I

l!'.t[vJ,Ffhs[,lU9tl'e

fffi g raflcPRINCIPIILE SI PRACTICA DESIGNULUI GRAFIC

T

rd1tt1tr,11,, ,,,,,

Graphic design school@ 2004 Ouarto Publishing plc.David DabnerDesign grafic

Grupul Editorial RAOStr. Turda 117-119, bl. 6, parter,sector 1, Bucurestie-mail: off ice@raobooks.comwebsite: www.raobooks.com, www. rao. ro

Traducere din limba englezS:TOMA RITNER

@ Enciclopedia RAO 2005,pentru versiunea in limba rom6na

lsBN 973-717-042-3

Orlce reproducere sau preluare partiala sau integrala, prin oricemijloc, a textului si/sau a iconografiei lucrdrii de fat6 este strictinterzisS, acestea fiind proprietatea exclusiva a editorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiDABNER, DAVIDDesign grafic / David Dabner; trad.: Toma Ritner.Bucuresti: Enciclopedia RAO, 2005Bibliograf ie

I ndex

lsBN 973-717-042-3

L Ritner, Toma (trad.)

o04.92

Cuprinslntroducere

*tECTlu$v[,.q i Limbajul designului

Modulul 1 Principii de bazd

Forma sispatiu

Spatiu negativ si spatiu pozitiv

Compozitie

Principiide bazd ale machetarii

Desene de tip studiu

Principii ale fotograf ierii

Modulul2 Culoarea

Definitiiale culorii

Diferente intre culori si lizibilitate

Asocieride culori

Contrast gi armonie intre culori

Culoarea in designul de informatii

Modulul 3 lntioducere in tiparAnatomia tipului de caractere

Spatierea

Marimea tipului de caractere

Modulul 4 Cdutarea ideilorAlbume sicolaje de atmosfera

Yizualizarea ideilor

Modulul5 lnstrumente 9i aptitudini pentru atelierTaiere si pliere

Software pentru teh noredactare editorial6

Programe pentru machetarea paginii

Fotografia digitala

B

'10

12

14

16

20

22

26

30

32

36

38

40

44

48

52

56

5B

60

6Z

64

,;.l,,;:",',llrtj:lt:!ltr,!. 't',r,ll ,trr,li", r' !

'.',ll :l':1,,.,,r.

',l r ltur n ,, Itt

Murltllttl F I l;,,,t;r.'lit,1r,lt,111'1,,,,,,;i, 1.

ll rlrrlrl,rl,, ,r , l,r',r tr

I itrtt ',t rrllr,ll',' r,1, I

,rr r littlllrllt! iit ! i'l

lllr,tttlrr''lt,rlrlr:'. 1ttt,rli,l,tl

Mutlttlttl I Mrrr lt'l'l.,l,tl ll r rrt',1 l, rl t r r'rl

I rttli r ',1 tt l,ttrlttil

',lllttil rlr,1q1,gr lrr,l rr'

llrltrr,,t r r rtrlt,r I

Mrlrltrlttl ll l)rr lrtr r tr

I rtlrll,llt!',1 rulr, '.1

I lt t l, tt rt,', tt r r, t tr l.tl, ,i

I r1ilr Iil,ilti,t llIr,trlIrll

I tr,',ttltt t r rr rlr lr rlt,rl

I llrrrlt,rltr",,ttt tlrr I

Morlrrlttl 9 lrt oI rllrr

Mrr ltrtl lt1r,rtrtlrtt

( lllr l,llr!,tl)t(ll r'l'

I 't.,r lur 11,1 q ,l1 ,q 11ilr rrr

(r

l0

|.)

ill(i,0

/(i

t0

lr,)

t(i

Scanarea

Manipularea imaginrlor

llustratii realizate pe calculator

Software pentru design pentru Web

Sof tware pentru animatie

, :',,!i:.:.,:.. . Principii si tehnici

Modulul 6 Tipografie

intelegerea si alegerea tipurilor de caractere

Lizibilitate si claritate

Lrnri si ornamente tipograf ice

Accentuare si ierarhie

Tipar ilustrativ

Text modelat

ModululT Machetare

Marime si format

Grrle si margini

StilLrri de machetare

Ritnr si contrast

ModululS De la concept la vizual(.t;rcetare si concepte initiale

Organizarea ideilor

l'r ocIrrarea imaginilor

lrcsirilr coordonat

I olocJraIre sau ilustratie

Modulul 9 Probleme de prorlrrr:lic

Mcrlrrrl lipitrrrlrri( .ot r rr:l;rcit lltollclot t:olot

|'1 r y1 lr tr:l t;t t:lcr:ltotttr:ir

66

6B

70

72

74

18

80

84

B6

8B

92

96

9B

100

102

106

110

112

116

118

122

L'( i

lioli'

Practica in comert

Modulul 10 Design pentru edituri

Seminar: Sfaturi de profesionist

Periodice

Carti

Modululll Publicitate

Seminar: Sfaturi de profesionist

Domeniulpublicitar

Modulul 12 Design corporativSeminar: Sfaturi de profesionist

Domeniul designului corporativ

'Modulull3 Design pentru Web

Seminar: Sfaturi de profesionist

Planificarea unui site Web

Modulul 14 Design pentru ambalaje

Seminar: Sfaturi de profesionist

Crearea de branduri

Resurse

Glosar

Bibliografie

lndice

Credite

134

136

138

144

148

149

158

160

166'168

174

t/6

182

184

187

188

191

40

44

1rl

t.t2

lrG

lru

(;0

o?

(\4

lntroducere!ndiferent daca telul dumneavoastra este

de a deveni expert in design pentru Web, de a crea

reclame memorabile ori de a concepe aspectul unei

reviste inovatoare, cartea aceasta vd va oferi o

prezentareamenuntiGf, EiiiEiii16rd-eiE5?E- eitoric6ror't)

lucrdri de design grafic de calitate. lnriddcinat mai

d-esrffiEE p?acii-cEiec6Tfi teoiie, textul a fost conceputpentru a oglindi felul in care subiectul este predat azi

in scolile de design, iar ilustratiile - care aldturd lucrdri

realizate de profesionisti si de studenti - au fostselectate cu grijS pentru a exemplifica aspecte specifice

invitirii. in plus, multe unititi contin exercitii de tippas-cu-pas, ca si solulii la probleme din viata real6.

Procesul privirii si ,,!raducerii" a ceea ce vedeli constituieun aspect esenfial al Sectiunii 1, dar invdlarea felului in

care sd contre,lqli me-d.1!e diverse ce vA stau la dispozitie -dinlre care multe sunt de naturd digitalS - ar trebui si fiestr6ns asociatd cu satisfactia credrii de imagini si cu

incSntarea fatb de libertatea vizuald. Pe mdsurd ce veti fiintrodus in noliunile de bazi ale fotografierii, tipului de

caractere, culorilor 9i compozitiei. veti invdta cum sd

devenili alfabetizat cultural 9i calificat vizual, o cerinld certipentru generarea de idei grafice care sd atragd atenlia.

in secliunea centrali ne vom concentra asupra

solutionirii unor probleme specifice de design si vomvedea felul in care ideile vizuale evolueazd dela schite vagi

la lucriri cizelate. Veti afla cum poate fi utilizat tipul de

caractere, mediu I g rafic prima r pentru comu nicare, pentru

a crea nenumdrate efecte diferite. in functie de context, vi

se va explica importanla grilelor si asezdriiin paginS,

comandarea si procurarea imaginilor, si veti intelege felul

in care problemele de produclie ar trebui sd intre in joc cat

mai devreme. in plus, veti inv5ta cd o-muncb de succes

necesitd planificaresi eercetare atentd inainte ca ideilc siipoatd fi exploatate mai departe.

in sfirsit, beneficiind de ajutorul unor profr.lsionislr

experimentali. veli cdpita o pdtrundere apitrtt: itt t;clr: t:ittci

domenii principale alg designului grafic si voli l)rrloir lo:;lir

cunogtinlele dob6ndite prin intermedittl ttttt tt cxr :t t;il ii

exhaustive din sfera publicitdtii comert;iitlc. A:;l lr :l :;; rr :t ;tt t t

sb vd dezlSntuim imaginalia si sd vii itittliittt:;rt;rlrrrrrlllrla o decizie privind orientarea dumttt:itvoltl;ltit vlllo,rlc.

O lrlili/rrr![ IIrli)nri(:lr lr (litrgonolelor,

r:lrr.rr r;r rr rrlr:n{,lrl lolorlrirliilttt,r:r cc;rz;r rlrrrrrrrisrrr rrr lor ttt;tlttl I r)(:tilitriu

{t/.t

D;

,0ati ,r

{} A:;or:icrrr r:ul(x ilor I

r:,lri.r lrrv.ll,rl r rr l)rttrr'lrr:xIlrr,rl,rl l.r trr,rxttttttttt tt

-3r

(

t-

*L'rtO Ritm. Spatiul negru 9i fotografia de pe

toatd pagina de alSturi contrabalanseazd

macheta aglomerati a paginii.

Q Asor;icrcrr t;rrlorilor- lr rrrorl:;rrrlrrlrr , ro:,rrl

olrlc |(:lltvitlitl rtrt 1tt ttttclrltit lit illiIIit, ilil l)t ll tlrr(

r:xl)lr),rl;rl l,r tttrxttttttttt tn iIjr,:il l)():;lr]t r jl(j(,iilrl

f l i,rrpr,rl,rrrrrtr,tn ri/rr lr(:lorcl()r r'.ll cr lrtv,rlltrlr rl

.,,il,r1 .rl ,rl"r ',,, r,t,rl.r,ilulr''.t l,i'.rlr:r:t, ,r

'.r'hlil[r,rlIl r l" l,.rilr .l',t :,tllrt tnl;t tttttllitlit.

$) Fragmente de

conversatie. Frazele

colocviale serpuiescprin acest poster, o redare

amuzantd a hdrtii metrouluilondonez care incapsuleazd

diversitatea populatieidin capitala Marii Britanii.

o..

B

lllu u'

_6gEr

o

T

JD

:-rN €DRli

R uuE ..r-6$ Tipul rl0 caractere ca obiectin ar:o:;l po:;ler carir(:lr)r ()lo strrltjrrxlirprr,r, rrrror imirlrrri r;irtrplo,

<lltliilrrtrrlrr rir) un el{r(:l llr(:irtts.

tGK

iRt{

J,6A

*f,1

sco

.j..' I

T"R

\..

c*Hd

MuG V IJJA

6ARR

E

U

EI

N

L

MF.

': Conversations

oc

r.J I ti( )t)ucEBE 7

' r f- /"fv1 t1

(r)Ur' _

I

-' :

\/

deslgnululCe seinlelege prin limbajul designului? A9a cum copiiiinvald un limbaj pentru a

comunica, studenlii la design trebuie s5 invele un alt tip de limbaj pentru a

pdtrunde in lumea designului grafic. Limbajul respectiv este Qe natlLrd viz-u*al6 si

incepe printr-o congtientizare sporitd a feluluiin care aratd lumea. Este o

modalitate de a vedea ce anume diferb de simpla existentd materialS' Pictorul

Henri Matisse a spus c5, atunci c6nd m6nca o rosie, o privea pur 9i simplu.

-

,,Dar, a addugat el, atunci cAnd o pictam, o vedeam cu totul altfel'"

Existd multe strategii pentru a invSla un copil cum sd deprindd 9i sd foloseascd

timbajut;acelagi lucru eg\rlabilEiqentru limbaiuldesignului. Limbajulacesta

a re trei pd rti ese nti a t{. torm g\:u I oa rea) s(:onceotu]r)\----' \ ,/ "---.- --

Forma reprezintd compozilia elementelor fundamentale dintr'o lucrare de

design, felul in care aratS un obiect: configuratia, proporlia, echilibrul si armoniq

pdrtilor componente. intelegerea formei provine din dezvoltarea capacitdtii de a

distinge calitStile intrinseci ale elementelor si relatiile dintre ele.

l.ttll:rte"

\ jlli'=l.il'

lll ll I t'ti | '

It|liltrttil

l'r'r '. , 1

Ittlr,ttrr,

tll;rlr' ' i

, ' 11,ttr,li'

r,tlr' I

lr.lrtl rr' '

llil.lll,r

il rl l '.! l'..

I il111;,, ',

7

.!-.

,l

lrt

,rl

rrlt,t

l,,r

Nr€eP-

2.

.)

Culoarea ioacd un rol important in luarea de,{ecizii in designul grafic, conferind

varietate, atmosferd si spatialitate._Cul9r,1l9 n":::" l" 11"g.:li uo:-d"l"lI1": l"

numai reaclii psihologice siemotionale, ciartrebui, de asemenea, sb sustind si

sd sporeascd aspectele de naturd formald.

Termenul ,,concept" se referd la ideea sau viziunea dinapoia unui design.

Procesele de 96ndire pe care le parcurg designerii atunci cAnd absorb 9i dezvoltd

informatiile primite de la clienfi reprezintd o parte vitald din gdsirea unei solutii

grafice la o problemd specificd. Forma si culoarea au putinS valoare dacd nu existd

. o gandire de calitate. Dar, ca giin cazulformeisi aiculorii, puteti recurge la strategii

care sd v5 ajute in dezvoltarea conceptelor. Edward de Bono a scris mult despre

felul in care gandesc oamenii si despre tipul de 96ndire necesar designerilor, si

meritd sa-i cititi lucrbrile. Atunci cand conceptul 9i utilizarea formei si culorii se

intregesc coerent, existi o posibilitate realS ca designul s5-si atingd obiectivele.

Com ponentele a mintite mall sus a lcdtuiesc limbaju I desig nu lu i.

$ Decalarea literelor.Prin decalarea literelor la distantevariabile de margine, ele devinforme abstracte, nu numaisimple litere. Miscarea pe careo creeazd formele negative alefundalului este in concordanla cuaceastd revist5 de artd teatralS.

{,) lnseriri. Casetele cu titlulsi autorul au fost dimensionatesi plasate foarte specific pentrua crea un design simetric ininteriorul spaliului de fundal.Spatiul negativ inconjurStorutilizeazd subtil tipuride caractere maiuscule si

minuscule cu tente similare.

Design andLayout:Understandingand UsingGraphics

SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULUI

VIODJI Ul I Priac.pii de baza

Formd si spatiu

Vederea este o experienti atdtde bana16, inc6t ii acorddm prea putind atentie.Pentru designerul grafic, procesut de percepere{felul in care ochii si creierul siu interpreteazd ceeace vede) prezinti interesul si importanta cea maimare. in mod constient sau nu, ochii nostrialimenteazd creierul in mod constant cu informatiivizuale, care sunt procesate si interpretate.

-ii/,-- 1_' l_u _lL_

I

.r

) a,lfr,j;. c l'(_\

^\'l \a, *. .-\-- / \\

principlesdecisionsprojects

Spatiu bidimensionalDesignul grafic este realizat in general in

limitele a doud dimensiuni (indltime si l6!ime). O coaldalbi de h6rtie este o suprafatd pland p6n61n clipa incare plasdm un semn pe ea, iar atunci devine scenaunor forte vizuale ce devin tot mai complexe pe mdsurdce creste numdrul elementelor. Ele constituie fortamotrice fundamentald a stimulilor vizuali si ar trebuiexplorate prin diverse experimente simple.

Figuri si fundatieFormele sunt intotdeauna percepute in

. asociere cu spatiulin care sunt plasate si cu celelalte*forrn" ce pot fi prezente in formatul respectiv. F]-eqg1e

- formS este vdzuti in context si nu poate fi total izolatd.

b<*ln general, o formd este consideratd ,,pozitivd,, si spatiuldin jurul ei este ,,negativ". Spatiul din interiorul unuiformat- numit uneori .,fundatie" -este un elementimportant al oricSrui design si nu doar ceva carer6m6ne dupd ce o formd este plasatd pe el.

Spaliultrebuie organizat si controlat, deoarece oferEinformatii importante despre formd, care, desigur, lar6ndul ei trebuie sd aibd in jur o nonformd pentru a

exista pur si simplu. Un spaliu necorespunzbtor aranjataduce cu pauzele prost plasate dintr-un discurs; ele potsubmina intelesul si accentuarea. in mod similar,spatiLrlui nu trebuie sd i se ingdduie s6 se extindd firasr:o1t, rlrloerrece aceasta poate sldbi structura designului.

,t

I I ,t rll' lr)titlin

'trrrr',) ( ) r:oitlit.,,rrrrItl).|il

I, il tr, ,t t,l l;l, t,, ,,lr',ntitsur;

, lrlr|, liltl;l, ' 'tr r rr lt r:l ttti

"'1,1,

,,, I I,r,tr r'l)illO'ilt

r, rr, r.lr.l;rllc

t,,,trV Itr:(;;ll-or lr t,,t,rl ruollrlii.,,, rlr\ ,r" ',1 l;l)illitll,r,t, |,'|tl ilntli

l, Lilr,,1|il|'il1

,,,1,r ,1, rr,ilr'{(:()lcfiilr ili.,,t(11il, l;t

"rrrl)i illilt,l

; rrrr ,rlot ,IiIliitl,r , l, .{ Iil.,, r:l(: |}(}l,'l.rrrrtl,rt,

, , "lrrrrl.r l;l;i

' r, lIt,t I llt,t(lnltlili

Figuri si fundatie. PAtratul,,,nlrill cste nemiscatsau pasiv, i.oi r r cc;e spatiu l di n ju ru l siu,,,tr) (|(JaI de jur imprejur.

lntrarea din st6nga.r r)troducerea unui al doilea

| ,, r I r i rl, se dezvolt6 fortelevr,,rrirlo. Se creeaz6 impresia cit, rlrirtcle intre dinspre stenqa.

: Relatii intre formePentru a intelegc oxl)orior)lir vizrralri

primard a formei si spatiului faceti ciitcva oxlrcrionto,desen6nd cu creionul pe o coalS de herrtic urr pitrat cu

latura de 12,5 cm si decup5nd din hartic neagrii maimulte pdtratele cu latura de 1,25 cm.

Simetrie si asimetriePlas6nd un petretel negrLr in mijlocul

formatului desenat cu creionul, veti observa ce petratul

desenat are aspectul unei suprafele diferite de a hartieidin exteriorul petratului. Linia trasatd cu creionul si

existenta petr6telului negru v-au modificatfelulin carepercepeti suprafala plan5. Pdtratul trasat cu creionul pare

sd inainteze. Cu toate acestea, pozitionarea centralS a

pdtrStelului negru inseamnd cd spatiul din jurul sdu este

egal ca mdrime de fiecare parte a sa; fiecare laturd trasatecu creionul reitereazd o lature a pdtr5telului negru.Rezultatul este o senzalie vizualS ce poate fi descrisd ca

nemigcare, liniste. pasivitate sau chiar plictis. Este, de

asemenea, un exemplu de simetrie. DacS trasali o linieprin centrul formatului, cele doud jumdtdti de pdtrat vor fiimaginea in oglindd a opuselor lor (echilibru perfect).

Pentru a continua experimentul, lipiti pitretelul negrugi desenali alte pdtrate cu latura de 12,5 cm. in al doileapetrat, pozitionali petralelul negru exact ca pe primul, daracum plasati intre marginea din st6nga si petrdtelulnegru un al doilea pdtrdtel negru, astfel inc6t sd se afle inmijlocul spatiului si sd fie aliniat cu primul pdtrdtel negru.Aceste doud p5trdtele par sA p6trundd dinspre st6nga informatultrasat cu creionul- o impresie ce rezulte dinconvenlia noastra de a citi de la st6nga spre dreapta. inalt pdtrat de 12,5 cm, pozitionati un al doilea pdtrelel

negru intre patretelul negru central si marginea dindreapta. Vom avea senzalia cd se deplaseazd citre

r lr cr rpl; r, t:i r si cLrm ar pdrSsi petratul desenat cu creionul.l);rr:;i rrrr irl rloilea p5tr6tel negru este pozitionatintrelirtrrrr rlc sus si patrdtelul negru central. cele doud par

sii coboare prin format. Toate aceste designuri suntirsimetrice, adicd nu se echilibreaze perfect.

Puteti crea aceeasi serie de aranjamente, dar cupatrdtelele negre plasate la 45 de grade fate de laturatrasatd cu creionul, astfel incat se nu maifie reiterdri ale

laturilor. Efectulva fi o senzatie mai accentuatd de

miscare dinamicS.Experimentele pot fi extinse prin addugarea de mai

multe elemente, totugi priviti cu atentie si congtientizaliefectele vizuale ale fiecirei dispuneri.

Formi tridimensionaliPutem continua aceste explordri simple

prin intrarea in lumea tridimensiona16, sau cel pulin a

iluziei sale. lluzia profunzimii si a volumului spatial ne

parvine prin perspectivS, un tip de reprezentare vizualdinventatb la inceputul Renagterii italiene.

Reveniti la pdtratul cu latura de 12,5 cm trasat cu

creionul, in centrul c6ruia se afl6 p6tr6telul negru cu

latura de 1,25 cm. Adiugati-i un p6trat negru cu laturade 5 cm. Pozilionali noul pdtrdtel in coltul din st6nga susal formatului, inc6t sd se afle in centrul spatiului 9i laturalui de jos sd fie aliniatd cu latura de sus a p5trd1elului

central initial. Pdtratul mai mare pare mai apropiatdec6t cel central. Fiind in partea de sus a formatului, el

apare deasupra nivelului ochilor dumneavoastri si ap6trdtelului central la mijlocul distantei. Pdtratul maimare vd va solicita mai mult atentia.

Q Deplasarea spre dreapta.Pozitia celor doud pdtrate

sugereazd miscarea spre dreapta.

$ Coborirea. Pozitia celor

doui pdtrate sugereazd miscaredescendentS.

a+i

, lil'l, ffiW

Iffi'{nffi[

lllll, lll l,l li',\ ll

I (.llLlNl A r I lMliA.llt l)l :,1(il.,,iu Ut

MODULUL t Principii de bazal

Spatiu negativ si spa!iu pozitiv

Trebuie si analizali utilizarea eficientia spaliului pozitiv si a spatiului

negativ. Spatiul pozitiv estesuprafafa imaginii, in vreme ce

spatiul negativ este fundalul,cunoscut si ca ,,fundatie" sau plan

al imaginii. Este important siintelegeti ci, in general,

spatiul negativslujegte pentru

a sustine suprafataimaginii si de aceea nu poate filisat si se dezvolte ca spaliu

activ in sine.

QQ ratninfatn.Vasul lui Rubinreprezint6 desenul uneivaze elegante sau

profilurile a doi oameniaflati fatd in fatS?

$ Probleme de percepere.

Cubul Necker aratd felul in care

ochiul poate a.lunge la douiconcluzii. Vd uitati la un cub asa

cum se vede de sus gi orientatspre stanga, sau un cub asa

cum se vede de jos gi orientatspre dreapta?

Mcritii exploratc efectele pe care acest spatiu

,,ncutilizat" il are asupra senzatiei globale generate deo imagine, prin modificarea deliberatb a raportului dintrespaliul pozitiv si cel negativ. Uneori puteti incuraja in modactiv ambiguitatea intre elementele imaginii si fundal.Pot apdrea situatii in care un grup specific de elementese reunesc pentru a se sustine reciproc 9i a concura astfelinc6t spatiul ('in mod normal negativ) capbte formd dinpartea elementelor pozitive. in astfel de cazuri, ochii nostriau dificulteti in a deosebi forma de fundalie, ceea ce

creeazd ambiguitate, care poate sd fie stranie si sd

stimuleze surescitarea vizua16. Forma poate fi utilizatdpentru a ,,caplura" sau inchide spatiultntr-un asemeneamod inc6t o imagine poate fi cititd ca pozitivd,

degi altundeva in design ea isi pbstreazd rolul uzual.

EXERCITIUI

Gdsirea formelor componenteUtilizAnd calc si o fotografieinteresantd, dar nu excesiv

de complicatS, descompu neliimaginea in formele ei

componente majore.

Aceasta va dezvdlui structura

compozitionalS de la bazdt,

felulin care suprafata imaginiia fost divizatd in mod eficient

9i modul in care isi joacirolurile spaliul pozitiv si

negativ.

Fttt tttc qllre *i tr.'.t,

rr, F.:11 ':r !

,.llir.rrr- |i

i'iirr. li lrl , I

st'ali,rl',i l. '

rlai , r',tl I

l"r,l'., I ,

,ltslir.'. i l'

Folosirea liniei pentru

clddirea formelor interne

,li,

l'f,rli-,'-rtl, , i

eli,,,E=lF --, rr

.lir'rrri,:i lr' ,

=t,E' ili' l, I I

lar,ilinr-

al,=lrn, lrrt.,'- it

-Fil.rtl.r'1. I , !

iIlEl-=,rlf i l,t !

J'tiFIijl- i,, = /

A sE VEDEA st: Formb si spatiu 1,Ritm si contrast l)

lo

--\.n;\

-\

lr i

-r\l /

J(>

7\

ll')jI)-)

12Evidentierea spatiului pozitiv Mascarea spatiului negativ

I I''rlllli J' rr,,r,tl(,(lt:

, r1,"; 1111111 ql111l11r

t,,'r, rrr,rl,r llt tttt)(1

r(rI tl|iltl,ll.

l, ,l',II'|l{)

, , i,1, ilt.l,t:;llOl

I rt rl,,rrrr.ttlll

' ' 'rr r,, lttt ttrtslri

i lr Iltlt,'.tl;t

,/

. rr,.,r ltlrlr l,r'rrlru

Ir'..,' l,,r'il.rlot Ill0rnc

,r,,,r',Irrltrrlur rrol;rrlivI l rll 11 ll'll I )l I l/\.','\

@ Construirea unui dispozitiv pentruvizualizare este un mod simplu de a izola

zona ce tr;buie desenatS. Ei poate fi t6iatdin carton rigid, gri

sau negru, cu diverse

forme si m6rimi.

'.$Scara relative si importanta. PAtratul mare pare

. r ,rIropiat. Efectul creeazS iluzia de profunzime

L r';l )irtiu tridimensional.

@ Spaliu negativ si pozitiv. Elementele negre din

aceste doud aranjamente pot fi privite ca fundajidcare propulseaze albul ca form6 pozitiv5.

.t IctTtu

I orrne albe si negre/\( r

':ita este un proiect care

, , )nlinud explorarea

1,r rrrr;ipiilor formei si

'.1r,rliului, dar intr-un modrrr,rr complex. Tiiati cu

1,,.r loca dou6-trei forme,1,: litore de diverse mdrimi, lrr r lrartie albd 9i formele"lor,.r lrivalente,,negative" dinlr,r tio neagrS. Ele artrebuirtrli/ate ca elemente de bazd

rr r,rx1;lorarea dinamiciil, rrrnei si spatiului. Literele

rr irr scopul unui inteles

,1r,rr:ific, dar, fiind formeLrrrriliare, evit6 sd devina. rl r:,1 r actii pure si p5streaz;

,r'rrzatia de bazS a

rrlllosului, dupS cum sunt.r r)r)tate in sus, inclinate',,ilr riisturnate, ceea ce.,1 )()r oste senzatia de

r lrr r;rrrrici din compozitie.

@ Alb pe negru. Aceste trei

designuri folosesc forme de

litere negre si albe pentru a crea

o senzalie de ambiguitate intreformi 9i spaliu, sau figurdsi fundalie.

Q lntroducerea culorilor.lntroducerea culorilor intr-undesign modificd dinamica in mod

complet gi-i permite designerului

sd diferentieze informaliile.

IT

At+

@ a or. Lirera A gi

versiunea ei in .,negativ",care apare abstractS pe

fonta de negru.

1ll

lvll )l rl I L ll

l.llr, l] l ,L,ltL|Lr

l'rirrtlr rlrlr,t.,r

Compozitie

Explorarea compozitiei.Aceste trei lucrEri prezintd divel;0 oplrrrrrr

compozitionale pentru aceleasi inrp cr licnlcvizuale. Fundalul de tip grilS conk:rirstructurS frunzelor risipite. Desi solutiilosunt foarte diferite, toate sunt echilibratesi de succes.

Compozitia se referd la structura siorganizarea subiectului, iar intc)legerea si explorareapractic6 a subiectului respectiv sunt esentiale pentruo comunicare vizualS eficientd. Compozitia trebuieconsiderate la fel de importantiS ca si elementelefolosite pentru a construi imaginea ?n sine.

ASEVEDEAST: COntraStsiarmoni{)inlrr(:ul{)n/,llustratii realizatc l)c cill(:lllill()r /

-JI

i,j

{} Elementele principale ale designuluicad aproximativ pe liniile sectiuniide aur sau in interiorul ei.

{i Compozitie maiformald cuimaginea principalS in centru si

celelalte frunze echilib16ndu se saujuc6nd rolul de cadru in fiecare colt.

f .l!,

i,.

tt-

r{,\

\a^

S Abordare mai aleatorie,cu diagonalele suprapuse grileip5trate a fundalului.

De-a lungul istoriei artelor vizuale au fost propusediverse teorii ale compozitiei. Arhitectul si inginerulroman Vitruvius a conceput o formulS matematicdpentru dividerea spatiului din interiorul unei picturi.Solutia sa, cunoscute ca sectiunea de aur, segmentulde aur sau proportia divin6, se baza pe un raport stabilitintre latura lungd si cea scurt; a unui dreptunghi.Pictorul francez Henri Matisse (1869-1954) punea unaccent mai mare pe inspiratie, afirm6nd ce desprecompozitie se poate spune cd reprezintd arta aranjeriidiverselor elemente in scopul de a exprimasentimentele in mod decorativ.

''; {.ij!.

I

t-,l

,,.i

Sectiunea de aur.Lir fiocatre eliminare a

unui l)iittat din sectiuner iirniirrc un dreptunghirrriri rnir: ctt :rcelcasipropor lii ca originalul. L

14

r', irr,,, i ,,,i

, t, ,I I,ilJlIlti

'L, rrr,lrr.tl|!tte

l', r ,,|il||lo

, , t,,1'rlrlr'.'lr'

,, I I'tirlIt:;{)r |,1il! iltl

rl' rrr,rltr,l

,,, r l,r. lIll..rl[|.il1|l

I ' rt'Irl ,,l.tl)tlil

,r,il',llrr

It1,r11qr,,11111

r,1r".;rrI

rrl L[,!tl,llil

ldeea de bazd este aici faptul cd elementele potr )xl)rima sentimente atunci cend rezultb din studiic()rnpozitionale eficiente. Un punct de pornire bun estelolosirea de forme gi texturi abstracte, care pot sugerar;i cvoca sentimente in aceeasi mdsure ca gi artalirJurativS, dar care vd ingdduie sd vA concentratioxclusiv asupra felului cum sunt aranjate elementeler{)spective. lmediat se nascintrebdri. Cum artrebuirrrrpartitb suprafala picturii? in ce fel artrebui subiectul:;ir ocupe suprafata? Elementele alese nu trebuie si steaprrr si simplu intr-o pozilie centralS pe h6rtie, ci pot

lxirea s5 iasd din ea ori sd intre dinspre margini.( ) compozitie simetricd asigure o lucrare calm5,

I)irsnic6, pe cand ceva mai dinamic se poate oblinegrrin aranjarea asimetrice a elementelor.

Explorarea ideiifizice a spaliului si iluziei profunzimiir;irmpului pe o suprafatd bidimensionald va crea relaliirrteresante. Lucrul acesta se poate realiza prin varierearrrijrimii (9i culorii)formelor sau prin utilizareapr:rspectivei, in care subiectul pare sd se indepdrteze:;grre unul sau mai multe puncte de fug5.

ObservareaAtunci c6nd lucrati prin observare directd

l:r o compozitie de tip naturd moarte, trebuie fie sa

r t:aranjati obiectele in interiorul spaliului, fie sd gbsitipr:rspectiva exacte in care sd le priviti. Prima optiunecste mai usoa16, deoarece puteti aranja obiectele

l)ontru a crea orice form5, aspect sau atmosferi doriti.A doua abordare v5 cere sA vd deplasati in jurulobiectului sau obiectelor pentru a g5si o pozitie care sE

;ribd potentialul de a realiza o compozitie interesant6.l)entru a descoperi aceastd pozitie optimii putetiirrtreprinde studii preliminare rapide sau puteti, de

;rsemenea, sd folositi un vizor, tSind din carton negrurlouS forme in ,,L" si plas6ndu-le laolaltd pentruir crea un cadru mobil.

Acesta este si un mod ideal de a incepe si ver :xersali intelegerea si perceperea compozif iilorinteresante. in acest scop puteti utiliza orice tiprle imagine, desi poate fi foarte avantajos sd lucralir:rr fotografii. Ajust6nd imaginea si elimin6nd o po4iuneir ci, accentuati o zond anume, cre6nd o nouitcrrsiune vizual6.

l rl li( lllll

Corrlrrriil)[rlt rtrr tlir:lr0rrirr (10 ilillonInr) {lir:;tlio ltr:tt:r:ltr: lrttttit tlr: lr:ttrtr:ttt rlr::,r:t iplivi,rlc ligr itptoirpr:/rl{:l)il lo sirrrrrrr>rrrr/irrlirrr. Ulilizirli l0rrro irl)slracte,

scrrrrrt: si toxturi sinrl)lo lxlntru a crea

o cornpozitir: r:irro sii ilustroro intelesul

acestor cuvinte. Experimentati felul in

care poate fi impdrtitd suprafata hartiei

si in care formele pot sd ocupe

suprafata. Formele alese nu trebuiesd se afle chiar in interiorul planului

imaginii, ci pot intra dintr-o margine a

suprafetei. Orice mediu poate fi utilizat

in acest scop, inclusiv colajul.

Dup6 terminarea compozitiei,

ea poate fi dezvoltatd in continuare prin

incorporarea unuia sau mai multorelemente figurative care ve reitereazd

cuvintele alese.

@ Aproape/departe.Designerula impArtit mai inteiplanul imaginii pe diagonalS,

creand potential pentru spatiuprofund de perspectivd.

A folosit o combinatie de

acuareld 9i 16nduri de oamenice se pierd in depdrtare pentnr

ir ilustra opozitia dintrc,,ll)r()irlx)" si,,(lcl)art{)"-

l lllllr ll'll l)l lln,/n 15

,l I|r lt .,

lvlr)lrll Lll I

lli,l,l,lr

l'rtt,t1rt,1, l,r.,r

Principii de bazi ale machetirii

\;ll Urban life rI

IITermenul ,,machetare" se referd la modul

in care organizdm materialele disparate ce formeazicontinutul unei lucr6ri. Obiectivul este de a prezentainformatiile logic si coerent, cdt si de a scoate in reliefelementele importante. Folosirea unei grile si aelementelor distinctive si identificabile consecvent ilajutd pe cititor si absoarbd informatiile intr-un modpldcut din punct de vedere vizual.

0 Curat si structurat.Spajiile albe din jurultuturor casetelor de textusureazd sarcina ochilorin parcurgerea

informatiilor, iar imagineacare se extinde pand lamarginea de tAiere de sus

a paginii adaugd o tusdde dinamism.

{! Autoritar. Fotografie pe opagind intreagd, caractereclasice cu serife pentru titlu si

legendA ampl6, pozitionati pe o

coloand iatdmodultraditionalde incepere a unui articol.Texul aliniat st6nga-dreaptaconferE informatiilor un grad

mai mare de seriozitate.

,.i Neconventional. Caractereleultramoderne ale titlului, gridulcomplex sitipurile variate de

caractere compun o machetd

,,activd" care tinteste spre un publict6ndr si dedicat muncii.

lnformareain producerea machetelor, existb trei

etape de baz6. in primul 16nd, designerul este informatde client asupra materialelor ce trebuie utilizate.in mod normal, acestea vorfi o combinatie detext-textprincipal, titluri, casete sau boxuri laterale de textsi legende - si imagini, ca fotografii, ilustratii, hdrti saudiagrame. lnformarea ar trebui si precizeze si aspectuldorit sau ,,senzatia" pe care intentioneazd s-otransmitS, care, la 16ndul ei, va depinde de publicultint5. Trebuie ca macheta sd pard autoritard si ticsitd cu

informatii? Curatd si structuratd, cu multe spatii albe?Sau neconventionala si ultramodernS?

tu!

llU rba n life the facts

lr.r..,rt,Jl,{rr,l,t,rl,iltrtr,l. r, r rrt

,,. tr,.l,lr'. i1l'1,',",

,..r lr..ll' 1,,,1 'l lrl1,'!!

l,,,ril|r r l, trr,l', , ,, i

i,rll,.l,. l,',1 lr l,'i'r,

,rrl',1', rrl l,rrr',1,1",l,irr,'rl,

AsEVEDEAsT: Mdrimeatipuluider:itt;rr:l,rrr'y' /;./\,,,'rl,r'r', ,r rr',rlr, /,;;Mdrimesi format/) ll'1.(irlr",r rr,r,lrr / /1rrr

Stiluri demachetatoT, /lr.lirtrr"r ,,,illr.r'.1 i 1,rr

-1

tb

lJrI iI'ellrr: lacts

,r! l',

ir,,il,rl,t , rl

lr,r,llr,rl

! ,, rlrl.r

.,.,,,,"1 r .l.I t .| l,

. r l,rlLil ,tr,lrl

,,.rti,l'

,.,r,r.rrlrr.tr

' r, .;,rr.rrr lrrrlrlir

,r ,.,t.;lit ltoi,, rl , .tr, rrtfrlrr|at

ilrtrlr ,tlO.

, rrr, rlr:leXt lext, , ,t, ,1,, l()Xt

'r tr rtl, lrtirtisttu, ',

..t itspeclul

r,,1,;,rrlrlicul, rr ,r,r ,.t licsita cu

,,' t,. .r,,rtii albe?

t ['- Urbarr rifcthc fumes, thc f utrrrr:, lhc facts

Korcrn ipsurr dolor sit anret,(ionsectetuer adipiscing elit, sed diam

, ,/ llr(lrr:[1il r!(lrl([ r{lrr(:irr(lvir, /rl.lrr rrlIr Irr, l,rrr

inrlir:irlitlr: rr:rl.rrlotttlttt, tl

l)t(j/{ittl, sitt(:ittit it{:r:it:;l,r r r:vrtr0

de obicoi tlcsitlttr:t ttlttt.'--f---

n'rrtrrmmv nibh eulaor eet dolore ma{volutpat. Ut wisi eiverlram, qurs nostrlullamcorper susciqaliquip ex ea comn]

Duis autem vel eqhendrerit in vulputlconsequat, vel illumfacilisis at vero erolodio dignissim quiluptatum zzril delerlfeuqair nulla facilisilamet, consectetuefdiam nonummy niqlaoreet dolore magr

Ut wisi enim ad minim veniam, quisnostrud exerci tation ullamcor suscipitlobortis nisl ut aliquip.

a Duis autem vel eum iriure dolor inhendrerit in vulputate velit essemolestie consequat, vel illum doloreeu feugiat nulla facilisis.

a Duis aulem vel eum iriure dolor in

hendrerit in vulputate velit esse

moiestie consequat, vel illum doloreeu feugiat nulla facilisis at vero eroset accumsan et iusto odio dignissimqui blandit praesent luptatum zzril

delenit augue duis dolore te feugaitnulla facilisi.

O schilele oferi o indicalie

aproximativ6 a aspectuluigeneral al paginii; in aceastd

etape, lipsa detaliilor este

un avantaj,

O Grila slujeste drept cadru

invizibil pentru toate

elementele paginii - oancord vizual6 pentru text,

titluri si imagini.

Factori practiciDup6 aceea, designerul trebuie

sd inceapd sd se 96ndeascb la felul in care divergii

factori practici, ca formatul gi culorile disponibile,ii vor influenta abordarea. Dacd existd multe imaginisi text care trebuie incadrate intr-o suprafald relativmic6. ele vor afecta gi aspectul machetei.

in aceastd etapA trebuie ajuns la un acord in privinfa

stabilirii de ierarhiiin text, adicd a punctelor principale

ce trebuie subliniate. in unele cazuri, un redactor poate

sd fi etichetat titlurile cu A, B, C si aga mai departe,pentru a le indica importanla relativS. Aceste elemente,

si altele, pot fi tratate tipografic pentru a le sporilnlelesul prin diferenle in mdrimea, grosimea, forma si

chiar culoarea caracterelor.

Liste de control inaintede inceperea machetei

. Ce material text va fiutilizat?

. Vor exista fotografii,ilustratii, diagrame?

. Cate culori pot fi utilizate?oCare este formatul si

mdrimea lucrdrii?. Ce pirli din text trebuie

subliniate?. Care este publicul tint6?. Clientul doreste un stil

specific?

GrilaEtapa a treia este trecerea propriu-zise la

treabS. Nu vd grAbiti direct la calculator. Presupun6nd

c6 lucrarea are mai multe pagini, ar trebui si creati o

desfisurare pe dor-rd pagini (,,spread")cu dimensiunea

finald reala. in felul arcesta, puteli vedea zona in care

trebuie sd lucrirti. PentrLr organizarea mai usoard a

materialulr-ri, cstr: rr:r;orrtirndabil s6 concepeti o grild, incare structrrrir r;crrcrirlii ir paginii sd fic divizati in unitdtide spatiu. Grikt vit itt;ilir tlispunerea coloattelor,

marginilr: si zorrr;lr: l)onlnr textul prirrt;ipirl, lctyende si

imagini, si vrr lrrczcnl;rrlr: ltsemenc;t lrtlzilr;r tillurilor, a

colontitlurilor , t:ril l;i rtt rt r ti tt ul pagilr ii. I )t t1 rl r t:r: ati trasat

formatul, l)ulol i | )t ( :( litl I t:i tleva,,ciot I tt : " i rlr : r r rllchetei.

Ele pot f i nr itti: tl u t t :;i tu :,t:l ttte vizt r;tlr: ;

dimensiutrcir 1tc jttttr;rl.rll rlitt t:tt;t tr:,tltv;tt tt I

= Urboo hfe

affilw\ttr'll3 tvlL^ vi'V*1A

awa a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit invulputate velit esse molestie consequat, vel illumdolore eu feugiat nulla facilisis.

a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit invulputate velit esse molestie consequat, vel illumdolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros etaccumsan et iusto odio dignissim qui blanditpraesent luptatum zzril delenit augue duis dolorete feugait nulla facilisi.

a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit invulputate velit esse molestie consequat, vel illumdolore eu feugiat nulla facilisis.

a Nam liber tempor cum soluta nobis eleifendoption congue nihil imperdiet doming id quodipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscingelit. sed diam nonummy nibh euismod tinciduntut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat.

O Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit invulputate velit esse molestie consequat, vel illumdolore eu feugiat nulla facilisis.

I Iirr I lPll DEBATA 1-l

_ l ()rItitlill ilrllIrlr,..tr.

(:otrtinutul. L )r r|.rtUl lllr l

irlr::; ilici tollr:r l,r I oiltlrillUltrrtlti posler ( .ilr'i.nililri,t.rOVeniment0lc lil[| r,l|.( l,l rrl

de revelion r:lrirrr:zr::rc.

lnspiratia penlrrr lor nrirlprovine adesea (lin sul)ic(:l

{} Puterea imaginii. punctulprincipal accentuat aici estefotografia, care domin6desfdsurarea. lmaginea estesustinulS de ceteva r6nduri detitlu, iar cantitatea mic6 de textcreeazd un aspect aerisit.

prezentate pentru prima dat6 ideile. Acest timp dedicat96ndirii este important in machetare pentru a ajuta laluarea deciziilor privind compozitia si utilizareamaterialului. Timpul petrecut in aceast; etapi initia16 vaoferi c6teva variante ce pot fi produse apoi rapid lacalculator. Timpul necesar desenbrii icleilor este infinitmai scurt decat incercarea de a crea lucrarile direct pecalculator. Vom repeta mereu: calculat()rul nu estedec6t un instrument; el nu poate gancli irr loculdumneavoastrS. Aici un designer cu irrr;rr;inatie isi poatefolosi pe deplin talentele inainte de a tr r:r:e la productie.

ffiM',

$ @ Usor pentru ochi. Tipulde caractere, imaginile mici sispatiile albe se combind increarea unei senzatii de calmat16gdtor.

$ Firi inghesuiali. Designeruls-a confruntat cu sarcinaincorpordrii multor eiemente -titluri si text, fotografii sio diagramd schematici mare -mentinand in acelasitimp unaspect curat, usor de inteles.

ilgffi

S Elemente ce actioneazAimpreund. Fotografia si tipulde caractere lucreazS

inovator in tandem pentrucrearea unui impact maxim.Puterea graficd a paginii

atrage cititorul spre un corpde text foarte dens.

O Spatiile albe reprezint6frecvent o trdsEturd a cirf ilordespre artd, arhitecturi sidesign. lmaginile si textulcapdtd reliefare egald inaceastd abordare elegantstructuratd.

I

I-i'm@

#]fll'==:$fl--Jl-::--.:-.:-:

ffi-ii'18

(l.rrrrr tcrr.ll lr1ro11rrrltr o

Ilrl)r(r/trrl,r (rorrltttttlrll I r" lilr

l).lllI nt,I lI lr,(ltli.trliI rl)rll {li. r ,r.r( Irr(.,rl Irllrrrllrr)lil(i {)Xlrlr}.ll,ll l)(jlrlril.r Irl,ilr

sttllirr;lrrl.,. rrrrr' lr s /)/t,scrI

lil. ,' ',',I rri .:Itr : ::

I '

.,i I', rtril or:lrr I rlrr

, , ,, r,lrrrrlr'nrrr r L

' ' rrrl,ttt,tttt, ,, rt r,l, r,rlili

, ",,r1". ."'.rl.r I )r,,,rr111, ,'1

'r ,l, ilrl' lr"

bngmmol

.Bnidrut?ib

21

HXX

it

Fffiwff$ w

ffiE&tr&

/a\(]. - ,.,t\. t,\-/'t Itl..-_. ,/

"'iq.\

. \:ir ..,,itu*: rr,di

$ suprapune-

rea ilustratiilorpeste text face

ca acestemachete se fiestimulatoarevizu a l.

r i lr ll'll l)l ltn./A 19

r Llll r\ |

N/l( )l )l ll I ll I

Lllr.,llll ,lL]l l

l't ttrr;lrtt rlllr,r. r

Desene de tip studiu

0bservareaDesenatul este relevant pentru designul

grafic, deoarece v5 ajutd sd vedeti subiectul ca formdsau forme, iar culoarea ca tonuri;vb invatd sE intelegetisi sd manipulati perspectiva, sd creali iluzia de spatiu si

profunzime a campului si vd aratd in ce fel s6 exprimatitextura si densitatea. in orice experiment ce depdsestedomeniul lor, studentii ar trebui sd inteleagd pe deplinc6t mai multe tipuri de creare a imaginilor vizuale, ca si

metodele prin care sunt create acestea. lndiferent detalentul pe care-l aveli la desen, esenlial este sd incepeticu inceputul. Chiar daci puteti interpreta cu talentobiecte si structuri, viziunea vE este probabil prea

ingustS. Solutia este practica permanentS.

in stabilirea elementelor esentiale ale desenatuluitrebuie sd vd antrenali ochiul pentru a vedea in detaliusubiectele din structuri diferite. O naturd moartd este unpunct bun de pornire, deoarece vb permite sd exploralicu usurinti subiectul pe care l-ati ales, din diverseunghiuri, ocolindu-l si privindu-l din pozitii inedite;totodatd, puteti petrece timp st6nd si examinAnd ce se

afld in fata dumneavoastrS. Dup6 aceea puteti lucra

dupd ritmul personal. in acelasi timp, nu ar trebui sd fitiimpiedicat de a aborda subiecte desprinse din viat6.Simpla iegire din locuintd si cercetarea vizuall a mediuluiinconjurdtor oferd o gamd stimulatoare de subiectestatice si in miscare. Puteti lucra directintr-un album decrochiuri sau se folositi un aparat foto, astfel incet sd

puteli realiza ulterior mai multe desene. Este important

Pentru viitorul designer grafic scopuldesenelor de tip studiu este de a explora idei; este unmod de a translata lumea exterioare gi de a conferiform6 concreti ideilor abstracte. Chiar tin6nd seamade tehnologia moderni a calculatoarelor {ea insisi altinstrument), veti constata ce desenatul devinefundamentul exprimdrii si ci vd sustine toatedeciziile de design.

',

n se veoea Ct: Spatiu negativ si spatiu pozitiv /)Compozitie p. 14

It

$ Desen dupd nature. Studiimonocromatice in creiondetaliate ale meinii

desenatorului. Forma este

utilizatd aici pentru a crea iluziaprofunzimii spa!iului.

$ Desenarea mediului.Desenul imaginativ si energic

al unei scene stradale, bazat pe

observatie direde. Dacb pentru

inregistrarea scenei este utilizatun aparat foto, desenele

auxiliare pot incorpora ulteriormai multe detalii.

=r Jl,'r,,!1 ,,, .I

i.,rrrr..i =i..,i l. 1,:|."r,'i ; , I I

|i..,:..,.....t;, I

, .1rr.:,, rr ,ili. !

rr''.'l.,rl !lilr.,,l I

:irl,,r,';....,', ,.

. r!:iiirt,,.1..r,,r ,,, I

l.l -il, ,,. . .,r,.

l= rr',.,'1,.1,,,1,,,

l',l,ril,,r ",,,'l1..r. r,rI.rL..1 Ir|.r.

til{';

=l',.r,:i...1", l,i.

1 .,1 , t,..r ..,.t r ",| .-1, rl . -t, ,1.. .r

=lr i' I lri, l,,rt,.:l

=r.-,rrill,r,,r,r, rr

'rr,t !.. rl:i!,,!1, I

20

/+ rl

] I trrt,r I ilr.r ilrt' il .,r,, ,tr'

l,'l",rl r t" rrlr0,r '1,..,r Ii.r1,r,,,'1,', l,,,rlr, ltrr.lr' lr,il[llil I ill,,"lrr,r rlr,r,.,r nr r.r',1;r

r r'illr,r.,lr',r/,r (:lt ltl)r;it lit)til()r

orrzorrlrrlr r;t (:lt ultl)r(ilo lin{) (lo

l)0 litlit.

B6spuns direct. Tabloulacesta cu cl6diri a fost realizatprin lucru direct in acuareli, fdraa exista o structurd debazddesenati anterior. Genul acesta

de abordare vd permite se viangajati imediat in subiect.

intelegerea formeiin jurul obiectelor nu existd linii. Ele

constau din propria lorformd si din lumina care cade peele. Tonul este cel care le defineste. Procedura normalepentru intelegerea formei este de a crea desenealb-negru. Abstractiz6nd din viata real5, translatatilimbajul culoriiin ton, inlocuind tonurile monocrome cuun domeniu vast de culori.

Nu uitati cb mediile in sine reprezint6 o abstraclie,deoarece in timp ce desenati, s5 zicem, un castronas deplastic folosindu-vd de cdrbune, mediul acesta nu arenici o legbturd cu plasticul in sine. lar in cazul in carecdrbunele poate fi utilizat pentru a reprezenta un obiectdin plastic, atunci puteti incerca sA reprezentati acelagiobiect intr-un material neconventional- orice care vdingdduie sd exprimati vizual ceea ce vedeli. Este util sd

experimentati cu multe medii, pentru a putea exploranatura liniarS, dar si tonald a subiectului ales.

incercati se fiti cet mai direct si mai spontan. inscopul rapiditStii, executati c6teva studii intr-uninterval scr-rrt. Folositi materiale pentru a descrie fornrir

si rnasa ca zone de culoare, inlocuind o schemdrnonocrornd, in timp ce utilizati conturul doar ca mod<lc r;lrirlrrrc l)entru straturile aplicate ulterior. Nu vd

1rrr:or:rr1r;rlirkt produsulfinal, ci de procesul uneitlr::;r:r icli lr<lr;ate de forme.

'. I oilrr:r lorrirla. I'lrrtc dintr-un studiu energic de

lr(,r tr r,t. ( ,il r,lr)lr)r;risto tUSe intrerupte de pensuld

tnrtrr,r I rr,,r lrrrrrr;r tonal5 fird contur.

EXERCITIU

Plimbati liniaDesenele liniare pot firealizate in multe moduri. Un

asemenea mod il reprezint6ideea,,plimbdrii liniei",asociatd initial cu pictorulPaul Klee ( 1 879-1 940).

Alegeti un subiect care oferbvarialie in form5. Alegetiun punct vizual de la care sd

porniti desenul gi continuatifdrd sd desprindeli creionulde pe suprafata hartieip6nd nu terminati desenul.Executati patru astfelde desene. Dup6 ce v5

familiarizati cu procesul,

incepeti si experimentatilu6nd aminte la timpulconsumat in examinareahartiei si a subiectului. Artrebui sa aveti ca telobservarea subiectuluipentru un timp mai lungrlecrlt cr:l rrccesar l)ontrLtr r:irlizirr r:it rlosorrulrri. Rcalizati

l)irtr u slLr{lii, o[cr inrlrr v;i

irrlr:rv;rlc l()l nliti ll|t(,i ilttrclr r;i 70 rlr illiIlllo l)onlIU;t I r,xr.r'rl;r 1rc licr:;ttc.

,, rl, rlr::;r:ttittulUi,, , ,, ,1r:,r rn rletarlir-r

,r rr.r rrro;rttii este Ut]

I | ilrlr, 1;it OXplOratiI ,lrrrrlivr:rse

,,, rtrr lrrctlite;, .. rr r rrr rind ce se

,l,tllr:ltILlCra

rr .r' r lrrt viatd., i ir;rlil it mediului,r,,l,i:;ul)iecte

,rrr rrn album de, r.,rlr:l incat sdrr, I ,;lt) important

,, r va familiarizati cu cat mai multe aspecte diferite ale, ,rrrrei si s5 deprindeti tehnica tuselor energice.

Pentru aceste desene, experimentati cu,irvcrse medii, deoarece imaginea pe, , il o o creali este conditionatd de ,, ,, . r',.r1rrrcdiul utilizat. Fie cd este vorba despre ii'tt 3

'*il::'::.'J'#;ijl,"J:5J" # $n,lrccificd, deoarece fiecare are *

.,, i :.. / r.'' lccte specifice. De exemplu | ,/r ;reioa nele, a cd ro r du ritate va riaz6 de '.

lrr moale la dur, ingdduie controlul i'i*. ' '.,

tonurilor, modelarea detaliatd si St:rmitatea liniei. Nu vd limitati ia rq[

f Irnedii conventionale, fiindci si alte i,obiecte - o periutd de dinti, o bucatd de r .

sfoari sau chiar o masind de cusut * ipot crea semne interesante si valide.Telul este de a nu interpreta obiectelestrict pictografic, desi lucrul acestaeste util pentru aprecierea diverselorcomplexitdti ale formei.

llilllr I 'll ll l',A/A 21

tLti!l lMlii\ r i, r r

l'r ncrpr ,1, l, r

Principii ale fotografierii

l\.1() rllllll l

Desi continua sa fie consideratd o formamodernd de reprezentare graficS, fotografia intrain al treilea secol de existentd. lnfluenta ei a fostenormi in multe domenii ale vietii oamenilor: cadocumentar social si m6rturie istoric6, in publicitate,modi si lumea artisticd, si ca reper al scurgeriitimpului pentru toli indivizii obisnuiti caresi-au inregistrat propriile vieti la nasteri si nunti,la petreceri si in vacante.

Pentru designerul lyrafic insd, poate cd intrebarea-cheieeste: ,,De ce fotogr:rfia are o putere atat de mare asuprajudecdtilor noastre?" O revistd va vinde mii deexemplare suplimentare dacd alegerea pentruimaginea de pe copertd este corectd si se potriveste cutelul titlului. Mai prozaic spus, creatiile dumneavoastrdvor fi mai puternice dacd vefi invdfa cum sirecunoasteti o imagine eficientS, bine compusb, cu undomeniu tonal de calitate, care se combind eficient cucaracterul literelor din text, cu tentele si alte ilustratii.

Existb c6teva motive pentru care orice designer artrebui sd poatd face o fotografie simpld: pentru a-l ajutasb deducd proportiile aproximative, sd inteleagdcompozitia si ca sustinere pentru desen.

Putini designeri grafici profesionisti devin implicatiin acest proces specializalderealizare a imaginilor.Rolul lor, asa cum va fi si rolul dumneavoastrd, estede a comanda sau selecta fotografii pentru a rezolvaprobleme de design, mai degrabd decet de a produceimaginile finale, care cad in sarcina fotografilorprofesionisti. Cu toate acestea, este important cadesignerul sd delina o cunoastere de baza a feluliri irrcare sd opereze cu aparatul foto, sd facd o fotoqrafic sis5 creeze o imagine din fotografia respectivir.

a sE VEDEA sr: Fotografia digitalJ /r /i /

Fotografie saLr ilLrslrirli{r1 /' i

,6;' S Folosirea liniilor ajutd la

crearea unei cii vizuale pentruprivitor, care face legdtura dintreprim-plan si planul mediu cufundalul. Diagonalele createprin inclinarea aparatului pottransforma subiecte banale inimagini fabuloase. Ele sunt, deasemenea, un mod excelent de a

simboliza miscarea sau actiunea. t, .l r. tii

I ti,,.,,,, , r 'Calititile unei fotografii buneExistd multe motive pentru care o

imagine vd va capta imaginalia, pe c6nd alta vb vadetermina sd treceli mai departe fbrd mdcar s-o priviti.Tehnica este intotdeauna importantd. Este util ca oimagine sd fie focalizatS, corect expusd, plasatd in aceaparte a paginii unde este cel mai bine pusd in evidentd(imaginile care intrd in cotorul unei reviste vor avea desuferit) si sd aibd un continut interesant. Dar asta nueste totul. Pentru ca o imagine sd aibd succes, eatrebuie sd ofere unele informatii, sd determineprivitorul sd se opreascd si sd 96ndeascd, derut6ndu-iasteptdrile si silindu-l sd reevalueze familiarul.

,r.il., r,',rll 'lil'.,r1,lrrrl rrl,rl

22

I

Formele neobisnuite sunt un mod excelentr atrage atentia. Doar pentru c6 aparatul fotoizeazd imagini dreptunghiulare, nu existdun motiv pentru care sd nu le puteti extinde

,,norame ori sa le decupati in formatuli)irlrirt.

Compozitiile simetrice

tind sb evoce sentimentede calm, senindtatesi armonie.

Compozitiileasimetrice suntinerenl mai intensesi mai misterioase.

,r I uil(]

rrr rrr' .;rcr:l;tr:ol. Ar:cr:;t:;i ittt;rrlilr: lolorp.rlr,rl,r, rr I l'

Abstractii. Uitati foarte repede cb priviti un

io Dori printr o cupol6 de sticld si va pierdeti'j1{)tioa plScut; a liniilor radiale pe fundal de

)lun(lhiLrri ce se pierd in depirtare.

