RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul...
Transcript of RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul...
1
Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de Planificare
a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”
RAPORT FINAL privind analiza situaţiei în sectorul transportului si
infrastructurii drumurilor în contextul adaptărilor la schimbările climatice
Elaborat de: Sergiu Dragoman
Consultant naţional în sectorul: Transport
Data prezentăprii raportului: 1 Iulie 2014
Chişinău
2014
2
Cuprins:
Abrevieri şi acronime
Definiţii a termenilor şi conceptelor
Sumar executiv
I. Introducere şi generalităţi:
1.1. Sectorul transport si infrastructura drumurilor în Republica Moldova
1.2. Vulnerabilităţile sectorului transport si infrastructurii drumurilor la schimbările
climatice
1.3. Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare
II. Provocările pentru integrarea adaptării climatice
2.1. Cadrul instituţional existent
2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent
2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale
2.4. Bariere şi provocări pentru implementare
III. Reacţii la schimbările climatice
3.1. Puncte de pornire
3.2. Măsuri recomandate pentru adaptări climatice
IV. Concluzii şi recomandări
V. Bibliografie
VI. Anexe
3
Abrevieri şi acronime
AAC Autoritatea Aeronautica Civila
AAP Academia de Administrare Publica
AAPC Autoritatile Administratiei Publice Centrale
ADA Agentia de Dezvoltare Austriaca
AIR Analiza Impactului de Reglementare
ANTA Agentia Nationala Transport Auto
APC Administratia Publica Centrala
APL Administratia Publica Locala
ASD Administratia de Stat a Drumurilor
ASM Academia de Stiinte a Moldovei
CFM Calea Ferata a Moldovei
CISC Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice
CGFR Consiliul pentru Gestionarea Fondului Rutier
CNSCR Consiliul National pentru Securitate a Circulatiei Rutiere
FR Fond Rutier
HG Hotarire de Guvern
HP Hotarirea Parlamentului
MTID Ministerul Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor
MF Ministerul Finantelor
MDRC Ministerul Dezvoltarii Regionale si Constructiilor
MM Ministerul Mediului
RTEC Regia Transport Electric Chisinau
SND “Moldova 2020” Strategia Nationala de Dezvoltare “Moldova 2020”
SNSR Strategia Nationala a Sigurantei Rutiere
5
Sumar executiv
Sectorul transport al Republicii Moldova in structura sa cuprinde transportul auto, transportul
feroviar, transportul aerian si transportul fluvial. În prezent tara noastra este asigurată de
infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă şi numărul de populaţie: un aeroport
internaţional principal, un port maritim internaţional principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156
km de căi ferate. Cu toate că există suficientă capacitate pentru transport şi logistică, totusi
starea infrastructurii existente este problema-cheie.
Reteaua de drumuri cu lungimea totala de 10544 km (drumuri nationale 3667 km, locale 6867,
poduri cu o lungime totala de 25,9 km) are ca nod principal municipiul Chisinau, centrul de
intersectie a traseelor principale nationale si internationale. Reteaua de drumuri este suficient
de dezvoltata, insa starea lor, ca si a intregii infrastructuri, este considerata rea sau foartea rea
si necesita reabilitare si modernizare.
Conform ultimelor date, 92,5% din drumurile nationale si 46,1% din cele locale sint cu
imbracaminte rutiera permanenta si semipermanenta (beton asfaltic, betonde ciment, mixturi
bituminoase)
În pofida implementării Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru
siguranţa rutieră, aceasta din urma rămîne o problemă stringentă, iar factori, cum ar fi starea
nesatisfăcătoare a drumurilor, parametrii geometrici ai acestora, comportamentul
conducătorilor auto şi aplicarea insuficientă a regulilor de circulaţie rutieră joacă un rol
semnificativ.
Sectorul transport rutier este relativ competitiv în pofida stării în general rele a drumurilor si
este dominat de întreprinderi private. In prezent, pe piaţa transportului rutier activează agenţi
economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe direcţii
naţionale şi internaţionale, dintre care, operatori care efectuează transportul de călători si
operatori care efectuează transportul de mărfuri.
Transportul feroviar functioneaza in Republica Moldova de peste 140 de ani, iar reţeaua
naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii principale neelectrificate
(dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km de linii secundare şi de
garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de 1.520 mm, iar 32,3 km de
linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele de trecere a frontierei
Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-Giurgiuleşti care
oficial nu este dată în exploatare).
Transportul fluvial in Republica Moldova este in curs de dezvoltare si majorare atit a
numarului de nave, cit si celui de porturi. In prezent sint inregistrate in registrul de stat a
navelor 74 de unitati de transport.
S-a majorat numarul de porturi cu infrastructura respectiva. Porturile din Bender, Dnestrovsk,
Malovata, Ungheni, si portul din Giurgiulesti, care are iesire la Marea Neagra, activeaza, iar
din anul 2000 a fost reluat procesul de transportare a marfurilor pe riul Nistru.
6
Republica Moldova are 4 aeroporturi: Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi. Aeroportul
Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale geografice
favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de centrul
oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău este o
companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.
Solutionarea problemelor si consolidarea sectorul transporturilor si infrastructurii drumurilor
presupune inclusiv facilitarea comerţului, asigurarea imbunatatirilor vamale şi de trecere a
frontierei, aeroporturile / transportul aerian, porturile şi transportul maritim/naval intern, mai
mult decit atit, urmăreşte transformarea sectorului de transport într-un factor care va permite
dezvoltarea economiei Republicii Moldova şi a comerţului de export, şi va susţine procesul
continuu de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova din sectorul transporturilor cu
standardele, legislaţia şi reglementările corespunzătoare ale UE.
7
1. INTRODUCERE ŞI GENERALITĂŢI
1.1. Infrastructura de transport în Republica Moldova
Actualmente sectorul transportului rutier este dominat de întreprinderi private, sectorul
feroviar este 100% deţinut de stat, sectorul aviaţiei fiind în proprietate mixtă privată şi de stat
şi, în final, sectorul naval intern, în mare parte, în proprietate privată, cu excepţia Portului
Fluvial Ungheni, care este Întreprindere de Stat.
În prezent Republica Moldova este asigurată de infrastructura suficientă, raportată la suprafaţă
şi numărul de populaţie: un aeroport internaţional principal, un port maritim internaţional
principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156 km de căi ferate. Cu toate că există suficientă
capacitate pentru transport şi logistică, starea infrastructurii existente reprezintă problema-
cheie. Actualmente reţeaua infrastructurii de transport:
este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul ţării, dar necesită investiţii majore
pentru reabilitarea şi modernizarea acesteia;
în unele zone, în care se preconizează creşterea economică, infrastructura rutieră poate
fi extinsă conform cerinţelor traficului.
Principalul operator de transport terestru de mărfuri şi călători este sectorul rutier cu 97% din
traficul de pasageri şi 87% din traficul de mărfuri, urmat de căile ferate cu 3% din traficul de
pasageri şi 13% din traficul de mărfuri. În prezent aproximativ 1,1 milioane de pasageri
utilizează serviciile Aeroportului Chişinău şi în jur de 400.000 tone de mărfuri sînt
transbordate prin Portul Giurgiuleşti.
Sectorul rutier
Drumurile
Reţeaua de drumuri publice din Republica Moldova constituie 10.544 km, inclusiv: drumuri
naţionale – 3.677 km, locale – 6.867 km. La momentul actual Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor gestionează 9.344 km de drumuri, dintre care 3.336 km de drumuri
naţionale şi 6.008 km de drumuri locale. Restul drumurilor cu lungimea de 1.200 km sînt
gestionate de administraţia publică locală din partea stîngă a rîului Nistru.
Conform ultimilor date 92,5% din drumurile naţionale şi 46,1% din cele locale sînt cu
îmbrăcăminte rutieră permanentă şi semipermanentă (beton asfaltic, beton de ciment, mixturi
bituminoase executate în situ). Ponderea acestora constituie 62,7% din întreaga reţea de 9.344
km.
Transportul rutier
Sectorul transportului rutier este relativ competitiv în termeni de preţ, în pofida stării în
general rele a drumurilor. Sectorul este dominat de întreprinderi private şi este considerat
sigur şi eficient de către clienţii săi.
