Puz Cornea Final

Plan Urbanistic Zonal Parc EolianCORNEA,DOMANEA,CORNEREVA,MEHADIA,

jud. Cara-Severin

P.U.Z.

PARC EOLIAN

Teritoriul administrativ al loc. Cornea, Domanea, Cornereva, Mehadia

Beneficiar:

S.C. WIND FARM PROMOTER S.R.L.

decembrie 2012.


jud. Cara-Severin

VOLUMUL 1

Cuprins:Cap.1. INTRODUCERECap.2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. Evoluia zonei2.2. ncadrarea n teritoriu2.3. Elemente ale cadrului natural2.4. Circulaia2.5. Ocuparea terenului2.6. Echiparea edilitar2.7. Probleme de mediu2.8. Opiuni ale populaiei

Cap.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare3.2. Prevederi P.U.G.3.3.Valorificarea cadrului natural3.4. Modernizarea circulaiei3.5.Zonificare funcional reglementri - bilan teritorial - indici urbanistici3.6. Dezvoltarea echiprii edilitare3.7. Protecia mediului zona verde3.8. Obiective de utilitate public

Cap.4.CONCLUZII I MSURI N CONTINUARECap.5. Anexe


jud. Cara-Severin

VOLUMUL 2,

Reglementari

a) domeniul de aplicare al acestui regulament se refer la terenul n suprafa total studiat este de 1312,99 ha, din care, suprafaa reglementat este de 50.54 ha pe care sunt identificate amplasamentele turbinelor eoliene, dup cum urmeaz:

b) Nr. crt. Turbina x (N) y (E)1 01WTG01 403571.21 294008.112 01WTG02 403146.47 293888.833 01WTG03 402950.52 293559.584 01WTG04 402612.61 293466.655 01WTG05 402091.37 293777.256 01WTG06 401772.73 293639.207 01WTG07 401450.64 293510.018 01WTG08 401027.13 293889.579 01WTG09 400312.75 294116.44

10 01WTG10 400028.57 294554.0111 01WTG11 399954.10 293997.4512 01WTG12 399609.11 293784.9913 01WTG13 399353.54 293586.9914 01WTG14 399060.09 292962.4415 01WTG15 398984.45 293476.4916 01WTG16 398499.64 293477.4217 01WTG17 398013.48 293445.2318 01WTG18 397655.18 293339.2719 01WTG19 397176.74 293252.3920 01WTG20 396814.15 293152.2321 01WTG21 396398.37 293114.5322 01WTG22 396097.49 293181.5323 01WTG23 395763.93 293244.2424 01WTG24 395650.74 292217.0125 01WTG25 395294.68 292106.1626 01WTG26 395146.44 291389.1227 01WTG27 394947.91 291989.77


jud. Cara-Severin

28 01WTG28 394828.14 291163.9029 01WTG29 394720.41 291791.1630 01WTG30 394470.86 292378.7031 01WTG31 394355.96 291687.9132 01WTG32 393866.06 292053.1833 01WTG33 394041.09 291493.9834 01WTG34 393798.25 291301.6235 01WTG35 393574.64 291085.1936 01WTG36 393373.40 290861.8537 01WTG37 393145.20 290657.2038 01WTG38 392716.02 290606.8239 02WTG01 394737.08 297557.8340 02WTG02 394532.22 298052.4341 02WTG03 394447.55 297579.5042 02WTG04 394303.90 298293.4743 02WTG05 394217.45 297856.5144 02WTG06 394163.39 297493.2645 02WTG07 393879.23 297407.0346 02WTG08 393972.83 297700.1347 02WTG09 393922.56 297986.0848 02WTG10 394017.95 298243.2149 02WTG11 394034.26 298640.6350 02WTG12 394055.92 298930.1551 02WTG13 393967.55 299195.4252 02WTG14 393852.31 299427.6153 02WTG15 393431.76 298430.4154 02WTG16 393264.43 298169.7055 02WTG17 392440.10 295893.2656 02WTG18 392268.60 299137.3357 02WTG19 391957.33 299078.26

c) Reguli de baz privind modul de ocupare a terenului;

d) Reguli de amplasare i conformare a construciilor (drumuri)


jud. Cara-Severin

Volumul 1

MEMORIU DE PREZENTARE

- PLAN URBANISTIC ZONAL

PARC EOLIAN CORNEA, DOMANEA, CORNEREVA, MEHADIA

Cap.1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoatere a documentaiei

Denumirea proiectului:

PLAN URBANISTIC ZONALAMPLASARE PARC EOLIAN CORNEA,DOMANEA,CORNEREVA,MEHADIA; JUD. CARAS-SEVERIN

Beneficiar:S.C. WIND FARM PROMOTER S.R.L.Sediu: BUCURETI, sector 1 str. Golovia nr.53 cam.3

Amplasament lucrare:

EXTRAVILAN CORNEA, DOMANEA,CORNEREVA, MEHADIA, JUD.CARAS-SEVERIN

Proiectant de specialitate: B.I.A. C.MATEI ORAVIA,Cara-Severin

Nr. proiect: 567-39/2012Data elaborrii: decembrie 2012


jud. Cara-Severin

Obiectul P.U.Z.

Solicitri ale temei program.

Documentaia a fost elaborat avnd la baz tema de proiectare elaborat de beneficiar, care a identificat i a concesionat terenuri, n teritoriul administrativ al loc. Cornea, Domanea, Cornereva i Mehadia, cu scopul declarat de a realiza aici un parc eolian cu staie de transformare i racordare la sistemul energetic naional , aciune justificat de studiul de fezabilitate efectuat, ce are la baz studiul potenialului de energie eolian, relevant pentru acest studiu fiind msurtorile i analiza datelor privind viteza medie i direcia predominant a vntului.

Potenialul eolian studiat al zonei, prin datele furnizate a condus la concluzia c aici exist condiii corespunztoare pentru realizarea preconizatului parc eolian.

Investiia avut n vedere este menit s realizeze energie electric printr-o metod complet nepoluant, curat, metod care printr-o eficien energetic corespunztoare, dezvoltat la scar mare, poate conduce la o reducere a preului de livrare a kw/or.

Implementarea unei asemenea centrale electrice eoliene n zon, prin exploatarea potenialului eolian existent n teritoriu, se constituie ca o experien pozitiv pe calea producerii energiilor regenerabile n vestul Romniei, contribuind la protecia mediului, prin inexistena emisiilor poluante, raportat la modalitile clasice deja de producere a energiei electrice.

Prevederi ale programului de dezvoltare a zonei studiate:

n P.A.T.J. CARA-SEVERIN, vedem c judeul cu suprafaa total de 851.974 ha, din punct de vedere geografic este un jude montan; arealul n care se situeaz prezentul parc eolian este amplasat n zona de munte.

Acest P.U.Z., poate s reprezinte o baz de fundamentare pentru o faz urmtoare a P.A.T.J.-ului,(valabil 2004-2014) aciune ce se desfoar ciclic, cu o periodicitate ce va fi determinat i de condiiile specifice de dezvoltare a judeului n ansamblu, de rezolvare a problemelor de circulaie n zona respectiv, de posibilele completri cu funciuni sociale conexe, funcie de necesitile posibil s apar odat cu implementarea si funcionarea obiectivului.

1.2. Surse de documentare


jud. Cara-Severin

- P.A.T.J. CARA-SEVERIN- P.U.G. CORNEA, DOMANEA,CORNEREVA i MEHADIA.- Ridicarea topografic a terenului studiat- Identificarea tipului de proprietate pe amplasament i n zona limitrof

Lista studiilor de fundamentare ntocmite:- Studiu geotehnic- Studiu de solutii privind racordarea la Sistemul Energetic National

Date statistice:- Nu este cazul fiind vorba de o zon n extravilan, nelocuit nici mcar cu caracter temporar sau periodic.

Proiecte de investiii solicitat a fi implementate n zon- Pentru moment nu sunt alte solicitri pentru implementarea de noi funciuni n afara exploatrilor agricole- punat.

1.3. Cadrul legal.

- Legea nr. 50/1991, privind Autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor, cu modificrile i completrile ulterioare;- Legea 18/1991, a Fondului funciar, cu completrile i modificrile ulterioare;- Legea nr.215/2001 privind Administraia public local, republicat n 2007.- Legea nr. 10/1995, privind calitatea n construcii- Legea nr.7/1996 a Cadastrului i publicitii imobiliare, cu completrile i modificrile ulterioare;- H.G.R. nr.525/1996, regulamentul General de Urbanism, Legile privind aprobarea seciunilor Planului de Amenajare a Teritoriului Naional;- O.M.S. 536/1997, Norme de igien i recomandri privind modul de via al populaiei- Legea nr. 82/1998, privind regimul juridic al drumurilor;- Legea nr.213/1998, a proprietii publice i regimul juridic al acesteia;- Legea nr,5/2000, Ghidul metodologic de elaborare a P.U.Z., cuprinznd coninutul cadru al acestuia;- Legea nr.350/2001, cu referire la Amenajarea teritoriului i Urbanismul, completat i modificat n 2006;- H.G. 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu, pentru planuri i programe;- Legea nr. 930/2005, privind Razele de protecie sanitar;


jud. Cara-Severin

- O.U.G. 1985/2006, privind Protecia mediului, aprobat i completat prin legea 365/2006.

Cap.2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII.2.1. Evoluia zonei.

Date privind evoluia zonei.Prezenta documentaie vine s stabileasc condiiile optime n care

se poate interveni pe amplasamentul avut n vedere un teren avnd categoria de folosin -pune, circumscris teritoriului administrativ al loc. Cornea, Domanea, Cornereva i Mehadia.

