Lonar, Gloria
2020
Degree Grantor / Ustanova koja je dodijelila akademski / struni stupanj: University of Zagreb, University of Zagreb, Faculty of Humanities and Social Sciences / Sveuilište u Zagrebu, Filozofski fakultet
Permanent link / Trajna poveznica: https://urn.nsk.hr/urn:nbn:hr:131:188352
Rights / Prava: In copyright
Repository / Repozitorij:
ODRAZ - open repository of the University of Zagreb Faculty of Humanities and Social Sciences
FANTASTINA PROZA VASILEA VOICULESCUA
Zagreb, 2020.
Departamentul de Romanistic – Catedra de Limba i Literatura Român
PROZA FANTASTIC A LUI VASILE VOICULESCU
Lucrare de diplom
Zagreb, 2020.
4. Povestirea ..................................................................................................................................... 11
6.1. În mijlocul lupilor .................................................................................................................. 16
6.2.Lostria.................................................................................................................................... 21
1. Prefa
Cu aceast tez, a vrea s fac o analiz de elemente fantastice a trei povestiri lui
Vasile Voiculescu, care dup prerea mea, sunt cele mai reprezentative pentru proza
fantastic româneasc. În timpul studiului, am citit proza din mai multe perioade literare i de
diferite feluri, am lucrat mult la proza lui Mircea Eliade, dar Voiculescu, ca scriitor, m-a
întrigat nu numai cu proza, ci i cu viaa lui. Întotdeauna am fost interesat de misticism,
mitologie, simboluri în literatur i o proz care încurajeaz gândirea, deci am decis s aleg
aceast tem.
Atunci trecem pentru analiz de volumul Povestiri al lui Vasile Voiculescu, care
conine urmtoarele poveti: Revolta dobitoacelor, Amintiri despre pescuit, Pescarul Amin,
Lostrit, Sezon mort, Misiune de încredere, În mijlocul lupilor, Chef la mnstire,
Schimnicul, Behaviorism, Moarte amînat, Ciorba de bolovan, Ispitele parintelui Evtichie,
Capul de zimbru. Trei povestiri sunt analizate în aceast lucrare: Pescarul Amin, Lostrit i În
mijlocul lupilor, care au fost cele mai interesante pentru mine i care au multe elemente
fantastice.
5
Începuturile literaturii fantastice sunt legate chiar de începuturile literaturii în sine,
„Trim într-o societate profanat, dar nu dezminit, aa cum spunea Mircea Eliade în cartea
sa „Mituri, vise i mistere. 1
Proza fantastic a fcut parte din literatura român înc din secolul al XIX-lea i este
un gen popular pân în zilele noastre. Povestirea ca structur epic a fost cultivat în literatura
român de Ion Creang (Mo Nechifor Cocariul), Mihai Eminescu (Umbra mea, Srmanul
Dionis), I. L. Caragiale (La hanul lui Mânjoal, Kir Ianulea), Alexandru Macedonski
(Masca), Mateiu I. Caragiale (Remember), Ion Minulescu (Omul cu inima de aur, Cetii-le
noaptea), Gala Galaction (Moara lui Clifar), Mihail Sadoveanu (Hanu Ancuei, Noapile de
Sânziene), Mircea Eliade (Domni oara Christina), Vasile Voiculescu (Pescarul Amin) etc.
Proza fantastic este un gen popular chiar i dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial -
tefan Bnulescu (Dropia) i chiar azi. Astzi, Mircea Crtrescu este unul dintre cei mai
importani postmoderniti români i unul dintre cei mai tradui autori româneti. Unele dintre
lucrrile sale sunt: Visul, Nostalgia, trilogia Orbitor. Conform aceste fapturi, literatura
român se încadreaz în tendinele europene.
Vasile Voiculescu este unul dintre cei mai importani autori de proz fantastic. Unele
dintre lucrrile sale sunt: Pescarul Amin, Capul de zimbru, arpele Aliodor, În mijlocul
lupilor, Lostria. În opera epic a lui Vasile Voiculescu, putem identifica fantasticul ca pe un
revers al vulnerabilitii naturii umane, ca pe o ieire din om din situaia sa tragic, din
determinrile nedefinite, ale aspiraiei la libertate. Opera sa implic o lectur individual, ca o
necesitate a spiritului, dotat cu o substan de primire special a gândirii fantastic-magice. 2 În
aceast lucrare vom prezenta viaa lui i vom analiza trei povestiri fantastice.
1 Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in the Works of Vasile Voiculescu and Victor Papilian, pg.318. (30.8.2020.) 2 Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in the Works of Vasile Voiculescu and Victor
Papilian, pg.319. (30.8.2020.)
3.Vasile Voiculescu, viaa i opera
Vasile Voiculescu se nate la 27 noiembrie 1884 în comuna Parscov Judeul Buzu. El
a fost medic, poet, prozator i dramaturg român, i un membru titular al Academiei de tiine
din România. Prinii lui au fost Costache Noicu i Sultana Ion, csatorit Voicu. În
momentul nasterii fiului Vasile, Costache era de 51 de ani, i Sultana era de 34 de ani.
Costache a avut înc un fiu, Voicu Bcanu. 3
Începe coala în satul Plecoi în anul 1890., i încheie cursul primar la Buzu. La
Liceul Alexandru Hâjdeu urmeaza studii liceale i apoi la Liceul Gheorghe Lazr din
Bucureti. 4 Facultatea de Medicin el a terminat-o în 1909, susinându-i teza de licen, în
chirurgie. A continuat specializarea în medicin intern i epidemiologie. Înc din gimnaziu
se intereseaz de literatura român, crile în limba francez i arta poetic a lui Eminescu.
Din 1922. a început cu munca medical cu activitile din domeniul culturii, este
numit director la Fundaia cultural. În colaborare a scris despre popularizare pe teme
medicale pentru steni. Îi susine teza de doctorat în medicin: Rezecia intestinului cu
sutur termino-terminal în herniile trangulate. S-a cstorit cu Maria Mitescu, student la
medicin, careia a dedicat poezii i scrisori de dragoste.
A început carier de medic în Circumscripia Ocolul la 15 iunie 1910, unde cunoate
îndeaproape patologie, dar i problemele sanitare i sociale ale satului românesc. Pe 20
octombrie 1910, Voiculescu a trimis o petiie în versuri directorului general al Serviciului
sanitar solicitându-i transferul la o circumscripie mai aproape de Bucureti.
"(...) Vai, crei soarte înverunate, crui blestem i crei uri / Am meritat exilul,
Doamne, tocma-n Petretii-Vrsturi!… / (…) … blestem destinul surd i crud /
i m revolt pe lumea-ntreag, m jur s demisionez… / M-nbu, mor de
3 Agonia - Ateliere artistice, Biografie Vasile Voiculescu, 2003. http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio (22.8.2018.) 4 Agonia - Ateliere artistice, Biografie Vasile Voiculescu, 2003.
http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio (22.8.2018.)
nostalgie, m ofilesc i vegetez! … / Vreau via, muzic, lumin, vitrinele de
librrii / Cu cri ce râd, ca flori la geamuri, albastre, roii, aurii…" 5
A citit pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin i Spencer, pentru c a fost
interesat de materialism, pozitivism i evoluionism. Studiaz i opera lui Wundt, Höfding,
Pierre Janet i W. James, pentru c a fost atras de psihopatologie i psihofizic.
Debutul literar a avut în anul 1912, în Convorbiri literare cu poezia Dorul, apoi
publica cu regularitate volume de poezii, teatru i nuvelistic. În 1913. a participat la
Campania militar din Bulgaria, i a fost decorat cu medalia Avântul rii. Când a lucrat ca
medic la Buftea, a cunoscut-o pe prinesa Nadejda tirbei, i a devenit medicul familiei
tirbei care l-a recomandat i reginei, care a cerut sfaturi pentru prinul Mircea, suferind de
febra tifoid, dar Voiculescu nu l-a putut salva.
Editorial, a debutat cu volumul Poezii în 1916. În acelai an a colaborat la Flacra lui
C. Banu, la recomandarea lui Macedonski. Începuturile poetice ale lui Vasile Voiculescu au
stat sub influenele benefice ale scriitorilor Vasile Alecsandri, Alexandru Vlahu i George
Cobuc.
„Lirica sa din perioada interbelic se distinge prin puternice accente religioase,
generate de convingerea c exist Dumnezeu. Ea se înscrie-n curentul
tradiionalismului interbelic, care se va transforma în poezia gândirist. Înclinaia
spre teluric i elementar, sentimentul religios, sunt semnificate prin simboluri i
alegorii. Apar treptat semnele expresionismului: tumultul vieii pulsând în
vegetaia din jur, sufletul devine spaiul unor frmântri ca în pragul
apocalipsului. Temele religioase preferate sunt Naterea, venirea Magilor,
moartea Mântuitorului. În volumul Poeme cu îngeri sunt foarte multe prezene
angelice, întreg universul poetic e cuprins de aceast hierofanie. 6
În 1917 devine medic-ef al Spitalului Militar nr. 472, i apoi a fost mobilizat, cu
gradul de cpitan, la Atelierele Centrale ale Confeciei Armatei. Pe acel timp, Voiculescu s-a
confruntat cu tifos exantematic în timpul epidemiei. Ministerul de Rzboi îi va acorda un
5 Gregora, Alex. (ÎN)SEMN AL TRECERII SCRIITORULUI VASILE VOICULESCU PE LA TÂRGU-JIU, Gazeta de Maine, 2013. https://www.gazetademaine.ro/eveniment/insemn-al-trecerii-scriitorului-vasile-voiculescu-pe-la-targu- jiu.html (20.9.2018.) 6 Razes, Alexsandru. Biografii: Vasile Voiculescu. Foaie Nationala, 2009. https://foaienationala.ro/biografii-
vasile-voiculescu.html (30.9.2018.)
spade în gradul de Ofier medicului Voiculescu Vasile pentru rolul i devotamentul
excepional cu care a dat îngrijiri medicale bolnavilor din spitalul su, în anul 1917. 7 În 1936
semneaz rubrici de educaie sanitar i asisten medical în revista România administrativ.
În 1918 a devenit medicul-ef al oraului Bârlad i a primit Premiul Academiei pentru
volumul Din ara zimbrului i alte poezii. În 1941 primete Premiul Naional de Poezie. Dup
1947 nu mai public, dar scrie foarte mult, iar dupa 1958 poetul nu mai poate scrie nimic. A
publicat articole de educaie sanitar i asisten medical în Lamura i alte reviste medicale.