8
Începînd cu anul 1995, transportul de mărfuri a fost privatizat 98 %, iar transportul de călători
aproximativ 95 %. Actualmente pe piaţa transporturilor activează aproximativ:
1824 agenţi economici care prestează servicii de transportare a mărfurilor şi călătorilor pe
direcţii naţionale şi internaţionale, dintre care:
1250 operatori efectuează transportul de călători (circa 29.000 unităţi de transport);
574 operatori efectuează transportul de mărfuri (circa 6.000 unităţi de transport, dintre care:
863 corespund cerinţelor euro-0; 44 – euro-1; 1361 – euro-2; 1762 – euro-3; 220 – euro-4; şi
1916 – euro-5).
Zilnic se efectuează aproximativ 5 mii curse. În transportul internaţional de călători se
efectuează anual 100 mii curse, în transportul naţional aproximativ 2 milioane curse. Parcul de
unităţi de transport înregistrate constituie circa 745 mii unităţi.
Sectorul feroviar
Căile ferate
În prezent reţeaua naţională de căi ferate din Moldova constă din 1.045,4 km de linii
principale neelectrificate (dintre care circa 40 km sînt linii duble) cu 90 de staţii şi 648,5 km
de linii secundare şi de garare la staţii. 1.013,1 km de linii principale au un ecartament de
1.520 mm, iar 32,3 km de linii din staţii au un ecartament de 1.435 mm care se află în zonele
de trecere a frontierei Ungheni şi Giurgiuleşti (cifrele respective nu includ calea ferată Cahul-
Giurgiuleşti care oficial nu este dată în exploatare).
422 km de cale ferată sînt dotate cu sistem de blocare automată, utilizat de peste 35 de ani.
589 km de cale ferată au sistem de blocare semiautomat ce utilizează cabluri electrice aeriene
nesigure. Numeroase defecţiuni indică necesitatea urgentă de renovare a acestor sisteme de
siguranţă a traficului feroviar.
80 de staţii şi 1.660 de puncte feroviare sînt dotate cu control centralizat. La nouă staţii se mai
foloseşte controlul manual de schimbare a macazurilor şi de semnalizare, la care sistemului de
control a fost proiectat în anii 1940. Printre acestea este staţia Giurgiuleşti care trebuie urgent
modernizată.
Transport feroviar
Conform Hotărîrii Guvernului nr. 582 din 17 august 1995, căile ferate se consideră un
monopol natural. Altfel spus, legea tratează sectorul feroviar ca pe o unitate totalmente
deţinută de stat, cu oportunităţi nule sau minime de participare a mediului privat. Î.S. „Calea
Ferată din Moldova” este clasificată ineficientă comparativ cu celelalte „căi ferate” din
regiune. Aceasta are în jur de 10.000 angajaţi pentru transportarea a circa 13.000 pasageri
zilnic.
9
Sectorul aerian
Infrastructura
Republica Moldova are 4 aeroporturi. Acestea sînt Chişinău, Mărculeşti, Cahul şi Bălţi.
Aeroportul Internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării sale
geografice favorabile, în apropiere de capitală şi în centrul ţării. Acesta este situat la 14 km de
centrul oraşului Chişinău şi ocupă o suprafaţă de 363 ha. Aeroportul Internaţional Chişinău
este o companie 100% de stat aflată în gestiunea Ministerului Economiei al Republicii
Moldova.
Aeroportul constă dintr-o singură pistă operaţională (3.590 m lungime şi 45 m lăţime)
orientată în direcţia Est-Vest, care corespunde cerinţelor majorităţii tipurilor de aeronave.
Aeroportul a fost proiectat pentru avioanele de tip sovietic, ce a rezultat într-un număr mai
mic de clasificare al pistei, dimensiuni mai mici, precum şi capacitatea portantă redusă a pistei
şi platformelor. Structura rutieră existentă a pistei de decolare/aterizare, a căilor de rulare şi a
platformelor şi-a depăşit termenul proiectat şi necesită reabilitare. Terminalul de pasageri are
o suprafaţă totală de circa 10.000 m2 şi atinge capacitatea maximă în configuraţia actuală.
Transportul aerian
Călătoriile aeriene spre şi din Republica Moldova se caracterizează prin oferte limitate şi
costuri înalte. Preţul unui bilet din şi spre Chişinău este aproape dublu comparativ cu o
călătorie pe aceeaşi distanţă din Kiev sau Bucureşti. Transportul de pasageri s-a triplat în
ultimii zece ani, cu o rată de creştere anuală de circa 13%. În anul 2011 Aeroportul
Internaţional Chişinău a înregistrat un număr record de pasageri – 1.046.086, ceea ce prezintă
o sporire de 11,6% comparativ cu anul precedent. Lunile de vîrf au fost: iunie cu 121.993
pasageri, august cu 131.653 pasageri şi septembrie cu 115.335 pasageri. În anul 2011 în total
au fost efectuate 13.065 zboruri.
Principala companie aeriană, Î.S. „Air Moldova” este comparativ mică şi îşi menţine
activitatea prin creşterea datoriilor, de exemplu, faţă de Aeroportul Internaţional Chişinău prin
neplata taxelor aeroportuare. Companiei aeriene îi lipseşte masa critică pentru a concura, şi în
acelaşi timp ea este prea ineficientă ca să se dezvolte pe o piaţă competitivă.
Sectorul naval
Infrastructura portuară
Republica Moldova nu are acces direct la mare, chiar dacă o fîşie de 430 m lungime a rîului
Dunăre a fost dezvoltată ca portul Giurgiuleşti, pentru a asigura ţara cu un activ strategic.
Portul constă din două părţi: terminalul de pasageri şi mărfuri, gestionat de stat, de la
Giurgiuleşti, şi Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.
Transportul naval
În Republica Moldova nu există servicii de transport pe căile navigabile interne, deşi
„Registrul Naval de Stat” funcţionează ca o instituţie de clasificare a vaselor fluviale.
10
1.2. Vulnerabilităţile infrastructurii de transport la schimbările climatice
În funcţie de „izvorul” (sursa) vulnerabilităţilor au fost identificate următoarele categorii de
puncte slabe:
I. Vulnerabilitati institutionale
Capacităţile de management (financiare, tehnicol-utilitare) al sistemului de
întreţinere a drumurilor sînt subdezvoltate din cauza numărului mare de companii
de întreţinere a drumurilor.
Sistemul de planificare a lucrărilor de reparaţie a drumurilor locale este
centralizat şi ineficient.
Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor
de transport rutier este frecventă.
Normele tehnice şi standarde depăşite în domeniul rutier.
Lipsa unei Metodologii transparente de identificare şi prioretizare a proiectelor de
infrastructură rutieră.
Reţeaua rutieră din RM nu este conectată la reţelele internaţionale.
Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale
Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la
rîndul său, provoacă situaţii de avarii.
La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,
din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor
garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.
Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este
într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt nesemnificative
şi sînt din partea agenţilor economici de stat.
Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar
permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.
Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta
împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.
ÎS „Calea Ferată din Moldova” este monopol de stat, conturile de infrastructură şi
operaţiuni de transport sînt comune. Nu există liberalizarea operaţiunilor
internaţionale de transport de marfă.
Majoritatea vagoanelor existente şi-au depăşit perioada de exploatare.
11
Locomotivele (locomotive magistrale şi de manevră) necesită a fi modernizate.
Portul internaţional Giurgiuleşti nu dispune de acces cu ecartament european.
Starea tehnică a reţelei de căi ferate din Republica Moldova este nesatisfăcătoare
din cauza finanţării insuficiente a lucrărilor de întreţinere şi reparaţie în ultimii 15
ani.
La PTF Ungheni (Punctul de Trecere a Frontierei) diferenţa ecartamentelor căilor
ferate complică circulaţia liberă a mărfurilor.
Nu există un Mecanism clar şi coerent de colaborare între Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi instituţiile din subordine.
Serviciile ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu sînt concurente, ceea ce îngreunează
restructurarea corporativ-juridică şi economico-financiară. Aceeaşi situaţie este şi
la ÎS „Gările şi Staţiile Auto”.