Analiznd potenialul de dezvoltare, coroborat cu specificul zonei prezentm:

avantajele:- Situarea parcului in vecintatea localitilor Cornea, Domanea, Cornereva i Mehadia, d posibilitatea prin existena drumurilor de toate categoriile, accesului facil pe viitoarele amplasamente ale turbinelor eoliene, pentru urmrirea comportrii n timp, ntreinere i posibile intervenii necesare;- amplasamentele propuse sunt libere de orice sarcini, - legtur facil i cu alte zone dat fiind vecintatea Drumului Judeean 608 , cu legtur n E70, arter important de circulaie n zon,- tipul de proprietate asupra terenului Administraia local din loc. Cornea, Domanea, Cornereva i proprietate privat asupra terenului din teritoriul administrativ al loc.Mehadia.,

dezavantaje:Reeaua de drumuri de acces pe amplasament dup ieirea din DJ608,

relativ precar din cauza strii prezente a drumurilor de cmp, nentreinute corespunztor, dar asupra crora se va interveni prin proiectul de fa

Concluziile anterior prezentate au rezultat n urma analizei a trei variante posibile, pe care le prezentm n continuare:

1. Alternativa zero situatia actuala


jud. Cara-Severin

Avantaje: Nu se pot formula avantaje in legatura cu cadrul natural sau

economicosocial al zonei, in situatia actuala, fara implementarea PUZ Amplasare Parc eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin.

Dezavantaje: Terenul ramane alterat, cu fenomene de eroziune datorate

siroirii, de-a lungul drumurilor si rapelor naturale; Comunitatea pierde o sursa de venit constanta; Comunitatea nu va beneficia de lucrarile de refacere si

modernizare a infrastructurii rutiere; Proliferarea unor sisteme energetice consumatoare de resurse

naturale epuizabile (carbune, gaz metan, petrol); Activitatea predominanta in comunele vizate de realizarea

planului, care ocupa forta de munca locala, ramane in special cea agricola, care in conditiile solului natural nu conduce la rezultate semnificative.

2. Alternativa 1 - de realizare a celor doua parcuri eoliene, avizate anterior, Centrala Electrica Eoliana si utilitati Cornereva si a Parcului eolian Cornea, situate pe teritoriul administrativ al localitatilor Cornea, Corereva, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin

Suprafata de teren studiata in vederea realizarii investitiei propuse, prin prezentul PUZ, a fost reglementata anterior prin:

Aviz de mediu nr. 6 din 05.10.2011 pentru PUZ Parc eolian Cornea, extravilan Cornea, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin (anexat);

Aviz de mediu nr. 7 din 14.10.2011, Revizuit in data de 18.11.2011 pentru PUZ Centrale electrice eoliene si utilitati (drum, acces, retele electrice, statie de transformare), comuna Cornereva, judetul Caras Severin (anexat).

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Parc eolian Cornea, extravilan Cornea, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin vizau realizarea urmatoarelor aspecte:


jud. Cara-Severin

Realizarea unei centrale electrice eoliene care sa cuprinda un numar de 98 grupuri generatoare eoliene, cu o putere instalata de 196 MW (2 MW fiecare);

Realizarea cailor de acces la turbinele eoliene; Realizarea platformelor din jurul turbinelor eoliene; Trasee de cabluri subterane; Total suprafata de teren ocupata: 30, 33 ha.


jud. Cara-Severin

Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Centrale electrice eoliene si utilitati (drum de acces, retele electrice, statie de transformare), comuna Cornereva, judetul Caras Severin, situat pe un amplasament, apartinand teritoriului


jud. Cara-Severin

administrativ al comunei Cornereva, beneficiar SC WIND ENERGY POWER DRIFT SRL urmareau:

Amenajarea teritoriului analizat si construirea unui parc eolian, prin implementarea a 23 de turbine eoliene de 2 MW fiecare, pe un amplasament apartinand teritoriului administrativ al comunei Cornereva, judetul Caras Severin;

Suprafata totala teren ocupata: 294, 28 ha.

Avantajele realizarii celor doua parcuri eoliene:Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene prezinta urmatoarele avantaje, in comparatie cu alte tehnologii:

Eliminarea oricaror emisii de poluanti in atmosfera, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au asociate emisii importante de poluanti atmosferice;

Producerea de energie electrica fara emisii de gaze cu efect de sera, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care sunt surse majore de gaze cu efect de sera;


jud. Cara-Severin

Contribuie la conservarea resurselor naturale (carbuni, gaze naturale, titei, paduri, apa), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

Riscurile pentru sanatatea publica si pentru cea a operatorilor sunt cu mult mai mici, atat ca arie de influenta, cat si ca intensitate, decat cele asociate tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleara;

Producerea energiei electrice se realizeaza fara generarea de deseuri, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea carbunelui si a biomasei si pe energia nucleara care sunt generatoare continue de deseuri (periculoase in cazul centralelor nucleare);

Impactul asupra biodiversitatii este limitat, spre deosebire de impactul asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme semnificative atat ca extindere, cat si ca intensitate si persistenta.

Principalul avantaj, in ceea ce priveste edificarea celor doua parcuri eoliene consta in faptul ca se va mari cantitatea de energie electrica obtinuta din energia eoliana, insa aceasta implica si urmatoarele dezavantaje:

Prin implementarea celor doua PUZ - uri, rezulta un nr. de 23 + 98 = 121 de turbine, cu o putere instalata de 242 MW. Astfel se cumuleaza impactul asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii din zona analizata, crescand, in acelasi timp si gradul de antropizare. Luand in considerare faptul ca evaluarea impactului cumulativ se realizeaza numai in acele zone unde exista un potential efect cumulativ al unui obiectiv din PUZ, care adaugat la alte obiective ale celuilalt PUZ, pot aduce un efect cumulativ semnificativ asupra mediului, impacturile potentiale cumulative ale PUZ urilor propuse, pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

o Impactul vizual si asupra peisajului prin realizarea celor doua investitii apar modificari semnificative in caracterul peisajului. De exemplu, in perioada de executie ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de aspectul santierului (muncitori, utilaje, mijloace de transport), de asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a lucrarilor;


jud. Cara-Severin

o Impactul datorat zgomotului - in perioada de exploatare a parcurilor eoliene, se poate estima o crestere semnificativa a nivelului de zgomot care conduce la deranjarea speciilor sensibile la zgomot.

o Impactul asupra speciilor/ habitatelor care se pot intalni in zona de interes a celor doua planuri.

o Impact cumulat asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol, biodiveristate.

o Prin implementarea celor doua PUZ uri, suprafata totala de teren ocupata este de 324, 61 ha.

3. Alternativa 2 de realizare a Parcului eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, propus prin prezentul PUZ, care este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, judetul Caras - Severin

Realizarea Parcului eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, alcatuit din 57 de turbine G902MW cu o putere instalata de 114 MW, prezinta urmatoarele avantaje si dezavantaje.

Avantaje: Se creaza o activitate specifica de construire turbine eoliene si

furnizarea energiei electrice, care va ocupa forta de munca locala;

Se intervine in mod favorabil asupra retelei de drum existente, cu rigole pluviale, care vor scadea efectul de eroziune a solului;

Exploatarea energiei eoliene, sursa inepuizabila si nepoluanta, poate duce la sporirea venitului bugetului comunelor Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, judetul Caras - Severin;

Parcul eolian se racordeaza la Sistemul Energetic National, aducand un surplus de energie.

Dezavantaje:

Dezavantajul acestei alternative consta in faptul ca PUZ - Amplasare Parc eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, judetul CarasSeverin se suprapune/ apropie in doua puncte fata de ariile naturale identificate in zona analizata:


jud. Cara-Severin

in zona de nord parcul se apropie la o distanta de cca. 863,86 m fata de limita sudica a ROSCI0126 Muntii Tarcu aceasta arie a fost declarata pentru protectia si conservarea in special a habitatelor de interes comunitar, precum si a numeroase specii de flora si fauna. Implementarea obiectivelor planului nu prevede lucrari de constructie sau de alta natura care sa afecteze structura si integritatea acestei arii; nu vor fi depasite limitele ariei. Mai mult decat atat, zona de invecinare cu parcul eolian este reprezentata prin terenuri acoperite cu habitate cu vegetatie de pajiste sau pajiste impadurita, intretinute in regim de pasune sau faneata, deci expuse factorului antropic, ceea ce face ca probabilitatea prezentei unor specii de mamifere mari, care sa migreze din zonele centrale ale sitului spre periferie, sa fie mult redusa. Cu toate acestea, aplicarea masurilor recomandate de reducere a impactului va contribui la reducerea/ eliminarea pe cat posibil a impactului potential generat prin construirea si, apoi, functionarea unui parc eolian;

in zona de sud-est planul propus se suprapune prin patru turbine eoliene si se invecineaza prin alte patru turbine eoliene cu ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei si Parcul National Domogled-Valea Cernei. Desemnarea Parcului National Domogled Valea Cernei si a ROSCI0069, s-a realizat pentru protejarea si conservarea in principal a elementelor de vegetatie, dar si a celor de fauna (altele decat pasarile). Amplasarea turbinelor eoliene la distante variabile fata de limita ariilor nu vine sa afecteze structura si integritatea acestora sau a elementelor conservate aici. Amplasarea elementelor parcului intr-o zona de platou, predominant acoperita cu vegetatie de pajiste aflata in regim de pasune, existenta in vecinatatea unor zone locuite, iar apoi a unei borduri formata din extinse suprafete acoperite cu vegetatie forestiera, diminueaza cu mult posibilitatea ca elemente de fauna, precum mamiferele mari sa apara in amplasament in perioada de executie. Aplicarea masurilor recomandate va contribui la reducerea impactului potential generat. In ceea ce priveste aria de protectie avifaunistica, consideram faptul ca, raportat la intreaga suprafata a ariei, zonele afectate sunt extrem de mici. Vor fi prevazute toate masurile necesare pentru a reduce impactul potential generat (asa cum au fost si


jud. Cara-Severin

recomandate). Distanta dintre turbine, precum si amplasarea acestora grupat, la care se adauga recomandari precum balizarea luminoasa pe timp de zi si noapte si vopsirea varfurilor palelor in culoare contrastanta,vor contribui, de asemenea, la reducerea impactului potential generat asupra speciilor de pasari care ar tranzita zona in cautare de hrana sau teritorii de reproducere/ cuibarire sau in perioada de migratie (zona analizata se afla amplasata in apropierea unui culoar de migratie a pasarilor culoarul panono-bulgar (Catuneanu et al. 1978)).