Toti recunoastem ,,instantaneele" din viata cotidiana,,r o fotografie utilizat; intr-un context comercial arlrui sE aibd mai multd greutate dec6t una dintre,rginile acestea simple. De exemplu, cele mai multe,tiurtanee sunt executate la viteza diafragmei derroxirnativ 1/60 s, un timp de expLlnc)rc citro vitr(ironreni" majoritatea m iscarilor. [ )c r;o ir r:;;r 0 ir r r, rr ;rr rr

r nu oor.ltine rl-liscetre? Cand vantrrl ,rlrl,r r,ilrrrrlI rrrrrrr I rotc, titttlrttl (lt) oxl)Lilloro tlc 1/60 r, v,r l.r,,' i )l ),r, r rl,,r,,lr ir cirlnl :;i rt:ttti:;t;itl, (l(x)i nU :;c v,r ( .rI'l,r r rrr r rrr r lrr r

rr,rl,rrrrllrlilcrrl,r,rlr:;r',rIrlni,r'r,',!r, rl,lrlrr!lr,iI'Iir,r',t t; r|ttt tlItI.ttr' | )('I rII r I (, r r'.r'..t, t|.t|r' |,rr r,

Luminile si umbrele frapante oferd impact

emotional puternic si sentimentul de pericol iminent.

CompozitiaAre o importantb major;. O compozitie

nereusitd poate distruge o imagine bunb. Dacd inimagine existb prea putine elemente interesante,Itrcrtrrilc pot allArea cam seracdcioasc, d.rcii existd prea

rtttrllr:, [olor;r;rfi;r vir avca un aspcct conf uz. Ciinrllolorp,rli;rli rn l)()rlrol nu {)sto irtlotrlt:;rrrnlr rrr:r;cslrr slr

.r,rl,rlr rr lrll,rlrl,rll clrrgrrrl :;rrllir:r:lrrlrri. I ic;trnr ilrrrlirr;trc,lrrrl.rl, r,rl lr,.lrrl,rl)r()l)r(:toilrlr::;rtlrtcr;l,vr:lrollltrtr:orrrr.r,Irrrr'|'rrrr,r l\JrrIrlIrrtIr,r,roIoIor1t.rItr':,.II)Ir'/IIIIlr r I , ' I ' i , r r r r r . r I , , I r r I L r ' , , r I r r r .rr , r ' , I | ) I ' .

, i . . I I I I . I I I I I , I ( | I I L I I I r ' I

I I , , 'rrrl'{, tltr'lrtttt,t |rztl,t ,r1tt'.l,rtt ttll' tt, ',rt,r; rr rlrrl 1,,1,' .t.l,t lt,,r',llll.t r lltlri'. rlt,

+a. .9'( -rsa9

fot %"o

Diagonalele adaugd incitare

oricdrei fotograf ii, creand

tensiune al6turi de formatulrectiliniu standard.

I \/, I Vit

., o priviti.rltl(:ito

I tl,Ill] itCea

r r'\i t( lonte

,,t ,tVttlt tlC

l, ,r,,l,tnil

, ,1, rrrl,rrllrt i

',rrrrl

n l'\i),

:t\)

I

t

\Jt

:::: r - Aiustare. Unelefotografiide tip peisaj arati mai bine c6ndsunt ajustate la formatul de tipportret.

Ajustarea unei imaginiAjustarea imaginii inseamnd selectarea

unei pdrti a ei. Adesea, prin ajustare indepArtdm o partenedoritd din imagine (capul unei persoane strdine etc.),dar este si un instrument util pentru a scdpa deinformatiile de prisos 9i pentru a intdri imaginea.

Tipuri de aparate si de filmePentru a efectua fotografii bune, aveli

nevoie de un aparat foto acceptabil. El nu trebuie sd

coste o avere, dar pentru realizarea fotografiilor decalitate aveti nevoie de echipamente de calitate. Unaparat de tip Single-Lens Reflex (,,camerd foto reflexmonoobiectiv")vb va permite si fotografiati exact ceeace vedeti prin vizor. Aspectul acesta este important,deoarece veti putea sd alegeti cu exactitate undefocalizati imaginea si cum anume o veti compune. Unaparat foto digital va fi, de asemenea, potrivit, dar vetiavea nevoie de unul cu vizor pe partea posterioetrzi,pentru a putea vedea exact ce obtineti.

Trebuie, de asemenea, si alegeti filrnul lrotrivil.Peliculele foto se clasificb de la rapide lar lcrrtt: (rlc l;rsensibile la mai putin sensibile); aceasta cslr: sr:;rr ir ASA.O valoare ASA mare (800) permite exprrrrcr i r;rpir lr: rr r

conditii de lumind bunb sau expurreri to1()nirl)rl{:rr

EXEFCITIU

Efectuati cAteva fotografiisi, folosind doud forme,,L" din carton negru,incercati

sd vedeti cat de multputeti elimina dintr-oimagine fdrd ca esentaei s6 se piard6.

irli i'., Efectespectaculoase pot fiobtinute prin ajustaresi apropiere cu zoom.lmaginea oarecum staticda vazei cu flori este

transformatd astfel inc6tne simtim realmenteprintre frunze.

conditii de penumbrS. O valoare ASA micd (50)

inseamnd cd veti avea nevoie de lumind puternicdpentru a obtine o imagine bund (soare puternic sauzdpadd sclipitoare). Existb multe pelicule foto diferite siva trebui sd experimentati pentru a vedea care vd oferbrezultatele cele mai bune. La inceput, cumpdrati filmuldin magazinele de specialitate si rugati v6nzdtorii sd vdajute in luarea deciziei.

Un efect colateral al acestor pelicule diferite ilreprezintd rezultatele diferite pe care le veti obtine. OpeliculS cotatd cu 800/3200 va oferi imaginilor contrastmare si finisare granulatS. O peliculd cotatd cu 50/100va oferi tonuri mijlocii complete sifinisare egale. Caregul6 generald, majoritatea lucrdrilor din studiourilefotografice se executd pe filme cu valori mici, deoareceoferd cele mai multe detalii.

Efecte de cameri obscurdDupd ce ati developat filmul, puteti

aprecia dacd expunerile sunt corecte prin verificareadensitStiitonurilor de gri de pe copia prin contact cuajutorul unei lupe. Copia prin contact se realizeazd prinexpunerea negativelor pe h6rtie, ceea ce duce laobtinerea unei coli cu imagini ce au aceeasi mbrime casi negativele de pe film. Cdutati contrastul bun si orice

t, r.,, rr i",ritir,!: t!' ,rllL I

t .{iriii I I !

.,.1!..'1,,1',, rlr rl, lr'r'

r,..,lrtllr ,tl,' rr'

t.,.,.1'. t,rr l,,lllrrr, ,',.r..rrl,r.l l rrll rlrrlrr lrrr 'r

li,,rttl lri'.r "ilit,l,1.r1r,1,,,1,,,,

',r'l,l',1,,,r'r

.1., '. -',lirlrltt l lr.rrrr,r r,' , r,

rr,.rl,rli' /\, r,,l,l.l \, r 1,, r|,,!

'l', lrrr1t1,r r r!r,,t r r! i, r rl, t, r

1rr,11,1111,' lrrlrrr!,rlrr ,r l t,rt' ,

,l, r'lllr.rr,.t .r lt",rtl rrr"',r

r'.,rlr',',r'.r, lrrrrrr,

24

O imagine in oglinda

1,.r,;irrii, chiar dace este destul1, rrr, rr r:, permite altor elementel, t,r, l)agina dublSsdse

' r ,,:r r r r:ze vizual.

$ lmaginile care se extindpane la marginea de tiiere a

paginii creeazd o ,,improscare"vizuald gi de aceea trebuieutilizate ponderat, de exemplula inceputurile capitolelor.

Pregatirca pentru o sc(linln l()loTi;lrrl lur;r ;rr ii si tlinrctr:;ittt rc;r {;r )n r )n/r v()t

lrrlri t:iilcv;r irrrlit;irlii (lonor irl( j r;i :;l ){i( jili(jr):

.intocrrriti o lislii l lrrlrrror Iolorl;rliilorncocsiro si clirsilir;trli lc irr ltrnt;lic tlctip (rlt: irrtcrior, fotorrrorkrlc, <lc lor;llicetc. ).

. Stabiliti stilul de fotografie pe care-l

doriti. Alegeti un fotograf (poate chiarmai multi), discutati cu el despre ceea

ce doriti si trimiteti-i cateva schite. inaceastd etapA trebuie sd decideti dac6

doriti fotografii color, alb-negru sau

ambele.. Dupe ce stiti cete fotografii ve trebuie,

discutati onorariul si drepturile de

autor pentru fotografii. Fie cb

fotograful ve va solicita o taxd zilnicb(in general negociabilS), fie ii puteti

oferi o sumd globalS, asigu16ndu-v5cA ati stabilit c6t vor costa oricesupl imente ri. Verificati incad rarea

costurilorin buget..Tineli un jurnal al sedintelorfoto

si stabilili impreunE cu fotograful ce

fotografii vor fi realizate 9i unde -in studioul sbu sau in diverse localii.

rintocmiti o listd de recuzitd necesarS.

Recuzita poate fi asiguratd de clientsau puteli fi nevoit sd cumpArali ori sa

inchiriali obiectele necesare. Pentru a

vd asigura ci nu existd lacune, este

recomandabil sd schifafi un desenal unei fotografii complexe.

.Analizali fundalul. ln cazul localiilor,verificali dacd nu aveli nevoie de

aprob5ri sau dac6 in cadru nu apareceva nedorit. in studio, este nevoiesb pictati un decor de fundal? Dacd

podeauzr alrare in fotografie, cumv;r f i cir?

() Mirrittrrri. I rrlorlirlirll..1 r,,, t.II r IrrI!.IIlrltIII):IIIII'., [[rlr' I'!.il,rlrlr rlilr lillrl)lrr r.rrr' ,r,rlilrl,t lolD ilt,ilnlI

'1.,,,,,1'.,,i,..l,rlr'

jrrca un rol importantin luarea deciziei.

. Dac6 fotog rafia este ma re, poate finecesar un stilist care sd achizitionezerecuzita, iar dacb este un interiorrealmente complex. sd zicem pentru

un catalog, poate fi nevoie sd

comandali unui constructor recrearea

u nui interior specific.. DacA fotografiati in locuinta altcuiva,verificati dacd incdperea estesuficient de mare pentru a obtinecadrele necesare.

oin studio. fotograful va deline controlasupra iluminArii etc., darin alte locatiidumneavoastrd sau fotograful va trebuisi verificali toate aceste aspecte.

o Dacd utilizatifotomodele, va trebui sd le

selectali, fie de la o agentie, fie aranj6ndpentru candidate si se prezinte la

studio. Vestimentatia va apartineuneori fotomodelelor, dar ar trebuiintotdeauna si o discutali. Machiajulsicoafurile trebuie de asemenea decise;

pot fi realizate de fotomodel sau puteti

angaja un profesionistin machiaj.. DacA fotografiati m6ncdruri, veti avea

nevoie de asistenla unui bucStar si a

unui maestru culinar, care s6 prepare

mAncarea 9i s-o aranjeze atrSgdtor.. Calculatoarele ajuti logistica unorfotografii; actua I mente reclamacomplex6 a unui automobil poate ficreat6 prin combinarea a douE

fotografii (totusi va trebui sd le

realizali in prealabil pe am6ndouS!).

Ip.,.'-'-'..'.,',..

_":; _ i: :lo

,l, l,l|ilr,t lrrrlcttticdi 1i ,, ilr.l,illr:il)iCSau

r r, 1 , 11, r rl, lolo r liferite si,,r,,r r r.rlr',rr,rrcvi oferdr,,, I rrt, rrrl',litlifilmul

, ,!, I ,r \/,url,llorii Sd Vb

,1,, r, rrl, rlrllrtlr:tlt, ,.,.tr olllirre. O

l, , , ,,,,.r, ;rItl( )t r:olttfast,,1 |, ,t,rl,r r:l lr0/100, lr ri lr. ,',1, rlli. Ca

,, I t, ,r ( lr | .,1 r rr liorr rile

rl,,;1 11111 r, rlr:<tarece

,r,rlr.,r:tilit

't rl lrl|ilt1. llltloli,, , t, lrrrr vr,rtlit;;trea

I r.r lr|il I onlit(it cLt

,tr ,, t.., r,',rlrz()irzii ltrin, lr ,' I ,li (

I r .t( {.t"t:;l IIt;ll llll{) (::t

,r rt r.r',lrrl lrillr :;i 0r icc

, , irlrc defocalizate. Dupd ce ali ales fotografiile, , ,r cspunzdtoare scopului dorit, sunteli gata sE realizali

1 ,, rzr:le, iar felul in care o veti face va avea un efect directr' ;r r; rra rezultatului finisat.

lrc scurt, poza se obtine prin proiectarea luminiilrrrrrtr un negativ pe o hartie fotosensibilS. Cu c6tlrrrrrirra care cade pe h6rtia fotosensilrilii cstc rrrui

rrrlcttsa, cu at6t imaginea va fi rrrai irrlrrncr:;rl;i, ;r;ir t:ii,, lc t:xc-mplu, o haind neal;ni v;r i rl),'r r:, r lr, r r:;lr, u lrrl, r l)r:rrr:r;ittiv. Aceasta va ltcrtrtilr: r;;r lir::;lr,rlr,rlrrl.r nr.lr rrlr.r'.r lr: lrttttittii, cooat co vtt tlclttutrlr,r o lu.rlrr,lrllrr,r .rl,r

1'c ltiit ti:r folor;rirfit;ri. I)rrpir cxpr rr rr,r r,,r l,r lr rr r rlt r,r

r Ir:vr:lopitrc:t :;i lix;ttr:;t llt;t( ll rr ; rr, l r,rr lr',r'r r :;rlrzc;rz;r r:lritt rtr:

'l1 l11 ll l l,l lil\. /\ 7l)

rosu-Porlr".'lrt

( trlrrrrlr, lrrrtrr,rrr't,illl t{Jr,o

(l,rll)rr r;r,rllr.|;trrr (lrrlrrr rlr

:irr:lill(l.rri riri ()l)liil l)tiil

.l' 1r,,'lrr r r,rrr ,,,rr'l,rrr.rrr,r

(:illoir(i s{r(iun(l,il.l.tllillil |il1 []iIirl)r oapc de ea pe disc. Culorilclcr lidre de aici sunt rosu-l)ortocaliil. IIIr

l,(rr l.)(:.rlIr

galben-verzui

galben-portocaliu

galben

{iolrl)ini[(]ilotic.lror (loLtitcUlori galben portocaliu,

l)r irllaro, obtinend portocaliu, galben-verzui, albastru verzui,verde si violet. O culoare tertiard albastru-violet si rosu-violet.

Primare sustractive. Acestea

sunt culorile primare folositepentru tipdrire: magenta, galbensi cian. Spre deosebire deprimarele aditive, care prin

combinare produc lumine alb5,primarele sustractive dau nastereculorii negre.

Primarele aditive sunt rosu,

verde si albastru, si suntutilizate pentru a crea culoripe ecranele calculatoarelor,televizoarelor etc. - tot ceea ce

este asociat cu proiectarea

luminii. Prin combinare,primarele aditive dau nastereculorii albe.

NuantS, ton, saturatieCulorile pure, ca rosu sau albastru, sunt

cunoscute ca nuante. Nuanta este numele generic al

culorii. O singurd nuant5 va avea multe variatii aleculorii ei pure, de la deschis la inchis. Termenul caredescrie aspectul respectiv este ,,ton". Pe calculatoare,domeniultonurilor este oferit ca procentaj, astfel incet10'kva fi versiunea foarte decoloratb a unei nuante, iar90o/o este valoarea aproape complet6. C6nd o nuantSeste folositd fdrd nici un procentaj tonal, este cunoscutbca ,,solid". in sf6rsit, o singurd nuantb va varia in functiede strdlucirea ei, cunoscutb ca ,,saturatie", numitd si

compozitie cromaticb sau intensitate. Saturatia uneinuante se intinde intre intensitate complete siintensitate redusd, sau intre strdlucire si intunecare.Alti termeni importanti utilizati in vocabularuldesignului sunt asociati cu felulin care sunt folositeculorile in combinatie. Un ajutor excelent il reprezintbdiscul culorilor care arat5 spectrul total de culori,de la rosu la violet.

Itt

albastru-violet

albastru-verzui verde

SECTiUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULU

MODULUL 2 Culoarea

Definitii ale culorii

Designerul dispune literalmente de zecide mii de culori si de aproape o infinitate de moduripentru a le combina. Designerultrebuie sd cunoascifelurile in care sunt clasificate culorile si termeniiutilizati in descrierea lor. Se poate spune despre culorici diferi intre ele in trei feluri importante.

26

ASEVEDEASt: MediidetipArirep. /26

1,, I l,iln (:()ntl)inarea

t,Ilil|{iUalcear ,l rr,r;rflirtii cel mai

I rlr,rlr:;r: CulorileL .il|l roslt l)ortocaliu,

, I r rr ),;il violet.

,,,,.,,,,u.,lritctive. AcesteaL r rrr,rrl folosite,, rr,ri,,)nt.r,galben

' l,,,,r,lrrrr:clc, r, ,,. i ,il(i l)ritl

, ,,lrrr lrrrrrina albd,i r.rt trvr'(ltU naStere

, l, r',llll, SUnl, ,l, lr:liCal

Ir!il I)tlil Sl

rr,rlr,runoi

rlr'llil|('(;;llo.

'rl.rrrrlrrrrl l, rlol;ilc

' Irlt('ll(:./inl;t,l' ,rlort

n ua nta

Primare sustractiveSistemul pentru vizualizarea culorilor pe

, i , i:rirn - culori aditive - este discutat la pagina 30. inr r rl rnaterialelortipSrite veli folosi insS culoriL rr.r(jtive (deoarecefiecareculoaretip5ritb pe hArtieI rr(lep5ftatb din alb si, dacd cele trei primare se

,l,r,rl)Ltn, va rezulta negru). Un disc al culorilor arate,rrlc ,,primare". Primarele sustractive sunt rosu.IIrlrr si albastru. Secundarele sunt o combinatie a

r , , r or doud primare, care duc la obtinerea der tocir liu, verde si violet, ia r tertiarele sunt or rlrir-ratie a oricdror doue secundare. Expresia ,,full

,1, rr " se referb la tipirirea in patru culori si, pentru a

I tlro un domeniu completde culori, imprimantelei),;osc cian, galben, magenta gi negru (cunoscutein,r roniLrl calculatoarelor sub prescunarea CMYK; K

'rlxilizeazd culoarea negru, care este esentialS). O

rl( ); n o su plimenta rS utilizatd ca element de desig n

tr o rnachetd este numitd ,,culoare plate" sau uneori, rlorrr e spot". Atunci cand selectali culori in acest, ( ,l), trebuie sb utilizati un sistem universal det. rr rr lirrdiza re a cu lorilor, cu noscut ca Pantone.

,,(lLrlorile complementare", ca rogu gi verde, suntr,rrrrctral opuse pe discul culorilor, in timp ce ,,culorilr)rr, rlot;c", car verdc'si albastru, sunt adiacente. Primelr:r rr rl i r:;ot:i;r lc cu contralstLr l, iar r celela lte cLr a rmonia.

I r:r nrr:rrii r lc rrr;ri sr rs sunl irsociirli irsl)cctLrlui vizuirl . rl

r rlot tlot. Vottt ;ttt;tlizlt ;tr:rtttt lr:lrtl rt r:;ttc r:rtlorilo :;c||(,i Ici|./;I tr:r:i1rtor; r:;tIttI';tttrI r oIt||rIt|,||r'tttIt tI:;t:Itr:tIt,t

Lf'il,[

Nuirillir rlr,,lil r lr.r illor rlr,

rrrlrr:r.lrr l'r,rr II r.r,lr.rlr,rilrrrilr|,rilr:nr)r rc,r ,r r:rtlot tt; rlo cxcttr; rlrt,

r:rtlrr,rtr,r to:.tt r",lrr rrlrttr..r r trlltrtirllrir:;lr rr.

Tonul (sttLt valoilr {)ir) o:il(i

luminozitatea sirLr inlun(i(iirroilrelativa a rrnei culori. O ctrloarc

cbreia i s a adiugat alb sc

numeste tentS; o culoare ciireitr

i s-a addugat negru se numeste

umbrire.

Temperatura. Culor il,' .r1 r'rr

nriri ,,cirlrlc" Dc trisuricc sc rcrlrrr;c r:rtloittt:a t1rrll,, rr

.:i (:r{r!:lc r{rtirr n ll);rslrlr (:,1,'

rr r:rtlrr,rrl lrr.ttll tcr:r:

Vr,rrll r",lr.trr,rt r .rlrl,r rlrrr , .r,r' r

r,r r',r,,rrl,rrr,l,r rl,rllr,rr

Saturatia (sau compoziliacr omatici) este aproximativcchivalentd cu strSlucirea. O

lirrie de intensitate ridicat6 este

o r:uloare strdlucitoare, in timpr:r' una de intensitate redus;,r:,le o culoare matd. Doud culori

1 rot fi din aceeasi linie, dar pot

, rv, ra intensitbti diferite.

Braur

Iraun

| ' t,'1tl ,' ') /

;lvans;lr(!

retragere

S Avansare/retragere. Unele

culori par s6 avanseze, in timpce altele par sd se retrage.Dacd doriti ca o imagine sd pard

cd se indreaptd spre privitor,

retragere

alegeji culori calde, ca rosu sau

portocaliu. Culorile albastru

si verde par si se indepdrteze

c6nd se aflS l6ng5 rosu.

irvilltsatrc

Alti termeni din domeniul culoriloroAvansare gi retragere

Dacd unei persoane i se cere sd pund o cutie pe indiferentcare dintre doud mese. una rosie si cealaltd albastre, ea

o va pune maifrecvent pe masa rosie. fiindcd va apArea

mai apropiat6 (avansare) dec6t cea albastr5 (retragere).

oContrast simultanVederea umand are tendinta de a diferenlia intre doudculori vecine, accentuand asupra deosebirilor dintreele, nu asupra similitudinilor - culorile de fundalafecteazd culorile din prim-plan (imaginea).

S S Contrast simultan. Cuventul ,,Bravo" este scrispe doud fundaluri diferite. Desi are aceeasi culoare inambele imagini, il percepem maiintunecat in imagineadin st6nga dec6t in cea din dreapta.

oVibratiaCulorile complementare de aceeasi strdlucire si cu

saturatie ridicati isi sporesc reciproc strAlucirea.. G reutatea

Culorile difer6 ca ,,greutate". De exemplu, dacd i se va cere

cuiva sd mute doud l5zi, egale ca mdrime. dar vopsite una

in verde-pal iar cealaltd in cafeniu-inchis, probabil cb o va

alege pe cea verzuie, deoarece pare mai u9oar5. in general,

culoarea albastru-verzui pare mai ugoarS, pe c6nd rosuapare mai puternicd si astfel mai grea.

$ s) Greutatea. Culorilcalbastru-verzui apar maiusoare, iar culorile rosu pilmai puternice si maigrele.

[raur6 Vibratia. Atunci cand suntjuxtapuse culori complementare,ca aici, privitorii pot percepe

o vibratie optica.

=. -r-,1

it

zo

I

(;rcutatea. Cd0rile

rl,.r'.tr U vr jrl(i itl)iil Dai

Lr ,,.ilr,, t,lt (:ltl()rilt)|su par, I l,illr,ll[:(::;i lt]iti lTele.

I ll(]Ttu

I )r.f irlirea culorilolI ' r r;itiul acesta trebuie, ,(:tu.tt la calcuiator.I r r,urd intr-un format de

, pcisaj, scrieti cuvantul.,rl)r jr" Cu minUSCUle

, ,tr rrn tip de caractere boldI,r,r :rrrife. Dimensiunea,, l,rrrr si fie astfel inc6t s6

, ,r1,,: lrinimum doud treimi,r r l,rlinrea formatului.

, , rrlr,rli vizual cuventul.I rt,,r ,r(:eea, folosind de

' ,rrr: rlatd cuvantul, r;,rrr ", efectuati

, ,, r.rt()itrele experimente,r , , ,rrl)o altd pagind:r

' 'l{ )irre ce avanseaza,

1,., l,rlidoud nuante,r, ilrr" Una pentru imagine, rrrtrrl ,,super") si una,rtr r lrrrrrlal, astfel incat

, ',1 rrrir sil avanseze.

( ,'l('.'r(! ce se retrage., t rticxlterimentulde, .r,,, rltrr modificati, rlr, ;rst[el inc6t imaginea. rrrrlcltiirteze.

l, rrtr. Alct;iind douS tenter rt,.;rl{r Ltnei nUan}e,

rr r rrrililit pentru imagine,rr rlrcnlrrr fundal.

' .rtr rlorrii variatii, una cu

, I lrr,rti! lrtrnS, iar alta cu

,l,rlrl,ltr) slill)6., ,,rtr,rst simultan. Folosind

, , LI nlti[)t5 pentru, ',1 rr,., rrrorlificati nuantat, lLrrrrl,rl:;i ol;servati felul, .rr,.,;c rrrorlifice aspectul

'r.rltItl/\".rlr,(li(). Sr:lr:ctati douS

,r ilrlI l)(:nlru ir clemonstra,. . ltr'illliIt.

,,,rr r1 rlorrrcntaritate.

I' , l,rlr rl()lrir nlrilnte, rtril.r (loilt()nsllit ilcest

super

superAvansare

Claritate a tentelol

Retragere

superContrast simultan

Arrrrkrr;trt (;oIr lrlrrnrilr r I r r rl n 1.,

l

I'toIrIr.Irrc rft , r (''rIr.r..I

I ), ,,t rlr,.,r,!rrrl ,tr rlr,

',,l, lo.r'1,, l)llr,t||.lrlrl)rlrl,rlc,r r;llrt.t lll(lr,t(tltl()itt r)il ntit( j{Itlit ():jl(l

lal)irilr ll0 Lln flln(litlintLrrecat. Selectareaculorilor pentru

supratipirirea imaginilorcu contrast puternic intrezonele intunecate si cele

luminoase ridicdintotdeauna probleme.

De foarte multe oritrebuie ajuns la un

compromiS intrecontrastul culorilorsi lizibilitate.

F

F,i liai .- l;SECTIUNEA I I]MBA.]UI DES GNUTU

MODULUL 2 Culoarea

Diferente intre culorisi lizibilitate

Fundamentald pentru folosirea culoriiin designul grafic este cunoasterea contextului in careva fi vdzuti lucrarea terminati. Felulin care aceeasiculoare este perceputi si, ca atare, lizibilitatea ei vorvaria in functie de modul cum va fi vdzuti: pe un ecransau pe un mediu bazat pe tipar.

Retragere. Culorile verdesi violet se retraq fate de

caracterele albe, exact ce

intentioneazd designerul pentrua intAri conceptul.

Culoare pe ecran sau de tipar?Pe ecran veti lucra cu culori aditive,

alc5tuite din Iumind rosie, verde si albastrd, care princombinare (aditivare) produc lumind albi. Culoarea clepe tipar, sustractiv6, constd din pigmenti plasati pe osuprafatd de h6rtie, care prin combinare sunt ,,sustrasi,'din alb pentru a obtine negru.

Fenomenul acesta creeazd doud tipuri de problemepentru designeri si clienti. in primul rand, culorile de peecran vor apbrea totdeauna mai strdlucitoare decat celetipdrite. Atet clientul, c6t si designerul pot fi indusi ineroare dacd se asteaptd ca si culorile tipdrite sd aibdaceeasi saturatie si domeniu tonal ca acelea pe care le-auaprobat pe ecran. in al doilea 16nd, atunci cand undesigner introduce culori in lucrarea sa si o tip;reste laimprimanta calculatorului, clientul poate presupune inmod fals cd asa va ardta versiunea tipdrita. Din pdcate,imprimantele color nu pot produce acelasi domeniu deculori ca presele de tipdrit conventionale, astfel incatuneori clientii resping prezentdrile vizuale ca fiind fie preatipdtoare, fie prea insipide. Pentru a evita problema,designerul poate sb modifice subtilvalorile culorilor, in

ffi

,tm

ti

i1

*f- . ,l

i ;;t:i-,.t m

I i:il,ilii,'t

Apropiere in culoare.I rlr,rrirr:ir culorii alb pe galbenv.r lr Irl(rt(l(]ituna greu de cjtit.

I

a sE VEDEA sr: Lizibilitate si claritate 1,

Accentuare si ierar hio 7,

30

,i,t,.trl)it17r,r(ltltv{),

rr I r,[{) ljrinr r IJ( )ilrea de,r I r.,, tli l)C O

il rl . ;UStrasi"

, t,1,r,rlrlr:rnerl,,i rll rlt'per, ,lr,r:,rl C€le

I rilt, ltl,,/ lll,il, . rll);l

l,,.r,ilolr) au, rrl l ltr, I |),[(,:;lo lit

t,1, .||lllt{) in

, I trrr |.rr.,tlt;,rr rl,||r'il[t(loI r..lli,l lt(;ll

, , ,.r lrrrrrl lrr: ptr:tt,l rl,r,rlrlltrr.r,, ,r l,. r rrlr rrtlot, ttt

Lizibil. Desi in acest poster';r: foloseste un tip de caracterer:tr serife (care prezintb uneori

1rrobleme la culorile, ,lacterelor din titluri),i/il)ilitatea generald este

,rr:t;eptabil6. Fundalul intunecat,r:;igrrrd un contrast puternic.

Stare de spiritmonocromS. Proximilatea

culorilor gri si negru reduce

lizibilitatea. in mod evident,

designerii incalcd uneori

regulile pentru a crea stdri

de spirit particulare.

' r@bUit€yors

Tipurile de caractere inversate pot

crea probleme. in cazul in care culoarea

de fundal este inchisS, culoarea negru

tipdritd poate avansa mai putin dec6t

caracterele inversate in alb.

. .r " t: l

,'i.i

It i- ti ti-.''.tr,

ctudMil^d@Mi16 il \\sr@ :ll \\'e,$b ,i:i l\

ii \l

{.o savi:

,)rela prezenterii, pentru a aproxima mai bine, rotul finisat al lucrbrii tiperite - reajustendu-le apoirrlc de a expedia materialul la tipar. Reproducerea,irfectate si de faptul ci intre imprimantele cu jet si

,r laser culorile pot diferi. Programe de software, ca

,,rloshop 9i OuarkXPress, vor obline rezultaterrrlrile in culoarea produsd, chiar dacd au fost utilizate,'lr:nsi procentaje. in sf6rsit, va juca un rol si h6rtia pe

rrr oste tipdritd o culoare. H6rtia cretat5 (lucioasd) va,:r i o senzatie mai bogatb dec6t h6rtia matb, alburie.Slatul cel mai bun pentru un designer este sd se

, (trrre cA clientulintelege aceste dificultbti si esterrrstient de felul in care schemele de culori selectate cu

r:nlie pot s-o ia razna dacd nu se tine seama de

r ol rlcmele reproducerii culorilor.

Lizibilitatea culorilorLizibilitatea se referb la claritatea cu care

1,o;rlt: f i r;ilil r:cvir. Mrrlti factori influenteazd felulin care, 'r;lr l 1 rcr r:c1rr rli i () (;r rl( )irro; in cst:ntii, oste vorbar dor orrlr:xltrl lizir; ttr r:;ttr: {):;l(: v;r./lrlii r;ttlo;ttc;t. l)c t:xlttt;rltt,rorrrlrlttlr:rlr,iltttrritr;rlrlirrtrrr:rlittlrlr:lcr:lttt;tv()rirvr'.rul

tipdrite, cat Si de pe ecran. Comparali imaginea de pe un urmitoarele exercitii:

monitordecalculatorintr-oincbpereintunecatdcu'Facelicuvantul"lizibilitate"aceeagi imagine atunci cand lumina soarelui bate direct violet' astfel incat sa se

in ecran. un poster situat intr-o zond intunecoasS, distingd evident pe fundalul

neiluminata, dilerd f oarte mult de o versiune iluminatd alb Modificati-i apoi

din spate pe o strad5 principale luminoasS. culoarea' deplasandu-v5

prin disculculorilor, de lain plus, lizibilitatea va fi afectat5 de culorile selectate, atbastru. ta verde, rosu,

efect evident asupra lizibilitbtii lucrbrilor color at6t

si 84). Ca indiciu, o lizibilitate bund a culorilor se obtine

atunci cend fundalul si culoarea plasatd pe el sunt

fiavc[qr, ,,

:l-leasiqg: , . [r.we['[En[ \/olce,

DUii [i i[y1ae iis

fundalurile pe care sunttipdrite si mirimea gi forma portocaliu si galben. Veti

tipului de caractere sau ale imaginii utilizate (paginile 48 vedea cd gatbenut este cel

EXERC TIU

Construiti o scar5 de

lizibilitateLucrAnd la calculator, scrieti

cuvantul ,,lizibilitate" intr un

format de tip peisaj cu fundal

alb. Dupd aceea efectuati

mai dificil de citit pe fond alb.. Dupb aceea suprapuneti

Moclific:rti in galben pe

frrrrrlrrl violet, apoi in

Ixrr lor:irlitt pc {ttndal

rrllr;r:;lr rr. (lotrlittu;tli krlosittcl( ill()il lr)l trr,rt:rittttl;ttrr, p;ttt;t

r,',.u |,,,tl{,,,rltrt lr, lrtttrl,tl

r,',r,,,rrrlrrrr,rlt,r,llr rtlott

, ' Irr.r l,illrt r.'rl,rl,r

opuse, de exemplu violet (culoarea cea mai apropiatS de ,,lizibilitate" pe un fundalde

negru) pe fundal alb. Pe acelasi fundal, pe mdsura ce veti culori contrastante

deplasa culoarea inragirtii spre gall)ett, lizilrilitateit se va

reduce. Alt factor ck: lizillilitattt osto irrrttotliil (litllro

culoarea fundalului r;i rr intltt;itrii. Clrci;r lizilrilil;rlii r::;lr:

contrastLrl, iitrast;t ttr:;r:,ttttnit:;ti vii lolol;ili (:rtlr{)il:ilCrIil

discrrluir:rtlotilrlr.(,ttlt,t',ltrlt:t:lttt;tttttlttt:tllrtotlttr:t'() ,,,r,,,,,,,,.,r,,,,.,riv,,rirnar;incviolll;lr: lrrrrrl,rl r;,tllrr:tt; ltztlrtltl,tlr:,r ( {:,r rrr,rt

',1;tl r,r v;t tlzttll;t t ltt rlt o r l.r ltni'| t t t,tt'/; tt tt lr tr,tlttt l rt'

Irrrrrl,rlt,',rr

ll

rl

lllr,1

l,l

( tl,,,rl,.I

Asocieri de culorin'

Y0U

De ce unele culori sunt preferate saumai adecvate in diverse situatii? Explicatia este c6,de-a lungul timpului, culorile au ajuns sa aibi anumiteasocieri ce rezulti probabil din naturi, dar care,in decursul mileniilor, au devenit puternic inradicinatein psihologia umani.

I Literele rosii. Titlul sugereaza automatalegerea culorii rosu, dar culoarea castigd fortdsuplimentare prin prezenta fundalului negru.

Designerii pot consulta multe lucrdri celebre desprepsihologia culorilor; meritele in aceastd privintd sedatoreazd unor persoane ca Wilhelm Ostwald, laureatal Premiului Nobel pentru chimie, care, imediat inaintede Primul Rdzboi Mondial, a cdutat sd analizeze motivulpentru care anumite combinatii de culori erau percepute)ca pldcute sau neplScute. incercarea sa de a gbsi onormd bazatb pe ordinea culorilor l-a dus la corrr;lrrziir r;ir

oamenii rSspund emotiv fatd de culori. Oswalrl ir

afirmat cd modul cel mai bun de a inteleglt: si tlc ir rrtiliz;reficient culorile este sA le stud iem d irr ltu rrt;l r lc vcr l :r r r

psihologic subiectiv. De aceea trebuic sii irrvr::;tir;;rrn

a sE VEDEA st: Albume si colaje rlo irtnr():ililr,r / r

felulin care culoarea actioneazd in limbaj, simboluri,diferite culturi si religii, ca si modul in care creeazd unrdspuns emotional.

Culoarea in culturilnteligenta, memoria, experienla, istoria

si cultura joac6 diverse roluri in felul in care percepemculorile. Asta nu inseamnd cii toti indivizii percep diferitculorile, ci doar cb perceptiile respective au intelesurisubtil diferite, in functie de psihologie si fundal cultural.Culorile au asociatii simbolice in toate societdtile, prinaparitia lor in contexte sezoniere, politice, ambientale sisexuale. Desigur. civilizatii diferite vor aplica intelesuridiferite culorilor. De exemplu, negrul este culoareadoliului si a mortiiin Occidentul industrializat, pe c6ndin China si lndia culoarea respectivd este alb. Culoarearosu nu are in mod instantaneu asocierea conventionaldcu ,,stop" in acele tiri in care automobilele continub sdfie rare. in secolul al X|X-lea, datoritb legdturilor sale cuarsenicul, culoarea verde era asociatd otrdvii, pe c6nd

ilt$hrrvr

Culori de protectie.Aceste doud postere pentruprotectia muncii realizate penlr r r

o companie de constructiiprezint6 doud directii de desiqrrAlbastrul reflectd ochii albastri .r

copilului, ceea ce ajutS la

individualizarea senzatiei depericol. Prin contrast, galbenulse relieleaza fata de copil, crear r,

tensiune. Galben este culoareaconventional6 de avertizare.

'!lY

I

Ht

l

r=ir'.:lr,\',,,,,,,;,r,;rl, ill| il,, l

-, 'rlrrlgir l ll,rr,riltllllr,'r rlr

'=l l!r . rt vrrlt rrtl,r 1rr' ,lr.rrl r,l,r

i illr':tI,,tll',t'.lt,r, rl,tt ttr "r,

,l'

, il|il,ti'ltrtrr,t 1t1,,'11111111 lr rr rl

, 1lir. rrrr,lr! /\r r,',11r'.r'trr1,l,,

r rtliltilrrt '.r' ttrilrllltr.tilr lrrl'

rlt,,,ltIrrttI | "r I rtr.lr.lr. II rIr.r t r,rIr,,

rlr,rrl lrr v,rr t,rlttl| r.ttlltrr,rl,

Ctll();tttt.t ttr,',Itlt:tttrl,t,t,, t',

' rrllI i Ir,rt :,,t ;il1);r (:;l,r llr r',1r,

|"{lil(,rlilr :;r r;irlllr:tr :,1rrrrrrlr',,

I'ritt rrl,illrr rltcltl ,,t:itlrlr:" ( .rl

:,r'illltnr,nlo rlt: slirttttl;rtr', l, r r,

irl[|'.1lr('| rlrr r;r:itlitll;t 1r,rt 1, ,r

..i rrrrl ll :iut)t vaizutc (:ir,.r,r r

(.Ut()n (le protectie., Lil. r l)r )l jlcr e pentrur I I ililil|:il l)alizate pentru

r,,t, Iilr. (11, (:()nstruclii,,l,,rr,rrlircctiidedesign.r L,.il,.r:tI ochii albastri ait,r , ' ,,,r r:r: irjuti la

, 1,r ,lr..rrr'.r:;orrzatiei deI I rrr,,Irlritsl, galbenul

r, r. r I rt;r (lo copil, creand,, r,.rll[rr r:steculoarea

, ', rr rl,r rl{,ilvcrtizare.

Yt'

'l I l,r|,1

i r ,l,,.ltl

,1,,lilrrrl

, r, l, .trtt

l,l,'rllrrr,rl

lrl, l,|tl

,l,r,rrl.rlr.,r

, ,t, lr ..t|l

,i1,,,.rtrrl

rl,r.lr,.l

,,rrlr,,tr,tl,r

rL ilrrt,t,,,l

,1,,r tlr ( tt

/' IL

UiIri

-i

tu*1n:'(D(')

cCI

Tiparul a fost conceputin culori puternice care

reprezintd paletaprimarS. Folosireacu lorilor f u nd amenta le,

al6turi de linii orizontale

si verticale puternice,

sustine faptul cd arta,

arhitectura si ingineria

sunt combinate in acestproiect.

engrneen ng

tr rlrir aceasta.,, r,,l)itrte mono-

r lrcr rlite ca

, L lr( lcrground -ilrlIrlreguluir sa fielrrit cca mai

. rrrrrrcnt6.

,. r r:ste vdzutd drept culoarea primdverii gi a constientizdrii

' , ologice. Dacd intentionali sd trimiteti o scrisoare dint lA, vd veti uita pe stradE dupd o cutie postalS derloare albastrS, darin Suedia sau Marea Britanie

rnoasterea mediului localvb va spune sA cdutati o, rrtie rosie. Aceste exemple aleatorii aratd cd intelesulrrlorilor se modificd in timp si spatiu. DacS practicaliirrsignul pe pietele internationale, trebuie sd fiti foartert,rrrt la variatiile culturale.

Culoarea in emotii si limbajin ciuda acestor difcrr:rrtr: locale, unele

, :r rlori par sd aibb caracteristici trr rivr :r :;l rle. Rosu,portocalir: si galben stimuleazd :;ir r rlr rr rlc si tind sii fic

l)orcepute drept,,caldc" caltalrrlr: rll:,r irrcitir:;ontintcnto (lo slinrul;rrc. fcrir;ir r :, I rr rrr,r';l;rr c si

;rr;rcsittrrc; rk: r:c:rlrrll:i ;r;rrlr:;r rlir;r:rrlrrr r hrr:rrlor r, ;rllr;r:.lrrr

:;i vt:ttlc:;uttl vltzttlc r;;t ,,tr:r:i" :;t,ttt r.otrol;tlii rlr: r;,rltrr,

I

Irr-I

I

ffiffi&G**{hqh4mtM

,'-ir: Culoarea metalului.in acest poster. cuvintele

,.arhitectu16" si ,,artd" sunt

in roz 9i galben - culori calde,

asociate caracterului uman ,

in timp ce albastrul ,.ingineriei"evoc6 senzaJia de

functionalitate si mecanicism.

'' Jocul cu focul. Legdturile

rosului cu rdul (,,evil") sunt

reprezentate grafic. Titlul este

inteligent folosit pentru a evoca

focurile iadului.

t:t

V wUTIILLMOTT DIXOU

Mcntin0ti corl)Ltl

de majuscule

cend tipdriti pe

galben, pentru a

evita problemele

de lizibilitate.

,, Culoarea soarelui. Galbenulconfer; o anumitd c6ldurddesignului, reflect6nd faptul cd

arhitectura se referd in esentdla addpost.

. Semnale de pericol. Asocierile psihologiceale culorii rosu cu pericolul si ale culorii galbencu avertizarea au fost utilizate aici in mod eficient.in plus, fundalul negru aiutS la crearea unuicontrast puternic.

..., Culoarea banilor.Aceste experimente cu cecuribancare creeazd diverse stiri.Aldturarea dintre rosu si maroinspird sentimente de caldurSsi rodnicie, in timp ce purpuriupoate transmite senzatiade aristocratie sau lux.Care este mai adecvat?

pace, sigurantd si deprimare. Culorile calde pot sporicdldura corpului si creste tensiunea sangvinS, pe candcele reci tind sd aibb un efect relaxant. Rogu avanseazacdtre privitor, albastru se indepdrteazS. Nu doar nuantainfluenteazi felulin care vedem lucrurile, ci acelasi rol iljoacd celelalte dimensiuni de valoare si intensitate.Compozitiile apropiate in valoare par incetosate, va(,rsau introspective, pe c6nd cele intunecate evocanoapte, teamd sau mister. lntensitdtile ridicate de r:rrl()r i

sunt dinamice si creeazd un sentiment de miscare.Putem spune despre culori ce sunt adanc

inrdddcinate in psihologia noastrS, deoarece lt: rrtiliz; rr r r

figurativ in limbaj pentru a descrie sentimento: ,,S ir

inrosit de furie", ,,S-a inverzit de invidio", ,,S ;r

ingdlbenit de ciud5" sunt doar cateva r:xenrpL:

Aceste culoripinrintii si

r usticc

sttr;cr eazii

rrr()nrontLtl

r cr;ollci si irl

r{}{lri{:ini

ii

34

,,,rr\ ,It(l lllo x,,I lrr.rl,ilt,lllOll wo.pr.

llllll

rli/ri

rlll

(:ltl(,trca llanilor.

/\, r,.,1| r,xl)t,ltt rrlC CU CeCUfi|,,[|,il|j (:ror]it/lrliVersest6fi.

/\l,rlr|.iltrit (lil)lir, j()su si maroI r r,,l

'l r. I :ir )r I linl(il|{) cle c6ldu rd

'.r rorlrrr:ir:, in trllt ce purpuriuI !,,rtI trilnsntiltt.nzatia, 1,,[|ilt)(:tilli{)xilt

lUX.{,l r' r':il{r nliti aiccvatz

L |,, ! [[r.Ilo (:I nUitnlCr/ | ilrlrrrr lorrrLrl A5,

I, I trtr I It l),tlilt /o[(] (l{)

' , ,,, ., rril,rlit :;i cfcctuati,,, rt,,,Ir.lr, r,xctt;itii:I l, , Lrtt l|:t [uilt)te care

rrr:lrcrnii de culori,t, l, .r Il.r:;;rti lc in trei

i , I i ,. . i ,r r( r. lir:r ir:ti cuv6ntulr r,,lr,.r,rtltit,, si plasati_lrirr. r r,l Iitsil.

' I i, l ,i t. l r( l spccificatiileL , l/ ,l:;, ltlilizati o schemdI rlil| t{:(;t.

I Li,, ,rlt lrt;0leaSi

I , , rlt(:,t1il, (lar acum, rrtul vit fi,,senindtate,,.

Itrtelcsul r:ukrrii

llRosu. Culoare asociatd cu focul. Are caracter intens.vibrant, agresiv si de avansare, sporeste tensiuneamusculard si stimuleazd tensiunea sangvind ridicatd.Asocierile sale pozitive includ iubirea (trandafirii rosii),atractia sexuald, sArbdtorile (Mo9 Crdciun) si norocul.in vreme ce conotatiile negative includ diavolul,datoriile, revolutia (steagul rosu), birocratia(,red tape" in Iumea anglo-saxond)si pericolul(deoarece marea teamd a strdmosilor era focul).

Verde. Culoare asociatd cu primdvara, tinereteasi natura, ii ajutd pe oamenisd se simtd calmi(unul dintre motivele pentru care este utilizati atet defrecvent in spitale). Culoarea verde determind dinpartea ochiuluisi a nervilor mai putin efort decat oricealtd culoare, ceea ce poate explica, partial, motivulpentru care ne relaxeazd sd privim un peisaj. Desprealbastru-verzui se spune cd este culoaruu

""u ,ui ,""".

Fiind culoarea invidiei, fierii, otrdvii si descompunerii,verde are si unele conotatii nepldcute.

Galben. Asociatd cu soarele si astfel cu lumina, estecentrul luminozitdtii celei mai intense din spectru, cuvaloarea de reflexie cea mai ridicatd. Din acest motiveste utilizatd frecvent drept culoare de avertizare si esteculoarea vdzuta in general prima, mai itlcs rl;rr:li cslcplasatd pe fundal negru. Desi eslc trsor:i;rl;i irtiit r:rr lroirlir(icter), catsi cu lasitatea, r:rrkritrc;r t;;rllrcrr c:;lc irr r::;r:nlirnuanta fericirii: sorrrr:lr:, ;n rr r rl :;r :;l )r f t, n tl, I

Albastru. Asociatd in multe civilizafii cu soarele, apasi claritatea, culoarea a lbastru reprezintd spiritualitatea.Calitdtile ei de limpezime, rd6oare si transparentdo asociazi cu detasarea, senindtatea si distantarea.Partea negativd, ca sd spunem asa, a albastrului estestatutul dc crrloarc ir clcltrirrriirii, rircelii si introversiunii.

dqJansfl {?B|.ynEtgf ,lUqtlh"

SECTIUNEA 1 L]MBAJUt DES GNULUI

MoDULUt 2 Culoarea

Contrast si armonie intre culori

Trebuie si vd intrebati care este ideeavizuali ce sustine mesajul. Culoarea trebuie sd confereo asociere suplimentard de intelegere si simtire.Atmosfera va fi de armonie discreti sau de tensiunedinamicd? Culorile pot fi silentioase si pasive, sau reci siindriznete si pot fi utilizate pentru exprimareaemotiilor. Scheme analoge de culori - cele apropiate pe

discul culorilor - qeeazd sentimente de armonie; de

exemplu, galben si verde au asocieri vizuale mai bl6nde.Culorile complementare - aflate in opozitie pe disculculorilor - oferd mai multd miscare si animatie; rosu si

verde oferi un aspect mai direct, agresiv sau dominant.

...-.. Cap6 rosie. Alegerea culorii rosu pentru

tillul evocator contrasteaza puternic cu

matadorul in nuante intunecate. Capa

rosie, cu asocierile ei de provocare a furiei,adaugb tensiune compozitiei.

.: ,r Tente drept culori. Tratamentul tipogririnteresant al titlului este amplificat de

alegerea culorii. Magenta si gri au contrastputernic si folosirea tentelor pe ambelenaste senzatia folosirii altei culori.

Prin design puteti exprima umor sau ironie. Sau putetialege culori care creeazd senzafii linistite, de seninitatt:Folosind opusul (un rosu foarte striilucitor), o idee poatr

fi intbritd coloristic. lndiferent dacd doriti ca o combinarr,de culori sd fie agresivd sau pasivd, t5cutd sau !ipdtoarrincordatd sau relaxat5, misterioasd sau evidentS,invdtarea limbajului culorilor vd va permite s6-l folositieficient pentru funclionalitatea conceptului.

Proportii corecteAlt factor in luarea deciziilor ar trebui sd

fie proportiile culorilor ce vor fi utilizate. De exemplu, ocantitate redusd de rosu strdlucitorintr-o schemdcomplementard poate avea un impact mai mare decatutilizarea de proportii egale de rosu si verde. De

asemenea, dacb folositi impreunb cantitdti egale derosu saturat si verde, poate rezulta o discordantbvizualS nepldcutS. Pentru a evita acest lucru, variatinivelurile de saturatie a nuantelor. Adesea cheia estecontrastul. Utiliz6nd o proportie mai mare de verde cumai putind saturatie si rogu cu saturatie corectd, culoarearosu capdtd o accentuare suplimentarS. La schemeleanaloge, nuantele tind sb aibd mai putind vivacitate side aceea puteli apela la proportii similare.

Selectarea culorilor n-ar trebui sd fie o deciziearbitrarS. Culorile ar trebui sa amplifice machetarea si

: i r:-!-.,.rllrlrrrl,r,l I,t rl lr'

:,,lFl.=rl',r',:t ilr,', lr tt tl''t'',r r rl'1.

', 1-r.r, ll,,lr,,r,t, rtl,,ttl,,,r l'.

', i,lr.r,.lrtlilriilr!,r t,l, rl,,r ,lr ,l'

| ,rl.,rlrii r. lr.lr,llli,,tt,.l r, rrl, 'r' l,r,!.1,!r.:..,i lili 1,,,Il, .rlr rrl I r r' I

r' .l..rrll.rlrtll,,r rlr,rt r, ., r,,' L

I'i. ril.. iil lIl ll"r

ChoPilre Iles pr6paratills

brdeSNf,il n'mr ' pidri

d'un cmron, done liuille (lc lhFcrel d unig'mm. l!tr"i *".'+tr,rs{r d. trohDE!*' tuututstdr *ilrd( phNlr i dstD," ftil!il nv{i.i,hrs/ tu d4uhlrkortu hrilr*

& Nuante eficiente.Pentru un manualdestinat creatorilor de

benzi desenate sunt alese

nuante puternice,

luminoase, care atragatentia - subiect optimist,tratament optimist.

A sE VEDEA sr: Stiluri de machelare tr l()2Bitm si contrast p /(l(t

' nilnule d{ (rto.c dc r,u!rl. nD

0 em'ironneMt ag(iil,k cl

36

pMilthcdddqt. Ita , ilpr

, lr,.l rt (:ulori.TrrliIt]entul tipograficrrt 1rlIt |rir) rilrltlificatde

,, ,,rrr M,rr1r rl. 1;r (Jriau contrast,, , r,,rt, I or peambeleI | 1,,1,,.,Ir lt' i r:illori.

,rur .,,11()tjg. SaU puteli. rtl lll:;ll(r. (le senindtate.

rr ir',l;,11111 t,,'), O idee pOater ,l r, ,r (lotlir:it o combinatiet, r,.r\/.r, l,rui,r sau tipdtoare,

I rr r.r",r ",ll

I'vi(lent",I ,r v.r l)ln rtr; sd lfolositi,.r,,'ttr.r)llilllli.

cr Ir.

rr{.,rrlli t/ll)t itrtrebUi se, I rrlrlr.,rl.l)r: cxemplu, O

lL I tli't illlr() :;r;llem5,rr rr|,r Ir,ri nlatre decetl, t, r,,l ,t ltr lt:. De

, lrr!r| !lltl,rlrrlr.;ale de, rll,r r r rl,r r )t(lintte

rt.r ,r r'.,1 t{:tu, Vafiati,t, ,,r /\rlr,r:,r t:ltr:ia eSte,r, Ir,tt il [r: (l(: vordecLlI rtIt,tlil. ot{tclit, CUloafea, rr.ll,r, I lr :;t:ltctnele, r, r, rr l,r tlr,l vivit(:ilittc si

,,r t| .rtItl,ttt

r, l,lr',,t ltrrt rllt:iZit:r rr r rl,lrlrr rlt,t(;ltoliucit :;i

Faptul ci DUlllclo tj liirlrl.rlrrlr' l)o lrrxl ,rr.rl,r

sacrificarea conlittttllllttt trr lx'lloli(:llllimpactuluis\:ic.

\\Denzel

/Vash

-=.will

S Armonie compozitd.Schema armonioasd de culoriajut6 la unificarea unui poster

creat din imagini compozite.

Q Gonflict intre culori.in acest alt exemplu de contrast

de calitate, culoarea galben

pe fundal albastru-inchis este

foarte puternicd 9i sugereaziconflictul inerent in pieg.

Smitlmagine mdritd fdri suprapunere de caractere:

culorile primare unificd pagina dubl5, astfel inc6t

sunt posibile variatiile.

{-,1 Culori vedeti.Utiliz6nd culori primare,

designerul a creat un

contrast puternic intredesfSgurdri, dar a reugit

si unifice aspectulgenera l.

l3 Conlinut de culoare.Varietatea de culorireitereazd diversitateaformelor de litere.

Culoarea nu doar conferiatractivitate designului,ci poate ajuta la

comunicarea idoii.

Azi, designerii sunt norocogi, fiindci pot accesa

l)t0(ltitme software care le oferS un dornolliu aproape

rrrlrrrrt rle culori. Tehnologia detipdrirc rt itrrc<;istrttt si ea

I r ('r 1 r,.ie uriase, permit6nd reproducttrt :it t:rllt li ttt;ti

r .rr r;rlr:X don tlttitt <lc cttlori. Totusi, pt cit tt tt rllt: o;tlit ttti

',r r r..r r lrta al rlr:;ir ii l )()l (:roil 1lr<lltlemc. (it tlo;tt t:;t ;tt

tr,'lrrrr '.;i iulll)lrlr(:r) rlr:r;ir;ttttl- Frll<lsirtt;t r:ttlrrttt tlr: rlt;trlttlr r rl,,r rr I tt;ciilrl.r, ilt!'ori lttlrt:;itcit tlltt:t :,tttr;tttr:r ttlott,..1r.rr.rr lltr t, trl,r rllr,tl loltt:;itc;t tltitt tttttllot,t

. , r(:ozo Lrn impact vizual. Designerii care isi <lezvolti

' ,t, lc(lorcit modurilorcomplexe si sulrtilc irr r:irrcL r, r(:liolreazA culorile vor fi cirlrirl rili :;ii r :x1 rlor r :zr : r :, l

,,r r lc cxprirnare a itlr-.ilor <;r:rIir:r l. l'r c;r rr llr :; rl rll'rrllr rrir;c rc[eritoitrc lit r;ulot i ;rol rn r1lrlr lrr , r . rllr;r,r rlr '.

tr' l rr rrc :;ti fiti foitrlc irlctrl lir tcl;rlltlr r ltnll, r rrl,,r r',r l.r

,, 'llrrltitlttl lrtt rlc;t (:toit trlit{:1il lilroltorr,rlr,'.r 1r'.tlrrr ,,

, rlIrrlc llr l)ltvtl()t.

r lll r r,, il I tl

@ 3D. Folosirea a trei tente diferitede portocaliu in acest grafic cu bare

subliniazd efectul 3D.

-l l::..1:,;i:,..:rl !llqlir

I Elil* :lr. llril lE

. : , i il , .l

ittttltit alltt =lt-ltlr llrrt , i r Il',,r.

l{lrirlr rr irletrlll'rlr' rr'illrl,.r I rl

letisal all4 liilir' trrtilrll'l 1".1i,,,'

i tptlel tttt lttttrl:ll.tllr.r,'ltl t ,r'

aB. lllttta=r q 11r1rl'rlil r l!r',.r,1'ir il.

Aqrrr iplile i.'rt,tlr, 'rl,'r ttl,,rrl.',

llr llrtirilrrIlllrll rllr lr, l',1 l,r,

iiiiilrilsirl- rlllr'rll- I l,'i,ltlil,,r,r

Frslrllalts ei llr, r tt r ,ll.t, lr,ti. ,rl'

i ltlriq,F I'Fllllll lti!!litl lr".lrtlrri

t{l'iti rlFtaliilF !| r:;!lri!l

llEsiUrttsr ll |lr'ttltrt V\/,,1 r rrtilr

{tltlq liE rrdlllt'lll tl- il;l lrllrt '

llrlii ld itlelllllat !llr,!l lrri':' iilil,,r

h-Er lila Iiit tr "l'ttl!tllr, I I rrlalj

,r ItslrlF:ilrl.l.111'1;r.tr.'t Ir'rlIr, , '

:filitlle eleltrrl.' il..r,r lilri; I

':l''{!q',ir'tr',,t"1"i',r1" r r,

d: Llc=:i liilrll ll !rlill'r 1," r llil,rI

ll

@ Coduri de culori. Culoarea este un

castig real pentru designerul care

rcalizeaze h5rti, asa cum se vede din

aceasta care prezinti distanle gi durate

de cAlitorie intre orase europene.

:,,, ,,rIr.

F-li

,'td{tQ Coordonarea nuantelor. in aceasti brogu16,

folosirea de portocaliu 9i albastru in harte

corespunde cu casetele in tente, asociind astfel

arrbele informatii in mod eficient.

SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNULUI

MODULUL 2 Culoarea

i :,, . Culoarea in designul de informatii

Guloarea poate fi un instrument puternic

in designul informaliilor, unde este utilizatd pentrua ajuta privitorul sA organizeze datele in diferitestructuri. Psihologii au dovedit cd oamenii vidculoarea unui obiect inainte de a vedea formele si

detaliile acestuia. Deoarece acfioneazd la acest nivel

de bazA, culoarea este excelenti pentru mentinereacontururilor si conducerea privirii prin sisteme.