Vehiculele cu un înalt grad de poluare nu sînt monitorizate, ceea ce face
imposibilă restricţionarea circulaţiei lor pe drumurile publice.
„Cimitirele” de vehicule ieşite din uz, părţile componente ale acestora, anvelopele
uzate, recepienţii uleiurilor tehnice etc. nu sînt inventariate. La fel nu există
Metodologie/Mecanism de inventariere şi supraveghere a acestor „cimitire”.
Nu există vreun document de politici (Plan, Program), de genul „Rabla”
(Romania) de distrugere a automobilelor uzate şi radierea lor din Registrul de stat.
Staţiile de reparaţie şi reabilitare a vehiculelor şi remorcilor acestora sînt
amplasate haotic, ceea ce împiedică evidenţa şi monitorizarea lor.
Normele tehnice de proiectare, construire şi exploatare a drumurilor în funcţie de
destinaţie nu sînt adaptate (ajustate) la impactul schimbărilor climatic. Cca 80 %
din normele tehnice menţionate sînt „rigide” şi perimate deoarece au fost elaborate
pe vremea sovietică.
Resursele financiare din Fondul Rutier nu sînt canalizate spre cercetarea riscurilor,
evaluarea impacturilor, consolidarea capacităţilor, planificarea în contextul
schimbărilor climatice.
La nivel de Minister şi la nivel de instituţii subordonate nu există
împuterniciri/funcţii în contextul schimbărilor climatice.
Nu au fost efectuate cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton
asfaltic cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură.
Nu există restricţii de survol spaţiului aerian a transportului aerian cu un grad înalt
de poluare a aerului. La fel nu se cunoaște dacă transportul aerian naţional sau
străin este supus testării tehnice obligatorii, la fel ca vehiculele terestre.
12
Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interne ale
Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce,
la rîndul său, provoacă situaţii de avari.
La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar pe anumite sectoare,
din cauza nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor de menţinere a adîncimilor
garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei.
Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este
într-o stare tehnică defectuoasă, iar investiţiile în acest sector sînt
nesemnificative şi sînt din partea agenţilor economici de stat.
Lipsa unităţilor plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice ce ar
permite repararea şi reabilitarea permanentă a lor.
Mijloacele plutitoare sînt în proprietatea întreprinderilor de stat, iar aceasta
împiedică atragerea de învestiţii şi dezvoltarea sectorului.
II. Construcţii
Elementele de infrastructură a construcţiilor gări, aerogări existente nu sînt
planificate, reconstruite şi adaptate la schimbările climatice.
Normativele de planificare urbană, mai ales cele legate de aerogări şi gări auto, nu
sînt adaptate la schimbările climatice.
III. Informative
Nu sînt organizate campanii de informare locale, regionale, naţionale privind
impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport.
IV. Instituţionale
1) Nu se promovează interzicerea construirii (amplasării) de aşezări umane (case,
locuri de trai) pe teritoriile poluate de transport (terestru, aerian).
2) Nu sînt elaborate Planuri naţionale (intersectoriale) de preîntîmpinare şi protecţie a
teritoriului Republicii Moldova împotriva riscurilor de poluare a aerului .
13
1.3 Activităţile de adaptare efectuate sau în curs de efectuare
Construcţia unui complex portuar în delta rîului Prut cu debarcadere pentru
servirea pasagerilor şi transbordarea încărcăturilor.
Demonopolizarea căilor ferate, în vederea creării unor oportunităţi de dezvoltare a
infrastructurii transportului feroviar în conformitate cu cerinţele internaţionale.
Reformarea sistemului instituţional de întreţinere a drumurilor prin fizionarea
companiilor de profil (SA Drumuri) şi consolidarea capacităţilor lor manageriale şi
tehnico-materiale şi optimizarea cheltuielilor administrative.
Decentralizarea administrării drumurilor locale prin (1) trecerea unei părţi a
drumurilor locale mai importante, în drumuri regionale, (2) transmiterea
drumurilor locale rămase la balanţa APL de nivelul al doilea cu asigurarea alocării
de resurse din Fondul rutier pentru reparaţia şi întreţinerea acestora, (3) asigurarea
transferului de capacităţi pentru gestionarea eficientă a drumurilor locale.
Dotarea vehiculelor care prestează servicii de transport rutier (de pasageri şi
mărfuri) cu limitatoare de viteză. Abilitarea unei instituţii publice specializate cu
controlul calităţii şi siguranţei serviciilor de transport rutier.
Elaborarea şi implementarea normelor tehnice şi standardelor ajustate la cerinţele
internaţionale.
Efiecientizarea procesului de planificare a proiectelor de infrastructură rutieră în
baza unei Metodologii elaborate.
Integrarea (conectarea) reţelei rutiere a Republicii Moldova la reţeaua
internaţională.
Desprinderea de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” a 3 entităţi comerciale: (1)
transportul de pasageri, (2) transportul de mărfuri, şi (3) infrastructura feroviară.
Închiderea liniilor şi staţiilor neprofitabile.
Restructurarea datoriilor şi recapitalizarea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi
crearea cadrului normativ şi legislativ pentru aceasta. Liberalizarea serviciilor.
Desprinderea obiectivelor de menire socială (spitale, clinici, fond locativ) de la
balanţa ÎS „Calea Ferată din Moldova”.
Casarea vagoanelor care şi-au depăşit perioada de exploatare sau evaluarea
eficienţei tehnico-economice privind reabilitarea (renovarea) parcului sau
achiziţionarea vagoanelor care vor circula spre Europa şi CSI.
Modernizarea trenurilor diesel.
Modernizarea locomotivelor şi depourilor de locomotive.
14
Asigurarea accesului de cale ferată cu ecartament european la Portul Internaţional
Giurgiuleşti spre (din) România.
Reabilitarea reţelei feroviare şi achiziţionarea maşinilor pentru executarea
lucrărilor de reparaţie a căii ferate.
Construcţia unui terminal de transbordare pentru operarea mărfurilor în regiunea
Ungheni.
15
2. PROVOCĂRI PENTRU INTEGRAREA ADAPTĂRII CLIMATICE
2.1. Cadrul instituţional existent
Cadrul instituţional în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor este format din
autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale, instituţii de profil, operatori economici şi
consumatori. Toate acestea sînt clasificate în autorităţi de elaborare a documentelor de politici,
de implementare a lor şi autorităţi de reglementare.
a. Parlamentul Republicii Moldova
Parlamentul Republicii Moldova este unica autoritate legislativă de adoptare a actelor
legislative (legilor şi hotărîrilor), inclusiv adoptareaa concepţiilor şi strategiilor în domeniul
transportului şi schimbărilor climatice. În cadrul Parlamentului, în calitate de organ de lucru,
funcţionează Comisia parlamentară „Comisia mediu şi schimbări climatice” cu următoarele
direcţii principale de activitate:
Promovarea politicii statului în domeniul transportului si infrastructurii drumurilor;
Control parlamentar asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale
(Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor) şi locale (Consilii locale şi
Primării de nivelul I şi II), în vederea aplicării legislaţiei, ce ţine de competenţa comisiei.
Monitorizarea şi controlul implementării proiectelor finanţate din Fondul Rutier;
implementarea politicii transportului si infrastructurii drumurilor în politicile sectoriale;
Promovarea măsurilor de adaptare în contextul schimbărilor climatice; promovarea
mecanismului dezvoltării nonpoluante, conform Protocolului de la Kyoto.
b. Guvernul Republicii Moldova
Guvernul Republicii Moldova este autoritatea executivă împuternicită cu realizarea politicii
statului, inclusiv în domeniul transportului şi schimbărilor climatice, exercită conducerea
generală a administraţiei publice şi este responsabilă în faţa Parlamentului.
În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de Programul său de activitate „Integrare
Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”, 2013-2014. În activitatea sa Guvernul emite
hotărîri, dispoziţii şi moţiuni.
c. Ministerul Transportului si Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, autoritate publică centrală, misiunea
căruia este elaborarea, promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul
transporturilor şi infrastructurii drumurilor. Formal acest Minister nu are funcţii, împuterniciri,
capacităţi în domeniul gestionării riscurilor schimbărilor climatice.