În 1920, Voiculescu a fost numit medic al Administraiei Domeniilor Coroanei de Majestatea
Sa Regele. 8
De la înfiinarea Cugetului românesc, al lui T. Arghezi i I. Pillat, Vasile Voiculescu
public aici poeziile ulterior publicate în volumul Poeme cu îngeri.
În 1927 cu T. Punescu-Ulmu i N. I. Herescu a colaborat în revista Pleiada. A
publicat i în Cuget românesc, Viaa literar, Insemnri literare, Dacia, Kalende, Gândirea,
Luceafrul, Revista Fundaiilor Regale, Viaa Româneasc. etc.
Cu publicistul Gh. D. Mugur, inaugureaz o colecie de popularizare Cartea vieii, cu
mai multe subiecte: economie, istorie, art etnografie, medicin social, etc. Lucrrile
publicate sub forma unor brouri, i unele dintre ele sunt: Boala cea nou - Poliomielita acut
sau paralizia copiilor (Bucureti, 1927), Sifilisul (Bucureti, 1930), Tuberculoza (Bucureti,
1930), Cluza farmaciei cminului (Editura Fundaiilor Regale), Toate leacurile la
îndemân (Editura Fundaiilor Regale, 1935) etc.
A redactat emisiunea sptmânal la radio Ora satului i a iniiat emisiunea Sfatul
medicului. În 1933 a debutat în dramaturgie, pe scena Teatrului Naional, cu drama Fata
Ursului. 1933-1938 în Farul cminului a publicat articole de interes public de strict
specialitate i asisten medical. A publicat o piesa într-un act La pragul minunii în revista
Azi. În 1933 a primit Premiul pentru literatura al Editurii Fundaiilor Regale, i în 1941 a
primit Premiul naional de poezie.
7 Vasile Voiculescu, biografie, 2014. http://rdg78t5.blogspot.com/2014/02/www-biografie.html (30.9.2018.) 8 Portal de poezie româneasc, Cronologia vietii si a operei lui Vasile Voiculescu, 2013.
http://www.poeziile.com/autori/Vasile-Voiculescu/cronologia-vietii-si-a-operei-lui-vasile-voiculescu.php (16.9.2019.)
„o organizaie subversiv unde s-au inut mai multe edine cu caracter conspirativ, [care] a
atras o serie de elemente reacionare din rândul studenilor i i-au instigat la aciuni
contrarevoluionare împotriva orânduirii de stat democratice din RPR. 9 Mai târziu gruparea a
fost interzis, clugrii au fost mutai la alte mânstiri, i ceilali au fost judecai la ani grei de
închisoare.
În 1958 Vasile Voiculescu a fost arestat preventiv pentru uneltire contra ordinei
sociale i crim de activitate intens contra clasei muncitoare i micrii revoluionare. 10
Voiculescu a recunoscut vina de a fi scris i dat spre lectur un caiet cu poezii duhovniceti, i
a fost condamnat 5 ani la munc silnic pentru crim de uneltire. În închisoare el s-a
îmbolnavit de cancer. În 1962 Voiculescu a fost graiat.
A murit în noaptea de 26 spre 27 aprilie 1963 în Bucuresti i a fost înmormântat la
cimitirul Bellu. A spus: "Cine-ar putea, cu atâta mai mult un biet nebun/ i în ce chip pe
lume, s pângreasc marea?/ Te-am îngânat ca pruncul ce-nva s vorbeasc. 11
În proz îi apar postum Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, romanul Zahei orbul piesele de
teatru: Duhul pmântului, Demiurgul, Gimnastic sentimental, Pribeaga.
Volumul Sonete a fost publicat dup moartea lui Voiculescu i are tematic de
dragoste. Aa cum a spus Ov. S. Crohmalniceanu, aceste sonete sunt „o adevarat monografie
consacrat paradisului i infernului iubirii, prin care idealul perfectiunii formale îi croiete în
marmora sonetului statuia nemuritoare. 12
Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginar de Vasile
Voiculescu, este una dintre cele mai faimoase opere ale lui Voiculescu, iar sonetele vorbesc
despre laturile bune i rele ale iubirii. O alt poezie lui Voiculescu este: Poezii, Din ara
zimbrului, Pârga, Poeme cu îngeri, Destin, Urcu , Fundaia pentru literatur i art,
Întrezriri etc.
https://archive.org/stream/VVoiculescu/v%20voiculescu_djvu.txt (16.9.2019.) 12
Societatea Medicilor Scriitori i Publiciti din România a lansat o medalie
comemorativ i a dezvelit câteva plci memoriale de Voiculescu: în holul central al U.M.F.
Carol Davila, la dispensarul V. Voiculescu, la Casa Memorial din Pârscov.
11
4. Povestirea
Dup Marica Brbieru, povestirea se confund cu naratiunea ca modalitate de
existen a genului epic ca semn distinctiv al acestuia. Clasificarea povestirii, ca semn al
epicului, ar putea avea în vedere forma (în versuri i în proza); coninutul i destinaia (satira
licenioas, pentru copii, filozofic, fantastic); originea (cult, folcloric). Ca specie literar a
genului epic, povestirea se definete ca o naraiune subiectiv care se limiteaza la nararea unui
caracterul etic, exemplar al povestirii. 13
Trsturi caracteristice ale povestirii sunt (ca specie a genului epic):
A. Relaia narator-receptor este cea care determin organizarea discursului narativ.
Acesta implic oralitatea în prelungirea originii sale i a legturii cu folclorul.
B. Ceremonialul - povestirea se deosebete de anecdot, snoav, legend prin atenia
acordat ceremonialului, ca element specific esenial.
C. Atmosfera rezult din caracterul mai mult sau mai puin spectaculos al întâmplrii:
naratorul regizeaz tensiunea, suspansul „prin ce va urma o tactic ce poate asigura interesul
receptorului pe tot parcursul povestirii.
D. Coninutul substanei narative – povestirea presupune pe lâng caracterul inedit, pe
lâng apelul la fantastic i miraculos o selecie pentru a obine semnificaii etice i estetice.
E. Personajul – obligat s fac fa unor împrejurri neobinuite sau de excepie pentru
condiia sa, devine eroul lor.
F. Timpul – a) povestirea se situeaz într-un plan al trecutului, modalitatea se preferat
fiind evocarea; b) refer se la trecut i creeaz posibilitatea unei relativizri a timpului prin
deschidarea spre o durat pe vertical în care imprecizia, atemporalitatea ofer un caracter de
generalitate întâmplrii, fcând dintr-o situaie individual, o experiena a cunoaterii în sine.
De aici caracterul iniiatic al povestirii (creeaz fascinaia altei experiene, altei lumi, devenite
captivant, interesant, prin chiar necunoaterea sa). 14
13
Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 1. Aramis. 2003, pg. 201 14 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 1. Aramis. 2003, pg. 201
12
În literatura universal, scriitorii care au abordat specia povestirii sunt: E.A. Poe
(Povestiri ale grotescului i arabescului), Nikolai Gogol (Serile în ctunul de lâng Dikanka),
Ivan Turgheniev (Povestirile unui vântor), Gustave Flaubert (Trei povestiri), Emile Zola
(Povestiri pentru Ninon), Alphonse Daudet (Povestiri din moara mea) i alii, iar în literatura
român, povestirea a fost inaugurat de ctre crturarii medievali i diversificat în epoca
modern de prozatori, precum: Ion Creang (Mo Nechifor Cocariul), I. L. Caragiale (La
hanul lui Mânjoal, Kir Ianulea), Gala Galaction (Moara lui Clifar), Mihail Sadoveanu
(Hanu Ancuei), Vasile Voiculescu (Pescarul Amin) etc. 15
15 http://crispedia.ro/povestire/ (6.9.2018.)
4.1.Povestirea în ram
„Povestirea în ram reprezint o form de încadrare a uneia sau a mai multor naraiuni
de sine stttoare într-o alt naraiune. Prin procedeul inseriei, se include o povestire în
interiorul alteia; se utilizeaz formule specifice. 16
Povetile dintr-o povestire pot dezvlui fondul personajelor sau evenimentelor,
povestesc despre mituri i legende care influeneaz aciunea, sau chiar par a fi devieri strine
de aciune. Deseori exist o paralel între poveti i ficiunea povetii interioare este folosit
pentru a dezvlui adevrul în povestea exterioar. În unele cazuri, povestea dintr-o poveste
este implicat în aciunea complotului povetii exterioare. În altele, povestea interioar este
independent, astfel încât poate fi omis sau citit separat, dei se pot pierde multe conexiuni
subtile. 17
Un exemplu de oper literar ce utilizeaz aceast tehnic îl constituie Hanu-Ancuei
de Mihail Sadoveanu, care const într-o serie de naraiuni interdependente. În aceast oper
literar timpul narativ se situeaz într-un plan al trecutului i naratorul enuntand evenimentele
intamplate prin evocar i rolul naratorului este acela de a intra în pielea fiecrui povestitor,
evideniind particularitatea stilului specific i talentul de a stârni interesul auditoriului. 18
Un
alt exemplu de povestirea în ram este În mijlocul lupilor, povestirea în care se actiunea
desfasoar pe doua planuri, unul real, altul fantastic.