Sistemele pot fi orice ansambluri ce confin fluxuri de

informatii complexe - h54i, semne. secliuni, structurisau pagini Web -, iar culorile sunt eficiente cand

informatiile respective trebuie organizate in diverse

categorii. Cliidirile complexe. de exemplu spitalele, au

nevoie de un sistem bun de semne indicatoare pentrr-r

ca oamenii sd se poatd orienta, iarfolosirea culoriloreste o metodd pentru a-i ajuta s6 aleagd drumul corect.

Multe centre comerciale sunt atat de mari, inc6tparcdrile lor sunt codificate dupA culori - o cale ugor ck:

memorat pentru a reveni la automobil. Una dintre cele

mai faimoase hdrti existente este cea a metrouluilondonez. conceputd de inginerul Harry Beck. care a

avut ideea utilizdrii culorilor pentru a deosebi traseelc.

Drept urmare, cdlStorii care folosesc metroul pot

identifica rapid ruta pe care trebuie s-o urmeze.

Designul acesta foarte original este un model copiat rrr

diverse forme in toatd lumea.

Moduri specifice de folosire a culorilor sunt frecvcrrt

aplicate in domeniu I fina nlelor. Un bila nt care prezin l; r

debite va folosi culoarea rogu pentru datorii. Bilantutrl,

folosesc si azi acest mod de a separa cifrele din ani

diferiti. Adesea cataloagele gi cdrtile au sectiunilecodificate prin culori, pentru a ajuta cdutarea. Cancl

editura Penguin Books a introdus primele cdrti bros;rlr'

in Marea Brilrrrric in irrrii 1930, a folosit un futr<latl

3D. Folosirea a lreitenle diferite'I t,,,rlocaliu in ace*graliccu bare.Lrl rlrrriaza efectul 3D.

r 'rlrlrrrI r:r) (:ontin fluxuri de, rr ., rIlri,:i(x)tiun,structuri,r rlr' ,,rlnl r:lir:ictttcC6nd

l,r r,,,,r r l;lti,/ittc indiverse,,,l'.,:x()nll)llspitalele,aul, .r'| il|r It(li(;itlOafe pentfu, rt.r r,r lolosirclrculorilor

r1r rt,r ..r .rll;rr;ir (lrumul corect.rll ,rl,rl ilc nt;ui, ilcet

r'l'rl'.r (.ul()ri o(:itleusorder rrrt,,rrrolril. Iirr;rrlintrecele, , ,tr,i r',til nloltoulUi

1 r r' 1r 1l I l, rt ry lI:|k, care a

'' l', r rlr r,t r lco:,r:l' lfaSeele., I ,1, r,,r,,,r tttlltottlpot, tr, lrrrrr.,, ()lilnl(te.

I ,, ,l, ,t'' rrl rrtorlrlcOpiatin

' r,,I r uloItlol :;ttntfrecvgntr' r I lrrlrrl,lrlr,r,prezinte.' , t,, rlrrrl,rtorrr llilatttturileL l,.l,t r rlrr'lr,rltt ittti

' 1, Iltlr',rU,,r,rltrrnilc,,, r rlrt,r r ,rul,rrr,,r (l;ilttl,t,,,lr',

1 rr rrrrr.lr. r,lli ltttt:;;tlt:r ,r I l,,l,,,rl lrt lrrttlltl

l

flT0rys

UCb

@s

E Dri"[

r Hh..

'ETffi:::-TS&

ll"'",.r:l' I llr:lr Sl'o.t nnd its environs

r,, r,,"ilorrt grafic. CulorileI I I (:OnCeperea

" , rrr:rrlare si a altor

' , ,lr r ite prin diag ra me.

r ,, ,(: r.tpid elementeler rt! {llitfic.

The Elephan.and Ca!d.,being nn rran wnl, i , ! l, r'ilt , icuhuhl bickS.ound.6eTesco iorc D dro nropptr!t tr,il, rhil qu[ a wlde 6nge ol Food. F]8.1 pic d$il' tnln,,I rl,"difierenr rypes of food purchised bydre dillord,' othd'groups,!tso difi.rent dme3. F! 2 pic chrrB hdki( ,1tr.

differ.nrqpes of food p!rch$ed bydiffereruxcrro'{'.il

55

eeea4eeJ'5 19-

da64@€@-=.sedi*e+e*

UFF€4

$aF€4@€4

e-,=, -=.se*e*4e&4

dm$&4@g

=,,= g.a,e.+*ee+5e

sF64€8694

E F,n/v"ed o'4

HfttrftfrEE.,.. 4F45/:F44496

sa$$**$*+a' /A€4n4€€F

r*ssgss+es€€€4€5&4.3,3,.4.5,.5 se+*&4

F€€F4DAF{'I@4r,,r, rtrstincte. Culorilet,rr rlr: rapid si

', , ,,t(Jt)Lll acesteii 'r ir,llive-

i r rlrrr :;lriilucitorsi culoarea respectivd s-a contopitt ,r rr Ir:ntitated certilor. Ulterior, aceeagi editurd a

r ", r rlr.r linie,numitSPelican,alecdreic5rtiau| ,r ,r rn lrrrrdal albastru. Cumpbrdtorii au ajuns se

, , , ' r'.( ,r ropede deosebirile prin intermediulculorii.,, rrlr.viztrale ale culorilor pot ajuta si la stabilirea,, rr l.r r li rrtr-un text 9i la evidenlierea nivelurilor de

' ,Lilt;r rliferitS. Designerul poate stabili ca pdrtile

' .r1,.:;ir ficcu caracterealdinesisi utilizezealtd, r i lrcrrlrtr restul textului. Ochiul remarc6 foarte,,' i, l,,t,rliilr; zlcestea.

, .r(,nor ii l)entru Web utilizeaz5 culorilc l)onlru ir i

|,, (),iln{)ni sd navigheze prilr struolrrri. CrrlorilC pol, I r rlr:rrlilit;irrea miscdrilor no(;osiuo l)r:nlrr;r

Lrl, r r,r r{:o ol)orittio. O Lrtilizirrc o{:( )il( )il r(:, r , r r ttlot tlot

,r, . ilrl;r ;rlt:t;r:rctr ltirrlici t;Ol0tirlr: pftrlttt,t lrl.r'.,r' rt, r'lr:nrr)nlcirr scr;lirtrri. Iilr;rtttl r:rrlot ;r' lt,rtlt.

' rl.r olrr:r r;onrlrirt;tlii vlztt;rlr: ttrlr:tr:',,lrlr' ,r lrr.r Iilnl)il iriul;r l)r)r:ililott:;,rtrl|trltltr Ir rrtrr I

$ Formele de litere colorate sunt

utilizate cu inteligentd pentru

a informa asupra prelurilor.

$ Estompare spre gri.

Diagramele nu trebuie s6 fiemulticolore: liniile gri de aici

slujesc la contrastul cu celelalte

informatii in negru.

EXERCITIU

Designul unei hArti

Concepeti o hart6 simpl6

care sd arate drumul de

acas6 pend la cea mai

apropiat6 bibliotecS sau

statie de metrou. Adnotatiharta cu cat mai multe tipuridiferite de etichete; acestea

l)ot fi nume de str;zi, statii de

irtrlolrrrz, lrist:rici, rnerrlazinc

clr;. l olo:;ili rrrttrrri itllr si

rrcrIrr I )rr1r;r ircooir rcl)olirlir lr".rr1rrrtl, rrlrlrzrrnrl cttlot i

I'r.rrlrrr,r rlrIIrr.rrlr,r r.l! lrclr.lrr.

I)rrr,rr r".l r'\llr'ililr'nl IrtIotv,.lr vr'rlr',r r,rl rlr. tIrlrot l,ttrlr'

t'

rlt(fII.t,!ll

't-t.,'

ri;'"El

r,lrr, rrr rll ttllttl,tlrt

L,'t l'l

,i! q+ouo;9G: .: .q ,!s .g'H -. : :* 2 = =

o 9.9 ;6 iE ; q ,E r 6 556s .:E ;r# E g"eiFie; iFi

Times New Bodoni BookRoman

Times New Roman

SECTIUNEA 1 t MBAJULDESIGNULUI

VODLTL. 3 lntrooLcere in r par

Anatomia tipului de caractere

Elementele tipirite pot fi considerateintelese de la sine, dar alegerea din listele de fonturila care aveti acces necesitd foarte multd atentiesi o considerabi16 intelegere vizualS. inainte de a

incepe sd lucrati design pentru tipar, examinatidiverse caractere individuale si apreciati imagineasi stilul reprezentate de fiecare formd de literi:imaginati-vd literele mirite cu 100%, ceea ce se poateface foarte usor pe ecran, si examinati-le formelediferite. Dac6 veti considera formele de litere pe carele alegeti ca fiind designuri in sine, atunci veti fipregdtit si creati machete interesante.

a sE vEDEA st: lntelegerea si alegerea tipurilorde caractere p. 80

Bodoni Book

Limbajul formelor de litereFiecare parte distinctd a unei

litere are propria denumire.

. I lmpactulinaltimii x.

indltimea x este egald cu

indltimea literei mici ,,x" si

determind mdrimea vizual6 a

tipului de caractere. Mdrimealn6ltimii x variazd de la un tip de

caractere la altul: unele tipuri,ca Bodoni, au o ineltime x mica,in timp ce Times New Bomanare o in5ltime x mare. in cadrulaceluiasi tip de caracteredimensiunea corpului este ins;aceeasi. Tipurile de caracterecu indltimea x mafe tind se aib;prelungiri superioare si

inferioare mici, pe cand cele

cu indltimea x micd auprelungiri mari.

Formele literelorCunoasterea structurii formelor literelor

este esentiald pentru a intelege cum diferd tipurile decaractere si permite designerului sd ia decizii pentruselectarea si utilizarea numeroaselor tipuri decaractere. Cdnd se discutd despre tipuri de caracteresunt vizati termeni ca indltimea x sau aperturd, tipulde serife sau accentuarea literei. Termenii acestiacuantificd designultipului de caractere si indic6 felulin care va apdrea vizual. Capacitatea de a comparaacesti termeniintre diverse tipuri de caractere aducecunoasterea tipului de caractere, esentialS candapreciem oportu nitatea selectdrii sale. Progresele

Prelungire inferioard

40

- tere cu serife. Existd: - generaledeserife:

: :.:::c, hairline slab sau slab, .:: Cand incercati sd

- : ' .:ti un tip de caractere,r .-:: bun de pornire este

. - ' :area tipului de serife.' : -:spandit cu serife

. :. :::d este Caslon, serife::ristd in Bodoni,

, ': .: rdspandit cu serife,: :::: Glypha.

: ccentuarea.::::ntuare se intelege- : -:a caracterului intre. !'casa si subtire.: -::: f verticalS,: : :ioni, sau lnclinatS,

-as on.

o

GEo

oo

oo

G

!o

oa

Bodoni Book clypha

Bodoni Book Glypha

Helvetica RotisSemiSeril

Aperturi. Apertu ra este

spatiul inchis in interiorul unuicaracter. Va varia ca mdrimeintre tipurile de caractere. Tipulde caractere cu aperturi micitinde sd arate mai intunecatpe pagind.

Century

Litere fira serife si

semiserife. Existd incbcontroverse dace tipurile decaractere fArd serife sunt maigreu de citit sub formd de corpde text decat tipurile de

caractere cu serife. Tipografiidigitali au inceputsd nege complet asemeneacategorii, introducAnd formeca semiserife si combinate.

Cdteva ponturi

. Nu uitati cd tipul de

caractere comunicE

un mesaj vizual, la fel ca un

dese n.

. Formele literelor trebuievSzute individual.

ca ilustratii.. Utilizati facilitatea de a

scrie r:u alb pe fundaluricolorirte si de a aiusta tonal

efectul vizual.

lmpostor. Nu utilizatiniciodatd caseta de

masuratori Ouark pentru a

modifica tipul de caractere,deoarece creeaza o forma

,,bastard"; cand este posibil,fo ositl fontu cLrrsiv sau

adn bod corespunzator.

c6

:i:.9

1o:L

=P

<€

o_ol:slon Old Bodoni Book= ace

_oo

Caslon OldFa ce

CaslonOld Face

X :46 mmY: 181.297 mm

W: 50.325 mmH:44.703 mm

loman Condensal Expandat

tehnologice inregistrate in proiectarea si producereatipurilor de caractere au dus la dificultdti in decidereatipului pe care sd-l utilizdm.

Pentru cd producerea tipului de caractere prinmijloace digitale este relativ simpld, pe pia15 existdacum nenumdrate fonturi diferite. Pe unele e bine sd leignordm, deoarece nu au mare utilitate in afard de a fi,,noi". Se pot aduce argumente in favoarea folosirii lor,deoarece pot pdrea deosebite sau experimentale: unmotiv pentru a fi utilizate - sd zicem intr-o revistd de stilultramodern -, darin general este recomandabil sd

alegeti fonturile bine-cunoscute sau clasice. Criteriile

eOOFonturimobilier.Designul pentru acest poster si

paginile dintr-un catalog arat6cd uneori folosirea formelorsimple de litere poate deveniconceptul principal al lucririi.Tipul de caractere curat, fbrdserife, a fost ales pentru a crea

o solutie graficd aproapeabstracti ce poate fi combinatajucdus cu alte forme si imagini.

pentru alegere ar trebui sd aibd un temei mai ralionaldec6t faptul cd aratd altfel sau sunt neobisnuite.

Termeni-cheieExistd peste 25 de termeni ce se pot

aplica unei forme de literd. Nu trebuie sd-i cunoagtetipe toli, totugi unii sunt esentiali pentru a aprecia vizualtipul de caractere. Termenii principali ce determindfelulin care diferd formele de litere sunt: indltimea x,serifele, apertura, prelungirea superioarA si inferioardsi accentuarea literei. Alti termeni, ca bucl5, pinten.coadd si legdturS, nu au aceeasi importantd.

o,,r.r, : L ! l \ rj:,, \ i.rljr!1 fl.

BJORN DAHL5TR6M

Iir,',i) I ),hi. ,,, ,l

'o..

BTi*r, r JD

sfinGiEll_o

6 JR FNA lill lrRr-6 MRAE

K E .'Re-Hd "'bl'-:Ne'D U S T

Rli EcO'RMEcG I

R mE .-r-V IJJA

- ":RCLTIU

Pliant tipograficSunteti solicitat sd concepeti o serie de foi

: iante informative care s5 exPlice

^ecunoscitorilor anatomia tipului de

r:ractere. Principalul scop al foilor este de

: explica termenii cat mai clar posibil

-tr-un mod interesant din punct de

.:dere vizual.

Folosind tipurile de caractere oferite,

: rteti miri sau reduce, decupa ori modifica

:3ctiuni - orice credeti c6 ajut6 la explicarea

::rmenilor pentru privitor. Pentru efecte

: --mplete, folositi dou5 culori, dintre care a

r lua trebuie utilizat6 ponderat, pentru

::centuare. Pe fiecare foaie prezentali'. nlmum trei termeni.

Selectati termenii din lista urm6toare:-altime x, in6ltimb maiuscule, dimensiune

- :'p. apertura, serife. Prelungire: - perioarS, prelungire inferioarS, bucl5,

: e de baz5, serife bracketed, brat,

: :ment de capbt, legiturS, ureche, serife-: rline, serife slab, Picior.

Titlul explicativ poate fi preluat din''rrmatiile cuprinse in aceste pagini.

: :'matul trebuie sd fie petrat cu iatura de

,- - mm. Vor exista trei etape de design si o

::'l]d de productie, in care vd veli produce

:'=:tiile pe calculator. Telul etapelor de

r:s gn este de a explora in mod complet

:: inainte de a trece la producerea lor pe

:: :ulator. Pe aceast6 Pagind sunt

:-.zentate exemple realizate de studenli

::-: au citit aceleasi instructiuni. Se poate

: rea cat de diferit le-au interpretat ei.

S Accentuare. Pdst16nd

designul simplu gi completend

numai pdrlile de litere care sunt

discutate, acest designer

transmite cu succes intelesul

intr-un mod vizual ce atrage

imediat atenlia.

S ,,a". Aici a fost disecate

o singurb lite16, iar pe4ile ei

componente au fost mdrite.

Pdstrand litera intreagA ca parte

a lucrdrii, intelesul este clar

si atentia este atras; asuPra

anatomiei literei.

Utilizarea eficiente : s3:: u u Poz trv

si regat r co^';': ^ ttt::ll!i: ^-io ^i

a b-negru s rrc 3 ::' -: 'a'aa aa

diagonaa:on:i l-:' =::-'-z 'prvill; -=:: - - --.':-::-'.:- ^. :':s :

pozitla:':,^:- -':- ::-:

Etape de lucru'1 :^: zari informatiile pe care le-ali primitgi

as Eureti-va ca ati inteles complettoti termenii.

A egeti termenii pe care doriti s5-i reprezentati in

ucra re,

2 Explorati complet schema de design, folosind

minlaturi sau schite vizuale cu dimensiunea pe

jumdtate din cea realS 9i dezvoltati felulin care veli

aborda materialul. in aceastd etape trebuie se vifaceti lucrarea cat mai spectaculoasd posibil,

pdstrand in acelagi timp gradul de inlelegere.

3 Realizati lucrdrile in mdrime reale, ca desene de

lucru. Folositi hArtie

de desen.

4 G6nditi-v6 la culoare.

Doriti ca elementele sd

difere intre ele ori sE

fie identice? Sau

preferati s; lucralicu o paletd limitatd de

culori?5 inainte de a trece la

calculator trebuie sd

realizali lucrareamanual. Lucririleproduse pe calculatorar trebuie sd reflecte

machetele manuale.

tx

Spatiu gol. O interPretare

interesantd, desi nu neapdrat de succes

Ochiul este atras mai mult de spatiile

goale, de ceea ce lipselte, dec6t de ceea

ce este aretat.

Culorile puteau fi utilizate cu etect

mai bun. Etichetele nu sunt suficient de

puternice si ochiul este atras de spatiile

albe marl de jos si din dreaPta, nu de

punctele relevante ale llterei.

'.i 43

SECI UI.IE- - .':-- - l:: l .--:

MODULUL3 itrod-tceie -ipaI

Spalierea

in multe cazuri, machetele vor constadintr-o combinatie de imagini, legende si text, fie subformi de titluri, fie de corp de text. in termeni practici,mirimea titlurilor variazd de la 14 puncte in sus,in vreme ce corpul de text are in general intre 5 si

12 puncte. in ,,ciorne" se va l6sa spatiu pentru titlurisi corpul de text si vor trebuificute multe alegeri inprivinta tipurilor de caractere, dimensiunilorsi mdsurii (l6timea liniei). Va trebui, de asemenea,si decideti in privinta spatierii (litere, cuvinte 9i linii)si, ulterior, vor trebui ficute si ajustdri din ochi.

IEFKHN Aceste litere verticale apar vizual mai

stranse decet cele rotunjitede dedesubt.

Formele rotunjite creeazd impresia de

mai mult spatiu intre litere.

V a fost mutat mai aproape de A, totusiin cuv6nt continud si existe o

inegalitate a spatierii vizuale, astfel

incat trebuie fecute ajustdri,

Spatierea literelorPrincipalul obiectiv in titluri si corpul de

text este de a realiza o uniformitate vizualS prin

caractere. Aceast5 formb de coeren!5 este importantdpentru cititor, deoarece atunci c6nd citim, interpretdmformele cuvintelor, nu literele individuale. in titluri, dacd

nu existd uniformitate in spatierea literelor, ochiul poate

fi distras cu usurinlS de spatii, in loc sd vadb formele. Pe

mdsuri ce mErimea tipului de caractere cregte,

neu niform itatea se poate deteriora proporliona l,

necesit6nd ajust6ri din partea designerului. Problema

este prevalentd mai ales la folosirea majusculelor,

deoarece felul in care se imbind ele este complicat de

formele lor inerente. C6nd sunt plasate laolaltS,

caracterele cu picior rectiliniu, ca l, J si E, necesitd mai

mult spatiu dec6t literele cu forme rotunde, ca O si O,

sau ca acelea cu linii diagonale, ca A, V, Y si W. Toateprogramele de tehnoredactare computerizatd vd permit

sd aplicati spatierea selectivd (,,kerning")in asemenea

circumstante, ingdduind reduceri sau cresteri individuale

ale spatierii literelor. (Pentru a cregte sau reduce spaliuldintre cuvinte, aplicati ,,tracking".) Designerii de titlurivor fi intreprins deja unele ajustdri pentru a depdsiproblemele de spaliere cel mai evidente, de exemplu laalSturarea dintre un A si un V. Problemele persistb

totusi, din cauza combinatiilor infinite de litere utilizate

in alfabetul latin. Astfel, alte litere dintr-un cuv6nt vornecesita ajustarea spatierii lor pentru a compensa

spaliul redus dintre caractere ca A si V.

Desi aceste dificultSli se reduc atunci cend folositilitere mici, reglajele vor continua sd fie necesare, mai

ales la mdrimile superioare din tipulde caractere. Este

dificil de stabilit reguli stricte, dar in tot cazul, dacd

literele su nt plasate prea apropiat si aproape ating6ndu-se,

acest fapt va afecta ugurinla lecturii. Reciproc, dacd

literele mici sunt prea larg spaJiate, rezultatulva fiacelagi. Desigur, intre caracterele minuscule sau

majuscule pot fi introduse spalieri suplimentare sau

negative, pentru a intdri o anume idee conceptualS, daracestea sunt exceptiile care confirmd regula. in privintamdrimii corpului de text, spalierea dintre litere nu ar

trebuiin general modificatd fatd de ceea ce produce

calcuiatorul. Designerii de titluri pentru programe

software suntin general atenti sd produci setdri care sd

ofere o spatierevizuall bund lntre litere la diferitemdrimi. Cu toate acestea, tipurile de caractere condensatetrebuie intotdeauna tratate cu atentie, ca si cele stabilite

oQAVIID

spatru necesar

Lttera i mic reprezrntd o bund orientareSpajierea cuvi ntelor se bazeaz"a in mod traditiona I pe u n spati u ech iva lent cu ldti mea co rpu I u i

literei ..i" mic.

prea mult spatiu intre ii t e r eSpalierea prea mare intre litere pare stangace si poate a{ecta z r iat:a.

44

: nierile stenga-dreapta:in aceste cazuri, mici addugiri,. - d i minubri pot imbunbtdti vizual uniformitatea, : .:ierii sau ingdduie unui cuv6nt si fie preluat intr-un': - r pentru a evita ,,vdduve" si ,,orfani" (cuvinte unice

-. a sfArsitul unui paragraf rdmase la sf6rsitul sau la- -:putul unei coloane detext).

Spatiere intre cuvintein titluri, o indicatie bund pentru spatiul

, = irebu ie l6sat intre cuvinte este ldtimea literei ,, i" m ic

l' ce lStime mai mare va exacerba dificultbtile lecturii,::a cum s-a discutat mai devreme. De aceea este'=comandabil sd nu incercali sd siliti randurile de titlu: r pd mdsuri preconcepute.

Spatierea cuvintelor in corpul de text necesitd de:semenea o atentie specialS. Stilul alinieriitextuluiva.:ca aici un rol important. Pentru o lecturd contlnuar,

:extulpoate prezenta doub stiluri fundamentale: a n a:

i-.anga-dreap\a sr a\rniat\a stbnga.\n pr\mu\ Laz. r eso:l-.

rterlinierea negativd poate

r - :: rezultate spectaculoase.::::rele titlului se suprapun

::ea ce afecteazd lizibilitatea,

:: :'este senzatia rdu

i:: :oare sugerat; de imagine.

Spatierea exagerat6 intrer6nduri poate accentua u n

design si oferd mai multdimportantd textului.

In cazul.justilicrilii. adica al

alinicrii stlnea-clr'capta.

spatiul dintle cuvintcvariazir. clcoalccc cuvintelcsuut fortate sir sc clcpir|tczc

unul clc altLrl in firnctic cle

lunsinrca licchrui liintl..lustificarea l:)oatc clca spatiiercesive. mai llcs dacilitimca coloanei cste prca

rlicl sau litcrclc sunt prca

nrali. Rczultatul cslc

li'ecvcnt o splticrc11ccol'c'slluIlzitoafc'. cilrcducc lu npalitirlsir-11ur'nit!'l(rr -.r'riuIi.' dc

sIrt!ii dc'-.t lLrngLrl pltinir

Despirtirea in silabe poate

ajuta la reducerea problemei

spatierii excesive intre cuvinte

ffiffitl-{ffifi1,.,ffffiNSffiffi

ir.r cazul alinicrii nur.nai la

stinga, avantajul urajor cste

posibilitatca spaticrii egalc a

cuvintelor. evitind astfcl

di HcLrltati lc inelente alinicriistingir-cL'capta. Dc aceca.

multi designcri dc cartc

plcf'eri aceastii alinicrc. desi

ca nu climina cu totulproblcmclc de lizibilitatc.Caractcml dc litcla.joaca si

cl un rol importanl in

stabilirca spatiului dintrccuvinte. Despirrtirca insilabc si alinielea la stenga

si la dreapta pot Ii stabilitepl'occutual

Nealiniat stanga-dreapta.

Spatierea excesivd intre cuvintedispare in stilul de aliniere la

stanga. Fara despartire in

silabe, puteti scurta rendurile,rezultend un aspect zdrentuit.

Dcspirrtilca in silabe poatc fi

fblositii pcntlu a cgaliza pe

cit posibil spatiile clintrc cu-vintc si a cvita astf-cl aspec-

tul ullt al paginii. Spccilica-

tiile cie tlespirrtirc in silabc

sLlnl seturi cle rcguli cc pot Iicreate l.)entru a li aplicatc au-

tourat ficclirLri paragl"f. Putcti

spccilica nur.ninrl minim de

litcrc calc poatc plcccda o

cralim:i (el este initial setat

la 3 ) sau carc o poate umra(sctat la 2). Accstc rcguli nu

t":45

alinierea dupi marginile din dreapta si din st6nga ale

cadrului, spalierea dintre cuvinte variazd, deoarececuvintele sunt impinse spre exterior pentru a indeplinicerintele cadrului. Aici este problema. Spafiile potdeveni excesive, mai ales'in cazul in care cadrul aleseste prea mic sau tipul de caractere prea larg. Rezultatuluneori este o spaliere necorespunz6toare a cuvintelor,care poate cauza ,,rtturi" de spatiu ce coboard pe

paginS. DespSrtirea in silabe poate fi ajustat6 pentru a

uniformiza pe c6t posibil spalierea cuvintelor.Cu alinierea la st6nga aveli avantajul de a putea

spaJia cuvintele in mod coerent- pot fi evitate dificultbtileinerente ale textului aliniat st6nga-dreapta. Din acestmotiv, multi designeri preferd acest stil, degi pot apereaprobleme de lizibilitate. A9a cum s-a menlionatanterior, stilul tipului de caractere joac6 si el un rol

important in mdrimea spatierii dintre cuvinte. Ajust5riprocentuale pot fi efectuate in cadrul parametrilordespdrtire in silabe si aliniere st6nga-dreapta (H & J) dinOuarkXPress, pentru a obline intre cuvinte spalieri maimici sau mai mari in functie de lStimea caracterului dintipul respectiv. in general, alinierea la st6nga nu are

despdrlire in silabe, desi uneori este utilizatd pentru

coloane mai inguste; in caz contrar, puteti sf6rsi cu

16nduri de lungime foarte inegalS.

{! Sus si ios. O interliniereprea mare (dedesubt) poate

afecta lizibilitatea, la fel ca si

una prea micd (dedesubt, indrea pta ).

lnterliniereaTermenul se refe16 la mdrimea spatiilor

dintre rAndurile (liniile) de caractere. in titluri,designerulva trebuiin mod invariabil sd ajusteze16ndurile individuale si sd nu se bizuie pur si simplu pe

un parametru constant pentru spatierea lor. Aceastaeste de o importanJd deosebitd atunci cand utilizatilitere minuscule ce conlin cantitdti variabile deprelungiri superioare (de exemplu, linia verticald a unui

,,k" sau ,,d")si inferioare (de exemplu, linia verticalS a

unui ,,p" sau ,,q"). Atunci c6nd o prelungire superioareeste utilizatd impreund cu una inferioarA intr-un titlucele doud se pot uneori ciocni vizual, ceea ce nu se

int6mpl6 cu liniile de corp de text. Nu existd reguli clareprivind ajustdrile de spatiere intre 16nduri pentru titluri,ci este pur si simplu o chestiune de talent in dezvoltareaunui aspect uniform si, dupd cum se spune, trebuie sb

vA ldsati cEl6uzit de ochi. Cu alte cuvinte, de fiecare datd

i1t1lr,

ilrlii

l'l-'Ji

(p Lipsa spatierii intre cuvintein titlul cu majuscule poate avea

succes dacd este utilizatd alte

tentd sau culoare.

Ldsati ochiul

sd vd fie cdlduzd in

stabilirea dimensiunii

interlinierii

Ldsati ochiulsd vd fie cdlduzd in

stabi I i rea dimensiuniiinterlinierii

46

: :: ] T U

.: JStarea spatierii. - :jeti tipul de caractere si

: -: rjati intr-un format 44 titlul:: STON'S RAILWAYS lN

- r SIS folosind un font fErd

;:- =: de 60 de puncte. Nu

: -::ati spatiile dintre iitere., - : :'iti dispunerea si

:: -r nati pe spalt orice: ,::tre pe Care O SOCOtiti

: ::sa rd pentru a obtine o

:::: :re vizuald uniformS.. ::. =riti la calculator si aplicati

; : :: :rea selectivd.

'- ::- ii noua versiune si

: f,arati cele doud spalturi.

bitee Line E ne.$ lmpact grafic. lmagineatitlului poate utiliza extremede spatiere pentru un efecttipografic deliberat.

water used in th€ UK by onc person - lilres

. . - r folositi titluri, analizati fiecare caz in parte. De

:' : "n pl u, desi g nerii folosesc frecvent interli n iere-::ativd (in care interlinierea are o valoare numerice-. mic6 dec6t mbrimea tipuluide caractere). Lucrul: ,;sra poate fi foarte eficient in a-i conferi unei pdrti din: l'u un aspect vizual dinamic.

Jpinia unanimd este cd toate seterile tipurilor de.: -:ctere sunt amplificate de o evaluare atente a-::rlinierii. Factori ca inAltimea x, mdsura si greutatea

, - de caractere vor influenta merimea de- ='|n)ere pe care ar trebui s-o utjlizati. Aspectul: ::3ctrv va fi discutat u lterior in u nitatea despre: : itate (a se vedea pagina 84).

t-

6

:

s

t3

ho

loraauil@$il

HW!MArchitectu.al Features of the JLE World populalion with eccess lo sale wel€r

37%

'l$ r$ Supraspatiereadeliberatd intre litere poate

sd atragd privitorul prin designgi in acelasi timp sd intSreasceintelesul titlului.

)j., 47

SECT UNEA I itlvl0-.:-r l:: : .,--l

VOD| r,,-.oo,a,o .li

Mirimea tipului de caractere

in tipdrire existi putine lucruri absolute.in orice caz particular, alegerea fontului, a greutitiititlului sau a mdrimii interlinierii depinde de alte deciziipe care le-ati luat. Acelasi lucru este valabil si in privintamdrimiitipuluide caractere: mdrimea punctului este omdsuri absolutd a m6rimii tipului de caractere, dartipuri de caractere de aceeasi m6rime pot ardta foartediferit in functie de alti factori: cantitatea de spatiu dinjurul lor, mirimea relativi a corpului de text, greutateafontului utilizat si asa mai departe. ldeea centrali acresterii mdrimiitipului de caractere este cd aceastaactioneazi ca o formi puternice de accentuare, oferindun punct focal care atrage atentia cititorului.

Titluri si letrine coborateDupa ce s-a ajuns la un acord privind

cirr.,ersele n veluri de importarrta din textul principal,acestea trebr:ie translatate in mdrimile cuvenite. Dacat tluri e prezinta diverse niveluri de important6, incercatisa va asig!rat ce sLlr.tt separate vizual. De exemplr:,nivelul de varf al titlulr_ri poate avea 4g de puncte, cr-r celinredrat LtrmatoT avancl 24 de puncte. Dacd ele arfi maiaprolliate ca marime, cititoriiar putea avea problemein separarea lor,

Exista nr-rmeroase moduri in care puteti opera cutitl u rile pentru a'imbr_rnatati senzatia vizua ld conferitade un design. impartirea unui rand ori a unui cuv6nt sauutilizarea de mdrimi alternante intr,r-rn titlu pot transmiteimpresia de dinamism. De exemplu, articoleje siconjr-rnctiile (,,un",,,o",,,si",,,sau" etc.) potfi folosite :dimensiuni mai mici pentru a sublinia cuvinteleimportante. Metoda aceasta va poate ajuta sd obtinetiun titlu maistrans, desi poate necesita trei-patru randL;.pentrll a c;pita unitatea pe care o intentionati.

Caracterele ce ?ndeplinesc anumite functiitrebuie s:fie mari. Denr-r mirile revistelor, panou rile pu bl icitarestradale, adresate in principal automobilistilor, titlurileziarelor-toateincearca sd atraga atentia oamenilor si,invariabil, ele trebuie s; tipe puternic pentru a fi auzitepeste glasurile concurentei.

Suprapunerea caracterelor de diverse mErimisi culori creeazd un sentiment de confuzie mintala,zgomol si Danicd. Dar poate oler i si un ;nsilJmentputernic penlru comunicare_

Unitate. Liniile si combinareamdrimilor de caractere conferdacestui titlLl o senzatie de tot.

A sE VEDEA st: lntelegerea si alegerea tipuri or de caraAccentuare si ierarhie r. -l,l

- id modalitate o constituie folosirea letrinelor- - : : rate. Tehnica aceasta are o istorie lung5, deriv6nd

- ::le mai vechi manuscrise tipdrite, si este un mod:: : :trage cititorul spre un text, utiliz6nd in esenld o

. . : :.r rd decorativS. U nitatea este esentiald: ca racterul. .rgd initialS trebuie sd fie c6t mai aproape cu putintb. =-.'iaa, altfel va ardta nepotrivitsi va afecta lizibilitatea.

Tipuri de caractere ca imagin!Designerii au exploatat de mult faptul ce

- :-rile de caracteretransmit nu doarinleles, ci au

: -: criile caracteristici estetice puternice. Dacd vd

.: ^diti la c6t de multe fonturi expresive sunt disponibile- :.ezent gi la cum puteti aplica greutate, culoare si

-- --rd tipurilor de caractere, este posibil sd le vedeti ca

-stratii. Lucrul acesta este posibil cAnd tipul de

: -actere este utilizat pentru titluri sau peste o anumitd-- : rime. Tipul Black Letter Gothic poate evoca o

=.^rosferd de teamd 9i mister la fel de eficient ca o--:gine a lui Dracula! Partial, tipul de caractere al

. : rlui este ales pentru atmosfera pe care incercali s-o

.': nsmiteli si fiecare tip are propriile caracteristici:l:ramond ltalic este elegant, Franklin Gothic este:.lternic, Meta este la modd, Helvetica este banal,:ersiguretc.

Denumirile revistelorcauta sb ne atragA atentia si

din acest motiv sunt adesea

mari. O atentie speciald

trebuie acordatd spatieriiliterelor, fiindc6, la

dimensiuni foarte mari, oriceneuniformitate se observ6maiusor.

Q Divizarea cuvintelorpoate fi dinamicd vizualsi. dacd este efectuatdpe silabe, poate intdrisau deforma intelesul.

orem ipsum dolor sitamet, consectetueradipiscing elit, sed diamnonummy nibh euismod

tincidunt ut laoreet doloremagna aliquam erat volutpat.Ut wisi enim ad minim veniam,quis nostrud exerci tationullamcorper suscipit lobortisnisl ut aliquip ex ea commodoconsequat.

I J orem osum dolor srt

ll .n.",, consectetuer

adipiscing elt, sed diam

nonurnmy nibh eu smod

t nc duni rt laoreet doloremaqna al :uam erat volutpat

Utwsi :nnacminm.-' '.- '- - : ' .:.- .o exerci

olenr ipsunr clolor sit

enlct, consectettler

rclipiscins elit. seci

cli:rrn nonur.r.nly rribh er-risrnorl

tincirlrrnt ut l;,roreet clolorc

nr:rgn:r lliqulnr erat volntp.tt.

Ut rrisi srrirrr.rrl rrrirrirrr rcrri.r:rr

clnis nostmcl c'rerci tetion

orem ipsum dolor sitamet, consectetueradipiscing elit, sed

diam nonummy nibh

euismod tincidunt utlaoreet dolore magna

aliquam erat volutpat. Ut

wisi enim ad minim veniam,

INTRODUCEB:

Realinierea cuvintelor estealt mod de creare a tensiunii.

Mirimea primei litere dinacest titlu de revist6 atrageochiul si slujeste ca anco16vizual; pentru restul tltlului.

TypotDesistraphic

Ixhibition

$i

$ in lucrdrile 3D utilizarea dedimensiuni mari de caracterepoate fi foarte eficient;,maiales dacd prezintd titlulin diverse directii, ca aici.

FlHt-"*Y*'utu" ,,

,"fu3oL

a'6'o

qt

o(J

{llir .

,*sF

::'i j

*\rl ,

a-

j$Fq--

Ei.Eii=t','ur'el c,t !:=EE:

Val6n cia

,.i;

!d*+ l

#;','11i.,,Ii, , ,,1,,,. ,

@@r{,,:,d

"{rffi

Mdrime si varietate.in aceste pliante trimise prinposta pentru promovarea unuit6rg de mobile, fotografiileclasice cu focalizare incetosat6devin fundaluri pentruexperimente cu tipuri decaractere neconventionale.

Literele foarte largi pot creaposibilitdti excelente derearanjare a materialuluiremas intr-o machet6.

Asa cum artistii pot crea atmosferd prin stilulilustratiilor utilizate, tipografii pot, in mod similar, sb,,ilustreze" intelesuItitluIui prin feluI cum fojosescfontul, mbrimea tipuluide caractere si greutatea.Motivul este faptul cd suntem inconjurati continuu deforme de litere. De la o v6rstd fragedd ne obisnuim cuformele siintelesurile lor si ele devin parte din noi. inplus, formele literelor detin calitdti inerente _ aucontururi plScute care abia asteaptd sb fie exploatate decdtre designeri.

O bund cunoastere a istoriei designuluivd permitesd urmdriti conceptele intr-un mod mai informat. privitilucririle luiJosef Muller-Brockmann, Wim Crouwel siPhilippe Apeloig si veti vedea cum acesti designeritalentati au exploatat tipul de caractere ca imagini.Adesea ei s-au bazat exclusiv pe folosirea formei,greutdtiisi culoriipentru a spori intelesul.

Lucrul la postere vd oferE cea mai mare libertate,fiindcb aici aveti o,,panz6" mare pe care sa vaexplorati ideile. Titlul poate fi larg si sa unrpiesuprafata, zbu16nd in diverse directii. A t:r-:: ::r.:fi divizatln diferite segmente. Atunc ::-l ::a_:::culoare combinatiilor, detineti un a-s:-: :-._:-- :pentru a obtine designuri dinam c:

51

SECTIUNEA ] LIMBAJUL D'S G;

N/ODULUL 4 Cautarea ideilor

Albume si coiaie Oe atmostere

Aforismul este vechi, totusi primul passpre a deveni interesant este de a fi interesat. Artistiide toate felurile - pictori, designeri, scriitori, sculptori,muzicieni, dramaturgi- se inspiri din lumea din jurullor. Ei sunt interesati in mod fundamental.

$ Albumul cu tdieturi, mostresi alte obiecte efemere poate fiun ,,catalog de inspiratie" pe

care il veti gasi mereu util.

A SE VEDEA SI: Publicitate p. 1 48

fi"an;:: ,_,_--. _ ,Protarsl air ral sl rrvival

E1 --'199*14,.\i#Ep;

-Rearj iland ueep

Jurnalul vizual poate

avea un inrpacr direct asupracarierei dunrneavoastra.Crochiurile de maijos, facuteca amuzament, au dus in cele

din urmd la aceastd felicitarede Valentine's Day pentru un

restaurant bine cunoscut.

/a'tge/ hearl

r)

\.,

,\{tt'-:',l

i,)

" ,iirJ!'I

I

n1fll\,

I

il

r*i*'# w

1*l;ri'\,r

Efq

4 \Srl

lnteresele multor persoane sunt adesea relativ inguste,dar ca designertrebuie sd vb lSrgiti orizonturile pentru a

putea se comunicati cu succes cu oameni de toatev6rstele, profesiile si stilurile de via15. A invita sd

diferentiati intre ce vd place, ce existd si ce este bun esteo aptitudine esenlialS. De aceea, n-artrebuisd cititi unsing u r ziar - cltiti in fiecare zi altu I sau cititi mai mu lte si

comparati-le. La fel in cazul c5(ilor. Nu puteti citiniciodatb suficiente cdrti, totusi nu vE limitati la genul decarte pe care-l cititi de obicei. Cdrtile despre design graficpotfi periculoase! Desi suntfoarle utile pentru informatiisi linii cElSuzitoare, dacd nu veti citi nimic altceva, ele voravea opusul efectului dorit, transformandu-vb intr-unexpert teoretic - desi doriti sd fiti un practicant original.De aceea adiugati pe lista de lecturi cdrti despresculpturS, arhitecturb si bucate, ba chiar box,arheologie, c5lStorii si matematicd - realmente subiectulnici nu conteazd, c6t timp vd oferd un spectru larg decunoastere. in mod similar, vizitati genul de magazine,galerii si cluburi de noapte ln care n-ati intra niciodatb,ascultaii muzicS pe care n-ati mai auzit-o si m6ncatipreparate pe care nu le-a1i maiincercat. in plus, si celmai impoftant, stati de vorbd cu oamenii. Ascultati-lelimbajul si vedeti cum reactioneazi la loviturile siintorsSlurile vietii. Aceasta este substanta vietii, materiaprimd folositb de toti aftistii si este important s-oobservali si s-o absorbiti constant.i..

ut4r)

.l:]",

8Gn t:

.":3

'J

lri r

Dispozitive pentru inregistratEste omenesc si uitdm multe lucruri in

- ' - agitat alvietilor noastre cotidiene. De c6te ori v-ati- . " toiul noptii cu o idee si ati uitat-o p6nd dimineatd?

I . , :: cdte ori v-ati pomenit spun6nd: ,,Pdcat cd n-am un. ,-.: foto" sau ,,Sunt sigur cd recent am vdzut ceva. . - '= asta"? Orice designer practicant, fard exceptie,: , a: permanent asupra lui un tip de dispozitiv de.: strare. Poate fi vorba despre un carnet de schite, un

, ,-=: foto, un repofiofon, o videocamerd -ceea ce este: -: evant pentru domeniul dumneavoastrb de interes.. . - rt actualizate aproape zilnic. De asemenea,.. :^erii pdstreazd albume cu materiale ce-i'.-

=seazA. Materialele vorfi utile chiardacd adesea nu- -: exact de ce, sau cum.

Colaje de atmosferdColajul de atmosferS este un ajutor

:mental pentru stimuliivizuali, pe care designeriirerse domeniiil utilizeazd pentru a incapsulacalitdti ale stSrii, atmosferei si vocii. El slujeste ca

'pentru gandirea lateralS si poate fi de folos inrea caracterului unui design si in identificarea

3ntelor necesare pentru a-l crea.

-:rnci c6nd explorati idei pentru proiectul unui design,:': -rportantsd nu vd bazali exclusiv pe cunostintele

lmagini inspiratoare. Acest colaj de atmosferd,care combind temele improbabile ale mdriisi modei retro, a fost creat de un designercare lucra la un poster pentru o expozitie despre

,,Cdl;torie in anii nebuni" (deceniul trei al

secolului trecut).

,g-t'===-+

Poveste din New York.C6nd colectati materia e r:-:--un colaj de atnrosfera este

important sd incercati sa il:precis. De exemplu, daca

sunteti pasionat de tenis,prezentati scene de acti!fa c:pe teren, nu portrete de tip c;s:ale jucdtorilor vedete, deoer:c:scenele se focalizeaza asupraesentei jocului, nu a celebr tatii.Deslgneru/ acesta si-a fAcutcla16. in mod grafic, dragosteapentru muzica din New York.

: :-J:,aje de atmosfera:: aceri si repulsii:':jatiti doud colaje: : :tmosferd personale.::itru primul adunati..

'ieriale ce exprim6,:-urile care vd plac,

:- oentru al doilea lucrurile::'e nu vd plac.

{

CAUTAREA IDEILOR 53

si experienteledumneavoastrd imediateTrebuie sd duceti la bunsf6 rsit cercetEri specificeasociate proiectului pe

care-l realizati. CercetareaefectuatS cu o mintedeschisd vd va sporicunoasterea si vb va ajutasd vd maturizati ca

designer.Metoda poate fi utilizatd ca ajutor in orice proiect:

pentru a stabili un stil de ilustrare pentru o serie de c6rti,ca schemS pentru un stand expozitional, ca forme de tipde caractere pentru individ ualizarea unei corporatii sauca stilfotografic pentru o campanie publicitard. Aceastaeste cercetare vizualS, asa inc6t trebuie sd selectatielementele doar pe bazi vizual6. Nu uitati - calitdtilevizuale nu sunt invalidate doar pentru cb nu pot fiintotdeauna exprimate satisfdcStor in cuvinte. Lucrulacesta este mai cu seamd adevbrat in privinta culorilor.

incepeti prin a aduna, din orice surse, elemente cestimuleazd asocieri cu proiectul curent; ele pot fi denaturd emotionalS sau practicS, asa cum sunt culorile,formele caracteristice de litere, texturile sau proportiileformatului- orice fel de imagini din cdrti, reviste si ziare.Trebuie s5 decideti ce anume este admisibil, deoarecenu existd reguli referitoare la modul de creare a unuicolaj de atmosfere; directia pe care o veti abordatrebuie sb fie guvernatb de proiectul cu pricina si de'l'im)te'le pe care doriti sb le aplicati.

Procesul real de creare a unui colaj de atmosfere poatefi incheiat in mai putin de o ord, dar pentru unele proiectepot fi necesare sbptdm6ni de zile pentru adunarea lentda materialelor, in timp ce lucrati la altceva. Pentrufiecare proiect va fi necesar un colaj de atmosferd nou,care uneori ajutd ca trambulind pentru discutii, mai alesdacd un client are probleme in a-l informa pe designerdespre un proiect dificil sau neclar ce trebuie rezolvat.

Elementele pot fi prinse cu ace sau, poate maiconvenabil, lipite pe o plansetd 41 de colaj, usu16ndastfel transportu l. Avantaju I montdri i materia lelorcolectate pe plansete este cd acestea pot fi vdzutesimultan ca un intreg, inlesnind comparatiile siconexiunile. Albumele sunt mai putin eficiente, intruc6trdsfoirea paginilor creeazd o secventd izolatd deexperiente vizuale.

HEAR Trs

DECE I TFUt

,'ltl6itot€ jo,1€/tTHA('etfiLtB'4t)-!ta,La7-lz.al7h7r^J

/Vtr7 7n Lt'|€

r

d"BOV E

,-[L- .t u.'*1"1

r."<e- t 7

- n*t1,. )'u*'1

- NtP/n'+ato^/ /rilEaz,4z.{ Da'/

lyfra-wrx\/D€4L u4/

Cataloage de inspiratieUn album ce apartine unuia dintre cei

care au contribuit la realizarea c6rtii de fatS continearticole despre renagterea revistei Rolling Stone, ocomparalie intre filozofiile lui Roland Barthes si BartSimpson, un interviu cu o persoanS care a trbit cuErnest Hemingway, cultura voodoo din Haiti, avantajelepunerii de intrebdri stupide, viata lui Gauguin in Tahiti sichiar un articol despre natura inspiratiei in sine!

Dacb un lucru vd atrage atenlia, desenali-1, notati-|,fotografiati-l sau fisati-l imediat. Nu numai cd vi se vorimbunbtdti aptitudinile de desenare si cercetare, ci, cutimpul, vd veti alcdtui un ,,catalog de inspiratie", la careputeti apela in orice moment al carierei si mai alesatunci cand sunteti in pand de idei.

trlIIiIIiiIIr{lililllliliitllildllii:1J.li111+Jij1iiili4ftl{lillliiit*iiti:+i11t111111:

54

Carti ca obiecte hazlii

Pagini cu potential.Jurnalele vizuale suntexcelente pentru a

inregistra orice vA atrage

atentia. Ele sunt utile si

pentru ideile .,din toiulnoptii". Umpleti-le cu

fotografii, desene, orice vd

capteazd ideea. Creati-le si

o copert5 {stanga).

Titlu:,,Constructiipe intelesul tuturor"

Nume de strdzi

TitIU:

,,cumse face

h6 rtia "(cartea

ca un

bloc de

lem n)

TitIU:

,,Cum s5

slSbiti "

Numere de case

r---T1,irli.ry \1

.,/ -.-J...i >jtnku- -if lV1co_b44 . | .t!-/

rTitlu: ,,Cum sA omor6ti pdianjeni"

ffiW

fttrtr6$ @ffiruw bFlrq

M

,, Forma aceasta arat6 excelent ca o casete de

imagine pe fundal alb, ca detaliu ultramodern."

6

EH-iiiici'iifi

ry ffiWffirAIVF#

Z\ff d,1,r,",;!;, fl% &fi r;,1, ;,,o;;^

uMDdPin 1t61 t

l':sul in semneSemne de transport

Caseti de imagine neconventionali

'ttr'rlX.--"-L/" K€iu

/--> - \ ^->4 4,4::;- *V I

v \' / i-p tu^ '/J 11' t

CAI]TARFA IDFII OR 55

Vizualizarea ideilor

Ca student, trebuie si vi dezvoltatiaptitudinea de a transpune ideile pe h6rtie. O parte dintehnica aceasta implici pregitirea de lucrdri vizualerudimentare. Ele pot avea diverse denumiri: miniaturi,ciorne sau crochiuri. in mod frecvent, studentiitind siuite acest proces si pornesc si-si producd ideile directpe calculator. in general, lucrul acesta inhibddezvoltarea de idei, deoarece psihologic tindeli sd vilimitati la ceea ce sunteti capabil sd obtineti in modtehnic.

A sE vEDEA sr: Tipografie ilustrativd p. 92Design corporativ p. /58

f{r';Kingrto" A'fr Ferlivll

ldei initiale.Un exerciliu de

brainstorming de 20 de

minute a dus la aceste ideipentru o sigld care sd

contind inilialele de la

Kingston Arts Festival.

gt

(ir'S (r

- Ciorna finalS,

tot desenat; de m6nbpoate fi acum finisatdpe calculator.

' , Ciorne intermediard.Abordarea este mai specificd si

sunt dezvoltate ideile initiale.

ldeile initiale sunt mai prolifice daci urmali o sedintd de

brainstorming in care primele dumneavoastrd idei suntscrise repede pe h6ftie. Coordonarea dintre creier, ochisi m6nd este uluitor de rapidd si, lucr6nd iute, puteti

lansa multe idei. C6nd produceti aceste primeconcepte, mintea incepe sd integreze diverse aspecteale proiectului si sd avanseze procesele 96ndirii. Meritdsd tineti minte cd, desi crochiurile necesitd aptitudinipentru desen, acestea pot fi invdtate destul de usorpentru genul acesta de lucrdri nefinisate. Pe scurl,stridania pentru ceutarea de idei este esenta reale a

dezvolt6ri i conceptelor.

II

::ran inactiv. DupA ce a fost: : ::. ecran aceast; sigld la

: : -'ts Feslival, pot fi:i aLr usurintd numeroase

: -::ii de culori pentru

: : nragine.

aaaooa

ooaoooa

otaaaa

oooaoa

Ad o'a kchut.1il -.Fesenls - -

-R'lcha.d L GrecyYtY<Y (<.\tr \ <Y{Xu*(x{ t^(<<k \.<c{.

Iwtt n?sdaq 3 I CdC tti ].'.t{ <r < < i x r < x r r

^ r

IScrturiaq ls Nownb"r ).'{Y(vY\l \\\r\\.r

ITt/r{dAq 15 tJo,re r'& i)( (<Xlr t r krCo. *€lc Mrrs'< t{al I

v'((xKrx\rYx(<irX '^-XX^

Primele ,,ciorne"sau miniaturi pot fi produse

destul de repede si pot fiincercate diverse modif iciri.

CArtrq.lc |'tuS-r' Fkiltytr*t]<*Y)<t\i <w r ( xxx\<t Xl

)upd ce v-ati consemnat ideile, vd puteli acorda un'-::-az pentru a emite judecdti desprevaloarea lor. in: -:asta etapd intrd in scend calculatoarele, deoarece ele. ' rermit s5 produceti multe versiuni diferite ale ideilor

- -:rneavoastrS, modificAnd culorile, tipul de caractere- rraginile de c6te ori doriti. Nu existd o mdrime:.:-rdard la care trebuie se realizati aceste ciorne.'.' niaturile sunt, dupS cum aratd chiar denumirea lor,r:stul de mici si probabilcd v5 veti simti mai confortabil

-:ra nd cu o treime sau o jumdtate din mbrimea realb.

- 1ul dintre beneficiile evidentein dezvoltarea capacitatiir: a executa ciorne este faptul cd atunci c6nd vb

:'ezentati ideile clientilor, puteti schita rapid altele, daca:sie necesar, pentru a concretiza o abordare diferitS.

Schita vizuali pentru TaipeiSummer Arts Festival, desenatdla o scard mai mare dec6t ciorna(deasupra), ar fi trebuit sd aibd

mai multe detalii si sd fie gata

de prelucrare pe ecran.

Saturdoy 24 July 1o Soturdoy 7 August

evenfs include:Film showsLivs theoirePoefry reodingsArt exhibitionsLive b qnds

plus w ck$"ps in Prirmoling,5olpture, P"tery Cdligrophvcon+oc+ Fe4ivd o€ritdg \eon q Q79t9567 92emil ioipc @pi oa {* ful &shvoJ ddois

I

At eeA Tc< h".i rgq . .loJ€flS--..

ffifiIn sipeii,i.a.-FG: t Lr ['^]c.r\/k ( Y (< xvvvx

SECT UI.]::

MODULUT 5 nsiTUme.:e s apli{udrni pentru atelier

Tdiere si pliere

Pe l6ngi abilitdtile de desen, va trebui sivi dezvoltati o serie de indem6ndri manuale care, ca sidesenatul, sunt un aspect al capacititilor de coordonaredintre mdn6 9i ochi. Va trebui si avefi o trusi deinstrumente si echipamente: o rigli cu muchie metalicdpentru misurare 9i folosire ca margine rectilinie latiierea h6rtiei si cartonului, creioane HB si 2H(clasificirile creioanelor nu sunt standardizate si potvaria mult in functie de fabricant), o gumi, bandipentru mascare si bandd adezivd transparentd, un

cutter ascutit pentru tdiere usoari si fin6, dar si pentruascutirea creioanelor, gi un cutit de retezare (,,trimmer")pentru tiieri de forti, de exemplu carton gros.

@ tAiere. Cand t6iati, sprijiniricutitulde o rigli metalic;. ExecutalitSietura lent, menlinand cutitul fix si

deplas6ndu-l descendent.

Q Efectuarea liniei de pliere. Avetinevoie de o coa16 de carton gros.

Executati doud tdieturi paralele, la o

distante ega16 cu grosimea riglei, darnu tiiati cartonul p6nd la capit (1 ).

Adanciti portiunea dintre crestituricu partea te9it6 a lamei culitului.Plasati deasupra cartonul pe care

vreti s5-l pliali. Folositi capdtulmaneruluicutitului si o rigld pentru a

apdsa si crea o canelurd in carton (2).

$ *...k

i.$ tl Construirea uneiformein relief. Sectiune mdritd a formeiin relief realizate de Neil Young,prezentend in detaliu elementeleilustrative. Studiati mecanica ei si

produceti cateva mostre de formein relief.

Trebuie sd aveti un suport din plastic pentru tdiere, care

isi mentine netezimea. Veti avea nevoie de adezivi, unulpentru hartie si altul pentru materiale mai grele, dar artrebui sd le puteli repozitiona pe ambele dup6 aplicare.Deoarece adezivul spray poate fi periculos in spatiiinchise, nu este recomandat pentru lipire generalS si

colaje, ci doar pentru operatiuni de montaj.

Macheta tridimensionaliFrecvent este necesar ca un designer sd execute

o machetS a lucrbrii. Acesta este un proces simplu atuncic6nd concepeti o brosurd sau un pliant, dar un ambalajnecesitb mai mult5 96ndire - o machetb este esentialSpentru a verifica direct calit6tile tridimensionale ale unuiambalaj. Testati-vd aptitudinile manuale, cre6ndmacheta acestei cutii simple. Utilizati un carton formatA4 de 250-300 g/mp (nu utilizati h6rtie, deoarece nu estesuficient de rigidd). in aceastd etapd nu trebuie sd vbganditi la o constructie specialS si la detaliile de inchidere,fiindcd acestea vor apdrea mult mait6rziu, dacd designulva intra in productie. Macheta vd permite sd percepetiforma de bazd si volumul si sd vd exersali aptitudinile deplanificare, mdsurare si tdiere precisd. C6nd planificati,efectuati o schitd atat a formeitridimensionaleintentionate, c6t si a planului ei desfdsurat, pentru a

vedea numdrul de laturi, felul in care se asociazdreciproc si unde arfi cel mai bine de plasat elementelede fixare. Asa economisiti timp si materiale, sesiz6ndproblemele din timp. Designul inseamnd planificare.a se vioea sr: Design pentru ambalaje p

'tar'itE:ti PLif Rt:

174

RA

Planul desfdsuratVeti crea o cutie inalt5 de 8 cm, latd de 5 cm

. :dancd de 5 cm. Desenati cu atentie planul desfSsurat

. :utiei, astfel incdtcele patru laturi late de 5 cm si inalte: = 3 cm sd fie unite intre ele prin laturile de 8 cm. incepeti. - :aftonul44in format peisaj. Mdsurati 15 mm de la

-:'ginea st6ngd si trasati usor o linie verticald cu

,'= onul 2H pe toat5 inbltimea cartonului (liniile trasate, - :.eionul reprezintd indicatii pentru tEiere sau

- - =' ere). Mdsuraf i si trasali alte patru liniiverticale::antate din 5 in 5 cm, de-a latul cartonului spre

-'::3ta. in continuare, mdsu16nd in sus 14 mm de la

- :'l "ea de jos a cartonului, trasali o linie orizontalS pe

.-: itimea lui. Deasupra ei misurati 5 cm si trasati: -: - e pe lStimea cafionului. Misu16nd din nou in- . :'asati o linie la 8 cm deasupra liniei de la 5 cm.

- - , :'asati altb linie la 5 cm deasupra liniei de la 8 cm.' '- - acesta veti obtine un 16nd de patru pdtrate in

- .::a de jos a colii, deasupra ei un 16nd de patru'=::rnghiuri verticale, iardeasupra acestuia alt 16nd

= : atrate. Acesta este planul desf5surat al cutiei.