16
Ministerul funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 695 din
18.11.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului limită si funcţiile
principale sînt:
elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul transporturilor şi
infrastructurii drumurilor;
asigurarea elaborării strategiei de dezvoltare a domeniilor de competenţă şi
exercitarea controlului asupra realizării acesteia, determinarea scopurilor
strategice prioritare şi sarcinilor tactice în activitatea sa, elaborarea şi
promovarea acţiunilor în vederea îndeplinirii acestora;
monitorizarea şi evaluarea implementării şi impactului politicilor sectoriale;
gestionarea bazei de date pentru monitorizarea şi evaluarea politicilor;
racordarea politicilor existente la priorităţile şi necesităţile de integrare
europeană;
analizarea politicilor elaborate în scopul asigurării corespunderii acestora cu
strategiile şi programele naţionale;
fundamentarea necesarului de fonduri de la bugetul de stat, gestionarea
mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat şi din creditele externe în
domeniile de competenţă;
exercitarea funcţiilor de fondator al întreprinderilor de stat şi de administrator
al patrimoniului public, prin intermediul reprezentanţilor statului în societăţile
comerciale al căror capital social include cota statului;
participarea la elaborarea şi promovarea politicii de stat şi înaintarea
propunerilor referitor la direcţiile strategice de dezvoltare în sfera ştiinţei şi
inovării, conform domeniilor de competenţă;
elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii în
domeniile de competenţă, inclusiv în cadrul colaborării transfrontaliere;
elaborarea proiectelor de racordare a politicilor, strategiilor şi reglementărilor
din domeniile de competenţă la standardele Uniunii Europene, conform
priorităţilor de integrare europeană.
Agenţia Naţională Transport Auto, autoritate publică subordonată Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia este monitorizarea implementării
prevederilor legale în domeniul transportului auto.
Agenţia funcţionează în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 539 din 23.04.2008
cu privire la crearea instituţiei publice Agenţia Naţională Transport Auto si funcţiile principale
sînt:
17
implementarea prevederilor şi cerinţelor acordurilor internaţionale şi convenţiilor în
domeniul transportului auto la care Republica Moldova a aderat, a actelor legislative şi
normative naţionale ce reglementează activitatea transportului auto de mărfuri şi
călători;
monitorizarea procesului de comandare, primire, eliberare şi perfectare a autorizaţiilor
multilaterale CEMT (Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport), utilizate de
către agenţii transportatori autohtoni şi elaborarea dărilor de seamă pentru prezentarea
acestora către Secretariatul CEMT;
monitorizarea procesului de editare, efectuare a schimbului de autorizaţii internaţionale
unitare cu ţările străine în conformitate cu acordurile bilaterale şi eliberarea acestora
agenţilor transportatori din Republica Moldova;
verificarea şi sistematizarea informaţiei privind utilizarea autorizaţiilor internaţionale
unitare de către agenţii transportatori autohtoni;
eliberarea permiselor de activitate pe rutele regulate de călători agenţilor transportatori
licenţiaţi în modul stabilit de lege şi autorizaţi de către Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor;
monitorizarea şi controlul îndeplinirii de către agenţii transportatori străini pe teritoriul
Republicii Moldova şi a transportatorilor autohtoni care efectuează transporturi
internaţionale, a condiţiilor acordurilor internaţionale AETR (Acordul european
privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi internaţionale
pe şosele) şi INTERBUS (Acordul privind transportul internaţional ocazional de
călători cu autocarul şi autobuzul);
comandarea, eliberarea şi monitorizarea utilizării cartelelor pentru tahografele digitale
de către persoanele fizice şi juridice, în cazurile prevăzute de lege;
Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier condus de Primul-ministru, este o entitate
publică înfiinţată prin hotărîrea Guvernului din care fac parte reprezentanţi ai ministerului
transporturilor, economiei, mediului, în total 8 reprezentanţi ai ministerelor. Misiunea
Consiliului este analiza propunerilor privind utilizarea mijlocelor financiare ale fondului
rutier.
Consiliul funcţionează în baza Legii privid drumurile, nr. 509 din 22.06.1995.
Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere condus de Primul-ministru,
este organul consultativ pentru promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul securităţii
circulaţiei rutiere. Din Consiliul fac parte reprezentanţi ai ministerului transporturilor,
mediului, economiei, sănătăţii, educaţiei, agriculturii, finanţelor etc. În cadrul Consiliului
funcţionează Comisia pentru transporturi şi mediu, dar nu se cunoaşte dacă această comisie
are vreo implicaţie în gestionarea riscurilor schimbărilor climatice.
Consiliul dat va gestiona şi Fondul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere
destinat finanţării proiectelor, planurilor şi măsurilor specifice. Acest Fond urmează a fi
înnfinţat în anul 2015.
18
Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere funcţionează în baza hotărîrii
Guvernului nr. 155 din 13.02.2003, iar principiile de înfiinţare au fost stabilite în
Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, nr. 1214 din 27.12.2010:
Imbunătăţirea organizării siguranţei rutiere la nivel central;
Descentralizarea activităţii de siguranţă rutieră;
Infiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;
Infiinţarea Centrului Unic pentru Evidenţă şi Monitorizare în cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Siguranţă Rutieră;
Infiinţarea unei baze de date a accidentelor rutiere;
Infiinţarea fondului de siguranţă rutieră;
Implementarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă cu numărul unic
european 112 (Sistemul 112);
Elaborarea sistemului de implementare a auditului de siguranţă rutieră la nivel
naţional;
Pregătirea profesională a personalului de specialitate;
Infiinţarea consiliilor raionale de siguranţă rutieră şi a comisiilor de accidente.
Autoritatea Aeronautică Civilă, este o instituţie publică subordonată Ministerului
Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în implementarea
strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru
asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice.
Autoritatea Aeronautică Civilă funcţionează în baza hotărîrii Guvernului nr. 294 din
11.05.1012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea AEC si
funcţiile principale sînt:
colaborarea cu organismele internaţionale de specialitate şi cu organele similare din
alte state cu funcţii de supraveghere, certificare şi control, şi cu cele de elaborare a
normelor de siguranţă în domeniul aviaţiei civile, inclusiv prin încheierea unor
acorduri de colaborare, schimb de experienţă şi informaţie de specialitate, în condiţiile
legislaţiei în vigoare;
supravegherea asigurării siguranţei zborurilor aeronavelor civile şi a securităţii
aeronautice de către operatorii aerieni, operatorii de aerodromuri (aeroporturi),
furnizorii serviciilor de navigaţie aeriană, alte persoane fizice şi juridice care activează
în domeniul aviaţiei civile;
emiterea, în limitele competenţei sale, a deciziilor cu caracter administrativ, aprobarea
manualelor, regulamentelor, instrucţiunilor, altor acte cu caracter tehnic care conţin
19
standarde şi proceduri executorii pentru persoanele fizice şi juridice care activează în
domeniul aviaţiei civile.
Administraţia de Stat a Drumurilor, este o întreprindere de stat subordonată Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, misiunea căreia constă în gestionarea,
întreţinerea, dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.
construcţie, reconstrucţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi obiectelor
gospodăriei rutiere, de distributor al tuturor mijloacelor alocate în aceste scopuri
din bugetul de stat şi fondul rutier;
asigurarea utilizării eficiente şi economice a resurselor financiare şi materiale,
alocate pentru dezvoltarea şi întreţinerea gospodăriei rutiere
menţinerea viabilităţii drumurilor, gestionarea şi administrarea lor
20
2.2. Cadrul de politici şi de reglementare existent
La analiza cadrului de politici s-a ţinut cont de politicile naţionale, sectoriale şi instituţionale,
iar la analiza cadrului de reglementare existent s-a ţinut cont de hotărîrile Guvernului, legile
Parlamentului cu impact asupra infrastructurii de transport.
1. Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022
Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 827 din 28.10.2013
Obiective Principiile (liniile directoare) ce stau la baza Strategiei (în
legătură cu protecţia mediului înconjurător):
Existenţa unui echilibru între protecţia mediului şi
dezvoltarea economică, deşi protecţia mediului nu trebuie să
împiedice dezvoltarea economică.
