grupuri si activitati diferite; proiectele ce vizeza astfel de aspecte pot fi evaluate in functie de gradele diferite de accesibilitate pentru categorii variate de utilizatori) ▪ Sa medieze o buna percepere a mediului urban (

spatiile publice urbane reprezinta locuri in care oamenii invata si inteleg mai bine mediul urban; aici se doban-desc competentele necesare pentru citirea si intelegerea mediului construit) ▪ Placut, stimulant ( sa asigure utilizatorilor placerea

de a descoperi lucruri noi) ▪ Controlabil si adaptabil ( este necesar ca utiliza-

torii sa poata controla spatiul, pentru a si-l putea apro-pria; un rol importanta in acest sens il are dialogul dintre utilizatori si proiectanti prin implicarea utilizatorilor in procesul decizional; de asemenea, un spatiu interactiv,

▪ PerceputaAceasta dimensiune se refera la modul in care me-diul este perceput prin simturile utilizatorilor unui spatiu ( ceea ce auzim, vedem, mirosim, simtim). Astfel, se doreste o imbogatire a caracterului exist-ent al spatiului prin noi interventii. In constituirea unui spatiu, un factor cheie este reprezentat de gradul de “autenticitate”. Provocarea consta in realizarea unui spatiu public lizibil si semnificativ. Spatiile “reale” invita oamenii sa extraga si sa adauge semnificatii mediului urban (crearea unor legaturi la nivel psihologic). ▪ Sociala

Aceasta dimensiune se refera la legatura dintre spatiu si utilizator. Spatiul si societatea se afla intr-o relatie de interdependenta in care oamenii modifica spatiul si realizeaza schimbari la nivelul mediului urban si in acelasi timp comportamentul lor este influentat de aceste aspecte. ▪ Vizuala

Dimensiunea vizuala/estetica a spatiului public se relationeaza cu principiul incurajarii creativi-tatii si utilizarii colaborarilor. Calitati ale spatiului care contribuie la generarea unor preferinte in cadrul utilizatorilor pentru anumite spatii urbane : coerenta,lizibilitate, complexitate, mister.

Ingrediente ale designului care contribuie la secvente spatiale dinamice : estetica, scara, fat-adele cladirilor, perspective si panorame, varietate, ordine si unitate, arhitectura, detaliu, peisaj, arta urbana.

▪ Functionala Sase aspecte domina latura functionala a spatiu-lui:

-Confortul de mediu (microclimat) si confortul psihic ( acestea determina durata pentru care oamenii utilizeaza spatiul) -Nevoile oamenilor ( spatiile publice trebuie sa raspunda nevoilor utilizatorilor; trebuie asigurate spatii pentru relaxare, intalniri pasive, intalniri ac-tive, descoperiri) -Mobilitatea si permeabilitatea (relatia dintre uti-lizarea terenului, structura urbana si scopul traficu-

Apreciere Calitati informationale ale mediuluiIntelegere Implicare

Prezent sau ime-diat

CoerentaMedii usor de organizat sau structurat

ComplexitateMedii suficient de elaborate in prezent cat sa tina utilizatorul ocupat

Viitor sau promis

LizibilitateMedii ce sugereaza ca pot fi explorate extensiv fara a te pierde

MisterMedii ce sugereaza ca daca vor fi explorate in continuare, noi informatii pot fi desco-perite


Partea I I Pag 8

care poate fi modelat de catre utilizatori este unul mai atragator;elemente simple, mobile, precum scaune sau mese, dau posibilitatea utilizatorilor de a isi crea propri-ile spatii ) ▪ Supus managementului si evaluarilor periodice

(orice spatiu public urban trebuie supus unui proces continuu de monitorizare, evaluare si modificare pentru a raspunde cat mai bine nevoilor utilizatorilor si pentru a face fata schimbarilor de viata urbana si celor la nivel cultural) ▪ Sa detina calitati ecologice ( elementele de cadru

natural sunt adesea preferate in cadrul spatiilor publice urbane)

Un spatiu comunitar trebuie sa ofere:

▪ 1.Protectie: -impotriva traficului si accidentelor -impotriva violentei (sentimentul de siguranta in spatiul public) -impotriva experientelor senzoriale ne-placute (vant/curent; ploaie/ninsoare; frig/cald;poluare;praf, zgomot)

▪ 2.Confort: -optiunea mersului pe jos (asigurarea spatiului necesar; lipsa obstacolelor; suprafete potrivite; parcurs interesant) -optiunea petrecerii timpului in spatiul public ( limite atragatoare; spatii clar definite pentru stat; echipare adecvata pentru primirea/gazduirea utili-zatorilor) -optiunea de a sta jos ( zone special amenajate; mobilier urban pentru odihna) -posibilitatea de a vedea ( distante de perceptie; perspective neobturate; perspective interesante; iluminat ) -posibilitatea de a auzi/discuta (nivel al zgomotu-lui scazut; suport fizic adecvat ; organizarea adec-vata) -spatii pentru joaca/ activitati ( invitatia la joaca si activitati fizice- indiferent de perioada zilei sau anotimp)

▪ 3.Relaxare: -scara ( dimensionarea cladirilor si spatiilor tinand cont de scara umana, de simturi, miscare si com-portamnet) -posibilitatea de a valorifica caracteristicile pozi-tive ale climei ( soare/umbra; caldura/racoare; briza) -calitate estetica ( un design de calitate; perspec-tive interesante; elemente de cadru natural )

Principii si valori pentru constituirea spatiilor comu-nitare

Principii

▪ Spatii pentru oameni - “places for people”Pentru o buna utilizare a spatiilor publice, acestea trebuie utilizate si apreciate corespunzator, ele tre-buie sa fie sigure, confortabile, variate si atractive, sa ofere varietate, optiuni; spatiile dinamice ofera posibilitatea de a intalni alte persoane, de a te juca in strada si de a contempla mediul urban. Atribute ale spatiului vor fi : continuitate, delimitare, calitate

▪ Imbogatirea existentului – “enrich the existing”Noile interventii trebuie sa imbogateasca calitatile spatiilor urbane existente.Atribute ale spatiului vor fi : caracter, identitate.

▪ Crearea de legaturi – “make connections”Spatiile trebuie sa fie usor accesibile si integrate fizic si vizual in mediul din care fac parte. Atribute ale spatiului: mobilitate, lizibilitate, permeabilitate

▪ Utilizari mixte – “mix uses”Spatiile stimulante si attractive raspund unei vari-etati de nevoi apartinand unei game largi de actori. Atribute ale spatiului: diversitate, varietate.

▪ Design pentru schimbare – “design for change”Noile interventii trebuie sa fie caracterizate de flexibilitate astfel incat sa poata raspunde la vi-itoare schimbari in ceea ce priveste utilizarea lor, schimbari demografice, etc; aceasta presupune un design efficient din punct de vedere al resurselor. Atribute ale spatiului: adaptabilitate

Prioritati:

-Consolidarea comunitatilor locale -Crearea de spatii de calitate -Valorificarea calitatilor si resurselor existente -Asigurarea fezabilitatii interventiilor -Integrare in context -Crearea unei viziuni ( teluri pe termen lung)

Evaluarea unui spatiu public comunitar poate fi realizata prin observarea urmatoarelor cara-cteristici : latimea zonelor destinate traficului pietonal,permeabilitate, lizibilitate, iluminat, sigu-ranta, calitatea suprafetelor/finisajelor, conflicte intre utilizatori, intretinere, calitatea mediului, elemente ce perturba parcurgerea spatiului, senti-


Partea I I Pag 9

mentul de confort, oportunitati de realizare a unor activitati variate, interpretarea spatiului.

Interventii la scara mica – solutie pentru revi-talizarea locala

Revitalizarea zonelor urbane se poate realiza cel mai eficient prin imbunatatiri la scara mica , si nu prin design la scara mare. Interventiile mici sunt interesante din mai multe motive. Acestea sunt ief-tine. De asemenea, o interventie de succes poate fi usor extinsa, iar la un proiect ce a esuat se pot aduce modificari sau se poate renunta cu usurinta. Proiectele la scara mai mare pot genera opozitie puternica si pot intampina obstacole complexe din punct de vedere politic, logistic si financiar. Odata stabilit, un proiect elaborat, acesta devine greu de modificat , iar proiectantii au o capacitate limitata de a anticipa modul in care utilizatorii vor raspunde la noile interventii.

Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta dintr-o idee ce modifica o componenta de baza a unui mediu urban si nu din masterplanuri elaborate ce necesita o cantitate mare de resurse si capital politic considerabil.

Desi unele proiecte la scara mare au succes, majoritatea devin spatii impersonale, esueaza in a aduce rezultatele scontate sau sunt dificil de imple-mentat si intretinut in timp.Un exemplu de interventie la scara mica cu impact major este sugestia urbanistului William H. Whyte ca in spatiile publice , oamenii prefera scaunele mobile in detrimentul celor fixe. Omanii prefera sa detina controlul asupra spatiului propriu. Scaunele mobile au permis oamenilor sa socializeze si sa interactioneze prin modalitati variate . “Mai uşor, mai rapid, mai ieftin” (“Lighter , Quicker, Cheaper”)2

“Lighter , Quicker, Cheaper” – expresie utilizata de organizatia Project for Public Spaces (PPS) pentru descrierea interventiilor care aduc rezultate imedi-ate, transformand spatiile urbane subutilizate in spatii interesante , autentice. Expresia a fost pro-pusa de Eric Reynolds, director fondator al “Urban Space Management “ (USM), in proiectele sale de revitalizare a spatiilor urbane pe care le numeste spatii “in tranzitie”. Aceste proiecte reprezinta mijloace puternice pentru transformarea viziunii

2 www.pps.org

unei comunitati in realitate . Ideile pot fi implemen-tate, evaluate apoi optimizate si personalizate pe baza modului in care sunt acceptate de comuni-tate. Ele pot imbraca mai multe forme, in functie de scara, costuri, durata. Fiecare proiect de acest tip poate contribui la crearea bazei succesului pen-tru un proiect viitor.

O astfel de abordare se bazeaza pe interventii treptate, utilizand experimente ieftine si actori locali ( cetateni, antreprenori, dezvoltatori, membri ai ad-ministratiei publice). Aceste proiecte de scara mica pot fi implementate in medii variate precum : strazi, piete, parcari, fronturi de apa.

Efecte: -transformarea spatiilor subutilizate in spatii interesante care pot fi folosite imediat si pot constitui dovada ca schimbarea este realizabila -sustinerea parteneriatelor locale care aduc o implicare mai mare a comunitatii locale si care au ca rezultat locuri autentice -incurajarea unei abordari iterative si oportu-nitatea de a experimenta, evalua si dezvolta viziunea unei comunitati inainte de initierea unor procese pe termen lung. -utilizarea unei strategii de tip “pas cu pas” care , in timp, sa transforme un oras intreg.

Exemple de astfel de proiecte/interventii : -dotari si arta in spatii publice- interentii pe ter-men scurt -evenimente- programe recurente, experimen-tale -spatii publice temporare – planuri de activare semi-permanenta a unor spatii publice pentru schimbarea imaginii acestora inaintea imple-mentarii unor proiecte mai mari si mai impor-tante -dezvoltare usoara (light development) – struc-turi ieftine si activitati precum comert cu amanuntul care sa asigure activitate si utilizari creative din punct de vedere cultural.


Partea I I Pag 10

3. Probleme generale ale spatiilor comu-nitare din Bucuresti si evolutia lor in timp

In Bucuresti spatiile comunitare - elemente de baza ale relatiilor sociale din cadrul unui sistem ur-ban - par a se afla intr-un proces amplu de dispari-tie, negare si neglijare. Ideea de spatiu comunitar a luat amploare in perio-ada comunista cand noile cartiere rezidentiale erau formate din locuinte colective amplasate in cadrul unor spatii verzi extinse, in cea mai mare parte respectand curentul functionalist dominant atunci in planificarea urbana. Pentru a oferi locuitorilor posibilitatea de a socializa au fost amenajate spatii comunitare. In general perioada comunista oferea o importanta mai ridicata comunitatii ca idee de organizare si relatii sociale, chiar daca aceasta reprezenta, in cele mai multe cazuri, un pretext pentru a controlul maselor.