- -::il unul dintre pdtratele de jos drept capdt lateral al

. -: : I pdtratul de sus care este atasat de acelasi'=::rnghi va deveni capdtul opus. F6sia ingustd de

..::r de pe marginea exterioarS a pdtratului trebuie

- : -:'atd ca element de fixare, care este v6r6tin interior

r"r ',lacheta. Cele trei etape in realizarea unei mahete 3D.

: :nul desfasurat cu elementele de fixare prin-:. taiat din carton 300 g/mp.

2

(si lipit, daca este necesarr peni.u a r-:ntine fata dincapat la loculei,

Pe partea stangd a dreptunghiurilor verlicale de8 x 5 cm se af d o fasie de carton lata de 15 mm,necesara ca eiement de fixare prin lipire. inainte de a

continua, verificati-va intotdeau na masurdtorile,deoarece puteti economisi timp si materiale, dacd

descoperiti o eroare in aceastd etapd.

Plierea si lipirea macheteiPlanul desfasurat poate fi acum decupat

din carton, pentru a ise conferi forma tridimensionalS.in dreapta veli avea o bucatb de carton de aproximativB0 x 210 mm, care se aruncS. Dupd ce decupati planul

desfbsurat al cutiei, trebuie sd aibd formb de cruce.creatd de capetele laterale. Pentru a spori rigiditateacutiei, puteti adduga alte elemente de fixare de fiecareparte a capetelor cutiei, astfel inc6t acestea se existe pe

trei pErti (la decupare, elementele de fixare trebuietdiate piezis spre marginea liberS, pentru a ugura

introducerea lor in macheta finalS), cu a patra parte

astept6nd plierea. inainte de pliere si Iipire cartonultrebuie crestat, a9a cum se explicd pe pagina alSturatS.

Aceastb etapA poate fi foafte dificilS, asa inc6t nu vdgrdbiti si incercali sb fiti c6t mai precis cu putinld.Macheta este acum gata.

r :-- r::'::,-:: :::: :-::::: -3 ntedeafi plial 3 Cutia finala, gata de utilizare. Pe ea pot fi lipiteimprimate colorate, pentru a testa efectuldiferitelor culori si forme de caractere.

INSTRUMENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 59

SECTIUNEA ] LII!,IBAJUt DES Gi]LJLU]

MODULUL 5 nstrLil.t-rente s apt tud ni pentru atelier

Software pentrutehnoredactare editoriali

in prezent, software-urile pentru designse adreseazd simultan mai multor piete: design pentrutipar; extinderea tipiririi traditionale prin setul deinstrumente electronice moderne; si noile tehnologiice apar, printre care multimedia, design pentru Websi continut online.

@ Photoshoo File Edir

./, ."i /' .l "-,. *,",

.Cfip

' :."f

trG

I

"Jffi=-,/*

! { . Monir2pm

",E|*^- 1

O'.aoo{+

' : ' orr . I Ol.oooolooaalr. i .lI ' + tl-t

,;l-lFl-" .r-t6.t.- 'l

IF-l .t.tg= t,-113,- - :

. __!,!r' 'iNoratrtll.e r

{ -Jlffi,wPentru creatorii profesionisti, doar c6teva pachete desoftware sunt dominante. Compania Adobe producePhotoshop, lllustrator si lnDesign, iar companiaMacromedia produce Freehand si Dreamweaver. Deasemenea/ un produs aparte in realizarea paginilor depublicatii siin acelasitimp lider de piatd esteOuarkXPress. Pentru neprofesionisti existd produsealternative, care dispun de mai putine caracteristici.

Piata de software oferd un domeniu larg de aplicatiicapabile sd vd ofere rezultate de calitate profesionistd.in mod colectiv. ele sunt utilizate in publicarea de tipelectronic. Le puteti folosi pentru a crea orice t p depublicatie, de la un timbru alb-negru la o revista

t4

t,'

L--+.-.

Adobe Photoshop. Acceptatin general ca standard indomeniu pentru manipulareaimaginilor, Photoshop oferd unnumar urias de instrumenteputernice pentru editareaimaginilor, care acoperd practictoate cerintele. Profesionistii,de exemplu fotografii, il alegpentru puterea sa dema n ipu la re a imagin ilorfull-color de mare rezolutie.

Jil rnreil.ar.i ire% (RG8/ Pruvtcw)

. Adobe lllustrator. Alt lider foarte bine prjvital domeniului, lllustrator lucreazE in principalcu imagini vectoriale si oferi designerilorsi creatorilor pentru Web o gamd la196de instrumente.

multicolorb si multiilustratd, si de la o brosu16 tipdrita laun site Web. Alegerea moduluiin care vd integraticerintele de software in procesul de design si productiedepinde de multi factori diferiti, incluz6nd tipul depublicatii pe care doriti sd le creati, felul cum vor firealizate acestea, disponibilitatea/accesi bilitateaechipamentelor hardware ca pret, precum si mdrimeaechipei de produclie.

Pentru designerul incepdtor, acestea pot oferi preamulte optiuni, darin generalveti avea nevoie de celputin o aplicatie pentru machetare si de una deman i pu lare a imagi n ilor. Fotog raf i i, i lustratorii, a rtisti i

digitali sau cei predispusi spre folosirea culorilor vorprefera probabil Photoshop. Cei inclinati spre artd purepot dori de asemenea sb examineze painter, care oferaun mediu analog penzei si pensulelor traditionale.Tipografii si artistii grafici pot prefera la fel de binelllustrator sau Freehand. Designerii corporativi si dinpublicistica vor opta probabil spre un programpentru machetare.

t

60

1!De:iel!le__-Eq! 1!1:o,eJ_ rvpe -lbteq__l+!e ]€]|"ffi ;#uf.

Adobe lnDesign. lnDesign este echivalentul

- ra-kXPress realizat de Adobe, iar aceste: -: aplicatii acoperd cam toate cerintele:: nabile.

Programele realizate de diverse companiitind si fier :: mizate pentru a lucra impreunS. Adobe a realizat, :3 ectie atractivS, atat in privinta costului, cet si a'- ^ctionalitdtii integrate, cu Creative Suit, care, in:-siunea sa cea maicomplete, include Photoshop CS,,strator CS si lnDesign CS, plus GoLive CS, Acrobat

r -rfessional si Version Cue. Programele Macromedia,= integreazd la fel de bine intre ele. Din pdcate, pentru,: rzatorul novice alegerea unei suite de programe este- 'cil5, deoarece preferintele personale tind s; provinb: . experienla derulatd pe o perioadd indelungatS.

ac

QuarkXPress. Pe p etele occi:l:.:: : l-:-. ::^-deundeceniuindusr.auorri. --::. :. ..jprogramulnLr are un nun.:.'c:-:: ^-a-: --: ::'-.:::- :: :oferind o interfata cons:i- -.a - _'- ^ . - -.:. :: :. -...-lncasetesialmanipu a- :- ::::'.:, a.aa--:: aa- :preferatdin multetari d n O. :-:_ - :::.--:-

a?.: --\- ______--]il

Eq'__

1,ffi;;.-___rllF== a+= =

f.--;\___a

t a:.

1.., a E.-.. --t- !t

qtr f, a

1'-,iF_.E"Lr.rft

-l

t'+ a o,-, =- : t",-i-=: o-, lid ==_=

: 6-. _= : !'ai

'e:a G:oq

+i i r-'il\ i. Eq'\ vi. S, T,i.r. /,r\.-J. E Ei,:, ; tr:' : /afl, rlJ.

-rJl r*q.f '" r-78,i.ri. *zdli.{ Er*r rBm

-*-($ +.-,,t* m'u' '\ fr

4 -r1. ;.i.\{'/' -r'' t-ir)la/

lt_t

_j I LAJ

,'.." ffi\. T. /')_J >/>)* r.'!19

,lgj .q,Dru:-.Lll .-;t-J:E - Ouark-IL,tU J_ - XPress

Photoshop

E NoneI 3la.kI BrueB cyantr Green! MdqentaD New Corour

I 8ed

I whire

+

J

I--IEU

/ lnDesign

I llustrator

Casetele de instrumente din cele patruaplicatii indicd similitudinile intre programelerealizate de Adobe si, prin contrast, aspectul maidegrabd modest al alternativei Quark.

File Edit style it€m Page Layout vi€w utitities window Hetp ITETBIS GAME: TETRIs GAME

JO

l.jr

EE

&ogEo

ear

El lili

B I rrF,

trrE-r DL3ntrgffi

utU

-;:i* I,-':r-r-l

LrN6:1j

E'll

i;;;-t

NSTRUMENIE Si APIITUD Ni PENTRU ATEL ER 61

@ Q taei initiate pe hdrtie.Dacd lucrali cu un program pentru

machetarea paginii, o idee binegenditi din timp v5 poate

economisi mult timp si efortin crearea documentului.Aspecte ca mirimea paginii

si a marginilor pot fi stabilitecorect, din capul locului, in caseta

de dialog New Document.

SEC_ JI.JEA 1 L I.,1BAJUL DESIGNULU]

i"lOlULUL 5 Instrumente si aptitudini pentru atelier

Programe peniiumachetarea paginii

PAni recent, OuarkXPress a fost privitca standardul pentru publicare profesionistddin domeniu. Aplicatia este utilizatd in toatd lumeapentru crearea de publicatii de calitate profesioniste,de la ziare si reviste la cdrti de viziti si posterepentru filme. Este unul dintre numeroasele programepentru machetarea paginii, alternative fiindAdobe lnDesign si Adobe PageMaker.

t

ln esenfa, un program pentru machetarea paginii

asambleazS, colalioneaz6 si juxtapune diverse obiecteintr-un singur document combinat. care dupE aceeapoate fi tipdrit. La cele doud extreme, documentele pot

sd fie create sau integralin cadrul programului, sau s5

fie pur si simplu asamblate. dupd ce toate elementeleau fost create in programe externe.

Existi c6teva puncte tari ale programelor pentru

machetare care au fScut din ele instrumente atet de

importante in designul destinat tiparului: usurinla cu

care componentele pot fi colalionate, asamblate sijuxtapuse, simplitatea cu care pot fi oblinute funcliicomplexe, acuratelea in vizualizarea si manipulareatipului de caractere in cadrul procesului de conceptie -toate sunt de nepreluit.

Concepte de baziProgramele pentru machetare graviteaze

in jurul construirii si manipulSrii casetelor, care continfie elemente importate, fie generate intern. De regulS,

ilustratiile sunt importate, iar elementele de genul

titlu/text sunt create in interiorul programului- desi

textul brut poate fi introdus, neformatat. utiliz6nd un

program de procesare al textului de tipul MicrosoftWord. Tot ce apare intr-un document Ouark. cu

exceptia unor activitdti cu rigla, este conlinut in casete.

Caseta de text sau imagine este elementul de bazd incompozilia paginii. Toate elementele - text sau imagini -sunt create fie in casete, fie importate in acestea.

Q Coloane aliniate. Programelepentru machetarea paqinii

asigurS alinierea perfect; a

coloanelor de text si spatiereauniform6 a subtitlurilor.

62

A Titlu

: lmagine

=Photoshop

B titlullustratie

Fotografie

C titlu:Fotografie

_:

--

::::::

Fotografie

5_: ctittu

==

:, ctitlu

::

Q Document cu mai multe pagini,

- r:ivul existenlei programelor pentru

- :;hetarea paginii. Elementele create- : te programe - fotografii, hArti, text: ustratii - sunt importate in casetele

:::ext sau imagine pentru un aspect:-ronios.

Q Tip de caractere circular.

Manipularea textului este usoa16,

lds5ndu-l pe designer si exploreze

optiunile extreme in formd finisatd

OuarkXPress sau InDesignMultd vreme, Ouark a reprezentat

standardul in domeniu, iar companiile de design si

editurile au fdcut in general investilii masive in acestprogram. Este ins5 cam singura aplicatie de succes a

companiei si piala actualS este intr-o m6surd tot maimare orientatd spre aborddri mai integrate, asa inc6tOuark se confruntd acum cu o competifie acerbe.

lnDesign este nou-sosit pe aceastd scend gi ofer5 oprovocare serioas5 pentru dominatia prelungiti a

programului Ouark. Un atu important, mai ales atuncic6nd productivitatea reprezintd o problemS, este faptulcd partajeazd o interfatd cu Photoshop si lllustrator.Usurinla cu care obiectele si imaginile pot fiinterschimbate intre programele Adobe este, de

asemenea, un avantaj important.Vorbind in general, ambele programe sunt capabile

si fac5 o treabd bun5, aga cum, de fapt, pot si alteaplicatii. Un tipograf serios va apela totusi probabil fiela lnDesign, fie la Ouark.

$ Retezare si unghiuri. Pot fi

explorate diferite tipuri de

retezdri tipografice si unghiuri.

INSTRUMENTE SI APT TUDIN] PENTRU ATEt ER 63

SECT UNEA I LIIVItsA.]I]L ]E! :" -..,

lvlODULUl 5 nstlLnrelrtes ailtttcl I llerltltl ate er

Fotografia digitalS

Azi ne confruntdm cu trecerea importantdde la analog la digital. De o vreme previziunile asupra

decesului mijloacelor traditionale de captare a

imaginilor au provocat neliniste in industria designului.in ce fel modificdrile tehnologice vor afecta rolurilejucate de fotograf, designer si imprimant6?

De fapt, toate regulile vechi ale ilumindrii si compozitiei

continud sd se aplice si s-a schimbat numai metoda de

captare si stocare. in timp ce pelicula trebuiecumpSratS, depozitatb in locuri reci 9i uscate, expusd,

developatd, manipulatd, imprimatd si stocatd,

abordarea digitalS permite cumpdrarea unicd a unei

cantitdti specifice de memorie (care poate fi folosite in

mod repetat), iar imaginile sunt inregistrate, descdrcate

si stocate. Procesul de manipulare si tipdrire poate avea

loc oric6nd si poate fi executat de orice persoanb care

are acces la fisiere; datele pot fi de asemenea partajate

cu usurinlS prin mesaje e-mail.

Arhivarea imaginilorO problemd care n-a fost incd rezolvatd

satisfbcStor este cea a arhivarii datelor digitale. DacS un

negativ este zgariat, el tot poate fi tipSrit si retusat, darpierderea unuifisier digital poate fi catastrofalS. De

exemplu, dacb poza dumneavoastrd este stocatd pe un

calculator al cdrui hard-disc se deterioreazS iremediabil,

ati pierdut informatiile respective. Este mult mai bine sb

efectuati copii de rezerv\ ale fisierului pe una sau doub

dintre numeroasele varietdti de hard-discuri externe care

existS in prezent; pentru stocarea informatiilor veti avea

nevoie de o unitate Zip, de un hard-disc extern portabil,

de un card de memorie sau de o unitate de scris CD-uri,

Nu este bine sd pdstrati datele intr-un singur loc.

PSstrati-le pe hard-disc, scrieti-le pe doud CD-u ri Gold

Archival (dar nu puneti etichete adezive pe CD uri),

pbstrati o copie pentru acces si stocati ceala td cop e

intr-un loc diferit de cel unde lucrati. Ar trebui. de

a sE VEDEA sr: Scanare P 66Manipularea imaginilor r !'

al/ ''"'I

I

\

I

I

---d:-

t

i

?

Alimentarea cu energie.

Deoarece camerele foto digita e

nu trebuie s:r contina pAr\\

mecanice voluminoase, e1e po:

fi mai mici si mai Lrsoare.

. in ac-elasi t'mo. deoareue. .ill

/ -'l:,'rr operarea lor se l)azeaza total p=

I |''n enerqia eleclrica. sunt compre:\-", dependente de balerii.

I/r

M in iim prim a ntele

vd permit sd efectuati tipdririrapide direct din camera foto

ar

.-te -

asemenea, sd analizati posibilitatea rescrierii discurilorla fiecare c6tiva ani. Pe scurt, efectuati copii de rezerv6.

Formatul fisierelorSoftware-ul standard in domeniu, de

care veti avea probabil nevoie dacd activati ca fotograf,este Adobe Photoshop. Degi este intotdeauna bine sb

avetl software-ul cel mai recent, se poate afirma cb

oricine lucreazd cu Photoshop 6 sau o versiune mairecent5 nu va avea probleme cu 95% din proiectele

sale, Atunci c6nd salvati fisierele este esenlialsb alegetiformatul corect pentru lucrarea respectivS.

. PSD (Photoshop Document), c6nd lucrati in straturi

.TlFF, dupi ce ati terminat lucrarea si ati aplatizatstraturile intr-unul singur.

. JPEG, cand doriti sd comprimati flsierul pentru a-1

expedia sub formd atasatS.

64

C6nd deschideti si inchideti fisiere PSD si TIF n-ar

.-:bui sd existe nici o pierdere de calitate sau de detalii,

:: r cu TIF puteti utiliza comprimarea LZW, ca

--cdalitate bund de salvare a spaliului ocupat de figiere.'..l uitati insd cd aceasta nu se va deschide in alt

,:-1ware cu exceplia lui Photoshop.

JPEG este un format recunoscut instantaneu de

-' ce software si se va deschide pe orice calculator. Este

':afte util pentru comprimarea fisierelor mari, dar cu un

: -3t considerabil. Calitatea fisierului se redltce c6nd un

' s er JPEG este deschis 9i inchis. Salvarea JPEG la o

: rrensiune foarte micd este perfectd dacb doriti sb

.rcediati o imagine ca parte a unui mesaj e-mail, unde

. : apdrea doar ca o imagine pe ecran, dar, la tipdrire,

-: ltatea ei va fi serios compromisS.

Pixelii sunt cd16mizile pentru construirea

: - carei imagini digitale. Cu cet intr-o imagine

: '. std mai multi pixeli. cu at6t imaginea tipdritd: rate fi mai mare fird a pierde din calitate.

De ce imaginile se degradeazipe mAsuri ce sunt rnirite?

Zgomot digital sau granulatie a peliculeiPelicula functioneaz6 prin folosirea a

milioane de particule fotosensibile minuscule ce

reactioneazd cAnd sunt atinse de lunrind. Dacd mEriti o

imagine, veti vedea aceste punctulete, numite ,,granulaliapeliculei". Pe de alte pafte, camerele foto digitaleinregistreazd imaginea prin folosirea de cipuri fotosensibile.

Dacb mdrim o imagine digitala, vedem ,,cbrdmizile" ce o

alcituiesc, numite ,,pixeli". Dacd achizitionali o camerd

foto fdrE suficienti memorie, veti obtine imagini mai mici

care vor deveni tot mai incetosate pe mdsurb ce sunt mdrite.

1 2048 x 1536 pixeli

2 1200 x 900 pixeli

3 900 x 675 pixeli

I 450 x 338 pixeli

5 200 x 150 pixeli

6 100 x 75 pixeli

15x11 cm 250dpi12x9cm9x7cm4,5x3,4cm 250 dpi

2,03 x 1,52 cm 25A cc1 x 0,75 cm 250 oc

(dpi = dots per'^:'

250 dpi

250 dpi

: , !! 'e!,Pl r.*lB ri:,,"re. E ry--'4n-Ba-.-.'....r.,---,Frn4' ffi

INSTRUMENTE S APT]TUDINI PENTRU ATELIER 65

SECTUNEAI LlvlBa.l.rt,r:!..- -

\,lODUtUt 5 lnstt Unrer'te s altt tuCl r.ti per.rtt.U atelier

Scanarea

Desi la o examinare superficiali potapirea diferite, scanerele fabricate de diversiproducdtori au multe in comun. Unitatea aceasta serefere in principal la aspectele tehnice ale procesuluiesential de scanare si ca exemple vom utilizainterfetele software HP Precision Scan si Umax PluglnScan. Alte aparate vor oferi optiuni similare, desi nutoate scanerele prezintd exact aceleasi caracteristici.

HP Precision Scan Umax Plugln Scan, versiunea 3.3

Procesulfundamentalin forma sa cea maisimplS, procesul de

scanare este urmdtorul (in cazul de fatd lucrdm cu

ilustratia originala reflectanti - a se vedea maijos):. Se\ectalr scaneru\ d\n Photoshop > Fi\e > \mport >

,,Denumirea scanerului"..Vor apdrea fereastra scanerului si meniurile.. La nevoie, resetati scanerul la parametrii prestabiliti. Dacd este necesar, stabiliti suprafata de

previzualizare a scandrii la valoarea maximS.. Setali modulin functie de tipul ilustratiei de scanat-

imagini cu linii albe si negre, nuante de gri, culori - si

dacd este o ilustratie reflectant5 sau difuzoare( negativd sau transparentd).

. Efectuali previzualizarea ilustratiei.o Selectali zona ilustratiei ce va fi scanatd.o Setali rezolutia.. Scanati imaginea.lmaginea scanate artrebui sd apare intr-o fereastrd

Photoshop.

Tipuri diferite de ilustratiilmaginile pot fi impSftite in doud tipuri

fundamentale: lucrdri originale, fie scanate direct dupd,,original", fie de pe un original intermediar (fotografii,diapozitive sau negative), respectiv lucrbri de a douageneratie (ex. imaginile scanate direct de pe paginitipdrite).

Exceptie fotog rafii le de materiale tipdrite, materialeleilustrative difuzoare - diapozitivele si negativele - suntconsiderate uzua1 ,,ilustratii" adevdrate si nu necesititratamente speciale in afara elementelor fundamentalede mai sus. in general, ,,ilustratiile" originale lizibile si

bine finisate ridicd putine probleme de scanare; totusi,frecvent nu veti scana ilustratii originale finisate, ci vetistrange piese dintr-o multime de surse. Aceasta poatenecesita scanarea de desene in creion si crochiuri,materiale imprimate si fotocopii; in plus, existd multesubstraturi, cum sunt suprafetele lucioase, care ridicdprobleme de scanare. Dificultdtile uzuale provin de lamaterialele obtinute prin autotipie.

Reliefarea imaginilor scanateDin diverse motive tehnice, imaginile

sca nate frecvent necesit6 atat ,, rel iefa re", c6t si un gradde corectie a culorii. Scanarile care au inclus ca parte a

procesu lu i elim ina rea sa bloa nelor de tip moa r prin filtru I

Descreen, necesitd aproape invariabil un grad de reliefare.

'a-1, Mostre de interfetede scanere. Ferestreleprincipale de scanare ale

scanerelor HP Scanjet si Umax.

A sE VEDEA sr: FotografiadigitalS p.64Manipulareaimaginilor p. 68

ln general, fereastra pentru interJatd cu scanerul oferdurmdtoarele elemente de baza: fereastra ilustratiei,instrumente de selectare a ilustratiei, meniuri de optiuni,parametri de mod, elemente de control pentru strdluciresi contrast, domeniul gamei de culori, indicatii privindcerintele de stocare (mdrimea scandrii) si optiuni deprevizualizare, scanare si anulare. Este preferabil sdscanati direct in Photoshop, folosind versiuneaPhotoshop Plug-in a software-u ui. Astfel se evitinumeroase probleme asociate cu formatele fisierelor,salverile si reincarcari e inuti e de fisiere si se oferd accesimediat la caracterlst c 3 3xt rtse de manipulare a

imaginilor, ajustar: s .c-::: :: r Photoshop.

66

$ Rezolutia imaginii. Determinati modulin care va fi:'eatd scanarea imaginii. RGB (Bed, Green, Blue) este

-: lizat pentru toate culorile originale; folositi Grayscale::ntru tonuri alb-negru (fotografii si desene in creion); in:'arsit, dacd imaginea este alb-negru pur (desene in linii: b'negru, hdrti sau diagrame), folositi modul Bitmap.

3:anarein mod RGB

$ Rezolutia imaginii. Cu cat creati mai multi pixeli.

: - arat veti avea mai multe detalii si mdrime in

- aterialul tipSrit. Cdnd cumpirali un scaner, cdutati: :apacitate de rezolutie de minimum 600 dpi.

nagine scanati la 30 dpi

Scanare in mod Grayscale Scanare in mod Bitmap

Relief area ilustratiei,,originale"Daca necesitS clarificare, ilustratiile de primdgeneratie pot fi manipulate satisf6cdtor utilizandfiltrul Unsharp Mask din Photoshop:. Mergeli la Filter > Sharpen > Unsharp Mask.

Comanda aceasta va deschide caseta de dialogUnsharp Mask. Asigurati-v6 cd este selectat6optiunea Preview. Dati clic pe imagine infereastra de previzualizare pentru a vedea cumaratd imaginea fdrb reliefare. Trageti cu mouse-ulin fereastra de previzualizare pentru a vedea

diferite perti ale imaginii si dati clic pe + sau pe -,pentru a vd apropia sau indeperta prin zoom.

Efectuati una dintre urmdtoarele actiuni:.Trageli glisorul Amountsau introduceti o

valoare pentru a determina m6rirea contrastuluiintre pixeli. Pentru imaginitipdrite de rezolutiemare se recomandd o valoare intre '150 si 2009".

.Trageli glisorul Radius sau introduceti o valoarepentru a determina numArulde pixeliceinconjoari pixelii de pe margini care afecteazA

reliefarea. Pentru imagini de rezolutie mare se

recomandd o valoare intre 1 si 2. O valoare mica

reliefeazd numai pixelii de pe margini, iar o

valoare mare reliefeazd o bandd mai latd de

pixeli. Efectulacesta este mult mai putin notabilin tipar decat pe ecran, deoarece o razd de 2

pixeli reprezintd o suprafatd mai mic5'intr-oimagine tipSrit6 de rezolufie mare.

. Trageli glisorul Threshold sau introduceti ovaloare pentru a determina cum trebuie sd

difere pixelii reliefali fatd de zona

inconjurStoare inainte de a fi considerati pixeli

de margine 9i a fi reliefali de filtru.

€:9!"1Cancel

11 ereview

-

Amount:65

lmagine scanatd la 60 dpiimagin:: ^::::::Previeir.

Folos: J s:-- ::: -:

ma rg 'a

Gllso.- ---:r-::

deoseces:: .: ': :'::de cei din za- a =

- -'

Radiusl

Threshold

I,5

Tagine scanat6 la '120 dpi

SECIIUNEA I tIMBAJUt DES G']ULTI

N4ODUtUt 5 lnstrLlntente s apt tudini peItILr ate ]er

Manipularea imaginilor

Artistii si designerii au creat imagini prinnumeroase tehnici traditionale desioperite de-a lungulanilor sau chiar secolelor de practicd - incep6nd de ladesenul in creion si pictt^rra in ulei, p6nd la tehnici mairecente ca frotajul si aerografia (o tehnicd pe carePhotoshop a ficut-o practic redundanti). Photoshopeste instrumentul electronic modern pentru creareaimaginilor de cea mai buni calitate si, chiar dacd nupoate sd reproduci tehnicile amintite in toate aspectelelor, oferi in mare misuri un echivalent digital.

in prezent, Photoshop este mult imbunatdtit fatd deprimele versiuni de acum zece ani, cand era utilizatin principal ca instrument de retusare a imaginilor.De cand Adobe a introdus structura intuitivb de straturisi instrumentele puternice de desenare si pictare,putine lucruri nu mai pot fi create (sau cel putinsimulate) cu Photoshop. Cele mai recente versiuniextind aceste caracteristici, incluz6nd designul pentruWeb, atiit in Photoshop in sine, cAt siin programul sdupereche: lmageReady.

A sE VEDEA st: Fotografia digitalS p 64 o Scanarea p. 66

/-l e

!I.,"

rIMh

!I".,,

tElE,]b

lnterfata Photoshop prezentat6 pe o suprafat6 de lucruApple Macintosh, incluzand documentul imagine, bara demeniuri, caseta cu instrumente si paleta de straturi, ca si imaginipotentiale pentru includere in montaj, gata pentru a fi trasesi plasate cu mouse-ul.

Photoshop este util pentru lucrdri ce necesitdimagini excelente, dar nu si cantitdti mari de text sau

prea multe pagini. Programe ca Photoshop aul' adus tehnicile traditionale de pictare pe o noud., i' _ scend digitalS, adoptatb in prezent de multi

'r )i artisti si ilustratori profesionisti. Software-uloferd o gamd de tehnici estetice si, cuprogresele recente din tehnologia tipiririi,precum jetul de cernealS, lucririle realizate pe

r calculator pot fi expuse in galerii de artd.j

Navigator Layers

Normar J! opxtv, .,- r'Lo(k: JJ+q ri|r .-,;l

';I",",!I*',d!'"'9!raP5

itr.*-sIrrcu;*-.',"iER'h^

t.""EI*.,-,!tr'-*rI**iI.*dI."-,;flr,q.tn''.-",

tt. )

Ndvigator Layers

.1"" _ l! opacity

Lock: LJ ,/ + q Filt

o lffiuFFl'*.,- lE$l-l*u".'' ulffiolF]l'u,u'3r ls Bac^ercund

rt.A ) ,.. t)

EXERCITIU

Adiugarea culorii la un desen in creion1. Desenul in creion. Scanati desenul increion la o mdrime corespunzdtoare (in

megaocteti). Scanarea va fi de mdrimecompletS, deoarece aceast5 imagine

{strat) va defini continutul detaliat al

imaginii. Curatati imaginea dininteriorul siluetei. Exteriorul siluetei nuconteazS, deoarece va fi mascat.2. Duplicarea desenului. Deplasatidesenul ?n creion de pe fundal pe unstrat; un strat duplicat va fi suficient.Nu conteazi dacd fundalul contineaceeasi imagine de inceput, deoarececopia de fundal va fi stearsd de culoare.

3. Adiugarea m;stii siluetei. Ad;ugatistratul masc6 si, utiliz6nd creionulsipensula, creati cu atentie masca

siluetS. Resetati modulde aplicare a

stratului de la ,,normal" la,,multiply"in stratul de desenare cu creionul.4. Colorarea imaginii. Dati clic pe

stratul de culoare si pictati in strat, ca

sb aplicati culoa.e..maginea in creiondin acest strat va' dist.usa prinprocesul de pictare, dar efectul acesta

nu va fi vizrb l filndcA va fi ascuns de

desenu aplicai de stratul de deasupra.Efectu gener: \ e {i de culoare aplicatadesenr u

1

Navigator Layers

Y:L!4I -- jl opacitv:

Lock:ill+e Fiil:

. , fll:jlu"cksround copy

'lfi*'^-"""rt.) J ?. n

J

I

Navigator LayeE

l-:T1 ----- ; toPu'itv

l-ock: Ll -,, .1. Ie l[_l g ffil sirno,r",.u,r

e ,. llf-.ll e"ncir o.u*inql-

. ll lcorourLdver

. l[-l6fdlsitnouenemast<o Il I Pencil Drawinqt"o 7 llEl cotour raver

!l

.tir !',:r r'

,t.A ) , !i O--! ) r,- ! q

68

Tehnicile digitale aduc numerosi parametri noi in'epertoriul tehnicilor traditionale, deschiz6nd cbi

ncitante de explorare pentru realizatorii profesionisti1e imagini. in primul 16nd, nu maisunteli legat de o

cdnzd fix5, ci p6nza insisi devine o variabilS dinamica.rdnza digital6 nu are mirime implicitd dec6t atunci:and este manifestati in formd fizic6. Libertatea de a

rxtapune la nesf6rgit elemente si imagini permite:xperimentiri fdrb restrictii. Straturile ,,drawing" 9ipaint" sunt de asemenea fluide; in general, ceea ce

se aflS dedesubt nu mai trebuie acoperit de ceea ce

:xistd deasupra.Dacd obiectele sunt elementele de bazb in lllustrator,

ar casetele reprezintd fundamentul programelor derrachetare, unitatea esentiald in Photoshop este stratul.

le cele mai multe ori. un strat conline o imagine 9i un

,rtrat masc5, prin care este controlat felulin carerraginea se combind cu imaginile din celelalte straturi.

La capdtul cel mai modest al scdrii, un fotograf poate

sd utilizeze doar unul sau doud straturi atunci c6nd

Lcreaz\ cu imagini ce se apropie deja foarte mult de-ezultatul dorit. Pot sd nu fie necesare dec6t putind'etusare, reliefare sau corecfie de culoare. Pe de altd

3arte, un artist al calculatorului poate avea nevoie de

zeci de straturi, dintre care unele sd includd straturi de

alustare suplimentare, care nu exist6 in unitatea de

caz5. Prin urmare, manipularea iscusitd a straturilor:ste esenlial6 in stbp6nirea aplicafiei Photoshop.

lmagini complexelmaginile de deasupra si din dreapta

prezintb un exemplu cu multe straturi, rnai complexdec6t cel din exercitiul de dedesubt. Odat5 cu numdrulstraturilor cregte si mdrimea totalS a figierului, iar

cregterea depinde de mdrimea 9i complexitatea fiecbrui

strat suplimentar. Pentru a rezolva problenra fisierelorprea mari, lucrarea aceasta a fost creatd in doud fisiere

separate. Majoritatea imaginilor de bazS au fostcombinate in primul fisier de imagini. Aici, cu toate

straturile addugate, imaginea fundal de B megaocteli a

crescut la 43 de megaocteti. C6nd lucrati pentru a obfineo imagine finalS complexS, construirea ei din c6teva

fisiere auxiliare este o bund modalitate de a evitaproblemele. in primul 16nd, nu tineti ,,toate oudle intr-unsingur co9", iar in al doilea 16nd, in fisiere mici puteti

lucra mai rapid decAt intr-un singur fisier uriag si greoi.

: Montal de imagini inPhotoshop. lnsertul aratd oetap; intermediard in procesul

aplicdrii straturilor. lmagineamare aratd lucrarea terminatS.

5. Pictarea peste margini. Nu conteaze dacd

culoarea se extinde dincolo de limiteledesenului in acest strat de la baz5, deoarece

efectul m6stii asupra stratului de deasupra va

fi de a pdstra o siluetS conturatS.

6. lmaginea finisati. lmaginea finisatd a fostcreatd utilizand aceeasi procedu16

fundamentalS de lucru, dar contine alte

modificdri pentru a obtine control

independent asupra elementelor adifionale.

T.Paleta destraturi. Asa aratA paleta

completa de straturi pentru aceastd imagine.

Observati ca exisi6 straturi aditionalestratu.l o'c.irare: stratul culoare, stratul

cese..- :-:'c. si siraiul de mascare

: s -::: ,r: :l :e sunt necesare unele

tr. , udrs SUnt

:-aaa--.a-.2 z : 7

Navigator LaYem

19.*l ,--j-., oPatrv,:t )r

bd, Ll, / +ie Fn: .r! ;1

il

t

84"

,lfkf,l,,***",,'

,Fr*1,.".,,,"",

o[-l,"""',

Bd(kground/.olouB layer

at-A ) ?- n I

INSTRUI\IENTE SI APTITUDINI PENTRU ATELIER 69

SECTIUNEA 1 LIMBAJUL DESIGNUTUI

MODULUL 5 lnstrumente sl aptitudini pentru atelier

)uErra.I,]) r ea-t-rzal'e pe ca-l cu) ator

Adobe lllustrator este o aplicatie globald decreare a imaginilor de tip vectorial, care ofer6 o gamd uriasdde instrumente pentru desenarea si pictarea orientate spreobiect, pentru crearea de simboluri siforme complexe,transformarea si manipularea obiectelor si pentru umplere,tuse, contopire si mascare. Puteti crea lucriri predefinite,asa cum sunt graficele, folosind instrumente pentru grafice,pensule si simboluri, dar puteti si si concepeti si si creatipropriile obiecte. Caseta de instrumente contine peste osuti de optiuni pentru instrumente. Nu artrebui sd ducetilipsi de orientiri creative.

@ lmagini din lllustrator.lllustrator este excelent incombinarea imaginilor graficece au margini distincte cuinstrumente pentru tipar

A sE VEDEA st: Compozitie p

-_- . :t . ;., _ il .'. - i.

puternice si sofisticate, Pot fi de

asemenea incluse lucrarile de

tip raster (orientate spre pixeli t,

ca in banda ingustd de'otogra'din acest poster De hi.

l4

@ Ferestre multiple. in timp ce

editati obiecte in lucrare,puteti lucra cu mai multeferestre. Lucrarea poate fivezuti fie color, fie sub formdde contururi de cale. in cazul

acesta, editarea se face incontur mirit prin zoom, in timpce modificdrile pot fimonitorizate la scdri alternativein vizualizdri complet color.

Q Vizualizarealucririlor.Cu interfatalllustrator putelimeri prin zoompentru a editaforme de litereca pictograme.

Pentru lucrdri grafice lizibile, curate 9i cu marginiputernic conturate, lllustrator oferd o abordareelegantS, cu o interfatd graficd usor de utilizat siconfortabilS. Grafica pe calculator este de doud tipuriprincipale: bazatd pe vectori (numitd uneori 9i orientataspre obiecte) si orientatd spre pixeli (numitd si de tipbitmap sau rastru). in general, imaginile realizate cuI llustrator vor fi de tip vectorial. U nu I dintre mari leavantaje ale imaginilor vectoriale este ce nu se modificdprin mdrire. Un document lllustrator const6nd exclusivdin imagini vectoriale isi va modifica scara si va fi tipiritla orice mErime fbrd pierderi de claritate. in Photoshopinsd, prin mbrire, vor incepe sd apard pixeli.

70

Ed[ ohled rype

C0Unnnr, lle,g $[1iu*

fiE

i"1)+t Ll

,1

m[q

g - -:\-

l.rx- ltlJ'tJ13 '1f\l'

=tiO

lla-taaliitr'

,r-fd

ql_1l

.1 ]:vqil -a

:1

|"

@ Apropierepnn zoomsi izolare

a unei pArti

din imagine.

$ Designulsuprafeteipoate fi aplicat

ambalajelorin lllustrator.

..--'....-t -

1o! r$nq

snsso$ArAn:m

itffir(n(o

ill

Unitatea principalS de design in lllustrator este obiectul.

-are poate fi pur si simplu o linie, sau, dimpotrivS, un

:ontur mascat care conline mai multe sub-obiecte diferite

Je diverse tipuri, de la obiecte umplute simplu la obiecte

:mbrite complex cu tonuri gradate. in general va fi 'insd

.,orba despre un conturcu o umplere simplS. lndiferentCacd va fi complex sau simplu, obiectul va fi o variatie

3e aceast5 tem5. in jargonul lllustrator, orice obiect are

rn contur cdruia i s-a aplicat o ,,tus5" (,,stroke") si un

spaliu m6rginit care contine .,umplerea" (,,fill").

Deoarece linia de margine definegte forma unui

obiect, desenarea ,,liniei" este o caracteristicd la fel de

importantd in lllustrator, mai ales pentru liniile si

curbele Bezier. Cheia pentru a obtine tot ce are mai bunlllustrator este sd inv51a1i cum sd utilizati componenteca instrumentul Pen 9i instrumente de editare a linier

centru ajustarea, addugarea, inldturarea si conversiaripurilor de puncte de ancorb.

O Multilateral. Poster

care incorporeazio varietate uluitoarede efecte si de stiluri.

{) lmagini bitmap/rastrusi imagini

vecto ria l e, ori entate

spre obiect - :'a.a'..

: ,- :-'::-_: -:-::

INSTRUMENTE SI APTITUDIN PENTRU ATEL ER 71

SECTIUNEA1 LMBA.lUtDIS3.-ru

MODULUT 5 nst[L]nrer.lte si apt tUcl ni penttU atelier

Software pentru designpentru Web

Pe piata actuali existd cdteva softwaredestinate designului pentru Web; unele sunt gratuite,dar pentru altele va trebui sd plititi. Dacd aveti acces la

lnternet, incercati sd cdutati instrumente, software si

programe pentru design pentru Web.

Desi existd multe optiuni disponibile pentru designeriicare lucreazS pe Web, aplicatia MacromediaDreamweaver s-a dezvoltat considerabil in versiunilerecente si rdm6ne o optiune popularE printre designeriiprofesionisti pentru Web.

Dreamweaver are o interfati relativ intuitivd cuutilizatorul si oferd diferite niveluri de functionalitatepentru toti, de la designeri novici, p6nd la profesionisti.Software-ul asigurb sabloane pentru lucru, editare de

Dreamweaver: o examinare mai detaliatiDesi Dreamweaver are diverse versiuni, pentruaceast6 trecere in revistb ne vom concentra la MX2004 - desi majoritatea caracteristicilor discutatein aceste pagini existd si in versiunile maivechi.Software-ul este disponibil atat pentru Mac, c6t sipentru PC, iar capturile de ecran incluse aici au fostluate de pe un Mac care rula OS 10.3.

Principiul general al aplicatiei Dreamweaver esteeditorulWYS|WYG. incep6nd de la o pagind goalSputeti insera elemente cum ar fi tabele, in care sE

plasati text si imagini. Fiecare pagind poate continelegbturi de la o pagind la alta sau la un site Webextern. Orice imagini si butoane utilizate in site-ulWeb vor trebui create anterior intr-un program de tipAdobe Photoshop sau Macromedia Fireworks.

A sE VEDEA sl: Design pentru Web p iOL;

Miscare si sunet. Site ul elegant pentru

firma de design interior Virgile and Stone(www.virgilea ndstone.com) a fost proiectat

in lllustrator, inainte de a fi translatat in Flash.

El contine sunete si clipuri animate.

Pagind BASIC HTML prezentatd in SPLIT VIEW

in acest tip de vizualizare puteti accesa codul

9i pagina. Dati clic pe celelalte optiuni

Aici poate fi introdus titlul paginii

asa cum va fi vdzut in bara

browse ru lu i.

dn*.r**"p,al

.../,/,,./

Din meniulWINDOW suntdisponibilii n specto ri i

su plimenta ri.

lnspectorul PROPERTIES

WIN DOW > PROPERTIES) este

':reastra pe care o veti utiliza cel

-aifrecvent. Este un inspector

,,conditional" - rolul luisemodificd ln functie de ceea ce

lucrati. Aceasta vizualizar e

v6 permite formatarea textului

72

pentru a comuta lntre vrzualizari

t --'/A, ^ | ,urnnooo,,."nrun,rlg*r/

.* -1"* --.* ; ,. b.

,od pentru cei interesali de programarea manualS 9i

rai multe instrumente de tip WYSIWYG (,,What You

See ls WhatYou Get" -,,ce vedeli este ce veli obtine").rrogramatorii pot folosi Dreamweaver cu tehnologia:erver pentru a construi aplicatii pentru lnternet gi

=ristd un domeniu de optiuni pentru realizarea de

-. te-uri dinamice.Cea mai recentd verslune Dreamweaver a primit

-'itici pentru instabilitate, consum de memorie RAM si

, itezd scdzutd, desi multi neagd aceste afirmalii. Poate

:: vestea cea mai bund este faptul cd puteti incerca

-cftware-ulinainte de a-l achiziliona. Pentru o versiune

re testare gratuitd timp de 30 de zile, vizitali adresa

,'.ww. macromedia.com.Adobe GoLive CS se lupti cu Dreamweaver pentru a

se impune printre designerii pentru Web. Aplicatia are

::ate caracteristicile la care vd puteli agtepta. ca

rterfatd vizualS si instrumente WYSIWYG, dar in

.celagi timp se integreazd direct cu Adobe Photoshop,

+dobe lllustrator gi Adobe Portable Document FormatrDF). Aceasta inseamnb c6 fisierele pot fi operate in

3oLive fdrE sd comutali intre aplicatii - dacd utilizati

celelalte software-uri de la

Adobe - siin plus interfata

este foarte familiarS. Un

neajuns major al aplicatiei

GoLive CS este

imposibilitatea de a realiza

site-uri dinamice, asa inc6t

optati pentru Dreamweaverdacd vd intereseazb acest

domeniu. Ca 9i in cazul lui

Macromedia Dreamweaver,

o versiune Adobe GoLive de

testare gratuitd timp de 30

de zile este disponibilS la

adresa www.adobe.com.BBEdit este un editor de HTML sitext, disponibil

doar pentru calculatoarele Apple Macintosh. Cu mai

puline ,,inflorituri" dec6t Dreamweaver.sau GoLive si

necesitdnd un efort initial de invStare mai pronunlat,

este orientat spre cei care doresc sd lucreze la nivelul de

codificare. Dupd ce-l veti stdpdni, BBEdit vd va permite

insd construirea si editarea rapidd a site-urilor.

.;:r Descircare de doui ori mai

rapide. Site-ul unei firme de

imbrdcdminte (www.knof ler.co.uk)

este optimizat pentru vitezS,

deoarece, dupa inc6rcarea paginii

principale, restul site-ului este

alcdtuit din figiere separate

de filme Flash.

I cservali

- cd ifica rea

-spectorului de

:'cprietdti. Un

::Del a fost inserat\SERT > TABEL),

: ioi selectat.-spectorul de

:'oprieteti se--odificd pentru

: cermite- odificarel:oelului- I

I

I

I

f-l '"o"ro'l--J ril

<body> dable> dr> <h9>

t 'J i-) i:r H'.,"

595

s( /imaqerimaeerjDs S e,

o r,ii

rowsr. I "q.

Asteriscul {*) aratd cd documenlul

Vizualizarea cod afiseazd acum a fost modificat, dar'incd nu este

codul asociat tabelului. salvat. intotdeauna salvati-vd

Dacd tabelul este selectat, documentele inainte de

codul este evidenliat. previzualizare.

\ltl\

C^n \,unlllledDocument(unlltled-l')

-,-" -dr jo".c" Iille unrirrpdDo.unenl . t.,5r.

r!-:.:, :

6)An dUntitl€doocument(Untitled-l')

-,,"" -.-;;; -,-'- 'c unrilredDo(ump4r . ".

1!'

(

:,

Reinserarea unei imagini in tabel modifice

lnspectorul de proprietSli si oferA de data

d-Fasld oiverse optiuni asociate imaginii.

rrlf,l

==

Dacd aveti instalat Macromedia

Fireworks, puteti ajusta, redimensiona

si edita imagini din interiorul aDl catiei

Dreamweaver.

INSTRUMENTE S APTTUDIN PENTRU ATELIER 73

sECT !NEA I ll[/lgJ.] .lt DE: t . .--.i

l\,IODULUL 5 |stl-L-tlIeIte s apiit!rtllrl penltLr ateller

Software pentru animatie

in ciuda faptului ci principalele studiouride animatie prezic sf6rsitul productiilor comerciale deanimatie 2D, existi inca loc destul pentru proiecte 2Dcreative, mai ales pentru cele bazate pe Web. pentruanimatia destinatd Webului, standardul de v6rf esteMacromedia Flash si formatul sdu de fisier swf, careoferi fisiere compacte, independente de rezolutie, cevor functiona cu aproape toate browserele pentru Web.

De Ia inceputurile sale ca instrument pentru realizareade bannere animate compacte, Flash a devenit unprogram complet pentru mu jtimedia si dezvoltare peWeb. Diversitatea aplicatiilor sale face sb fie unul dintreprogramele ce trebuie cunoscute de orice designer,!in6nd seama mai ales de numeroasele tehnici pe carear trebui sa le stbp6niti in prezent.

in esent6, Flash este un program bazat pe vectori, caAdobe lllustrator si Macromedia Freehand, ceea ce_lface un excelent punct de pornire pentru animatii,gratie instrumentelor sale de desenare mai complexe.in plus, desenele vectoriale pot fi importate direct inFlash, unde vor putea fi editate.

Flash este Lrn instrument excelent pentrLl crearea de e-felicitarranimate incredibile, care vor ru/a pe aproape orice calculator. Gratiemarimii reduse a fisierului, e felicitdri pot fj expediate cu usurinta prine mailin ultima clipd pentru aniversarea sau onomastica importantade care ati ,,uitat". Aceastd felicitare Bon Voyage originalb a fostrealizate de Cartoon Saloon din lrlanda. E_felicit6rile pot fi in acelasitimp exceiente carti de vizitd atLlnci cend cdLrtati de lucru.

Motion Tweening intre doubcadre-cheie este indicat aici sicontrolat in paleta Properties.

TimelineDe aici sunt controlate

toate elementele din film,pe straturile lor diferite.

ai'::

Paleta LibraryElementele filmului sunt stocateaici ca simboluri. Ele pot fi trasesi plasate pe scend.

Pozitia baiatului spatial Scena zona albastre este locul undein cadrcr -cheie final al se petrece actiunea. partea gri este unsecventet. ,,spatiu de lipire,, unde pot fi stocate

elententele care nu apar in secventb.

Animatia japonez;(anime) foloseste multe artificiipentru a obtine senzatia deactiune fird a efectua multedesene, in special prin miscdrilecamerei. Simularea acesteia inFlash este usoara, utiliz6ncl ocale de miscare si crearea decadre intermediare.

Paleta Toolslf strumenteie esentiale

pentrLl crearea si

editarea filmului.

Pozitia de pornire a bdiatuluispatial simbol. Aceasta va fi

un cadru-cheie in cadrui 1

de pe Timeline.

Calea de miscare se afla pe

llropriul ei strat sicontro eaza d rectia in care

se ntisce stntllolLtl atasat.

Paleta Propertiesiici suft editate diversele

elemerte de pe scend.

74

De la schiti la cadru finisat

Este schitatd scena gi se realizeazi

- r storyboard. in acest caz apare un

: rgur desen, fiindca se folosesc doar un

'- ndal si un unghi al camerei. inceputul::enei il prezinti pe Potty Mouf iesind: n magazin. Este aritatd si pozitia finald

: cersonajului.

q$ Scena originalS a fostredesenatd si s-a creat o versiunealb-negru curatS. Ea a fost scanatdsi transformatd vectorial cu AdobeStreamline si lllustrator. Puteti faceacelasi lucru si cu MacromediaFreeha nd.

::i.. Afost produsd altd ilustratiealb-negru cu pozitiile-cheie ale

personajului. S-a utilizat acelasiproces vectorial folosit asuprafundalului.

continuare in pagina urmStoare

Scena si linia temporal6Pentru crearea de animatii de bazd cele

Joud componente principale din Flash sunt scena

Stage) si linia temporalS (Timeline). Toate elementele.' zuale sunt plasate pe scene si sunt controlate din linia:emporale. Linia temporal6sebazeazl pe cadre: fiecare3as al unei misciri ocupA alt cadru, ceea ce inseamnd:a, inainte de a incepe, trebuie sd decideti viteza de'ulare a cadrelor. Filmele cinematografice sunt3roiectate cu 24 de cadre/secundd (fps), dar pentru Webcuteti lucra cu o valoare de 2 ori mai mice (12 fps).

:i) Folosirea Flash. llustratia originalS pentru Bro<:.Saints a fost creatd utiliz6nd Photoshop, un sof:,r:.:bazat pe pixeli, ceea ce a dus la fisiere Flash iir s:::de dimensiuni mari. Totusi, universalltatea f or^-z-.- ,swf si usurinta integrdriisunetului si misci.':: ::Flash sd fie alegerea evidentd.

)R R.LN66:?lr-.

t-r-

ry"-

INSIRUNIENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 75

Stratul personaj

lmaginile vectorizate si colorate

ale personajului au fost, de

asemenea, plasate pe un strat

separat in Flash. Acest strat

contine usa deschisd, cu d6ra de

lumind pe trotuar, care se aflS

peste usa existent; pe fundal.

, ..Fundal lmaginea defundalnou vectorizatd a fost finisatA cu

detalii si culori suplimentare,

folosind Adobe lllustrator.

Cel;lalt avantaj al lucrului cu

vectori este usurinta cu care pot

fi create si modificate culorile.

Toon Boom Studio este

instrumentul cel mai utilizat pentru

producerea de animatii cu aspect

trad.tional. urilildnd vector ii. Deline

mu lte di ntre caracteristicile

software uluide animatie pentru

celuloid d,g;tal. cd si lratele sau mai

mare USAnimation, dar la numai o

lrdctiune dia cost. Aceasl; caplurS

de ecran arate cum va functiona

filmarea cu o camera in miscare.

Fundalul finisat a fost importatin Flash si plasat pe propriul lui

strat, unde a fost blocat pentru a

preveni deplasarea accidental6.

a:

,Eq

Miscarea camerei este ara

in formd graficd. Ea poate

fi modificat; prin

ajustarea curbei.

Vedere de sus a scenei.

Linia verde este persona -.

din prim plan, iar celela ::aratd unghiul de vedere

alcamerei in timp ce se

deplaseazd prin scena.

Caseta rosie marcheazi zona

cadrului final al secventei.

Miscarea se referd la deplasarea

camerei printr-o scen6 pentru a

modifica perspectiva

privitorului.

#w

l*a1jml!€]::iffi

i::_=- !r!l

16

Filmarea finale a scenei prezintd personajuliesind din umbre in lumina din prjm-plan lnaintede a trece ir altd scena. Dupa incheierea animatie,se uot adbuga efectele sonor e si muzica(originali).

Pentru a simplifica procesulde animatie: 'lst creat un ciclu de mers, ci cele trei:: rl ale lui Potty l\4ouf de la pagina 75

':'emitatea dreaptd) au fost plasate la:-.'alele cuvenite in linia temporald pentru a

'-r impresia de miscare fdrd a fi necesare

- :: desene. Trucuri de genul simplific6rii- dtiei au redus volumulde muncd si au

.^:lnut dimensiunea micd a fisierului.

Cadre-cheieCa majoritatea software-urilor pentru animatie,

= :sh lucreazd cu ,,cadre-cheie" - punctele extreme dintr-o.: -: Lrne. in animatia traditionalS pe celuloid, animatorul- - r ci pa I realizeaze cadrele-cheie (sch ite in creion ) ca re vo r fi: -'in itivate de a lt desenator si predate altu i a n imator, ca re var:sena toate cadrele intermediare. Procesul este cunoscut-:pt creare de cadre intermediare (,,tweening"). CAnd creati

-- scdri simple, de exemplu un obiect care se deplaseazb-.re doud puncte, stabiliti cadrul-cheie de lnceput si de.':rsit, iar Flash realizeazb automat toate cadrele-:ermediare. Dacd deplasati pozitia unui cadru-cheie,.:itware-ul ajusteazb cadrele intermediare. Metoda nu este-=:omandatd pentru miscdri complexe ale personajelor.

Flash exceleazd in domeniul interactivitatii, unde': oseste propriul limbaj de scriptare, numit ActionScript: este utilizat pentru a crea site-uri Web bogate in co-: - _:

= jocuri lnternet.

Alte optiuniFlash nu este in nici un caz unicul software de

animatie bazat pe vectori. Pentru cei interesati in crearea deanimatii narative clasice, Toon Boom Studio esteinstrumentulcel mai potrivit. Elseamdnb cu abordareatraditionalS a animatiei, cu filS de expunere integrata si

camere multiplan ce pot spori profunzimea scenei. Are, deasemenea, un instrument de sincronizare intre suneteleinregistrate si miscarile buzelor.

Ca instrunrent relativ ieftin, general pentru animatie si

des gn pentru Web, Flash este inegalabil, iar ca domeniu sinlvel de s!stinere independentd pe lnternet nu are rival. Dacdinsi ,.'a rie:eseaza animatia pur5, atunci ar trebui sd alegetia :a .rcJ'3rr-r3, ca Toon Boom Studio. Dacd activati inr: ^-:- - :. rratte , exista si alte orientdri precum celuloidul,I I : s::::-:ecrrele, fiecare av6nd propriile software-uri.

SI

Am examinat p6nd acum cdrdmizire fundamentare are designurui-forma,culoarea si conceptele initiale - si diversele medii - digital si anarog _ pentrucrearea de imaginisitext. Partea aceasta din carte stabileste metodele pe care leveti utiliza pentru a genera idei si a le dezvolta spre un final incununat de succes.incepem capitolul revenind la subiectul aspectuluitextului, dar, in loc sdexamindm elementele fundamentale - alcdtuirea tipului de caractere, spatiereasi mdrimea -, vom anarizaintrebdrire pe care trebuie sd si le pund designeriiatunci cand lucreazd realmente cu literele. Ce calitati detin diferitele familii detipuri de caractere si care se potrivesc intre ele? cum ne asigurdm cd textul estelizibil? c6nd este recomandabil sd folosim ornamente, llnii si casete cu tente?cum aranjdm ierarhic diversele niveluri de titluri? si cum putem utiliza in modeficient textul ca ilustratie?

contextulin care majoritatea designeriror specificd tipurde caractere va fidesignul pentru web sau tipdrirea cdrtiror, riteraturiipromotionare si

revistelor. Vom discuta despre importanta deciderii formei corecte pentru

lucrdri; aici criteriile importante sunt costul, scopul si pia1a. crearea unei grile

realiste pentru machetd (simetrici sau asimetricd), cu margini adecvate, este

esenliald pentru a oferi un cadru fundamental de lucru ilustratiilor, corpului

de text, titlurilor si legendelor. Veli invdta, de asemenea, cum sd realizati ritm

si contrast in lucrdri, pentru a conferi ritm vizual si dinamism machetelor.

in domeniica designul corporativ, publicitate si crearea de ambalaje se

acord5 o mare importantd ideilor exprimate original. Totusi, dezvoltarea

conceptelor, degi necesita talent, implicd frecvent activitati de rutina, cum

sunt cercetarea audienlei tintd si brandurilor concurentei, capacitatea de

depistare si comandare de ilustratii de calitate si asigurarea cd detineti know-

how-ul pentru a verifica dacd toate planurile sunt fezabile si posibile. Toate

aceste subiecte si multe altele vor fi prezentate in Sectiunea 2.

qtc-t_\l^2 Dq\Lp c :-.

MODUTUL 6 T ooorafie

Intelegerea si alegereatipurilor de caractere

Dupd introducerea formelor digitale detipuri de caractere, numdrul fonturilor disponibilepentru designeri a crescut exponential; prin urmare,este practic imposibil sd le cunoasteti pe toate.in acelasi timp, este avantajos si stiti fundalul istorical unui tip de caractere, deoarece vd poate ajuta inarmonizarea caracteristicilor sale cu continutultextului. in linii foarte mari, tipurile de caracterecontemporane tind si actioneze in contexte deavangardi, pe cand tipurile de caractere traditionalesunt mai adecvate unor clasici literari.

A sE VEDEA Sr: Accentuare si ierarhie, p. 88

lnainte de a analiza factorii implicati in selectareatipurilor de caractere, sd privim categoriile mari in carepot fi ele plasate, Clasificarea tipurilor de caractere esteo actiune riscantd din cauza numeroaselor particularitdtisi inflorituri pe care le au diverse fonturi. Totusi, un ghidaproximativ poate fi util in recunoasterea tipurilor de

caractere si 'invatarea functiilor diferite ale familiilor defonturi. Doui categorii clare sunt tipurile de caracteredestinate textului si titlurilor, fiecare dintre ele av6ndpropriile criterii pentru alegere.

Caractere pentru text:Old Style, Transitional si ModernTipurile de caractere pentru text au

scopul de a fi citite in formd continud sau cu putine

intreruperi. Unele tipuri de caractere cu serife, ca

Bembo, Garamond si Caslon, sunt ideale pentru lecturicontinue si au devenit cunoscute ca fonturi ,,clasice",deoarece au rezistat timpului si continuS sd fie privite cr-r

respect. Cunoscute si ca tipuri de caractere Old Style(,,stil vechi"), fonturile acestea romane (latine) au fost

.. . Alegeti-vafontulTipurile de caractere pot figrupate in familii asociatesi in multe mdrimisigreut6li diferite.