Alegerea alternativei 2 de realizare a Parcului eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, jud. Caras Severin

In ceea ce priveste alegerea alternativei s-a optat pentru alternativa 2 si anume aceea ce realizare a Parcului eolian Cornea, Cornereva, Domasnea, Mehadia, Judetul Caras Severin, propus prin prezentul PUZ, datorita urmatoarelor avantaje:

Prin reducerea numarului de turbine eoliene, de la 121, cate erau propuse prin realizarea celor doua proiecte, la 57, propuse a fi executate prin noul proiect, se reduce in primul rand suprafata de teren ocupata, iar posibilitatea aparitiei impactului asupra factorilor de mediu scade in mod semnificativ fata de varianta realizarii celor doua proiecte initiale.

Implementarea unui singur PUZ, va conduce la diminuarea unui posibil impact asupra florei si faunei locale, datorita faptului ca prin realizarea ansamblului eolian propus nu vor exista efecte negative asupra integritatii SPA si SCI sau asupra actualei stari de conservare a habitatelor si speciilor pentru care s-au desemnat aceste situri Natura 2000.

Atat pentru PUZ Centrale electrice eoliane si utilitati (drum acces, retele electrice, statie de transformare), comuna Cornereva, cat si pentru PUZ Parc eolian Cornea, extravilan Cornea, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin, au fost emise Avize de mediu (Avizul de Mediu nr. 6 din data de 05.10.2011 eliberat de Agentia Pentru Protectia Mediului Timisoara Regiunea Vest pentru PUZ Parc eolian Cornea, extravilan Cornea, Domasnea, Mehadia, judetul Caras Severin si Avizul de Mediu nr. 07 din 14.10.2011, revizuit in data de 18.11.2011, S.C. Wind Energy Power Drift S.R.L. de Agentia


jud. Cara-Severin

Pentru Protectia Mediului Caras Severin pentru PUZ Centrale electrice eoliane si utilitati - drum acces, retele electrice, statie de transformare, comuna Cornereva, judetul Caras - Severin), astfel incat terenul destinat pentru realizarea investitiilor analizate este reglementat din punct de vedere al protectiei mediului. De altfel, prin noul plan propus, se reduce atat suprafata de teren, cat si numarul de turbine eoliene, diminuandu-se astfel, potentialul impact asupra factorilor de mediu, generat de realizarea obiectivelor specifice PUZ - urilor initiale.

2.2.ncadrare n localitate.

Perimetrul parcului eolian este dezvoltat pandant localitilor Cornea, Domanea, Cornereva i Mehadia, respectnd zona de siguran pentru sntatea populaiei.

2.3. Elemente de cadru natural.

1.2.Reglementari tehnice

Definirea conditiilor de fundare urmreste corelarea caracteristicilor terenului de fundare cu valorile parametrilor geotehnici, estimate in domeniul de siguranta privind executia constructiei.

Reglementari tehnice consultate : -STAS 1424/3-87 ;-STAS 1243-88 ;-STAS 3300/1 si 3300/2-85 ;-STAS 6054-77 ;-NP 074/2002 ;-NE 012-99 ;-Normativ P100-1/2006-hazard seismic ;-CP 012/1-2007 ;-NP 112-2004-proiectarea structurilor cu fundare directa.

2.DATE GENERALE


jud. Cara-Severin

2.1.Geomorfologia

Zona de amplasament este situata geografic in sud-vestul rii, in partea de sud-est a judetului Caras-Severin, in zona marginal estica a depresiunii Domasnea-Mehadia din culoarul tectonic depresionar Timis- Cerna. Aceasta unitate de relief este situata in bazinul superior al vailor Mehadica si Bela Reca, la contactul a doua mari unitati de relief, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali si constituie o zona depresionara intramontana tipica, inconjurata fiind de inaltimile Muntiilor Almaj, Semenic si Cernei.

Depresiunea Domasnea-Mehadia se individualizeaza net in raport cu unitatile limitrofe montane prin intreaga ei configuratie si prin ansamblul caracterelor fizico -geografice. Delimitarea acestei depresiuni vine de la cele doua localitati extreme: Domasnea in nord si Mehadia in sud.

Distributia pe verticala a reliefului dinspre centrul depresiunii spre rama montana impune o desfasurare altitudinala a proceselor fizico-geografice, observandu-se si o etajare a principalelor componente naturale (clima, ape, soluri, vegetatie, fauna), inclusiv un anumit mod de valorificare a terenurilor.

Limitele sunt destul de clare, ele corespund cu o denivelare morfologica. In mare parte, aceasta este data de contactul tectonic intre depozitele miopliocene ale bazinului cu cristalinul getic si danubian al regiunii limitrofe. Exista, insa, si situatii cand nu se poate lua strict numai acest contact, in acest caz apelandu-se la aspectul morfologic.

Cea mai mare parte din depresiune se afl la altitudinea de cca 250-400m, cu un aspect mai vlurit i mai fragmentat de reteaua hidrografica.Depresiunea comunic printr-o deschidere larg spre nord prin pasul Poarta Oriental (Domanea) cu Depresiunea Teregova si bazinul Timisului, si mai departe spre nord prin cheile nguste ale Teregovei, ce fac trecerea spre golful neogen al Caransebeului Spre sud depresiunea comunic pe valea ingusta Belareca cu valea Cernei si bazinul Dunarii.

Depresiunea este nconjurat de versani acoperii cu depozite deluviale transportate din zonele montane. Formaiunile sedimentare de vrst miocen formeaz suprafee structurale cu cderi lente spre centrul depresiunii.Caracteristica de baz a dealurilor care nconjoar depresiunea o costituie rotunjirea general a culmilor, cu forme n general greoaie.


jud. Cara-Severin

Referitor la limitele comunei Domasnea se pot spune urmatoarele: daca limitele spre nord, vest si sud sunt convetionale, nefiind marcate de elemente geografice, limita estica este cat se poate de clara, si care este in majoritate impusa de geologie. Astfel, intre varful Pades si raul Bela Reca, limita urmareste o linie la baza abruptului tectonic al culmii Cerni Var. Ea trece prin dealurile Ostris -Babele -Lazuri -Cusa - Cerni Var. Pe acest aliniament se gaseste contactul dintre depozitele miopliocene si cristalinul danubian.

Comuna Cornea este situat spre sud si este flancat la nord-est de vrful Pietrele Iliovei cu altitudini de peste 1900 m.

n partea de est a depresiunii se ridic forme rotunjite i greoaie de relief formate din dealuri piemontane de pe versanii vestici ai Munilor Cernei. Culmile se ridic treptat spre est la peste 1000 m.

Ca rezultat al micrilor epirogenice i a schimbrilor climatice ce au avut loc n cuaternar, ct i n prezena unei arii de subsiden local(scufundare) culuarul tectonic Timis-Cerna, a dat natere unor terase etajate, dnd versanilor aspect de amfiteatre.

Alti factori fizico-geografici care marcheaza limita estica sunt izvoarele care apar la contactul dintre abruptul tectonic si depozitele miopliocene ale depresiunii.

Versantul rasaritean este mult mai extins decat cel vestic si se compune din pante, care in general, inclina invers dect inclinarea stratelor. Pe el apar vai scurte, cu caracter obsecvent, dar care nu se materializeaz bine in relief din cauza durittii reduse a rocilor (formatiuni sarmatiene si panoniene). Versantii sunt afectati de teren si ogase torentiale.

2.2Clima

Climatul din depresiune se incadreaza in categoria celui temperat continental cu nuante moderate, gratie pozitiei geografice si circulatiei generale a atmosferei. Influentele submediteranee se fac simtite prin cresterea temperaturilor si precipitatiilor in perioada de iarna si toamna.

Temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 9 grade C. Pentru luna cea mai rece din an (ianuarie) temperatura medie este de -2 grade C, iar pentru cea mai calda (iulie) valoarea medie este de 19 grade C.


jud. Cara-Severin

Datorita influentei maselor de aer umede si relative calde din vest si nord vest, frecventa zilelor de iarna nu depaseste cifra de 30 40. Numarul zilelor cu temperaturi mai mari de 0 grade C ajung la valoarea de 300 anual.

Umezeala relativa medie lunara inregistreaza valori ridicate ce se mentin in general intre 55 si 99 %. In lunile iulie august valorile sunt mai scazute, scaderile fiind legate de cresterea generala a temperaturii aerului si reducerea cantitatilor de precipitatii atmosferice.

Precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 825 mm, crescand insa spre rama muntoasa, mai moderat catre Muntii Semenicului si mai evident spre Muntii Cernei. Cele mai insemnate cantitati de precipitatii cad in lunile mai si iunie iar cele mai scazute in decembrie februarie.

Clima zonei este etajat pe vertical datorit diferenei mari de altitudine de peste 1000m ce se ntlnesc n teritoriul studiat. Se disting trei tipuri de climat: climat de depresiune climatul dealurilor piemontane climatul montanTemperatura medie anual scade de la 9,5 oC din depresiune; 7,6oC n zona piemontan; 4,5oC pe Semenic i 0,50C pe Godeanu.

Depresiune Z. piemontana

Semenic M-tii Cernei-Godeanu

T. medie anuala

9,5oC 7,6oC 4,6oC -0,5oC

T. medie iarna

-0,7oC -2,9oC -4,2oC -8,3oC

T. medie vara

19oC 17,1oC 13,2oC 7,8oC

Iarna se produc frecvent inversiuni de temperatur.Ultima zi cu nghe n depresiune se menine pn n jurul datei de 11-21 aprilie, iar n zona piemontan pn la 1 Mai.Cantitatea anual de precipitaii crete din depresiune (770mm), la 1126mm (Semenic) i 1045mm (Godeanu).