Cartierele functionaliste din Romania, si in special din Bucuresti, prezinta o densitate a constructiilor mai mare decat in alte tari, fapt ce le confera o scara mai umana, insa diminueaza considerabil suprafata alocata spatiilor comunitare.

Odata cu schimbarea regimului politic societatea a fost pusă în fata unei schimbări neasteptate , iar procesul de adaptare si transformarea modurilor de viată se reflectă asupra spatiului comunitar. Impul-sionarea populatiei de a participa la viata urbana si de a folosi spatiul public pentru a-si satisface nevoile socialeeste un proces de lunga durata, iar revitalizarea sau crearea de spatii comunitare adaptate la nevoile locuitorilor cartierelor poate stimula spiritul civic, interesului si responsabilitatea fată de oras.

Probleme legate de sociatate si mentalitate

▪ IndividualismLa nivelul societatii remarcam o descrestere a interesului si posibilitatiilor de socializare, o men-talitate mult mai individualista. In acest context se pierde interesul pentru elemente ce nu tin de sat-isfacerea unor nevoi individuale, specifice. Intrucat spatiile comunitare reprezinta elemente de propi-etate publica, acestea scad ca nivel de prioritate de pe lista societatii. Acesta poate fi considerat prim pas in tendinta de degradare fizica si morala a spatiilor publice si comunitare.In ziarul “Evenimentul zilei” 11 August 2009, Livia

Cimpoeru prezinta cateva aspecte tipice compor-tamentului “bucurestean” care stau la baza degra-darii actuale a spatiilor comunitare:“E un dezin-teres leneş şi indolent”, întăreşte Mihaela Miroiu. “Noi nu punem în niciun fel umărul la treabă pentru binele comun, să facem bunuri comune. Oamenii cu posibilităţi s-au izolat, şi-au făcut ghetouri de lux, în afara oraşului, şi chiar şi în aceste ghetouri de lux partea comună arată jalnic. Ăsta e un viciu de fond la noi, nu suntem în stare să punem resursele la comun. În alte ţări europene se fac tot felul de concursuri între asociaţiile de locatari, adevărate competiţii între blocuri. Care are mai multe flori, care are cel mai îngrijit parc.”

▪ Noul mod de viata: cariera vs. familie si co-munitateNoul mod de viata tinde sa devina unul orientat spre cariera, relatiile familiale incep sa treaca pe planul al doilea, iar cele sociale reprezinta in multe cazuri simple instrumente pentru a avansarea in cariera. Daca in perioada comunista programul de lucru se incheia in jurul orei 16:00, astazi angajatul pleaca spre casa in jurul orei 18:00 sau chiar mai tarziu, depinzand de functie si de locul de munca. Timpul liber destinat socializarii scade astfel, si este utilizat in cea mai mare parte pentru odihna.

▪ Masina/autovehiculul personal- ocupant al spa-tiului comunitarUn alt efect al noului stil de viata si una din amenintarile principale pentru spatial public si cel comunitar este utilizarea abuziva a autovehiculelor private. Fiind sustinut si de interventiile urban-istice din perioada comunista sub forma marilor bulevarde care au sprijinit explozia numarului de autovehicule dupa decaderea regimului comunist. Cresterea exponentiala a numarului autovehiculelor confrunta orasul cu o noua problema si anume: unde se depoziteaza miile de noi autovehicule?? A aparut necesitatea crearii de parcari , iar pentru a satisface cat mai rapid aceasta nevoie s-a optat pentru crearea unui numar ridicat de parcari peste spatiile publice si cele comunitare. Crearea acestor noi locuri de parcare in spatiul public nu ar fi fost atat de deranjanta pentru spatiile comunitare daca nevoia de parcari nestatisfacuta complet nu s-ar fi continuat cu rezolvari individuale ale locuitorilor. Astfel insuficienta locurilor de parcare amenajate a contribuit decisiv la o expansiune a autovehicule-lor peste spatiul public/comunitar. Gasim astazi o masina parcata oriunde accesul pentru aceasta


Partea I I Pag 11

esta facil, motivul pentru care pietonalele si diferite spatii publice/comunitare sunt utilizate ca parcari spontane.

Masina parcate in spatiul public (zona parcul Herastrau) 3

sursa: http://deanpulea.blogspot.com/

Putem considera din pacate in momentul de fata ca cea mai puternica relatie a individului din oras cu spatiul comunitar este acea de asuprire a acestuia

Probleme urbanistice si arhitecturale

Trecerea de la propietatea de stat la propi-etatea privata

Trecerea in propietate privata a locuintelor si retro-cedarea terenurilor confiscate de stat in perioada comunista a fost o actiune extrem de controversata si necontrolata poate fi considerate ca o alta “lo-vitura decisiva” primita de spatiul comunitar. Astfel sub diverse masuri legale sau ilegale parti substan-tiale din spatiul public/comunitar au fost acordate unor indivizi care au folosit aceste terenuri pentru a le construi, motivul principal pentru aparitia unor noi constructii in ansamblurile de locuinte collective afectand grav capacitatea si modul de functionarea acestora(ex.umbrirea, ventilare, izolarea spatiilor publice/comunitare) .

Deasemenea dezvoltarea haotica si incertudinea asupra propietatii au stimulat si aparitia a diverse-lor constructii “parazitare” gen garaje, baraci, soproane pe spatiul comunitar. Putem astfel con-sidera ca insusirea spatiului comunitar se reflecta la nivel fizic, fiecare individ care are acces la acest spatiu tinde sa il transforme astfel incat sa isi satis-faca nevoiele proprii , fie vorba de parcarea autove-hiculului, depozitarea diversor materiale etc.Propietatea actuala aspura spatiilor verzi ce incon-

3 sursa: http://deanpulea.blogspot.com/

joara locuintele colective este deasemenea incerta. In general ele sunt considerate propietate publica, dar pot fi date in concesiune asociatiei de locatari. In acest context apar trei tipuri de spatii :

Cartier Colentina- Instertie constructie in zona de locuinte colective4

▪ Spatii aflate in concesiunea locatarilor ingrijite/ insusite de o persoana/familie. In acest caz discu-tam de spatii care nu mai pot fii comunitare deo-arece” ingrijitorul “ considera acest spatiu propi-etate privata restrictionand accesul catre acesta. Chiar daca acest caz ofera spatii ingrijite si amena-jate intr-o oarecare masura ele sunt inutile pentru comunitate. In cazuri foarte rare/exceptionale se poate discuta de o asociatie de locatari care are in concesiune un asemenea spatiu si il amenajeaza/ingrijeste si foloseste ca un spatiu comunitar.

Cartier Pantelimon5

▪ Spatii considerate ca fiind de propietate publica dar insusite intr-o oarecare masura de propietari in acest caz discutam de spatii ingradite/ cu acces limitat dar neingrijite si rareori utilizate. Locuitorii/comunitatea considera acest spatiu un bun al lor (chiar daca legal nu este) il ingradesc in consecinta dar nu il folosesc. Pentru stoparea acestui tip de actiuni in 2008 A.D.P Bucuresti a demolat o serie de cladiri parazitare si garduri plasate pe aseme-

4 Foto arhiva Asociatia Urban20205 Foto arhiva Asociatia Urban2020


Partea I I Pag 12

nea spatii, din pacate insa ulterior gardurile au fost refacute revenindu-se la situatia initiala.

▪ Spatii considerate ca fiind propietate publica ce functioneaza ca atare. In acest caz spatiile respec-tive nu sunt ingradite dar nici ingrijite sub vreo forma fiind adesea utilizate ca parcari spontane. In cazul in care administratia intervine asupra acestor spatii ele sunt ori transformate in locuri de joaca sau in noi parcari.

Amenajarea

Amenajarea spatiilor destinate comunitătii se referă de obicei la amenajări minimale:mobilier urban amplasat de către administratia locală sau improvizat de locuitorii zonei,mostenirea unor elemente de amenajare din ve-chea structură a ansamblurilorde locuinte. Amenajarea depinde in cea mai mare parte de regimul de propietate.

Parc mostenit din perioada comunista, partial reamenajat in loc de joaca pentru copii (zona garii de nord)6

Un aspect interesant consta in faptul ca Romania ca membru U.E trebuie sa indeplineasca o serie de obiective si indicatori impusi. Unul dintre acestia care a fost tratat cu o atentie deosebita se referea la calitatea si accesibilitatea locurilor de joaca pen-tru copii. Acesta a fost motivul pentru care o parte din fostele spatii comunitare au fost transformate in locuri de joaca pentru copii fiind actual utilizate in prim plan de copii si insotitorii acestora(parinti ,bone etc.) dar si intr-o oarecare masura de tineret din pricina faptului ca acestea ar fi singurele spatii amenajate care pot satisface nevoile de socializare.

In urma proceselor de tranzitie , noilor practici abordate dupa decaderea regimului communist se remarca o pierdera de interes si apreciere pentru spatiul comunitar fapt care in prim plan duce la neingrijirea/asumarea acestuia de catre utilizatori (“spatiul nimanui”) si ulterior datorita unor noi in-6 sursa: arhiva Asociatia Urban2020

terese, nevoi si valori aparute la nivelul societatii se remarca o transformare si chiar refunctionalizare a acestuia.

Spatiu public comunitar abandonat - potential ridicat de renovi-talizare (zona garii de nord)7

Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comu-nitare Bucurestene

Spatiile comunuitare Bucurestene difera in functie de urmatoarele criterii: grad de centralitate, tipuri de comunitati implicate, tipologia si densitatea locuirii,grad de saracie. Comunitatea este considerata o colectivitate umana legata prin caracteistici, norme, com-portamente, interese comune sau prin legaturi familial(sanguine).conform lui Ferdinand Tonnies Putem clasifica comunitatea in comunitati de sange, loc si ratiune.Aceste trei tipologii de se reflecta la diferte niveluri in Bucurestisi influenteaza spatiul comunitar.

▪ Cartiere rezidentiale noi formate din locuinte colective si sau individualeCaracterizate printr-o populatie cu venituri ridicate sau cel putin medii o mare parte a acestor tipuri de cartiere se afla in periferia nordica a Bucures-tiului dar ocupa si foste resurse semnificative de teren din interiorul orasului (Asmita Gardens-Lacul Vacarasti, Laguna Rezidence-Lacul Tei, Ansamblul rezidential Jupiter etc). Cea mai mare parte a aces-tor ansambluri includ, prin proiect, spatii comuni-tare - considerate element de atractie pentru viitorii locuitori. Utilizarea lor se intensifica in timp iar ele ajung in final sa fie asumate si ingrijite de locuitori ansamblului. Exista anumite cazuri in care inves-titorul/propietarul ansamblului rezidential ofera si dupa vanzarea locuintelor servicii de intretinere a acestor spatii. Comunitatea chiar daca initial nu prezinta un grad ridicat de interactiune si este una

7 sursa: arhiva Asociatia Urban2020


Partea I I Pag 13

predominant formata pe vecinatate are un poten-tial ridicat de evolutie in timp. Singura problema acestor ansambluri o reprezinta faptul ca ele tind sa izoleze comunitatea lor de vecinatati fiind chiar considerate de “circuit inchis” uneori fapt care limiteaza efectul pozitiv a spatiilor comunitare dar asigura un grad mai ridicat de siguranta. In cazuri extreme cand aceste noi ansambluri sunt plasate in zone/cartiere cu un grad mai ridicat de saracie apare segregarea si totodata riscul crescut de con-flict, noua comunitate ne fiind acceptata in zona. Astfel din punct de vedere calitativ noile ansambluri rezidential prezinta cele mai reusite spatii comuni-tare (nu si din punct de vedere al designului) dar care au doar un efect limitat putand fi considerate practic ca si “rezervate”. Aceste zone rezidentiale nu au capacitatea de a constitui un cartier la nivelul Bucurestiului ci doar enclave in cadrul lor. Ex. Rose Garden- Obor, Jupiter-Berceni etc.