16Limba romana.net, Povestirea: Specia literara povestirea, 2015. http://www.limba- romana.net/lectie/Povestirea--Specia-literara-povestirea/19/ (10.9.2018.) 17 Porumbei, Simona, Stncioi-Scarlat, Mdlina. Literatura român. Modele de analize i eseuri pentru
bacalaureat, 2015., pg. 143 18 Porumbei, Simona, Stncioi-Scarlat, Mdlina. Literatura român. Modele de analize i eseuri pentru
bacalaureat, 2015., pg. 145
Fantasticul se difereniaz prin atmosfer i tonalitate, reprezentât principala opoziie
între fantastic i feericul din povestiri sau drame. Ion Biberi spune c prin categoria mental a
fantasticului, ,,omul triete o întoarcere în timpurile preistorice amintite, magice, ilogice. 19
Mirabela Curelar în Fantasticul românesc – „atitudine mental“ sau „expresie a
personalitaii creatoare” a spus:
,,Vedem în fantastic o atitudine mental particular, expresie a unei personaliti
creatoare, care convertete situaiile obiective, banale sau insolite, într-o realitate
transcotidian. Viziunea include o presimire a unei realiti totale a lumii i a
propriei personaliti, prin mijlocirea unei transgresri sau chiar negri a
categoriilor mentale de spaiu, timp i cauzalitate, dând acestei lumi de al doilea
grad o coloratur afectiv, situat, în general, pe registrul depresiv de anxietate i
teroare, îmbinat cu un sentiment de relevare al unui plan de realitate. 20
Roger Caillois a dat, de asemenea, definiia fantasticului: „Feericul e un univers
miraculos care i se suprapune lumii reale fr s-i pricinuiasc veo pagub sau s-i distrug
coerena. Fantasticul, dimpotriv, vdete o ameninare, o ruptur, o rupereinsolit, aproape
insuportabil în lumea real. 21
Fantasticul este fundamental pentru manifestaii artistice, inclusiv cele folclorice. Pe
de o parte, este produsul imaginaiei umane i arat ceea ce nu exist în realitate, de pe alt
apropie omul de fore pe care nu le poate controla sau explica în natur i diminueaz frica de
ele. De asemenea, explic lumea într-un mod diferit, care poate fi distractiv sau înfricotor. 22
Marica Brbieru accentuaz legtura între literatura fantastic i cea popular: „În
literatur, fantasticul d o nou dimensiune duratei, un alt ritm în succesiunea momentelor,
plsmuirea personajelor. În literatur popular prin fantastic se exprim idealuri i aspiraii
sau reprezentri mitologice ale existenei dar i tentaia omului de a surprinde misterele,
19 Biberi, Ion. Fantasticul, atitudine mental, în Eseuri literare, filosofice i artistice, Cartea Româneasc,
Bucureti, 1982., pg. 14. 20 Curelar, Mirabela. Fantasticul românesc – „atitudine mental“ sau „expresie a personalitaii creatoare”,
2012., pg. 1 21 Caillois, Roger. De la Basm la Povestirea tiinifico-fantastic, studiu introductiv la Antologia Nuvelei
Fantastice, Editura Univers, Bucureti, 1970., pg.14 22 Eremencu, Lavinia. Evoluia prozei fantastice române ti, Bacu, 2013., pg. 26
15
forele ascunse i uneori miraculoase ale lumii. Fantasticul literaturii culte moderne îi trage
originile din literatura popular din cea antic i medieval i a evoluat prin dezvoltarea
interesului pentru lumea exotic, pentru vechile legende, pentru întâmplrile miraculoase i în
general pentru mister. 23
Este un tip modern de literatur narativ caracterizat prin suspans, mister i
incertitudine. Fantasticul se situeaz la grani dintre straniul i miraculosul.
În literatura fantastic, faptele supranaturale sunt acceptate ca ceva complet normal.
Personajul principal, precum i cititorul, resping faptul c se întâmpl ceva fantastic, în ciuda
teritoriului neobinuit, a faptelor fantastice i a situaiilor inexplicabile.
Potrivit unor teoreticieni literari (Roger Caillois i Tzvetan Todorov), fantasticul nu ar
constitui decât o ezitare în acceptarea supranaturalului i în tentaia gsirii unei explicri
raionale a acestuia.
În critic literar romaneasc exist mai multe tentative reuite de a circumscrie
frontierele literaturii fantastice. Acestea sunt de referina a lui Sergiu Pavel Dan, Proza
fantastic româneasc, studiul despre fantastic al lui Adrian Marino din cunoscutul su
Dictionar de idei literare i eseurile lui Ion Biberi.
Conceptul de literatur fantastic a constituit de-a lungul anilor subiectul unor
neintrerupte controverse. În literatura român exist o accentuat vog a fantasticului,
întreinut de apariia unor scriitori i a unor opere de excepie, ce se întorc periodic la
fabulosului folcloric cu Naratiune i imaginar de Ioan Vultur , Pagini de critica de Olimpia
Radu, i Intre imaginar i fantastic in proz romaneasc de Nicolae Ciobanu.
Cel mai cunoscut scriitor de proza fantastic în Romania este Mircea Eliade, un autor
care devine creatorul unei teorii originale despre fantastic, bazat pe camuflarea sacrului în
profan.
Proza fantastic a lui Vasile Voiculescu are câteva particulariti care o definesc ca
motivul femeii, motivul apei, motivul petelui, practicilor magice, motive i teme mitice,
mitul totemic al dublului, motivul metamorfozei, inspirarea din credine populare etc.
23 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 1. Aramis. 2003., pg 200
6.1. În mijlocul lupilor
În mijlocul lupilor este o povestire în ram, sau povestire în povestire, pentru c
aciunea se desfaoar pe dou planuri. Primul plan este reprezentat în interiorul unei camere
unde un grup de prieteni discut despre vânatoarea din paleolitic în comparaie cu vântoarea
din epoc modern.
printre care msurarea cu fora iraionala, savârirea sacrificiului de sânge, lupta
pentru supravieuire. Are i o funcie ritualic, derivat din caracterul ei de taina
capital prin care se reface simbolic scenariul vieii. 24
În al doilea plan un alt narator povestete o intâmplare petrecut cu multi ani în urma,
care este o povestire principal. Acest narator vorbete c pe vremea când era judecator de
pace într-o zona rural i sa întâlnit cu un personaj, un om interesant care este numit Luparul.
Luparul este personajul principal al operei i participant la evenimente de poveste.
Actiunea incepe intr-o zi, aparent obinuit, când judectorul achit un aran acuzat c
el a vânat o cprioara când este interzis. Judector descrie satul în care a venit:
„Nicieri n-am mai vzut cer sfîiat de apusuri mai adînci i mai misterioase, prin
.
De la început se poate vedea c locul este misterios, îndeprtat i are o atmosfera
melancolic.
Din cauz lipsei de dovezi judector a declarat libertatea acuzatului. Nu au existat
urme de gloane, ci doar urme ale colilor lupilor în blana cprioarei. Oamenii din sat se a rat
nemultumii de decizia magistratului, pentru c au considerat Luparul ca un „mare vrajitor de
lupi, pe care îi supune cu farmecele i vrajile lui.“ 26
24 Antonescu, Romulus, DICIONAR DE SIMBOLURI I CREDINE TRADIIONALE ROMÂNETI , 2016. http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti-r- z.html (19.9.2018.) 25
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 105 26 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107
Aceast pretenie a încurajat interesul judectorului, aa c a decis s viziteze Luparul
i aa îl descrie, c a avut anumite caracteristici ale animalelor i un aspect fizic nefiresc.:
„Era un btrîn verde, uscat, înalt i ciolnos, posomorît, dar cu o privire arztoare, prul des
czut pe frunte i mîinile lite, cu degetele rchirate ca nite labe. 27
Lupul este un animal de care se leag o puternic simbolic:
„Lupul este unul din animalele emblematice, atât în mitologiile europene, cât i în
cadrul celorlalte continente, înc din cele mai vechi timpuri. În mitologia
universalã este un simbol al luminii, soarelui. Nordicii i grecii sunt cei care îi
dau sensul de erou rzboinic, de adept al luminii sau strmo mitic, întruchipat de
zeitaile Belenos, respectiv Apollo Lykaios. În mitologia chinez îl regsim drept
creatorul dinastiilor chinez i mongol, în ipostaza lupului albastru ceresc,
identificat cu steaua Sirius. 28
Luparul a trait ca un lup, intr-o „peter, într-un mal argilos, iar interiorul era plin de
blanuri lsate de bunicul i tatal lui, care au fost vântori. „Tria, ca un paria, afar din sat, pe
coclauri, întrun fel de jumtate bojdeuc, jumtate peter scobit întrun mal argilos i sterp.
Navea nevast, navea copil… nimic. 29
Pereii „peterei sunt plini "de cerbi, vulpi i mistrei
zugraviti unii cu carbune, alii cu huma roie, în felurite infaiari. 30
Era un om care cu greu
vorbea despre sine, dar are o capacitate de a înelege graiul lupilor i de a putea comunica cu
ei. El a trit singur, ca i cum ar fi fost stins din societate, pentru c a fost diferit. Luparul a
avut capacitatea de a înelege graiul lupilor i de a putea comunica cu ei.
Scriitorul îl asocieaz cu un „om de peter, un om din timpuri primordiale. Luparul
locuiete într-o peter i le picteaz, similar picturilor rupestre preistorice din Altamira sau
Lascaux.
„M-a poftit în spelunca lui. Pe vatr ardea focul i fierbea o oal cu
niteburuieni. Lavia era aijderea acoperit cu blni i piei de fiar. i
pretutindeniblni; de uri, de lupi, de cprioar. 31
27 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 28 Manea, Irina-Maria, Lupul, demon infernal i cãlãuzã divinã , 2015. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lupul-demon-infernal-si-calauza-divina (19.9.2018.) 29
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 106 30
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 31 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107
A crescut printre lupi, fr mam. S-a jucat cu ei, a mâncat, a dormit pân când familia
lui a venit acas târziu noaptea din pdure.
„Eu m-am nscut iam crescut între cei de lup, cu care mîncam alturi, cu care
m jucam i m bteam în parte pîn veneau ai mei noaptea tîrziu de prin
pustieti. Uite i acum zgaibele lsate de colii i ghearele lor.i-i desfcu
braele; nite cotolane proase, numai din vine, gîlci i noduri. – i maic-ta ? îl
întrebai. – N-am avut mam, rspunse el scurt. 32
Punctul culminant, un ritual magic, se petrece în noaptea Sfântului Andrei. În credin
popular noapte Sfântului Andrei este o noapte magic de spaim, deoarece este momentul
în care toi strigoii, vii i morti, se lupta între ei. Prezenta strigoilor este periculoas pentru cei
vii: iau via rudelor apropiate, fur grânele i sporul vitelor, aduc boli, grindina i alte
suferine. În noapte Sfântului Andrei, sufletul de oameni iese din corp i merge sa se lupte cu
ceilali strigoi. Se spune ca a dou zi, acestia se cunosc dupa zgârieturile de pe fa. 33
În
povestirea este timpul magiei, timpul când Luparul i magistratul se adapostesc într-un copac
pregtindu-se pentru întalnirea cu lupii. Este un timp „cînd lupii îi primesc pentru tot anul
merticul lor de przi. Fiecruia i se sortete un om, anume femeie ori copil, pe care are voie
s-l mnânce. Atât! De vite i de alte przi nu li se ine socoteal. Au îngduin oricâte,
numai în ceea ce privete omul, lupul trebuie s se mulumeasc cu ceea ce i sa dat tain. 34
Intrm, deci, într-un timp magic. Evident, srbtoarea cretin a Sfântului Andrei a
„absorbit credine mai vechi, pâgne. Cazul nu este unic: Noaptea de Sânziene este
srbtorit în fiecare an între 23-24 iunie. Oamenii spun c în acea noapte se deschid porile
cerului i c se atunci intr în contact cu lumea cereasc. De asemenea, se spune c animalele
vorbesc în acea noapte i exist oameni care le îneleg i îi pot dezvlui secretele. 35
i locul este unul magic. Indicaii din text sunt: rceal, o linite, o pustietate,
naratorul însui nu se poate orienta.