Directia predominant a vantului este vest si nord vest fiind legata de dinamica circulatiei atmosferice si de asezarea in culoarul depresionar Caransebes Mehadia. In lungul vailor, la contactul cu regiunile mai inalte, cu


jud. Cara-Severin

precadere spre Muntii Cernei, in timpul anului si mai pronuntat in zilele senine se produc brizele de munte vale.

Fenomene meteo -climatice deosebiteIn cadrul zonei mai apar si o serie de procese si fenomene atmosferice

cu o frecventa mai redusa, dar care prezinta totusi interes pentru cunoasterea anumitor particularitati ale climei din depresiune, avnd efecte deosebite asupra multiplelor activitati social -economice. Producerea lor este legata de procese advective si radiative locale, motiv pentru care ele se prezinta discontinuu in timp si neuniform repartizate in spatiu.

Viscolul este un fenomen meteo-climateric specific iernii, desi in depresiune nu se produce cu regularitate in fiecare an. Numarul zilelor cu viscol este mic, in general sub 5. Cele mai puternice viscole au fost in 3-5 ianuarie 1954 si cel din 11- 14 februarie 1956, ce au avut efecte distrugatoare asupra cladirilor si vegetatiei.

Lapovita cade de regula in lunile sezonului rece, determinata de trecerea temperaturilor prin pragul de O C. Acest fenomen poate avea urmari negative asupra culturilor de toamna. De asemenea primavara exercita o influenta defavorabila si asupra pomilor infloriti.

Chiciura si poleiul sunt fenomene hidrometeorologice conditionate de particularitatile fizico-geografice din zona, ct si de dinamica dominanta a atmosferei. Frecventa mai mare a zilelor cu chiciura si polei se inregistreaza in lunile decembrie si ianuarie, in legatura cu invaziile de aer arctic, maritim. Cantitatea depunerilor solide si intensitatea lor sunt diferite variind in functie de directia de deplasare a maselor si fronturilor de aer, precum si conditionate de particularitatile termoconductibile ale suprafetei active.

Grindina, fenomen daunator mai ales pentru agricultura, dar si pentru asezarile omenesti. Grindina se produce mai ales in lunile de vara (mai-iulie), cnd posibilitatea realizarii convectiei dinamice este maxima. Frecventa este totusi redusa.

Bruma ocupa un loc important in grupa fenomenelor hidrometeorologice daunatoare pentru agricultura. Bruma se formeaza toamna, iarna si primavara in timpul noptilor senine si calme, cnd temperatura soluluj scade sub O C. Anual la numarul zilelor cu bruma este de 35-40, iar frecventa cea mai mare se inregistreaza in lunile martie si noiembrie. Primele brume de toamna si ultimele brume de primavara se produc ca data medie cu cca. 10-15 zile mai devreme si respectiv mai trziu dect primele si ultimele ingheturi.


jud. Cara-Severin

2.3 Reteaua hidrografica Rurile, in marea lor majoritate, izvorsc din unitatile montane limitrofe si isi indreapta cursul spre sud. Sursele de alimentare sunt din ploi, din topirea zapezilor si din apele subterane. Principalele rauri care strabat zona sunt Belareca si Mehadica (iar lunca lor poate ajunge la cativa zeci de metri).

Pnza freatic este aproape de suprafa n cea mai mare parte a depresiunii, find dispus la adncimi de 1-1,5 m.

2.4Solul Relieful, roca de solidificare, clima, apele si vegetatia, prin particularitatile lor de alcatuire regionala si aspect de manifestare locala, au conditionat aparitia anumitor tipuri de soluri. Pe teritoriul depresiunii, tipurile de sol predominante sunt: brune, argiloiluvial luvice si brune acide (preluvosoluri, luvosoluri si districambosoluri, conform noii taxonomii din 2003). Pe terasele de lunca ale raurilor Mehadica si Luncavita, pe depozite recente se dezvolta soluri aluviale.

2.5 Subsolul Din punct de vedere geologic se intalnesc formatiuni geologice alcatuite din depozite sedimentare atribuite sarmatianului (conglomerate, pietrisuri, marne, argile), panonianului (pietrisuri, nisipuri) si cuaternarului (pietrisuri, nisipuri) si mai putin sisturi cristaline. Cristalinul danubian este intalnit in fundament si pe bordure estica (Piatra Elisovei) fiind alcatuit din sisturi filitoase cenusii, sisturi sericitoase, micasisturi, gnaise.

2.6 Vegetatia Trasaturile invelisului vegetal sunt conditionate de variatia caldurii si umiditatii in functie de latitudine si altitudine. Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici cat si interventia factorului antropic, au determinat o vegetatie variata ca specii si asociatii pe fondul general al padurilor de foioase (subzona gorunului si fagului). Pe langa speciile de gorun (Quercus petraea) se intalnesc si alte specii de quercinee (Quercus ceris, Quercus frainetto, Quercus robur) sau arbusti: Crataegus monogyna, Rossa canina, Prunus spinosa, Malus sylvestris (mar paduret), Cornus mas (cornul), Tillia cordata (ulm) etc. In apropierea localitatii Cuptoare, pe versantul nordic al Dealului Cracul Mic exista o plantatie de Pinus Nigra avand o vechime de peste 90 de ani.

Pe langa vegetatia de padure exista pajisti secundare care castiga areal datorita activitatilor antropice. In cadrul acestor pajisti se intalnesc specii de


jud. Cara-Severin

germinee (Agrostis tenuis, Festuca retensis, Cinosaurus cristasus, Poa pratensis), leguminoase (Trifolium repens, Genista tinctoa), specii mezofile (Cicherium intylus, Trogopagon orientalis, Chrysopogon gryllus) etc.

2.7 Caracterizarea geologico-structurala Dup formarea munilor, n zonele depresionare nou formate au aprut

numeroase depresiuni bine sculptate n relief, multe dintre ele au aspect de golf, aa cum este Culoarul tectonic Timi-Cerna.

O astfel de depresiune s-a format n partea sudic a bazinului Caransebe, Depresiunea Domasnea-Mehadia. n partea de nord se leag prin pasul Poarta Oriental (Domanea 540m) cu depozitele neogene ale acesuia si cu depresiunea Panonica, zona reprezentand un golf al acesteia..

Fundamentul depresiunii este reprezentat de formatiunile Autohtonului Danubian in cea mai mare parte, iar in partea nord-vestica(Domasnea), in fundament este prezenta fruntea zonei de incalecare denumita Panza Getica, formatiuni ce sunt prezente si in versantii vestici in Masivul Semenic.

Seria sedimentara ce acopera transgresiv fundamentul in zona depresionara este de varsta neogena (din pietrisuri, alternante ritmice de nisipuri slab cimentate marne si argile), peste care sunt depuse formatiunile recente de varsta cuaternara de terasa, de origine aluvionara si formatiuni deluvial-proluviale constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri cu liant argilos micaceu, in zonele marginale de panta ale bazinului . Se intalnesc formatiuni geologice alcatuite din depozite sedimentare atribuite sarmatianului (conglomerate, pietrisuri, marne, argile), panonianului (pietrisuri, nisipuri) si cuaternarului (pietrisuri, nisipuri) .

In zona piemontana inalta este prezent metamorficul Autohtonului Danubian, destul de putin la zi, fiind alcatuit din sisturi filitoase cenusii, sisturi sericitoase, micasisturi, gnaise, si este acoperit in cea mai mare parte de formatiuni sedimentare si vulcanogen sedimentare de varsta Devonian, Carbonifer, Permian si Jurasic inferior, reprezentate de conglomerate, gresii sisturi argiloase si tufuri vulcanice.

Din punct de vedere geologic zona inalta a Munilor Godeanu(ca petec de acoperire) i Semenic aparin cristalinului Panzei getice din seria Sebes-Lotru, roci de mezo i katazon. Munii Semenic de peste 1000m altitudine i a Munilor Godeanu cu altitudine de peste 1800m, reprezentati prin cristalinul getic aparin complexului de paragnaise cu amfibolite, micaisturi cu disten, staurolit i migmatite.


jud. Cara-Severin

2.8 Hidrogeologia Din punct de vedere hidrogeologic in zona depresionara este prezent un

acvifer freatic cu nivel liber, prezent in depozitele semipermeabile de pietrisuri si nisipuri argiloase de natura aluvionara si proluviala, care are ca sursa de alimentare, in principal apele meteorice infiltrate si raul Timis in anumite perioade, si care circula lent dupa un gradient hidraulic determinat de panta morfologica.

In zonele inalte, datorita altitudinii relative a terenului si permeabilitatii scazute a stratului argilos superficial, aportul pluvial catre un eventual acvifer freatic este redus, fiind mai importanta scurgerea de suprafata, iar cantitatea redusa de apa infiltrata este drenata spre stratele inferioare.

Avand in vedere aceasta, se apreciaza ca fundatiile nu vor fi afectata de apa freatica subterana.

Pentru protejarea fundatiilor impotriva apelor de infiltratie, in jurul constructilor se recomanda executarea unor rigole si santuri de scurgere a apei pentru perioadele cu precipitatii.

2.9 SeismicitateaDin punct de vedere seismic teritoriul este cuprins n zona cutremurelor

monokinetice cu centrul difuz din culoarul tectonic Timi-Cerna.Arealul se afla la limita dintre doua zone privind parametrii de calcul:

Acceleratia terenului: ag = 0,12 g; si ag = 0,16 g;iar

Perioada de colt este: Tc = 0,7 sec

2.10 ConcluziiZonele de amplasament ale turbinelor eoliane se afla in zona piemontana

inalta din partea estica a depresiunii, si vor fi fundate pe formatiunile stancoase ale Autohtonului Danubian si stancoase si semistancoase ale zonei sedimentare neogene, prezentand stabilitate si caracteristici fizico-mecanice bune.