Poza spatiu comunitar -Compex Jupiter (cartier Berceni)8

▪ Cartiere comuniste perifericeAcestea se caracterizeaza in cea mai mare parte printr-un mix de populatie saraca si cu venit mediu. Avand o vechime intre 30-15 ani nu mai detin functionalitatea si forma initiala sub care au fost proiectate. Remarcam aici conflictele tipice gener-ate de evolutia nevoilor comunitatii locale si mate-rializate prin ocuparea /sacrificarea fostelor spatii comunitare proiectate pentru locuri de parcare, noi constructii sau diverse depozitari. Comunitatea locala bazata pe relatii de vecinatate este una cu un grad mediu de interactiune. In general in cazurile in care spatiul comunitar a fost compromis locuitorii socializeaza in cadrul locurilor de joaca pentru copii. Intre orele 16:00-20:00 acestea sunt utilizate de parinti si copiilor dar dupa ora 20:00 sau chiar mai devreme ele sunt folosite si de tineret . Ca si in cazul celorlalte spatii comunitare utiliza-rea cea mai frecventa are loc intre orele 17:00 si 21:00. La nivelul locuintelor socialiste apare inca un tip improvizat de spatiu comunitar si anume 8 Arhiva urb. Andreea Baicu

scara blocului. In lipsa altor spatii care pot satisface nevoia de socializare, locuitorii in special tineretul foloseste scara blocului. La nivelul gestionarii aces-tor spatii se aplica exemplele/clasificarea din prima parte a raportului.Necesitatea cea mai ridicata pentru spatiile co-munitare se reamarca in special in cadrul acestor ansambluri , ele fiind in cea mai mare parte lipsita de aceste dotari sau avand un acces limitat la ele. Interventiile din partea administratiei locala sunt foarte rare iar de asemenea din partea comunitatii fiind vorba de lipsa spiritului comunitar necesar sau chiar si de promovarea/cererii acestor drepturi.In cazul amenajarii unor spatii comunitare/publice de comunitatea locala nu discutam de o interventie la nivelul intregului spatiu ci de interventii punctu-ale operate de diversele “subcomunitati”. Ex. Titan, Berceni, Dristor, Obor, Crangasi, Grivita(partial)

▪ Ansambluri de locuinte colective plasate in zone centrale sau adiacent acestoraAceste ansambluri prezinta o populatie cu un venit mediu sau ridicat fapt care potenteaza o comuni-tate cu un grad mai scazut de interactiune. Cara-cteristicile fizice a cartierelor/ansamblurilor sunt asemanatoare cu cele ale cartierelor socialiste periferice doar ca in aceste cazuri presiunile asupra spatiilor comunitare/publice sunt mai ridicate. Necesitatea de spatii publice in cazul respectiv este mai scazuta datorita apropierii de zona centrala care ofera dotari mai atractive. Migratia astfel a comunitatii catre diverse dotari din zona centrala afecteaza negativ gradul de interactiune a aces-teia. Si in acest caz locurile de joaca pentru copii iau locul spatiilor comunitare. Chiar daca exista o cerere mai scazuta la aceste nivel un spatiu comu-nitar amenajat corespunzator ar favoriza decisiv inchegarea comunitatii locale oferindu-i un spatiu mai intim.

Poza spatiu public b-dul Unirii9

9 sursa: www.norc.ro


Partea I I Pag 14

In cadrul zonelor centrale chiar daca gradul ocupat de functiunea de locuire este relativ scazut datorita presiunilor mult mai puternice decat in exemplele anterioare si unei conformari care nu tine cont de spatii comunitare acestea sunt inlocuite de spatii publice de tip scuar, piata sau parc. Diversitatea si calitatea dotarilor din aceasta zona atrag un numar ridicat de locuitori ai Bucurestiului si Turisti iar spatiile publice sunt astfel proiectate pentru a sat-isface nevoia acestora si nu inspecial a locuitorilor si comunitatii locale. Se simte in acest caz lipsa unui spatiu intim pe care comunitatea locala sa si-l poata insusii.

▪ Cartiere de locuinte individuale ”privilegiate”In general exista o diferentiere clara referitor la perceptia asupra spatiului comunitar intre zone de locuinte individuale si colective. Locuintele indi-viduale detin mereu curte,gradina sau un spatiu neconstruit de propietate privata/parte a lotului fiind astfel satisfacute nevoi esentiale a locuitorului pe care le oferea spatiul comunitar/public. Car-tierele formate in cea mai mare parte din locuinte individuale prezinta si densitati mult mai scazute de locuitori acesta fiind alt motiv pentru lipsa unor spatii comunitare. Comunitatea cartierelor de locuinte individuale de prestigiu este in cea mai mare parte una cu venituri ridicate iar gradul de inchegare in acest context este unul mult mai redus datorita timpului redus de socializare si un caracter mult mai individualist.Totusi si aceste ansambluri sunt alimentate cu spatii publice (in special locuri de joaca pentru copii) Dar gradul lor de utilizare este unul mai scazut iar intretinerea este asigurata de administratia locala fiind vorba de terenuri in propietate publica. Necesi-tatea de spatii comunitare in acest sens este una mai redusa decat in celalate cazuri fiind vorba de o comunitate putin inchegata care isi satisface nevoile de socializare etc. prin propriile spatii.

Cartier Locuinte individuale Domus stil (Pipera)10

10 sursa: arhiva Asociatia Urban2020

▪ Cartiere de locuinte individuale cu un grad ridicat de saracieChiar daca tipologia de locuinta poate satisface o parte din nevoile oferite de spatiile comunitare, populatia ce ocupa aceste zone detine o prioritizare diferentiata a nevoilor si o cultura aparte. Gradul ridicat de saracie contribuie decisiv la o inchegare mult mai ridicata a comunitatii fiind incluse aici si relatii sanguine/familie. Contextul de saracie implica un grad ridicat de somaj si astfel un timp mult mai indelungat petrecut in cadrul comunitatii locala disponibil pentru socializare. Se remarca deasemenea si o preponderenta a culturii rrome in aceste zone fapt care prezinta niste comuni-tati deosebit de inchegate. Densitatea ridicata a locuintelor (loturi mici/case mici) si lipsa in cea mai mare parte a spatiilor publice /comunitare obliga populatia locala sa adopte un comportament rural cand vine vorba de socializare. Intra in vigoare “ statul si discutiiile la poarta” model preluat din zone rurale. Remarcam adesea grupuri de rromi in aceste cartiere care is dau intalnire la poarta unui dintre ei , in spatiul public pe care il amenajeaza spontan(deobicei scaune si mese) ocupand intreg pietonalul si parti din carosabil.Aceste comunitati prezinta cea mai mare necesi-tate de spatii comunitare amenajate dar modul de implementare, adaptare, insusire , ingrijire si comunicare cu beneficiarii este deosebit de dificil datorita culturii ce infatiseaza o prioritizare diferen-tiata a valorilor si nevoilor.


Partea I I Pag 15

Revitalizarea spatiilor comunitare -aplica-bilitatea pentru Bucuresti

Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii fata de oras?

Piata Chibrit 19601

Scaderea simtului civic dar si a responsabilitatii comunitatii fata de oras este si un raspuns dat ca urmare a caderii regimului comunist – perio-ada in care participarea la evenimente sociale de mare anvergura pentru celebrarea regimului era o obligatie cetateneasca . Libertatea castigata a luat ca atare forme multiple: atat cele de negare totala a evenimentelor ce se petrec in spatiul urban cat si de indiferenta fata de spatiul public . Chiar daca au trecut doua decenii de la schimbarea sistemului politic, nu putem discuta inca despre o schimbare totala la nivelul perceptiei individului asupraspa-tiului public - spatiu de comunicare si socializare, de relaxare si de petrecere a timpului liber si nu in ultimul rand de reprezentare.

Locuinte in Cartierul Floreasca 19602

Totodată, transformările spatiului urban din perio-ada comunistă (dar si cele anterioare), au condus la un număr redus de spatii publice, si unul si mai scăzut de spatii comunitare mostenite.

In momentul de fata spatiile publice din Capitala se

1 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro2 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro

afla in impas, din cauza a doua probleme princi-pale: lipsa spatiilor comunitare si interesul inca scazut al populatiei pentru acestea pe de-o parte si slaba gestionare a problemelor orasului si comuni-tatii de catre administratia locala, pe de alta parte.

Nevoia de comunicare si de interactiune intre mem-brii comunitatii si de participare a acestora la viata urbana sunt elemente esentiale pentru crearea unor legaturi puternice intre oras si utilizator. Acest fapt ceea ce face impetuos necesara revitalizarea spatiilor comunitare. Impulsionarea populatiei pentru a participa la viata urbana si a folosi spatiul public este un proces de lunga durata avand in vedere ca fiecare individ are un comportament diferit si o personalitate pro-prie. Revitalizarea spatiilor comunitare si crearea unei apartenente intre individ si spatiul public prin mijloace simple pot impulsiona simtul civic,grija fata de mediul urban si, implicit, pot responsabiliza membrii comunitatii.

Manifestari 23 august3

Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor comunitare?

Revitalizarea este un proces unic din punct de vedere al atitudinii alese pentru o anumita zona. Atitudinea aleasa trebuie sa se bazeze pe conditiile fizice unice, pe istoria si valorile locului, pe cererea consumatorilor si pe intentia civica.Chiar daca se discuta de un proces unicat, se pot identifica etape generale pentru un parcurs coerent si inteligent care sa atraga dupa sine un rezultat de succes pentru comunitate si implicit pentru spatiul urban.

3 Sursa:http://www.agenda.ro


Partea I I Pag 16

-Harti mentale -Harti si planuri -Brainstorming-uri -Focus grupuri

Etapa 2 – Identificarea disfunctiilor si a potentialu-lui spatiilor publice cu valente comunitareAceasta etapa are ca scop studiul efectiv al spati-ilor publice disponibile, a elementelor de disconfort identificate atat de comunitate cat si cele con-statate de diferite studii pe spatii publice.De-a lungul timpului subiectul legat de functionarea si realizarea unui spatiu public a fost destul de con-troversat – greselile din trecut dar si exemplele de buna practica alaturi de studiile recente au aratat ca spatiul public trebuie conceput, realizat sau transformat in stricta legatura cu comportamentul si perceptia individului/comunitatii.

Instrumente posibile: -Interpretare discutii cu utilizatorii -Exemple de buna practica

Etapa 3 - Interventii la nivelul spatiului public Impulsionarea participarii comunitatii la procesul de revitalizare a spatiilor comunitare va fi continua pornind de la etapa de initiere. Participarea comu-nitatii va fi importanta si dupa ce proiectul efectiv de revitalizare se considera incheiat.

In studiul de fata, preocuparea principala are in vedere identificarea interventilor ce implica costuri minime dar efecte rapid vizibile la nivel comunitar si spatial.Toate interventiile trebuie facute doar dupa un studiu amanuntit asupra conditionarilor spatiului la care se face referire.