Luparul are puteri magice nebnuite. Ceremonialul magic este intrerupt de o
întamplare neprevazut, care destram vraj i pune în pericol viaa celor doua personaje.
32 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 106 33 Cocosila, Adrian, Noaptea Sfantului Andrei in credinta populara, 2012. https://www.crestinortodox.ro/datini- obiceiuri-superstitii/noaptea-sfantului-andrei-credinta-populara-98037.html (20.9.2018.) 34 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 110 35
Ziarul Unirea, Noaptea de Sânziene | Obiceuri, credine, tradiii i superstiii de Sânziene, 2020. https://ziarulunirea.ro/noaptea-de-sanziene-obiceuri-credinte-traditii-si-superstitii-de-sanziene-331456/ (30.8.2020.)
Judectorul ii pierde echilibrul, puca iî scap, el insui se rostogolete la rdcin tufanului,
scârâindu-i glezn, i este ameninat c va fi sfâiat de lupi. A fost dramatic când naratorul a
czut din copac între lupi, i s-l salveze, El „îi ddu drumul din vârf chiar în mijlocul lor,
nvalnic, cu bâta ridicat ca un sceptru i cu urlet înspimânttor. Luparul a folosit abilitile
sale i a tras mirosul care respingea i steni i animalele de la el i de la peterea lui:
„îi ddu drumul din vârf chiar în mijlocul lor, nvalnic, cu bâta ridicat ca un
sceptru i cu urlet înspimânttor. Cum stam trântit i-l priveam de jos în sus, mi
s-a prut enorm, cu sarica înfoiat i cu cciula moat acoperind luna, carei
fcea pe margini un cearcn în jurul capului. Din ochii cscai îi zbucnea un fel
de vpaie, ca i din mâinile întinse, mai ales din degete: un fel de materie
fosforescent, ca de licurici. Iar izul puternic, mirosul nesuferit de nimeni, i mai
usturat duhnea din el cu o trie de neînvins. 36
De asemenea, el a folosit sunete de animale pentru a conduce lupii, sau, sun ca i
cum le-au poruncit, „nite sunete din ce în ce mai scurte, mai poruncitoare, ca nite gâfâituri,
gâlgâituri înbuite de gâtlej slbatec, la auzul crora lupii, pleotind cozile, începur s se
trag înapoi i s lrgeasc laul împrejurul nostru. 37
Discuia între vrjitorul i lupii nu este de îneles pentru un om obinuit, i lupii preau
hipnotizai de Luparul:
"Ce le spunea omul? Le povestea ceva? îi certa? Le fgduia? imprtea przi? C
lupii, mereu cu gâtlejurile în sus, îi schimbau între ei locurile, se rau pe burt,
sreau în picioare, se porneau pe bocet, clânneau din dini, danuind parc aa
cum le buciuma stpânul. 38
Sfâritul a rmas inexplicat, ambiguu pentru c nu aflm cu sigurana ce este de fapt
Luparul, dac el este un vrjitor. În cele din urm, naratorul nu este sigur ce s-a întâmplat,
singurul lucru pe care i-l amintete este pierderea contiinei, este c, aezat în mijlocul
lupilor, a fcut „o reflecie c aceast flacr a ameit toat voina omului, tot lichidul magic
colectat i condensat de fiina celui care a întreprins un efort remarcabil de a respinge
pericolul ...". 39
36 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114 37
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114 38
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 113 39 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114
20
"La fel ca în magia vântorilor btrâni, omul meu a crescut cu furia lui îngust,
rspândindu-se dincolo de el, astfel încât s poat înelege i înelege lupul, s-l
asimileze. O modalitate magic, putea s o supun i s o depeasc. O activitate
terifiant a spiritului, pe care nu o mai putem efectua. Magul primitiv a devenit
astfel arhetipul lupului, marele lup spiritual din exterior, în faa cruia vântorul
obinuit tremur, ca oamenii la apariia îngerilor ... ". 40
Scriitorul ofer discret o raional interpretare a magiei – când naratorul spune în
introducere c stenii îl priveau ca pe un „magician i explic de ce.
„Eu eram un mag. Judectorul era pus mai presus decît ceilali, învestit cu puteri
spirituale. Eu nu bteam, ca jandarmul sau ca pretorul. Nici nu smulgeam copiii
bolnavi din braele mamelor, ca medicul, s-i trimit la spital. Eu aveam putere, ca
judector, cu un singur rînd de buchi scrise, s leg i s dezleg tot ce puneau la
cale ceilali, amenzi, contravenii, procese. 41
De asemenea, în acest caz, cadrul povestirii este „ancorat în realitate. Este interesant
c în acest cadru autorul confer discret o oarecare interpretarea raional a magiei – când
naratorul magiei - când naratorul spune în introducere c stenii îl priveau ca „magician i
explic de ce. Aceast introducere a sa este înc undeva între o introducere într-untimp magic
i o imagine sociologic a satului românesc. Naratorul este un om din afar, un strin în sat,
un cercettor (Luparul îl intereseaz ca subiect de o cercetare etnologic), dar deschis spre
posibilitatea supranaturalului.
„Cum stam trântit i-l priveam de jos în sus, mi s-a prut enorm, cu sarica înfoiat i
cu cciula moat acoperind luna, care-i fcea pe margini un cearcn în jurul capului. Din
ochii cscai îi zbucnea un fel de vpaie, ca i din mâinile întinse, mai ales din degete: un fel
de materie fosforescent, ca de licurici. Iar izul puternic, mirosul nesuferit de nimeni, i mai
usturat duhnea din el cu o trie de neînvins. 42
, povestete naratorul, cu referire final la acel
miros de slbticiune, care-i fcea steni s-l resping pe Lupar, dup cum, spuneau aceiai,
mirosul împiedica orice animal domestic de a-i sta în preajm.
40
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 105 42 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 114
21
6.2.Lostria
Lostria este o povestire romantic cu elemente de fantastic, aparut postum în
volumul Iubire magic, i reprezint una dintre cele mai reuite scrieri ale lui Vasile
Voiculescu. Este o povestire despre un pescar, Aliman, care îi face un ideal din prinderea
demonului acvatic. Narativul este cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spaiul
narativ combin realul cu imaginarul. „Este în acelai timp o legend, cu elemente
expresioniste, fiindc eroii sunt arhetipali i actioneaz în împrejurri arhetipale. Lumea
creat de V. Voiculescu este ancorat în eresuri i practici magice care vin din negura
timpului (când Aliman arunc lostria de lemn în ap, el înfptuiete un act de magie). 43
În plan real este un sat mic pe malul Bistriei în care triesc pescari i toate accidentele
care i s-au întâmplat. Lostria a ademenit mult lume, de pescari calificai, care, furai de
strlucirea ei s-au înecat în apele Bistriei.
Intrarea în lumea fantasticului se face în prolog: „Nicieri diavolul cu toat puia i
nagodele lui nu se scunde mai bine ca în ape. Dracul din balt... 44
. Eugen Simion consider
prologul despre „diavol inutil, iar epilogul ca având rolul de a releva „foamea de fabulos,
care „nate... povestirea. 45
Putem vedea c la începutul nuvelei Voiculescu scrie c diavolul
se ascunde cel mai bine în ap, i povestea este despre Lostria care triete în ap. Ea este,
deci, una dintre fiine mitologice care populeaz apele:
„Toate apele româneti sunt populate de fiine mitologice, atât benefice cât i
malefice. Astfel, în Marea Neagr locuiesc Faraoanele sau Faraoancele, precum i
Dulful-de-Mare. În mare i în lacuri locuiesc Sorbul Mrilor i Sorbul Iezerelor,
care seamn cu nite balauri uriai, ce sorb în gurile lor apele din albii cu tot ce
se gsete în ele i le urc în cer, descrcându-le în norii de ploaie. 46
De asemenea, petii ca simbol au aprut înc din cele mai vechi timpuri:
„Petele ca simbol era cel mai potrivit semn secret pentru cretini, deoarece le
permitea s se recunoasc între ei fr a se expune în vremurile de prigoan.
43 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 270 44 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45 45 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 270 46 http://epochtimes-romania.com/news/mitologie-romaneasca-apele-magice---192914 (20.9.2018.)
Numele grecesc al petelui (IHTIS) era pentru primii cretini un acrostih
hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιτ — IH;
Fiul lui Dumnezeu θος — teos = Dumnezeu i σς — iios = fiu; numele de
Mântuitor σωτρ, — sotir). Aceasta sintagm este, într-un fel, rezumatul
doctrinei cretine i este prima mrturisire de credin a cretinilor. În primele
veacuri cretine, imaginea petelui apare pretutindeni: în picturile murale, pe
sarcofage, în inscripiile funerare, pe diferite obiecte. 47
Aliman urmrete de mult vreme un pete unic, o lostri de dimensiuni neobinuite,
care dup o vreme dispare. Lostria a fost ru al apelor, care vrjise pe muli brbai cu iubirea
ei. Apare în schimb o fat de care biatul se îndrgostete imediat. Idila e curmat de apariia
soacrei care îi ia „prada înapoi. Lostria, femeia-pete se poate lega, de asemenea, cu
motivul sirenei. „Sirena este o fiin fabuloas, din mitologia greac, cu aspect de femeie, cu
picioare i aripi de pasre, mai târziu cu coad de pete, care, prin cântecele ei, ademenea pe
corbieri în locuri primejdioase, unde acetia îi gseau moartea. 48
În dicionarul sub numele Aliman putem gsi sensul „ap adânc, care corespunde
perfect caracterului acestei poveti deoarece destinul ei este legat de ap i de Lostria, care se
afl în apele adânci. Dicionarul se refer i la „alaman, aparat de pescuit, i se spune „a
ajunge la aliman ", în care "aliman" reprezint probleme, adic remediai. 49
Lostria, de fapt, simbolizeaza rul. Pentru Aliman, Lostria este un ideal de dragoste,
care apare ca o fat, de care el se îndrgostete imediat. Dar pe de alt parte, Aliman nu vede
ce este de fapt Lostria, cum vd ceilali oameni. Din perspectiv colectivitii, Lostria
reprezint un duh insidios care urmrete s distrug pe Aliman torturându-i contiina.