2.4.Circulaia rutier.

Parcul eolian preconizat este amplasat n zona E70 iDJ 608 i practic va fi deservit de drumurile de exploatare existente ce vor fi modernizate raportat la cerinele speciale de transport ocazionate de aducerea pe amplasament a confeciilor metalice, ct i a betonului pentru fundaii; se poate aprecia c aceste


jud. Cara-Severin

accese se nscriu n limitele normale admise pentru aceast activitate, nu produc nici un fel de degradri ale mediului ambiant i nici nu sunt n msur s afecteze posibile obiective amplasate pe traseele din zon.

Drumul de legatura si acces principal din DJ608 spre amplasamentele turbinelor este un drum de exploatare existent, avand latimea de 4-6 m. Acestava fi reabilitat si va fi folosit in continuare si de alti utilizatori din zona respectiva. Celelalte drumuri nou realizate, de lungimi variabile, (de la cateva zeci de metri la cateva sute de metri, care pornesc de la drumul de exploatare pana la amplasamentul propriu-zis al turbinei eoliene), sunt menite sa permita ajungerea pe fiecare amplasament.

2.5. Ocuparea terenurilor.

Principalele caracteristici ale funciunilor ce ocup zona studiat: -Terenul are categoriile de folosin pune aferent parcului propriuzis i arabil aferent staiei de transformere i racordare la sistemul energetic naional.-Gradul de ocupare a zonei cu construcii, este 0-Asigurarea de servicii pentru zon, n corelare cu zonele vecine apreciem c, dup terminarea investiiei i darea n folosin a turbinelor, se vor reduce strict la ntreinerea corespunztoare a drumurilor de acces, necesare supravegherii funcionrii turbinelor eoliene ct i lucrrilor de ntreinere curent a acestora.

2.6. Echiparea edilitar.

Nu exist pe amplasamentele viitoarelor turbine eoliene nici un fel de echipare edilitar i funcionarea obiectivului nu implic existena pe amplasament a utilitilor aa cum sunt ele definite tradiional; se vor reabilita drumurile de acces, se vor crea platformele pentru montaj i n ampriza drumurilor se va ngropa cablul pentru transportul energiei electrice produse de turbinele eoliene, pn la staia de transfer al energiei electrice produse n reeaua naional de distribuie.

2.7. Probleme de mediu.- relaia cadru natural cadru construit; nu este cazul s fie analizat ca urmare a inexistenei construciilor n zona imediat nvecinat;- Nu se impune efectuarea de lucrri de reconstrucie a mediului ntruct prin implantarea turbinelor se folosete o suprafa mic de teren, n momentul


jud. Cara-Severin

de fa practic neutilizat conform categoriei de folosin nscrise i acoperit parial de vegetaie spontan.- Referitor la necesitatea evidenierii valorilor de patrimoniu n cazul de fa, a fost studiat amplasamentul i concluziile certificatului de descrcare de sarcin istoric specific faptul c amplasamentele viitoarelor turbine sunt libere de orice fel de sarcini.

2.8. Opiuni ale populaiei.

O analiz sumar relev faptul c n comunitatea local, sunt relativ reduse informaiile referitoare la acest gen de investiii, noi n general pentru noi i implicit pentru comunitatea local, cu toate c informaiile despre eficiena i oportunitatea utilizrii surselor de energie verde fac obiectul nsi a politicilor europene de dezvoltare viitoare a modalitilor eficiente de producere a energiei electrice din surse nepoluante; faptul c administraiile locale au hotrt s concesioneze suprafeele de teren solicitate de investitor, denot c nu este vorba de o respingere din partea locuitorilor zonei a inteniei de implementare a obiectivului n arealul identificat.

Cap.3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE.

Alegerea acestui amplasament a fost fundamentata de urmatoarele aspecte :

- Zona are un ridicat potenial eolian, lucru dovedit de msurtorile efectuate de SC WIND FARM PROMOTER S.R.L. pe parcursul unui an calendaristic;- Pe acest amplasament se desfoar activitate de punat iar terenul este lipsit de construcii civile sau industriale;- Terenul este ntr-o zon accesibil la cile rutiere judeene i comunale care vor asigura accesul la turbinele eoliene, interventiile n exploatare fiind minore;- Utilitile necesare organizrii de antier sunt accesibile.Din analiza condiiilor optime de realizare a CEE 114 MW

CORNEA,DOMANEA,CORNEREVA,MEHADIA pe acest amplasament, rezult:3.1. Probleme de circulaie, sunt strict legate de transportul rutier al elementelor metalice componente ale stlpului de susinere a turbinei de vnt, realizat n soluie cilindric, tronconic (4 buci tronsoane) din tabl cu grosimea de 46 mm, mbinate prin flane interioare, cu buloane;


jud. Cara-Severin

3.2. s-a analizat situaia i s-a tras concluzia c nu sunt necesare lucrri edilitare, cu excepia drumurilor de acces pe amplasamentul propriuzis, de la drumul de exploatare, la fiecare fundaie de turbin.3.3. Probleme de mediu lucrrile antropice de nivelare a platformei drumului ce se vor face la finele primei etape a investiiei, vor respecta msurile de protecie a taluzurilor drumurilor, prin realizarea, conform documentaiei de specialitate, a rigolelor de protecie a drumului pentru preluarea apelor meteorice.

Prevederi ale PUG-ului.Amplasamentul situat n extravilanul localitilor menionate, nu face

obiectul unor reglementri sau restricii speciale care s fi fost stabilite prin PUG-ul deja elaborat, unde zona de interes este denominat, ca avnd un caracter predominant agricol, raportat la utilizarea terenului la momentul respectiv.

Valorificarea cadrului natural:Modificarea operat n cadrul natural actual, poate fi apreciat ca

important, pe un teren n prezent liber, parial nefolosit n nici un fel ca urmare a implantrii in situ a unor construcii metalice a cror nlime ajunge la 137 m. nacela.

Nu se pune problema recuperrii unei cantiti importante de sol vegetal, ntruct, dup realizarea bazei fundaiei avnd diam. de 20,00 m, se realizeaz acoperirea parial cu pmnt, rmnnd aparent doar treapta superioar a acesteia, cu un diam. de 4,50m, respectiv diametrul ultimei platforme de susinere a stlpului turbinei.

Modernizarea circulaiei:Se refer la reabilitarea drumului de legtur i acces principal din DJ608,

la amplasamentele turbinelor , (drumul de exploatare existent) avnd limea de 4,00-6,00m, drum ce va fi folosit n continuare i de ali utilizatori din zona respectiv; celelalte drumuri, nou realizate, de lungimi variabile, (de la cteva zeci de metri, la cteva sute de metri, de la drumul de exploatare pn la amplasamentul propriuzis al turbinei eoliene,) sunt menite s permit ajungerea pe fiecare amplasament, din aceste drumuri considerate ca principale de acces.

3.5. Zonificare funcional reglementri, bilan teritorial, indici urbanistici.

3.5.1. Situaia actual a terenurilor autorizate, bilant al suprafetelor existente


jud. Cara-Severin

Prin prezenta documentaie, s-a analizat o suprafa de 1312,99 ha i s-a reglementat o suprafa de 50.54 ha, teren pe care au fost efectuate msurtori ale circulaiei curenilor de aer, n vederea stabilirii amplasamentelor optime pentru turbinele eoliene, apoi, n cadrul acestui perimetru s-a stabilit c, prin realizarea parcului eolian se vor ocupa n plus 11.65 ha.(n plus fa de cele 17.05 ha, drumuri existente ce se modernizeaz)

Terenul ce va fi scos din circuitul agricol, definitiv, este n suprafa total de 11.65 ha ; Aferent realizrii drumurilor de acces pe amplasament fundaiei turbinelor (pentru realizarea fundaiei unei turbine este folosit o suprafa de cca 400 mp),devierilor locale pentru 7 amplasamente existente pe drumurile actuale, pentru cele dou staii intermediare se va folosi o suprafa de 5.000 mp pentru fiecare; pentru statia de transformare/transfer a parcului este necesar o suprafata de cca 16.200mp,care din considerente de funcionalitate se amplaseaz pandant parcului i acest amplasament, face parte din terenul analizat n prezentul PUZ.

3.5.2.Propuneri, zonificare,funciuni.Conform Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G. nr.

525/27.06.1996 (republicata), autorizarea executrii construciilor i amenajrilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru funciunile si in condiiile stabilite de lege.

Autorizarea executrii parcurilor eoliene se face cu condiia asigurrii compatibilitii dintre destinaia construciei si funciunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentaie de urbanism. - Amplasarea unei reele de centrale eoliene este determinata de potenialul eolian local, condiiile de acces rutier i de posibilitatea de conectare la reeaua de transport /distribuie a sistemului energetic naional.

Autorizarea executrii parcurilor eoliene este permisa numai daca exista posibiliti de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaiei construciei, in conformitate cu legislaia in vigoare.

Zona va avea dubla folosina agricol si parc eolian, amplasarea turbinelor se va face numai in locaiile strict determinate. Terenurile se vor folosi pentru amplasare de turbine eoliene , amplasare staii de transformare a parcului si drumuri de acces (dup caz) si activiti aferente. Activitile ce se pot desfura pe aceste terenuri vor respecta normele sanitare i de protecie la incendiu i nu vor constitui disconfort pentru vecinti. Se instituie urmtoarele zone de protecie:


jud. Cara-Severin

1 ) Zona de lucru a rotorului, un cerc cu raza de lungimea palei turbinei 47+ 3 ml reprezentnd suprafaa de teren afectata de micarea de rotaie in plan orizontal al elicei turbinei. Aceasta zona are caracter de zona de protecie" in aceasta zona fiind permise doar activiti agricole. 2) Zona de siguran, reprezentnd un cerc cu raza de 1H +lP+ 3ml (90 +47 +3 = 140,0 metri) care este zona de restricie minima si reprezint zona care poate fi afectata de prbuirea instalaiei.3) Zona de protecie eoliana

Pe ntreg perimetrul determinat al zonei studiate se instaureaz regimul de zona de protecie eoliana", aceasta implicnd neamplasarea altor turbine dect in urma unui studiu care sa dovedeasc neafectarea in nici un fel a produciei unitilor existente.