Tipuri de interventii in spatiul public

a. Eliminarea obstacolelorEliminarea elementelor ce genereaza disconfort in utilizarea spatiului:

Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comu-nitare

Etapa 1 – Initiere si comunicarePentru a incepe un proces de revitalizare a spatiilor comunitare este necesara atat o cercetare atenta a spatiilor publice care sunt disponibile in teritoriu urban dar si o discutie deschisa, cu diferitele comu-nitati care pot fi implicate, pe teme ca:

-dorinte si nevoi ale utilizatorilor; -locuri-spatii apropriate; -istorii ale locurilor; -repere; -evenimente si microevenimente marcante ce definesc un anumit spatiu; -probleme si nereguli in spatiu public depistate de comunitate, etc.

Aceasta pre-etapa de discutie si cercetare pe teren are ca scop atat impulsionarea comunitatii de a participa la procesul efectiv de revitalizare dar are si un scop educativ prin care cei implicati isi pot descoperi drepturile pe care le au in spatiu public.Discutiile avute cu comunitatea trebuie sa fie cat mai deschise astfel incat toti cei implicati sa afle si opiniile celorlalti. Identificarea scopurilor si prob-lemelor comune pot genera solidaritate si unitate- astfel se poate discuta de la inceput de un prim castig pentru spatiul urban.

Administratia publica locala are rolul de a reprezen-ta comunitate si de ai asigura serviciile publice necesare, astfel aceasta are multiple responsa-bilitati iar pentru a beneficia de sprijinul populatiei este necesara nu doar consultarea cetatenilor ci si implicarea acestora in procesul de luare a deciziilor si al aplicarii acestora. Implicarea administratiei publice locale este obliga-torie, nu doar prin prisma alocarii unei buget pentru procesul de revitalizare a comunitatii dar mai ales prin sustinerea acestuia. Astfel este necesara o discutie preliminara cu administratia publica locala in care sa se expuna avantajele si castigurile pe care le are orasul in im-plicarea acestora in procesul de revitalizare. Chiar daca este greoi sa nu pui in discutie castigurile pe care le poate avea administratia publica in plan politic, dialogul trebuie sa fie constructiv pentru toate partile implicate.

Instrumente posibile: -Chestionare si interviuri -Discutii publice


Partea I I Pag 17

Elemente spatiale “tip risc” – in spatiul public urban bucurestean se intalnesc deseori elemente care sunt o amenintare pentru utilizatorii sai:

-Stalpi de iluminat supraincarcati de cabluri; -Stalpi de marcaj auto; -Arbori cu stabilitate scazuta; -Elemente componente ale cladirilor cu stabili-tate scazuta – balustrade, acoperisuri, etc.

Toate aceste elemente de tip “risc” trebuie elimi-nate pentru ca utilizatorul spatiului public sa se simta in siguranta.

Turturi –risc ridicat pentru utilizarea spatiului public6

Nesiguranta spatiului urban – nesiguranta in spatiul urban este data atat de elementele spatiale tip “risc” enumerate mai sus dar si de problemele generate de cainii maidanezi si nu in ultimul rand de grupurile de indivizi agresivi/violenti.Iluminatul deficitar al spatiilor publice si slaba activitate a serviciilor de siguranta publica isi au si acestea vina lor in cresterea sentimentului de nesiguranta a individului. Activitati care pericliteaza siguranta urbana: comert ambulant, depozitari, functiuni cu risc tehnologic, etc.

Haite caini maidanezi7

6 Sursa: http://addsalu.wordpress.com7 Sursa: http://www.adevarul.ro

Parcari pe spatiul public – Bucuresti4

Parcari neregulamentare pe spatiul public - avand in vedere lipsa locurilor de parcare, aceasta prob-lema este greu de eliminat cu costuri minime, dar se pot realiza actiuni de descurajare a parcarilor pe spatiile publice prin limitarea accesului automo-bilelor pe spatiu public (bariere automate, stalpi retractabili, bolarzi, etc).

Limitarea accesului auto cu bolarzi sferici

Pavaj degradat sau necorespunzator mediului exterior– aduce cu sine o serie de pericole pentru utilizator :

-trotuare umede si alunecoase; -noroi/praf; -denivelari/gropi.

Pavaj degradat5

Atractivitatea spatiului este determinata de cali-tatea scazuta a pavajului, lucru care face ca uneori spatiile publice sa se enclavizeze sau sa fie ocolite.4 sursa: http://isabellelorelai.wordpress.com5 sursa: http://gazetavaii.ro


Partea I I Pag 18

Spatiu public - Londra9

Se vor lua in considerare optiunile comunitatii asu-pra sitului care are cele mai mari sanse de a fi un spatiu urban comunitar.Actiunea de selectare va avea in vedere ur-matoarele criterii:

-Relatiile comunitare care se pot produce in acel spatiu; -Relatiile comunitare care se desfasoara in acel spatiu; -Frecventa; -Memoria locului / repere comunitare; -Dimensiunea sitului in relatie cu comunitate la care se face referire; -Locatia - distanta fata de zona de locuit; -Oferta de servicii pentru comunitate; -Tipul de proprietate; -Tip de acces; -Vizibilitate.

Dimensionare si conformareChiar daca se discuta de spatii publice existente cu valente comunitare acestea se pot conforma astfel incat sa se ofere posibilitatea utilizatorilor sa aiba intimitate si in acelasi timp oportunitatea de a avea acces vizual la tot ceea ce se intampla in jurul lor. Configurarea spatiilor trebuie sa se concentreze pe crearea unei scari umane care sa induca senzatia de primire si atractivitate, de desfasurare a unor relatii de comunicare intre indivizi.In mediul urban existent conformarea spatiala se poate face prin includerea elementelor fizice existente in corespondenta cu elemente nou intro-duse – spatii verzi, balustrade, trepte, rampe, alei, mobilier urban, etc.Dimensionarea acestora trebuie sa fie adecvata la comunitatea la care se refera.

Adecvare functionala / echipareEste esential ca spatiu public comunitar sa ofere facilitatile asteptate de catre membrii comunitatii:

-Locuri de relaxare si loisir implicit spatii verzi; -Locuri de joaca; -Mediu nepoluant; -Informare si comunicare.

Pentru a intensifica interesul comunitatii asupra spatiului, acesta trebuie sa prezinte o cat mai mare diversitate a serviciilor si echipamentelor oferite.

Mobilier urban si amenajari aferente

9 sursa: http://www.studioweave.com

Comert ambulant – zona Rahova8

DeseuriGrija pentru mediu curat si sanatos este o respon-sabilitate pentru fiecare cetatean. Educarea este una dintre cele mai eficiente metode de a avea un spatiu urban ingrijit si atractiv – chiar daca acest proces este pe termen lung. Dar grabirea acestei actiuni poate fi facuta doar prin crearea unui cadru legislativ strict care sa aiba in vedere amendarea celor care desfasoara activitati generatoare de deseuri in spatiul public.

b. Crearea/ transformarea unui spatiu public cu valente comunitare intr-un spatiu comunitarPentru a crea un mediu atractiv pentru comunitate este necesara o atentie deosebita pentru calitatea fizica a spatiului si a configurarii acestuia.

In urmatoarele randuri se vor prezenta unele dintre cele mai importante elemente de care trebuie sa se tina cont in realizarea unui spatiu comunitar.

Amplasare - Locatie

8 Sursa: http://xiciis.sunphoto.ro


Partea I I Pag 19

Diverse utilizari ale treptelor13

Amenajari prioritare: -Pavaj – realizat si conceput ,astfel incat sa de-limiteze sau sa conecteze spatiile, in functie de utlizarea acestora (locuri de joaca - locuri de relaxare, locuri de trecere - locuri de stat, etc) -Banci si scaune - acestea trebuie sa fie pozi-tionate astfel incat utilizatorii sa beneficieze de cea mai buna orientare si pozitie pentru contemplare, discutie, relaxare. -Nise, borduri, bolarzi, jardiniere, trepte,platforme, etc. – trebuie sa fie realizate in asa fel in care sa ofere posibilitatea de a fi utilizate ca locuri de stat. -Spatii verzi -Stalpi de iluminat – sa vizeze o iluminare am-pla si bine directionata -Cosuri de gunoi – amplasate in vederea unei utilizari facile a acestora

Elemente de siguranta si protectie -Protectie impotriva criminalitatii si vandalis-mului – dintre spatiile urbane publice cele mai avantajoase este indicat sa se opteze pentru cele care au o vizibilitate cat mai mare pentru o supraveghere facuta chiar de comunitate. In acelasi timp trebuie sa se asigure un iluminat urban corespunzator si servicii de siguranta publica. -Protectie impotriva elementelor poluante – zgomot, praf si noxe - spatiile verzi au un rol considerabil in reducerea factorilor poluanti, acestea se vor configura si dimensiona astfel incat sa creeze bariere impotriva poluarii. -Protectie fata de factorii climatici nefavorabili – este necesar sa se realizeze spatii care sa protejeze utilizatorii de soare, ploaie, vant, ninsoare. Acest lucru se poate obtine printr-o atenta configurare a elementelor din spatiu urban, atat cele vegetale cat si cele construite (copertine, galerii, pergole,etc)

13 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com

Mobilier urban10

Un spatiu urban de calitate solicita o amenajare de calitate care sa nu fie vulnerabila la vandalism, intemperii, etc.Este indispensabila utilizarea de materiale durabile si adaptarea acestora la cerintele spatiului.

Diverse utilizari ale jardinierelor11

Diverse utilizari ale balustradei12

10 Sursa: http://homeinsides.com11 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com12 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com


Partea I I Pag 20

zate si transformate in centre comunitare sunt “La Bomba” si “Make a point”

Conceptul centrului comunitar La Bomba a fost creat de ”ofensiva generozitatii”15 pe locul unui fost bar, convertit in atelier de croitorie. Centrul comuni-tar reprezenta finalitatea proiectului ”Construieste-ti comunitatea” si oferea sprijin comunitatii din zona Rahova – Uranus, diverse programe si activi-tati creative cu rol educativ pentru tineri, precum si alte activitati cu scopul de a intari spiritul civic si de a educa comunitatea. Din pacate constructia ce gazduia centrul comunitar (si care fusese pusa la dispozitia asociatiei gratuit de catre proprietari) a fost retrocedata, fapt care a intrerupt proiectul.

Centrul comunitar din cartierul Pantelimon infiintat de Asociatia “ Make a point”, amplasat la parterul unei cladiri industriale emblematice – Postavaria Romana(construcite reconvertita functional inchiri-ind spatii pentru diverse activitati servicii, depozite, productie) -, ofera comunitatii o biblioteca publica, o sala de intalnire/discutii alaturi de diverse eveni-mente culturale, ca de exemplu seri de film.

In afara de conversia unor spatii construite in centre comunitare exista diverse interventii de tip “low cost” care au un impact semnificativ asupra spatiului public si perceptiei acestuia de catre co-munitate. Asociatia Zeppelin prezinta un asemenea exemplu. Interventia asupra spatiului comunitar a inceput printr-un concurs de idei denumit “ Magic Blocks” ce cauta solutii de amenajare/design care sa imbunatateasca calitatea vietii in cartierele de locuinte colective. Partea empirica a proiectului se concretizeaza prin formularea unei strategii de implementare pentru zona Obor. Astfel, o serie de spatii virane din zona au fost dotate cu mobilier ur-ban pentru a sustine socializarea in cadrul comuni-tatii si a educa asupra importantei spatiului public.

Alta idee implementata in Bucuresti este Parking Day , eveniment global prin care pentru o perio-ada limitata de timp locuri de parcare de-a lungul strazilor sunt transformate in spatii publice. Acest model contribuie la promovarea spatiilor publice oferind idei de activare a spatiului public, atragand atentia locuitorilor orasului in ceea ce priveste necesitatea de spatii publice/comunitare. Exista si interventii promovate de municipalitate, precum si spatii gospodarite cu succes de comuni-tatea locala. primaria intervine de cele mai multe 15 http://ofensivagenerozitatii.blogspot.com/

ReperePentru a produce sentimentul de atasament in spatiu comunitar configurarea generala a acestuia trebuie sa includa reperele existente intr-o “relatie de comunicare sau chiar de subordonare”14 . cu elementele noi constituite. Pentru introducerea de noi repere este necesara consultarea cu membrii comunitattii.Implicarea comunitatii in etapa de implementareExista diferite metode de a implica comunitatea efectiv in procesul de implementare si cost:Angrenarea populatiei in cumpararea de elemente constitutive ale spatiului urban cu posibilitatea ca acestea sa fie personalizate: de exemplu:

-vanzare pavaj cu stantarea numelui pe cantul fiecarui element cumparat -adoptare copac si plantarea acestuia (etc.)