„Dup prubuluiala vîntorilor de pete, ar fi ca la doi coi de lung i ar cîntri
dincolo de dousprezece ocale. Alteori îns, când vrea s înele cu tot dinadinsul
pe cel pe care a pus ochii, crete de trei ori pe-atât i îi schimb artarea. 50
47 https://doxologia.ro/documentar/pestele-simbol-al-crestinilor-din-primele-veacuri (1.9.2018) 48
Din aceast descriere putem vedea c Lostri îi schimb aparena pentru a înela oamenii,
adic, are capacitatea de metamorfoz. Tema metamorfozei predomin în folclor, dar
transformarea în „cellalt a fost preluat în literatura modern pentru a permite explorarea
problemelor complexe de identitate. „De departe, ai zice c e o domni lungit la soare pe
plaja de nisip argintiu 51
Acest citat se refer la capacitatea Lostriei de metamorfoz i în
form uman.
Aliman i-a dat numele Ileana: „Cu multe ascunzisuri si taine, si totusi, nu stia nici cum
o cheama, ii dase de la el numele Ileana. 52
„Ileana Cosânzeana (în mitologia popular româneasc), personaj din basmele
populare, corespondentul feminin al lui Ft-Frumos. I.C. este o zân, o fecioar
de o frumusee rar, întruchipare a puritii i gingiei, a fidelitii în dragoste,
pe care atât Ft-Frumos, cât i dumanii si o doresc ca soie. Uneori, I.C. este
confundat cu zâna florilor, fiind socotit o divinitate a primverii. 53
În Dicionar de simboluri i credine tradiionale române ti scrie, de asemenea,
acest lucru despre Ileana Cosânzeana:
„Una dintre zânele-fecioare, cu prul de aur, sor a Soarelui, prezent în basmele
i baladele populare cu acest nume sau cu dubla denumire de Ileana Cosânzeana,
fiind totodat simbolul idealului de frumusee feminin. 54
Fata pstreaz amintirea i abiliti inexplicabile ca: hainele se usuc repede „ca i
când n-ar fi fost niciodat ude 55
, ochii ei au strlucirea petelui, amintind i de mediul din
care au venit, apa, „ochii de chilimbar verde-aurii. 56
Sunt i alte trsturi sau fenomene ce o
leag cu un pete: ochii ei sunt ca de sticl, dinii ascuii ca de o fiar, mnâc petii, iese
noaptea, se scald în Bistria, nu înghiise ap când a gsit-o Aliman dup o furtun.
Realitatea i fantasticul alterneaz, iar visul nostru se reîntoarce într-un fel în realitate:
"Aliman, tulburat, visase în ajun c se însura cu lostria i-l cunun btrînul vrjitor. Ea st
dreapt lîng el, înlat pe coad, ca dou pupe gata s se despice, i-i rezema capul buclat
51
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 48 56 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 54
de al lui. 57
Visul devine realitate sau, mai corect, visul i realitatea se combin într-un aliaj
nou, fantastic.
Aliman face un pact cu vrajitorul i în numele iubirii este capabil de sacrificiul
sufletului acolo în schimbul lostriei de lemn i a formulelor magice pe care le înva de la
vechi.
„O vrjitoare în credina popular era o femeie cu puteri magice, ce putea realiz
vindecri miraculoase, sau poate aduce nenorociri, dup perioada de cretinizare
fiind considerat ca fiind în legtur de alian cu demonii lui Lucifer. 58
Un pact cu diavolul este unul dintre motivele comune în povetile lui Voiculescu,
precum i în multe basme populare cretine:
„Un pact cu diavolul este un motiv cultural, cel mai bine exemplificat de legenda
lui Faust i personajul Mefistofel. Este un motiv comun în multe basme populare
cretine. Conform tradiiilor cretine despre vrjitorie, pactul are loc între o
persoan i Satana sau un demon mai mic. Persoan ofer sufletul su în
schimbul unor favoruri diabolice. Aceste favoruri variaz în funcie de poveste,
dar tind s includ tinereea, cunotine, bogie, faim sau putere. Afacerea este
considerat a fi una periculoas, deoarece pierderea sufletului valoreaz mai mult
decât ceea ce persoan uman primete în schimb. Povestea poate avea un scop
moralizator, cu eterna damnare pentru persoana temerar care îndrznete s fac
un pact cu diavolul. 59
Aa cum a spus Marica Brbieru, poveste are la baz câteva mituri care-i confer
inefabilul, i unul dintre ei este mitul iubirii imposibile, care situeaz pe cei doi protagoniti
într-o alt ordine existenial. În final, când Aliman se apropie de Lostria lungit pe nisip,
chipul îi era „luminat de o bucurie nefireasc de parc ar fi fost o ateptat întoarcere.
Cuvintele lui: „Iat vin! îl caracterizeaz ca pe un om însetat de eternitate, care i se reitereaz
57 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 58 Vântoarea de vrjitoare, de la motivele aberante la metodele de tortur ,Historia.ro, 2016. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vanatoarea-de-vrajitoare-de-la-motivele-aberante-la- metodele-de-tortura (20.9.2018.) 59 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pact_cu_Diavolul (5.9.2018.)
lor s-a împlinit în eternitate. 60
Aliman a fost sceptic la început, fr s cread povetile lui Lostria, dar mai târziu
pentru c a prins-o o dat pentru o clip i apoi ea l-a vrjit ca ceilali i pur i simplu trebuia
s o gseasc.
„Mereu îi întindea cârlige cu tot soiul de nade gustoase, mai ales pstrvi vii, i nu pierduse
ndejdea c o dat i-odat o s-i caz în mâini. El nu credea în basme bune pentru copii. Râdea când i
se povestea de time schimbate în lostrite, ori de naib prefcut în pete.
La ideea unei cununiei, fata-lostria ca i cum ar fi înnebunit: „Ea a hohotit nebunete,
luându-l de gât. Ea tia de ibovnic i de dragoste, nu-i ardea nici de popa, nici de biseric. Nu
pentru asta venise ea pe lume. 61
Poate pentru c exist ceva ru în ea i la gândul cstoriei,
biserica i preotul exist o astfel de reacie. Exist ceva impur în ea, ceva care o împiedic s
intre în biseric, ceva impur care, de fapt, l-a fermecat pe Aliman.
La sfarsit, cea care pune capt povetii de dragoste paradiziace este Bistriceanca,
mama Ilenei. Este o femeie voinic, iute si stiurlubatic, asijderi apelor dupa ploaie. 62
Ea
apeleaz la magie, ca i vraciul, ducându-o pe fat în stare de hipnoz, ii sopti la ureche niste
vorbe care parca o adormiser 63
, iar pe Aliman îl indeprteaz, lsându-l prostit, gol de
puteri ca o arm descarcat. 64
Aliman va afla mai târziu, de la un moneag trecut de sut de ani despre proveniena
miraculos-demonica a celor dou femei. Vraciul, la care vrea sa apeleze din nou, a disparut i
el.
60 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 271 61 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 62
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 63
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 64 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
26
6.3.Pescarul Amin
Pescarul Amin este o povestire care are originea în acelai univers acvatic ce inspirase
i povestirea Lostria, în mediul fabulos al pescuitului, al legendelor i al miturilor totemice.
Aa cum a spus Vrânceanu, Freud definete totemul ca fiind, de regul, un animal, comestibil,
inofensiv sau periculos, de temut, mai rar o plant sau o for natural, care se afl într-o
relaie special cu întregul grup. Totemul este în primul rând strmoul grupului, dup aceea
este i spiritul su protector, care îi vine în ajutor i care îi trimite oracole. În aceeai lucrare
Freud mai adaug:
„Tovarii de totem au îndatorirea sacr, a crei înclcare atrage în mod automat
pedeapsa, de a nu-i ucide (nimici) totemul i de a se abine s-i mnânce carnea
sau de a-i oferi alte desftri pe seama totemului. Caracterul totemic este propriu
nu numai unui animal luat izolat sau unei fiine izolate, ci tuturor indivizilor din
specia respectiv. Din când în când au loc serbri, în cadrul crora tovarii de
totem reproduc sau imit, în dansuri ceremonioase, micrile i particularitile
totemului lor. 65
Sorescu a spus c titlul se refer la personajul principal, i numele lui are un anumit
sens: „numele pescarului semnaleaz încheierea tetradei iniiatice prin «adevratul» cretin,
iniierea prin cufundare în ap echivaleaz cu taina botezului, iar balta în care spiritul etern
comunic cu Amin nu poate fi decât balta Nazârului – corupere autohton a Nazarethului
apariiei lui Isus." 66
Pescarul este caracterizat i de propriul nume, Amin(=aa s fie), care ar
putea suger hotrârea i încpânarea acestuia de a face totul aa cum trebuie fcut.
Pescarul Amin este în literatura roman cunoscut ca omul animal i cel mai priceput
pescar, care este urmaul unei familii vechi ce descinde din peti..
În fa de planul real, în care sunt pescari, strile i tulburrile interioare ale lor, în plan
fabulos este Amin cu aspectul i capacitile sale. În plan fabulos este sugerat relaia
totemic dintre pescarul Amin i morunul uria rtcit în balt.
65 Nicolae Petre Vrânceanu, Animalul totemic în povestirile „ arpele de Mircea Eliade i „Lostria de Vasile
Voiculescu http://revistaramuri.ro/index.php?id=220&editie=13 (19.9.2018.) 66 Roxana Sorescu, Repere critice la V. Voiculescu, Înaltele neliniti. Versuri i proz, Buc, Ed. Doina, 2001, pg.