Proiectele de infrastructură trebuie să corespundă prevederilor
legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
Obiective le Strategiei:
1. Crearea unui mediu legal, instituţional şi adecvat pentru ca
sectorul de transport şi logistică să faciliteze dezvoltarea
economică durabilă a Republicii Moldova.
2. Asigurarea unui cadru ce-ar permite fiecărui tip de transport
să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova,
orientată spre dezvoltarea comerţului exterior.
3. Asigurarea transparentei deciziilor cu privire la investiţiile şi
cheltuielile de infrastructură, şi stabilirea bazei pentru
încheierea unor acorduri cu partenerii externi ai Moldovei,
cum ar fi instituţiile financiare internaţionale şi comunitatea
de donatori.
Abordarea în ea/legătură
cu adaptarea la SC
(ASC)
Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările
schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă
scoate în evidenţă neajunsul cu impact asupra mediului privind:
„Lipsa liniilor electrificate a căilor ferate reprezintă un factor
negativ de mediu şi un obstacol în dezvoltarea operaţiunilor de
transport”
Elementele care lipsesc
în contextul ASC
Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de
monitorizare în contextul schimbărilor climatice
21
Responsabil de
implementare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
Autorităţile publice locale
Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul
Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.
2. Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020”
Date privind aprobarea Legea Republicii Moldova nr. 166 din 11.07.2012
Obiective Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată
pe următoarele priorităţi de dezvoltare:
1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de
muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi
majorării ratei de ocupare în economie.
2. Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri
naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de
transport şi sporirii vitezei de acces.
3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea
concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor
de management al riscurilor.
4. Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii
concurenţiale, optimizarea cadrului de reglementare şi
aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice
destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.
5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei
energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.
6. Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii
pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.
7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de
combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil
la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.
Abordarea în ea/legătură
cu adaptarea la SC
(ASC)
Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la gestionarea
ameninţărilor schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
transport, însă consfinţeşte următoarele:
„La proiectarea, construcţia şi exploatarea drumurilor se va ţine
cont de imperativul implementării măsurilor de protecţie a
mediului, inclusiv prin aplicarea procedurii de evaluare a
impactului de mediu, prin promovarea standardelor de
22
construcţie şi de exploatare în condiţiile schimbărilor
climaterice, prin întreţinerea, restabilirea şi extinderea
suprafeţelor de plantaţii rutiere (fîşii verzi de protecție de-a
lungul drumurilor etc.)”
Elementele care lipsesc
în contextul ASC
Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de
monitorizare în contextul schimbărilor climatice
Responsabil de
implementare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
Autorităţile publice locale
Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul
Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.
8. Concepţia privid crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de
transport
Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 365 din 28.03.2002
Obiective Obiectivul general al Concepţiei constră în formarea şi
dezvoltarea coridoarelor de transport internaţionale pe teritoriul
Republicii Moldova.
Obiective specifice:
Crearea de condiţii favorabile pentru atragerea fluxurilor
internaţionale de transport şi îmbunătăţirea comunicaţiilor
rutiere în interiorul ţării.
Satisfacerea necesităţii economiei naţionale în servicii de
transport, extinderea relaţiilor de comerţ exterior, sporirea
competitivităţii producătorilor autohtoni şi a întreprinderilor
de transport pe pieţele europene de mărfuri şi servicii.
Abordarea în ea/legătură
cu adaptarea la SC
(ASC)
Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la
ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
transport.
Însă conturează aspectele ecologice în privinţa transporturilor,
astfel se menţionează:
Efectuarea transporturilor cu orice tip de transport implică
cheltuieli ecologice, care pot fi divizate în trei categorii:
cheltuielile legate de prejudiciul cauzat mediului înconjurător
în rezultatul avariilor şi a zgomotului, de poluarea atmosferei
şi schimbarea climei.
Dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor feroviare va
permite de a intensifica rolul pozitiv al căilor ferate în
23
dezvoltarea transportului curat din punct de vedere ecologic.
Electrificarea reţelelor feroviare şi aplicarea în cadrul lor a
tipurilor moderne de tracţiune va permite să se reducă
emisiile poluante în atmosferă, care depind nemijlocit de
consumul energiei, produse prin arderea combustibilului.
Rezultatele şi avantajele prognozate în urma realizării
Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea coridoarelor de
transport internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova
plasează ecologizarea complexului de transport printre
sarcinile cele mai importante ale statului.
Dezvoltarea în ţară a transportului naval, aceasta fiind unul
dintre cele mai ieftine şi mai inofensive tipuri de transport
pentru mediul înconjurător
Elementele care lipsesc
în contextul ASC
Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de
monitorizare în contextul schimbărilor climatice
Responsabil de
implementare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
Autorităţile publice locale
Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul
Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.
9. Strategia naţională pentru siguranţă rutieră
Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 1214 din 27.12.2010
Obiective Scopul principal al prezentei Strategii constă în reducerea
procentuală treptată a numărului deceselor şi a răniţilor grav,
printr-o îmbinare de măsuri de siguranţă rutieră pasivă şi activă
cu privire la factorul vehicul, precum şi în îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere şi a comportamentului participanţilor la
trafic prin educaţie, prin creşterea gradului de conştientizare,
acordarea de licenţe, precum şi prin respectarea reglementărilor
de circulaţie.
Obiective:
1. Constituirea unei baze pentru o politică de siguranţă rutieră
eficientă şi durabilă.
2. Întărirea controlului asupra aplicării nromelor rutiere.
Implementarea acestui obiectiv este argumentat în felul
24
următor:
“Dat fiind faptul că numărul autovehiculelor comerciale
uşoare pe şosele este în creştere, ceea ce conduce la
creşterea riscului de implicare a acestora în accidente
rutiere, trebuie analizată, de asemenea, ideea montării unor
limitatoare de viteză la bordul acestor autovehicule, avînd în
vedere avantajele conexe din punctul de vedere al protecţiei
mediului şi al schimbărilor climatice”
3. Reducerea gradului de severitate şi a consecinţelor
accidentelor rutiere
Unul din avantajele de mediu al implementării acestui
obiectiv este formulat în felul următor:
“Se estimează că anvelopele eficiente în ceea ce priveşte
consumul de carburanţi, dacă sînt utilizate la scară largă, ar
permite economisirea a 6,6 milioane tone de combustibil pe
an, pînă în 2020. De asemenea, acestea ar reduce emisiile de
CO2 cu 4 milioane de tone pe an, ceea ce este echivalent cu
reducerea parcului auto european cu 1,3 milioane de
vehicule pe an”
Abordarea în ea/legătură
cu adaptarea la SC
(ASC)
Strategia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la ameninţările
schimbărilor climatice asupra infrastructurii de transport, însă
scoate în evidenţă anumite avantaje în contextul schimbărilor
climatice:
Montarea limitatoarelor de viteze la bordul autovehiculelor
comerciale, va avea un avantaj conex din punctul de vedere al
protecţiei mediului şi al schimbărilor climatice.
Anvelopele eficiente din punctul de vedere al consumului de
carburanţi ar permite economisirea consumului de
combustibil, iar aceasta are un impact favorabil al protecţiei
mediului.
Elementele care lipsesc
în contextul ASC
Nu conţine obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de
monitorizare în contextul schimbărilor climatice
Responsabil de
implementare
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
Ministerul Mediului, Autorităţile publice locale
Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Partenerii de dezvoltare.
10. Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova
25
Date privind aprobarea Hotărîrea Guvernului nr. 453 din 24.03.2008
Obiective Obiectivele Concepţiei sînt:
1. păstrarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi a
construcţiilor hidrotehnice.
2. supravegherea şi controlul asupra siguranţei navigaţiei şi
siguranţei ecologice.
3. crearea şi modernizarea regulilor unice de activitate pe căile
navigabile interne şi controlul respectării acestora.
4. asigurarea cu cadre din domeniul transportului naval
Obiectivele nominalizate derivă din următoarele probleme
principale:
La momentul actual, rîurile Nistru şi Prut sînt navigabile doar
pe anumite sectoare, din cauza nămolirii lor şi neefectuării
lucrărilor de menţinere a adîncimilor garantate pentru
efectuarea în siguranţă a navigaţiei.
Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile
navigabile interne ale Republicii Moldova, nivelul apei în
rîurile Nistru şi Prut nu sînt stabile, ceea ce, la rîndul său,
provoacă situaţii de avarii implicînd mijloace plutitoare.
Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale
Republicii Moldova este într-o stare tehnică defectuoasă, iar
investiţiile în acest sector sînt nesemnificative şi sînt din
partea agenţilor economici de stat.
Abordarea în ea/legătură
cu adaptarea la SC
(ASC)
Concepţia nu prevede obiective, acţiuni referitoare la
ameninţările schimbărilor climatice asupra infrastructurii de
transport naval, însă scoate în evidenţă cîteva neajunsuri legate de
schimbările climatice:
Înnămolirea rîurilor Nistru şi Prut şi neefectuarea lucrărilor de
menţinere a adîncimilor.
Barajele sînt exploatate neadecvat, iar ridicarea sau
micşorarea nivelului apei poate provoca situaţii de avarii.
Elementele care lipsesc
în contextul ASC
Nu prevede obiective, acţiuni, rezultate şi indicatori de
monitorizare în contextul schimbărilor climatice
Responsabil de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,
26
implementare Autorităţile publice locale
Partener la implementare Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Ministerul
Mediului, Ministerul Finanţelor, Partenerii de dezvoltare.
27
2.3. Evaluarea capacităţilor instituţionale
Programul de Dezvoltare Strategică este documentul de bază a Ministerului Transportului
si Infrastructurii Drumurilor, elaborat pentru o perioada de 3 ani, care completeaza sistemul
de planificare strategica la nivelul Autoritatilor Administratiei Publice Centrale, si care
asigura prioritizarea obiectivelor reflectate în documentele de politici, precum şi identifica
lacunele în capacităţi, dar şi instrumente/metode, pe care le utilizeaza autoritatea în vederea
atingerii obiectivelor sale legate de procesul decisional si de planificare la nivel national.
1. Profilul, numărul de unităţi şi rolul subdiviziunilor interioare din cadrul Ministerului
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor se prezintă în felul următor:
Subdiviziunea Unităţi Rol
DAMEP1 5
Coordonarea procesului de elaborare, analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor sectoriale, în scopul corespunderii cu strategiile şi programele naţionale. Coordonarea procesului de gestionare a patrimoniului statului în ramurile subordonate.
Produse DAMEP: Elaborarea de documente de politici, proiecte de buget; gestiunea patrimoniului public.
Direcţia transport
terestru
10 Elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul
transportului auto şi feroviar. Produse Directia transport terestru: Proiecte de acte legislative şi normative; Acte normative departamentale
Direcţia dezvoltarea drumurilor
5 Elaborarea, promovarea, implementarea şi monitorizarea politicii de stat în domeniul reparaţiei şi întreţinerii infrastructurii drumurilor
Produse Direcţia dezvoltarea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;
Direcţia întreţinerea drumurilor
5 Coordonarea procesului de elaborare, implementare şi monitorizare a strategiilor de dezvoltare a domeniului de întreţinere a infrastructurii drumurilor;
1 Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor
28
Produse Direcţia întreţinerea drumurilor: Proiecte de acte legislative şi normative;
Direcţia relaţii internaţionale şi integrarea europeană
5 Coordonarea acţiunilor subdiviziunilor Ministerului în
activitatea internaţională, în vederea realizării strategiilor
ramurale ale ministerului.
Produse Direcţia relaţii internaţionale şi integrarea europeană: Proiecte de acorduri bilaterale, Memorandumuri, protocoale de cooperare;
Direcţia juridică
5 Asigurarea juridică a activităţii Ministerului, efectuarea lucrărilor ce ţin de perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova, reglementarea chestiunilor ce ţin de competenţa Ministerului, precum şi îmbunătăţirea calităţii proiectelor de acte normative.
Produse Directia juridica: Proiecte de documente normative; Rapoarte de monitorizare.
Serviciul resurse umane
2 Contribuirea la realizarea obiectivelor Ministerului prin
promovarea şi implementarea unui management eficient al
resurselor umane Produse Serviciul resurse umane: Gestionarea personalului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor Serviciul transport aerian
Eficientizarea activităţii,elaborarea şi promovarea politicii
statului în domeniul aviaţiei civile
Produse Serviciul transport aerian: Proiecte de acte normative Serviciul transport naval
2
Promovarea politicii de stat şi gestionarea activităţii ramurii în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.
Produse Serviciul transport naval: Proiecte de acte normative Serviciul contabilitate
2 Asigurarea evidenţei contabile a activităţii economico-
financiare Produse Serviciul contabilitate: Bilanţul contabil; Rapoarte Serviciul secretariat
3 Organizarea şi asigurarea activităţilor de secretariat şi a
arhivei. Produse Serviciul secretariat: Evidenţa corespondenţei Serviciul audit intern
2 Realizarea unei activităţi obiective si independente prin oferirea de asigurare şi consultanţă, pentru îmbunătăţirea operaţiunilor
29
Produse Serviciul audit intern: Rapoarte de audit Serviciul investigaţii
2 Coordonarea, efectuarea şi participarea la investigaţiile evenimentelor din transporturi, incidentelor, accidentelor şi deteriorării mijloacelor de transport la sol în companiile transportatoare indiferent de tipul de proprietate.
2. Cadrul instituţional al sectorului transporturi cuprinde si instituţiile cu implicaţii în
domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor:
Agenţia Naţională Transport Auto
Denumirea Unităţi Rol
Agenţia Naţională
Transport Auto
107 Monitorizarea şi asigurarea realizarii prevederilor legislaţiei,
actelor normative naţionale şi actelor internaţionale în
domeniul transportului auto, la care Republica Moldova este
parte.
Produse: Elaborarea de rapoarte de monitorizare; Perfectarea si eliberarea actelor permisive
transportatorilor auto;
Consiliul de Gestionare a Fondului Rutier
Denumirea Unităţi Rol
Consiliul de
Gestionare a
Fondului Rutier
8 Analiza si evaluarea propunerilor privind formarea,
distribuirea si utilizarea mijlocelor financiare ale fondului
rutier; Monitorizarea folosirii banilor fondului rutier.
Produse: Planuri, hotariri/decizii, procese verbale si alte documente pe marginea crearii,
distribuirii si utilizarii mijloacelor financiare ale fondului rutier
Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere
Denumirea Unităţi Rol
Consiliul Naţional
pentru Securitatea
Circulaţiei
Rutiere
21 Promovarea şi dirijarea politicii statului în domeniul
securităţii circulaţiei rutiere
Produse: Planuri, decizii si alte documente privind securitatea circulatiei rutiere
30
Autoritatea Aeronautică Civilă
Denumirea Unităţi Rol
Autoritatea
Aeronautică
Civilă
cca 60 Implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghere a
activităţilor în domeniul aviaţiei civile pentru asigurarea
siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice
Produse: Perfectarea si eliberarea actelor permisive si altor documente in domeniul aviatiei
civile pentru asigurarea siguranţei zborurilor şi securităţii auronautice
Administraţia de Stat a Drumurilor
Denumirea Unităţi Rol
Administraţia de
Stat a Drumurilor
30 Gestionarea, întreţinerea, reparaţia, modernizarea,
dezvoltarea şi exploatarea drumurilor publice.
Produse: Intretinerea drumurilor publice
3. Analiza SWOT, analiza punctelor tari, punctelor slabe, ameninţărilor şi
oportunităţilor activităţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
Drumurilor.