Activitatile participative au rolul de a crea un senti-ment de atasament de spatiu urban comunitar.

Etapa 4 – Efecte generatoare de efecteImplicarea comunitatii atat la nivelul initierii proce-sului de revitalizare cat si in etapa de implementare va accelera aproprierea fata de spatiu si va genera o preocupare si grija fata de efortul depus pentru constituirea spatiului comunitar.

Etapa 5 – Principiul continuitatii Ultima etapa se va desfasura in mod continuu, si are ca scop cresterea responsabilizarii fiecarui membru al comunitatii prin programe de educare continua asupra drepturilor si obligatiilor pe care un individ le are in spatiul public.

Interventii de succes in spatiul comunitar

O mare parte a interventiilor in spatiul comunitar sunt facute de organizatii nonguvernamentale im-plicate in amenajarea/promovarea spatiului public si/sau suportul pentru comunitate si stimularea simtului civic.Reconstituirea spatiului comunitar se face ori prin amenajarea unui constructii care sa fie transfor-mata intr-un loc de intalnire,socializare si activitate pentru comunitatea locala sau se constata prin amenajarea/restaurarea unor terenuri virane pen-tru a deservi comunitatea.Cele mai relevante exemple de constructii revitali-

14 Adrian Iancu, Reprezentare si reprezentativitate in spatiul urban comunitar, Editura U.T. PRES, Cluj Napoca, 2003


Partea I I Pag 21

ori prin amenajarea de locuri de joaca pentru copii, insa atasat acestora amenajeaza si spatii pentru adulti si tineret (ex. Zona Obor).

Datorita cresterii grupului de organizatii nonguver-namentale apar si parterneriate intre municipalitate si societatea civila. Proiectul “Spalatoria Sociala”16 este un rezultat exemplar al acestui tip de asociere, sprijinind comunitatea locala.

Diverse interventii au inceput sa afecteze spatiul comunitar fie vorba de exemple concrete de recon-struire/construire a unor spatii comunitare , ame-najare sau promovarea acestora si integrarea lor in stilul de viata Bucurestean. Este cert ca resursele pentru a creea aceste spatii exista dar diversele conflicte de interes pun sub semnul intrebarii modul de utilizare a acestora.

Concluzii:Un spatiul public comunitar este oglinda comuni-tatii la care se refera. Cu cat procesul de educare este mai intens cu atat implicarea comunitatii va fi mai ampla si calitatea spatiului public mai ridicata.Procesul de revitalizare a spatiilor comunitare este un proces de durata, unic si cu un castig real in randul comunitatii, dar si la nivelul orasului si mu-nicipalitatii.

16 http://www.evz.ro/detalii/stiri/spalatoria-sociala-merge-la-turatie-maxima-947685.html


Partea I I Pag 22

4. Studii de caz

Studiile de caz selectate au in comun:

Participarea comunitătii: -implicare directă ; -participare la procesul de luare a deciziilor -participare la procesul de proiectare a unor solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor urbane.

Principii de functionare: -interventii de scară redusă; -sinergie; -riscuri scăzute; - adaptabile.

“Simple ideas for healthy, livable cities”

DESCRIERE:Philips livable cities award – initiativa demarata in 2010 pentru incurajarea persoanelor fizice, grupu-rilor comunitare si intreprinderilor pentru a dezvolta idei practice, realizabile destinate sa imbunatatea-sca sanatatea si bunastarea cetatenilor oraselor. Premiul consta in 3 granturi in valoare de 125.000 euro , destinate implementarii proiectelor propuse. Categorii principale : o viata independenta pentru persoanele in varsta, “bunastare in aer liber” si un stil de viata sanatos. Procesul de selectare al proiectelor castigatoare este supervizat de un juriu international de experti, prezidat de Richard Flor-ida. Concursul este realizat la nivel international, fiind deschis participantilor din intreaga lume.FINALISTI : Selectati din 450 de participanti din 29 de tari, cele 8 proiecte finaliste pentru anul 2011 : ▪ Utilizarea acoperisurilor si rezervoarelor in

Sana’a, Yemen pentru captarea, filtrarea si sto-carea apei in perioadele ploioase, pentru utilizarea ulterioara, in perioadele de deficit; ▪ Educatia sanitara a copiilor surzi din Embu, Kenya

,prin limbajul semnelor ▪ “Plaza Movil Street Park” - inchiderea strazilor

din Buenos Aires pentru traficul auto in weekend si in timpul sarbatorilor legale si utilizarea de echipa-mente portabile pentru spatii de joaca si banci mobile pentru amenajarea strazilor; ▪ Un concurs intitulat “design your own park” ce va

presupune reutilizarea spatiilor neglijate din Bing-hamton, New York, ca parcuri urbane ▪ Postarea de informatii legate de sanatate si edu-

carea publicului in 45 de noi “standuri pentru um-bra” (“shade stands”), similare statiilor de autobuz, in Kampala, Uganda

▪ Utilizarea corpurilor de iluminat stradal modulare cu energie solara sau eoliana, conectate la o retea inteligenta , in zonele de recreere din New York ▪ “Neighborhood Network Scheme” - plan pentru

oferirea de ajutor cetatenilor din Abeokuta, Nigeria , pentru accesarea serviciilor sociale ▪ Educatia privind digital-media pentru varstnici in

Edinburgh, Scoţia. ▪ Smart Grid Athletic Light

LOCALIZARE : New York City, USA BENEFICIARI:- cetatenii orasului care practica sporturi in aer liberSCOP :o utilizare mai eficienta a spatiilor urbane.

OBIECTIVE

▪ cresterea perioadei de utilizare a spatiilor publice comunitare ▪ minimizarea impactului asupra mediului produs

de iluminatul public ▪ minimizarea costurilor de intretinere ale unor

astfel de spatii publice

PROCES DE IMPLEMENTARE

ACTIUNIProiectul presupune echiparea spatiilor publice ale orasului, in mod deosebit terenurile de sport sau terenuri care pot fi utilizate in acest sens , cu corpuri de iluminat bazate pe surse alternative de energie.

ACTORI Autorul proiectului este Andrew Burdick . Acesta a lucrat in colaborare cu Ennead Architects dar si cu potentialii viitori utilizatori ai spatiului – scolile din New York si grupurile pentru activitati extracuricu-lare, tinand cont de parerile si dorintele acestora.

FINANTARE Finantarea se doreste a fi asigurata integral de catre compania Philips, prin grant.

BENEFICII ▪ o utilizare mai eficienta a spatiilor publice ▪ o viata urbana mai dinamica ▪ siguranta mai mare in spatiile publice ▪ perioade mai mari de utilizare a spatiilor


Partea I I Pag 23

CONCLUZIEProiectul vizeaza o utilizare eficienta a spatiilor din punct de vedere energetic si financiar; de ase-menea, acesta are in vedere implicarea directa a viitorilor utilizatori ai spatiului.

Surse : http://switchboard.nrdc.org/blogs/kbenfield/simple_ideas_for_healthy_livab.html http://www.meaningfulinnovation.philips.com/http://www.coolhunting.com/tech/smart-grid-athletic.php

” Design Your Own Park Competition “

LOCALIZARE : Binghamton, New YorkBENEFICIARI:- cetatenii orasului

SCOP : sustinerea spiritului civic si activitatilor in spatiile publice din cartiere .

OBIECTIVE ▪ utilizarea spatiilor neglijate din cartiere ▪ cresterea numarului de spatii publice

PROCES DE IMPLEMENTAREACTIUNIInterventiile si designul viitoarelor spatii publice se vor realiza de catre studentii universitatii din Binghamton alaturi de rezidentii cartierelor; stu-dentii vor evalua impactul noilor interventii asupra cartierelor, in functie de punctele tari si nevoile acestora, urmand apoi etapa implementarii. Locui-torii cartierelor vor fi implicati activ in intretinerea parcurilor, astfel fiind asigurata baza interactiuni-lor sociale si minimizand costurile de intretinere pentru oras.

ACTORIProiectul se bazeaza pe colaborarea intre Bingham-ton Neighborhood Project , administratia orasului Binghamton si United Way of Broome County ( o universitate, administratia orasului si o organizatie nonguvernamentala).

FINANTARE Finantarea se doreste a fi asigurata de catre com-pania Philips, prin grant dar si din surse asigurate prin United Way of Broome County (organizatie non-guvernamentala).

BENEFICII ▪ o mai buna intelegere a importantei spatiilor

publice de catre locuitori ▪ implicarea directa a comunitatii in procesul de

proiectare ▪ utilizarea eficienta a spatiilor urbane ▪ implicarea grupurilor locale in procesul de man-

agement al spatiilor publice

CONCLUZIE Proiectul este interesant prin modul in care comunitatea locala este direct implicata in recon-figurarea spatiilor neglijate.


Partea I I Pag 24

Surse : http://bnp.binghamton.edu/projects/dyop/http://bnp.binghamton.edu/wp-content/uploads/2011/02/DYOP-Jan-26-2011.pdf

Tactical Urbanism

DESCRIERE:“Tactical Urbanism “ reprezinta o miscare initiata in cadrul oraselor mici din Statele Unite ale Americii”. In timp ce urbanistii si arhitectii isi concentreaza atentia pe interventii menite sa aduca schimbari importante prin proiecte de mare anvergura, cei ce au initiat miscarea “tactical urbanism” pun accentul in primul rand pe elementele de detaliu, schimbari mici care, cumulate, vor avea efecte considerabile. Locuitorii sunt cei care realizeaza in-terventii, modificari la nivelul cartierelor pentru im-bunatatirea elementelor ce compun mediul urban. Scopul principal al acestor interventii este cel de a imbunatati calitatea vietii in orase prin proiecte la scara mica. Astfel, este creat un “laborator” al experimentelor urbane. Schimbarile pe termen lung (de durata) apar odata cu modificari mici, corelate. Riscurile unor astfel de masuri sunt foarte scazute; daca cetatenii sau municipalitatea sunt nemultu-miti cu rezultatele unui proiect, acesta poate fi usor modificat sau se poate renunta la el fara pierderi amteriale considerabile; de asemenea, proiectele se pot modifica in timp pentru a raspunde unor noi nevoi.

CARACTERISTICI:o abordare deliberata, etapizata pentru instigarea schimbariiinterventii personalizate, raportate la contextangajamente luate pe termen scurt, cu asteptari realisterisc scazut si rezultate valoroasedezvoltarea capitalului social intre cetateni si con-stituirea capacitatii organizationale intre institutii public-private, non-profit si componentele lor.