29
27
Amin este caracterizat prin precizarea ocupatiei sale. Portretul su, ca i cum ar fi
sugerat omul-amfibie, reunind inteligen uman cu iscusint i performantele fizice ale
vietailor din adncuri. El este „Înalt, ui, cu pieptul mare, ieit înainte i umflat pe lturi, un
piept larg cuprinztor, cu albia pîntecului cînd supt, cand îmboroat cu aer, cu brate lungi i
palme late ca niste lopecioare, cu coapse i picioare aijderi deirate, el se scurteaz i se
.
Pielea lui este fara nici un pic de par, lunecoas, semânand cu stramoii lui, neamul Aminilor,
.
În mitologia mesopotamian, a existat un om jumtate de om jumtate de pete (o
fiin amfibie), care era similar cu Amin i care avea, în unele personaliti fizice precum
petele.
„Oannes, în mitologia mesopotamian, a fost o fiin amfibie care a învat
omenirea înelepciune. Oannes, aa cum a fost descris de preotul babilonian
Berosus, a avut forma unui pete, dar cu capul unui om sub capul lui de pete i
sub coada petelui picioarele unui om. În timpul zilei, a ajuns la malul Golfului
Persic i a instruit omenirea în scris, artele i tiinele. Oannes era probabil
emisarul lui Ea, zeul apelor dulci adânci i al înelepciunii. 69
Amin vorbete cu respect despre fiinele mitice ale apelor, deoarece are o legtur de
ap. „Stau în balt, gata, strâni ca otile i ateapt de la împratul lor, vreun somn înelept,
s ne treac pe sub nas cât stm de vorb i nu ne apucm de treab." 70
„În mitologie, ap este un element primordial, simbol al vieii, al regenerrii i al
purittii. Lumea apelor este diferit de cea a uscatului, având trâmuri i adâncimi
necunoscute i mistice. Se considera c multe creaturile fabuloase triesc în ape i
c lumea apelor era protejat de aceste fiinte. Înainte de a porni pe mare, oamenii
trebuiau s aduc ofrande acestor pentru a se asigura c nu li se întâmpl nimic.
În mitologia nordic în adâncul oceanelor exista o lume a mortilor condus de
Ran, unde mergeau doar cei înecati. 71
67
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 68 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 69
https://www.britannica.com/topic/Oannes (20.9.2018) 70 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45 71 http://www.e-antropolog.ro/2012/11/apa-in-simboluri-si-reprezentari/ (5.9.2018.)
Din cauza revrsrii Dunrii, c toi petii erau ascuni, i ali pescari nu au putut
ajunge la ei Amin a fost singurul care se putea mica în jurul lumii subacvatice, el a fost i cel
mai bun pescar. Confruntarea cu petele demonic, somnul urias, îi aminti el instincte
stravechi: casca ochii mari prin adâncuri s-i zreasc nluca 72
i „Amin simte când petele
e afar din cale de linitit, nu se învârtete în faa undelor." 73
Nimic nu se mai putea întoarce de la starea lui, se întoarse din ce în ce mai mult spre
rdcinile sale:
„Lui Amin schimbarea din somn în morun îi atârna din ce în ce mai greu pe
suflet, ca o nenorocire. Dar nu spuse nimic. Nici el nu tia de ce. Poate dintr-o
amintire uitat? În legtur cu ce-i povestise bunic-su? Nu cta s se
dumireasc"; „începu s-l apese o grij necunoscut, s-l gârboveasc povara
unei spimânttoare rspunderi." 74
Misiunea lui Amin este s protejeze apa i s nu ating de moruni, i el distruge astfel
toate capcanele pe care le-au înfiinat pescarii i se scufund cu morunul fantastic într-o
uriaa apoteoz ctre nepieritoarea legend cosmic de unde a purces dintotdeauna omul. 75
Atmosfera în povestire este onirico-mitica, sunt menionate i timpuri strvechi,
legende i mituri.
Inchise ochii i strpunse, acum launtric, unul dupa altul, cletarele cerului de
ape, deschis sub el, bolta cu bolta. Cum scânteiaz acolo misterioasele zodii de
ape, inându-se de mâini într-o fantastica hor ce înconjoar universul! Printre ele
miun petii uriai din care i se trage neamul, leviatani strmoi ai legendelor
(…) 76
Cum a spus Maric a Brbieru, finalul povestei este apoteotic: „i alaiul fabulos al
petilor se desfoar triumfal la mijloc cu morunul fantastic înconjurat de cetele genunilor,
ducând la piept de strnepotul su, pescarul Amin, într-o uria apoteoz ctre nepieritoarea
legend cosmic de unde a purces dintotdeauna omul. Sintagmele metaforice „alaiul
72
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 74 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 75 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 44 76 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
29
fabulos, „se desfoar triumfal, „cetele genunilor înseamn o nou via i de aceea dac
moartea lui Amin nu este o moarte tragic. 77
Dar nu numai atât:
„Povestirea Pescarului Amin se transform într-o legend „vie i mereu
mladioas. Naraiuni sunt de fapt poveti ale unor poveti, în care se arat cum o
întâmplare neobinuit poate ajunge legend i c tentaia absolutului exist în
fiecare dintre noi tocmai pentru c în esena noastr aparinem Naturii i Creatiei,
adic Marelui Univers. 78
Legatur stramoseasc a pescarului cu morunul este construit printr-o prefacere magic de la
conditi de om al faptei, la aceea de om al cugetului, care transform fundul bulboanei într-un
Rai al apelor:
"În lumina de matostat btut cu stele, fundul bulboanei era un adânc paradis
regsit în care el întra, lasând afar timpul, ca pe o slug, s-1 atepte. Are s
atepte zdarnic: el trece în venicie." 79
Amin iese din timpul real i întra în vesnicie prin relatia totemica a omului cu stramoii si,
petii. Un prim semnal al acestei prefaceri poate fi schimbarea somnului în morun, care-1
marcheaz pe Amin, este ca o trecere simbolic de la lumea reala la cea mitic.
77 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 269 78 Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordar, volumul 2. Aramis. 2004., pg. 270 79 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
30
7.Comparaie
În toate povetile apare mitul totemic al animalelor, chiar dac în Lostria i în
Pescarul Amin acesta sunt petele, i în În mijlocul lupilor este lupul. În Pescarul Amin,
petele este un simbol al binelui - via, natere, renatere, fertilitate; iar în Lostria are o
valoare negativ – este un simbol al diavolului. Conexiunile magice dintre oameni i animale
sunt deschise în trei moduri: social, psihologic i ritmic i intr în pmântul comun al
sensibilitii i contiinei umane. 80
În În Mijlocul lupilor, în loc de pete, exist un simbol al lupului. Rolul unui lup este
pozitiv în unele culturi – simbol al luminii, iar în altele are o component demonic.
O legtura special dintre om i animal este vizibil în toate cele trei poveti. În În
Mijlocul lupilor, în care omul a preluat chiar i caracteristicile unui animal, adic a unui lup.
Aliman în Pescarul Amin este conectat cu apa i petii i în Lostria, Lostria are
caracteristicile unui pete. De asemenea, Aliman are grij de peti, ceea ce poate fi vzut când
guri în ghea iarna, astfel încât petii s poat respira.
Povetile respect ordinea natural i unirea cu natura. Personajele sunt conectate la
natur prin caracteristicile i abilitile lor. Astfel, Amin respect apa i petii, este angajat în
pescuit i a crescut de fapt „pe ap. Luparul, în schimb, triete ca un om de peter, într-o
peter i are caracteristicile unui lup. Iar Aliman, la fel ca Amin, este asociat cu apa,
pescuiete i el, dar cu un caracter diferit.
Spaiul este izolat de influena civilizaiei, este greu accesibil, cu o natur slbatic
manifestându-se stihial, cu deschidere spre arhaic i spre o anti-lume a magicului demonic.
Aceast lume fiineaz într-un timp primordial („de multa vreme) în care se poate produce
invazia supranaturalului. 81
Timpul în poveti este „preistoric i „strvechi.
În povestea Pescarul Amin din cea mai mare parte a textului Amin este focalizatorul,
cititorul „vede cu ochii lui, mai ales în aceea parte când este lsat singur. Naratorul
povestete la persoana 1 în În mijlocul lupilor, de fapt exist doi naratori, ambii la persoana 1.
În poveti Lostria i Pescarul Amin naratorul este atottiutor i povestete la persoana a 3-a.
80
Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in the Works of Vasile Voiculescu and
Victor Papilian, Editura Universitii „Alexandru Ioan Cuza, 2015.
http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19554/pdf (10.5.2020.) 81 Pocan Nicoleta, Aliman and the mephistofelian pact, Journal of Romanian literary studies, 2015., pg. 1034.
Naratorul din povestea În mijlocul lupilor permite posibilitatea interpretrii raionale,
dei naratorul este reticent, de fapt ambii naratori sunt reticeni: „externul, pentru c el este
cel care determin c ultimul cuvânt are „internul i nu „vocea raiunii. Tipul de narator în
Lostria este naratorul martor, iar perspectiva narativa este subiectiva. Naratorul se asocieaz
eresurilor populare, ca o voce a mentalitii colectivitii. Timpul narativ în Lostria este
cronologic, situându-se într-un plan al trecutului, iar spaiul narativ îmbin realul cu
imaginarul.
Comun pentru toate cele trei poveti este timpul i locul mistic al evenimentului,
conexiunea personajelor cu animalele, elemente fantastice inspirate de folclor i mitologie i
un personaj care are abiliti i perspective deosebite care difer de oamenii obinuii.