80

s!;;ryI//\/\

!

\,oi

I l'urnvestigati o ns

Q Fontul

contemporanfdri serife combinatcu forme geometrice

creeazd un

design viu.

l<dr-Chueng (hua

FdA Design forGraphr( (ommunr<atron Year

2OOl.04

utilizate incd de la originea tiparului, in secolul al XVI-lea.

in anii 1930 au fost introduse mai multe ,,Romane" noi,

pentru a concorda cu noul sistem monotype; multe dintre

cele clasice au fost regtanlate in acelagi scop. Exemple

bune din grup sunt NewTimes Roman si lmprint,cunoscute si ca Romane din secolul XX. Ulterior, germanii

Hermann Zapf si Jan Tschichold au addugat Palatino

1 949), respectiv Sabon (1 967). in prezent, Romane

contemporane, ca Minion si Swift, au fost concepute

iolosind mijloace digitale. Urm6torul grup de fonturiromane este cunoscut ca Transitional (,,tranzitional").

Fonturile acestea au accentuare verticalS, serife de tipcracketed 9i sharp si, in majoritatea cazurilor, un

:ontrast ce variazb intre mediu si puternic intre tusele

3roase si subtiri de literS. Exemple principale sunt

3askerville si Century Schoolbook. Denumireal-ransitional se referd la migcarea de indepdrtare de

3 rupul Old Style, influentat de caligrafie, spre fonturile3e tip Modern. inrddbcinate mai mult in geometrie

Cecet in desen. Caracterele Modern au accentuare

.'er1ical5, dar un contrast evident intre tusele groase 9i

subtiri de literS. serife orizontale fine si o lStime ingustd

n majoritatea cazurilor). Bodoni este unul dintre cele

nai vechi si mai bine cunoscute. in aceste trei grupuri

'.KK((K\r\tetqntur( care acoperd aproape toate tiSurite

le lucrdri pentru c6(i. Ele potfi gdsite si in brosuri si

reviste, degi pentru aceste publicatii sunt utilizate mai

irecvent alte gruPuri.

Q Poster dinamic Fontul fdrd serife este o

alegere ideald pentru integrarea dinamicd a

acestor Iitere.

Caractere mari pentru titluriCaracterele mari pentru titluri au fost

introduse in secolul al XIX-lea in urma schimbdrilormalore ce se petreceau in structura societSlii. in MareaBritanie. revolutia rndustrialS adusese masele populare

ln orase s, ap6ruse nevoia de comunicare cu un public

- . .'a. Foniu rile discutate mai sus erau destinate cdrlilor

O Serifele detip slab au

o putere care reitereazirealmente subiectul.

TIPOGRAFIE 81

Pf,

'; Forma Black Letter este

perfectd pentru orice degaj;iz gotic.

$ Semne pentru transport.Fontul modern fdrd serife

interactioneazd cu o formd de

literd Art Nouveau, atrdgAnd

atentia asupra statiei de metrou.

S Caracterele dinlemn, utilizate inilialpentru producere de

postere prin tiparinalt, sunt o sursd

bunE de formealternative de litere.

Caractere fdrd serife si caligraficeSecolulXX a adus dezvoltarea masivS a

caracterelor fard serife, mai ales gratie scolii Bauhaus inanii 1920 si 1930. Filozofia acesteia a inlSturat formeletraditionale cu exces de ornamentare. Structuriletipografice simple solicitau tipuri de caractere lizibile si

functionale, de unde interesul pentru fonturi fdrd serife,

cu forme monoliniare gi funciionale. Futura a fost

introdus in anul 1927, iar peste doi ani a fost lansat Gill

Sans. in deceniile ce au urmat, fonturi ca Helvetica si

Optima in Europa, Franklin Gothic si Avant Garde in

SUA au fScut populare caracterele fdrS serife.

Un avantaj important pe care fonturile fdrd serife le

au fatb de majoritatea celorlalte categorii este numdrul

mare de variante ce pot fi dezvoltate in cadrul aceluiagi

tip de caractere. in anul 1 957, Adrian Frutiger a introdus o

familie completd de greutdti 9i forme diferite, concep5nd

designul pentru Univers. care contine 21 de variante, de

la light condensed la bold expanded.

in ultima vreme, designerii de fonturi au produs

versiuni cu serife si fbrb serife ale aceluiasi tip de

caractere, de exemplu Officina si Stone. Avantajul este

cd puteti folosi un font cu serife pentru corpul de text 9i

unulfbrd serife pentru titlu.

Selectarea fonturilorContinutul materialului si scopul designului sunt

principaliifactori in deciderea fontului pe care-l alegeti.

in designul destinat informaliilor, claritatea este esentialS

si fonturile firE serife, cu structurile lor monoliniaresimple, sunt utilizate pentru semnele

lrtrttslcia

ffifthsnd!hDdoths2dohtrrdlDOriUTYCOSTOI'O EL DIA

& Multe stiluri sunt evidente in acestposter stradal care utilizeaz; fonturi ferd

serife, serife de tip slab si forme conturate

de litere.

si astfel limitate la un sector relativ elitist al populafiei,

iartipografii le considerau inadecvate pentru noilepanouri publicitare si broguri ce se produceau. Erau

necesare tipuri de caractere mai puternice si mai

agresive. Perioada aceasta a cunoscut introducerea

fonturilor fbre serife (desi in roluri minore), a serifelorde tip slab si a literelor Modern ingrogate, cunoscute ca

,,Fat Faces". in general, aceste tipuri de caractere mai

degrabd grosolane au dispdrut dupd anul 1 850, insd

Ultra Bodoni este un font care continud sd fie utilizat,

Epoca victoriand a fost foarte inventivd si inventiapantografului spre sf6rsitul perioadei a permis stantarea

si producerea defonturi 9i ornamente complicate, drntre

care unele sunt comice. Designul lor este plin

de vigoare si continui sb fascineze 9i azi.

\

82

Tl-lfi

ffift$

-utiere. Ele sunt ideale si cand literele trebuie sd fie mici,

:a in unele diagrame si h511i. Fontul pe care-l alegeti

coate fi influentat de subiecu in asemenea cazuri,

-ru noa gterea orig i nilor fontu I ui poate fi de ajutor inuarea unei decizii. De exemplu, Caslon si Baskerville

sunt englezegti clasice, Garamond este frantuzesc,

3oudy american, Bodoni italian si a9a mai departe. Nu

:rebuie sd vd bazati exclusiv pe fonturi clasice; fonturi:ontemporane cu serife ca Minion, Swift si ouadraatsunt ideale pentru materialele moderne.

Designul revistelor poate fi mai aventuros, deoarece

- titorii acestora tind sd le frunzdreascS, nu sd le citeascd

:rn scoartd in scoa(5. Serifele detip slab concepute

:entru corpul de text, precum Century, Serifa si Glypha,

-:.lnt viguroase si atr5gdtoare. Dacd textul este relativ

:utin, fonturile excentrice pot aduce prospetime

-:nzatiei generale conferite de design.

Literele destinate titlurilor oferd mai multi varietate.

- zlbilitatea este o problemS mai mic6, asa inc6t puteti

rcerca experimente amuzante. Evident, un factorra.jor este sentimentul pe care doriti s6-l transmiteti.

Pe scurt, fonturile fdrE serife si cu serife de tip slab

,.lnt mai autoritare. Dac6 scrieti cu litere albe pe fundal

- llorat sau dacd tip-rriti pe tente in mdrimi mici,

':nturile acestea sunt preferabile celor cu serife. Pentru

= egantS si o abordare mai subtilS, fonturile cu serife

retin intaietatea. O metodd bund este selectarea unui

'rnt cu serife pentru text 9i a unui font mare pentru

: :luri. Rezultd o senzatie de armonie si in acelasi timp--lnt'indeplinite ambele tipuri de criterii.

I

fas

SEVIENE

history

5,\ eltV P,tlegre

GILLSANS

irs #nC *\*rf ir:*lf ;tfer'! ef- zgBBIAx.flZO-oE

SttPSTREAtl( ----./h',r/,,rr

pnrueenoww

Birrhh"iitrAGaramond

- llrrrrt'r'lkrtlni lllk li I

.MACIIINE

4rE@aJ&,498:!t@Cg B?

!:l:r..ii:ji:::,1. *r,,:j!r:.r'i: :i: r::r::;r:-:r::r.:ji-:::::rFrr::t:i ;. i- j. t.ri:'

SEB/ENSNAZis channel

':. Combinatie eficientd.

Fontul cursiv cu serife pentru

,,Relaxing" si fontulcontemporan fdre serifepentru,,snazzy" reflect6

schimbarea de atmosferS.

7 YTven

ASchannel

MEhion

T

SEVEN

'$: {} sigta in aezvoltare.

Mijlocul cuv6ntului,,seven"se modificd pentru a reflecta

diversele emisiuni de pe

acest post TV.

; Stereotipar?

Designerii

incep;tori treburs s;inteleaga bine f€ u

in care fonturl

diferlte creeaza

rezonante

emotlonale,psihologice si

istorice in cititor.

I POGBA=IE 83

IllffiilIITI- CHARLEMAGNE

- Atnee

- KiaTrP6Pqint ]

Helveticq-Birch

- Comic Sons MS

o e3' Eenfie, ond level-heoded- Avont Gorde8r

SECT]UNEA 2 PR NC P S

NIODULUt o Tipografie

Lizibilitate claritate

Traditionalistii si modernistii continud sise contrazici intreb6ndu-se dacd tipurile de caracterefdri serife sunt mai lizibile dec6t cele cu serife. Trebuiespus ci fonturile cu serife ajuti literele si-si pdstrezedistanta, leagi literele pentru a produce cuvinte si ajut6la diferentierea formelor lor - factori ce mentindeplasarea ochilor in lungul rAndului orizontal.Modernistii sustin insd ci fonturile fir6 serife nu reduc defapt lizibilitatea, ci ci este vorba doar despreaclimatizarea culturald a cititorilor cu fonturile fdrd serife,care sunt mult mai recente din punct de vedere istoric.

in privinta stabiliriitipului de caractere si autilizdriiformelorde litere s-au emis anumite ,,reguli". Un principiu este cbpasajele lungi compuse exclusiv din majuscule sunt greude citit, deoarece cuvintele au contururi dreptunghiularesimilare si nu existd prelungiri superioare si inferioare.

;i:+i'!ii:l

iti:;.':::'!iri:ii:,!ij i;

i

deutch direkte 8u.se lot beEnnets n oenratj

t_9,{rB Elr ! llrI II I

o..se consrxinr tl F.nklrnquaq! rdv'sor vlendr Teraor.

.taith

Q Perfect la dreapta. Setarea aliniatala dreapta functioneazd aici, deoarecetextul este scurt.

rd tur rrhd€s bbntrst&{6tr roilr

dnqr ndrfom' t,ldnJhn 6il F d( drrr. {3fiDr )tr no'rh!.{r \rRa. !

r,,fr[mnLn.H!

l jun hndd, Daahc.fr- *--*;.h

llndr.n _t nrnkc, rrn!-,k,r, ror,,l-rr"-uh."" b4n h.bbh, d*,'dh.Jra

rhtrllnotr:nilo^NllNorononn

rbh& I FU kDsFrpL rho mrld appKhr. I fds,tdh.Lrn,inB enemDh.nr.unJd onrnilor' fl ou* il $Fturbtend o ur

$Raportul dintremirimea si m6suracaracterelor, La ambelelStimide coloan;, a fostutilizat numerul optim decaractere (60-72) pentrutipurile diferite de mdrjmisi mdsrrri

'W€ know people who lack confidence, basic skills and ICT know_how willfail tokeeppacewith lhe sweepingchanges tcfis bringing ro the way wehve without tie expen csistance of orgmisarions sucliaskaleidosco.-pe."ilrun erbn C'bb'n. krtopnr.nr Mrnare, ror h.don, Urivc^,rvtor hrdun*

A sE vEDEA st: Diferente intre culorisi lizibitirate, p. 30

, ; Atentie la spatii. DesimaSL.: :-ja s ::x:u scris cu

e 3 ca'. :2 -za :':3 :me de

z : '.2'.= ': :: -:: -:arlinierii

Mdrimea caracterelor, mesurasi interliniereaFactorul esential in privinta cdruia existd

un acord unanim este prezenta unei relatii de lizibilitateintre componentele mdrimiitipului de caractere, mdsurd(lungimea liniei) si interliniere (spatierea intre 16nduri).Numdrul optim de caractere pe linie este intre 60 si72.La valori mai mari, ochiul are probleme cu inceputul16ndului urmdtor. Reciproc, mai putine caractere pe

generoase si a fontului fd16

serife a ajutat la compensareaunora dintre aceste problemei nerente.

84

'and potintrerupe fluxul lecturii. deoarece capul trebuierriscat constant inainte si inapoi, de la un 16nd la

:rmdtorul. Desigurtipuri diferite de lucrdri vor influentaaceste decizii si de fapt contextul joacd rolul principal. in'eviste, misurile tind sd fie mai scurte, deoarece cititorii

"unzbrescin general articolele, necitind toat6 revista de

: un capdt la altul. Romanele, care trebuie si satisfacd:riteriul lecturii continue, arati foarte diferit de reclame,':

care grija principalS o reprezintd impactul. Un

:xerciliu cu adevdrat util este sd vd intrebafi de ce unele

: ublicatii - cdrtile de telefon, mersul trenurilor, c54ile:e bucate etc. - diferi in standardele lor de lizibilitate,

:ctrivit functiei pe care o indeplinesc. Alegerea mdrimii: mdsuriitipului de caractere depinde 9i de cantitatea

r3 text care trebuie parcurs. Cititorii pot citi cantitbtirlci de text chiar daci fonturile sunt mai mici sau

rtr-un cadru maiingust dec6t optimul recomandat.

Caracterele cu ineltimix mari au prelungiri-scendente si descendente mici, ceea ce duce la-educerea diferentierii intre formele cuvintelor. Din

= ::ast6 cauzi, asemenea tipuri de caractere trebuie sd

= :6 mai mult5 interliniere. lnterlinierea este un factor--a jor in lizibilitate. fiindcS, dacd spaliul dintre 16nduri

.=:e insuficient, ochiul va fi st6njenit in trecerea la-=rdul urmdtor. O interliniere mai mare este, de

:s-omenea, necesarS dacd tipul de caractere este

- rndensat sau dacd este cu serife care au o

-:racteristicd grea sau aldinS.

Aliniere stanga-dreapta sau la stangaAlt subiect controversat se referb la

:vantajele relative ale alinierii de tip st6nga-dreapta fatb

:e alinierea la st6nga. Deoarece sf6rgiturile neregulate

:: 16nduri determin6 migcdri intrerupte ale ochilor, ar fi

r? asteptat ca alinierea st6nga-dreapta sd fie mai ugor

re citit, totusi experimentele de lecturd intreprinse nu

:u confirmat acest lucru. Este posibil ca spatiul alb

srplimentar apdrut prin alinierea la st6nga sd compenseze

sablonul de deplasare mai redus al ochilor. Pe de altd

:ar1e, alinierea la dreapta silegte cititorul sd caute

rceputul fiec5rui 16nd, ceea ce poate deveni foarte-itant la pasajele lungi de text, si de aceea trebuie

:vitatd. in general, dacd scrieli cu litere albe pe fundal^egru sau colorat, fonturile fErd serife sunt de preferat

:elor cu serife si linii maifine. Desigur, depinde de

rrdrimea fontului si de calitatea hertiei.

10 pt

12 pt

16 pt

O Numirul optim de caracterepe un 16nd este intre 60 si 72,

desi parametrii acestia pot variapentru textele mici. Cand

16ndurile sunt prea ungi, ochiulle pierde sirul; daca sunt prea

scurte, devenim distrasi de

revenirea constanta a

inceputul unui rand nou.

Textul din acsasta caset, este

cu'c^: S:cor

Q Marimea aparenti. Propozilia de sus

este cu font Bembo; cea de jos cu Times

New Roman. Ambele au mdrimea de 12

puncte. Textul scris cu Times pare insd mai

mare, din cauza inAltimiix mai mare.

Marinreavattaza tn

aparenta a caracterelorraport cu inalqimea x.

aDarenta a caracterelortrraport cu lnalilnlea x.

Marimeavaflaza ln

F.rctorul esenti.rl in prrr inrr.iruL,r rrr:ti un acord unanim este prezenla unei relalii de

lizibilit.ite inrre conrpone ntel: n.rirjnrii tipului de crractere, misuri (lungimea liniei) qi

rnterliniere ( spatierea intre rinJuri t.

Factorul esential in privinla ciruia existi un acord unanim

este prezenta unei relatii de lizibilitate intre componentele

mdrimu tipului de caractere, masuri (lungimea liniei) qi interliniere(spalierea intre rAnduri).

Factorul esential in privinEa caruia exista un acord unanimeste prezenta unei relafii de lizibilitate intre componentele

marimii tipului de caractere, masura (lungimea liniei)qiinterliniere (spalierea intre rAnduri).

Factorul esenfial in privinfa caruia exista

un acord unanim este prezenfa unei relagii

de lizibilitate intre componentele mdrimiitipului de caractere, misurn (lungimea liniei)gi interliniere (spagierea intre rAnduri).

TIPoGRAFIF 85

O Vitezafilmului.Prelungirile ascendentegi descendente au fostextinse cu linii,transmitand senzatia

de miscare a cadrelorde film.

SECf \UNEA 2 FF\NCIP\\ SI AEHN\C\

MODULUL 6 Trpografie

r,i.ii;,rii:r ti Linii si ornamente tipografice

Liniile (tipirite) si ornamenteletipografice au fost mostenite din traditia tiparuluiinalt al culegerii 9i aranjirii materialelor poligrafice.Ele continui sd fie inestimabile pentru designeriicontemporani, au atit rol functional, cat gi estetic.

Functia liniilorin capacitatea lorfunclionald, liniile ajutd la

orientarea ochilor cititorului prin pagin6, atrdg6nd atenliaasupra unor p54i specifice din text si asupra impS4iriitextuluiin secliuni. in general, liniile verticale artrebuiutilizate pentru separarea blocurilor de text doar atuncicdnd nu sunt posibile sau suficiente alte mijloace de

divizare. Greutatea, sau grosimea, liniilor trebuie si sepotriveascd cu valoarea tonalS a textului cu care suntasociate. Liniile orizontale funclioneazd bine pentru

organizarea informatiilor si spori rea lizibilitdtii. Exem ple

pot fi gdsite in materialele tabulare de tipul orarelor 9icuprinsului, unde pot fi utilizate intre toate intrdrile si ajut5la directionarea privirii de la element la numdrul paginii.

4 se vege{9i: Stiluri de machetare, p. 102

86 LINII Si ORNAMENTE TIPOGBAFICE

iT-TFctrEF-L-

rq'9,4

@ Variereagreutetilor liniilorstabileste prioritdtipentru importanladiverselor secJiuni

si ajut6 la ancorareatextului flotant.

Q Design in pitrate.Folosirea liniilorajutd la realizareaunui design modular,

compus din pdtrate

colorate de diverse

dMb@

qF4HwtF5^dtu#dryffi

@*e@d6

Evidentierea textuluiLiniile au c6stigatin popularitate dupi

introducerea culegerii pe calculator, in care o singurdcomandi poate sublinia unul sau mai multe cuvinte.Multi designeri regreti lucrul acesta, sustindnd cd existdmijloace mai bune dac6 se doresc evidenlieri (a se vedeapaginile 88-91). Liniile pot fi totusi utilizate eficientpentru evidenlierea unei portiuni de text, prin plasarea

in lungultextului, pe margine. Ldtimile disponibilepornesc de la puncte (.,hairline"). Casetele de tente suntpractic linii foarte groase in care se pot tipdri fragmentede informatii. Caracterele pot fi scrise cu litere albesau linia poate sd aibi o tentd si textul sd fie tipdritdeasupra. Cunoscute si ca ,,text suplimentar"

Q Sublinierea titlului unificd

;reutdtile diverse si

:ccentueazd corpul de text.

Q Benzi albe.:asetele cu tente albd conducrchiul spre textul important si se:rmonizeazd plScut cu stilul

u stratiei.

.,sidebar"), ele sunt mult folosite ?n ziare, gratie:apacitatii de a oferi focalizare detaliati asupra unei::me editoriale si in acelagi timp de a relaxa ochiul dupa: serie de coloane de text principal.

Linii in titluriin titluri, liniile pot crea incitare, actionanC ca

-n ijloace de atentionare. Miscarea artisticd constructivrstaj'r n Rusia de la inceputul secolulul XX a i nitiat iol osl re a

Q Liniite hairline mentindiferentierea vizuala dinaceastA pagina de cuprins

O Liniile colorate din acestorar ajut6 la deplasareaochiului peste informatii.

liniilorin acest mod si utiliza liniifoarte grele paralelesau oblice fa!5 de corpul de text. Popularitatea liniilorcontinue sd fie evidentd in lucrdrile de designcontemporane, atat in aspecte functionale, cat sivizuale. CAnd o machetd contine prea putine elementegi aspectul general pare mai degrabd banal,liniite potfi de ajutor in oferirea de dinamism si putere pentrustructura ei.

OrnamenteOrnamentele, cunoscute si ca inflorituri,

au fost util zate de la inceputurile tiparului si au scopulprincipa de a infrumuseta pagina. Popularitatea lorddinuie ceriru senzatia decorativd pe care o pot conferi.nacf 3:: o,.Zapf Dingbats este un font digital binec--3s:-: a cai,Ji: din ornamente-diversele pictograme3::' -: z::a creailvcutipuldecaractere.

@ Functie dua16.

Liniile hairline atrag atentiaasupra datei si in acelasi timpsepard c6rtile dupd ani.

@ Liniisonore.Tentele gradate ale liniilor dinacest anunt de expozitietransmit o senzatie muzicald.

SlghtaSound

d

b0oob,do

cd

D

z:oo

oaEuo

Bo

TIPOGRAFIE 87

ECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

IVoDULUL o Tipografie

. Accentuare si ierarhie

Pentru a putea exprima ideile de naturd

tipografic6, instrumentele designului graf ic trebuieinvitate ca oricare altele. Modul in care sd rezolvatiproblemele de accentuare folosind tipurile de

caractere este o asemenea tehnici de lucru.

47 Condensedlight

Extra blackextend editalic

A sE VEDEA st: Contrast si armonie tntre culori, :

O Greutatea 9i formasunt ajustate in moduri

interesante in acestprospect.

Pentru ca forma sE fie adecvatd continutuluiesteesenlial sd discutafi cu clientul despre locurile unde

trebuie sd apari principalele puncte de accentuare: titluri

su btitluri, materia le introductive, legende, citate etc.

Aceste categorii diferite de importantd sunt cunoscute

ca ierarhii. Dupd ce au fost stabilite, ierarhiile pot fi

indicate in diverse moduri. incepeti prin a transpune toiblocul detextintr-o singurb mdrime detonl, cuprinsd

de obicei intre 9 9i 11 puncte. Titlultrebuie sd se

distingd pe aceastd bazd tipograficS relativ uniformd.

SPaliu, greutate 9i formiAccentuarea poate fi creatd mai int6i pri r

adSugarea de spatiu vertical, sub forma unui spatiu de

un 16nd sau dejumbtate de 16nd, deasupra sau

dedesubtul titlului. (Pentru un spaliu de un 16nd, asta ar

insemna addugarea unei reveniri la inceputul rAndului

urmdtor sau, in celSlalt caz. la injumdt5lirea interlinierii

Cu ale cuvinte, daci utilizati o interliniere de 14 puncte,

spatiul de jumdtate de rAnd va insemna 7 puncte

suplimentare, ducdnd la un salt la 16nd nou de 21 de

puncte.) Nu este esenlial si folosili spaliere suplimentarr

in jurultitlurilor dacd mdrili greutatea - adicd dacd

folositi fonturi aldine. Densitatea de cerneald neagrb

creeazd propria ancord vizuald. Caracterele fird serife

sunt potrivite pentru aga ceva, deoarece conlin de obice

diverse combinatii de greutSli pe care le puteti folosi:

light cu bold, medium cu extra bold si asa mai departe

Nu uitati ci o mdrime micd de caractere aldine este

.,mai grea" dec6t o mdrime mai mare de caractere de

greutate obisnuitS. A treia metodd este de a modifica

forma - de exemplu. de a trece de la Roman la cursiv.

Cursivele adaugd simplitate si migcare unui design si

sunt eficiente pentru evidenlierea frazelor esenliale dir

textul scris cu fonturi Romane. Din cauza formei lor ma

delicate, probabil cd va fi necesar sb le cregteli mdrimea

@ Univers este unul

dintre tipurile de

caractere cu multe

variante - foarte utile

cand trebuie concepute

multe niveluri diferitede informatie,

88 .:: tl,::.il:

u55 Regularitalic

tr67 Condensedbold italic

uBoldextended

u55 Regular

u67 Condensedbold

uUltracondensed

u47 Condensedlight italic

tr65 Bold italic

uExtendeditalic

IU

uu65 Bold

uExtended

lulExtra blackextended

u45 Light italic

tr57 Condenseditalic

tr75 Blackitalic

trExtra black

u45 Light

u57 Condensed

tr75 Black

trBoldextendeditalic

TYPTYPOGR OGRAPH APHlcEtcEXPLXPLORA ORATroTtoNINNINWEIWEIGHT GHT

TYPOGRAPHICEXPLORATroNINWEIGHT

graphic

e oP

X

Greutateji spatiu.I : ua variante ale

. rLri exercitiu ce

:iploreazS::ientuarea.

De la serife de tip slab la tont fdr; serifeModificarea de culoare, mdrime si formd

de ia serife de tip slab la font fdrd serife -conferd vigoare si fort; acestui design.

Serifele de tip slab sunt grele; ele au fostpopularein secolulal XIX ea,'in anii 1930

si anii 1 950.

:lroportional, in titlurile cursive. Altd mutatie de forma:ste de la literele mici la majuscule. Majusculele au nevoiele mai multb spatiere intre litere si consumb astfel mairrult spatiu, desi dispare problema ciocnirii dintrerrelungirile ascendente si cele descendente. Majusculele'eduse ofera o mutatie si mai subtild a accentudrii.

Puterea contrastului: alte tehniciContrastul dintre caracterele condensed

si extended - verticale si orizontale - poate avea succes

r maini experimentate, dartrebuie sA aveli multd grijd

sA nu exagerati cu mutalia vizualS sau accentuarea. De

:semenea, nu uitati cb tipul de caractere condensed''ecesiti mai multi interliniere si c5 tipul de caractere:xtended mdregte lu ngimea textului. Contrastul directiei:ste alte metodd; de exemplu, orientarea sub diverse

-rnghiuri a textului principal si a punctelor accentuate.) f ormb simflA, totusi eficientb, de accentuare este=olosirea alineatului de tip indentatie, ca in aceast5 carte,-extul principal poate fi aliniat sub un titlu - asa-numitul1;s,ea\ agltat - s'b\S\$\ pba\bsr a\rrr'ra\ $easupr b \Ex\:l\)lrrincipal. Culoarea este altd tehnicd ce poate fi utilizata.\veti grijb ca intre cu\oare si hdrtia pe care tipari.rl sa e^lste

srificient contrast. Nu uitati cd pot apbrea prob\eme

{omJ1+

I POGRAF F 89

dac6 folosili un tip de caractere fin colorate, format dinsetulde patru culori. Deoarece culoarea este alcdtuitedin patru separdri, sau straturi de film. ele pot sd nuconcorde uneori (a se vedea paginile 126_12g). Atuncic6nd addugali culoare la tipul de caractere, meritd sdfolositi fonturi cu mai multd greutate, care oferd osuprafat6 mai mare pe care se poate tipdri culoarea.Fdc6nd mici ajustdri ale spafierii puteti utiliza casetecolorate sau negre pentru a scrie cu litere albe sau chiarsd folositi liniile ca modalitdti de atragere a privirii.

Modificarea mdrimiieste uzualA. Aveti grij6 c6ndutilizati modificdri de mdrime pentru accentuare siasigurali-vd cd existd o diferentd considerabild intretextul principal si titlu. Dacd mdrimile sunt preaapropiate. macheta poate apdrea destul de st6ngace.

Mai putin inseamnd mai multincercati sd nu utilizafi simultan prea

multe mijloace de accentuare. Aici se aplicd vechiulprecept ,,mai pulin inseamn6 mai mult,,. in prezent esteusor din punct de vedere tehnologic sd modificali oricesi trebuie sd fiti disciplinat pentru a evita sd creati unamestec dezordonat de greutdli, m6rimi, forme sialineate. Rezistali ispitei de a vd declansa simultan toateartificiile si nu uitati - nu intotdeauna este nevoie sdstrigali pentru a fi auzit.

@ Riposti violentd. Fontul cursiv cu serife contrastatcu fontul aldin fdrd serife functioneaz5 tipograficpentru acest tip de titlu.

E@MELING VANNKUNSTENAAR

@Activ. darticut. Designul cu aspect pasnicincorporeazd de fapt modificiri de mdrime, formd,greutate si utilizare a alineatului.

@ Fontul mare, light fird serife indora culori creeazb o notd dinamicd.

?tl

9O ACCEI\Ii,JARE SI IERA!IIJIE

t' y'p' e'O Fontul extendedfird serife de dou6 greutStiriferite duce la o schimbare vioaie a accentudrii.

t$

@ Q fUoOiticari de greutate si mdrime, greutatesi spaliu si direclie aratd cat de repede putetischimba punctul de accentuare.

EXERCITIU

Concepeti o invitatieFolosili textul de maijos intr-un format A5portret sau peisaj. Alegeti o singurd mdrimede font si incercali minimum trei tehniciindividuale de mai sus, select6nd principalelepuncte de accentuare. Dupd aceea repetati,folosind doar contraste de mdrime.

Sunteli invitat la o expozitie privatd a lucrdrilorstudentilor la design grafic din ultimul an

la

Colegiul de A116 [scrieyi numele colegiuluidumneavoastrdl pe 5 octombrie, la campusulprincipal al colegiului, strada Sf. loan [orasuldumneavoastrdl, la ora 20RSVPSecretarul scolii de designColegiul de Arre Inumele colegiului dvs.][adresa ca mai sus]

Modificdnd$reutatea sau

mdrimea literei,

se schimbd accentuarea

Modificdnd

Sreutateasau

kd5

rY?ffitrr mealiterei,

se schimbd accentuarea

modific6nd greutatea

SaU ma,iffieO

literei, seschimlcd

accentuarea

Modificdndgreutatea sau

vl

manmealiterei,

se schimbd

accentuarea

IIPOGRAF E 91

&*_d" -:1.

sU${

GG

NN

HKTRADE FAIR:

-.. - Text ilustrativ. Cuvintele din aceste

doud lucrari au fost atent analizate pentru \oportunitdti

'lustrative. Dupd aceea au fost

utilizate forme grafice simple, addug6ndilteles siereganta ambelor srgle.

Recunoasteti? Obiectecotidiene au fost manipulatepentru a reprezenta cifra 8.

TI*-/\

SECI UNEA 2 PRINCiP I SI TEHN CI

N,IODULUL 0 T pografre

Tipar ilustrativ

Pentru comunicarea eficienti a

conceptelor, designerii au multe optiuni.Abordarea conventionald prevede aranjarea ingrijitia textului si fotografiilor pe pagini; metoda aceastaface adesea fati cerintelor lucr6rii curente, dar uneorise cere o abordare mai dinamicS.

A sE VEDEA st: Vizualizarea ideilor, o 56Design corporativ, D t-il

' Senzatie de fluiditate.

-.etosarea titlului principal

: articolului imitd formele

- s o r su pra puse ale

:: erinilor.

J nul dintre elementele fascinante ale designului grafic

3ste faptul c5 se lucreazb cu forme de litere. Literele au

atat forme majuscule, cat si minuscule, 9i au structuri:u forme individuale cu care oamenii au crescut si s-au

cblsnuit. Desi vederea lor este o experienld zilnic6, ele

sunt atat de inrddbcinate in sensul identitdtii noastre

culturale, sociale gi istorice, inc6ttindem sb le trat5mcu un anume respect. Designerii pot exploata acest

aspect, manipu16nd cu atenlie forme sugestive de

itere astfel inc6t sd devinS imagini in sine. Aceastainseamnd cd literele potinlocui realmente obiecte:

doud majuscule ,,O" pot ardta ca o pereche de

ochelari sau ca rolile unui automobil, un ,,.1" mic

seamdnd cu un cArlig, iar majuscula ,,2" poale semana

cu urma unui fulger. Reciproc, imaginile se pot

metamorfoza in litere: un compas poate formamajuscula ,,A",iar un acrobat care efectueazd tumbepoate fi usor asimilat literei ,,D".

blur$pln

EOOITT

@utllncFormi adecvatd continutuluiTehnicile pentru utilizarea literelor ca

ilustratii sunt numeroase si nu se referd exclusiv la

folosirea literelor pentru reprezentarea de obiecte

simple si invers. Anumite cuvinte, cum sunt verbele ce

indicb actiune, sunt adecvate maiales designului in care

aspectul tipografic reflecti inlelesul unui cuv6nt(imaginati-vd ,,zoom" cu sase ,,o", in loc de patru;sau

cuv6ntul ,,salt" in care litera ,,a" este ridicati de pe linia

de bazd). in programele puternice, ca lllustrator,

caracterele potfi ajustate pentru atransmite nenumErate

intelesuri: se pot repeta unulsau mai multe cuvinte,

suprapune litere, distorsiona litere pentru a le dispersa,

incelosa sau indspri, sublinia sau umbri, dispune dup6 o

cale curbd sau dupd un cerc, li se poate ajusta culoarea,greutatea sau forma. Totugi, pentru a fi eficiente, pozitiile

si formele in care sunt aranjate literele trebuie sd sustinS

intelesul textului. incercati sd evitati cliseele.

Fiti directl\-r:rcase cr',oiera cao.t!ni:ee\,ldenie penlru

llustra intelesu

a's

tI

:l

t

I

t

I

i:, Pe linia de bazd.

Fontul Helvetica este utilizat in

descrierea inteligent6 a numelui

unei legende sportive.

TIP]3RAFIE 93

L.9i. !r I."*.*a*"--*-**:l !l I r I! !. ! i l" r5:""---'l! li i,r lt il: i ii ffi,:E*tl ii l.L lt lg l Iiit r! ili i!.it.l I !i! ti ;! {!i ii,lir!sllJi; l6.tr tll ;.r3r!,:rr!r:alli; iij I fijtf;tiffrfjji;ii ;Jl i iil;j liIlJElliii!,iiii;iiiiiiiiii.F:-rEn l:r:ii;lu;! llillljil._.-*"-sr li'liirlilJl rif i! *ri-*'*::E: ii I I li ii lti r! ri;*#"^* ii iirl ii !,i it iiffffff-"*.*-*T,i' d il iJi! ji

Q Litere,,patriotice". Textul este aranjat

astfel incet sd semene cu drapelul elvetian,o idee evidenta, totusi eficientA.

Q Literele ca retea.Dispunerea reitereaziinteligent harta metrouluilondonez.

Q Sigta ca paine preiite. Litera

devine imagine in aceastS sig16

umoristicd pentru o brutdrie.

Amuzant ca instrument de v6nzareOamenii sunt atrasi de tiparuljucdus, iar

cei care lucreazd in domeniul publicitar sunt perfectconstienti cd elementele amuzante dintr-un design potdetermina empatie in publicul tintd. Desigur, aga cums-a spus, ideile trebuie sd rezulte din continut, altfeldesignul poate fi criticat ca nefiind altceva dec6t unexercitiu de stil lipsit de scop. Practica folosirii literelorca imagini nu este intotdeauna apreciatd de clienfi, caredorescin mod frecvent sd utilizeze imagini obisnuitepentru a sublinia o idee. Ca un compromis, putetioric6nd sd combinati imaginea cu tiparul ilustrativ,astfelinc6t mesajul sd fie dublu consolidat.

SigleDesignul siglelor este un domeniu in care

puteti experimenta cu un tip conventional de caractere.Sigla este de fapt o semndturE pentru organizalie saucompanie si prin simpla alterare usoard a unui tipconventional de caractere puteti oferi tusa deindividualitate care distinge un brand. Esential este sd

lucrati in mod integrat cu formele de litere. Va putetitesta ideile in trei forme de baz6: cerc, pdtrat sautriunghi. in prezent este relativ simplu se testati mu te

94 TIPAR ILUSTRATIV

cooing by bLrs. to

Alright.i nry clear,how are yoL

Dis&qd "iltffi iilft ,iiidi#iit+:{l{!p"*ffi"b}ilHB,bglpt,er,rrilRrrllilftldfi

*#U;,rt $;i"i::T nns$ '

nor otsbutd De llKe.F1 ;

tinre please

QJumdtitide mdsuri. Aces: ces gr ca.. .:iac... \ ...utillzeazd artificii tipograflce pentru 3 conso ca :r:: :sr

() Litere inclinate. Folosirealiterei ,,g" pentru a forma un zerodublu este o tug5 inovatoarepotrivit6 cu iconoclastul arhitectspaniol Gaudi.

@ Integrarea excelente a textului si imaginiicreeazd un poster dinamic.

idei pe calculator, dupd ce ati stabilit conceptul initial;de exemplu, puteti transforma rapid o imagine pozitivdin una negativd, ceea ce poate spori considerabildinamismul.

Grafica TVTeleviziunea este alt domeniu in care

literele sunt modificate si distorsionate intens. in mediutacesta, posibilitatea de migcare adaugd graficii o

intreagb noud dimensiune, iar efectele tipograficefuzioneazd frecvent cu animatia pentru a producecompozitii,,vii" incitante.

@ Literele,,dansatoare" sunt umbre

inteligente ale miscdrii personajelor inaceasti recenzie la un festival de dans.

T\POGRAF\E 95

SECIIUNEA2 PRINCIPIIS TEHNICI

MODULUL 0 Tipoorafie

Text modelat

llustrarea prin tipar sau text modelateste in esentd relaxanti si distractivd. Ea schimbdliterele drepte in configuratii grafice cu grad delizibilitate, inform6nd si amuzAnd cititorul la nivelemotional, si in acelasi timp despovi reazd deformalismul textului conventional.

Experimentati cu text dispus atet simetric. cet si

asimetric, pentru a ilustra diverse intelesuri. Desi veti fipreocupat in primul 16nd de lizibilitate, prin selectareaatentd a stilurilor de aliniere st6nga-dreapta, centrat,aliniat la st6nga sau aliniat la dreapta. puteti sd facetialuzii la atmosferd si sd intdriti conlinutultextului. Putetiintroduce textul in forme regulate, ca pdtrate, triu nghiu ri,

romburi si cercuri, sau in forme neregulate. Textul nutrebuie sd acopere intreaga suprafa!5, deoarece literele,cuvintele sau cifrele pot fi util izate 9i I i niar - curb6 ndu-sesi indoindu-se pentru a descrie contururile unei formeparticulare. Textul poate fi modelat sau infdsurat in jurulimaginilor, poate defini spatii sau oferi siluete si alcituiin sine o imagine. Modificdrile controlate ale greutbtiicaracterelor in zona principalS de text vor crea formesau imaginitipografice secundare si subtile. Pentru oabordare mai indrdzneafd, modelati textul in obiectefigurative asociate cu intelesul cuvintelor- adundndastfel laolalti5 textul, designul si imaginea intr-oexpresie directd si decorativd a continutului. Tehnicade atragere a ochiului necesitd o tusE inventivi sisimtulumorului.

Pentru a fi utilizat eficient, alfabetul latin, compus inesente din linii drepte, cercuri 9i arce de cerc, trebuie sdfie manipulat cu ingeniozitate. Scrierile caligrafice caresuntfluide si organice, precum cea arabicS, sunt maiadecvate pentru asemenea tehnici grafice decorative.

A sE VEDEA st: llustratii realizate pe calculatorTipar ilustrativ, p. 92

Typografie van drukwerk

ktisdanmlnnt

ndatirr

0ssnllaalsu0r

ilsalMlsrtntlnln

$ Sublinierea mesaiului in designul realizat deTotal Design, caracterul arhitectural si mdrimealiterei ,,T" sunt subliniate de configuratia corpuluiprincipal de text. Contrastul dinamic al linjeicurbe a textului adaugd miscare si profunzime.

oppapiet

Q BraddeCriciun.Trei interpretdri tipografice ale

formei bradului de Crdciun, de

la aleatorie la atent controlatS.Fiecare text modelat capteaza

distinct spiritul festiv.

Q Litere desenate manual.Acest nostim design anonimdemonstreazi flexibilitatealiterelor desenate manual candsunt utilizate pentru text modela:

96

o{tg

Jtl

6L

T""",",-":-:".r*:*

i'{*{'t'it':i'1,:':*r:,typogr.li. v!n drukwork ro 9Gv!ri..rd riin. Do divo.rhoh bii

O Portretetipograficeconvingdtoare pot fi generate:: sisteme de fotoculegere: qitizate. Caracteristicile faciale: f,t fi descrise eficient prin:'ectuarea de modificdri subtile'- greutate, stil si mdrime.

Q stdri de sezon.:-in culoare, ritm si texturS,l ana Wilson prinde atmosfera: cecificd anotimpurilor in zone:: tip fereastrd de text desenat.

mfrffiWMffi

.f,h. i-i''';.;i"r."_ /

@ Un singur rdnd detexturmereste zborul unei gdrgiritein mod decorativ si informativ.Liniile unice pot fi conceputein forme, ca si zonele de text. infunctie de gradul de lizibilitatecerut.

Natura decorativd a textului modelat transformdlectura intr-o experientd vizualS. Domeniul publicitarulilizeazd aceast6 tehnicd pentru a conferi sloganelorsau textelor scurte o formd infrumusetatd si cu impactvizual de transmitere a unui mesaj. Designul siglelorutilizeazd de asemenea acest mijloc. Textul poate ficompus in forme de pantofi, cupe de vin, sticle,capete, trupuri, animale, p5sdri, pesti, arbori saupeisaje urbane complete. De obicei, forma particularbin care este modelat textul derivb din conlinut.

Portretele scrise create prin textura si tonulcuvintelor-in care asemdnarea fotograficd a

subiectului, uman sau animal, poate fi obtinutd prinmulte dexteritate si talent - sunt reusite de v6rf aletipog rafiei decorative. Portretele sau tablou ri le d igitalepot fi obtinute insd cu mult mai pufine eforturi pe

calculator, care vd permite sd experimentati liber cuumbre tipografice prin modificarea greutdtii pdrtilorrelevante de text. llustratiile tipografice generate pe

calculator tind s5 aibb o calitate decorativi de tiptapiserie, pe c6nd cele manuale pdstreazd

i ndividualitatea literelor designerului prin texturalor mai subtilS.

Q Textul modelat tipdrit pe

calc face parte dintr-o lucrarede Total Design si oglindestetipografic imaginea fotografic6cu care se asociazS-

@ Textura densi a literelor inaceastS ilustrare tipograficd de

Armando Testa reproducevizual modelul penelor geinii,

TIPOGRAFIE 97

#l*

-**--

."mlildrd*d'"ut$*swv*uOri$",*ffbh?,-Eyqrr.."alw-*,*

Q $ Formatu'petrat este idee

pentru continu: -

acestei cArti

despre

arhitecturd.

tr

O Falluirea in zigzag permite designului sd

curgA prin intregul format.

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL 7 Machetare

uNlrArEA r MSrime si format

Mai devreme am afirmat cd designul de

calitate este rezultatul colaboririi intre toate pertile

implicate in proiect, de la redaclie, vdnzdri si

marketing p6nd la producfie si design. Una dintredeciziile importante pe care trebuie s-o ia persoanele

implicate in pregetirea specificatiilor pentru proiect

este asociatd formatului si mdrimii.

A sE VEDEA sr: Principii de bazd ale macheterii, o 76

Stilurl de machelare, P. 102

MoFltYil qt Fa!?n447

@ Formatul lung

de tip peisai oferiforma potrivitdpentru a prezenta

revdrsarea acestei

virtuozitdtitipog rafice.

oeometric- tutu6

=::=: ::*=l::: 5;.*+.-:'

:i---:::::::, 1::11:1::i-:::.:F

Probleme asociate costurilorO parte din atractia unui design constd in

senzalia pe care o degajd produsul c6nd este !inut in

m6n5. Adesea designerul este limitat de factori externi

in privinta posibilitSlilor formatului. Unele elemente, ca

rapoartele. afticolele de papetdrie si formularele oficiale,

sunt cerute de obicei in mirimi standard. Uneori insd

trebuie sd luali in considerare si alti factori. Problema

costurilor joacd un rol important: m6rimea pe care o

alegeli va fi tdiatd economic dintr-o coalS mai mare?

Lucrarea finisati va trebui expediatd prin post6? intr-un

astfel de caz, formatul mai mare va fi mai scump de

trimis prin poste. Vd puteti imp6turi lucrarea in mod

economic linand cont de granulalia h6rtiei?

Continutul determini formatulin domeniul publicdrii cd(ilor, formatul

artrebui sd fie determinat de scopul sau natura cdrtii.

Volumele ce contin exclusiv text ridicd mai putine

snhls -=;:

j::-::*

E=EEIr iratell Foor'lt r'i

!,, l'ii,,!ii:.ili€

Feltuire infeiuratoare. Brosura in format p;tratr:zvaluie intregul titlu cand este despdturitd. Este

: ':rma eficientd ca pret. deoarece coala de mdrime

:::ndard este exact de trei ori mai mare decat

.:'siunea finisatS.

:'obleme dec6t cele ilustrate. Pentru o lecturd continuS,

-Errimea judicioasb a fontului, cu margini adecvate, va

r3termina in mod normalformatul (portret sau pe

,:rticalS); in cazul ceftilor de tip paperback, care trebuie

=i fie ieftine, si ugor de transportat, dimensiunea este in

^.od uzual mic5. La cdrtile ilustrate, imaginile trebuie sd

, bd o mSrime rezonabilS si este necesar un format mai

^'are. Pericolul poate fi realizarea unei cdrti greoi de

^1a nevrat. llustratiile nu-si pierd neaperat valoarea

^iormationalS dacd sunt mai mici dec6t s-a anticipat,

:r un produs mai usor de manipulat de citre cititor

,cnslituie un c6stig. in general, dimensiunile cele mai

-rari sunt rezervate pentru albumele de artd si cataloagele

re muzeu, in care ilustratiile de calitate sunt esenliale.

C6nd este necesar, continutul trebuie sd determine

'rrmatul. Albumele ilustrate despre trenuri, fluvii si

. ederi panoramice ar trebui, din cauza formei

=Jbiectelor lor, sd aibE un format peisaj (pe orizontalS);

:e c6nd cele despre z96rie-nori, st6lpi totemici si girafe

sunt mai adecvate formatului portret. Publicatiile

^lultilingve ridicd propriile probleme. incercati sd

runeti douS-trei limbi una l6ngd alta pentru a obline un

' ux consistent de text si, dacd existd ilustratii, sd vd

.-. gurati cd referirile la text se gdsesc pe aceeagi pagind

, - maginile. Probabil cd solulia cea mai bund ar fi' -rratul peisaj.

lesi standardizarea internalionalS a dimensiu ni lor' ': ei ajuti la evitarea cresterii prefurilor, formatele

.:ri pot deveni oarecum plictisitoare. insb puteti

, , ^ mba formatul prin'impdturirea diferitd a hartiei. De

- ':mplu, impdturind foaia pe latura scurtd, veti avea un

- -^rat lung elegant. Altd idee este sd inlSturati porliun

- - mdrimea standard, obtin6nd o formb nefamil ara

, -: costuri suplimentare.

E!E-Pr,rrcel Roor" ,l

Filtuiri si legdriLa pliante si brosuri, fdltuirile pot juca un rol

mponant in atragerea cititorului spre subiect. Formatulpairat are o estetice pldcutd si se obtine simplu prin

inrpdtur rea foiiln alt mod. Organizarea textului astfel

incat sa urmeze indoiturile- indiferent dac6 este vorba

despre o fd ltu ire lnfSgurdtoare, la care indoitu rile intrd una'in alta, sau despre o fdltuireinzigzag,la care indoiturile se

fac in d irectii a lternate - creeaze senzaiia de a muzament

si constituie un mod excelent de atragere a cititorului.Atractivitatea poate fi sporitS si prin idei simple de

legare, cum ar fi relezarea fiecdrei desfdsurdri putin mai

scurt dec6t cea precedentS, obtin6nd astfel la capdtul

paginii o zonb care poate fi utilizatd ca marcaj pentru

informatii. Dacb lSsati marginea anterioard nerelezatb, se

creeazl senzalia atractivd de lucrare manuald, aga cum

se obtine gi prin folosirea alei colorate pentru broFare.

Acestea sunt doar c6teva idei pe care le puteti implementa

cu usurin!5. Ele nu trebuie neap6rat sd coste mult, dar pot

face designul diferit si memorabil vizual.

R.*..

;r:-::.1:: "'

Pliant.

Brosu16 inteligentconceput6 pentru ca un

preambul pe doud pagini

s5-l invite pe cititor inprospect, unde tot textulpoate fi v;zut pe patru

coloane.a __:_::-: I - SlAte e

Marginesu perioa rd

Ma rg ineexterioa rd

Cotor

Marginei nferioa rd

@ Diagrameprezentend proportiisimple intre zona de textsi format. in st6nga,marginea superioard siinterioarS sunt jumdtate

din celelalte; in st6nga,o zond de text mai mareduce la o margineinferioarS mai mic5,totusi este proportionalmai mare dec6t ceasuperioard.

O Cele trei grite dededesubt variazd inprivinta complexitdtii: osingurS mdsuri orizontala(st6nga), trei coloaneegale pentru text maicomplex (centru)si o grilaverticald si orizontaldimpdrtitdin 16unit;ri(dreapta).

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL 7 Machetare

|:rvi'iA'ir.Jr r Grile si margini

Dupd ce s-a convenit asupra formatului,pasul urmetor este stabilirea zonei cu text si amarginilor. Marginile sunt spaliile ce inconjoa16 zonacu text de pe pagini. Directiile generale au foststabilite de-a lungul timpului.

Proportiile marginilorDacd lucrati la o carte sau la altd publicatie,

ar trebui mai intai sb construiti o desfSgurare pe dou6pagini (,.spread"). Aceasta este importantd pentru citrebuie sd vedeli felul in care pagina de stanga (verso, sauparA)se asociazd cu pagina de dreapta (recto, sau impari)si sA apreciati c6t de bine se echilibreazd. practica stabilitdsugereaze cA marginea interioard trebuie sd fieaproximativ jumetate din marginea exterioa16, iarmarginea de jos s5 fie mai mare dec6t marginea de sus.Regulile acestea artrebui s6 asigure desfdsu16rii un aspectechilibrat, cu textul dispus fdrd probleme in format. Nuuitati cA ochiitrebuie sd treacd de la o pagind la alta si deaceea interstitiul sau c6mpul de cotor (cele doud marginiinterioare combinate) nu trebuie sd fie prea mare.

Cand stabiliti marginile, tineli seama de tipul dematerial cu care lucrati. De exemplu, c6rlile brosate tind s6aibb margini maiinguste, pentru a reduce numbrul depagini (si astfel costurile), pe c6nd albumele ilustrate aumargini mai generoase. Consideratiile economice joacd unrol important: pliantele de v6nzdri si elementelepromotionale au in general bugete mai mari si de aceeasunt posibile spatii albe mai mari.

100 i,3l: ! irl Liiii.ia.-ir.i:

Grila: ordinea de la baziMacheta coloanelor, marginilor si zonei pentru

text si imagini este numitd de obicei grild - modul prin carestructura si ordinea pot fi introduse intr-o solutie de design.

Grila imparte zona disponibild pentru text in mai multesubdiviziuni proportionate (unitdli), asigurdnd o structurdvizualS pe care poate fi bazat designul. Grila ajutd launificarea tuturor elementelor de design. Structura de gri16fundamentald - utilizatd in principal pentru materialelebazate pe text, ca rapoartele sau romanele - este cea a uneisingure mdsuri. Mdsura aleasd ar trebui asociatd lizibilit6liigenerale (a se vedea pagina 84). in cazul materialelorcomplexe, in care trebuie integrate text, imagini, diagramesi legende, va fi necesard o grild orizontald mai sofisticatd.Grilele ce contin trei, patru, cinci gi gase coloane vd vorpermite sd folositi materiale diverse. Cu c6t existd in grilEmai multe unitdti, cu atet veti avea mai multd flexibilitatepentru a introduce portiuni mici de text, asa cum suntlegendele, unit6ti mai mari, de tipul preambulurilor desectiuni, cet si casete cu materiale. Nu urmati pur si simpluparametrii prestabilifi pentru coloane din calculator, cidecideti valorile pe care le doriti 9i care trebuie sd fie innumere intregi pentru fiecare unitate.

(D Spatiu alb superior.Grila orizontalSincorporeazi un spaliualb superior mare, carepermite spatiu mult

Pentru titlu.

Q Sus sijos. Exemplubun de grild orizontalS si

verticalS f unctionalS:treimea superioa16 este

rezervatd exclusivimaginilor, l6s6nd cele doub

treimi inferioare deschisepentru o combinatie de

text si imagini.

ln mod ideal grila trebuie sd aibd elemente de controlpe verticald, care sd permitd cobo16rea structurii pepaginA si sE ordoneze materialul. Atribuiti pozitiifixetitlurilor, subtitlurilor, legendelor si numerelor de pagini,pentru a conferi continuitate lucrdrii generale. Trebuiese fiti flexibil. Dupd ce ati conceput doub sau treidesfdsurdri, grila poate pbrea prea rigidd pentrucompozitia pe care o doriti, asa incat ajustati-o pentrua se potrivi cerintelor. Grilele nu sunt restrictive.Examinali toate formele si mdrimile posibile, ca sidiversele mesuri pe care le puteti adopta. Nu grila estevinovatd de erori, ci modulin care o folositi.

Lucrul cu grila este esentialdacd lucrati pagini repetitive depliante, brosuri, cataloage.reviste si cArti. Este mult maiusor si organizati macheta,put6nd sd vd concentrati asupraaspectelor creative. Dacd doriti,puteti ,,sparge" grila, darluc16nd cu aceleagi mdsuri si

pozitii veti obtine o unitategeneral6 de stil a lucrdrii. Prinpracticd vd va fi mai usor sd le

stabiliti si puteti face modificEriin procesul de design.

Pe pagina master puteti plasa

text care se repeti in document.Designerul l-a addugat pe

acesta, desi cuvintele din bloculde titlu se schimb6 9i apare inpozitii diferite.

Una dintre grilele paginii masterutilizate pentru cartea de latd a fostdivizatS in 1 0 coloane, cu spatii de 4 m m

intre coloane. Textul principal va fiplasat pe 4 coloane, desi puteti lucracu numai 2 sau 3 coloane. Subtitlurilesunt pe 2 coloane.

@ lmaginivariabile. Cu cet existdintro gril6 mai multe unitdtiorizontale, cu atat imaginile potavea o flexibilitate mai rnare adimensiunilor.

Q Proportie. Desi textul este stabilitla o singurd mdsu16, grila aratdfelul in care imaginile pot fi variateca mdrime siformS, r5m6n6ndtotusi proportionale intre ele.

Grila cu linia de baz6 si interliniereapentru textul principal. Utilizendcomanda ,,lockto baseline" dinmeniul View, asigurati pozitionarea

corectS a textului.

ffi&-rj' EA

lhl

Puteti seta

marginile dinjurul zonelorde text.

Alte linii de

pozitionare pot fitrase din bara de

mdsuri.

DacA aveti grile

diferite. puteti

stabili mai multepagini master. Dati

dublu-clic pe

Master A, mergetila Page pe titlurilemeniului, apoiderulati in jos la

lvlaster Guides.

Sistemuldenu merotare apaginilor dinprogram actioneaz6

automat la mutarea

paginilor.

MACHETARE 101

THE NEWDESICNER'S

HANDBOOK

AlistairCampbell

SIGNSAND

SYMBOLSTheir Design and Meaning

ADRTANFRUTIffi

Arts Council

ART I

REVUTION =.

f

o0

@'

9.:

G&g Bookinatdine.Compozitia asimetricdsimpli functioneazd foartebine, cu alinierea clari a

titlului. accentuendcuv6ntul,.book".

S Q ecnitiuru. Dispunere

cen1rat6, utilizand majusculepentru titlul principal.

O Senzatie constructivistaRuperea interesantS a

cuv6ntului oferd o dinamicabuni machetei asimetrice.

SECTIUNEA 2 PRiNCIPI SITEHNICi

MODULUL 7 Machetare

Stiluri de machetare

Machetele pot fi clasificate in doud stiluriesentiale: simetrice si asimetrice. in termeni generali,stilul simetric este asociat abordirii traditionale incare designul este structurat in jurul unei axe centrale.Acest tip de machetd isi are originile in primele cirtitipdrite, care, la rindul lor, l-au imprumutat de lamanuscrisele din Evul Mediu. Designerii contemporaniil folosesc pentru a genera senzatia de traditie,elegant6 sau dem nitate.

a sE vEDEA sr: Principii de bazd ale machetdriiGrile si margini, p /00

Traditia simetriciApare frecvent pe paginile de titlu ale

c54i lor, fieca re 16nd de text fiind centrat in raport cu

celelalte. Din aceeasi ,,traditie" face parte si folosireacaracterelor cu serife, adesea sub formd de majusculespatiate din doud in dou5 litere, eventual cu addugareaunui ornament sau inflorituri tipografice. Este

consideratd traditionalS pentru c5, p6nb in anii 1920,

Urmati macheta.Panouri inventive de

expozitie ce folosescaliniere la stangapentru intrarea dinst6nga si invers,

si ttretric

asimetrie

rajoritatea publicatiilor erau concepute in acest fel.lbtinerea unei compozitii cu aspect echilibrat nu este:eloc simpld. Liniile trebuie sd fie de lungimi diferite ca

>a arate echilibrate si informatiile trebuie grupate ca si'e utilizatb majoritatea lStimii mdsurii.