Puncte Tari (S) Puncte Slabe (W)
Existența de capacități interne pentru elaborarea și implementarea politicilor publice, personal competent, responsabil și flexibil la indicaţii,
existenţa posibilităţii de perfecţionare
continuă a cadrelor, experienţă managerială şi atitudine deschisă a conducerii, calităţi de leadeship la nivelul conducerii,
existenţa capacităţilor de planificare pe termen mediu,
retribuire neconformă volumului de lucru efectuat
motivare nesatisfăcătoare a personalului din
cauza sistemului salarial din sectorul bugetar abilități limitate de comunicare interpersonală toleranţă scăzută faţă de opiniile contrare nivel redus de colaborare cu organele din subordine lipsa transparenței informaționale și acces dificil la date deținute de instituțiile din subordine
31
capacitate de intervenţie operativă în situaţii de urgenţă,
plan de acţiuni concret cu termeni reali de
executare,
existența capacităților managerial de
organizare a lucrului in echipa
existența capacităților interne în ceea ce
privește controlul asupra gestiunii
fondurilor publice, existența unui sistem de consolidare și actualizare a informațiilor
Oportunităţi (O) Pericole (T)
atragerea interesului instituțiilor internaționale și a donatorilor la finanțarea obiectivelor strategice din subordinea ministerului, creșterea competențelor și abilităților manageriale, ca urmare a conlucrării cu
instituții și organisme internaționale, eficientizarea colaborării cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale, implementarea de tehnologii și tehnici informaționale și de gestiune moderne, participarea la training-uri la nivel naţional şi internaţional, facilitîndu-se schimbul de experienţă optimizarea proceselor manageriale și crearea unui sistem decizional eficient
fluctuaţia înaltă a cadrelor competente în cazul întârzierii majorării salariilor funcţionarilor publici, schimbarea vectorului geopolitic și interese contradictorii ale actorilor politici
din statele limitrofe în ceea ce privește
cooperarea în domeniul transporturilor,
lipsa, limitarea sau alocarea întărziată a
fondurilor bugetare pentru implementarea
planurilor de activități propuse,
sistarea sau accesul limitat la resursele
donatorilor internaționali ca urmare a
înăspririi crizei economice, nivelul scăzut al credibilităţii investitorilor cu privire la crearea PPP, incertitudinea politică și polarizarea intereselor clasei politice.
4. În urma analizei profilurilor, numărului de unităţi, a rolului Ministerului şi a analizei
SWOT, putem trasa următoarele probleme la nivel instituţional în contextul
schimbărilor climatice asupra sectorului transporturilor si infrastructurii
drumurilor:
32
a) Lipsa de deprinderi si abilitati la nivel institutional si interinstitutional in planificarea si
programarea strategica a sectorului, inclusiv conexiunea cu domeniul adaptarii la
schimbarile climatice
b) Lipsa unui mecanism efectiv de coordonare in cadrul sectorului transporturilor si
infrastructurii drumurilor privind schimbarile climatice
c) Lipsa atributiilor si angajamentelor la nivel institutional cu privire la procesul de
adaptare la schimbarile climatice si gestionare a riscurilor legate de schimbările
climatice cu impact asupra sectorului transportului si infrastructurii drumurilor
d) Insuficienţa capacităţilor instituţionale, în particular, în domeniul evaluării impactului
asupra mediului şi elaborării politicii în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi
schimbărilor climatice
e) Nivel scăzut de informare in domeniul adaptare la schimbarile climatice si eventuale
riscuri
f) Mecanism greoi de colectare, gestionare şi diseminare a datelor deţinute de Ministerul
Transportului si Infrastructurii Drumurilor
5. Soluţii instituţionale:
a) Directiile si subdiviziunile interioare ale Ministerului să fie instruite in domeniul
planificare si programare strategica, inclusiv coordonarea procesului de adaptare la
schimbarile climatice
b) Elaborarea unui mecanism de coordonare întra-instituţională (între subdiviziunile
interioare din cadrul Ministerului) şi inter-instituţională (cu subdiviziunile de profil din
celelalte autorităţi) în domeniul promovării de politici în contextul schimbărilor
climatice
c) Includerea modulelor în domeniul gestionarii riscurilor schimbărilor climatice in
cadrul procesului de dezvoltare a capacitatilor si instruirilor funstionarilor publici
desfasurate de catre Academia de Administrare Publică
d) Revizuirea si consolidarea politicii sectorului de transport aerian in legatura cu
gestionarea riscurilor schimbarilor climatice
e) Asigurarea optimizarii retelelor de transport urban si interurban, optimizarea traficului
de marfuri si pasageri, inclusiv prin deviewrea traficului din zonele dens populate
(construtia drumurilor de centura in jurul oraselor)
f) Plafonarea (diminuarea) vechimii de import si exploatare a autovehiculelor
g) Perfectionarea mecanismului de testare tehnica obligatorie a tuturor autovehiculelor si
remorcelor acestora (sistem cuprinzator de testare tehnica la nivel de tara)
h) Excluderea dublarilor intre institutiile subordonate Ministerului de Interne si agentii
economici referitor la testarea tehnica a autovehiculelor (revizia tehnica).
33
i) Elaborarea Metodologiei de colectare, procesare, actualizare, gestionare şi diseminare
a datelor pertinente schimbărilor climatice cu referire la sectorul transporturi si
infrastructura de drumuri
j) Organizarea şi promovarea campaniilor de informare privind pericolele
schimbărilor climatice.
34
Bariere şi provocări pentru implementare
Barierele pentru implementare se prezintă în felul următor:
1. Nu există o legătură clară şi coerentă între documentele de politici naţionale (SND
Moldova 2020, Planul de activitate a Guvernului 2013-2014) şi documentele de politici
sectoriale (Strategia naţională de transport şi logistică).
2. Nu există un sistem (mecanism) instituţional (inter-instituţional) de colectare,
procesare, monitorizare, raportare a datelor referitoare la schimbările climatice, măsurile
de adaptare (atenuare) şi din acest considerent lipsesc şi capacităţile necesare.
3. Nu există o platformă instituţional-funcţională de comunicare, dezbatere, cercetare
a impacturilor schimbărilor climatice asupra dezvoltării social-economice a ţării.
4. Nu există reguli, proceduri, tehnologii, resurse etc. pentru gestionarea şi integrarea
adaptării la schimbarea climei în politicile de dezvoltare sectorială, instituţională,
regională şi locală.
5. Cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi priceperi în domeniul schimbărilor climatice şi
a măsurilor de adaptare sînt rudimentare, iar uneori acestea lipsesc în totalitate.
6. Nu există un cadrul de cooperare inter-instituţională şi internaţională durabil
pentru aprofundarea transferului tehnologic în vederea atenuării fenomenului schimbărilor
climatice prin introducerea tehnologiilor prietenoase sectorului transporturilor şi reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră.
7. Fondurile de atragere şi gestionare a resurselor financiare de pe lîngă autorităţile
publice centrale (Fondul Rutier, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul pentru Eficienţă
Energetică) nu canalizează practic nimic din aceste resurse către ASC.
8. 74% din reţeaua rutieră prioritară de drumuri naţionale este în stare rea sau foarte
rea şi se deteriorează din cauza insuficienţei de finanţare (65% din transportul rutier de
marfă şi 85% din transportul rutier de pasageri se efectuează pe reţeaua prioritară de
drumuri naţionale)
9. Nerespectarea condiţiilor de licenţiere, dar şi a normelor de efectuare a serviciilor
de transport rutier este foarte frecventă
10. Restricţii legale si instituţionale în activitatea de întreţinere a drumurilor şi
prestarea serviciilor de transport
11. Nu există liberalizarea operaţiunilor internaţionale de transport de marfă
12. Standardele de siguranţă nu corespund celor europene
13. Piaţa transportului naţional şi internaţional de pasageri liberalizată insuficient
14. Necesitatea atragerii capitalului privat pentru dezvoltarea sectorului
35
3. REACŢII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE
3.1 Puncte de pornire
Consolidarea si definitivarea cadrului legal si instituţional în domeniul schimbărilor climatice
si corelarea cu sectoarele de impact major, în conformitate cu angajamentele Republicii
Moldova, este relevant, iar acest fapt este mentionat inclusiv în Programul de activitate a
Guvernului Republicii Moldova pe anii 2013-2014.
Acest proces poate fi infaptuit dacă există un cadru coerent si consecvent:
La nivel de politici
La nivel instituţional, juridic si de reglementare,
La nivel de cooperare internationala si imbunatatirea mediului investitional
Astfel, (1) fortificarea politicilor sectoriale privind reabilitarea infrastructurii transporturilor si
drumurilor, (2) revizuirea si imbunatatirea cadrului institutional, juridic si de reglementare a
sectorului, (3) intensificarea cooperari internationale si de atragere a mediului investitional
reprezinta punctele de pornire spre un mediu adecvat de adaptare la schimbarile climatice.