Proza fantastic a lui Vasile Voiculescu, cu cuvintele N. D. Pop Pocan, „îmbinând
viziune folcloric cu intelectualismul modern, creeaz un univers fantastic ce are drept
limitefabulosul feeric i miraculosul pgan. Acest univers fiineaz în orizontul mitului i al
sincretismului popular, într-o atmosfer fabuloas, slbatic de o extraordinar vitalitate în
care realul si imaginarul se interfereaz sub fora unei magii narative remarcabile. 82
82 Pocan Nicoleta, Aliman and the mephistofelian pact, Journal of Romanian literary studies, 2015, pg.1033
32
„Se vorbea despre vînatul
ce în ce mai prsite la noi,
dei munii sînt înc plini de
uri uriai, cerbi falnici,
misterioi api negrii mistrei
din vecheafaun cinegetic a
gazda, c nu l-am prsit din
nou, aacum au fcut alte
state. 83
Dunrea, umflat de ploi i
zpoare, nu se mai vrsase
atât de nprasnic ca în
primvara aceea. Fluviul
dîmburi rostogolitoare, din
toate rîurile i gîrlele
duiumurile de ape furioase
„Nicieri diavolul cu toat
nelipsit dintre oameni i cel
mai amgitor. Ia felurite
adânc, pân la fata uie care
se scald în vultori i nu-i
decât o tim viclean, curs
pus flcilor netiutori ca s-
i înece. Pe Bistria,
de la izvoare i pân dincolo
de Piatra, petele naibei se
arta când la bulboane, când
la uvoaie, cu cap buclat
desomn, trup ui de alu i
piele pestriat auriu, cu
bobie roii-ruginii, ca a
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 21 85 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45
33
Comparând cele trei începuturi, se vede clar c în prima povestire, În mijlocul lupilor,
autorul evit fantasticul la început i începe ca i cum ar fi vorba de o lejer, amuzant
povestire din via.
În celelalte, fantasticul este prezent de la început. În Pescarul Amin autorul indic în
primul paragraf legtura cu vremurile strvechi, mitice. Accentul îns cade pe extraordinar i
imens, periculos. Râul este personificat prin alegera epitetelor „nebun, „furios, „nprasnic.
În Lostria este accentuat legendarul, iar prin repetarea sinonimelor pentru „diavol
(„drac, „necuratul, „naib) i pentru „zân, fie „zân rea fie cea protectoare („tim,
„nagod), se subliniaz rolul forelor rului, al maleficului, în acest text.
Sfârit
mijlocul fiarelor, cu toate
instinctele treze i încordate,
s vreau reflecia c vpaia
aceea era toat voina omului
exasperat, tot fluidul magic
celui care fcea efortul
Dar acum iar încep s pricep.
Ca i în magia vechilor
„Se înbuea. Iei, lu o
unealt, îi umplu din nou
bicele plmînilor i ale
acelai loc. Drîm, sparse,
gardul btut de toat
povara apelor care nvli pe
sprtur i-i smulse mâinile,
putu, sau nu mai vru s aib
timp? Morunul se ivise
amenintor. Cînd se înfipse
opinti, lu cu el în piept pe
„Dar povestea lui Aliman a
rmas vie i mereu
mldioas. Crete i se
aduse i alte scornituri dup
închipuirile oamenilor,
jos malurile Bistriei. Urc o
dat cu cruii, coboar
care nu-i gsete astâmpr,
bulboanele, când odihnindu-
34
slbticiunea strîmt a lui, ca
s poat cuprinde i înelege
pe lup, s i-1 asimileze.
Numai cunoscîndu-l astfel,
s-1 stpîneasc. O
formidabil activitate de
putem svîri. Magul
apariia unui înger... Omul
preistoric nu alerga dup
fiare,ci vîna primejdii, sgeta
c vpaia omului dumitale
putregai, cum face lemnul
îi îmbibase mîinile i
fiarele. Am citit undeva
Amin, cu care porni
vijeliospeste gardul care se
petilor se desfur triumfal,
la mijloc cu morunul
fantastic înconjurat de cetele
genunilor, ducînd la piept
dintotdeauna, omul. 87
flcilor aprini i
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 43, 44 88 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 55
35
magic, încuviin
povestitorul, mîngîindu-i
deteptase amintirea
unordureri adpostite
altdat, demult, acolo. 86
În prima povestire, În mijlocul lupilor, sfâritul a rmas inexplicat. Naratorul nu este
foarte sigur ce este adevrat, crede c a asistat la un ritual pentru c a ezut în mijlocul lupilor
i a fcut „o reflecie c aceast flacr, i a leinat i s-a trezit cu o glezn dureroas care l-a
determinat s concluzioneze c a asistat la un eveniment ciudat.
În Pescarul Amin în sfâritul Amin se identific cu animalul totemic i intr într-o
lume diferit care tot timpul a fcut parte din el. Lostria se termin într-un fel cu o credin în
fantastic i neobinuit. Povestea lui Aliman a rmas vie i mereu mldioas, relatat în fiecare
an i completat de dup închipuirile oamenilor care au ateptat ca ceva neobinuit s se
întâmple din nou.
„...într-un inut
Dunrea, umflat de ploi i
zpoare, nu se mai vrsase
atît de nprasnic ca în
primvara aceea. Fluviul
treceau vârtejuri duse de
36
culcate de hum vînt,
impresie de arhaism i
sescurgea, galben, peste
meleaguri încremenite în
vechime, parc sîngele
mult încheiate în restul
gurile negre ce se
peteri, pline de osemintele
trecutului, ca cele din
albumele ce rsfoirm. 89
dîmburi rostogolitoare, din
liote de liie alungate,
ori înecate. 92
„Valea iar detuna
îngrozit. 93
puni peste capul lui. 94
Comun tuturor descrierilor ale naturii este misterul, pericolul i ape furioase. În
Lostria i Pescarul Amin descrierile naturii se învârt în mare parte în jurul apei, în timp ce în
În mijlocul lupilor avem în mare parte descrieri ale pdurii i peterii secrete în care triete
Luparul. În Lostria apa este descris într-un mod ru, este tulbure, neagr i periculoas, în
timp ce în Pescarul Amin este mai descris ca magnific.
89 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 115 90 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 21 91 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 23 92
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46 93
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47 94 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
37
Luparul – „Era un btrîn
degetele rchirate ca nite
labe. Chipul msliniu i
prelung, spînatic, abia rcuit
barb rar i epoas,
aveaceva tainic, trist i
un fel de jumtate
sterp. N-avea nevast,n-avea
în preajma lui nu sufer s
vieuiasc nici un dobitoc
gsesc în gospodriile
ceva de mare amfibie. Înalt,
ui, cu pieptul mare,ieit
piept larg cuprinztor, cu
albia pântecului când supt,
brae lungi i palme late ca
nite lopecioare, cu coapse i
picioare aijderi deirate, el
ap, zvâcnind ca broasca din
arcurile încheieturilor de la
motenire din moi-strmoi
zice c s-ar fi trgând din
peti. Când iese din gârl, el
nu rmâne leoarc: se zvânt
într-oclip. Tbcit de vânt i
soare, e încrustat ca de nite
solziori: locurile porilor sunt
petilor, cu care necontenit se
freac în bulboan. Se poart
Lostria – „...petele naibei se
la uvoaie, cu cap buclat de
somn, trup ui de alu i
piele pestriat auriu, cu
bobie roii-ruginii, ca a
gustoase, mai ales pstrvi
c o dat i-odat o s-i caz
în mâini.
povesteade time schimbate
prefcut în pete. 100
Nu tia de frica nimnui. Cu
atît mai puin de a celor
95 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 107 99
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 45 100 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 46
38
vederea lui,i cîinii ar fugi de
el urlînd. 96
asta venea de la o bund de
blan cu care era îmbrcat i
de la brîul totde blan ce-i
strângea mijlocul subire de
ca atunci când se ridic din
strfunduri s poat csca
fa. 98
jurat s prind lostria vie i
nu i-a mai îngduit zi-noapte
hodin. De dincolo mult de
Toance, mai pîn-n Siret i-
napoi, el vmuia apele,
c-l vrjise lostria blestemat
petrecanie. El nu mai râdea
ca altdat. 101
Amin i Luparul au în comun faptul c seamn cu animalele, aa c Luparul are
caracteristicile unui lup, iar Amin are caracteristicile unui pete. Luparul locuiete intr-o
petere, unde picteaz i el, vâneaz dup mâncare, aa c triete ca un om din peter.
Aliman nu arat ca un animal, dar este descris la început ca un om puternic, mai târziu a fost
fermecat de Lostria, aa c devine mai vulnerabil, nu a mai râs ca înainte i a devenit fascinat
de acel „pete. De aceea putem vedea caracteristicile petilor în Lostria, dar este ru, nu ca
în Amin.
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 108 98
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 28 101 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 47
39
„M impresiona altceva: un
alt esen cu care eram
întîmpinat i de care colegii
mei, medicul plaiului i
Judectorul era pus mai
presus decît ceilali, învestit
pretorul. Nici nu smulgeam
copiii bolnavi din braele
mamelor, ca medicul, s-i
singur rînd de buchi scrise, s
leg i s dezleg tot ce puneau
la cale ceilali, amenzi,
pentru tot anul merticul lor de
przi. Fiecruia i se sortete
anume om, anume femeie ori
„Cum scânteiaz acolo
se trage neamul, leviatani
întemeieze neamuri tari
Este rs-strmoul su,
povestise. Urcase din alte
întemeiase între braele
oprit de a rmas chiar la el
câteva zile. Ce i-o fi spus, ce
l-a învat, cum l-a descântat,
nu se tie. Aliman s-a întors
acas cu o lostri lucrat din
lemn, aidoma de uie i
frumoas ca cea de pe
Bistria. 106
ca o strigoaic. 107
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 40 106
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 50 107 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 52
40
socoteal. Au îngduin
privete omul, lupul
i-mi notai pentru studiul
vîntorii primitive. 103
nu se ating de moruni. Apoi
pierise fr urm într-o
furtun. tie c aiureaz,
simea cum delirul crete
cutremurtoare. Dar se
din urm. Rmâneau rupturi
îl prindea. Da, nu i se pruse.
Aici sub el se afl raiul. Raiul
st în ape. Cum s îngduie el
ca nemernicii s-l fac
duc dup moarte? Ah, tie
ce are de fcut. Acum
ateptarea nu mai trebuie
s stea sperioas, locului,
întâmpinarea întâmplrilor i
Viitorul îndoielnic? 105
Toate cele trei povestiri cuprind nite credine populare. În prima dintre ele, În
mijlocul lupilor, aceste credine sunt legate în primul rând de noaptea Sfântului Andrei, dar –
interesant – naratorul observ c i el însui este privit ca un „mag – puterea lui fiind
103
Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 110 105 Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, 1966., pg. 43
41
magia/puterea cuvântului (aluzia a Evenghelia lui Ioan). Aceast credina în puterea
cuvântului face legtura între În mijlocul lupilor i Lostria (sfârit).
În Pescarul Amin se fac referine la mitul animalului totemic, iar în Lostria la
legendele timelor, dar apar chiar i vrji i vrjitori.