Revolutia asimetricdMachetele asimetrice au rezultat din

riscarea modernd din anii 1920 si 1930, si mai ales dinscoala germanb Bauhaus. Arlisti precum KurlSchwitters si Theo van Doesburg au respins stiluls metric si au experimentat cu machete bazate pe axelescentrate, despre care apreciau cd ar crea mai multdtensiune si dinamism. in stilul asimetric, caracterelesunt primordialaliniate la st6nga, desi uneori puteti.'edea si alinieri la dreapta: este recomandabil ca

:linierea la dreapta si se limiteze la c6teva 16nduri,leoarece citim de la st6nga la dreapta. Miscareanodernd a respins de asemenea caracterele cu

crnamente si cu serife. Lucrdrile scolii Bauhaus si ale

asimetrieLorenr 'D;!.r d.Ld, 5 r d.rel

.!n!i.l.ru.r Jd p's. fq eL I s.dd..r no'rrnrnrr i,br ru !ilro.r

L nr dlrr .rr Lrore.l doL. . n,dq.aaL q!rnre'ilroLutprl U1,rs er m

L.b.,l en 5 ur aL qu prrr;

llu s JLr,,,r rs -"!ri , !ri diLr I,cnd,r, r nr! DUlJrir.L 1i!!:lf,rLP!r e ron!i0uJl rn, LL!,,1

doLor.:.rlelorl rlLLrrr. ! r3l

rd.dq'rss nr! biril

descendentilor ei stilistici, aga cum au fost tipografiielvelieni din anii 1 960, sunt intotdeauna in caracterefdrd serife si adesea numai cu litere mici. Altd trdsdturddistinctivd au reprezentat-o liniile cu greutbti diferite -frecvent in doud culori, de exemplu rosu si neg ru - ca re

conferd lucrdrilor un aspect foarte puternic; unii l-ar denumichiar aspru sau autoritar. in afarE de cei deja mentionati,a lti desig neri ale cdror opere su nt predomina nt ln stilu {

asimetric si care meritd studiati suntArmin Hofmann,Wim Crouwel si Josef Muller-Brockmann. Alt caz

;nteresant, a cdrui carierdindelungatd demonstreazAexcelent folosirea a m belor stilu ri, este Ja n Tsch ich old.La inceputul carierei sale a fost influentat de filozofiamodernistd propusd de Bauhaus, dar ulterior si-a

schimbat orientarea, respingand abordarea durd pe

care o suslinuse in cartea sa Asymmetric Typography(Tipar asimetncl. El si-a asembnat pozitia din tinerele cu

rigiditatea si autoritarismul parlidului nazist al lui Hitlersi a ajuns sd accepte cb abordarea simetricd are deas3m3rea loculei.

' Machetele simetrice a u

asocieri de traditie, ordine si

ratiu ne.

Machetele asimetrice :,fost initiate in an i i 33: --:designerii scolil BaLl-:-:: :dezvoltat simultan c-': ^:- -

f;16 serife. in prezen: -.^-:: :stiluri - simetric s as -::- : -sunt integrate fr€c',:-: -aceeasi macheta.

sirnctricI.

oiltbcle stilttri

Integrarea ambelor stiluriin prezent, designerii integreazd frecvent

ambele stiluri in machetele lor. Deosebirea dintre ele esteoarecum arbitrard si tipografi contemporani ca AprilGreiman si Philippe Apeloig le utilizeazd pe am6ndoudin cdutarea de solutii vizuale. Ca student, este necesarsd intelegeli ambele stiluri si contextele lor istorice,astfel inc6t judecdtile s6 vd fie bazate pe cunostinteclare, nu pe presupuneri. Cred cd sfatul cel mai buneste sA urmati lilozotia luiJan Tschichold gi sd utilizatiambele stiluri in lucrdri. Nelin6nd seama de nimicaltceva, pdstrarea deschisd a opliunilorve va oferio flexibilitate mai mare in gdsirea de solulii laproblemele de design grafic.

Fro

O Antetul asimetric esteechilibrat de scrisoarea in sine,aliniatd la stenga.

. . -'::--i:::"'

@ lmagine in ogtindi.Textul este centrat, reflectendimaginea simetric5 pe paginade aldturi.

*'\***r**/

1 04 STILURI DE MACHETARE

lo {hom n 6r} (oi.e'n.

rhe t6A dr 3er !p in l99r torlhe p,otedion aid p@norion oi pubti( Donufr.iE.nd (utolup_ G.ndJl.nq!ld.t:

lG.dry r[e asod.rion indod8 wnhin ir inr.,e{ ,ny trulpru,,t d rcn E.Fdiltr€ reilde h he dbe ];.iji; ., ,, ". ",,,.or toEl bndni4, {lning rr sc rl0..nrury neinorcrcses bltge.e6uydatiig tlon thegluid {.u,rr!id hrlr,rcc. ril

Enod. Thc pMs4r.onre'n conlinues rh,ouqh rh.virodin ad €d*adirn penod! !o (otrt.nDorary psblt f;l;i!:1,

Due to thrrsd. dne.orr.!tpu6l i'e,c{. when dBiqnhs rhe roDodr id$iiq r hne,o@$ed Dn se l.*T;,?j?.j,t,,. *

th'ee.di6.nio.lliryor3c!ttu'e'ilhs$anon.nypidtdil{o,to,pcnod.rhed.rigira,equikriFple ;1,,.",,,..,,."aid.l.rn ro pdject rhe.onprry !r a mode,n in5dturion who,e involvenen! in (onreBDo,rry (hod.n a() :;,,.,""

ro{i dll becomq roe rnd no'. !!p.,€nt !! line pr$ej.

:::;iir"*'YouRhthrutU

to20 7a4a 2614t o?o 1\23 4557t n.il@pmra.(om

@ niUria. Poster care prezintd ocombinatie de stiluri, o dispunerecentratd pentru textul principal,cu textul subsidiar plasatdescentrat.

O Linie inclinati. Cele patru litere stau confortabilin pozitie centralS, dar banda albi diagonalddinamicd - ea insSgi o referint6 subtil6 la Turnuldin Pisa - alungS monotonia.

Q Stil de semn;turi. in aceastd machetddescentratA foarte dinamicS, informatia estealiniatd cu marginea de sus.

MACHETARE 1 05

; l:; Unghi de atac. Combinatia de

imagini retezate in mod neobisnuit

si de litere piezise creeazi un ritmrapid in aceastb desfdsurare.

:l.l Sentimentul de liniste este

creat in aceastA desfisurareprin utilizarea de spatii albe si

litere cu serife simple.

SECT UNEA 2 PBINCIP I SI TEHNICI

MODULUT 7 Machetare

Ritm si contrast

Ritmul si contrastul sunt caliteti esentialepentru mentinerea interesului cititorului. Acest lucrueste adevirat pentru multe categorii de design, darmai ales in reviste si in c6rtile ilustrate, unde este vitalsi puteti orienta ochiulspre elemente diferite deinformatie. intr-o cursi de semifond, alergetoriialterneazd intre ritmul lent si rapid si sfdrsesc printr-unsprint final. Metafora aceasta estepotrivitd pentru ritmul in design.

{} Desfisurare functionali,retinuta cu titlul de capitol pe opagin6 intreag6. Utilizarea subtil;a liniilor evit6 insS banalul.

4.technolooical- achievements

ln textul continuu, cititorul are nevoie de mai mult timppentru a parcurge informatiile, pe cand intr-un designfoarte integrat - cu casete, imagini, legende, citate etc. -existd mai multS varietate: un articol poate fi trunzdril,unele pagini vor fi privite doar pentru imaginileinteresante, iar in altd sectiune cititorul poate sd cauteun fragment specific de informatie. Ritmul va fi dictat decontinut si de spatiul disponibil. Contrastul este stransasociat; c6nd doriti sd insuflati ritm unei lucrdri, puteticrea incitare sub forma caracterelor si imaginilor marisau a unei decupdri interesante. Alternativ, puteti creaacalmie, av6nd desfdsurdri exclusiv cu text sau folosinddin abundentd spatiile albe.

A sE VEDEA St: Principii de baza alemachetdrii, p. 76Contrast si armonie intreculoti, p.36

106

I Elementul de

surprizi este

frecvent utilizat cu

efecte de calitate in

designul revistelor;

de exemplu, prin

dispunerea textuluisub un unghineasteptat.

MiniaturiPentru a obtine un ritm bun, cu contrast

lcorporat, este nevoie de un plan general. Prea multe:rtificii vizuale nu sunt productive, dar o succesiune de

3agini cu aspect similar indbusd interesul. O metodd'restimabilS este construirea unei planograme care se

3rezinte numdrul total de pagini din publicatie.)lanograma poate fi trasatd destul de mic6 (mdrimea

le minialuri este adecvatd), in desfdsurdri pe doubragini. Ea ar trebui s5 contind numerele paginilor,:itlurile si conlinutul ce urmeazd sd fie inclus. O trecerer revist6 rapidd a planogramei vb va oferi imaginea de

ansamblu a felului cum va arSta materialul.Primul pas ar trebui s5 fie o int6lnire prealabil6 cu

: ientul/editorul. Continutul este foarte important. inainteie int6lnire, artrebui se intocmiti o listd de intrebirif entru a afla cat de mult contrast si ritm sunt necesare.

ll rentul/editoru I ar trebui sd gtie ce informalii incea rcd sd

:ornunice, precum si modul dinamic in care trebu ie rea lizat

:cest lucru. Textul cu argumentatii complicate poate.ecesita un ritm mai lent cu tipar curat si clar, pe cand

Tresajele strategice pot necesita o imagine plina de viata,

ndrdzneatS, pentru ca mesajul sb fie perceput eficient.

Crearea impulsului gi cadenteiinceputul unui articol sau al unei sectiuni

poate oferi o informatie puternicd sub formi de tltlu.

:-:l

-1 , "i a:;r r,,\ L;, (.j

'o-6t\..

lt"11i,l,1.r

mari, ori paragraful introductiv poatefi formatatin moddiferit fatd de textul principal. Puteti, de exemplu, sd

folositi caractere cursive mari cu mbsurS larg5. Letrinelecoborate sunt altd modalitate atractivS de a incepe un

articol. Alternativ, un text bine scris poate conferi umorsau atractivitate urmdtoarelor pagini. Toate aceste

elemente determind impuls si incitare vizualS, atrdg6ndcititorul. Alt mod de interpretare a ritmului este de a

considera desfdsurdrile ca o fiind unitate egale cu 100'/o,

dupd care puteli varia procentajele in funclie de ritmulpe care doriti sd-l generati. Un ritm egal poate aveaS0o/o

text si 50% imagini, pe cand un ritm mai rapid poate avea

80% imaglni si 20% text. Aceste proporlii pot fi ajustatepotrivit ritmului dorit, spatiului disponibil si continutului.

La machetarea imaginilor sitextului sunt posibile

numeroase variatii. Puteti folosi imaginile ca pe o frizd -o bandd ingusta de imaginice se deruleazd in partea de

sus a desfisurdrilor. Puteti avea o imagine foarte maresi cinci imagini subsidiare sau puteti tdia imaginea innou- piese sl reasambla fragmentele. Altb metodd arfiintegrarea in text a unor imagini de aceeagi mSrime. infunctie de continutul imaginii, puteli crea migcareverticald in macheta, prin imagini verticale inguste.Reciproc. in cazu imaginilor cu format peisaj, puteti

crea rniscare or zontala. Contrastul poatefi obtinut prin

:x s:a^:: :: riscare verlicald si orizontalS in aceeasi

:==':s-'.': s:" n desfasurdri consecutive.

Ee= ij' L-- fL

iI

,'.1i,*-*l

Firt.:. 1- l-

I

ru4IR

'^ i.r ,, il t'' tl-_ - --:

H/ND5 ItN/iLE:- /

,L@ z'/,'i, li,'^,. /(\l":-r

- i:!_,, ildL I

llit !

l-l

t;t .-

t1 '#\**rl,-\l= t= l.

ti:::rlr!!,.

!.r '

Miniaturile joacd douaroluri cheie: mai int6i arati cum

se combind intre ele textul si

imaginile si cE socoteliledesiqnerului au fost corecte; inal doilea rend, aratd unde apar

,,exploziile" vizuale - titlurileprincipale, imaginile pe opagin; intreag; etc.

MACI]E,AFE 107

Puteli crea ritm prin juldapunerea imaginilor alb-negrusi color, sau alb 9i negru cu duotone. in cazul textului,varierea mbsurilor caracterelor intre ingust si lat vaconferi cu certitudine ritm paginilor. in plus, vi putetisurprinde cititorii, fie introduc6nd o desfdsurare cu

fundal av6nd tentd coloratS si text cu caractere albe, fieinclin6nd grila, ceea ce va determina ca toatematerialele sd fie sub alt unghi. Practic orice tip demodificare formal6 va duce la modificarea ritmulur.

108 RiTi\J SI CONTRAST

@ lmagini mari ce traverseaz;c6mpul de cotor incitd si

semnaleazi adesea inceputu I

unei sectiuni.

@ Roti bune.Retezare inteligentd, bineechilibratd de text. care

sugereaz6 miscarea bicicletei.

Reviste sau cArtiDesignul revistelor este un domeniu in

care ritmul si contrastul sunt esentiale; in reviste existdprobabil mai multd varietate dec6t in oricare alt5categorie de design. Revistele pot fi de la culturale(politice, economice sau filozofice), p6nd lapornografice, pentru adolescenti, sportive, artistice,satirice si destinate timpului liber. in functie de continutsi de publicul cititor, toate vor necesita ritmuri diferite.

Cititorii revistelor diferi de ai cdrtilor, deoarecemodulin care privesc produsul este imprevizibil.Subtitlurile de pe copertd ii vor atrage pe unii sd

continue spre pagina de cuprins, de unde isi vor selectaarticolelein mod ordonat, altiivortesta din diverse pdrtiale revistei, iar altiivor citi intotdeauna anumite sectiuniintr-o ordine personal6. De aceea, pe toate paginiletrebuie creat un nivel de incitare; nu vE puteti baza pe ocrestere gradatd a ritmului, ca si cum revista arfi cititdcomplet de la inceput p6n5 la sf6rsit.

Si cdrlile ilustrate necesitd schimbbri de ritm, desi inmod uzual sunt necesare mai putine artificii. in general,cititorii parcurg cartea de la inceput p6nd la sf6rsit.Desigur, si ei o vor deschide la int6mplare pentru a o'runzdri, totusi nu in m5sura in care o fac cititorii dereviste. Factorii economici vor juca si ei un rol ln aceastScategorie. Daci paginile sunt multe, puteti introducepreambuluri de sectiunisi sd folositi din abundentSspatiile albe pentru a crea incitare prin titluri si asa mai.leparte. Ca indicatie generale, incercati sd creati un stil

,r o identitate vizualS puternicS. Dacd desfdsurdrilesunt prea diverse, efectul poate fi riscant, semSnAnd:onfuzie si lipsd de unitate vizuald. Cdutati sd nu plasatirot textul intr-un singur loc. Cititorii constate cd suntCeconectati dupd ce au vdzut o multime de imagini.Dac6 textul trebuie pozilionat intr-o singurb zon5,ntroduceli cel putin subtitluri si, poate, citate pentru a

oferi cititorului relaxare vizualS.

Revolutia digitaliRevistele din epoca electronicd vor fi

diferite, deoa rece ca racterele si i magini le interactioneazdrrult mai rapid pe ecran, iar imaginile sunt mai usor derranipulat si de adaptat la o multime de scopuri. Uneledintre principiile discutate in relatie cu lucrdrile bazatepe tipar pot sd nu se aplice in mod direct la designuloazat pe ecran. De exemplu, o diferentd evident6 este

'aptul cd privitorii, in loc sd dea paginile, deruleazb in'os

si in sus pe ecran, ceea ce determind alt gen derrobleme. in loc de a folosi greutatea, forma sau iiniileoentru accentuarea caracterelor, literele se pot migca insine sau titlurile pot sd clipeascS. Sunetele si grafica se

vor integra lntr-o mdsurd tot mai mare si mai eficientS.Pe scurt, o esteticd complet noud se dezvoltd m6nd inmdnb cu tehnologia digitalS. Dar punctele principale

Drezentate pentru tipar continud si se aplice parlial si

pentru ecran. Cum navigati in calitate de designer prinlabirintul de informatii disponibile? Deprindereaelementelor de bazd ale designului pentru tipar poatefr treapta spre succes pentru moduri de lucru in nouaera a designului.

Sdgetile de continuare slujesc ca

titluri si colontitluri.

Litere ca imagine. Liiere e utilizate pentru

: ::-:: r- -:: ::ul unei imaginisuntoa- - aa -- - : ,-. za'.a centru a inviora ritmUl.

aa recto

Abordare inteligente ce asigurdconsolidarea reciproc6 a imaginiisi textului.

Literele se dovedesc a fi g rafica

TV, o idee intbritd (le telecomandadin prim-plan.

MACNETARE 109

SECT]UNEA 2 PBINC P] SI TEHN C

MODULUL I De a concept la vizua

Cercetare si concepte initiale

Designul grafic de calitate nu esteexclusiv rezultatul unei realiziri excelente denaturi tehnic6, ci si expresia puternicd a unor ideiinteligente. Adesea cercetarea este cheiaproiectelor de succes.

CercetareaT16im intr-o lume saturatd de mass-media.

Suntem constant bombardati de imagini. in calitatede designer va trebui sd fiti perfect constient de ceeace se petrece in jur. Veti fi influentat de lucr6rile altordesigneri si artisti. Luati notite si creati albume deschite. Nu puteti sti c6nd ceva ce ati vbzut vi va ajutasd rezolvali o problemd de design.

Clienti si publicNu uitati cd tot ce lucrati va fi vdzut de

altii. Nu lucrati in vid. O parte din meseriadumneavoastrb este de a descoperi ce-si dorestepublicu l.

G6nditi-vd la cei care v5 vor privi lucrdrile. Care vdeste piata tintS? incercati sd pdtrundeti in minteapublicului. Lucrdrile trebuie sd comunice cu oamenireali- nu doar sd arate bine. Cu cat puteti afla maimulte despre public si despre obiceiurile sale, cu at6tmai bine informate vd vor fi crealiile, sporind sanseleunei primiri favorabile.

Companiile mari au departamente intregi care se

ocupd de ceea ce oficial se numeste cercetarea pietei,realiz6nd sondaje asupra nevoilor si preferintelorclientilor. Pentru aceasta se folosesc o multime demijloace, printre care chestionare, interviuri telefonicesi grupuri de focalizare (in care indivizi selectati cu grijdca fiind reprezentativi pentru publicul tinti sunt adusilaolaltd ca sd discute despre un produs sau o campanieinainte de lansarea acestora in domeniul public).

Dacd nu aveti timp pentru asa ceva, ar trebui celputin sd vi puneti urmdtoarele intrebdri de fiecare datac6nd incepeti un proiect: care este publicul tinta? Cemesaje artrebui publicul sd receptioneze cand opriveste? Cum voi captura si pdstra atentia pub icu ui?

Numir de cilitorii zilnicein oras

I masin; 11 milioanepe jos 7 milioane

. bicicletS 0.3 milioane

I tren 1 milionmetrou 3 milioane

$ {}, CoOorarein ad6nc. Diagramele circularerezumA datele unui sondaj despre transportul inLondra. Fdrd a cl6di o imagine a publicului tint; si

a factorilor ce stau la baza deciziilordumneavoastrd, este imposibil sd concepetisolutii publicitare de succes.

autobuz 4.5 milioane l

__*_**.*t

Cum aiungeti la serviciu?

I tren

I masinba uto buz

metrou

Ce vd incuraieaz5 si tolosititransportul public?

I sinqura optiunecostul

I viteza

I altele

Ce vd descurajeazi se folosititransportul public?

srqu ranta

I costul

I orarul fixI altele

EXE RCITIU

Profiluri de clientiGanditi-v6 la clientii pentru o noub gamd de

blugi. Trasati trei proflluri diferite de client.G6nditi-vd la personalitdtile si stilurile de

viatd a trei persoane. Atribuiti-le nume. Undelocuiesc? Ce ocupatii au? Ce salariu? C6t

cheltuiesc pe imbrdcdminte? Ce le place si ce

le displace? Ce cumpird de obicei?

NEXEFCIT U

Cercetarea pieteiDesfdsurati propria cercetare a pietei, imagin6ndu-vd cd

intentionati sd concepeti o campanie promotional6 pentruo scoald de soferi auto.Consemnati-v6 intr-un raport datele pe care

le-ati aflat. ca si cum l-ati prezenta scoliirespective drept dovadd a sustinerii ideilorpe care le aveti.. Mergeti la bibliotecd pentru a parcurge

rapoarte de analizaistatistici.. Cititi articole din ziarelreviste.. Vizitati site-urile Web ale companiilor.. Compilati-v6 propria cercetare.. Stati de vorbd cu clienti/utilizatori.. incercati se utilizati produsul/serviciul.. Vorbiti cu cei care lucreazb pentru

conrpanie.

110

Dezvoltarea conceptelorCercetarea pietei duce direct la gandirea

conceptualS initial6, deoarece prin cunoagterea publicului,

a preferintelor si antipatiilor sale ingustati imediataborddrile. Anterior v-am inarmat cu reguli si tehnicifundamentale pentru design care vd vor permite sd vb

exprimali vizual ideile. Dar de unde vin ideile in sine?

Este destul de intimidant sd oferim solutii de design noi

si inteligente pe care nu le-a maivdzut nimenivreodatS,totusi spre asta aspirb majoritatea designerilor. De fapt,in ce fel vd imaginati concepte inovatoare? Nu intrati inpanicd! Primul lucru de tinut minte este cd creativitateanu inseamnd ceva magic. Nu este o calitate intangibilS.ci un talent ce poate fi imbundtdtit in timp, prin practicS.

Adesea punctul de pornire este o coalS de h6rtie, un

creion si o minte deschisS.

Brainstorming si cercetareMulti designeri incep prin a scrie 9i desena

ideile initiale legate de un proiect pe o singurS foaie de

h6rtie (folositi-o pe cea mai mare pe care o puteli gbsi).

Sd luEm un exemplu de proiect: crearea unui brandpentru un nou post TV de muzicd dance. Ce cuvinte si

magini vd apar imediat in minte pornind de la acest

concept? Zgomote, sunete si ritmuri - cum le puteti

reprezenta vizual? Ce fel de fonturi ar putea exprimaritmurile intrerupte si deconectate? G6nditi-vd la cei

care ascultd muzic6 dance. Cum aratd ei? Cum suntmuzicienii? Care este rolul DJ-ului? Ce alte lucruri leplac iubitorilor de muzicb dance? Ce imbr6cdmintepoart6? Ce puteti spune despre graffiti? Unde auziti inmod normal acest tip de muzic5 (cluburi, festivaluri,radio)? Explorati alte formate prin care puteji asculta

muzicd dance (de exemplu, discuri, minidiscuri, CD-uri,

MP3 etc.). in ce feluri sunt prezentate aceste formatein mod diferit in termeni grafici?

Acesta nu-i dec6t inceputul. Este important sd vd

consemnali ideile in scris, nu sd vd bizuiti pe memorie,

deoarece in mod frecvent o singurd idee va oculta u n 96ndanterior. Fiecare idee poate declansa altele. Ele pot fi

conectate laolaltd sau dezvoltate in mod separat. in aceaste

etapd este important sb scrieli pe h6nie c6t mai multe

idei cu putintS, pentru a putea trece la etapa urmitoare,

Procesul de eliminareUrmdtoarea sarcind va fi sd vd explorati

vizual ideile, pentru a vedea care dintre ele are potentra u

cel mai mare. in aceastd etapd nu trebuie sd fiti prea

cusurgiu la detalii. Concentrati-vd asupra exprimdriiideilor. Schitele rapide sunt modul cel mai bun prin

care s-o faceti. Utilizati culoarea dacd v5 este de ajutor,dar nu vb complicati cu nuante 9i tonuri.

Aceste desene aproximative ar trebuie si fiesuficiente pentru a vd ardta ce idei functioneazb bine

9i au impact imediat. Renuntati la tot ce este prea

complex sau se bazeazb pe clisee vizuale.Abandonarea ideilor necorespunzdtoare vd

va mentine concentrarea asupra celor de calitate.Discuf iile cu alte persoane declangeazd adesea

asocieri de idei. Explic6ndu-le altora ideile

dumneavoastrS, puteti intelege cu adevirat ce

incercali sd realizali. Fiti pregiStit sd ascultali opiniiletertilor (dar nu trebuie sd actionati pe baza lor, dacd

apreciati cd nu sunt relevante sau utile). Folositi

constructiv criticile, pentru a descoperi ce aspecte nu

functioneazd si ce puteti face pentru a vd imbundtdtiideile. Ca designer, veti auzi frecvent comentarii legate

de lucrdrile dumneavoastrd si nu intotdeauna ele

vor fi pozitive.

Selectati ideea cea mai puternicS, apoi creali o

prezentare vizual6 care sd demonstreze de ce este

excelentd. Acesta este punctul din care incepeli sd

lucrati asupra detaliilor. Fiti constient cd ideile cele mai

bune sunt adesea cele mai simple. Trebuie sE dovediticd ati muncit pe baza unei g6ndiri si pregdtiri atente.

Gandlti-r,a ln ce felva veti explica ideea clientului.Poate fl revoie sd duceti o muncS de convingere,asa

.rcat ganditi-v6 la ceveti spunein sprijinul

Q Factori de cercetare.Seria de reclame pentru metroullondonez utilizeazd un formatdin doud culori care atrageprivirea. Randurile de text se

concentreazd asupra siguranteisi vitezei serviciului, factorii cei

mai importanti care au fostidentificati in cercetarea piejei(a se vedea diagramele circularede pe pagina al6turatd).

EXERCITIU

BrainstormingGanditi-vi la un lant majorde supermarketuri si, prin

brainstorming, formulatiidei pentru un brand nou.

Gdsiti trei adjective pentru

a-l descrie. Dacd ar fi un

animal, despre care anume

ar fi vorba? Ce culoare are?

in ce stare se aflS? Daca ar

avea o b5uturd favorite care

ar fi aceasta? Ce loc ar fi?

DE tA coNcEPT LA VIZUAL 1 1 1

l* ,

cstr^r' t/1,r^(,+ haA lN.-d (( us t"

/ uri vtvtS u Ju t'u

ill^fib!te aa1t"r\J

cuF*\ -

Trena

Tire

-::' .

;,it=t +,,

=-:,:_ i

::===]

fii'-

r-i :r;::

t,-_ ..t

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI IEHNICI

,, iill,'" "" )"r

O O A Lucr5ri pretiminare.Listele si schitele miniaturaleinitiale conferd ideilor formbvizibild; aici sunt prezentatedoar c6teva schite si crochiuri.

reffit@["

lE-*'ffit:I l- "iii_.- [&.ry6.,b]

l+:-'.1l*iii'ati L I l

l.-tl I .,rl

@@tg€B6F@

. d.:,

Experimente timpurii ce utilizea:o grila cu doub si patru coloan=

IVlODULUL e De la concept la vizual

:.),.ti. ..:,.-',::: .: OfganiZafea ideilOf

Organizarea ideilor intr_o formdcoerentd este produsul final al procesului dedesign, desi procesul de organizare incepe chiar dela primii pasi. Ar trebui si porniti la drum printr-oabordare largi (,,Explorarea ideilor,, este prezentatiin paginile 52-57) si s6 vi ingustati treptat sferaideilor pAni sunteti gata si finatizati decizii si sirezolvati detalii.

Frecvent va trebui sb conferiti informatiilor ordine sistructurS, nu numaiformd. Uneori, informdrile pentrudesign trebuie interpretate si uneori clientii au foarteputine idei legate de ceea ce au nevoie: ei asteaptd dinpartea designerului o analizd clard a problemei si o solutie.

Artrebuisd tineli minte cd numdrul modalitdtilorincare poate fi rezolvatd o aceeasi problemd este egal cunumdrul designerilor. Sarcina dumneavoastrd esle dea alege solulia pe care o considerati cea mai adecvatd.Aceastd luare a deciziilor nu este subiectivd, ci provinedintr-o analizd informatd.

A sE VEDEA sr: principii de bazd ale machetdrii, p. 76yizualizarea ideilor, p. 56

CercetareaCercetarea poate sd consume foarte mult

timp, asa inc6t nu uitati cd trebuie sd existe un punctfinal de la care sd incepeti sd generati conceptul vizual.Dacd aveti nevoie de alte informatii, le puteti obtine inparalel. Atunci cand vb aflati pe punctul de a intelegeproblema, trebuie sd aplicati cunoasterea obtinutbpentru a trece la urmdtoarea etapd.

,i

i

q

i ,:.

' :: Mentinerea inregistr6rilor siefectuarea de liste. inregistrarea si ordonareapot fi efectuate aproximativ si rapid in: b!me cu schite sau ca liste scrise de m6n;

|!: 4. .-'

: ,'|l .

a," ,-,.,, '.,.,,:-"..:, .,-; ... , , .,-- .

112 pa

Vizualizarea ideilor initialeNu uitati cd ideile desenate de mAna pot

fi vagi si lasd mult loc imaginatiei, ceea ce este foartebine. Nu introduceti detaliiin schite si in felul acesta valSsati deschise optiunile. Designerii folosesc,,miniaturi,,pentru a detalia idei, care sunt generate de obicei pe unblocnotes; miniaturile realizate pe calculator tind sa arateprea fixe si finisate si nu veti fi dispus sd le modificati orisb le priviti critic. O modalitate de a obtine aspectul uneiminiaturi la mdrimea finalS este sd o mdriti pefotocopiator p6nd la dimensiunile dorite. Tipurile decaractere si mbsurile exacte ale grilei pot fi decizii fluide.Pe calculator ele sunt usor de schimbat si li se potatribui prioritdti anumitor decizii.

Critici si evaluareCdutati critici constructive, dar aveti gri.jd

pe cine consultati. Desi poate fi frustrant sd auzili cumvd este ,,desfiinfatS" lucrarea, criticile reprezintd ocontributie esentialS la procesul crealiei. puteli lucracu un critic imaginar, care vd supravegheazi si vd punesolutiile sub semnul intrebdrii.

Nu lucrati cu ochelari de cal. De multe ori ajungemprea aproape de solulia potentiald si trebuie sd neretragem un pas pentru a reevalua ce incercdm sdobtinem. O eroare frecvente este incercarea de a

introduce prea multe idei intr-un singur proiect-selectati-o

:t; tr:' i

.,1b

{} s Graficetemporale. Dac;este o simplS sarcind de productie,graficul temporal poate fi o listdde termene scris; de man5. Dacdinsd lucrati cu un client, esteintotdeauna bine s5-i trimitetiun grafic de termene tipdrit, pentru

ca ulterior sd nu existe confuzii.Proiectele maicomplexe, cu multeelemente disparate ce trebuieasociate, pot necesita un graficmai aplicat: pentru asa ceva suntideale foile de calcul tabelar.

pe cea mai potrivitd pentru informarea respectivb.intotdeauna vor exista si alte proiecte pentru celelalteidei. Nu uitati cd putine idei sunt inerent slabe - vinovateste modul in care sunt executate.

Grafice temporalelmpuneti-vd termene; pentru usurintd,

intocmiti o diagramd schematicd pentru a identificadurata probabild a etapelor procesului. Dacd lucrati laun proiect pentru care existd mai multe aplicatii, nutrebuie sd neglijati aspectul respectiv.

in cazul proiectelor mai lungi poate sd existe un singurtermen de predare sdptdm6nal (de exemplu, prezentdrileintermediare pentru client), pe cand la proiectele maiscurte poate fi vorba despre doub termene pe zi (deexemplu, etapele de spalturi multiple). O cale de a

organiza ideile secvenlial este sd scrieli totul pe notiteautoadezive si apoi sd ordonali lucrurile logic.

!; Notite,,Post-it"electronice. Programelesoftware pentru designeriau si notite electronice,care actioneazd ca

mementouri utile. Le putetiatasa de paginile la care

lucrati, cu insemndri a ceeace trebuie rezolvat saupentru ca alti membri aiechipei sa,si poata scrieideile sau evaluarile critice.

o Check copyright on imagesa Fit texta Get editor to write

a nnotation

DE LA CONCEPT tA V ZUAI 1 1 3

e O O Planograme, Ptanuriteaproximative de pagini (stanga) suntdBZ\o\a\eiN\ -o p\anoqrama \dreap\a) carereprezintd un set mai coerent de declzii. Elepot avea form; de schite grosolane, de

sabloane digitale ce pot fi actualizate sau -dacd trebuie sd-i aretati unui client ori s6

comandati fotografii si ilustratii - de schitemai detaliate (dedesubt).

StoryboardulStoryboardul are rolul de a consemna

suficiente detalii despre conceptul vizual pentru ca

designerul se poatd porni direct de la el pentru a concepedesf5surdrile sau paginile pentru produsul final.

Planurile site-urilor Web aratd felul in care paginilese leage in ordine logicd cu celelalte pagini.Organizarea unui site Web reflect5 scopul real pentrucare a fost proiectat acesta. inainte de a concepedesignul paginilor este important sE definiti structura.

Storyboardul este utilizat pentru a concepe paginisau secvente individuale inainte de a angaja un designerpentru Web. Ca siin designul pentru multimedia,storyboardul este folosit de obicei in filme, benzidesenate, animatie sl reclame TV. El contine o schitd a

aspectului vizual al ecranu I ui, a i nformatiilor ce vor fiprezente, descrieri de animatii, interactiuni (de exemplu,

ffiffiMffiHirPonturi

. Scrieti tot ce este asociat

subiectului. Nu vd bizuiti pe

memorie.. Fd16 un concept relevant,

vizualizarea nu are nici un

?nte I es.

. Creati o diagramd de tiporganigram6, cu rutepentru diversele idei.

. Cdutali critici din partea

unor profesionisti si

folositi-le constructiv.. Discutati despre lucrare

c6nd o arbtati.

TRENC90xE rrsue 22 M.rch 2004

* ('n r'Fd

."",1 ."" 1 I ;J; r;;;t r ..'"";I*ln nh terordt I,tdf I I !)adc_ I tpo-,r\.croo

lh.{;, l,-e'l I ll il -"l'll,lll.l

e'lw''

Moduri de organizare a ideilor

Simpla intocmire a unei listede sarcini, de aborddri sau de

termene poate clarifica exacto problemi specificS.incercati sb vd organizatiideile dupd urmdtoarele

c rite ri i:

.Alfabetic: dela AlaZ

. Categorial: dupE tip

. Cronologic: dupd timpo Magnitudine: dupd mdrime. Pozitional: dupd loc. Scalar: de exemplu, de la

,,bune" la ,,rele"

casete de dialog). sunete si orice alte media. Desi

storyboardurile au fost initial liniare (pentru filme), eleincorporeazi si elemente nonliniare.

PlanogrameOrice proiect pentru designul unei lucrdri

trebuie sd aibd o succesiune vizuald logicd (9i inteligentd).Acest aspect este ilustrat destul de bine de reviste saucdrti. in mod normal, revistele gi cdrtile sunt machetatein miniaturS pe o ,,planogram5" de cateva ori inainte dea fi incepute machetele in mdrime naturalS. Planogramapoate consta doar din titlul articolului, dar poate fi si

mult maispecificS, incluz6nd o listd a tuturor elementelorpaginii sau desenul miniatural al machetei pe care suntschitate blocurile de text si imaginile. Planograma arerolul de a clarifica succesiunea logicd, distribuireaculorilor. modificarea ritmul ui etc.

L

TT(]RLII {]FARCHAE(]TtlGY

ILabour of love

:--at.,...t: ,.

Patru coloane pentru

articolele de stiri.

'.$ crila.inaintedecomandarea textului si

i nceperea productiei trebuiedecise mdsurile exacte si

numdrul de cuvinte. Aicidesignerul a ales o grili ingustdde 4 coloane pentru stiri si o

gril6 de 2 coloane pentru

lntroduceri.

Co lo ntitlu

WLiniile orizontalece depdsescpagina sunt un

motiv recurent.

Ce aceea aparpe gril6.

M 5su ra

egendei

t*-:.:t, . ",..,

$ ,-sFl* l_" L: .-'^e,

Doud coloanepentru rubrici

regu I ate

Examinarea optiunilor pentru

coperte. Prezentarea a ooua-lreoptiuni pentru copert6 este uzLtala

in primele etape, deoarece uneleaspecre ale copertei vor dererm nd

aspectul si organizarea paginilorinterioare ale brosurilor,cataloagelor, certilor si revistelor.De obicei, se va alege o variantepentru a fi dezvoltatd.

\:^"*r:1, ,

DE LA CONCEPT tA.. ZU;t ,1 15

SECT/UNEA 2 PR/NCIP] S1 i!ri] C

N ODJI JL 8 DP a cot rept r \ Z.:

Procurarea imaginilor

lndiferent de informarea clientului,majoritatea lucrdrilor de design vor contine de obiceiun tip de imagine, indiferent daca este vorba desprefotografie sau ilustratie. in timp ce generarea decaractere pe o pagind tipiriti a devenit relativ directidupd aparitia tehnoredactdrii computerizate,reprezentarea cu succes a imaginilor poate fi ceva

mai dificili.

Felulin care infatisati o imagine atunci c6nd vd ardtatilucrarile unui client va avea un impact important asuprasuccesului prezentdrii respective. lmaginile puternice si

convingdtoare capteazd imaginatia clientilor si-i face sd

doreasc6 sd vadd lucrul continuat. Atunci c6nd

vizualizali, detineti o serie de optiuni, iar cea aleasS va fidictatd de obicei de bugetul de care dispuneti.

De departe optiunea cea mai buni la prezentarea

ideilor de lucru este materialul vizual bine executat inmarker. Nu numai c6 este ieftin (deoarece a fost creatde dumneavoastrd ori de echipd), dar permite si multdflexibilitate de interpretare din partea clientilor. Acestmaterial sugereazb ce doriti sd faceti, darfbrd sd expliceexact, declangand imaginatia clientilor si mentin6ndu-iimplicati. Vd oferi si libertatea de a localiza ulteriorimaginea perfectd, care si corespundd g6ndiriidinapoia materialului prezentat.

Exist5 totusi situatii c6nd o prezentare va necesita un

material ilustrativ maifinisat, iar pentru aceasta va

trebui sa recurgeti la altd abordare.

lnceperea cdutiriiAtunci c6nd doriti sd procurati fotografii

sau ilustralii pentru un proiect este important sd stiti ce

anume cbutati. De exemplu, dacd aveti nevoie de

imaginea unui prunc, ce fel de copiltrebuie sd fie? Bbiatsau fatS? Vesel sau morocinos? in aer liber sau la

interior? Doriti o fotografie color sau alb-negru? O

96ndire conceptuald prealabilS bund vd va ajuta s5

stabiliti aceste lucruri, ingust6nd c6mpul de cercetare si

usu16ndu-vd mult viata.Multi designeri tineri sau neexperimentati incep prin

a cduta imagini pe lnternet, folosind un motor de

cSutare standard, ca Google. Ar trebui sd evitati asa

ceva din trei motive-in primul r5nd, dacd g6siti o

imagine care ii va plScea clientului in prezentare, nu vetlfi in stare sd faceti rost de o versiune cu rezolulie inaltdpentru ilustratia finald; in al doilea rand, nu detinetidreptul de a folosi orice imagini gisili si puteti fi supusrigorilor legii dacd o faceli;in al treilea 16nd, asemeneacSutdri se dovedesc de obicei o risipd de timp frustrant6si care distrage.

Biblioteci de imaginiPrima oprire ar trebui sd fie la o bibliotecb

de imagini autentice. Exista numeroase asemeneabiblioteci si toate pot fi gdsite online. Dupb ce v-ati

",3

."r# ' tT*tlq

r*,1

a it.ft

ii

*b=.,.Y

?lrl-s

BE;5- .'e oSil br'!'.d

*? Bibtiotecite de imaginiopereaz5 site-uri Web din carepot fi procurate numeroaseimagini. De asemenea, elepublicd in mod regulat volumecu colectii de imagini clasificate

, oferite gratuitdesignerilor. lndiferent ce

imagine ali cduta, veti gbsi un

numdr vast de imagini similareasa incet este mai bine sa stitidin timp exact ce anume c5utati

a sE VEDEA sr: Albume si colaje de atmosfera, /j. 52

lltr

inregistrat la una dintre ele, motoarede cdutare sofisticate, conceputepentru profesionisti, vi vor ajuta sb

gdsiti ceea ce vd intereseazS. De aiciputeti descdrca imagini de rezolutie

loasb pe care le puteti utiliza pentru

,,improvizatii" aproximative. Acesteimagini au de obicei numele biblioteciifiligranat peste ele, ceea ce poate

distrage de la impactul designului si

de aceea ar trebui evitate, cu exceptia

aproximbrilor celor mai vagi.Urmdtoarea optiune este de a

achita bibliotecii o sumi modestdpentru o imagine autenticb, cu

rezolutie mai mare si fdrd filigran.Dacd prezentarea dumneavoastrdva avea succes, veti reveni la

bibliotec6 pentru a cumpdrainraginea cu rezolutie completb si la

pret integral.Bibliotecile de imagini sunt utile

mai ales cAnd aveti nevoie de o

imagine pe care n-o puteti procura

I

Make life easier.

Make life easi

in timp pentru etapa de prezentare. Sd presupunem cd

pruncul pe care-l cdutati trebuie sb poarte o pereche de

ochelari mari. A pldti un fotograf si un fotomodel pentru

asa ceva ar insemna o mare pierdere de timp si bani, pe

cAnd bibliotecile au ln fisierele lor o mullime de imaginiCe acest tip, pe care le puteti achiziliona pentru o sumdrezonabilS.

Pentru multe dintre imaginile disponibile inasemenea biblioteci nu trebuie sd plStiti drepturi de

autor. Aceasta este o veste bund pentru bugetuldumneavoastrd, dar poate sb nu fie intotdeauna lucrulcel mai bun pentru client. Si presupunem cd ati gisitfotografia perfectb a pruncului cu ochelari intr-o bibliotecdde imagini. Este posibil ca, in acelasi timp, altd echipa de

designeri sb fi gEsit perfectd aceeasi fotografie pentru

clientul lor. Clientuldumneavoastrd poate sd nu fieincentat de posibilitatea de a vedea fotografia ,,lui" utilizata

in campania altcuiva, oric6t de improbabil poate fi un

asemenea eveniment. O modalitate de a evita astfe de

situatii este folosirea unei imagini cu drepturi de auto".Putini procedeazb asa, deoarece varianta este r-ra

costisitoare, astfel incat aveti sanse mai ma. s; - -revedeti imaginea aceea pentru o perioadd cons c:.3: r

Schite in markerPentru vizualizare nu existd reguli clar definite,

deoarece scopul principal este de a fi complet convingdtor.Puteti utiliza o camerd foto digitalS pentru a fotografiaimagini schitate rapide, dar ele pot deruta clientul atuncicand 'incercati sa explicati cd nu aceea este ,,imaginea rea15"

pe care doriti s-o folositi. Solutia cea mai bund este sd

p reze ntati nrateria le vizua le excelente rea lizate in marker si sd,,'- :cn'.' nget c rentul sA plateascd pentru niste instantanee:13 :rr: si s transformati in realitate. Dupd aceeaveti: :: - : : -r - ci fotog raf ie ca re va apartine definitiv clientu lu i.

l:-: :s: :..: nu este posibil, bibliotecile de imagini

-'=-' : -:,: : cuna pentru uncompromisacceptabil.

;il;:i;;*il E

,:i, .,;; Schitele in marker

continui sd fie privite ca

modul cel mai bun de

prezentare a ideilor. Chiardacd materialele fotograf ice

aratd mai ,,finisate", ele va

pot inhiba ulteriorfl exi bi I itatea.

DE LA CONCEPT LA V ZUAI 1 1 7

Itcrattiffi@ribuncffi'**::*i: ni*""r.t", e[':*,',, ', ,

FBh_iscdcl di.sil $run\L{(d *dd1 rtrD\\

++i+:s::l-lr.1r : ::6;;Llill,llllrl.--;.,,' i _

BUSINESS

$brteF suint t ntued : ' :oY.rFnsbn-fud06 ,

'$ *3 Mentinerea unititii. Ziarul Herald Tribunedemonstreazd felul in care designul coordonat ajutela realizarea unei identitdti unice. Un exercitiu bunpentru orice designer este de a recrea exact, utiliz6ndOuarkXpress, orice paginS dintr-un ziar.

$ Tipetor ca

alimurile. Acestecbrtuliisimple si

vesele utilizeaz6indriznet culorile si

caracterele. Numaiculoarea si elementele

diferite ale titlului se

modific; de la una

la alta, celelalteelemente rdmAn6ndintacte pentru a

unifica setul.

Cum se obtine ins6 acest sens al identitdtii? Rdspunsulconste intr-un design bine coordonat si o strategie dedesign eficientd care va permite modificdri ale textuluisi imaginilor ce vorfi aplicate. in cazul ziarelor,aceastase obtine prin crearea mai multor reguli si principiistricte, care nu se schimbi niciodatS. De exemplu,titlurile principale vor fi scrise cu un singur tip de font sivor fi a liniate la st6 nga, titlu rile secu nda re vor fi scrisecu alt tip de font si centrate, corpul de text va fi scris cutreilea tip de font, av6nd fixe mirimea in puncte,interlinierea si regulile de aliniere st6nga-dreapta,articolele de fond pot fi scrise intr-un font aldin cuinterliniere mai largd si aliniere alternantd, si asa maideparte. Aceste reguli nu sunt incdlcate niciodatd, darsunt indeajuns de cuprinzdtoare pentru a accepta oricevariatii, mentin6nd in acelasitimp aspectul stabilit(,,look"-ul) al ziarului.

Putini designeri au posibilitatea de a concepe ziare sisarcina respectivd necesitd un volum urias de timp,talent si muncd, totusi designul coordonat continud s5fie o cerintb uzualS pentru aproape toti designeriigrafici. De exemplu, vdz6nd ci majoritatea autorilorscriu mai mult de o carte, editorii utilizeazd aproapeintotdeauna designul coordonat pentru a le producece4ile. Dacd un editor tipdreste editii noi ale cdrtilor

!@@r

.:

SECTIUNEA 2 PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL 8 De la concept la vizual

Design coordonat

in domeniul pubticitar, foarte putinelucruri sunt concepute pentru a functiona ca elementeindependente. Examindnd de pildi o oferte carefoloseste posta direct6, vom observa cd at6tscrisoarea insotitoare, cdt si formularul de aplicatie,pliantul si plicul au elemente de design comune care leleagd si le identifici drept set. in mod similar,examinati orice ziar doriti. lnformatiile continute in else schimbi zilnic - alte titluri, articole, fotografii etc. -,totusi ziarul arate la fel in fiecare zi, iar c6nd pe un raftse afli mai multe gazete, le putem identifica usor,dintr-o privire rapidS.

A sE VEDEA sr: Design pentru ambalaje, p. 1 74

1 '18

I

ffip

'l'iCle

lmaginile exi -s3 ::-3 a'. aa- a a -- z': - aa

paginii au un imo:c:3-::'- . r:::':::contrasteaza cL oeg -: :f,-s: :n- i ::

l*r

Casetele de culoare omogenS, punctate cu imagini retezate de

sabloane gi texturi, ricoseaze pe pagin6, conferind impresia

abundentei de spaliu.

J?fr I;"r;:;,';"r1"13 sstudio lEtiIIR I

ls loo . ar -5.1

ler { n\Yr-lIt (lFl 1

l"

I

!::'"ny o__

EHE

ffiW

Probleme de merime. Designul

coordonat poate insemna

lucrul cu un domeniu de

elemente de dimensiuni foartediferite. Setul acesta pentru un

studio fotografic consti din

antet, scrisoarea de

complimente, cdrti de vizitd,

invitatia pentru vizitareastudioului si un pliant. Fiecare

element actioneazd individual,dar capdtd impact suplimentaratunci cand este vezut ca parte

din serie, conferind studiouluiun puternic sentiment de

identitate.

Versoul cSrtilorde viziti.

Franklin I .*Gothic, un

font sobrudar distinctiv,extrem de

lizibil, este

folosit pentru

corpul de text

{i studio:: i::,- ", lt

Plasatd intre doud tipuride caractere contrastante

dar complementare, siglaisi menjine propo4ia intot setul.

I

Ill$J t studio

II

I $3 {i studio

ffi @ studiollr'-; 'l :. f r a\3 -i I

rlTi | .$'

Banda de decoraliuni prezinte toateelementele din set si adaug; o exploziede veselie si excentricitate - exact ce

doreste studioul si transmitd.

DE LA CONCEPT LA VIZUAL 1 1 9

'Ko'l<

Alexaldcr IVlcCell SrrrithVrf,

anterioare ale unui autor de vArf, el va solicita ostrategie coordonatb de design pentru coperte, care vapermite modificdri de culoare, imagine si titlu, darinacelasi timp va ingddui cumpdrdtorilor sb identificetitlurile ca fdc6nd parte dintr-o serie. Este posibil ca

elementul constant din seria de coperte sd fie tipul decaractere, stabilit la acelasi font de aceeasi mdrime si inaceeagi pozitie pe pagini pe toate copertele. Elementulcomun poate sd fie insd stilul fotografiilor utilizate(alb-negru, complet color, suprasaturat, cu viniete) sauilustratiilor (penitb si cernealS, sgrafitto, colaj).

Un designer bun va lega laolaltd toate elementele,cre6nd un sablon care face nu numai ca fiecare copertbindividualS sd fie atrbgdtoare in sine, ci asigurd siidentificarea cu celelalte coperte din serie.

Practic, coperta unei cSrti este o piesd de ambalajcare face publicitate at6t produsului, cat si editorului, si

de aceea artrebui abordatd la fel ca o campaniepublicitarS. Fiecare copertd trebuie sd concureze cu

toate celelalte coperte expuse, ,,sbrind" din raft chiarinainte de a-i informa pe cumpSrdtorii potentiali asuprasubiectului cdrtii si motivului pentru care ar trebui s-ocumpere. in multe librdrii, spatiul limitat dicteazd insaca numai cotoarele s5 fie vizibile, asa incat va fi esentialfelul in care acestea apar ca o ,pate" de culoare. De

exemplu, o serie de coperte cu cotoarele concepute 1n

text negru aldin pe culori acide va crea o asemenea,,pat5" foarte impresionantS.

Crearea ,,petelor" este ceea ce-i motiveazd pe totiproducdtorii care concureazd pe o piatd capricioasS,indiferent dacd produsui este carte, ciocolatS, supd saubduturi ricoritoare. Data viitoare cand faceti cumpdrSturi,deschideti ochii la acest principiu si veti observa cd

toate produsele care au ,,petele" cele mai atrdgitoareapartin intotdeauna producdtorilor celor mai cunoscutisi de succes din lume. Nu-i o coincidentS, iar designerulcare poate coordona cu succes un brand va descopericd ii vor fi solicitate serviciile mereu.

Cunoasteti continutul !

Conceptul pentru designul unei coperte decarte va fi influentat de mai multe aspecte: dacd este o

operd de fictiune sau de nonfictiune, dacS este volumulde debut al autorului sau dacd acesta are deja un grupde cititori loiali, cdrui gen ii apartine cartea, dacd subiectuleste amuzant, grav, romantic sau terifiant si, cel maiimportant, care este publicultintd alcartii. Atunci c5ndconcep copefte pentru certi, designerii buni au grijb sa-ipund editorului o multime cJe intrebdri despre carte - sis-o citeascd ! La urma urmelor, coperta trebuie sd-iinspire pe oameni sd cumpere cartea, asadar ce contineea ca s-o facS o ,,lecturd recomandatS"? Coperteleprezentate aici sunt exemple excelente de lucrdriputernice, bine 96ndite 9i (cel mai important) de succes.

Alcxancler NicCell S;urtlr

Venit din Africa. Copertelepentru Alexander McCall Snrithsunt puternice. Culorile vii si

ilustratiile de inspiratie africandsunt calde, primitoare, unice si

pline de viat5, dar si socante -exact natura cdrtilorin sine.

Fixatin grila. Albumul de

fotografii ale lui Fin Costellofoloseste un design complex,coordonat. Fiecare pagind aratb

altfel, dar principiile stricte de

design si atributele comunementin continuitatea paginilor.

120

HHtrAR LIAA,5 E N

$an4rd $ro1omd.d.0imihd

"1F{;}*tifu.;iia

EiTE R MYWEATHER

ft itoad tum/

trAR LI.A,A5 E N

'sl{!trMdotuttoB

Pete de culoare.Copertele acestorbestsel l--r u ri cl-. Ca rl

Hiaas,or,,sat" alilt raftclatorita desigrtulLti

izbitor. Deopotrivavillranta si elegaIta,folosirea culorii si a

caracterltlui cle itera cla

certiturlinea ci vor fi lafcl cle puternice si .laca

li se ved-. (loar cotortrl

Liniilc rosii fine rlin juru inrag I ior nr.lmici ajuta la ridicarea lor clin pag na

TcfURISTEiEAsiT]N

Utilizarea coerent, a fontLrlul C arendolI .11r11.nnl .r'e\ l.Oalard LlrJ il ,l-. I ti,

Titlurile legendei s!nt T 00: : i-:legendele in sire au tenta 3a

Lctrifelc coborate foarte mari sunt antLlzantesi maximizeazi im1;actul;fiindcd aLl o tentaatet rlc deschisi, nLr coplesesc.

Hffisfl

gru

td-il

rue$i

, ..t 121

SECT UNEA 2

IVIODULUL 8 De a corc:irt e

Fotografie sauilustratie

in mod frecvent,designerii vor trebui si insufleteascddesfisuririle cu imagini si si stiecum sd giseasci ceva potrivit. Deciziadaci sd folositi fotografii, ilustratii, orichiar literele ca imagini (sau toate treiimpreuni) poate p6rea difici16, dar un aspectbine coordonat, care evit6 un talmes_balmes destiluri, este unul dintre semnele designului decalitate. Evitati si includeti prea multe forme sistiluri de materiale vizuale - trebuie s6 vi editatioptiunile in mod logic si elegant. Ciutati s6alungati ideile preconcepute: dacd stiti exact ceanume veti face inainte de a incepe, veti fi maiputin creativ. Uneori chiar si o gresea16 se poatepreschimba intr-o noui abordare-

Mediul si mesajulDin cauza tehnicilor de artd digitald,

limitele dintre fotografie si ilustratie au devenit neclare,astfel inc6t, desi alegerea directb dintre o fotografierealistb si interpretarea stilistb a unui ilustrator continuasa fie posibild, tehnicile de montaj pe calculator permitfuziunea celor doub. in interiorul acestortrei categorii sunlposibile aborddri relativ directe sau obscure, asa inc6ttrebuie sd vd 96nditi cum doriti sii va fie mesajul pentru afi inteles si interpretat. Multe vor depinde de domeniul incare activati. De exemplu, frecventin publicitate esteesential sd ardtati brandul pe care se strdduieste sd_lv6ndd clientul dumneavoastrd. Ambalajele alimentaresau reclamele pentru automobile tind sd prezinte imaginiexceptional fotografiate si foarte realiste, ce prezintd

produsuf intr-o fumind cet mai mdgulitoare cu putintd. pede altd parte, un brand nou de cafea (nu distinctiv in sine)ar putea avea o ilustratie contemporand care sd transmitdmesajul unuistil de viatd ultramodern. La capdtul opus al

:. il ',lr: Mai multe optiuni pot f i

vdzute in aceste imaginicomandate de a lungul catorvaani pentru o companie demateriale de artd:o acuareldfoarte detaliatS, un instantaneuaproape abstract de cerneluricolorate, o ilustratie decorativstilizati, o fotografie deatmosfer6 si un tablou abstractbogat colorat.

;'{}*

J*

ffi+:-''H

h#I',l

'iii ;;ll; g.rt'..rea fotografiilor cu ilustratii.Fotograliile si ilustratiile luzjoneaza rn cele douaimagini. llustratorul a colectat, colorat si fotografiatobiectele de deasupra pentru un articol dintr_o revist6dedicatd mondenitdtilor. in imaginea djn dreapta,frunzele au fost fje scanate, fie fotografiate, apoicolorate digital, utilizend pensula si caracteristicilede amestecare si gradare din photoshop.

ASEVEDEASt: Desenedetipstudiu, p 20Princjpii ale fotog rafierii, p 22Fotografia digitali, p 6t

'."*l ,.;. s'l '' -!3lJ .-1

"rl'i ,ir- I ,.''t

scSrii realismului, imaginile pentru o reclamd a

instructorilor de animale pot fi complet obscure, darpublicultintd va fi perfect congtient de mesajul nerostit.

Dacd activati in designul corporativ, etosul companieipdstrat cu sfinlenie in ,,declaralia ei de principii" este la

fel de important ca si produsele sau serviciile ei. Aici arputea avea succes 9i o serie mai abstractd sau analog5

de imagini. in reviste sau cdrfi, aspectul imaginilor va

trebui analizat in etapa initiald de crealie, c6nd vortrebui discutate toate intrebdrile legate de publicul

tint5. Un mixaj de stiluri diferite - ilustratii si fotografii-poate sd diferenlieze aici secliunile editoriale.

Constr6ngeri creativeClientii vd pot trimite imaginile pe care

doresc s6 le utilizati, impreund cu informarea initialS,

si in asemenea cazuri decizia a fost deja luatd in numele

dumneavoastrS. Fotografiile pot sd nu fie intotdeaunala indem6nd din motive logistice - din cauza distanlei,bu getu lu i sau dificultdtilor de oblinere a autorizaliilor -,ceea ce inseamnd cd solulia optimd 9i unicd rdm6ne

comandarea unei ilustratii.Manualele tehnice, rapoarlele de companie, cbrtile

educationale sau orice lucr5ri ce intenlioneaz5 sd

explice felulin care funclioneazd lucrurile beneficiazb

de pe urma materialelor vizuale.Vizualizarea tinde sd

devind un domeniu specializat al ilustrdrii, in care

desi g neru l, il ustratoru I 9i autoru l/creato ru I materi a I u I u i

trebuie sd lucreze str6ns laolaltd.

Buget si graficA comanda o ilustratie foarte complex6.

sd zicem a unei strdzi urbane aglomerate, pentru o

lucrare mare de design s-ar putea sd nu fie un lucru

adecvat dacd nu dispuneti de un buget pe mdsurd. Este

mai bine sd utilizati o fotografie. Pe de alt5 parte,

solicitarea unui fotograf pentru o sedinld de lucru care

implicd fotomodele, machior si coafor, plus recuzite 9i

decoruri complicate va fi costisitoare. intr-un asemenea

cazarli mai ieftin sd comandati o ilustrafie.

Ocazional puteti fi nevoit sb produceli ceva pentru

care nu existb buget. Nu disperati -intotdeauna se

gdsesc posibilitdti. Uneori, de pildd, literele evocatoarepot funcliona ca ilustralie, iar imagini fdrd copyright pot

fi gdsite mereu dacb stiti unde sb cdutati.

Punctul de pornirePoate cd lucrati la un proiect pe care l-afi

initiat personal sau la o informare; oricare ar fi cazul,

unghiul ilustrativ poate sA vd apa16 ca prin farmec inminte, ori puteti fi nevoit sd v6 strdduiti mai mult ca sidecideli asupra stilului cuvenit al imaginii. in primul

16nd ar trebui sa v6 intrebati ce anume ar fi potrivitpentru piatd si mesajul pe care incercati s6-l transmiteti,iar dupd aceea sb cercetati o sursd care realizeazd

lucrarea in limitele impuse de buget 9i termene.

Examinali lista de control de la pagina 125. inarmatcu aceste optiuni, puteti sd vd aplicati propria sc6nteie

creatoare. incepeti prin a cerceta sursele pentru imagini.