Astfel in concordanta cu ordinul ANRE viitoarele instalaii vor respecta distantele minime de sigurana si de protecie a unitilor existente determinate astfel:- 7 diametre de rotor pe direcia vntului dominant- 5 diametre de rotor pe celelalte direcii si se refera strict la noile turbine eoliene ce vor fi amplasate in aceasta zona. De asemenea aceste zone nu se vor mpduri si nu se vor nfiina livezi de pomi cu nlimea mai mare de 8 ml.4) Zona de protecie a reelei interioare a parcului.

Fiecare instalaie eoliana este conectata la centrala parcului printr-un cablu ngropat la 1,5 ml adncime. Pe aceasta zona se instaureaz regimul de zona de protecie a reelei electrice aceasta constnd din:- Asigurarea accesului in caz de intervenie.- Neafectarea in nici un fel a instalaiei electrice ngropate.- Zona de intervenie in caz de avarie la cablul ngropat este de l,5ml stnga dreapta fata de marginea acestuia si reprezint zona minima necesara ce va putea fi afectata fr a cere despgubiri in cazul interveniei la cablu.

Viitoarele construcii sau instalaii vor respecta distantele minime de protecie si de sigurana in conformitate cu Ordinul ANRE in cazul amplasrii lor in imediata vecintate.

Suprafaa studiat, n totalitate, va fi afectat unei singure funciuni, aceea de realizare a unui parc eolian de 114 MW. Unica funciune propus pentru terenurile identificate mai sus se circumscrie acestui obiectiv, restul suprafeei de teren, neocupat, la latitudinea proprietarului, poate fi folosit direct, nchiriat sau concesionat pentru folosin agricol- punat, ca urmare a faptului c existena n teren i funcionarea turbinelor eoliene de producere a energiei electrice, nu influeneaz n nici un fel o exploataie a punii n zona respectiv.


jud. Cara-Severin

Nu se au n vedere nici un fel de alte funciuni spre a fi implementate n viitor n arealul studiat.

3.5.3. parcelri, indici propui.Pentru realizarea obiectivelor : turbine eoliene, drumuri de acces si

platforme sunt necesare suprafete de 300-2500 mp i cte 5.000 mp aferent staiilor primare de colectare i 16.200 mp aferent staiei de transformare/transfer.

.3.5.4. Bilan teritorial, indici urbanistici.Bilant teritorial parc eolian CORNEA, DOMANEA, CORNEREVA,

MEHADIA 57 turbine, dou staii de transformare intermediare i o statie de transfer, final:

Nr.Crt TERITORIUL AFERENT EXISTENT PROPUS

ha % ha %

1 Suprafaa construita,din care - - - --fundatii turbine - - 2,28 4,52-drumuri existente 17,05 33,73 17,05 33,72-drumuri propuse - - 6,75 13,36-platforme montaj - - 17,67 34,93-staii colectare i transfer - - 2,62 5,19-pune 33,49 66,24 - --zona verde - - 4,17 8,28Total: 50.54 100% 43.487 100%

Din datele de mai sus indicii de utilizare a terenului de ctre instalaiile de

turbine eoliene sunt:-Suprafata studiata = 1312,99 ha

Suprafata reglementat: 50,54ha din care:- Suprafata construita turbine = 2,28 ha- Suprafata ocupata de statiile de transformare = 2,62 ha- Suprafata construita drumuri noi i platforme pentru calarea macaralei = 24,42 ha-Suprafata drumuri existente ce urmeaza a fi reamenajate/pietruite=

17,05 ha-Teren ce se scoate definitiv din circuitul agricol= 11,65 ha


jud. Cara-Severin

-Teren scos temporar din circuitul agricol = 15,39 mp- zona verde amenajat(final)=19,36ha(dup refacerea platformelor

de montaj).POT maxim 91,72 %, CUT maxim 1

Regimul de inaltime al constructiilor : max 137 m ( inaltimea stalpului 90 m + lungimea palei 47 m).

3.6. Dezvoltarea echiprii edilitare.

Asigurarea condiiilor impuse de realizarea i ulterior de funcionarea CEE 114 MW Cornea, Domnea, Cornereva, Mehadia, impun ca unic utilitate necesar, drumurile de exploatare existente, apoi calea de legtur pn la fiecare amplasament, ntreinute permanent n mod corespunztor pentru un acces facil ori de cte ori situaia o poate impune.

3.7. Protecia mediului.

Caracterul zonei propuse perirural cu teren cu categorie de folosin-pune, afectat parial prin realizarea CEE 114 MW Cornea, Domnea, Cornereva, Mehadia, practic nefolosit n cea mai mare parte n momentul de fa, apreciez c nu impune luarea de msuri speciale de protecie a mediului, totui este oportun analizarea impactului pe care l va avea n teritoriu construirea obiectivului, pentru care, analizm n continuare

3.8. Impactul implantrii in situ a CEE 114 MW, asupra principalilor factori de mediu i msuri de refacere a mediului.

Impactul activitii 114 MW Cornea, Domnea, Cornereva, Mehadia, implantat n zon se va ncadra n normele tehnice emise de Ministerul Mediului, precum i n limitele prevzute n actele normative incidente acestui domeniu.

3.8.1. aerul.

Sursele de poluare pentru aer sunt de dou feluri:- staionare- nu este cazul, raportat la producia de energie electric prin utilizare de turbine eoliene;


jud. Cara-Severin

- mobile mainile de intervenie.Se apreciaz c agenii poluani atmosferici , praf i gaze de eapament,

se vor ncadra n normele legale n vigoare; totui, n perioadele de secet, n situaia n care se impune o intervenie major care necesit mai multe maini de intervenie la faa locului, se recomand ca drumurile de pmnt s fie stropite, pentru a nu depi concentraia pulberilor n limitele stabilite de STAS 12474/1987.

3.8.2. solul i subsolul.

Aceti factori de mediu sunt expui deteriorrii ca urmare a posibilei contaminri de ctre urmtorii ageni poluani:- lubrefiani utilizai pentru utilaje n perioada de realizare a lucrrilor de construcie;

Efectul scurgerilor accidentale de produse petroliere i lubrefiani se nregistreaz la nivelul solului i afecteaz implicit funciile sale ecologice. Factorul de mediu sol/subsol nu va fi afectat n situaia coordonrii corecte a tuturor activitilor centralei electrice eoliene.

3.8.3. apele de suprafa i subterane.

Poluanii ce ar putea fi transportai de ctre apele pluviale, care ar putea afecta calitatea acestui factor de mediu sunt:

-suspensii provenite de pe drumurile de acces pe amplasamente;-produse petroliere scurse accidental din autoturisme n situaia n care

starea lor tehnic este necorespunztoare.n cazul n care accidental vor aprea scurgeri de produse petroliere la

nivelul solului, se vor aplica pe acestea materiale absorbante, rumegu, betonit, argil, nisip, iar poriunea de sol contaminat va fi ndeprtat. n perioada exploatrii, nu exist impact asupra apelor de orice fel.

3.8.4. vegetaia i fauna

- statistic s-a concluzionat c nu sunt prezeni ageni poluani sonori, care s poat determina unele specii faunistice s se stabileasc temporar la distane mai mari fa de actualele locuri ocupate;

- nu vor fi condiii de apariia de pulberi sedimentare degajate n principal din circulaia spre amplasamente, care ar putea avea efect asupra proceselor


jud. Cara-Severin

fiziologice: fotosinteza respiraia, rata de cretere, a speciilor vegetale din imediata vecintate a turbinelor eoliene.

n concluzie se poate aprecia c vegetaia i fauna vor fi afectate moderat, ncadrndu-se n limitele admise.

3.8.5. aezrile umane-estimarea nivelului de zgomot-vibraii

Ca orice echipament industrial i turbinele eoliene produc n timpul funcionrii zgomot, datorit sistemelor mecanice n funciune, a despicrii aerului de palele n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stlpului de susinere, cnd se produce o comprimare a aerului. Pentru a evita un impact negativ n special n zonele populate, sursele de zgomot sunt riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri tehnologice speciale pentru fiecare surs. Aa se face c n urma unor msurtori n natur, fabricanii dau garanii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiv.

Putem afirma c turbinele de vnt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanilor garantnd c la nivelul rotorului turbinei, zgomotul (presiunea sunetului) nu depete 100dB(A), echivalent cu zgomotul din orice industrie prelucrtoare.

n cazul n care vntul bate n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului, la o distan de 40m de o turbin tipic este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaz cu nivelul unei conversaii interumane obinuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5dB(A), echivalent cu zgomotul normal ntr-o locuin, iar la o distan de peste 300 m , zgomotul funcionrii unor turbine, se confund cu zgomotul produs de vntul respectiv; dac vntul bate n direcie opus, nivelul zgomotului recepionat scade cu cca.10dB(A).

Conform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente fa de aezrile umame.

n ceea ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

3.8.6. deeurile

Din activitatea de producere a energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene,nu rezult deeuri care s implice colectarea lor n mod curent; la posibile intervenii de nlocuire de componente ale instaiilor, piesele nlocuite vor fi luate de pe amplasament prin grija intervenientului. 3.8.7. msuri de protecie a mediului.


jud. Cara-Severin

Funcionarea centralei electrice eoliene, similar oricrei alte activiti antropice, apreciem c nu va induce un dezechilibru ecologic, nici cel puin cu impact redus; totui apreciem c se impune ca necesar prezentarea considerentelor cu posibil nfluen privind migraia psrilor, considernd c acesta poate fi principalul impact pus n discuie, privind protecia mediului. Este vorba de impactul psrilor zburtoare cu rotoarele turbinelor n micare, precum i perturbarea habitatului (la sol), dac n areal se afl colonii semnificative de psri.