“Build a better block”

LOCALIZARE : Oak Cliff , Dallas, S.U.A.BENEFICIARI: comunitatea local (locuitorii cartiere-lor)SCOP : Promovarea strazilor ca spatii publiceOBIECTIVE :-valorificarea spatiilor subutilizate-imbunatatirea spatiului public prin intermediul utilizatorilorPROCES DE IMPLEMENTARE

ACTIUNIIn iunie 2011 au fost puse bazele proiectului “Build a better block” in Dallas. Artisti din zona, muzicieni


Partea I I Pag 25

si patroni ai magazinelor au colaborat pentru reven-dicarea spatiului public si programarea temporara a vitrinelor goale. Au fost adusi vanzatori ambulanti cu mancare si mese de cafenea pe trotuare. Astfel, strada a fost transformata intr-un loc de intalnire. Adiacent bordurilor au fost marcate cu vopsea benzi pentru biciclisti, diminuand spatiul alocat automobilelor. De asemenea, au fost adaugate si elemente de detaliu precum mobilier urban, flori, etc.Un factor cheie in realizarea proiectului a fost utilizarea vitrinelor goale ale unor viitoare spatii comerciale. Colaborand cu proprietarii acestora au fost create magazine temporare , “pop-up”, fiind subliniata cererea nesatisfacuta pentru astfel de spatii comerciale la nivelul cartierului.Utilizand mass-media ca mijloc de comunicare, si in mod deosebit internetul ( prin social media- canale precum Facebook, Twitter, Youtube, etc ) organizati-ile implicate in proiect au putut comunica si promo-va initiativele propuse precum si progresul realizat, rezultatele obtinute.

ACTORI Sustinatori locali, intreprinderi localeProiectul a fost lasat de catre sustinatori locali din Oak Cliff, Dallas si membri ai organizatiei Go Oak Cliff. Un rol important l-au avut voluntarii care au sustinut si au participat activ la implementarea proiectului.

FINANTARE Actiunile au avut la baza materiale ieftine sau do-nate; suma cheltuita a fost de 500$.

BENEFICIIProiectul a oferit o alternativa de utilizare a spatiu-lui public, pentru o mai buna valorificare a po-etntialului acestuia-initiatorii au atras atentia administratiei publice cu privire la problemele existente in cartier si sposibile solutii-locuitorii cartierului au avut ocazia sa se implice direct in remodelarea spatiului public-interventiile au fost temporare insa au generat schimbari pe termen lung

REZULTATEDatorita acestui proiect, spatii destinate comer-tului, la momentul respectiv neutilizate, au primit utilizatori pe termen lung, iar administratia locala a garantat implementarea unor proiecte similare pentru imbunatatirea vietii urbane. De asemenea, a fost creata o firma de consultanta pentru organiza-

tii sau orase care doresc sa implementeze proiecte similare. Astfel, intercentii similare au fost realizate in Forth Worth (Texas), Oyster Bay (New York). Okla-homa City (Oklahoma) si Memphis (Tennessee).

CONCLUZIEProiectul a constituit un exemplu atat pentru administratia publica cat si pentru sfera privata, ilustrand concret si simplu una din modalitatile de utilizare a spatiului public , pentru cresterea calitatii vietii locuitorilor. Desi aparent un proiect simplu, acesta s-a bazat pe colaborarea intre actori urbani din categorii diferite si pe utilizarea unui volum re-dus de resurse materiale. Desi proiectul se bazeaza pe valorificarea unui context existent , utilizarea unor principii simple face ca acesta sa poata fi implementat si in alte cartiere, orase.

Surse : http://www.makeitmissoula.com/2011/04/ryan-newhouse-tactical-urbanism/http://betterblock.org/http://www.youtube.com/watch?v=pat8tfDQ3gM&feature=related


Partea I I Pag 26

o alternativa pentru familiile cu venituri mici care nu isi permit sa isi trimita copiii in tabere;recuperarea strazii ca spatiu de socializare

REZULTATEAceste initiative au inceput sa fie din ce in ce mai utilizate, asigurand necesarul de spatii de joaca pentru copii si tineri in zonele urbane cu un deficit de spatii publice. Strazile sunt mai sigure iar locui-torii zonelor mai activi.

CONCLUZIEInitiativele de acest tip sunt pot fi implementate cu usurinta in contexte diferite. Costurile implementarii sunt scazute. Strada isi schimba rolul , de la spatiu de tranzit la spatiu de recreere si socializare.

Surse : http://www.ecoplan.org/children/general/tranter.htmhttp://www.londonplay.org.uk/document.

“Play Streets - Making Streets Livable”

LOCALIZARE : New York, LondraBENEFICIARI: comunitatea locala SCOP : Crearea de spatii sigure in care persoane de orice varsta sa poata socializa si desfasura activitati.

OBIECTIVE :utilizarea eficienta a spatiului urbanrecuperarea strazilor din cartierele rezidentiale ca spatii de joacacrearea unui mediu sigur , propice pentru social-izare

PROCES DE IMPLEMENTARE

ACTIUNIProiectul presupunde inchiderea strazilor pentru automobile si transformarea acestora in spatii pen-tru activitati de recreere. Play streets transforma strazile in locuri de joaca atat pentru copii cat si pentru adulti. Acestea sunt proiecte sezoniere, ce se desfasoara in perioadele cu temperaturi mai ridicate si sunt localizate cu precadere in cartierele cu un numar foarte scazut de spatii publice amena-jate.

In New York City, un proiect “play street” este real-izabil atunci cand 51% din rezidentii unei strazi cu sens unic semneaza o petitie catre politia locala sau serviciul de transport public. Apoi urmeza sa fie aprobata de administratia locala si implementata. ACTORIAsociatii de locatari, asociatii la nivel de cartier , sustinatori locali, administratia publicaIn Londra au fost create organizatii de voluntari – “play associations” , care promoveaza si moni-torizeaza astfel de initiative. Fiecare asociatie are in grija un anumit cartier si colaboreaza cu “London Play” –organizatie umbrela.

FINANTAREIn cazul organizatiei London Play, proiectele initi-ate au ca surse de finantare: donatii, consilii locale (London Councils – un grant annual de 150,000 lire), Big lottery fund ( ex: 226,338 lire pentru proiectul Partners for play- 2005-2008) si Bridge house estates trust fund (ex: grant in valoare de 93,000 pentru proiectul Communication & Informa-tion 2004 – 2007).BENEFICII


Partea I I Pag 27

Imagine din satelit a insulelor din cartierul Eixample

Exemple de proiecte realizate

Gradina – Interiorul unei insule, Madrid

LOCALIZARE:Insula studiata este localizata in zona de centru – nord a orasului Madrid, fiind delimitata de strazile Gaztambde, Hilarion Eslava, Rodriguez San Pedro si Melendes Valdes.

BENEFICIARI: Comunitatea locala si locuitorii orasului

SCOP: Conservarea imobilului Casa de las Flores si ame-liorarea conditiilor de locuire

php?document_id=13

Strategie de revitalizare urbana prin inteventii la nivelul spatiului public

BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULE-LOR URBANE

Unul dintre obiectivele strategice din cadrul opera-tiunii de revitalizare a cartierului Eixample a fost re-cuperarea spatiilor interioare ale insulelor urbane, prin amenajare si refunctionalizare.

Obiectivul strategic a fost ca una din 9 insule din Eixample sa aiba spatiul interior deschis publicu-lui, in vederea cresterii zonelor verzi din imediata apropiere a resedintelor (aprox. 200m).

In cadrul acestui process, primul interior a fost recuperate/amenajat in 1985, si de atunci recuper-area acestor spatii a fost un element cheie in pro-cesul de revitalizare, prin cresterea calitatii vietii.In anul 2008, 39 de spatii au fost recuperate ca zone verzi, in folosinta orasului, si 14 erau in pro-cess de recuperare/amenajare.

In 2011, exista deja 50 de spatii recuperate ca zone verzi, de utilitate publica, totalizand aproxima-tiv 100.000 m2.Succesul demersului se datoreaza promovarii care se face mai ales virtual, cu scopul implicarii comu-nitatii si de a se numara printre exemplele de buna practica, si design-ului modern si uneori experimen-tal.

Centrele de insule reamenajate, la sfarsitul anului 2010


Partea I I Pag 28

DESCRIERE:

Insula a fost conceputa in mod unitar, iar spatiul interior, denumit si “strada

interioara”, este deosebit atat prin forma,cat si prin dimensiune, mult mai mare decat cele de la mo-mentul respective. Proiectul initial a fost conceput pentru a favoriza factorul social, pentru a facilita interactiunea dintre membrii comunitatii, ceea ce a dus la o viata comunitara mult mai coerenta.Acest patio cuprinde o succesiune de spatii, unul principal in mijloc, si unele secundare, prin care se face accesul. La cele doua extremitati exista doua zone delimitate de constructive, de 15m latime, 24m lungime si 20m inaltime, unde sunt dispuse scari pentru a realiza diferenta de nivel intre strada si partea centrala a gradinii. Zona centrala este dreptunghulara, semi-ingropata, inconjurata de o banda perimetrala plantata.

Interiorul insulei Waldorf, Barcelona

LOCALIZARE:Insula studiata este situata, si are acces direct, din strada Calabria nr. 38, Barcelona.

BENEFICIARI: Centrul de Sevicii Sociale, Arhiva Municipala, comu-nitatea locala si locuitorii orasului.

SCOP:Acest proiect este parte integranta din initiativa mai larga de recuperare a spatiilor libere din interiorul insulelor, din cartierul Eixample.

OBIECTIVE:Transformarea spatiului interior al acestei insule in gradina urbana de folosinta publica.

Realizarea unui spatiu de folosinta publica direct relationat cu cele doua noi functiuni de la parterul cladirii: Centrul de Servicii Sociale si Arhiva Munici-pala.

DESCRIERE:Ideea generatoare a proiectului este schimbarea functiunii interiorului insulei unde exista cin-ematograful Waldorf. Ulterior, destinatia spatiului respectiv s-a schimbat, Aici fiind localizate Centrul de Servicii Sociale si Arhiva Municipala. Proiectul raspunde cererii de loc de joaca si spatiu comunitar pentru cei din vecintate. Design-ul este modern; diferitele utilizari ale spatiului se evidentiaza prin tratarea diferita a pavajului: pentru zona de acces si zona de trecere s-a folosit betonul, pentru locul de joaca s-a optat pentru un material cauciucat de diferite culori, iar zona de recreere este domi-nata de o banca din piatra, care face legatura cu elementul vegetal, apropiindu-se ca imagine de o jardiniera.

PROCES DE IMPLEMENTARE:Proiectul de recuperare al insulei a fost demarat odata cu schimbarea functiunii si amenajarea celor doua noi dotari de folosinta publica: Centrul de Ser-vicii Sociale si Arhiva Municipala. Actorii implicati in mod direct in proiect sunt municipalitatea, elabora-torii proiectului (firma de arhitectura Conxita Bal-cells Blesa si firma de constructii Corsan-Corviam construccion s.a.) si comunitatea locala. Beneficiile apartin atat comunitatii locale a orasului, cat si ora-sului in sine, prin proiectul mai larg de recuperare a


Partea I I Pag 29

Concluzii

MADRIDReviltalizarea zonei conform planului initial ; nu se schimba atmosfera, fiind un punct de referinta la nivelul cartierului, nu i se schimba caracterul BARCELONA Abordarea integrata de revitalizare a insulelor la nivelul unui cartierIncurajarea noilor tipuri de amenajari in design-ul urbanPromovarea proiectelor la nivelul cartierului si ora-sului prin diferite mijloace media, intarind lagatura si aprobarea comunitatii

Exemplele sunt de fapt doua abordari diferite, care pot si folosite in functie de zona in care se intervine - unul este conservator, si pastreaza in linii mari armosfera din proiectul initial, in special in cazul in care a ramas un element de referinta la nivelul orasului; celalalt este o interventie moderna, de manifest aproape, in care se atrage atentia asupra unor spatii, asupra interventiei in sine, asupra mo-dernitatii orasului/zonei; aceasta din urma este de preferat a fi folosita in special in cazul unei refunc-tionalizari, sau a intentiei de modificare a caracter-ului zonei, pentru a face vizibila intentia de evolutie catre un alt nivel de mod de viata si de utilizare a spatiului urban.