Poate fi necesar sd creati chiar dumneavoastrb imaginilesau puteti sb le comandali unui ilustrator sau fotograf.Existi multe moduri in care sd priviti lucrdrile altora, in

afara de a 16sfoi diverse portofolii - pe lnternet, inexpozitii si agentii sau in alte publicatii grafice de tipulrevistelor. Exista biblioteci de imagini ce reprezintb

f otografi si ilustratori, sau care le cumpdrd operele si le

EXERCIIIU

Luarea deciziilorO companie de investitiidoreste un pliant care sa

transmitd imaginea asumdrii

riscului combinatd cu cea a

practicii financiare sigure.

Creati o serie de trei imaginidispuse in fotomontaj.

Un arhitect vinde spatiu intr-o

cl6dire inainte de a fi

construit6 iputeti alege fieapartamente de locuit, fiebirouri). Fotografiati o serie

de imagini care sd capteze

incitarea, stilul de viate si

aspectele pozitive a e zonei.

Un club de istorie oca e

doreste sa atraga men'3-nol. Cercetatl gra\ -' !:a^si creati un desrgr ::'=:.degajeze o se-z:: : 3a

contemporaa::a::

DE LA CONCEPT LA V ZUAL 1 23

vand pentru mass-media. Dacd scrieti .,picture library,,sau ,,r'l/ustration agency/i intr-un motor de c6utare, veticdpdta o sumedenie de nume. in general, asemeneacompanii vd permit sd utilizafi o versiune de rezolutiejoasd pentru schilele de concepte, fie gratuit. fie inschimbul unei sume neinsemnate. Dupd ce v-atifinalizat ideea, puteli cumpdra de la ele drepturile de a

folosi imaginea respectivd. intotdeauna inainte de a luao hotd16re, verificafi care va fi suma finald. Surseleacestea produc in prezent CD-uri cu imagini fdrddrepturi de autor, ceea ce inseamnd c6 le puteli folosi inmachete fdrb sd mai pldtiti nimic. Dacd intenlionati s6acoperiti in mod repetat un anumit subiect sau stil,poate fi logic sd cumpSrafi un astfel de CD. Altd sursi(fdrd copyright) o reprezintd ansamblurile de tip clip art,care potfi utile ca fundaluri pentru text. Desi suntinprincipal gravuri alb-negru vechi, ele pot fi utilizate atatin modalitdti moderne, c6t si traditionale.

3F-q

:r)...,

O O O Hrane pentru idei.Alimentele pot fi redate fie infotografii realiste, incAt,,iti lasd guraapd". fie decorativ, asa cum seprezintA ilustratiile stilizate in graficdmonocromd si in acuareld, cu saufdrd contur negru.

lri1{

i\ r\.

:@"OO

gO

Pl.bi .Bjo

oQ @ La cumpirdturi. Decizia

intre fotografie si ilustralie poate fiinfluentatd de costuri. Pentrulucrdri profesioniste, nu puteti sa

vd fotografiati pur Fi simpluprietenii. 9edintele foto necesit6destulS organizare: inchirierea defotomodele (cu contracte) si deprofesionisti pentru machiaj si

coafu16. alegerea locului, obtinereaacordului proprietarului magazinului,

inchirierea masinii, aleqerea si

inchirierea veslimentariei s;, nL rcele din urmd, angajareafotografului. Pe de a ta parte.

ilustratia necesita doar o

informare scurta a e-.s:r ,

ln cele din urm5, creati-vb o bancd de resurse. Ceimai multi designeri pdstreazd caiete sau dosare culucrdri realizate de fotografi si ilustratori, provenite ingeneral din reviste. Uneori primiti pliante promotionaletrimise ca materiale publicitare. Dacd vd plac sau credeticd pot fi utile pe viitor, fisati-le in banca de imagini.

""9$:" _

124

Listd de control.V6rsta/sexul/clasa sociald a publiculuitintd? De exemplu, materialele vizualepentru pagina horoscop a unei revistedestinate adolescentilor pot fi maiamuzante, moderne si abstracte dec6timaginile utilizate pentru raportul si

conturile unei companii.. Care este durata de viatd a lucrdrii?

lmaginile dintr-o revisti sdptbm6naldpot fi efemere, pe cand cele dintr-ocarte scumpd cu potential de vinderede 10 anisau mai multtrebuie sd

aibd o rezonan!5 care sb ddinuie.. Cat de clard trebuie sd fie informatia?

lmaginile pentru coperta unui CDpotfi obscure, pe cAnd cele pentruun manual tehnic trebuie sd fie claresi didactice.

. Valoarea perceputd. Este mai dificilde precizat, deoarece adesea cevaieftin este vandut mai scump prinimaginea sa, iar ceva scump poatecduta sd atragd o piatd larg5.

o Criterii de design. Doriti o formbdinamic6 decupatd sau o imaginepitratd intinsd pand la limita paginii?Alb-negru sau color? Cu contururiprecise sau incetogate? Poate fistilizate? Doriti sa aibd un aspectretro? Sau ar trebui sd arate agresivde modern? Trebuie sd existe un singurfocar puternic sau un colaj de idei?

. Tema. Frecvent este important sd

creali un set de imagini cu aceeasitemd sau stil.

.Apelali la contrarii. Pentru o clipSsau dou5, g6nditi-vd la opusul a ceeace se asteapt5: astfel veti cipdta unpunct de vedere nou sau vd vetiputea consolida ideile originale.

. Buget si grafic de executie. Verificatidac6 ideea este posibi\6 si fezabr\6in timpul disponibil.

EXE RCITIU

Simboluri zodiacale

Trebuie sd creati prima dintr-o serie de 12

imagini pentru pagina de horoscop a uneireviste. llustratia poate fi creatd in oricemediu si nu trebuie sd fie simplul simbolastrologic; este necesar sd cercetatisimbolul si s6-i incorporati unele dintrecaracteristicile asociate. lmaginea trebuiesd poatd fi reprodusd ?n patru culori si va

avea ldtimea finalS de 65 mm.

1 i' Formd liberdAborda re

decorativd, darrealistd pentru

Taur (si atributelesale) in stil vioi

A colai de medii:hartia a fost pictatd si

texturat6, apoi scanatd

cu celelalte elemente.

Q pictogrami taur. SimbolulTaurului a fost utilizat pentru a

crea un mozaic, care a fostapoi fotografiat.

Etape de lucru. Cercetali simbolurile astrologice, afl6nd

cum au evoluat si ce caracteristici sunt

asociate fiecdrui semn. Pistrati fotocopiigi ilustratii decupate.

. incepeli sd desenati. lmaginea ar trebuisd fie p6trat5, rotundd sau cu formd

liberd? Va fi o singurd imagine sau vor fi

mai multe? Doriti si-i aplicati o grilS sau

o structurd? G6nditi-vd la implementarea

designului respectiv la toate cele 12 semne

si rdspundeti treptat la aceste intrebdri.. Schite/e ve vor ajuta sa decicleti ce mediu

sd folositi.. G6nditi-v5 la culoare. Doriti ca semnele sd

fie diferite sau similare? Preferati sd lucrati

cu o paletd limitatd de culori?. Creati imaginea in mediul ales, apoi

reproduceti sau scanati o pagin6 de

horoscop dintr-o revist6 si incorporail

ilustratia du m neavoast16.

tl

pen ta s cerneala,aonrbinat cu acuareld

---'+r

DE LA CONCEPT LA V ZUAL 1 25

SqCT/UN,A 2 Pfr/I/C/P//S/ T,HN/C/

MODULUL g Probleme de productie

Mediul tiparului

in mod frecvent, procedura de productiein vederea tipdririi este consideratd pur si simpluultima etapi a procesului de design. De fapt, lucrurilenu stau deloc asa. O abordare mai generald sicunoasterea problemelor de productie pentru tiparsunt absolut esentiale pentru designer din cdtevamotive:

o Procesul de design are o intentie inerentd; aspectulsi senzatia degajatS de lucrarea tipdritS finalS se

datoreazd faptului cd asa au fost intenlionate. Aceastb

,,intentie" poate fi monitorizatd de un designer cu o

excelentd cunoagtere a problemelortehnice.. Un obiect tipdrit are o calitate tactile; utilizarea de

cernealS ori h6rtie, de efecte speciale sau a unuiproces auxiliar vd vor fi disponibile doar dacd defineliintelegerea procesului de produclie pentru tipar.

. Pot fi evitate modificirile t6rzii (si costisitoare)cauzate de schimbarea specificalii lor teh nice.

a sE VEDEA st: Definitii ale culorii, p. 26Corectarea probelor color, p. 730

Tiparulin toate metodele de tipirire, lucrarea

digitalS trebuie separatS in culorile constituente, pentrua realiza plScile. Este important se tineti minte c5 fiecareplacd este utilizatd pentru o singurb culoare.

Majoritatea lucrdrilor pe care le veti produce vor fitipdrite utilizSnd tiparul ofset, dar alte metode sunt:

.Tiparul raster (foloseste sabloane serigrafice) esteutilizat pentru tricouri, reclame stradale si unele efectespecia le.

. Flexografia (foloseste pl6ci din cauciuc in relief) este

utilizatd pentru unele tipuri de ambalaje si pungi deplastic.

. Tiparul addnc (foloseste pldci cu celule de diversead6ncimi) este utilizat in general pentru revistele sau

cataloagele cu tiraj mare..Tiparul digital (foloseste prese fdrd pl5ci, controlate de

calculator) este utilizat pentru lucrdri complet color cu

tiraj mic.Majoritatea preselor tipdresc pe coli de hSrtie, dar

rotativele, folosite pentru tiraje mari, folosesc suluri de h6rtie.

Apd sau

role umezitoareRole cu cerneala

Cilind ru -formE

Cilindru cu asternutde cauciuc

Hertie presatd

Principiul tiparului ofset. Acest proces de tipdrire se bazeazd peprincipiulimiscibilitdtiiapei si a grdsimii. Placa de imprimare produsddigital este tratatd chimic, astfel inc6t imaginea va accepta cerneala si

va respinge apa. Diagrama simplificatE a unei prese aratd o placd

expuse infdsural; in jurul cilindrului-formE care se roleste, undeimaginea este umezitd si acoperitb cu cerneal6. lmaginea cu cernealS depe placA este transferatd apoi pe cilindrul cu asternut de cauciuc. Acestatransferd imaginea pe hartie, care a fost purtatd in jurul cilindrului depresiune (ajustat in functie de hertia utilizatd). Procesul este rapid siplaca este acoperita cu cerneald la fiecare rotatie. in proces nu existdsuprafete in relief si de aceea se mai numeste ,,tipar plan".

tlh

100oo yellow

GuloareaDiversi factori determinE c6te culori alegeti

pentru a produce lucrarea.Tiparul monocolor poate fi utilizat c6nd existb

constr6ngeri bugetare sau c6nd trebuie aleasb oculoare specificd; de exemplu, majoritatea companiilorcer o anumitd cerneald Pantone pentru coerentd intoate tipbriturile lor.

Tiparul in doui sau trei culori permite combinatiiinteresante de cerneluri Pantone: supratipdrirea a doudcerneluri poate genera o a treia culoare, iar tipirireaimaginilor alb-negru in doud culori (duotone) sau treiculori (tritone) le poate spori efectul.

Tiparulcomplet color utilizeazd cerneluri cyan (c),magenta (m), galben (y, de la .,yellow,,)si negru (k, dela ,,key" -,,cheie") specificate in procentaje de tentepentru a crea un numdr urias de culori. Metoda esteutilizatd pentru a reproduce fotografii complet color sauculori plate.

O inovatie relativ recentd este tiparul Hexachrome, carefoloseste setul complet color, plus cerneluri portocaliusi verde, pentru a oferi un domeniu de culori 9i mai larg.

@ Bandd de control a calititii.Colile tipdrite au de obicej o bandide control in exteriorul grilei pentrua monitoriza calitatea realizerii placii,a cernelii, concordantei, mdrimiipunctului si asa mai departe.

$ Tipar complet color. Desenulprezint6 principiul tiparului complet

color. Pdtratele cyan,galben si magentasunt vdzutesuprapuse si cre6ndculori secundare si

tertia re.

Prin folosirea tentelorse pot realiza mii devariatii subtile.

1 00c

100y

100m

1 00c100m

$ Folosirea a douiPantone. Pliantele au fosttipdrite in douS culori.Deasupra. galben si albastrusunt supratipdrite pentru a

crea a treia culoare {verde-inchis) in fontul de fundal.

I Tente plate. Posterulpliabil utilizeazd in fortdtentele plate obtinute dinsetul complet color (CMYK).

Fotografiile au fostreproduse in negru depolicromie pentru a

contrasta cu tentelestrdl ucitoare.

PROBLEME DE PRODUCT E 1 27

Q CUVK. CanO doriti se reproduceti o imaginecomplet color, trebuie sd generati un fisier CMyK.

$$ Scara nuantelor de grilmono se utilizeazecend doriti sd reproduceti o imagine intr-undomeniu de tonuri si intr,o sinqur; culoare.

$ Duotone-in acestcaz, cyan si negru - poatespori imaginile mono sau egaliza imagini decalitAti diferite.

intind si tentele se tipSresc mai accentuat decat se intentiona(mdrirea punctului).

Greutatea hertiei se mbsoarb in grame pe metru petrat (gmp), iargrosimea cadonuluiin microni. Un pliant A5 se tipdreste in generalpe 1 15-150 gmp; o carte de vizitS poate fi tipdritd pe 300 gmp.

Probe tipdriteAceasta este ultima ocazie a dumneavoastrb (si a

clientului) de a controla calitatea si conlinutul culorii:. Proba de culoare digitali: ieftind si usor de produs, dar nu

perfect precisd pentru culoare.. Proba umedS: scumpd, dar precis6; utilizeazd pldcile finale si

cerneala pe h6rtia corespunzdtoare.. Proba pdf: formatul pdf scos la imprimantd; util in crizd detimp.

Procesele de finisareProcesele intreprinse asu pra colii tipdrite se

numesc finisare. Unele sunt auxiliare tipEririi, in timp ce altelesunt asociate fdltuirii si legdrii. Utilizati aceste procese ca elementecreative: capsele si stantdrile sunt disponibile in multe culori,pentru a spori o imagine color puteti utiliza l6cuirea selectiv5 etc.Alti termeni cu care vd puteti familiariza sunt; indoire, retezare,gofra re, gh i lotinare, termog raf ie, ca psare, coasere, lam inare,legare si lipire planse.

Tipirirea imaginilorFotografiile sau diapozitivele sunt cunoscute ca

,,originale in tonuri continue", ceea ce inseamnd cd de la un ton laaltul existA o gradare lind. O imagine tipdritd este de fapt alcetuitddin ,,puncte de raster": multe punctulele de diverse mbrimi, egaldistantate, de obicei intre 100 si 200 pe inch (lpi - lines per inch,,,linii pe inch"). Valoarea lpi poate fi mai grosoland pentru pungilede plastic sau maifind pentru albumele de arti.

Pentru a reproduce tonurile continue printr-un proces detipdrire trebuie mai int6i generat6 o versiune digitalA (de obiceiprin scanare), care dupd aceea este convertitd in punctele de rasterce creeazd iluzia tonului continuu. in aceastd etapd esteimportantd rezolutia imaginii digitalizate; a se vedea ilustratiile.

lmaginile pentru tipdrire trebuie salvate ca fisiere eps sau tif.

H6rtiaNu subestimali potentialul h6rtiei pentru tipdrit;

existd o varietate uriasS de culori, finisiri si greutbti. Atunci c6ndalegeti o h6rtie, 96nditi-vd la efectul pe care-l doriti (de lux sausimplu si practic), la adecvarea ei pentru tipul de lucrare, bugetsimetoda de tipSrire.

in general, h6rtia se clasificd in doud tipuri:oCretatS: mai netedS, reproduce mai bine culoarea.. NecretatS: mai moale la pipdit si mai voluminoasd ia o

greutate echivalent6. Deoarece este absorbanta, culorile se

128

q.aA\

l\=-j.*/i

@ Rezolutie. Pentru imagini completcolor, duotonesi in nuante de gri, la mdrimea la care va fi reprodusdimaginea, rezolutia fisierulul digital trebuie sb fie dedoud ori valoarea lpi.

Ponturi

Pregdtirea unui document pentru tipalo Dup6 ce spaltul final al designerului este aprobat de

client, frecvent 16mAn multe probleme ce trebuierezolvate inainte ca lucrarea s5 poatd fi tipdritd. Nuuitati c5, deoarece fiecare lucrare de design esteunic6, ea creeazd o serie unic6 de probleme; aceastietapd este ultima ocazie de a vd controla creatiainainte de a o preda pentru tipar.

. Fiti meticulos: verificati totul, de la specificatiile detente, mdrimea documentului si calitatea imaginiip6nd la curSlarea documentelor de culori neutilizate,foi de stil gi spatii duble intre cuvinte. Toate detaliileacestea sunt responsabilitatea dumneavoastrd; dinfericire, vd pot a.iuta programe ca Flightcheck.

. Cend trimiteli o lucrare la tipar, includeti:documentulfinal Fi aprobat, toate imaginile utilizate,toate fonturile utilizate, o tipAriturd de separatii sauun compozit color al lucrdrii si, in cele din urm6, oscrisoare insotitoare clar5, cu instructiuni detaliate.Nu presupuneli cd tipografii vd pot citi 96ndurile.

. De obicei, se anexeazd si un fisier pdf sau postscript -un document ,,zdvorlt" care inciude toate fonturilesi imaginile, reduc6nd astfel potentialul pentruerori la tipdrire.

@ Moduri de reproducere a imaginii. Exist6 diversemoduri de a scana si reproduce imaginile. partea mdritea imaginii aratd felul in care structura punctelor de rasterdiferd pentru fiecare metodi.

$ Line-art este utilizatd atunci c6nd doriti sa reprodLc.o imagine in alb si negru pure, fard tonuri intermed a-:La mdrimea la care va fi reprodusa imaginea. rezolL: :fisierului digital trebuie sA fie de opt ori valoarea tpi.

Q Brosur6 in trei culori? Brosuraa necesitat multi atentie dinpartea tipografilor, atet in privintatiierii si lipirii, c6t si a ldcuiriiselective pe coperte si in interior.

PBOBLEME DE PRODUCT E '1 29

SECTIUNEA2 PF .C: : -:- . :

MODULUL 9 Probler.re ce product e

Gorectarea probelor color

Sosirea probelor color estepenultimul pas inainte de sosirea lucririifinaletipdrite. in etapa de probi color se mai pot corectaincd orice nereguli ale fotografiei, indiferent dacdeste digitald sau traditional6.

Vizor pentru diapozitive (,,lightbox")Vizoarele sunt disponibile in diverse

dimensiuni, dar cel mai important este faptul cd

ilu mi na rea se conformeazd standa rdu I ui i nternalionalISO 3664:2000. Acesta defineste culoarea 9i intensitateasursei de lumind si este respectat de majoritateavizoarelor utilizate in laboratoarele pentru separatiaculorilor si tipografii.

Tester pentru unghiul de sitiDiferitele culori de proces au unghiuri de

siti diferite, iar testerul cont6 dintr-o bandb de film.Laboratorul de separatie a culorilor vd poate oferi unulgratuit.

Tester pentru siteTesteazb distantele sitei de autotipie. Ca

gi testerul unghiului de sitd, constd dintr-o bandd defilm si artrebui si poatd fi obtinut de la laboratorul deseparatie a culorilor.

Tester ,,linen"Este tipul de lupE utilizat de

laboratoarele pentru separalia culorilorsi tipografii pentru a vedeadiapozitivele color de 35 mm.Suportul pliant asigu16 distanlacorectd intre lentilS si subiect,asigu16nd in acelasi timp libertateamainilor. Testerul este folosit pentruvizualizarea diapozitivelor si probelorde culoare.

A sE VEDEA st: Diferente intre culorisi lizibilitate, p.30

Bara de control pentruculoare ii aratddesignerului dacd

proba respectd filmultipdrit. De exemplu,dac6 s-a utilizat prea

multd cernealigalbenS. astfel inc6tproba este prea galbend

desi filmul este corect,bara de culori va aritalucrul acesta.

Concordanta. Verif icatima rcajele de

concordantd pentru a

vedea dacd pldcile de

culoare au fost corectsuprapuse. Dac6 este

corectS, nu veti vedeadec6t negru. Dacd nu

existd concordant6,alSturi de negru se vorvedea una sau maimulte culori.

Tiiere si iesire in cimp. Verif icati marcajelede tdiere pentru pozitionare si corectitudineaadaosului pentru iesire in c6mp (,,bleed").

Scara nuantelor de gri. Pitratele de

densitate sunt tip6rite gradat, de la

absenla tentei, p6nd la negru. Ele

sunt utilizate pentru verificareafotografiilor alb-negru si a textuluinegru in mod similar cu bara de

control pentru culoare.

,€

Potrivire. Daci marcajele de concordantdse potrivesc, dar vedeji culori iesind dinmarginea imaginii, lucrarea a fostintinsA pentru a se potrivi.

Tente mecanice. Cand specificati prima datd tenta,oferiti intotdeauna tente ale culorilor de proces, carepot fi obtinute de pe o diagram6 de tente, in loc sE

oferiti numdrul de referint6 al unei mostre de culoarePantone, deoarece multe culori speciale nu pot fiobtinute din procesul de patru culori. Tenta de pe prob6poate fi dupe aceea comparat6 cu diagrama de tente.Atentie la tentele pestrite ce pot fi cauzate de

expunerea fdrS contact a filmului sau plScii.

De asemenea, atentie la modelele de moar.

,,lnversare". Atunci c6nd intr-oprob6 de culoare o imagine

apare inversatd stanga cu

dreapta, ea trebuie marcati

,,flop" {,, inversare" ). Corectia

aceasta nu inseamnd pur si

simplu intoarcerea pe dos a

filmului, deoarece atunci

emulsia ar fi pe partea gresitd

si ca atare nu ar fi in contact cuplaca. Trebuie fScut alt film de

contact, astfel incat emulsia s5

fie de partea corectS.

Fundaluri de tente sau culori speciale.Dac6 pentru cateva pagini dintr-opublicatie este necesarA o culoare specialduzuali sau un fundal tent5. designerultrebuie s; cunoascd problemele pe care lepoate avea tipografia in mentinereacoerentei intre pagini. De exemplu, dac6

se utilizeazd un fundal bej-gSlbui -constend dintr-un procentaj tentd din

=i,-:i:

galben de proces - si exlsta pagini ce

necesita pentru magini o greuiate marede galbe-, terle,e oe oe oag,- irespective vor fi mai gre e d:cet oe altepag,n . Ur iza'ea -'2 : : -::: c- c-specia e oe e\:-: - '- :- aa-:-t-'.:-:pentr-'rro:,' .i :-i.i- ::its:jp'oblen; aa'- - -'.:'. :: :::i -:cost s;:o':: -- :: : - : :, :- =-::'.=:r.,

lntotdeauna verificati:

. Concordantao Tdierea gi ieFirea in c6mp. Mdrimile - dacd este

utilizatd o gril6, verificati-o

cu proba. Fonturile - intrerupte,

lips6, ilizibile, prea fine. Culoarea - controlati bara

de culori. Subiectele,,inversate". Suprapunerile de imagini. Tenteleo Culorile speciale. Restituirile - dacd

tipografia v-a restituittoate imaginile si

diapozitivele color pe care

le-ati trimis. Campul de cotor

PROBLEME DE PRODUCTIE 131

SECTIUNEA 2 PRINC\PI\ S1

MIDULUL s probteme dr-;;ir::,'"Productia electronici

Ca insotitoare a unitdtii ,,Mediul tiparului,, de la paginile126-129, unitatea aceasta discutd probleme asociate productieielectronice' subiectur este vast si, in functie de domeniur specific deactivitate, vi poate aduce in contact cu aspecte legate de film, video,iunet, enimetie, tipar si desiEn pentru Web - pentru a aminti numaicateva. De aceea, in mod inevitabil, va fi doar o trecere in revistdsuccinti a c6torva dintre zonele esentiale.

Denumirea fisierelorToli am avut de-a face cu fisiere care, dupd ce

am dat clic pe ele, fie cd nu s-au deschis, fie cd au lansat altprogram in tentativa de a se deschide. Asa ceva se intdmpldde obicei fiindcd fisierele au fost incorect denumite; cativapasi absolut esentiali ve vor economisi mult timp ulterior.

lmportant este si denumif i fisierele utiliz6nd extensiacorect6. Extensia este sufixul, scris de obicei la sf6rsitulnumeluifisieruluiin forma ,,.xxx", unde ,,xxx" seinlocuieste cu extensia rea15. in general, un sufix din treicaractere este cel mai uzual, de exemplu ,,.jpg". felulextensiei este de a descrie tipul figierului si de a ajutaprogramul aplicatie s6-l recunoasc6. dacd este un formatrelevant pentru aplicalia respectivS.

Lungimea numelui fisierului poate cauza probleme.Unele sisteme de operare si programe pot citi nume lungide fisiere, cum ar fi:

,, a cesta e ste n u m e I e m e ufoa rte I u n g d ef i si e r.txt ".

incercati sd mentineti numele fisierelor la maximum optcaractere si nu uitati sb addugati extensia.

Photoshop D(S2.0

Denumirea fisierelor. Mergetila ,,SAVE AS" si scrieli numelefisierului, selectand si inlocuindun nume existent. daci este cazul.

Dupd aceea selectati formatulcuvenit de fisier din meniulderulant si apdsati pe ,,Save".

Alte sugestii:o Nu introduceti spatiiin denumire sau in extensie;

dacd trebuie sd separati cuvintele, utilizati o liniutbde subliniere:,,fisierul_meu.jpg".

o Utilizati litere mici, NU MAJUSCULE.. Folosili doar caractere alfanumerice (abc, 123). Alte

caractere, ca @%^&"0, artrebui evitate gi folositipunctul (.) doar pentru a separa intre ele denumireasi extensia.

Formate de fisiereAplicatiile diferite stocheazd si comprimd

datele in moduri diferite. Dacd inlelegeli gresit sauutilizali gregit aceste formate, puteli avea necazuri. Deexemplu, puteti petrece ore intregi scan6nd si cre6ndimagini pentru o revistS, pentru ca apoisd salvati toatdmunca aceea istovitoare intr-un format gresit. Scenariucel mai favorabil ar fi sd puteti resalva materialelerespective, dar asta vd poate costa bani si le poate sugeraaltora cb nu prea stiti ce faceti. Scenariul cel mainefavorabil ar fi cd totul va trebui re-creat, cost6ndu-vEore de timp si poate chiar pierzdndu-vd comanda.

Lista de alSturi nu este nici pe departe exhaustivd,dar prezintd formatele cel maifrecvent utilizate.

Q $ rip ae tsier necunoscut.Selectali aplicatia pe care oconsiderati cea mai relevantS siincercati si deschideti fisierul{de exemplu, Photoshop pentru unfisier de imagine). Dacd tot nu reusiti,deschideti aplicatia si mergeti la

comanda ,,FlLE > OPEN".

Acrobat could not open ,CRW_0274.CRW,

because it ls eithernot a supportedfiletypeor because the flte has been corrupted (forexample, it was sent as an email attachmentdnd wasn't correcfly decoded).

Etuacopy Annotations

ilpDahannels spot'catoF

Ute Proof S€t!p: Working CMYK

E tmbed Color Prcflle: s RGB tEC61966-2.1

Photoshop8MPCompuseryeGlFPhotoshopEPSIPEG

PCX

PhotoshopPDFPhotoshop2.0PlGFllePlGRe5ourcePlxarPNG

Scitexc

Could not find the application program that createdthe document named "CRW_O2Z4.CRW".

fo open the document, select an alternate program,with or without translation:

Acrobdt Reader5.0Adobe lllustrator @ dpplicationAirPortApple Applet RunnerApple System Profiler

tmt132

Mdrimile fonturilorSistemele de operare Windows si Macintosh

afiseazd informatiile in mod diferit _ exist6 o diferentd decontrast (factorur gamma); in prus acerasi font va ar;ta artfer peplatforme diferite. in general, tipul de caractere va ardta pe oplatformd Windows ceva mai larg dec6t fontul echivalent peun Macintosh.

Factorul gammaFactorul gamma este o mdsurd a contrastului

dintr-o imagine, bazatd de obicei in jurultonurilor medii. Cu c6t

valoarea gamma este mai mare, cu atattonul va fi maiintunecat.Din pacate pentru designeri, factorul gamma variazd peplatforme, astfel incat un aceiasi fjsier vizualizat pe un Macintoshva apSrea d'fe'it pe un pC,

Calculatoarele Macjntosh au o valoare gamma prestabilitd de1 ,8, da r utilizato rri de pC-u ri beneficiazd de o valoa re in genera I

mai mare decat aceasta (valoarea actuald depinde de instalareaplScii video in PC-ul respectiv). Urmarea este cd fisierele produsepe un Macintosh vor apdrea maiintunecate la vizualizarea pe unPC si, reciproc, fisierele produse pe un pC vor apdrea maideschise lavizualizarea pe un Macintosh.

Formate de fisiere graficein general, parametrii prestabiliti ar trebui s6 fiecorecti, asa cd, dacd nu primiti alte instructiuni, nu_imodificati. De asemenea, nu uitati cd aspectulcapturilor de ecran din dreapta va fi diferit infunctie de pachetul software pe care_l utilizati.

JPG este un format care utilizeazd compresie,,cu pierderi" - ceea ce inseamnd cd o parte dincalitatea imaginii se pierde in decursulgrocesului de salvare. in cazul unei imaginiiotografice complexe, aspectul acesta va 16menede obicei neobservat (dace imaginea nu estesupra-comprimatd). DacE insd veti salva omagine cu zone mari de culoare omogend,

veti obtine zone incetosate si distorsionate.

EPS este probabil formatul de fisier cel ma i utilizatin pregdtirea imaginilor pentru tipar. poate sa:ontind informatii vectoriale sau de tip bitmapsi are doud componente, o previzualizare silate de rezolutie inalti din care s6 tipdreascd.

TIFF creeazd unul dintre fisierele cele mai mari,'indcd salveazd un canal alfa in fisier. El:rermite compresie fdrd pierderi, sub forma

zw", si salvare pe platforme diferite (imagini:,.ntru Macintosh si pC).

GIF a fost creat de Compuserve ca ,,format de' sier independent de calculator,,. prezentate aici^ captura de ecran lndexed Colour, fisiereleI F diferd de TIFF, JpG si EpS, fiindcb pot: lntine pend la 256 de culori fixe. Sunt:ctrivite pentru imaginigrafice plate, care,ttlizeazd blocuri de culoare, dar nu si la:: varea de imaginifotografice. Fisierele GIF: - 1t cele mai utilizate in designul pentru Web.

il=.=FrlmageOptions

auar*y:Eltkdm--l :#:

O Easellne(',stdnddrd")

ij Bdserine optihizedijProsre5sjve

Size

-r3.6e(/ 13.01 Otnororo -ll

Formate de fisiere audiovizualeCei care activeazd in sfera audiovizualuluifolosesc diverse formate de f isiere, in modsimilar domeniului grafic. Ljsta urmatoarele prezintd pe cele mai utilizate.

A|FFafostcreatde Erpo,rAud.s:x-i:

Apple si este utilizat ceiera

pentru stocarea F Prvoe AFFsound

fisierelor audio Faroe woilArcJ l'r

necomprimatepe ",,,"",.".'":"""*'""''"''"'

-

WAV este

echivalentu I Windows pentruAIFF, utilizat pentru stocareade sunete necomprimate deinalti calitate.

Dredory C aLd,o

WAV 44. ]6 BIT STEFEO

I Eyre orderi-] IBM PC

OuickTime este un

format de fisier pentrustocarea fisiereloraudio si film. Pentrua viziona fisiereletrebuie s6 rulatiOuicktime Player.

Formatul ruleazd pe

ambele platforme.

l--ca l

O Macintosh

pa t e t te : Ioo-GiGiJiJ-Tr

'ol ,l

Loror.2$ :

rorced Btdc\ and Whrre : i

z i:e\ erSTranspar€nc\

Optiont

Otne- Omq -:

emounr, = -'.I D_:--..:,.::. --

MPEG este numele unui grupde formate comprimatepentru fisiere audio si film.Comparativ cu alte formate,fisierele MPEG sunt mai mici,dar au aceeasi calitate.

-i Record fiom:

From nff

_Captu.eCu,so, F_.::-::,:i Recordr

ii Video Serinqs:MJpEG Comoressor

p*uiew,rvm*imii*iiel-- er lffilin(oorns:IE;;; --

- --,

-O rnclude Nalfrones.reen

E ln.ludeTrant'er Func(onI Posts..ipt cotor Manasement

rnctudeVectorDdta

! lmase lnterpotaflon

PROBLEME DE PRODUCT E '1 33

^r\ln comertl

P6ni acum ati invdlat cum sd interpretali informdrile f5cute de clienti, cum sd

generati pebaza lorc6teva concepte de design sisd dezvoltati unulsau mai multe

dintre ele p6nd la un final incununat de succes. De asemenea, v-a!i dat seama de

potenlialul diverselor instrumente media si digitale si ali ajuns si inlelegeli felul

in care problemele practice - bugetul, publicul tint5, chestiunile de productie

etc. - impun restriclii posibilitSlilor artistice. Lucrul cu tipuri de caractere si culori

ar trebui, de asemenea, s5 vd devind tot mai mult o a doua naturS. Totusi, intre

teorie si transpunerea eiin practicd existS deosebiri majore.

Secfiunea aceasta vd va confrunta cu realitatea din industria designului.

Fiecare sector va avea cerinle usor diferite. O firmd de consultan!5 de

design nu cautd la un potential angajat aceleagi aptitudini pe care le doregte

o agentie de publicitate, iar revistele 9i cbrlile, desi par similare la o privire

superficialS, necesit5 o serie de talente foarte specifice. intr-o anume mdsurS,

temperamentul personal, gusturile si aversiunile dumneavoastrd vb vor

determina alegerea orientdrii.

Puteti fi mai priceput in crearea imaginilor in sine sau in generarea de idei

promotionale. Pasiunea dumneavoastrd poate fi un domeniu specific - de

exemplu, tiparul sau designul pentru Web - si poate cd sunteti doar in cdutare

de indicalii practice privind felulin care si vi lansatiintr-o carierd pe care v-ati

definit-o de mult in minte. Poate cd incd vd aflati in cdutarea scanteii de

inspiratie. Secfiunea aceasta, care acoperd totulde la designulcorporativ pand

la designul pentru ambalaje, ar trebui s5 vd fie de ajutor. Fiecare modul este

scris de un practicant din industria designului si contine un seminar cu sfaturi

desprinse din cariera sa, o trecere in revista a domeniului respectiv si teme

comerciale detaliate.

in cele din urmd, nu uitati cd nu existd o singurd cale corectS. Profesionistii care au

contribuit la aceastb sectiune ofera o varletate de abordari, iar industria in sine este

vastd si angajeazd numeroase persoane, de la corectori eficienti la 96nditoriicei mai

pitoresti. Dacd sunteti entuziast si tindeti sa fiti original, sectiunea de fatd artrebui

sd vd ajute sd va gasitio supapa de iesrre pentru creativitatea dumneavoastrd.

$$

SECTIUNEA 3 PFAC' '

aoi,rFsl

MOD!LUL 10 Design pentrLr edrturi

Seminar: Sfaturi de profesionist

Cirtile si revistele, indiferent dacd suntsiptdminale sau trimestriale, aderd la grafice temporaleriguroase si au structura stabilitd in privinta formatuluisi a grilei. in ciuda calendarului lor strict de termene - cuimplicatii financiare delicate, daci sunt ratate -, ele sebazeazd pe designer, pentru a manipula creativ tipurilede caractere si imaginile.

Am pdtruns in lumea designului pentru edituri odatd cuprima slujbd de dupd colegiu. la o revistd sdptim6nalS.Mi-a placut din capul locului: pentru ritm 9i pentru muncain echipS, pentru natura, dar si pentru ocaziile secundarece mi se ofereau de a-miimbunbtdti aptitudinile dedesigner. Sdpt5m6nal apdreau machete noi si fiecarenumEr insemna oportunitatea de a le imbundteti pe

cele anterioare.Dupb ce am dobAndit o experienlS mai mare, am

inceput sb mb ocup de designul pentru cErli. Conceperea

cdrtilor pbrea o problemS mult mai serioasS, deoarececdrtile au puterea ddinuiriiin timp. La multtimp dupd ce

o revisti a disp6rut, cartea pe care ati conceput-o poatefi retipdritd in designul original. Este un proces mai lentsi mai amdnunlit, in care creativitatea se imparte inmod egal intre format, hArtie, legare si continut.lndiferent dacd veti concepe stilul unei serii, o carte desine stdtdtoare sau un album de artd, responsabilitateaca designer este de a produce un invelig vizual potrivitpentru continutul publicatiei.

De cAnd am infiintat EDT, o firmS micd de consultantdde design formatd din trei designeri si un liber profesionist.m-am asigurat cd revistele si cirtile vor juca rolul principal.Studioul nostru se ocupd de publicalii multilingve, brosuripromotionale, cataloage expozitionale si edifii limitate dealbume de picturS. Toate aceste proiecte au un numdrmare de pagini care necesitd mai mult dec6t o machetbatrdgdtoare. Suntem extrem de inc6ntati sd concepemsisteme de design, ca grile, navigdri pe paginS, ierarhiide titluri, palete limitate de culori si oric6te dispozitivegrafice care sd creeze o identitate vizuald puternica. ingeneral asa ceva este numit ,.branding", dar eu prefersd-i spun ,,atragerea atentiei".

imi place simtul valorii c6nd lucrez la proiecte in care

designeri, scriitori, redactori, ilustratori si documentaristipartajeazd aceeagi platformd si colaboreazd str6ns pentru a

crea un produs final care si fie r6vnit. Noi extindem stilulacesta de lucru, prin cooperare cu tipografii, legdtorii,ilustratorii si fotografii nostri. lmplicarea acestorprofesionisti in procesul de design poate transforma unproiect competent intr-unul excelent. Fiind un studio mic,

cu resurse umane limitate, trebuie sd ne reamintimconstant c5 pentru fiecare revistb pe care trebuie s-oproducem p6nd la o dati ingrozitor de apropiatS va exista

u n proiect pe termen lung pentru o cafte, la care incheierea

la timp si in cadrul bugetului sunt mai putin stresante.

Relatia noastr5 cu clientii este personalS si destins6,ceea ce este foarte important in genul nostru de activitate:responsabilititile sunt mai putin definite siintre participanti

existb un dialog constant despre produs. Prin int6lniri si

discutii, incercdm sd intelegem produsul si viziunea pe

136

care o are clientul despre el inainte de a incepe activitatea

de design. Cred cd majoritatea clientilor apreciazd multmai bine dec6t designerii felul in care ar trebui sb arate

publicatiile lor. Clientul poate sA nu gtie cum anume sd

obtini efectul cerut sau cum s5-9i exprime viziunea,

dar, c6nd i se prezintd solulia corectS, va fi in general

entuziasmat de ea. Designerultrebuie s5-9i dezvolte

un vocabular grafic bine informat, pentru a dobdndi un

echilibru optim intre vizualsi practic.

Rezolvarea problemelorDesi tehnologia nu ne ajutb sd dezvoltbm

concepte ori sd rezolvdm probleme creative, mediul

digital ne oferd o gamb de instrumente pentru realizarea

de posibilitbti vizuale intr-un mod flexibil si eficient din

punctul de vedere al costurilor. Materialele tipirite, ca sd

nu mai amintesc de editorialele online, se produc intr-un

numir mai mare ca oric6nd. Nenumdrate publicatii despre

toate subiectele imaginabile concureazd intre ele pentru

a ne atrage atenlia, iar standardul lor generalin privinJa

designului se intinde de la adecvat la excelent.

Ce trebuie sd inteleagd de aici studenlii in design sau

profesionistiitineri? Sfatul meu este sd fiti constient de

crealiile altor designeri in toate disciplinele vizuale.

Schimbul de idei dintre toate formele de creativitate ne

incurajeazd si concepem forme noi de expresie. Pentru

a concepe in mod inovativ designul unei reviste de

muzicd sau al unei cdrti de artb fotograficd, trebuie sd

cunoasteli disciplinele respective si felulin care le-au

tratat alti designeri. intruc6t orice posesor de calculator

si de programe de tehnoredactare computerizatb detine

mijloacele pentru a produce o publicatie, designerul

trebuie sd fie si teoretician, si practician.

Eugenie Dodd

Avand finantareinternationale si personal

volunlar, Alliance este o revistd

trimestrialS bicolor cu buqet

fotografic modest. Conceptul si

sablonul copertelor trebuie se

reflecte preocupSrile sociale

umanitariste ale revistei si sb

creeze conti nuitatea vizualS

clare a stilului. Conceptul

copertei combi nd trei elemente:

titlu si cuprins coerente ca stil

tipografic si dispunere, o paleta

prescris6 pentru a doua culoare

care se schimbd anua (ma

precis la fiecare patru nunrere

si un portret aLb-negru mare

care identific6 tema fiecaru

numdr si care reflectapreocupdrile revistei Eiecl!vizual este al unel ga eri c:chipuri in comunltatea g c:: :

Album de arti. Scopul a fost

conceperea albumului unei

artiste astfel incat sd reflecteprocesul de asamblare a unei

co ectii de roci pe care le-a

iiiasurat manual cu sfori si alte'-r::erla e. Structura si macheta

:':o! aLr sd exprime ritmulsi-::-r: descoperirilor si si-: -.ca naratiunea artistei.

r :iar:a hartiei necretate

: :-r si panza de in granulard

intrupeazd aspecte tactile si

naturale ale artei. Paginile sunt

pliate sub unghiuri ce fac a uzie

la textulsi imaginile din interiorDoar despdturind paginile,

cititorul va descoperi obiecte e,

descrierea lor si naratiunea, sl

astfel procesul lecturii imita

actul colectiondrii. lmagini e

rocilor sunt strdlucitor colorate

in contrast cu textul cenusiu.

MODULUL 10 Design peniru edituri

.:' ..: Periodice

Fie ci sunt buletine informative saureviste, periodicele sunt publicate la intervale regulate _de obiceitrimestrial, lunar sau siptdmdnal. Ele se intindde la reviste culturale si foi volante satirice, p6n6 latitluri adresate publicului larg. lmpactul lor vizualdepinde in mare misuri de planificarea initiali si desesiunile de brainstorming, in care clientii, editorii sidesignerii determini caracterul publicatiei.

in mod uzual, discutiile preliminare se concentreazdasupra ]elurilor publicatiei 9i a publicului ei tintd, fiindcbacestia sunt cei doi factori decisivi care influenteazb stiluldesignului. Dezvoltarea sau modificarea unei publicatiinecesitd investitiifinanciare masive si de aceearesponsabilitatea designerului este de a inlelege completton ul vizua I care va atrage cititorii esti mati.

Structura unei reviste se poate reduce la doui elemente:coperta si paginile interioare. Functia copertei este de aatrage si de a vinde revista, dar si de a reflecta nivelulintelectual al continutului. paginile interioare formeazdcadrul de lucru contextual pentru subiect, iar ritmul lorvizual le defineste natura.

Recomandiri privind stilulDacd trebuie sd concepeli o publicatie

pentru o editurd consacratd, puteti cApdta un documentintitulat,,recomanddri de stil,,:acesta va contine uncomentariu general si o serie de reguli referitoare laortog rafie, a brevieri, punctualie, folosi rea cu rsivelor,majuscule etc. Puteti primi si recomanddri separatepentru design, referitoare la paleta de culori, stilultipuluide caractere, preferintele pentru imagini si asa maideparte. Recomanddrile acestea descriu elementele debazd ale brandingului companiei si felulin care trebuieimplementate. Deoarece ele pot intra in conflict cudeciziile dumneavoastrd de design, este preferabil si lestudiati inainte de a incepe lucrul.

Temd editorialSBrosuri promotionali: lnternationalSociety of Typographic Designers astabilit aceastd temd pentru proiectul deevaluare a studentilor sdi: exemplul deproiect prezentat in continuare a fostconceput de Fabio Cibi.lnformare: Concepeti o brosurd de 16pagini complet color si o identitate detitlu pentru un nou post de televiziune,Channel 7. Conlinutul tipografic trebuies5 includd folosirea tipului de caracterepentru titlu si text.Concept: Dezvoltarea unei idei in carenumdrul 7 sd fie asociat cu programelepe care le va difuza postul. Baza designuluisi a conceptului s6u va fi preluatd dinistoria antic6. Zilele sdptdmAnii au fostdenumite dupd sapte zei romani, alecdror caracteristici 9i culori simbolizeazdprogramele postului: de exemplu, zeulfestivalurilor, Saturn (Saturday, inenglezd ,,sembdte,,)- culoarea indigo _,

simbolizeazd programele de variet6ti etc.

138 PFFitf,: , i:

S Q Sigta postului. Dupd cercetareacalit5tilor vizuale ale tuturor elementelorce fac parte din concept, schitelepreliminare se concentreaz6 asupraformei numdruluiT si continue princulorile planetelor si abstracliile lorvizuale, duc6nd la o serie de ,,nze" delumini viu colorate, care contureazdcifra 7 din negru omogen. Rezultatuleste dinamic, atemporal si adaptabil.

o-"

5E

I

Ponturi

Cum incepeti. lnsistati asupra unei informSri

s cri se.

. Cercetati produsele

existente.. Citili 9i analizati textul.. Codificati-vd colorat analiza.. Revizuili regulat deciziile

de design..incepeli s6 vd schitati ideile

manual, nu pe calculator.. Lucrali la scara corectd.. Experimentati cu diverse

tehnici grafice si tipografice.. Tipiriti-vd designul in culori

si la mdrime rea16 pentru a-l

testa.. Asigurati-vi cd designul

respect6 informarea, ?nainte

de a-l prezenta clientului.

ldentitate si stilDupd ce sunteti satisfacut ca ar' ri: es

subiectul suficient pentru a incepe procesul rea de design,este recomandabil sd enumerati toate elemente e de care

trebuie se tineti seama. Primele asupra carora va trebuisd lucrati suntformatul, titlul revistei si grila, deoareceacestea creeaze invelisul pentru structura consistenta a

numerelorviitoare, Laolalte cu proportia dintre imaginisi text, ele definesc aspectul distinctiv al revistei.

FormateCel mai bine este sd incepeti realtzarea

ideilor fdrd a folosi calculatorul. in cazul in care vbocupati de formatul revistei, intindeti in fatd mai multeperiodice existente 9i alegeti c6teva optiuni. incercati sd

ve mentineti in formatele standard pentru periodice,fiindcb h6rtia nonstandard este mai scumpe. Folosindspecificatiile din informare, realizati machete oarbe demerime reald, utilizand hartie de greutate apropiatd si

numbrul exact de pagini pentru a testa senzatia general6si greutatea produsului final in fiecare caz.

Elemente de tiparExaminarea unei cArti de referintd in

domeniul tipurilor de caractere vd va ajuta sb selectatifonturi posibile pentru titlul revistei. corpul detext si

titluri. Chiar dacd sf6rsiti prin a inventa un font pentrudesignul titlului revistei, este recomandabil s5 incepetide la unul existent. Decizia intre doud tipuri de fonturieste o chestiune de apreciere vizualS si adecvare pentruscop si stil. Publicatiile periodice stiintifice abundS intext si contin cuvinte lungi, astfel incat fonturile ingustevor fi mai potrivite, deoarece intr-o lStime acceptabilSde coloand vorincdpea mai multe cuvinte. Titluriletradilionale pentru revistele generale pot fi mai bineexprimate prin fonturi clasice si elegante cu serife, iartitlurile moderne prin fonturi recente, create digital.

Ca reguld generalS, alegeti o familie de caractere cu

suficiente greuteti si varietate, de exemplu, Univers,Frutiger, Officina, Garamond sau Minion. Astfel putetivaria calitatea tonalS a diverselor niveluri de informatie,utiliz6nd un singurtip de caractere. incercati sd vd limitatila doud familii de tipuri de caractere. una adecvatd in

$ Pefond alb. Razele viucolorate se reliefeazd binepe alb. continuare pe pagina urmdtoare

-r

ntG' I

lffilrLI

I

@ Selectarea fundalurilor.Designerul incearcd numdrul 7

pe mai multe fundaluri diferite

L1'*; tI,, tmI.t

I l,IIIIrrt

DESIGN PENTRU EDITI]RI 'i39

principal pentru titlu si cealalti pentru corput detext.Funcl)a )or poate fl )ntersanjabilipentru anumite secliuni

ale publicatiei. Este important s5 tineti minte cd revistaeste scrisb pentru a fi cititS si cd lizibilitatea ei va fideterminatd de calitatea fonturilor, alegerea mdrimii,greutdtii si mdsurilor.

Grilain documentelecu pagini multe-si cabazd

pentru majoritatea proiectelor editoriale -, importantesunt claritatea, eficienfa, economia si continuitatea. Grilareprezintd un punct de pornire ideal pentru acesteobiective. Construirea unei grile relevante pentru continuteste faza cea mai importantd a designului. Trebuie sd

!ineti seama de multiple tipuri de informatii: naturaimaginilor si felul in care intentionati sd le folositi, variatiaprobabi ld a lu ng i mii titl u ri lor, para g rafele i ntroductive,paragrafele cu citate din text si legendele. Grila poate fievidentd - cu coloane, ierarhicd sau modulard - sauascunsS, de exemplu flotantd sau blocatS.

Navigarea intre paginiDezyoftarea unei ierarhii vbua/e intr-o

publicatie va ordona informatiile si va identifica locurile.Prin crearea unuisistem de indicatii pentru informatiibazat pe elemente grafice sau tipografice, codificare deculori sau schimbare a hartiei, cititorul poate naviga curelativd usurintd prin diversele sectiuni. Blocurilecodificat colorate, o referintb tipograficb sau o serie depictograme sunt exemple uzuale in acest scop, iarasemenea scheme functionale devin adesea elementedecorative si parte din branding.

Fotografii, ilustratii si culoareFotog rafi i le si i lustratiile,,spu n povestea,,

si formeazd coloana vertebrald a revistelor de tippictorial. Presupun6nd cd ati primit responsabilitatearespectivS. alegerea imaginilor contribuie la mesajul siatmosfera transmise de caracteristici sau coperte. prima

dumneavoastrd decizie este dacd sd utilizati o ilustratiesau o fotografie, dacd vefi folosi color sau alb-negru,

S {} Serie ae schite prezentand etapeale procesului de design pentrureprezentarea graficd a desfdsurdrilorpe doud pagini. Pentru desfdsurareace reprezintS programul muzical al

companiei, notatiile muzicale suntrealizate abstract si re-create pe

calculator. Titlurile folosesc tipul decaractere si un marcaj grafic pentruidentificarea paginii.

\|lf,llhtt"

finfln{llti.ii

['.r, .,,

I

:, "I::.:::

liniisau autotipie. in majoritatea ocaziilor, decizia va .dictatd de materialul pe care l_ati cdpdtat sau de ceea ceputeti procura in limitele bugetului si termenelor reviste .

Aceasta n-ar trebui sd fie o problemd, deoarece oriceimagine are potentialul unui domeniu de imagini. Atuncic6nd selectati ori comandati fotografiisau ilustratii,pregbtiti o informare scrisd detaliatb, incepand cuconceptul, stilul, formatul si toate datele tehnice necesareunei preddri satisfdcdtoare. Alegeti fotografii ,,cu bdtaielung5" si asigurati-vb cd ilustratiile au in jur margini largi,care sd permitd astfel retezarea si diverse optiuni pentrumachetare. Nu uitati cd imagistica revistelor esteprimordial de tip jurnalistic: genul de impact vizual caretransformd un arlicol poate fi obtinut exclusiv prin retezareinteligent5, scalare si plasare a imaginilor in text.

Culoarea este un element integral al machetei siviva ajuta sd schimbati ritmul si atmosfera din publicatie.Gratie tehnologiei digitale, designerii detin o paletd deculori practic nelimitatd, cu care sd evidentieze, siatenueze, sd identifice si sb modifice. Culoarea este

s 1-r)o ca s :-.rol ,. a. ar cand este aplicati fonturilor,nrag n or sa, spaiti or, va influenta intelegerea cititorilor

sr felul in care percep rerarhia acestor elemente dinmacheta. Peniru a evita transmiterea de mesaje mixteinoesign, trebuie sa fiti constient de toti acesti factori.

MachetaMacheta unei reviste este determinatd de

factorii pe care i-am prezentat si constituie o sintezd adeciziilor dumneavoastrd la zi. Tehnologia digitalb afacut posibilS experimentarea si explorarea diferitelordispuneri de fonturi si imagini prin simpla apdsare auneitaste, ceea ce este foarte amuzant at6ta timp c6t nuuitati cd designulfinaltrebuie sd se conformezeobiectivelor revistei si publicului tintd. Decizia de afolosi axe orizontale sau verticale in machetd sau ceaprivind felulin care vd ,,ingrdmdditi,,elementele artrebui sd constituie baza unui aspect coerent. paginilear trebui asociate vizual, dar schema dumneavoastratrebuie sa ingdduie schimbdri de ritm si proportii.

! :,' Desf;surarea muzicald finali.Fotografiile de personalit;timuzicale din partea de jos a

desfdsurdrii creeazd un elementdinamic puternic, care sustjneritmul relaxat al restuluidesfdsuririi. Partea tipograficd

se contopeste lin cu fornrelegrafice. Cadrul acesta de luc._pentru elemente este repeie: -publicatie, dar utilizandfotografii si teme grafice diis.::si modificend astfe stareaprodusb de fiecare desiasur:-:

.' Grila. Desi puteti sa nu sesizatio gril6 in acest tip de publicatie,existenta ei este esentiala. Desigferupoate controla senzalia ger e.dt;produsi de desfasurari, nunra dac:detine o structura rigida caresustine elementele volanl:.

DESIGN PENIFU FD

Ponturi

Pentru deplasarea cititorilorprintr-o publicatie, folositi:.Titluri - pentru a eticheta

capitole, sectiuni, subiectema.jore, subtitluri.

. Legende - pentru a explicailustratii, fotografii, grafice,tabele.

. Numere - pentru a identificapagini {foliouri), paragrafe,note de subsol, refeririincrucisate,

. Citate - pentru a evidentiadiscursuri si extrase.

variety

{|} ;j:i Cl Design in acriune. crita verticatdpermite designerului sd suspende coloane de textpe o axi fixd, lds6ndu-le in acelasi timp sd sedeplaseze vertical fdrd restrictii. Formatul persaj alpublicatiei dezvoltd o p6nzd latd de evenimente cesustin ideea noastrd despre televizor.

Cititorii tind sd rbsfoiascd revistele, asa incat inmachete artrebuisd creati niveluri diferite de intrdri:titluri si imagini atrdgitoare pentru cei care prefere sdpriveascS, legende si citate clare pentru cei carerdsfoiesc cu indiferentd, si text principal bine structuratcu materiale vizuale atractive pentru cititorii maiaplecati spre lecturS.

Materiale si finisareDesi alegerea hartiei si a finisbrilor

pentru periodice este limitatd de metodele de tipirire side constr6ngerile bugetare, vor exista destule optiunide explorat. Ca si in cazul celorlalte elemente pe carele-am discutat, important este sd alegeti h6rtia si stilulde legare adecvate pentru publicatia dumneavoastrd.H6rtia lScuitd sau caserate oferb un aspect excelenttextuluisi fotografiilor. Tipdrirea pe hartie necretatd ducela o indulcire a tiparuluigi la o senzatie tactild catifelatd.Unii editori schimbd h6rtia din anumite sectiuni, tipdrind

'.'. documentary

toate fotografiile pe h6rtie cretatt, iar sectiunileinformative pe hertie necretate si uneori chiar pe hertiecoloratd. Cereti tipografilor sd vd furnizeze esantioanedin h6rtia disponibild si discutati-v5 ideile cu ei,deoarece detaliile tehnice de legare vb vor afectadeciziile. Optiunea de a avea o copertd din h6rtie pliatasau una din carton maigros pentru protejarea paginilorva depinde de numErul de pagini si de buget. Uniculmod prin care sd luati o decizie informat6 este se-i ceretitipografului sd producd exemplare fictive goale alepentru fiecare dintre optiunile preferate: greutatea sitextura produsului vor fi indicatiile cele mai bune.

142

Publicatii unicatLiter atu r a p r o m oli o n al d (de exemplu,

- ':aloagele de expozitii, brosurile de v6nz6ri si

- : : J mentele de informare) se incadreazb ca stil intre- =- cdice si cdrti, iar ca produs intre gazete si reclame.i , -: proiectali un catalog pentru o expozitie sau o:-- sura pentru v6nzdri, accentul se va pune pe informatia

: c pictorial, cu grila si textuljuc6nd un rol secundar.--natul publicatiei va depinde de imagini- peisaj sau:ret -, iar grila poate consta din mici unitdti modulare: permit paragrafe scurte de lungime si ldtime

= - :bile. Machetele acestor publicatii pot ignora

-:-- rtuTa pentru a determina reactii emotionale- - =:lf ice in cititori. in aceste ocaziivd puteti folosi: :1tele digitale pentru a spori creativtipul de caractere. ^.aginea, prin modificarea mdrimii, densitdtiitonului, = 'eluluiin care sunt juxtapuse elementele. Dacd

-'r ectati un catalog pentru o expozitie, punctul de- - - r ire a r trebui sd fie ga leria de artd, ia r solutia de

des gn a.t.:c.l sE T :32. a .xponate sl sd fieso/idari cr e e. Tex:.,rr ca.a accmpaniazit acestepub/icatiipoate consta din d jverse tipuri de informatiice vor necesita o ana iza atent6, Va trebui sa acordatimulta atentie deta ilor tipograf ice si alegerii fontului,maiales atunci cand concepeti materiale primordialinformative, asa cum sunt listele de preturi, anuarelesi orarele.

Deoarece bugetele pentru publicatiile unicat sunt deobicei mai generoase decdt cele pentru reviste, putetialege dintr-un domeniu mai larg de materiale, finisdrispeciale si moduri de legare. Nu va ldsati intimidat deinformdrile primite sau de clienfi. Surprindeti-i cu opliere interesanti, cu un titlu stantat, cu formate saumachete neobignuite. Cheia pentru o solutieacceptabilS este capacitatea dumneavoastrd de a

realiza un produs incitant din punct de vedere vizual,cu un mesaj clar.

'l * Loc de improvizatii.,::':surdri din brosura finisatS:::- :atul final este o publicatie:: - are succes care ar fi::-:'iciatde pe urma unei;::- mai imaginativesi aunei:::::: care s6 imbundtdteascd: :::ciul de,,suvenir",

sc, en ce.?;$ Paginadetitlu.

Adaptabilitatea solutiei estetestatd pe pagina de titlu, undecifra 7 devine o naratiunemulticolor fdrd sA-si piarda

forma. Pagina verso, a cdreipaleti de cu\ori este identicecu a copertei, creeaze unpunct de referintd pentru7 transformat.

ii::

r-*,,Flffirr-ltSilEl*I

ra,'.

j

channel seven

\

II

I\I

-

DES GN PENTRU ED TUB 1 43

lt;?