Aceast problem a suscitat dispute n rile vest europene, promotoare ale acestei tehnologii de producere a energiei electrice, motiv pentru care au fost demarate studii de impact cu psrile. S-a ajuns azi la un consens, constatndu-se c impactul dintre turbinele eoliene i psri este mai mic dect se afirmase la nceput i n orice caz mai redus dect impactul altor activiti umane ca: vntoarea, transportul rutier i aerian sau chiar existena structurilor statice cum sunt stlpii i liniile electrice sau cldirile nalte, de care psrile se ciocnesc, deoarece le vad greu.

3.8.8. lucrri de refacere a mediului.

La stabilirea msurilor necesare pentru refacerea mediului se vor avea n vedere urmtoarele aspecte:- modul de utilizare a terenului n perioada de preimplementare- habitatul specific al speciilor faunistice din zona n care este amplasat perimetrul de exploatare,- efectele secundare generate de funcionarea centralei electrice eoliene,

Lucrrile de refacere a mediului, ce vor fi efectuate pe perioada de exploatare vor fi urmtoarele:- lucrri de ntreinere a rigolelor drumurilor de acces, pentru drenarea corespunztoare a apelor meteorice;- alte lucrri: colectare sol contaminat cu produse petroliere(dac este cazul) i eliminarea acestuia.- Rambliere i nivelare periodic(ori de cte ori situaia o va cere), a cilor de acces.

3.8.9.Programul de monitorizare a factorilor de mediu, pentru investiia dat,

dup finalizarea activitii din perimetrul analizat, se va axa pe monitorizarea


jud. Cara-Severin

factorilor de risc, respectiv a fenomenelor de eroziune superficial; costurile lucrrilor aferente vor fi suportate integral de beneficiar, care va efectua toate lucrrile de refacere a mediului impuse de Agenia Regional pentru Protecia Mediului Timi.

4.Amplasarea planului in raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar

Amplasamentul cercetat pentru investitia Parc eolian Cornea, Domasnea, Cornereva, Mehadia, conform planurilor anexate si a coordonatelor Stereo 70 transpuse in format GIS, se suprapune in patru puncte cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei si se invecineaza in sase puncte cu siturile de importanta comunitara ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0216 Muntii Tarcu, cu Parcul National Domogled-Valea Cernei si ariile naturale protejate 2.293 Coronini-Bedina si 2.296 Belareca.

Fig. 2 Amplasarea turbinelor parcului eolian (marcator culoare albastra) in raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar (imagine de ansamblu)(prelucrare in Google earth)


jud. Cara-Severin

Fig. 3 Amplasarea turbinelor parcului eolian (marcator culoare albastra) in raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar (imagine de detaliu)(prelucrare in Google earth)


jud. Cara-Severin

Fig. 4 Amplasarea parcului eolian (limite orientative) in raport cu Parcul National Domogled-Valea Cernei(prelucrare in ArcView 9.3 Desktop, harta topografica 1: 25.000)

In zona amplasamentului planului propus au fost identificate patru situri Natura 2000, un parc national, si doua arii naturale protejate, dupa cum urmeaza:

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei (E); ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei (E); Parcul National Domogled-Valea Cernei (E); Aria naturala protejata 2.296 Belareca (E); Aria naturala protejata 2.293 Coronini-Bedina (E). ROSCI0198 Platoul Mehedinti (E); ROSCI0216 Muntii Tarcu (N).

A fost analizata distanta dintre elementele parcului eolian, respectiv punctele de montare a turbinelor eoliene, pe baza coordonatelor in proiectie stereografica 1970 si in raport cu limitele ariilor naturale protejate. Rezultatele obtinute sunt redate in tabelul nr. 2.

Tabel nr. 2 Distantele orientative ale turbinelor fata de limitele ariilor naturale protejate identificate in zona amplasamentului:

Nr. crt. Turbina eoliana Aria naturala protejata Distanta

(cca.)1 01WTG01 ROSCI0126 863,87 m2 02WTG04 ROSPA0035/ ROSCI0069/

2.296270-630 m

3 02WTG10 ROSPA0035/ ROSCI0069/2.296

210-760 m

4 02WTG11 ROSPA0035/ ROSCI0069 0-360 m5 02WTG12 ROSPA0035/ ROSCI0069 0-90 m6 02WTG13 ROSPA0035/ ROSCI0069 0-50 m7 02WTG14 ROSPA0035/ ROSCI0069 0-40 m8 02WTG15 ROSPA0035/ ROSCI0069/

2.293460-1030 m

9 02WTG18 ROSPA0035/ ROSCI0069/ 53,55-88 m


jud. Cara-Severin

2.29310 02WTG19 ROSPA0035/ ROSCI0069/

2.293291-389 m


jud. Cara-Severin

Fig.5Amplasarea limitelor orientative ale parcului in raport cu limitele ariilor naturale protejate (harta topografica prelucrare in ArcView 9.3 Desktop)

Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona planului propus

Situl de importanta comunitara ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei

Situl are o suprafata de 62.171 ha, fiind situat pe teritoriile judetelor Caras-Severin (39%), Gorj (48 %) si Mehedinti (13 %).Coordonatele sitului: latitudine N 45 3 3, longitudine E 22 36 38; regiunea biogeografica: Alpina si Continentala.

Caracteristicile sitului:Formatiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci

metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinand domeniilor getic si danubian aflate in raporturi tectonice foarte complicate.Sunt scoase in evidenta formele sculptate in calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

Caracteristicile naturale si diversitatea habitatelor (habitate de apa dulce, formatiuni ierboase, pajisti si arbusti, tufisuri, paduri, stancarii, pesteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este inzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau nastere unor peisaje tipice, cum ar fi:

abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemica); canioane cu paraie cu debit puternic fluctuant; varfuri calcaroase cu vegetatie submediteraneana; paduri intinse de fag de varste mari; goluri alpine cu jnepenis; relief glaciar cu forme de eroziune si acumulari glaciare

(morene); lacuri de acumulare montane; chei si prapastii calcaroase;


jud. Cara-Severin

catune izolate in munte; pajisti subalpine cu lapiezuri; lapiezurile intalnite in zona Tilva, Piatra Mare a Closanilor sunt

unice in Romania creand ecosisteme ce necesitaconservare;Analiza areal-geografica a florei din sit arata ca, alaturi de speciile

mediteraneene cu un numar de 110 specii (10%), se intalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existand elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%). In situl Domogled-Valea Cernei din cele 30 de asociatii descrise, 9 sunt absolut endemice.

Importanta sitului:Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de

mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice, impreuna cu cele locale.

Presiuni si amenintari:Activitati antropice: turismul necontrolat, pasunatul abuziv, braconajul,

pescuitul, utilizarea resurselor naturale de pe raza sitului, exploatarea produselor lemnoase, amenajarile hidrotehnice existente.

Date privind prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona planului

Situl a fost desemnat pentru protectia si conservarea a 25 de habitate de interes comunitar si o multitudine foarte variata de specii si subspecii de fauna si flora.

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:


jud. Cara-Severin

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:


jud. Cara-Severin

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Alte specii importante de flora si fauna:


jud. Cara-Severin

Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei

Situl are o suprafata de 66.617 ha, fiind situat pe teritoriile judetelor Caras-Severin (36%), Gorj (45 %) si Mehedinti (19 %).


jud. Cara-Severin

Coordonatele sitului: latitudine N 45 3 20, longitudine E 22 37 34; regiunea biogeografica: Alpina si Continentala.

Caracteristicile sitului:Formatiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci

metamorfice, sedimentare vechi si magmatice apartinand domeniilor getic si danubian aflate in raporturi tectonice foarte complicate.

Sunt scoase in evidenta formele sculptate in calcare si conglomerate pe vai scurte cu panta mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

Caracteristicile naturale si diversitatea habitatelor (habitate de apa dulce, formatiuni ierboase, pajisti si arbusti, tufisuri, paduri, stancarii, pesteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este inzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau nastere unor peisaje tipice, cum ar fi:

abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemica); canioane cu paraie cu debit puternic fluctuant; varfuri calcaroase cu vegetatie submediteraneana; paduri intinse de fag de varste mari; goluri alpine cu jnepenis; relief glaciar cu forme de eroziune si acumulari glaciare

(morene); lacuri de acumulare montane; chei si prapastii calcaroase; catune izolate in munte; pajisti subalpine cu lapiezuri; lapiezurile intalnite in zona Tilva, Piatra Mare a Closanilor sunt

unice in Romania creand ecosisteme ce necesitaconservare;Analiza areal-geografica a florei din sit arata ca, alaturi de speciile

mediteraneene cu un numar de 110 specii (10%), se intalnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existand elemente eurasiatice, central europene si europene 509 specii (circa 45,9%). In situl Domogled-Valea Cernei din cele 30 de asociatii descrise, 9 sunt absolut endemice.

Importanta sitului:


jud. Cara-Severin

C6 populatii importante din specii amenitate la nivelul Uniunii Europene 8 specii: acvila de munte (Aquila chrysaetos), soim calator (Falco peregrinus), buha (Bubo bubo), serpar (Circaetus gallicus), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ghionoaie sura (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis).

Regiune de munte cu stancarii si paduri mari de fag (Fagus sylvatica), respectiv de pin negru (Pinus nigra), incluzand pajisti naturale si semi-naturale cu foarte putine asezari omenesti, situl prezinta si o deosebita valoare peisagistica.

Combinatia de zone stancoase, zone deschise si paduri ofera conditii prielnice pentru multe specii de avifauna, dintre care trei specii de rapitoare diurne si buha ating efective semnificative pe plan national. Padurile intinse de fag gazduiesc efective foarte mari din muscar gulerat, respectiv trei specii de ciocanitoare. Pe langa efectivele semnificative ale speciilor de mai sus este demn de amintit si numarul mare de perechi clocitoare la ierunca (Bonasa bonasia), sfrancioc rosiatic (Lanius collurio), dar si multe specii cu distributie sudica, care cuibaresc doar in putine locuri din tara.Impactul antropic este putin semnificativ si se refera in mare parte la turism.