COMUNITATEA - ACTOR PRINCIPALStudiile de caz alese au un numitor comun, si anume revitalizarea urbana orientata spre comuni-tate. In ficare caz, obiectivul principal al proiectului este revitalizarea urbana, avand ca scop imbu-natatirea vietii comunitatii . Astfel, beneficiarul principal al proiectelor propuse este comunitatea. Locuitorii sunt cei care fie realizeaza interventii, modificari la nivelul cartierelor pentru imbunatat-irea elementelor ce compun mediul urban (tactical urbanism ), fie participa in mod direct in procesul de luare a deciziilor sau in cel de proiectare a unor solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor urbane ( proiectele Philips).

In cazul Bucuretsiului , se remarca o lipsa a im-plicarii directe a comunitatii in procesul de plani-ficare/ implementare a proiecteor la nivel urban. Locuitorii adesea nu sunt informati cu privire la intentiile administratiei publice sau ale unor inveti-tori privati care realizeaza interventii la nivel urban;

interioarelor insulelor urbane.

CONCLUZIE:Acest proiect, printr-o abordare moderna, s-a dezvoltat in paralel cu refunctionalizarea unei parti importante a insulei. Dezvoltarea unitara este unul dintre factorii cei mai importanti ai proiectului. Este de mentionat si initiativa municipala de recuperare a interioarelor insulelor din cartierul Eixample, in cadrul careia proiectul se particularizeaza prin modul de amenajare.


Partea I I Pag 30

identifica idei pentru cartierele bucurestene.

INVESTITII MINIME CU IMPACT MAJORProiectele alese presupun investitii financiare min-ime. Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta dintr-o idee ce modifica o componenta de baza a unui mediu urban si nu din masterplanuri elabo-rate ce necesita o cantitate mare de resurse si capital politic considerabil. Proiectele alese au fost implementate pe baza unor fonduri private, fara a depinde de administratia publica ( granturi, donatii, sponsorizari, etc). Acest lucru s-a datorat in mare parte sumelor mici necesare dar si comunicarii dintre diferitele grupuri de actori si costientizarii de catre acestia a beneficiilor economice si sociale viitoare ( ex: investii in mobilier urban realizate prin colaborarea agentilor comerciali locali).Precum in numeroase alte orase, fondurile adminis-tratiei publice din Bucuresti sunt reduse. De aceea este foarte importanta identificarea unor surse alternative de finantare pentru proiecte destinate revitalizarii mediului urban. Realizarea unor in-vestitii mici in timp va genera un impact cumulat considerabil; de asemenea, obtinerea finantarii pentru un proiect la scara mica este mai usor de realizat decat obtinerea finantarii pentru un proiect de anvergura, ce presupune costuri mult mai mari. Important este, precum a rezultat din studiile reali-zate, realizarea unui dialog intre actorii urbani ce pot beneficia direct sau indirect in urma interventi-ilor.Schimbarile pe termen lung (de durata) apar odata cu modificari mici, corelate. De aceea, este nece-sara o viziune de ansamblu asupra situatiei, pentru o mai buna gestionare a unor astfel de proiecte de detaliu. Astfel, pentru realizarea unor schimbari semnificative la nivelul cadrului urban este nec-esara o abordare strategica, bazata de proiecte cheie, la scara mica avand ca element central comunitatea.

acestia adesea trateaza spatiile publice cu indifer-enta, nu le percep ca spatii comunitare. O mai buna informare a locuitorilor privind modul in care pot initia proiecte sau pot participa direct la procesul de revitalizare urbana este esentiala pentru realiza-rea unor schimbari semnificative.

CU PASI MICI SE PARCURG DISTANTE MARI!Un alt element cheie in alegerea studiilor de caz a fost scara proiectelor. Proiectele alese sunt reali-zate prin interventii la scara mica, precum cele realizate in cadrul miscarii “tactical urbanism” care pun accentul in primul rand pe elementele de detaliu, schimbari mici care, cumulate, vor avea efecte considerabile si nu pe interventii menite sa aduca schimbari importante prin proiecte de mare anvergura. Desi unele proiecte la scara mare au succes, majoritatea devin spatii impersonale, esu-eaza in a aduce rezultatele scontate sau sunt dificil de implementat si intretinut in timp. Riscurile unor astfel de masuri sunt foarte scazute; daca cetatenii sau municipalitatea sunt nemultumiti cu rezultatele unui proiect, acesta poate fi usor modificat sau se poate renunta la el fara pierderi amteriale consid-erabile; de asemenea, proiectele se pot modifica in timp pentru a raspunde unor noi nevoi.Astfel de interventii sunt ideale in cadrul cartierelor bucurestente. Datorita tipologiilor de spatii publice existente in cadrul acesora, spatii al caror poten-tial este nevalorificat, prin interventii la scara mica acestea pot fi reactivate intr-un timp relativ scurt ; astfel locuitorii au noi alternative privind activitatile urbane si de asemenea, este transmis un mesaj pozitiv - schimbarea este posibila!De asemenea, astfel de interventii pot fi utilizate pentru a atrage atentia locuitorilor sau adminis-tratiei publice privind anumite spatii degradate ( gherilla urbana, arta in spatii publice, manifet, etc ); pot constitui un mijloc de comunicare al unor mesaje importante. – aici deja cred ca am sarit la alte idei

REZULTATE REPLICABILE Alegerea proiectelor pentru realizarea studiilor de caz a avut in vederea gradul de replicabilitate al acestora. Interventiile la scara mica sunt usor adaptabile la medii si situatii variate. Astfel, ini-tiative precum “Lighter , Quicker, Cheaper” pot fi implementate cu usurinta in contexte diferite; prin inlocuirea elementelor de mobilier urban, strada isi schimba rolul , de la spatiu de tranzit la spatiu de recreere si socializare.Analizand exemple de astfel de interventii se pot


Partea I I Pag 31

Partea II Analize pe subiect (Bucuresti

si 2 din cartierele sale)


Partea I I Pag 32

1.Cartierele bucurestene

Date generale

Deși analiza detaliată și propunerile proiectului se referă cu precădere la spațiile comunitare din cartierele de locuințe colective, am considerat necesară, în primă instanță, înțelegerea împărțirii generale a Bucureștiului pe cartiere (câte car-tiere, atâtea comunități) și modul de funcționare al acestora. Ca rezultat al evoluției sale istorice caracterizată de încercări succesive de modernizare și “în-dreptare” a bulevardelor, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și continuând cu distrugerile din anii ‘80, București a pierdut o mare parte din țesutul istoric și din vechile mahalale și cartiere cu tradiție. Astfel, întâlnim astăzi o diversitate de unități: de la urme ale mahalalelor (Colțea), la parcelări din anii ’20- ‘40 (Domenii), la cartierele din perioada comunistă (Titan – Balta Albă - 90000, DrumulTaberei, Berceni, Militari) și până la zecile de noi ansambluri rezidențiale construite în ultimii ani (Asmita Garden, Complexul Jupiter, etc.). Cartierele de locuințe colective din perioada comunistă găzduiesc astăzi peste 1300000 de locuitori, în aproximativ 110000 de blocuri și peste 760000 apartamente.

Delimitare

Delimitarea cartierelor bucureștene este relevantă pentru înțelegerea funcționării orașului, cu atât mai mult cu cât diversitatea subzonelor capitalei impune necesitatea unui inventar de măsuri adecvate specificului fiecărei zone și al nevoilor comunității. În ceea ce privește spațiul comunitar, analiza trebuie să țină cont de: gradul de centralitate al cartierului, tipuri de comunitati implicate, tipologia locuirii și vechimea fondului locativ, densitatea locuitorilor, nivelul socio-eco-nomic al zonei.

Alte orașe românești au întreprins deja demer-suri pentru delimitarea cartierelor – anul acesta, reprezentanți ai instituţiei Arhitectului Şef din cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural

Naţional Bihor au stabilit delimitarea cartierelor din Municipiul Oradea în număr de 30, precum şi denumirea acestora. Criteriile utilizate au fost “criterii istorice şi zonale“ ( http://www.politicalo-cala.ro/se-delimiteaza-cartierele-din-oradea.html).

Delimitarea cartierelor variază adesea din per-spectiva locuitorilor și uneori nu coincide cu cea realizată la nivel administrativ. Rezidenții își definesc “cartierul” în jurul unui centru urban sau în jurul unui nod important; un bulevard impor-tant, un parc, o unitate de învățământ, o stație de transport in comun, etc. Limitele cartierului pot fi fizice (o linie ferată, circulații importante, un râu, etc.), culturale, sau pot fi definite din punct de ve-dere socio-economic. Cum vă definiți cartierul?

Metodologia pentru delimitarea cartierelor a constat în: • analiza surselor documentare și documentațiilor urbanistice existente – docu-mente și studii existente, documentații urban-istice, forumuri online, websiteuri dedicate Bucureștiului;• analiza delimitarilor existente: siteuri web dedicate cartierelor bucureștene, harta RATB, harta METROREX, etc.;• analiza distribuției dotărilor și obiectivelor de interes public - școli, licee, magazine și alte dotări comerciale, spații verzi și a modului în care acestea deservesc teritoriul, • analiza conformării țesutului urban

În urma analizei au fost delimitate 61 de subzone - pe care le propunem “cartiere”. Deși poate părea un număr mare, dacă ne raportăm la cele 30 de cartiere delimitate pentru Oradea procentul pare echilibrat.


Partea I I Pag 33

Propunere delimitare cartiere- Bucuresti


Partea I I Pag 34

AnalizaCartierele au fost analizate comparativ, în ideea ca în final să poată fi selectate două cartiere cu potențial de revitalizare prin intervenții la nivelul spațiilor publice. Criterii:

▪ fizice: accesibilitate – transport în comun, tipo-logia locuirii și tipologii de construire, zonificare funcțională și deservirea cu dotări (comerț, spații verzi, școli, licee) ▪ economice: valoare imobiliara ▪ percepția populației: siguranță, calitatea locuirii,

probleme ale spațiului public

Cartierele au primit punctaje de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu.

În final s-a realizat o matrice comparativă a cartierelor delimitate, fiind reprezentate grafic cele pentru care au existat date ce au permis calculul punctajului pe toate cele cinci pal-iere de analiză(tehnice: accesibilitate, valoare imobiliară, și percepția populației: delicvență/ infracționalitate, necesitatea intervenției la nivelul spațiului public și calitatea vieții în cartier). Car-tierele selectate au fost Pantelimon și Rahova.