La fel, crearea unei entităţi cu împuterniciri în domeniul planificării şi gestionării măsurilor
privind schimbarea climei si corelarea obiectivelor cu sectoarele, asupra carora au impact, este
un pas prim şi important, in acest sens. Denumirea entităţii ar fi Agenţia Naţională pentru
Schimbări Climatice, cu funcţii inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru, iar
activitatea Agenţiei şi finanţarea măsurilor schimbărilor climatice să fie efectută din contul
Fondului Naţional pentru Schimbările Climatice, care la fel urmează a fi înfiinţat.
36
3.2 Măsuri recomandate pentru adaptări climatice
Introducerea unui sistem de monitorizare a vehiculelor poluante, restricţionarea
circulaţiei acestor vehicule pe drumurile publice.
Revederea sistemului de testare tehnică a autovehiculelor prin sporirea frecvenţei
de testare tehnică a vehiculelor poluante.
Inventarierea „cimitirelor” de vehicule ieşite din uz, a părţilor componente acestor
vehicule, a anvelopelor, a recipienţilor uleiurilor tehnice, etc. Elaborarea unui
sistem de supraveghere şi monitorizarea a acestor cimitire. Elaborarea unui
document de politici „Rabla 2014-2018” în vederea distrugerii autormobilelor
uzate şi radierii lor din Registrul de stat.
Introducerea sistemului de licenţiere a activităţilor de reparaţie şi reabilitare a
vehiculelor şi remorcilor acestora.
Canalizarea resurselor financiare din Fondul rutier către realizarea măsurilor de
adaptare la schimbările climatice (cercetarea riscurilor, evaluarea impacturilor,
consolidarea capacităţilor, planificarea etc.).
Crearea Agenţiei Naţionale pentru Schimbările Climatice. Agenţie cu funcţii
inter-instituţionale, subordonată Primului-ministru. O parte din banii Fondului
Rutier să fie canalizate spre finanţarea Agenţiei nominalizate.
Efectuarea de cercetări privind înlocuirea construirii drumurilor cu beton asfaltic
cu tehnologii rezistente la influenţa apei şi valurilor de căldură. Ulterior, înlocuirea
în întregime a betonului asfaltic sau acoperirea betonului asfaltic cu un strat de
protecţie anti-acvatică şi anti-temperaturi ridicate.
Modernizare a sistemului de scurgere pentru drumuri.
Revederea şi amendarea documentelor de politici sectoriale în vederea introducerii
componentei privind „riscurile la schimbările climatice”.
Elaborarea documentelor de politici (strategii, planuri, programe) privind
adaptarea la schimbările climatice a sectoarelor cu un grad sporit de vulnerabilitate
la impacturi.
Efectuarea unei analize şi evaluări minuţioase a actelor legislative şi normative în
vederea identificării obstacolelor/barierelor de adaptare la schimbările climatice la
nivel naţional, sectorial, instituţional, local. Amendarea corespunzătoare a cadrului
legislativ.
37
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Pentru reducerea impactului transporturilor asupra schimbărilor climatice se impune, în
special, o bună gestionare a sectorului transportului şi utilizarea resurselor tehnologice
existente, iar adaptarea la schimbarea climei necesită o strînsă coordonare intersectorială la
nivel national, precum şi un mediu instituţional şi legislativ încurajator.
Îmbunătăţirea gestionării sectorului transportului, in particular, privind riscurile schimbărilor
climatice, precum şi consolidarea cadrului instituţional, care să asigure implementarea
eficientă a măsurilor de adaptare la schimbarea climei la nivel naţional, sectorial şi local,
asociate cu dezvoltarea rezistenţei climatice prin reducerea riscurilor şi facilitarea adaptării la
schimbarea climei în sectoarele prioritar-vulnerabile sînt seturile de acţiuni, ce urmează a fi
îndeplinite.
Intervenţia Guvernului în acest proces este necesară şi importantă, întrucît:
1. La nivel naţional urmează să se creeze o structură instituţională puternică şi un mediu
care ar permite facilitarea adaptării la schimbarea climei în toate sectoarele şi la toate
nivelurile de implementare.
2. Este esenţială realizarea unei campanii de informare şi sensibilizare privind potenţialul
şi riscurile existente şi ameninţările asociate cu schimbarea climei şi acţiunile necesare
de prevenire
3. Un cadru puternic de adaptare la nivel naţional, însoţit de politici şi planuri de sector
reziliente la schimbarea climei, va ajuta la stimularea şi susţinerea adaptării la nivel
local, asigurîndu-se că inovaţiile din partea altor actori pentru reacţia la schimbarea
climei nu se vor ciocni cu bariere instituţionale sau de reglementare.
4. O finanţare solidă şi perpetuă ar asigura implementarea măsurilor de adaptare la
schimbările climatice.
Recomandări privind dezvoltarea si consolidarea domeniului transporturilor:
1. Dezvoltarea continua a capacitatii de management a sistemului de intretinere a
drumurilor publice, inclusiv prin corelarea la obiectivele de adaptare la schimbarile
climatice
2. Realizarea angajamentelor existente in sector in conformitate cu conventiile
internationale, la care Moldova este parte
3. Transpunerea si implementarea actelor normative ale UE conform planului aprobat de
armonizare a legislatiei si acordului de asociere, in particular pe domeniile vizate
4. Monitorizarea implementarii prevederilor si planurilor de actiuni a strategiilor
sectorului, inclusiv Strategia de siguranta rutiera
5. Elaborarea si implementarea normelor tehnice si standardelor ajustate la cerintele
internationale
38
6. Descentralizarea administrarii drumurilor locale
7. Eficientizarea planificarii lucrarilor de reparatie a drumurilor
39
Bibliografie
Denumirea Nr. şi data emiterii Statut Programul de activitate a Guvernului pentru anii 2011-2014 HG nr 179 din 23.03.2011 în vigoare Regulamentul, structura si efectivul-limita a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii Drumurilor HG nr 695 din 18.11.2009
în vigoare, fără amendamente
Strategia de Transport si Logistica pe anii 2013-2022 HG nr 155 din 13.02.2003
în vigoare, fără amendamente
Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera
HG nr 1214 din 27.12.2010
în vigoare, fără amendamente
Regulamentul privind organizarea si functionarea Autoritatii Aeronautice Civile HG nr 294 din 11.05.2012
în vigoare, cu amendamente
Regulamentul Administratiei de Stat a Drumurilor HG nr 678 din 19.07.2001
în vigoare, fără amendamente
Regulamentul Agentiei Nationale Transport Auto HG nr 539 din 23.04.2008
în vigoare, fără amendamente
Regulamentul Consiliului National pentru Securitatea Circulatiei Rutiere HG nr 155 din 13.02.2003
în vigoare, cu amendamente
Regulamentul cu privire la constituirea si utilizarea fondului rutier HG nr 893 din 26.06.1996
în vigoare, cu amendamente
40
Anexa 1: Cartografierea părţilor interesate
Prima linie
SA Drumuri
Întreprinderile de Stat
Autorităţile publice locale (primării, consilii
raionale)
Output-urile cheie
Impact / rezultate
Societatea civilă
ONG urile de profil
UNDP
Experţii internaţionali şi naţionali
Agentii centrale
Agentia Nationala Transport Auto
Administratia de Stat a drumurilor
Politic
Comisia Parlamentară Mediu şi Schimbări
Climatice
Comisia Parlamentară Buget şi Finanţe
De bază
Guvernul RM
Ministerul Transporturilor RM
Autoritatea Aeronautica Civila
Administratia de Stat a drumurilor
Agentii de verificări si bilanturi
Reţeaua Naţională de Observare şi
Control de Laborator Organizatii pozitionate în exterior
Ministerul Econimiei RM
Ministerul Dezvoltării Regionale RM
Consilulo naţional al fondului rutier
Consiliul national pentru securitatea circulatiei rutiere
Consiliul naţional de dezvoltare regională
Organizatii care contribuie
Ministerul Economiei RM
Administratia de Stat a drumurilor
Întreprinderile de Stat