În În mijlocul lupilor superstiie comenteaz un personaj învat, obiectiv, tiinific, i
nu tim exact ce fel de magie s-a întâmplat. În Lostria magia este acceptat ca normal, muli
brbai au fost fascinai de Lostrita, aa c s-au înecat încercând s o prind. La început,
Aliman a fost sceptic, nu a crezut în aceste poveti, dar mai târziu, când a vzut-o, punctul su
de vedere s-a schimbat, a început s cread în magie i a mers la vrjitor.
42
8.Concluzie
În aceast lucrare am explicat care sunt elemente fantastice în proza de Vasile
Voiculescu. Pentru aceasta am ales colecie Pove tiri, i de la ea am ales trei poveti: În
mijlocul lupilor, Lostria i Pescarul Amin.
În primul capitol ne-am atins de viaa lui Voiculescu, educaia i lucrrile lui. Pe lâng
faptului c este un poet, scriitor i dramaturg, el a colaborat cu diverse ziare literare, a fost
membru al Academiei de tiine din România, i cu toate acestea a fost doctor. Chiar dac
începe coala la Facultatea de Litere i Filosofie, Voiculescu a schimbat mai târziu orientaia,
înscriindu-se la Facultatea de Medicin din Bucureti, dar cu siguran aceasta nu l-a oprit i
s fie glorificat ca scriitor. Din cauza participrii sale presupuse la activiti revoluionare, a
fost arestat i condamnat la cinci ani de închisoare. În închisoare, el s-a îmbolnavit din cancer,
ceea ce este i cauza morii sale. Unele dintre lucrrile sale sunt: Capul de zimbru, Ultimul
Berevoi, Zahei Orbul.
În al doilea capitol am definit termenul poveste scurt, am descris care sunt elementele
i trsturile sale. De asemenea, am definit ce este povestea în rama, pentru c mai târziu în
lucrare analizez În mijlocul lupilor, o poveste care are aceste trsturi.
În al treilea capitol a fost vorba de proza fantastic, originile sale, caracteristicile i
reprezentanii în România.
În al patrulea, de asemenea, cel mai mare capitol am analizat elemente fantastice din
poveti selectate. Prima dintre ele este povestea În mijlocul lupilor, care vorbete despre un
„om, care a trit ca animalele i respins de ctre toi fiind c el a avut unele abiliti care nu
pot fi explicate. El putea vorbi cu lupi, chiar i arta ca un om-lup, i-a petrecut ritualuri cu
lupi. A dou poveste, Lostria, vorbete despre relaia dintre pescari i peti, adic despre
relaia unui pete deosebit cu pescarii. Mai târziu, se pare c acest pete are puterea de
transformare, i c este de fapt pe jumtate femeie jumtate pete.
A treia poveste în care am analizat elementele uimitoare are unele similitudini cu
Lostrita, i c motivul apei, petelor i personajul principal seamn cu o creatur acvatic.
Este vorba de un om, care a fost cel mai bun pescar al tuturor, i ar putea s se mite în lumea
subacvatic, arta ca o creatur din ap, i el a avut, de asemenea, astfel de abiliti.
În toate povetile selectate, exist anumite elemente fantastice inspirate de folclor i
mitologie, cum ar fi ap (Lostria În Lostria i Amin Pescarul Amin), un pete (Lostria În
43
Lostria i Amin Pescarul Amin), om-lup (Luparul în povestea În mijlocul lupilor), pact cu
diavolul, metamorfoza etc. În fiecare poveste apare i un personaj care are abiliti i
perspective deosebite care difer de oamenii obinuii.
44
9. Saetak
Radom „Fantastina proza Vasile Voiculescua prikazana je, kao što kae sam naslov,
fantastina proza Vasile Voiculescua, a za to je odabrana zbirka Povestiri, i iz nje su izabrane
tri prie: În mijlocul lupilor, Lostria i Pescarul Amin.
U prvom poglavlju rije je o Voiculescuovom ivotu, njegovom školovanju i djelima.
Osim što je bio pjesnik, pisac i dramatiar, suraivao je u raznim knjievnim asopisima, bio
je lan Rumunjske akademije znanosti, a uz sve to bio je i lijenik. Iako je krenuo putem
knjievnosti, ak se i upisao na takav fakultet, kasnije je promijenio profesiju tako što je
doktorirao na Medicinskom fakultetu u Bukureštu, ali to ga naravno nije sprijeilo i da se
proslavi kao pisac. Zbog toga što je navodno sudjelovao u revolucionarnim aktivnostima
(pisao pjesme religiozne tematike), bio je uhien i osuen na pet godina zatvora. U zatvoru je
obolio od raka, što je na kraju i bio uzrok njegove smrti. Neka od njegovih djela su: Capul de
zimbru, Ultimul Berevoi, roman Zahei orbul te kazališna djela Duhul pmântului, Demiurgul,
Gimnastic sentimenta.
U drugom poglavlju definiran je pojam kratke prie, koje su njezini elementi i
obiljeja. Isto tako, definirano je što je uokvirena pria ili pria u prii, jer kasnije u radu
slijedi analiza pripovjetke În mijlocul lupilor, koja ima ta obiljeja.
Tree poglavlje posveeno je openito fantastinoj prozi, njezinim poecima,
obiljejima i predstavnicima u Rumunjskoj.
U etvrtom, ujedno i najveem poglavlju analizirani su fantastini elementi u
odabranim priama. Prva je na redu pria În mijlocul lupilor, koja govori o Luparuu, ovjeku
koji je ivio poput ivotinje, u nastambi poput špilje, sam i odbaen od svih zato što je imao
neke sposobnosti koje se ne mogu objasniti. Mogao je razgovarati s vukovima, ak je i
izgledao poput ovjeka-vuka, a i provodio je rituale s vukovima, zbog ega su ga ljudi
odbacili. Druga pria, Lostria govori o vezi ribara i ribe koju je dugo elio uloviti. Kasnije se
pokazuje da ta riba ima mo transformacije, i da je zapravo polu-ena, polu-riba. Trea pria
u kojoj su analizirani fantastini elementi, ima neke slinosti s Lostriom, i to po motivu vode,
ribe i što je glavni lik nalik nekom vodenom biu. Naslovljena je Pescarul Amin, a govori o
ribaru koji se moe kretati podvodnim svijetom, a ujedno ima i neke karakteristike vodenog
bia.
45
U svim odabranim priama pojavljuju se odreeni fantastini elementi, inspirirani
folklorom i mitologijom, kao što su: motiv vode, motiv ribe, motiv ovjeka-vuka, motiv pakta
s vragom, metamorfoza itd, a osim toga, glavni likovi uvijek imaju neke posebne sposobnosti
koje ih razlikuju od obinih ljudi.
46
10.Literatura
- Apetroaie, Ion, V. Voiculescu, Bucuresti, Editura Minerva, 1980
- Blaa Ariana, The Religious Dimension of the Romanian Fantastic in the Works of Vasile
Voiculescu and Victor Papilian, Editura Universitii „Alexandru Ioan Cuza, 2015.
- Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordare, volumul 1. Aramis. 2003.
- Brbieru Marica, Comentariul literar. Ghid de abordare, volumul 2. Aramis. 2004.
- Biberi, Ion. „Fantasticul, atitudine mental, în Eseuri literare, filosofice i artistice, Cartea
Româneasc, Bucureti, 1982.
Antologia Nuvelei Fantastice, Editura Univers, Bucureti, 1970.
- Curelar, Mirabela. „Fantasticul românesc – „atitudine mental sau „expresie a personalitaii
creatoare, Analele Universitii “Constantin Brâncui” din Târgu Jiu, Seria Litere i tiine
Sociale, 2012.
- Eremencu, Lavinia. Evoluia prozei fantastice române ti, Bacu, 2013., pg. 26.
- Marino, Adrian, Dintr-un dicionar de idei literare, Argonaut, Cluj-Napoca, 2010.
- Pop Pcan Nicoleta Doina, „Aliman and the mephistofelian pact, Journal of Romanian
literary studies, 2015.
eseuri pentru bacalaureat, 2015.
- Roxana Sorescu, „Repere critice la V. Voiculescu, Înaltele neliniti. Versuri i proz,
Bucureti, Ed. Doina, 2001.
- Todorov, Tzvetan. Uvod u fantastinu knjievnost. Beograd: Tisak Kosmos, 1987.
- Voiculescu, Vasile. Povestiri, Bucureti, Editura pentru literatur, 1966.
47
http://www.poezie.ro/index.php/author/0002190/#bio (22.8.2018.)
https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/noaptea-sfantului-andrei-credinta-
LA TÂRGU-JIU, Gazeta de Maine, 2013. https://www.gazetademaine.ro/eveniment/insemn-
al-trecerii-scriitorului-vasile-voiculescu-pe-la-targu-jiu.html (20.9.2018.)
- Historia.ro, Vântoarea de vrjitoare, de la motivele aberante la metodele de tortur , 2016.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vanatoarea-de-vrajitoare-de-la-motivele-
romana.net/lectie/Povestirea--Specia-literara-povestirea/19/ (10.9.2018.)
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/lupul-demon-infernal-si-calauza-divina
(19.9.2018.)
- Noul dicionar explicativ al limbii române, Editura Litera Internaional, 2002
https://dexonline.ro/definitie/ileana (30.8.2020.)
- Portal de poezie româneasc, Cronologia vietii si a operei lui Vasile Voiculescu, 2013.
http://www.poeziile.com/autori/Vasile-Voiculescu/cronologia-vietii-si-a-operei-lui-vasile-
https://foaienationala.ro/biografii-vasile-voiculescu.html (30.9.2018.)
- Romulus Antonescu, Dicionar de simboluri i credine tradiionale române ti, Ediie
digital 2016, http://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-
Credinte-Traditionale-Romanesti-a-b.html (25.9.2018.)
- Scriban, August, Dicionaru limbii române ti, Institutu de Arte Grafice „Presa Bun, 1939
https://dexonline.ro/definitie/ALIMAN (30.8.2020.)
„Lostria” de Vasile Voiculescu, Ramuri, x/200x
http://revistaramuri.ro/index.php?id=220&editie=13 (19.9.2018.)
- Ziarul Unirea, Noaptea de Sânziene | Obiceuri, credine, tradiii i superstiii de Sânziene,
2020. https://ziarulunirea.ro/noaptea-de-sanziene-obiceuri-credinte-traditii-si-superstitii-de-