Propunere delimitare cartiere- Bucuresti


Partea I I Pag 35

Raze deservire centre comerciale- 600m raza


Partea I I Pag 36

Raze deservire gradinite si scoli


Partea I I Pag 37

Raze deservire licee


Partea I I Pag 38

Raze deservire spatii verzi


Partea I I Pag 39

CARTIERE

NR. DE INTRARI (STRAZI) NOTE

NR. LINII DE TRANSPORT

PUBLIC NOTE

NR. DE STATII

AUTOBUZ TROLEBUZ TRAMVAI METROU T

NOTE TOTAL

1MAI 12 3 12 4 6 4 10 1 22 3 3.313 SEPTEMBRIE 37 8 12 4 30 - 14 - 44 5 5.6ANDRONACHE 25 6 5 2 23 2 8 - 33 4 4APARATORII PATRIEI

26 6 14 5 28 2 3 1 35 4 5

AVIATORILOR 22 5 15 5 11 - 2 2 17 2 4AVIATIEI 28 6 3 2 7 - 5 - 12 2 3.3BAICULUI 19 4 7 3 16 5 3 - 24 3 3.3BANEASA 15 4 12 4 20 - 4 - 24 3 3.6BERCENI 61 10 17 5 85 34 24 4 151 10 8.3BRANCUSI 10 3 5 2 12 - 4 - 16 2 2.3BUCURESTII NOI 39 8 3 2 - 19 26 - 45 5 5COLENTINA 29 6 7 3 24 10 10 - 44 5 4.6COTROCENI 16 4 22 7 16 14 - 2 38 4 5CRANGASI 12 5 10 3 17 - 12 1 31 4 4DAMAROAIA 17 4 3 2 10 - 7 - 17 2 2.6DOMENII 27 6 9 3 8 - 5 - 13 2 3.6DOROBANTI 38 8 12 4 11 - 4 3 21 3 5DRISTOR 17 4 11 4 7 4 7 2 22 3 3.6DRUMUL TABEREI

35 8 19 6 64 31 28 - 123 10 8

DUDESTI 20 5 12 4 19 - 16 2 39 4 4.3FERENTARI 40 9 13 4 42 - 28 1 30 4 5.6FLOREASCA 28 6 13 4 33 - 14 1 49 5 5FUNDENI 33 7 5 2 10 2 - - 12 2 3.6GHENCEA 54 10 18 6 39 7 6 - 52 6 7.3GIURGIULUI 30 7 6 2 12 - 14 1 28 3 4GIULESTI 42 9 12 4 28 6 22 2 60 7 6.6GRIVITA 41 9 26 8 52 26 16 2 98 9 8.6HALA TRAIAN 29 6 13 4 10 2 7 - 19 2 4HERASTRAU 7 2 2 1 4 - - - 4 1 1.3IANCULUI 38 8 14 5 19 19 24 1 64 7 6.6ICOANEI 37 8 11 4 13 - 18 1 33 4 5.3ION CREANGA 18 4 5 2 15 5 8 - 28 3 3LIBERTATII - CAROL

25 6 8 3 16 - 22 - 38 4 4.3

MIHAI BRAVU 33 7 15 3 5 12 16 1 35 4 4.6MILITARI 32 7 21 7 85 30 24 3 145 10 8MOSILOR 32 7 10 3 10 16 6 - 32 4 4.6MUNCII 30 7 10 3 10 4 10 1 26 3 4.3NICOLAE GRIGORESCU

15 4 6 2 5 - 9 2 18 2 2.6

OBOR 26 6 12 4 10 14 14 1 40 5 5PAJURA 26 6 7 3 6 12 4 - 22 3 4PANTELIMON 18 4 11 4 31 - 20 - 51 6 4.6PLEVNEI 13 3 19 6 15 6 - - 21 3 4PRIMAVERII 11 3 8 3 4 - - 1 6 1 2.3PROGRESUL 26 6 6 2 12 - 8 - 20 3 3.6RAHOVA 61 10 14 5 75 12 20 - 107 10 8.3TIMPURI NOI 17 4 9 3 8 4 10 3 28 3 3.3TINERETULUI 32 7 16 5 27 8 15 5 55 6 6TITAN 31 7 24 8 38 18 54 6 116 10 8.3TEI 30 7 12 4 29 - 29 1 60 7 6TEI TOBOC 5 2 5 2 4 - 4 - 8 1 1.6VACARESTI 25 6 12 4 12 4 4 1 22 3 4.3VATRA LUMINOASA

20 6 8 3 8 10 8 - 26 3 4

VITAN 34 7 14 5 21 - 24 4 53 6 6

Matrice Accesibilitate1

1 Grafic in Anexa 1


Partea I I Pag 40

au fost luate in calcul liniile de autobuz urbane,nu si cele care fac legatura dintre oras si zonele ex-traurbane.**Pentru ca circula cu o viteza de doua ori mai mare decat liniile de transport supratera (aproxima-tiv 80km/h),si au o capacitate mai mare, liniile de metrou au fost considerate ca fiind de doua ori mai importante.*** cartierele Giulesti Sarbi, Grozavesti, Rosu, Pipera, Henri Coanda, Baneasa si Pipera nu au la momentul efectuarii studiului o forma urbana finita,si nici un caracter preponderent rezidential, iar din aceste considerente nu au fost incluse in analiza.

Accesibilitate (criteria matrice – puncte):Numar de accese in cartiere: 1 punct <52 puncte 5-103 puncte 10-154 puncte 15-205 puncte 20-256 puncte 25-307 puncte 30-358 puncte 35-409 puncte 40-4510 puncte >45

Numarul liniilor de transport public:

1 punct <32 puncte 3-63 puncte 7-104 puncte 11-135 puncte 14-176 puncte 18-207 puncte 21-238 puncte 24-279 puncte 28-3010 uncte >30

Numarul statiilor de transport public:

1 punct <102 puncte 11-203 puncte 21-304 puncte 31-405 puncte 41-506 puncte 51-607 puncte 61-808 puncte 80-909 puncte 90-10010 puncte >100

Studiul accesibilitatii cartierelor din Bucuresti se bazeaza pe analiza legaturilor fizice,de transport, dintre fiecare cartier in parte si oras. Astfel, au

fost considerare drept criterii numarul de ac-cese in cartiere si transportul in comun,cu statiile corespunzatoare. Fiecarui rezultat i-a fost atribuita ulterior o nota,conform criteriilor de mai sus. Rezul-tatele finale sunt concretizate in grafic, unde sunt evidente cartierele cu cea mai mare accesibilitate: Grivita, Berceni, Rahova, Titan, Drumul Taberei, Mili-tari si Ghencea. Conform analizei,de fata, acestea sunt cartierele care se doreste a fi analizate in ve-derea propunerii de proiecte. In acelasi grafic, sunt deopotriva evidentiate si cartierele cu accesibilitate scazuta, unele in pofida pozitiei centrale in care se gasesc: Herastrau, Tei Toboc, Primaverii, Brancusi, Damaroaia, Nicolae Grigorescu si Ion Creanga.

Tipologii de construire

Din punctul de vedere al tipologiei construirii, analiza urmareste idetificarea caracterului zonelor largi din Bucuresti, fie ca s-au conservat, fie ca au suferit modificari, sau fac parte din ansambluri recent construite relative recent. Din cartograma se observa,ca regula regenerala, ca tipologia de con-struire rareori respecta limitele cartierelor. Analiza a urmarit in special cartarea evolutiei orasului din punctual de vedere al tipologiei parcelarului, pornind de la parcelarea traditionala, fie spon-tana sau pe plan prestabilit, si trecand la abolirea parcelei prin construirea blocurilor de locuinte, in grupari, complexe cu dotarile aferente,si ajungand la cartiere. Faza intermediara, a loturilor in comun, nu este reprezentata suficient de puternic in Bucur-esti, si din acest motiv nu a reprezentat un criteriu separat, ci a fost incadrata in una din celelalte doua tipologii. De asemenea, pentru a nu detalia foarte mult analiza la acest nivel, a fost creata o categorie de tipologie mixta, a zonelor care includ atat parcelar traditional, cat si blocuri dispuse in grupari de diferite tipuri; acesta este mai ales cazul dezvoltarii unor zone de locuit prin construirea de blocuri in lungul unor artere importante de circu-latie, lasand in spatele lor tesutul existent.


Partea I I Pag 41

Tipologii de construire

Se observa in cartograma ca exista patru zone in care s-au dezvoltat cartiere de locuinte, cu dotarile aferente.iar acestea se gasesc in sudul, estul si vestul orasului; in schimb,zonele in care s-au dezvoltat complexuri de blocuri, cu dotarile aferente, se gasesc in partea de nord si de est. Pentru analiza ulterioara, zonele din aceste doua categorii vor fi considerate pentru o analiza mai aprofundata, dat fiind ca ele cuprind deja,prin structura lor, spatiile comunitare si dotarile necesare locuirii.


Partea I I Pag 42

Valoare imobiliara

In ceea ce priveste analiza valorii imobiliare a cartierelor din Bucuresti,au fost luate in considerare valorile minime si cele maxime in Euro pe metro patrat pentru fiecare cartier; acestea au fost rezumate apoi,conform criteriilor,si au fost reprezentate in graficul de mai jos. Este evident ca cea mai mare valoare pe piata imobili-ara o au cartierele Primaverii, Herastrau, Aviatorilor, Domenii si Baneasa.Valoare imobiliara

( criterii matrice – puncte):

1 punct <1000 €/mp2 puncte 1000 – 1200 €/mp3 puncte 1201 – 1400 €/mp4 puncte 1401 – 1600 €/mp5 puncte 1601 – 1800 €/mp6 puncte 1801 – 2000 €/mp7 puncte 2001 – 2200 €/mp8 puncte 2201 – 2400 €/mp9 puncte 2401 – 2600 €/mp10 puncte >2600 €/mp


Partea I I Pag 43

Alegerea cartierelor detaliate

Pantelimon prezintă valori medii la nivelul indica-torilor analizati, însă, desi este un cartier bogat în dotări si spatii publice, este perceput ca oferind o calitate a vietii scăzută si este încadrat în categoria cartierelor - dormitor. În acest context s-a consid-erat că are potential de revitalizare prin interventii de activare a spatiilor publice si transformarea acestora în spatii comunitare.

Rahova, considerat unul dintre cele mai rău famate cartiere ale orasului, are o accesibilitate foarte bună si este aproape de zona centrală, ceea ce îi conferă potential pentru transformare. Selectarea acestui cartier a fost influentată si de opiniile populatiei, care consideră în mare măsură că este nevoie de interventii la nivelul spatiului public, acesta fiind insuficient, întretinut deficitar.

CARTIERE PRET IN EURO PE METRU PATRAT

minim maxim medie

NOTE

1MAI 1139 1666 1403 413 SEPTEMBRIE 1145 2528 1837 6ANDRONACHE 905 980 943 1APARATORII PATRIEI

972 1195 1084 2

AVIATORILOR 987 3666 2327 8AVIATIEI 1540 2280 1910 6BAICULUI 818 1596 1207 3BANEASA 1100 2968 2034 7BERCENI 903 2000 1452 4BRANCUSI 782 1191 987 1BUCURESTII NOI 1149 1385 1267 3COLENTINA 952 1526 1239 3COTROCENI 1426 2527 1977 6CRANGASI 904 1180 1042 3DAMAROAIA 891 1790 1341 3DOMENII 1340 3400 2370 8DOROBANTI 1600 2385 1979 6DRISTOR 839 1274 1057 2DRUMUL TABEREI 757 1165 961 1DUDESTI 1000 1300 1150 2FERENTARI 441 1044 743 1FLOREASCA 700 1911 1306 3FUNDENI 1090 1227 1159 2GHENCEA 613 2000 1307 3GIURGIULUI 600 1996 1298 3GIULESTI 650 1800 1225 3GRIVITA 960 1641 1301 3HALA TRAIAN 930 1980 1455 4HERASTRAU 1935 2871 2403 9IANCULUI 875 1878 1377 3ICOANEI 1080 2000 1540 4ION CREANGA 500 1556 1028 2LIBERTATII - CAROL

1040 2270 1655 5

MIHAI BRAVU 1190 2287 1739 5MILITARI 767 1443 1105 2MOSILOR 820 1630 1225 3MUNCII 972 1551 1262 3NICOLAE GRIGORESCU

817 1300 1059 2

OBOR 900 1529 1215 3PAJURA 1000 1154 1077 2PANTELIMON 980 1786 1383 3PLEVNEI 770 2260 1515 4PRIMAVERII 1497 4096 2797 10PROGRESUL 711 1667 1190 2RAHOVA 940 1219 1080 2TIMPURI NOI 1202 2240 1721 2TINERETULUI 1056 2000 1528 4TITAN 1125 1700 1413 4TEI 952 2150 1551 4TEI TOBOC 813 1673 1243 3VACARESTI 692 1883 1288 3VATRA LUMINOASA

1042 1500 1271 3

VITAN 1220 2590 1905 6

*Preturile sunt calculate pentru functiunea rezidentiala** Preturile sunt preluate de pe site-ul www.norc-imobiliare.ro, la data de 20 iulie 2011 1

1 Grafic in Anexa 2

Raport proiect - Revitalizare Urbana Orientata spre Comunitate 1/2

Documents

Transcript of Raport proiect - Revitalizare Urbana Orientata spre Comunitate 1/2