Presiuni si amenintari: turismul necontrolat; turismul in masa; lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de

reproducere; vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat

de catre gonaci; vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate; practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta,

enduro, motor de cross, masini de teren; amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor

periclitate; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului; prinderea pasarilor cu capcane; scoaterea puilor pentru comert ilegal; braconaj;


jud. Cara-Severin

defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;

taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii protejate.


Acest sit a fost declarat pentru protectia unui numar de 23 de specii de pasari, unele dintre acestea cu efective importante in perioada de cuibarire.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:


Situl de importanta comunitara ROSCI0126 Muntii Tarcu

Situl are o suprafata de 58.657 ha, fiind situat integral pe teritoriul judetului Caras-Severin (100 %).


jud. Cara-Severin

Coordonatele sitului: latitudine N 45 17 44, longitudine E 22 30 51; regiunea biogeografica: Alpina si Continentala.

Caracteristicile si importanta sitului:Domeniul, practic nealterat si, cu exceptia localitatii Poiana Marului si a

catorva cabane turistice montane, nepopulat, in suprafata de 58.888 ha, cuprins intre 22025 si 23037 longitudine estica si intre 45012 si 45028 latitudine nordica, se situeaza in regiunea biogeografica alpina, in ecoregiunea Carpatilor Meridionali, intre 400 si 2.190 m altitudine, pe versantul sudic din extremitatea vestica a sectorului occidental al Carpatilor Meridionali.

Structura geologica complicata, cu intinse suprafete de eroziune, cu relieful crionival foarte extins, cu ampla retea hidrografica constant alimentata de-a lungul anului, concentreaza sase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri, montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha paduri virgine si cvasivirgine - 29 %), concentreaza un complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o diversitate remarcabila si cu o abundenta locala de 25-78 ori mai mare fata de media la nivel national. Pajistile detin 18.465 ha 31 %; Stancariile si lacurile de acumulare 522 ha 1 %.

Presiuni si amenintari:Insasi forta de atractie a teritoriului este una dintre cauzele degradarii sale

precipitate, provocate de perpetuarea unui turism agresiv, primitiv si necontrolat, completat prin extinderea instalatiilor pasagere, interventii precedate de defrisarea de culoare in padure si de decopertare a solului; captarea, devierea, bararea si acumularea cursurilor de apa, actiuni soldate cu aparitia a trei lacuri de acumulare; extinderea exploatarilor forestiere si implicit a culturilor forestiere antropogene; intensificarea utilizarii irationale a pajistilor; poluarea solului si vegetatiei cu efecte devastatoare asupra biodiversitatii etc.


Acest sit a fost declarat pentru protejarea si conservarea a 22 tipuri de habitate, precum si a numeroase specii de fauna:

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:


jud. Cara-Severin

Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEEsi evaluarea sitului in ceea ce le priveste:


jud. Cara-Severin


A.1. Parcul National Domogled-Valea-Cernei

Aceasta arie protejata se afla situata in partea de sud-vest a tarii, pe teritoriul administrativ al judetelor Caras-Severin, Mehedinti si intr-o mica parte in Gorj.Descriere parcul se intinde peste bazinul Raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si Cernei pe versantul drept si masivul Muntilor Valcanului si Mehedinti pe versantul stang. In cuprinsul sau se regasesc rezervatii naturale care sunt incluse in zona de protectie integrala:

Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Belareca, Pestera lui Barzoi, Varful lui Stan, Valea Tesna, Piatra Closanilor, Ciucevele Cernei, Pestera Martel, Cheile Corcoaiei.


Suprafata Parcului National Domogled-Valea Cernei este de 61. 211 ha din care 75,31% reprezinta padure. Dintre toate speciile care se intalnesc aici Fagus sylvatica (fagul) este predominant, restul speciilor fiind reprezentate de Picea abies (molid), Abies alba (brad), Ulmus montana (ulm), Acer pseudoplatanus (paltinul), Fraxinus excelsior (frasinul), Carpinus betulus (carpenul), Populus tremula (plopul de munte), Corylus avellana (alunul), Sorbus aucuparia (scorus de munte), Euonymus europaeus (salba moale).Datorita complexitatii aspectelor stationale, fizico-geografice si climatice, Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic insumand circa 1110 specii de plante vasculare


jud. Cara-Severin

(superioare), dintre care 66 de specii (grupate in 23 de familii) sunt taxoni periclitati, rari si in parte endemici, aici existand specii rare necunoscute in alte parti ale tarii: Vicia truncatula, Tragopogon balcanicus, Cerastium banaticum, Lamium bithynicum.

Datorita elementelor biogeografice, biologice si climatice, PNDVC gazduieste o fauna foarte bogata si interesanta, intalnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica, unele unice in tara sau chiar in lume, exceland, insa, prin diversitatea insectelor.Amfibienii sunt reprezentati prin specii precum Triturus alpestris subsp. aplestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina.

Reptilele se intalnesc incepand cu etajul alpin pana in etajul nemoral, Testudo hermanni, Lacerta agilis, L. praticola, L. viridis, L. muralis, Elaphe longissima, Natrix tessellata, printre care si endemite - Vipera ammodytes.In ceea ce priveste fauna de pasari, extrem de variata si bogata, aici sunt prezente elemente de origine meridionala (mediteraneana si indo-africana); avifauna silvicola prezinta o structura locala particulara, care o diferentiaza specific fata de caracteristica generala a faunei Ornitologice din Carpati. De asemenea, PNDVC reprezinta limita inferioara de raspandire a unor specii montane. Specii importante:

Apus melba(L.), Hirundo rupestrisScop, Oenanthe hispanica(L.), Emberiza cirlus(L.), Monticola solitarius(L.), Hirundo daurica(L.), Dendrocopus syriacusHempr. et Ehrub, Serius serius(L.);

specii montane: Tetrastes bonasia, Dryocopus martius, Dendrocopus leucotos, Parus ater, Troglodytes troglodytes etc. (in paduri), Cinclus cinlus, Motacilla cinerea (in lungul apelor curgatoare), Tichodroma muraria, Phoenicurus ochruros, Monticola saxatilis (in stancarii). Dintre pasarile submontane care cuibaresc in aria protejata mentionam pe Parus palustris, Parus lugubris (de tip mediteranean) si Emberiza cia, ultimele doua specii prezentand o raspandire predominant sudica in tara noastra;

specii rapitoare de paduri intinse: Aquila pomarina si Circaetus gallicus;

specii de altitudini joase: pe masura extinderii pajistilor secundare si a culturilor agricole au patruns specii de deal si campie. In aceasta situatie se afla unele specii ca Upupa epops, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Lanius collurio, Lanius minor,


jud. Cara-Severin

Pica pica, Corvus cornix, Sturnus vulgaris, Oenanthe oenanthe, Luscinia megarhynchos, Carduelis carduelis, Emberiza citrinella;

specii sinantrope: in general sunt numeroase si includ specii comune: Hirundo rustica, Delichon urbica, Passer domesticus, Passer montanus, Streptopelia decaocto, Dendrocopus syriacus;

specii ubicviste: ocupa nise in cadrul ecosistemelor naturale sau artificializate si, in acelasi timp, sunt reprezentate prin populatii clocitoare caracterizate prin valori ridicate ale abundentei: Cuculus canorus, Dendrocopus major, Garrulus glandarius, Sylvia atricapilla, Muscicapa striata, Turdus merula, Parus major, Fringilla coelebs, toate fiind specii silvicole care populeaza sistemele forestiere de diferite tipuri.

specii de pasari incluse in Anexa 3 a OUG 57/2007: Dendrocopos leucotos, Emberiza cia; Upupa epops, Cardeulis cardeulis, Tetrastes bonasia, Pica pica, Garrulus glandarius.

Mamiferele salbatice mari traiesc retrase in inima padurilor, cu precadere in jumatatea superioara a bazinului Cernei, aceasta zona fiind caracterizata de o bogatie mare a mamiferelor importante din Europa: Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, Vulpes vulpes, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Rupicapra rupicapra, Sus scrofa.

Justificarea daca planul propus nu are legatura directa sau nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate

In conformitate cu articolul 28, al. (2) din OUG 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, planul analizat nu are legaura directa si nu este necesar pentru managementul conservarii ariilor naturale protejate identificate, si poate genera efecte potential negative asupra speciilor de flora si/ sau fauna protejate in cadrul ariilor naturale protejate, acest fapt fiind analizat in studiul de fata.

Analizand potentialul de dezvoltare a zonei raportat la caracteristicile naturale si socio-economice ale acesteia, s-a constatat un cumul de avantaje versus dezavantaje privind realizarea investitiei, respectiv:

avantaje: situarea parcului in vecinatatea localitatilor Cornea, Domasnea,

Cornereva si Mehadia, ofera posibilitatea,prin existenta drumurilor de toate categoriile, accesului facil pe viitoarele


jud. Cara-Severin

amplasamente ale turbinelor eoliene, atat in perioada de executie pentru lucrarile specifice de constructie/ montaj cat si in perioada de functionare pentru verificari uzuale, intretinere si posibile interventii necesare;

amplasamentele propuse sunt libere de orice sarcini; legatura facilasi cu alte zone invecinate, data fiind vecinatatea

DJ 608, cu legatura in E70, importantaarterade circulatie din zona;

tipul de proprietate asupra terenului administratia locala din localitatile Cornea, Domasnea, Cornereva si proprietate privata asupra terenului din teritoriul administrativ al localitatii Mehadia;

dezavantaje: reteaua de drumuri de acces pe amplasament dupa iesirea din

DJ608, este relativ precara din cauza starii prezente a drumurilor de camp

Puz Cornea Final

Documents

Transcript of Puz Cornea Final