Artrebui sd asociali str6ns formatul si structura uneicefti cu subiectul si functia ei. Cdrtile pentru lecturiserioase ar trebui sd se potriveascd m6inii umane, ceeace inseamnE cd marginiletrebuie sb fje suficient de tatepentru ca degetele noastre sd poatb tine cartea. Fontulsi interlinierea trebuie orientate spre lectura prelungitdin conditii de iluminat standard.

Volumele de format mare vorfi probabil asezate peo masd pentru a fi rdsfoite, in loc sd fie citite. in moduzual, ele contin mai multe niveluri de informatie,exprimate prin diferite mdrimi de fonturi si poate chiarprin mai multe stiluri si culori de fonturi. Macheta artrebui sd reflecte ritmul de rdsfoire.

CSftilor de tiraj limitat nu li se aplicd nici un fel dereguli. Designul ar trebui sd exprime nu doar subiectulcdrtii, ci sd devind o intrupare a acestuia. in asemeneacazuri consideratiile de design si de productie sunt inprincipal conceptuale si probabil ci veti lucraindeaproape cu autorul sau artistul, iar cartea finald vafi rodul colabordrii voastre.

in actualul climat competitiv, editurile doresc sd_siprezinte produsele in moduri noi. Desi aceasta le permitedesignerilor o libertate sporitd de inovare si experimentare,designul cArtilor devine o provocare tot mai mare.

| ' ^nt-:

..', -: ":)

,t:t'fr

:i'i Formatulacesteic6rti sugereazd olucrare de referinta.fiind in acelasitimpsuficient de micpentru a permite o

lecturd prelunqite.

SECTIUNEA 3 PRACTICA 1N COIVTRT

IvIODULUL 10 Design pentru edituri

Girtiin prezent se publici mai multe cirti ca

oricdnd. Existi cirti brosate - de fictiune si nonfictiune- cu lecturd liniard si structuri tipografici simpli, cdrtide format mare cu imaginisi text de diferite m6rimisicu ierarhie tipografic6 intern6 complex6, monografii dearti alcdtuite in principal din imagini si cu text putin, denaturi informativd, si cirti de tiraj limitat care sfideazitoate legile structurii, productiei si bugetului. Desifiecare carte este un produs unicat care_si pistreazipropria individualitate, accentulin orice volum se punepe integritate conceptuald si lizibilitate.

Cdrtile au o structurd generald prescrisd pentru coperte,pagini de titlu, pagini preliminare, text principal si indicisau anexe. Software-urile actuale pentru calculatoareau fdcut ca planificarea unei cdrti si formatarea textuluicontinuu sd poatd fj realizatein c6teva minute in loc deore, lSs6ndu-i designeruluitimp pentru si macheta.

144

Temd editorialdProiect: Carte despre cinemaInformarea a fostfdcutd pentru studentii unui curs detipografie. Exemplul a fost conceput de Clarice Trevisan.lnformare: Realizati designul unei cd4i dintr-o serie despre,,Etigii". Cbrtr'le respective sunt concepute ca biografiiserioase, asa inc6t accentulse pune mai mult pe text dec6tpe imagini. C54ile trebuie sd aibS 240 de pagini si s5p6streze acelasi stil vizual. Pentru prezentarea solutieipersonale. produceti o serie de schite care vd prezintSprocesul de lucru, c6teva desfdsurbri finale si o machet5f ictivd in mbrime naturalS.Concept: Creati un sablon pentru o desfdsurare pe doudpagini. suficient de flexibil pentru a cuprinde diversele,,efigii" fdrd s5 piardd identitatea fieciruisubiect individual.Dupd aceea, concepeti prima carte din serie despre celebrulregizor spaniol Pedro Almod6var, astfel inc6t sd fie oparalelS, ca format, spatiu si tipografie, a ideilor regizorului,asa cum sunt reprezentate prin filmele sale. Ped ro Al modova r

@ lnvestigarea identitetiitipografice din prima etap6 ajutdla gdsirea unui aspect coerentpentru titluri, navigarea prinpagind si copertd. Pentru a

;.) O Etapa de planificare.

Lucr6nd cu numeroase surseCe referintd (idei preliminareJe machete, structuri de

f,agind si consideratii:ipografice), ideile vizuale.apatd contur. Nu uitati cd

:extul continuu necesit6 oitentie specialS acordatiizibilitdtii. Experimenta!i prinrealizarea de paragrafe in:onturi si stiluri diferite,centru a dobandi atataspectul dorit, cat si

izibilitatea necesarS.

bwX - 5 5€crloNj

- h40{' hl{tQJll;n;^oot Q" t"(I ot q#'ReG.ns c' u \\P,rr(,o-et\ rr^k nf:

conferi unicitate designului,trebuie doar s6 dezvoltati un

element vizual puternic pe caresd-l aplicati in diverse moduri intoatd cartea,

$ Gercetarea imaginilor. Tot dinprima etapd trebuie sa incepeti sE

vd g6nditi la culori si imagini.

rli

-_l.!l

1

I

Itrtiln

, _. _-' I _

rut$-l-

iTlll

rL ?llL--

contrnuarepe paginaurmatoare

145

Pedro Almodovor

Almodovo r

I

Itac(: t:LtoI -+t-o

l-

['-:4I

r&N I

,l

', 5

', 1

tJI,l

Pedro Almodovqr{,,,dj Macneta paginii. AlSturi dejuxtapunerea Iiterelor si imaginilor,m;rimea si formatul cdrtii suntelementele decisive in determinareaaspectului unei pagini. Desfdsurarea pe

doud pagini a acestei carti are marginigeneroase si proportii spatialeinteresante. Coloanele de text aliniatestenga-dreapta creeazd un contrast vizualputernic cu imaginile care se ating pe

orizontal6 de-a curmezisul desldsu16rii.

Casetele negre de

deasu pra si

dedesubt creeazd

o desfdsurare ce

evocd ecranulpanoramic al

ci nematog rafu I u i.

{,. Pagina de cuprins. Colajulutilizat pe desfdsu16ri este reiteratin tipdrirea titlurilor, paginii de

cuprins si navigdrii pe paginS.

ContrastAnd cu caracterele si

fotografiile in unghiuri drepte, spatiulpaginii este punctat de elementetipografice ma:libe.e. de crlori si

texturi nar descrise, care creeaza

un nivel srpl menror de ilformatiepentru cei care rasfoiesc cartea.

h^r, tury4r,n(hqlg.ds1frb,,F" .!n.wrL-.irJb{.!.a*eb"d. i6 q,5Jd5h dn6xJ(^uh

3. ohJ, [W J. rsJ ;n, -Jhdn!.! d.

^b bvtrrd*fl6u

*d!!.r.ur { {Ld.ee{4Ed{hN"ro!&Jr lU mlln!\-rar"d(5dr d ! rr,6N,ca;iN$! r.ud{ rbntoFil, nls,dFbor rkr!

'06! @v!.F i drdq

,h^ r:rb r7a,L&dfidbebJdr6r,!r rrrrroLd[rrd k_r 6 dN.d,lh,sl^in'EdF,qi dJ tt

r{ NerJhtrNi rr.16 6urlN.V ru, tui.YdNilm!sll#il03(sd^rd$aMM!nr!h!F!! aki i r)u r-6r I h! !q \ldq.lLturr.{frb h{ !q.rdqnwarr.{d,q,wl'B^ik!rtoaid&

('{)tll{'nl-

Modul in care fotografiilese ating la colt face pandant

cu tratamentul aplicatcoloanelor de text.

146

:) Preambuluri de sectiuni.Folosind o imagine familiardin acest preambu) desectiune, designerul se

asigurd cd suntem informativizual despre continutulc54ii. Desi desfdsurarea are

un stil complet diferit derestul cdrtii, detine o

trAsdturi adecvati cu naturaindustriei cinematografice,

Preambulul de sectiune ,,ridicat"repetd stilul literelor de pe

copertd, pagina de titlu si dindeschiderea de capitol.

{:1,5 Pagina de titlu. Stilul

titlului il repet6 pe cel depe copertS, dar fontul are

mirime mai mic5.

G O Coperta cdrtii estediscretd si evocd experientasdlii de cinema. AbstractiasSlii se combind fericit cu

dispunerea tipograficb a

titlului si a celorlalte texte.

DES GN PENTRU EDIIUR '147

SECT UNEA 3 PRACT C: ', "

, ii_MODJI Jl ll DL.bl C dle

Seminar: Sfaturi de profesionist

Malcolm Jobling a activat peste 20 de aniin domeniul publicititii si predi in prezent designpentru reclame la Scoala de Arte si Design de laColegiul Dunstable. Nick Jeeves a fost designer timpde zece ani si tine cursuri la Scoala de Arte Cambridge.Ei vorbesc despre experientele pe care le-au avut inindustria publicitari.

,,Drept cind aveti <sfdrAitul> reclamei, nucarnea fripturii." J.B. Priestley

| | Publicitatea a devenit unul dintre cei mai puternici agenti ai

I I schimUbrii din lumea modernS. Ea ne poate vinde operiutd de dinti, un automobil, o cas5, ba chiar si un oras, unguvern sau o tar5. Ne inconjoarb de c6nd ne trezim si p6ndmergem la culcare, conving6ndu-ne sd acceptem ce este

,,nou", ce este ,,la mod5" si ce va fi ,,urmdtoarea senza!ie',.De-a lungultimpului, indivizii creativi au descoperitmetode tot mai sc6nteietoare prin care sd facb lucrulacesta, desi principiul sdu de bazd a rdmas neschimbat:atrageti atentia oamenilor suficient de multtimp pentru a-idetermina sd fie interesati de produs.

in mare parte, reclamele bune din prezent depind detrei aspecte: simplitate, originalitate si talent 1n execulie.Deoarece principala noastrd sarcinb este sd atragem rapidatenlia oamenilor, simplitatea se afld in capul listei. Ceamaiveche 9i mai bund analogie sund astfel: aruncd sprecineva o duzinb de mingi de tenis si el nu va prinde niciuna. Aruncd una singurS, si o va prinde.

in decursul carierelor noastre, am6ndoi am vdzut zeci deportofoliiale unortineri creativi care erau pline de reclameexcelent executate, dar final mente nedocu mentate. Adesease uitd faptulcd inainte de a putea lua in calcul o carieri dedesigner, copywriter sau director artistic, trebuie sddemonstrati cd sunteti pasionat, dedicat si maniac de curios.Acestea sunt calitdtile ce conteazd realmente in publicitatesi pe care nu le vedem intr-o mdsurd suficientd. Strdduitl-vasd intelegeti ce anumeii migcd pe oamenii din toate mediile -ce-i motiveazS, ce limbaj folosesc, ce aspiratii au - si vetavea mai multe sanse de a-i impresiona pe cinicii directori

148

o'I{e's the cute onethat used to be

in that band withthe other orle.o'

,:* €! Reclama oe tip ,,teaser"nu dezvdluie imediat ce anumevinde, Un fragment dintr-oconversatie este suficient pentru

a atrage in aceastd promotiepentru o companie PR.

"It's one of thoseglossy celebrity

mags with aone-word title."t ftrTr rLtutnt

. FtFtH ELEMENT

artistici. Sectiunea despre albume si colaje de atmosferd(a se vedea paginile 52-55) se aplicd tuturor designerilor,dar este absolut esentialS pentru cei cu ambitiiin domeniulpublicitdtii. De asemenea, toti cei care doresc sd devinbdesigneri si autori artrebui si studieze arhivele de lucrdripremiate si sb absoarbd din ele principiifundamentale.Am recomanda ca, dupd ce ati fdcut toate acestea. sd nuaveti nici o retinere in a le ignora, deoarece prin insdsinatura lor cbrtile respective sunt pline de idei vechi, iarpublicitatea nu inseamnd altceva decat idei noi.

in cele din urm5, si poate cel mai important, trebuie sdvi doriti sd fiti bun. Ca in toate profesiunile. singurul lucruin care meritd sd investiti este reputatia personalb, asa cbfili intotdeauna pregitit ca in orice ocazie sd faceti un efortsuplimentar... Publicitatea de calitate nu este doar rezultatulpasiunii pentru profesiune in sine, ci a interesului pentruintreaga lume si pentru toate misterele ei.

Malcolm Jobling 9i Nick Jeeves

SECTIUI\]EA3 PRACT C; I.... :;-

"toDULUL 11 Public tate

Domeniul publicitar

Unii oameni doresc si fie romancieri,iar altii doresc sd fie fotografi. Acestea suntaptitudini si cariere in sine, dar pentru cd in reclamese folosesc texte, fotografii, ilustratii, animatii,muzici si teatru, va trebui si fiti versat in toatedomeniile respective. Nu trebuie s6 fiti un expert, cidoar sd puteti sesiza materiale bune atunci cdnd levedeti si sd le puteti utiliza at6t ca scop, c6t si camijloc. Din fericire, rareori, sau poate niciodatd, nuveti lucra singur, intrucit munca in echipd estef undamental6 pentru domeniul publicitdtii.

O echipd dintr-o agentie publicitard este alcdtuitd dinrnal multe persoane foarte talentate care lucreazdimpreunS. La inceput, directorii de conturi gdsesc clientipentru agenlie. DupS aceea, directorul artistic (art

director) si copywriterul creeazb concepte pentrucl ienti, utilizand materiale vizuale, respectiv cuvinte,desi rareori existd o granitd absolutd intre aceste doudroluri, iar relatia lor este in esentd simbioticd.

in v6rful piramidei se aflS directorui creativ (creative

director), care controleaz5 toate realizdrile artistice si acdrui responsabilitate este sE angajeze si sd concedieze.Este poate postul cel mai prestigios din domeniulpublicitar. Directorul creativ este mai mult dec6t capabilsd indeplineascd orice aspect al procesului de creatie,dar sustinerea din partea unei echipe excelente iiingdduie sd se concentreze asupra realizdrii celor maibune concepte si strategii pentru client.

Dezvoltarea unui conceptDomeniul publicitar este foarte

competitiv. Doar cele mai bune reclame reusesc si deaceea agentiile ii angajeazd numai pe oamenii cei maibuni pentru a le crea. Reclama trebuie sd-i facb peprivitori sb r5m6nd locului cu ochii la ea, intr-o lumeticsitd de reclame concepute pentru a reusi exactacelasi lucru. Aici intrd in scend USP-urile. Propunereaunicat de v6nzare (USP- unique selling proposition)este cea care deosebeste produsul cbruia ii facetipublicitate de celelalte, fdc6ndu-l astfel dorit. Nuintotdeauna conteazd in ce constd aceastd deosebire.

atata timp cAt ea exist6 in sine: mai mare, mai moale,mai ieftin sau mai gustos dec6t concurenta. USP formeazdnucleul unui concept de campanie: comparati USP aunuiVolkswagen cu a unui Cadillac si veti incepe sd

intelegeti strategiile reclamelor lor.Eficienta v6nzdrii unui produs prin focalizarea pe

USP este aproape indiscutabilS, totugi in privinta credriide reclame nu existd reguli precise, ci doar una singurS:Nu fiti plicticos! Trebuie sd vd utilizati resursele creativepentru a veni cu o idee care sd fie memorabilS si astfeleficientS. Expertulin publicitate David Ogilvy a spuscandva: ,,Nu privesc reclamele ca pe un divertismentsau o formd de artd, ci ca pe un mediu de informare.Atunci cand scriu o reclamd, nu doresc s5-mi spuneti cd

o considerati (creativd). Vreau s-o gbsiti at6t deinteresantS, incal sa cumpdrati produsu/".

Dezvoltarea conceptualS - partea cea maiconsistentd in publicitate - nu are nici o legbturd cu

designul gi are in acelasi timp toate legdturile posibilecu ideile. Reclama din partea de sus a acestei pagini nueste bund gratie aspectului ei vizual, ci pentru cA este o

idee excelenll. Designul nu este dec6t mecanismulutilizat pentru transmiterea eficientb a informatiilor: el

devine zadarnic dacb nu aveti de transmis nici oinformafie. De asemenea, pand nu stiti unde vd vor fiplasate conceptele, nu se poate vorbi despre design.CumpErdtorii spatiului publicitar vor stabili modul celmai eflcient si incadrat in buget pentru a expunepublicul tintd la produs , utilizAnd reclame stradale, ingresi. gr(n qos.(i sas q cssbi.sat.\e a aces\sra.

Ponturi

. Cititi cdrti, reviste si ziare;

vizitati magazine, galerii,

cinematografe; cu noasteti

tara in care trditi. Vorbiti cu

oamenii. CAutati sd

deveniti persoana cea mai

bine informatS.rTineti un jurnal vizual si

notati zilnic orice vi inspird

sau vd atrage atentia.. Simplitatea, originalitatea

si talentul in executie suntingredientele principale ale

unei reclame bune.. invdtali din arhivele de

premii, dar nu le luati ca

literb de lege, Fiti original.. Doriti-v5 sa fiti bun si

investiti totul in reputatiapersonala.

.;:. O reclamd vizualdmemorabild este

intotdeauna un

instrument de vanzdriutil. Domeniulpotential,,plicticos"al sistemelor de

management a

productiei este adusla viatd de fotografiaunorfunctionari care

umbld prin melasa.Two hours to deadline, and all's well.

PLJBL C -+-: 149

Temele din paginile urmitoaresunt concepute pentru a vi oferi oidee despre tipurile de proiecte lacare puteti lucra in domeniulpublicit6tii. in mod normal, echipava genera poate o duzini de ideiinitiale, asupra cdrora va lucrapentru a le rafina. Din cauzalimitirilor de spatiu, am pistratpentru ilustrare numai momentelecheie ale procesului. Nu uitati c6este posibil ca prima idee s6 fie sicea mai bund, totusi trebuie siinvdtati si epuizati posibilititileacestor informiri, utiliz6nd cAt maibine at6t cercetarea, cdt si intuitia.

Temd pentru publicitateClient: High & MightyMediu: PosterCerinte de campanie si design:Comunicati bdrbatilor foartevoinici cd High & Mighty estedetailistul de haine mari decare au nevoie. Producetiatat postere, c6t si reclamepentru pres6.

Ponturi: Este esential sd nusugerafi publicului tintd cd

il judecati sau cb ar trebuijudecat cumva. USP deinspiratie a acestui brandeste un cadou, asa incAtactionati in aceastb directie.

ll

II

I

We carr clobhe a manup to a fuincft che*ll

ll

I

I

rl./,

/l'ti

-_

Ponturi

. Reclamele dumneavoastrdtrebuie sii atragd atentia intr-unpeisaj plin de reclame ce'incearcdacelasi lucru.

o Bazati-vd primele idei pe USpa produsului. Care estepropunerea unicat de vanzare?

VizualizareaDupb ce ati inceput sd vd formati ideile.

etapa urmdtoare este de a le conferi forma vizuald pentruo campanie - o serie de reclame ardtate publicului, fie indiverse locuri (presd, transpoftin comun, postere, reclame

. stradale), fie ca un acelasi concept prezentat in moduridiferite - de exemplu, o serie tematicb de reclame inpresd. De multe ori se folosesc ambele cbi. ,,Capacitateade campanie" este esentiald in determinarea fortei unuiconcept si de aici incepe procesul de design. Campaniileau succes c6nd privitorii identificd tema comund sirdspund Ia ea. Fraza,,Ai vdzut ultima reclamd pentru.,.,,sund ca o muzicd in urechile realizatorilor reclamei siatributele comune ale designului asiguri aceastd,,clddire a brandului". pentru a reusi, ideile de designtrebuie sd fie indrSznete, clare si memorabiie.

HI6H & MIGHTYntu

:r.i r: . Schile de concepte initiale.Conceptele initiale pentru aceastdcampanie merg direct la tintd, uttltzendtext si imagini care comunice imediatsubiectul. USP a detailistului -faptul cdvinde haine de mdsuri mari pentru bdrbativoinici - este imediat clard din acesteprime materiale vizuale.

:vi)ar'

We sell the widesb nnge d large clotfies

rge clothes offthe pe{

HI6H & MIGHTY

J

ll I,l::i,ll {

You dont need to beafmt tootall'Justatr

irch too short

HI6H &MIGHTYOtnlitvCtchcglr l.ncuu

Thrs is where ar,r inch stands oub a nile

S $ concepte ulterioarein continuare, echipa a

explorat idei din alt unghi,decizand sd informezeprivitorii c6 nu mai trebuie sd

accepte haine mici,indiferent cat de voinici ar fiei. Schitele vizuale comunicdlimpede ideea, iar textulsterneste g6ndirea.

Reclame conduse de texlUneori un rend de textconvingdtor va fi elementulcare-i atrage pe oameni,Acesta intrigd prin sugerareaunei povesti neterminate: Cine

va mai plange? Si de ce?

:-.- Reclami condusd de

imagine. Multi oameni suntmiscati, dar altii sunt iritatide pruncii care pl6ng. inambele cazuri, o asemeneaimagine trezeste o puternicd

reactie visceralS.€s- t JFml*,s't-',Nl tuBtlyl"

PUBLICITATE 151

{..1r Materiale vizuale finale.

Dupd ce a explorat variante e,

echipa a decis cd posterele

trebuie sd aibd o formd care

sd-l lase pe privitor sd le

interpreteze. Aceastd

,,conspiratie" dintre produs si

privitor va crea o rezonant6

durabile. Textele amuzante din

conceptele initiale au fost

abandonate si numele companiei

si subtitlul ocupd acum pozilia

dominantd (care i va plScea

clientului).,,Poantele" vizuale ale

obiectelor supradimensionate

transmit propriul mesaj simplu.Materialele finale sofisticateprezintd conceptul in mod

convingdtor.

Ponturi

. Fiti strelucitor de creativ, darnu sacrificati niciodatd scopulprincipal al unei reclame:v6nzarea produsului.

. Reclama trebuie sb fie logicd

si s; sune convingator.Reclamele bune creeazd o

,,conspiratie" intre produs

si public.r Designul existd doar pentru a

transmite eficient informatia.Rolul principal il joacd

ideile bune.

Itf

I

I

\,^i\

I

tlLt

\l

Itl{

I

t

i t.(.r I

Cele mai multe reclame sunt conduse de text {atuncicAnd textul reclamei ocupd pozitia dominantd pe paginbsi este sustinut de o imagine), sunt conduse de imagine(atunci c6nd imaginea este dominantd si este sustinutdde text) sau sunt intermediare, cend se apeleazd la

ambele elemente. Rdsfoiti arhivele de premii anuale sivedeti daci puteti identifica aceste tipuri. Luarea uneiasemenea decizii este momentulin care se testeaza relatiadintre directorul artistic si copywriter. Un simplu rand detext impresionant poate fi modul cel mai bun de a vindeprodusul, asa incat ar trebui sa fie primul lucru pe care-lvdd oamenii. in mod simrlar, o imagine impresionantdpoate fi instrumentul mai eflcient, asa incet puteti decideca reclama sd fre condr:s5 de imaqine.

Pentru vizualizarea reclarn elo r cJesti nate presei folositisuporturi mari peniru .i3a.::aTe. care se v; permitd sd

redati reclamele in mdrime real5. Dupd ce ati terminatmacheta, o puteti lipi pe un ziar adeverat, pentru a arbtareclama in context. Reclamele TV pot fi vizualizateutiliz6nd suporturi storyboard, ale cAror pagini suntsegmentate in casete de forma ecranului, pentru a sedesena in ele. Fiecare casetd reprezintd o scend dinreclamd, sub care puteti scrie dialogurile, efectele sonoresau indicatiile regizorale.

EsentialS pentru ambele cazuri este stdp6nirealucruluicu markerele, care sunt adecvate atat pentrumachetele grosolane, cat si pentru reddrile finisate,deoarece existd intr-o gamd large de culori si grosimi.

Calculatoarele vor juca un rol foarte important inetapele finale ale unei campanii de dezvoltare. Nu uitaticd in industria publicitard talentul cel mai apreciat estecapacitatea de a genera ideideosebite. prin urmare,

152

Temi pentru publicitateClient: RNID - Don't Lose The MusicMediu: Postd directdCerinte de campanie si design:lnstitutul Regal National pentru Surzi(RNID) doreste sd le transmitdiubitorilor de muzicd cu v6rsta cuprinsdintre 18 si24de ani cd expunerea la

muzici prea puternicd poate cauza

afectiuni permanente ale auzului.Mesajul campaniei trebuie sd fie c5.dacd oamenii se ingrijesc de auzul loracum, ei vor fi in stare sd se bucurede muzic6 si peste multi ani.Ponturi: Puteli crede cd o campanie desensibilizare pentru sdndtate nu areUSP identificabilS. Suntem insdpermanent asaltati de numeroase sidiverse avertismente privind sd nitatea,iar oamenilor nu le place sd se

96ndeascd prea mult la ele, deoareceii streseaz6. Este o provocare pe caretrebuie s-o rezolvati.

designerii care lucreazd la un calculator fdrS a avea subbral un teanc urias de schite n-au inteles cum stau lucrurile.

Si mai departe?invdtarea moduluiin care sd dezvoltali

idei bune. urmatd de vizualizarea precisd a acestora vindoar prin experienli care, la rdndulei, vine doar dupdfoarte multd practicd.

Aici intrd in scend scolile de arte si cdrlile, cum este

cea pe care o tineti acum in m6n5. Ele vd vor oferisfaturi nepretuite si, cel mai imporlant, oportunitatea de

a vd slefui at6t instinctele, c6t si judecata, permitandu-vd

astfel se produceli genul de lucrdri artistice care va aveaprobabil succes. in prezent, in domeniul publicitarfoafte puline persoane obtin slujbe fdrd sd detina n c

un tip de educatie intr-o scoalS de artd.

Ca junior designer sau director artistic care se aldturdunei agentii, probabil cd veti face pereche cu un copywritersi veti lucra sub supervizarea directorului creativ.Obisnuiti-vd c6t mai devreme si lucrati cu un paftener,poate chiar in temele sugerate de noi. Mulfi studentiformeazb echipe cdnd cautd de lucru, deoarece unparteneriat creativ si solidar pretuieste greutatea sa in aur.

Presupun6nd cd urmati deja o scoalS de artd,p6trunderea in concu rsuri internationale pentru studentica D&AD si Young Creative este o cale excelentd pentru

a obtine recunoasterea. Un portofoliu de calitate sporitde unul-doud premii reprezintd o dovadd foartecorvingatoare a capacitdtilor dumneavoastrd. Poate sE

^s.n ne. de asemenea, cd in loc sd fiti nevoit sd batetia -sa ageni or de publicitate in cbutarea unui post, vor::::: ara usa dumneavoastrS!

Q @ Cotite ae concept initiale.Conceptele initiale pentru campa. e

merg direct la subiect, ardtand ce

inseamnd tinitus. Tiuitul sau bezeitul

continuu in urechi este descr s p.i-reprezentarea in ureche a unuitelefon minuscul, a unuicolibri,a unui bondar sau a unui fluier.Senzatia de iritare pe care ar cauza-o

acestea este comunicata simplL s

eficient, fdcand textul inutil.

Ponturi

.Asigurati-v6 ca recla.': :dumneavoastra

functioneaza pe toeta :- -=::

uneicampanii cora :::.invdtati sa va vizu: :::

conceptele prin s::::- ':.artei lucrului cu -:-..:-:

. Creati reclan-e a -,' -:'.reald sau cat r: ::-:::;de ea.

. Cu exceptla doc, -.-::'nuvd aprop atl a3 :: -- a:-'p6n6 la etapa fi^: : :intregului proces.

I

@ Q Alte concepte. Echipa a

decis ci ideile initiale. desitransmitiritarea cauzatd de tinitus, nu

comunicd mesajulcd oamenii ar

trebui s5-si protejeze urechile.lmaginile acestea utilizeazd osolutie ingenioasi pentru a rezolvaproblema. Etichetele prinse in haine

ne spun cum sd le ingrijim ca s5

dureze mai mult - n-ar trebui ca si

urechile s5 poarte instrucliunisimilare? Trecerea de la formatulportret la peisaj permite sd se vad6mai mult din capete, iar urechiledevin astfel mai pulin ,.generice".

Atunci c6nd cAutati o slujbE, lucrurile cele maiimpoftante pe care le dejineti sunt portofoliulexceptional(sau ,,mapa"), determinarea si indrdzneala. Mulfi oamenivd pot ajuta in prima privint5... dar ultimele doud tin de

dumneavoastrS. Cateva ponturi despre felul in care s6

vd prezentati creatiile:Mentineti-vd poftofoliul restrans s.i plecut, accentuend

asupra tiparului si posterelor. O idee bund este sd nu-lticsiti cu lucrSri artistice bazate pe libertate creativd absolutS.Automobilele Ferrari se v6nd singure, dar unguenteleantihemoroidale sunt cu totul altceva. lnformdrilerestrictive silesc la creativitate si vd demonstreazacapacitatea de a vinde produse de toate tipurile.

in prezentarea portofoliului, nu uitati cd lucrdrile bune

vorbesc de la sine- pentru a fi intelese, nu ar trebui se

le explicati. Dacd nu potfi intelese, fie nu le aratati, fie

imbun5tdtiti-le inainte de a o face. lntotdeauna solicitatipdreri critice si insistati dacb acestea nu apar imediat.Du pd aceea adaptati-ve corespu nzbtor portofoliu l.

C6nd sositi la un interviu, sA nu credeti c5, daci vd

imbrdcati intr-un costum de gorilS, veti fi considerat

,,creativ". Nicidecum - din contrS, veti fi considerat unidiot care nu privegte cu seriozitate munca. in loc de a9a

ceva, incercati sb fiti clar. concis, punctual si manierat.Locuitorii Tdrii Reclamelor nu numai cb au vizut dejatotul, ci sunt mereu grAbiti. Treceti direct la subiect si

ajutati-i sd vi ajute.intotdeauna existd loc pentru persoanele capabile,

entuziaste si congtiincioase. Dace insd ati fost respins inmod repetat, nu uitati cd gdsirea unei slujbe si derulareaunei cariere satisfic6toare sunt rezultatul a doi factori:noroc si perseverentS. Continuati ind6riit, invbtati din

154

i,. lmaginile finale. in cele dinurmd, echipa a decis sb capsezeetichete reale pe cArtile postale. infelul acesta se confer6 un impactsuplimentar lucririi, fiindcd seintroduce un element tactil, asociatmai strens cu inspiratia origina16 dela baza conceptului. Pentrudezvoltarea ideii sunt utilizatefotografii digitale nefinisatede urechi.

critici si tineti fruntea sus. DacA nici asta nu v6 este deajutor, aflati cd Jack Kerouac a scris 15 romane inainteca Pe drum sA devind o carte clasicd a literaturiiamericane. Dacd vd demoralizati si vii 96nditi sdrenuntati, poate ce n-ati fost croit pentru asa ceva.

in cele din urmd, nu uitati ce nimeni nu se simte inlargulsdu la un interviu, indiferent de care parte a meseise gdseste. Este o situatie falsd si toti o stiu. De aceea,fiti natural si punctali eficient si rapid. Dacd nu cdpdtatislujba, solicitati pbreri critice, apoitreceti mai departesi considerati cd a fost un antrenament util. Dacd suntetiin stare de asa ceva, puteti topbi intr-un picior pand acasb.

Ponturi

. Obisnuiti-vd sd lucrati ca parte dintr-o echipa care exploateaz6 a

maximum aptitudinile fiecdrui membru al ei.. C6stigarea unui premiu care vd va oferi un impuls major in cariera.. Portofoliul (sau ,,mapa") trebuie s6 fie concis, puternic de la inceput

pand la sf6rgit si sb nu contind dec6t lucrdri excelente, relevante pentr_domeniu.

. Mapa cu schite bine executate in marker aratd cd puneti accentul pe ide

. Reclamele reale nu sunt explicate de nimeni. Dacd lucrdriledumneavoastri trebuie explicate, nu sunt suficient de bune.

. Nu vd sfiiti sd atrageti atentia asupra unor detalii din lucrbriler - - -::, c:sira pe ca re acum le_atj realiza in alt mod.

.intotdeauna solicitatl pdreri critice si actionati pe baza lor.

. La interviuri. fiti concis, direct si manierat. priviti_v6 pe dumneavoastrasi domeniul cu toata seriozitatea.

I Nu abandonati.

\

W :::

J;'.'t-:i

Iemd pentru publicitateGlient: Papetdria Sanderson,scerinle de campanie si design: Modernizati actuara gamd Sanderson,sde hertie si blocnotesuri. produsele sunt topuri de h6rtie dictandostandard format44, topuri de h6rtie de matematicd formatA4. cup5trdlele cu latura de 5 mm, blocnotesuri veline format A5,blocnotesuri dictando format A5. Reclama trebuie sd fie sustinutd deun concept, sd fie atractivd vizual si sE reuseascd sd_i convingd pecu mpdr6tori sd foloseascd papetdria Sanderson,s.Ponturi: Descoperirea unei USp pentru un produs at6t de banal poatefi dificilS, fiindcd produsele respective sunt disponibile practic pestetot. Poate cd USp ar putea fi ideea neobisnuitd a ambalajului?

@ Q Cotite ae.onceptinitiale.Echipa a analizat mai int6i naturaesenlia16 a produselor _ faptulcA sunt obiecte pe care sedeseneazS sau se scrie _ si adecis sd caute paralele incotidian. Marcajele rutiere sunto solutie elegantd in aceastdprivint6, fiind atat semnetrasate, cet si parte din peisajulcotidian. Membrii grupului aucolectat imagini.

156 Do!,,tEl!il;r PUi-rLici:.1iii

EI\ &Ee3q1

N:lx[-l x'I lit.I lL_\s-l [-

\

-lI

__t-l\

EINotebook

i

?

II

I

-rrllliIIltlIttil

; l',: \\

i tlii-r:1::::.i141 \j";' ,,;+\:-\

Q Concepte ulterioare. Dupdce a adunat mai multe imagini,echipa a decis care marcajerutiere se asociazd cel maiizbitor cu fiecare produs: liniileduble pentru hartia dictando,bicicleta de pe o alee pentruciclisti pentru blocnotes. Dupdaceea s-a vizualizat machetafiecdrui produs. Cuplareaaceasta inteligentd a ideilorreprezintd un concept eficace.

$ Materiale finale. Fotografiilealb-negru sunt izbitor de eficiente,si economice pentru tipdrire.Calitatea fotografiilor originaledin documentare, cele efectuatede grup in etapele initiale, sedovedeste perfectS pentrulucrarea finalS. Si fiindc5 eleexist6 deja, designerii decid s6producd reclama complet finisatd,pe care s-o prezinte clientului.

tr44Standard

Refill Pad

-

E9ketdlPad45

r, A5

J

N 'J

\

pl IPL Lar- -: 1Rl

SECTIUNEA 3 PRACTICA iN COMERT

MODULUL 1 2 Design corporativ

. Seminar: Sfaturi de profesionist

Este foarte important s6 intelegeti cidesignul unui program de identitate inseamnd multmai mult dec6t crearea unei sigle. ldentitateaconstituie designul total. Fiecare mod in care semanifesti o organizatie reprezintd o parte dinimaginea ei corporativ6. Sigla nu este dec6t o p6rticicidin imaginea respectivi 9i, desi importante, nuinseamnd nimic firi sustinerea celorlalte.

Pentru a f i u n designer bun in domeniul corporativ trebu iesd intelegeti perfect ce sunt sistemele de identitate si cecautd ele sd realizeze. Multi designeri nu reusesc sd aibdsucces, fiindca pornesc de la premise false: seconcentreazb asupra unor aspecte gresite. Frecventaceasta implicb o atenlie excesiv5 acordatd altorbranduri pe o piatd similard. lpoteza cd designeriianteriori au lucrat perfect perpetueazd solutii slabe siproduce lucrdri neinspirate gi lipsite de originalitate.Observatia este importantd, dar intelegerea este vitala.Este vorba de atentie la detalii, determinare si capacitatede a continua s6 intrebati ,,ce" si ,,de ce" - acestecalitdti definesc un designer corporativ foarte bun.

Este esenlial sb nu uitati cb activitatea de designconstituie un proces de actiune si c5, in general esteinteles in mod gresit. Studentii, si chiar unii profesionisti,considerd frecvent designul ca fiind o addugarepermanentS, o activitate cumulativ6, desi, de fapt,reprezinti aproape opusul, fiind preocupat mai degrabade descoperire decet de inventie. Rdspunsul la

majoritatea problemelor de design va fi gdsit de obiceiin punerea intrebdrilor cuvenite. Este adevbrat cd rareorisolutia apare clard de la inceput, dar, dupd ce este relevatd,de cele mai multe ori pare evident6. Designul eficientnu este posibil fdrd cercetare, investigare si analiz6.

La inceputul carierei mele, agentiei de design pentrucare lucram i s-a cerut sd realizeze un program deidentitate pentru o companie electricd recentprivatizatd. Designerii principali nu le-au comunicat dela inceput ju nior designerilor toate informatiile pe ca rele str6nseserS, ci ne-au dat o Iistd cu aproximativ 20 decuvinte-cheie care sintetizau activitdtile, aspiratiile slmediile in care opera compania; cuvinte ca: putere,energie, responsabilitate, grij6, nationalsi asa maideparte. Ni s-a cerut sd realizdm in doud zile cat maimu lte desene alb-neg ru pe format A4 - fieca re desenurma sd descrie unul, doud sau mai multe dintrecuvintele respective sub formd de imagini vizuale.

Desenele urmau sd fie schitate rapid, spontan, unuldupi altul. La sf5rsitul celor doud zile fiecare dintre noiaveam intre 100 si 200 de desene. Dupd aceea aminceput sd le sortdm pe tipuri si teme. A fost foarteinteresant sd vedem c5, desi lucraserim independenfproduseserd multe desene identice. Desenele respectivene-au oferit o informatie pretioasd despre imaginilecare existd in constiinta colectivd. Alte desene erauunicate si s-au dovedit valoroase din motivul opus:

158

ofereau idei complet originale despre subiect. Dupb ceprogramul ne-a fost dezvbluit, n-am mai fost in stare sane angajbm in acest proces neinhibat de descoperire,fiindcd eram permanent stanjeniti de cunoastereanoastrS. G6ndirea creativd se ingusteazd c6nd ii suntimpuse specificatii.

Procesul acesta de brainstorming produce foarte rapido gamd vastd de materiale vizuale adecvate pentrudezvoltarea unui proiect. Frecvent se poate constata cdrezultatele finale decurg din asemenea exercitiipreliminarii de cercetare. Materialele produse in aceastdetapd trebuie cernute cu grii6, pentru a permite ca naturalor sb devinb evident6. Nu v6 grdbiti sb respingeti nimic,deoarece abia mult mait6rziu in cadrul procesului se vavedea dacd ideile pot sau nu sb fie relevante.

in mod repetat de-a lungul anilor genul acesta demuncS s-a dovedit un punct de pornire valoros. De multeori este imposibil sb nu tineti seama de ceea ce stitidespre un subiect; in loc de asa ceva, dezvoltali ideiinitiale prin definirea cuvintelor-cheie, apoi concentrati_vdasupra lor fdrd referire la alte materiale de cercetare.

Alt aspect important al muncii designerului, trecutadesea cu vederea, este examinarea informbrii primitede la client. De multe ori designerii acceptd informdrilefdrd intrebdri si par sd considere cd o solutie corectb vainsemna pur si simplu o reflectare a informbriirespective. in practicS, majoritatea clientilor stiu rareoriexact ce doresc si privesc designul ca pe operatiuneasuplimentard addugatd ta sfirgit pentru ca totulsd aratefrumos. Este o eroare enormd 9i de aceea in cele maimulte cazuri prima sarcind este de a-i educa pe clientiasupra rolului si valorii designului.

C6stigarea increderii clientilor este vitald pentru orelatie de lucru rodnicS. Eitrebuie sd aibd increderetotalS in dumneavoastrd si in capacitdtile dumneavoastrd.Le oferiti un serviciu profesionist si sunteti partener inviitorul succes al companiei care vd angajeaz|.

Eu apreciez cd nu este intelept sb oferiti mai mult de oidee. Doud solutii il pot face pe client sd aibi impresia cdaveti indoielidespre una, sau poate despre ambele. Chiardacb vi se pare cd detineti doud solutii eficiente, trebuiesb optati pentru una dintre ele. Dacd clientului nu_i p/ace,i-o puteti prezenta pe cealaltb la urmEtoarea intalnire.

Asigurati-vd cd stiti cine este clientul, poate carecomandarea aceasta pare ciudata, dar de multe oripersoana cu care discutati zi de zi nu este cea careia ,.

aparline decizia finalS. Frecvent va fi vorba despre c

7\'

comisie care ajunge la o concluzie colectivd si prezentdrileacestea sunt cel mai dificil de sustinut. Nu uitati cd esteprezentarea dumneavoastrb; trebuie sd vd prezentatimunca inaintea intregului grup si sd rdspundeti laintrebdri fiird sd vb pierdeti controlul. Fiecare membrual grupului va avea prejudecdti care-i vor influentareactia fatd de lucrarea pe care o prezentati. ingaduiti_lesd spunb ,,Mie nu-mi place culoarea albastru,,, dar nupermiteti ca asa ceva sd v; distragd de la explicatiadumneavoastrd clar argumentatd cd aceea este solutiacorecta pentru lucrare.

Eu nu consider niciodatd un proiectterminat, fiindcdprogramele de identitate evolueazd intruna. Anualvatrebui sd revizuiti unele aspecte si sd vedeti dacd maisuntadecvate, iar informatiile tipdrite vortrebui mentinuteco':iruu si ocazional intinerite pentru a pdstra3'3sce:rrnea identitatii,

David Phillips

Spre rdserit. ldentire:::corporativa conceputa c:Rick Eiber Design pentrufloreria de lux Zen combir:tusele naturale lfrunze c,lente paJe si coditenecolorate) cu utilizar::sofisticata a spati lor: a:indeosebi spatiereegeneroasA a litere o. : -numelecompan e ^-:_-:stare de retiner: c3 --:

.li

Woolmark 0uaker

'1r. ,.; Siglele si emblemeleclasice sunt cele care au rezistattestuluitimpului. Ele slujesc ca

mod de condensare a realitdtiicomplexe intr-o unicd declaratiesimpld, care poate fi controlat6si modificatd in timp.

SECTIUNEA 3 PRACT CA iN COMERT

MODJI Lt t2 Des gr- corporar v

Domeniul designuluicorporativ

Crearea identititilor corporative si aelementelor lor asociate joacd un rol important indesignul contemporan. ldentitatea inseamn6diferentiere - am fi pierduti daci nu am putea sddeosebim o persoane, un produs sau o companiede celelalte. Deosebirile ne ajute sd definim naturalucrurilor.

G6ndirea pe termen lungAtunci c6nd creali un program de

identitate, este esential sd cbutati sd realizati ceva caresi aibd capacitatea de a creste. intotdeauna lucrdrilede design trebuie sd fie veridice, simple si directe.

CercetareaConceperea unui program de identitate

corporativ necesitd familiarizarea completd cu toateactivitdtile organizatiei care v-a dat comanda respectivd.ln acest scop trebuie sd puneti intrebdri, sA efectuatiobservdri si sd investigati. Fotografiati, desenati sicolectati materiale similare. Examinati at6t compania,cat si mediul in care opereazd ea. Discutati cu toatepersoanele cu care puteti, din v6rful ierarhiei organizatieip6nd la baza ei. Nu se stie niciodatd de unde poateapdrea sc6nteia pentru o idee. puneti intrebdri precum:Ce functiilndeplineste compania? Unde le aplicd? Cinesunt clientii? De ce opereaza asa cum o face? Ce oasteaptd in viitor? Ce inseamna compania pentrudumneavoastra? Toate aceste intrebari vi vor ajuta sdclSditi o imagine a orga. zar ? pentru care lucrati.

NrssAYNissay

Este important s6 vd 96nditi la mediulin care este celmai probabil sd fie vdzut ceea ce creati; de exemplu,sigla unei companii aeriene este afisatd cel mai vizibilpe coada avioanelor, nu in anteturile scrisorilor.

Diagrame tip,,pdianjen,,Acestea sunt instrumente foarte utile

pentru dezvoltarea de idei. incepeti din centrul uneipagini si scrieti toate cuvintele si ideile pe care leasociati cu compania, numele si serviciile ei. Dupdaceea extindeti cuvintele acelea si creati mai multelegdturi, pentru a obtine o retea de teme intercorelate.Diagramele de tip ,,pbianjen" oferd frecvent idei saudemonstreazb relaliiintre idei diferite care nu suntevidente initial.

lmaginea corporativ6lmaginea corporativd inseamnd mai mull

dec6t un semn sau un stiltipografic. Este imaginea tota jb

a unei organizatii, de la paftea cea mai mare la cea maimicd. Fiecare pafte clddeste o imagine si definesteprezenta companieiin lume. Felul in care o companierdspunde la telefon este la fel de important ca si culoareamasinilor sale. in trecut, pentru a-si menline imagineacoerentS, companiile tipdreau directii cbl6uzitoare pentrudesign corporativ sub forma unor cdrti de dimensiunimari. Asemenea manuale sunt in prezent mai putinpopulare, deoarece lucrdrile artistice si informatiile dedesign pot fi controlate si distribuite pe CD_uri.

Atunci c6nd concepeti o imagine corporativd, definitice este sau ce incearcd sd fie organizatia. De aceea estefoarte important ca designul dumneavoastrd sd fieveridic - s5 reflecte corect realitatea.

Dezvoltarea conceptelor de designPe mdsurb ce adunati materiale despre

companie si domeniile asociate ei, este recomandabil ca160

Lufthansa UPS

-6;Ef-l

y((o;1@Trtkj

Diagrama de tip piianjeneste in esenti reprezentareagraficd a g6ndirii laterale.Reteaua de cuvinte ce rezultipermite stabilirea de conexiuniintre idei aparent neconectate.

Evolutia siglei. Sigla John Deere este unsimplu joc de cuvinte vizual. S-a modificatfoarte putin de-a lungui anjlor, desi codita a

inceput sb creasca destul de devreme. Se

observ6 ca, pe m6surd ce compania a devenilmai cunoscuta, a putut sd reducd nivelul deinformat'i incorporat in sigl5.

.,1 Elementele pictoriale

sunt simplificate.

?1"'^fhL}l Z,6a

(i"k

Ni6 Duqbo

t_6"6y

in etapele initiale sd intreprindeti cercetdri cat mai vaste.in aceastd fazd nu editali materialele, ci doar adunati-le.in mod similar, nu respingeti nici o idee ca fiind preaexcentricd sau experimentalS; deocamdatd este preadevreme ca s-o stiti. in cazulin care compania are deja oidentitate, colectali toate utilizdrile ei pe care le gdsiti.

Dezvoltarea conceptelor vizualeAtunci c6nd incepeti se realizati imaginile

vizuale, aveti deja o idee despre ce intentionati sd faceti,totusi ar trebui sd vi mentineti deschis fatd de toatesursele potentiale de imagini. Fotografiile, artelefrumoase, imaginile din ziare si reviste, texturile,cu lorile, su netele, ba ch ia r si m irosu rile - toate su ntstimulente utile. Nu ignorati crearea de albume si colajede atmosfer5. Realizati foi de referintd ale altor identitbtide la companii rivale.

Ganditi-vd la companie si la telul ei si incercati sd-icapturali spiritul. O puteti face printr-un semn, un ob =c:sau o culoare? Nu incepeti prea devreme sa va fo os :

Brandingu -mai mentioneezasediu conrpani:

.. Tratamenl

foarte stilizat.

JO}IX DEERE

IT4IOLINA, ILE.

DEED

DEERE

DE5 J

de calculator; in aceastd etapd, creionul, h6rtia, penita siculoriie sunt instrumente mai directe si mai utile.Explorati scara si diverse medii, dar incd nu vd g6nditi laaplicatii. Nu vd ticsiti mintea cu prea multe detalii.

PrezentareaC6nd prezentati o idee este important sd

ardtati in mod clar felul in care ati dezvoltat_o, de laprimulconcept p6nd la designulfinal. Naratiunea esteun instrument util. oferind prezentdrii o structurbimediatd. Dacd relatati o istorie despre felul in care atiajuns sd vd realizati lucrarea, ea va fi mult mai atractivd.lstoria respectivd trebuie sd aibd introducere, cuprinssi incheiere. Pentru ca sd apdreti increzdtor in sine si caideile sd treacS lin de la una la alta, repetati prezentareade c6t mai multe ori. Mentineti-o scurte; nu aveti timpsi povestiti tot ce ati fdcut pentru a ajunge la designulfinisat. O regulS de bazd utild este ca lucrarea sd poatd fiprezentatd pe 2-6 formate A3.

PonturiProbleme de design:

.Aplicarea designului pe obiecte reale este un modfoarte eficient de a fixa o idee ln mintea clientului.

r Lucrdrile cu design complex functioneazd rareori.o Nu utilizati prea multe culori (maximum trei).. Creali maiint6i designulin alb-negru.

AplicareToate documentele companiei trebuie sd

fie clar identificabile ca provenind din aceeasi sursd.Pentru companie trebuie sd alegeti mai multe fonturi;ele pot sA fie greutbti diferite ale aceluiasi font sau doudfonturi diferite care se potrivesc intre ele. in general,evitati mai mult de doud fonturi.

SoftwareAdobe lllustrator si Macromedia

Freehand sunt doud programe excelente pentrurealizarea de graficd pentru identitate corporativd. Elesunt instrumente remarcabile pentru explorarea deteme ca manipularea si mutatia formelor geometrice.

Designul anteturilor si machetelorin Europa, marjmea standard pentru

foaia de corespondenti (,,letter size,,) este aproapeintotdeauna formatul A4(2jO x 297 mm). in SUA,mdrimea standard este exprimatb in inchi: B% x 11 inchi1216x279 mm). Acestea sunt dimensiuni standardpentru toat5 corespondenta de afaceri din Occident.Atunci c6nd concepeti antetul pentru scrisori, esteimportant sd nu uitati cd intotdeauna clientii companieivor vedea foile acestea acoperite de text. in modfrecvent, studentii concep antetul pentru scrisori fd16 s5verifice felulln care va arbta in combinatie cu un textprocesat in mod normal sau fdrd a tine seama de loculunde poate fi plasat un asemenea text.

Se obisnuieste ca scrisorile sd fie impbturite in treiinainte de a fi introduse in plic. G6nditi-vd in ce fel oasemenea pliere va afecta pozitionarea antetului.Corpul de text al scrisorii ar trebui sd inceapd la o treimede muchia superioard a foii. Locul cel mai potrivitpentru numele si sigla companiei se afld de obiceideasupra acelei prime indoituri. Adresa companiei si adestinatarului trebuie plasate tot in zona aceasta.

Marginea din st6nga a scrisoriitrebuie sd fie deminimum 30 mm pentru a permite ca foaia sd fieperforatd in vederea fisdrii. Detaliile companieiobligatorii prin lege, asa cum sunt numerele deinregistrare si numele directorilor, pot fi trecute inpartea inferioard a paginii.

in afard de a respecta cele mentionate mai sus, nuexistd un format absolut fix si este perfect posibil sdplasati antetul scrisorii in lateralul paginii; asa ceva poatefi eficient dacd se incearcd promovarea unei imaginineconventionale, interesatd de design. De asemenea,meritd sd vd ganditi la lungimea scrisorii pe care opoate produce o companie specificd. in mod frecvent,avocatii scriu scrisori lungi, pe multe pagini, in vreme cemagazinele scriu rareori mai mult de c6teva paragrafe.

EXE RCITIU

Design de sigliConcepeti o siglS corporativdpentru,,Tiger SecuritySystems". Mai int6i scrieticuvintele pe care le-ati asociacu,,tigru" si,,securitate" sauconstruiti o diagramd de tippdianjen. Efectuati cetevaschite rapide si cdutatiesenta brandului. Aplicatisigla unui antet, in moduniform si dinamic.

t6l

Temd corporativdClient: Elephant Plant Hire

Elephant Plant Hire inchiriazd echipamente mecanicepentru constructii civile si industriale. Echipamentelerespective acoperd o gamd ce incepe de la scule electrice

manuale si compresoare, p6nd la excavatoare si

macarale de dimensiuni mari. Mediulin care lucreazd

compania este murdar si dur. Compania este nouisi a apdrut prin fuzionarea a doud companii existente.Numele are multe asociatii pozitive si nu seamdndcu al concurentei.

Nu uitati cd elefantiisunt puternici, credinciosi, demni

de incredere, drdguti si c6 au o memorie excelentS. Desi

exist5 tentalia evidentb de a descrie animalul, acestlucru poate sb nu fie necesar sau dorit.Cerinte de design: Programul de identitate trebuie sd fiepotrivit pentru utilizarea pe toate echipamentelecompaniei. in plus, trebuie s6 funcfioneze si pe

anteturile scrisorilor, cdrtile de vizitd si alte elemente de

papetdrie ale companiei. Programul de identitatetrebuie sd identifice proprietarul si in acelasi timp se

promoveze compania.Cerinte tehnice: Programul trebuie sd poatd fi reprodus

atat in culori, cat si in alb-negru. Aplicarea pe vehicule 9i

alte obiecte tridimensionale trebuie sb tind seama de

restrictiile tehnice.

€--i

.R=,'V:{

Ponturi

. Ganditi-v; la natura

serviciilor oferite de

companie..lmaginati vi unde va fi zdritd

cel mai des identitatea.o Planif icati metodele de

aplicare care pot fi utllizate.o lndiferent ce metodA veti

alege, costul va avea

implicatii.. Designul cel mai bun este

simplu si unic.. Dacd indepdrtati un element

din design, mesajul central

trebuie sd rdm6nd clar.. Nu incepeli direct cu lucrul

pe calculator.. Desenatul este un instrument

valoros pentru creatie.

'(.i"'.'""i4

.,--- -.i\\/ tr 'j

'.JLl( i

:'d

. Elemente simple.

in crearea siglelor, problema

este eliminarea detaliilorinutile si captarea esentei.

lmagini existente.

Ca sursd de inspiratie

meritd se creati un colaj

de atmosfe16, adunand

imagini de elefanti din cat

mai multe surse diferite.

ffiilmF-r

,

m,,F€'43 -"a ffi?V-\ q6 r-

LnJLn"l-n i r ,.,\

^ffi,'' l

L\

,-.r:i:-'

if , { CCll irar:ape 3ag n3urmaioare

163DES Cl.: CCtrra-

$ Solutia graficd etegantefunctioneazi bine in douddimensiuni. Colorareaelefantuluiin roz este un modinteligent de a asocia designul cuo imagine despre,,elefant" careexist6 deja in mintile oamenilor.

EtrtrOOtrtrtr9##

n0@+11

tro@

oo

{^i"&o

Io@&r. r)fv 8{{ <>Ib=A'-t,/,{ a,\,\ 2.\ I r

trtrtrtr

bq)ggotrlt.ig

$ $ Aboroareaabstracti - in caregeometria pieselor demasini slujeste ca bazipentru crearea siqlei -contrasteazd cu acelea

care considerd cuv6ntul

,,elefant" ca USP

a companiei.

lFI Eo.l ElLA EILlri rrcD

J1/l^l

@@t--*

##ffielepha nt

^-'...i a_4_t-;+' ^ '\

"d&rF,elephant

@rEriflItl@

@ rorot

164

cDcD f Tr tt @ il#_DDD ffi# if {" ilf,

ffi

E

ur"nnunt

f

ff311r'rll,i?,.?#

/*lJlrl^tel eph a nt

II

I

l

LI

Dr;, ar ., l

,trr,iiru pNd.rinn.s

PhL,r!s aL rl.ir):r s Lr rilD.rrrrarrharnl vrr.-q. ct. ( s

Selectia anteturilorfinisate. Cele mai de succescombind schitele desenate nonconformist cu fonturi e

moderne, elegante. Compania apare astfel denrna d3rncredere si sotida. dar in acelasi rinp i ov"t . - ,amuzantS.

SECTIUI..]EA 3 P;]:_ ,,

IVODULUL 't3 Des crrr t_.e

22222122/zt)2aaralar;az:e\n \umea desrgnu\u\ pentru \N eb

existd numerosi artisti, designeri si programatori.CAnd veti incepe si activati, incercati si nu visimtiti timorat de jargonul si limbajul lor complicat,deoarece le veti deprinde pe mdsuri ce veti inaintasi, in principiu, este ca si cum ati invita sd umblatide-a busilea, sd mergeti si apoi sd alergati. Creareaunui site Web poate fi foarte simpla gi vi vetiobisnui s-o faceti daci rezolvati temele propuse inpaginile 172-175.

. Practicantii din domeniu sunt diversi, de la membrii::r echipelor mari de programare si design, care se ocupb,

de exemplu, de giganticele site-uri BBC Online, p6nd lapersoanele care doresc s6-si creeze propriul site Web.in mod evident, intre aceste extreme se intinde un spatiuurias, iar aptitudinile pe care va trebui si vi le dezvoltalica designer vor fi determinate de locul pe care doriti sd-locupati in spatiul acela. PresupunAnd cd lucrati la un siteWeb mare, puteti juca un rolfoarte specific in cadrulechipei - de exemplu, de editare si descdrcare a

imaginilor cu modificdri minore ale textului. intr-unasemenea caz, cunoasterea elementard a unorsoftware-uri ca Dreamweaver si Photoshop va fi probabilsuficient6. Pe de altd parte, puteti sf6rsi prin a programa,,aplicatii de comert" online si atunci va fi necesard ocunoastere amdnuntiti a limbajelor de programare.

Cheia pentru succesu/ oricdrui site Web esteintelegerea publicului. De prea multe ori site_urileelaleazd graficd ultramodernd si solicitd abilitatea defolosire a software-ului de cdtre un designer, acord6ndprea putind atentie celor care frecventeazd site-ulrespectiv si motivului pentru care o fac. Nu este nimicrbu in a extinde limitele acelea, dar nu uitati de utilizatorulfinal: concepefi pentru public, nu pentru dumneavoastrd,in urmdtoarele pagini vom analiza unele problemeesentiale, ce vor fi urmate de o temi pe care o putetirezolva pentru a vd concepe propriul site Web,

166

1; rtr',Nrrn> r! obiouie r D'4ilv a!tr|! ninN ror i rrrd Dilnr oo conlJint

i o[lornirc s.rvtro

ldoer r)ivmq €{r i roJ r.il* nich ir tqo\ trn. tD.der>, ror.iddrl'onit tnes o.

We ofar you trce rclgn lo destgn tio cad you want.

ile \i 1 ileil run your 4.$0D rnto Fslcaror or blJDo\s (aroj. p .rec od hrqnouri:! J-(0qr^r iriboird (rrc i kiorronit lnroqriFhrc prorc55. $r crnr ruil.o10rr anc I de ind rlrrr rr. *irh i u..rntut mil: rLnGh

fd.hnrqc ! | ui ior i L)L]L) N5rr}ds ino a60 r0 I 0lt0 bujl.esr c.rdr ptus

'Dfanlor.rrjif.iir!ilriltrlu!vrorrrrrypererNnq s(afnLnainduK

scrnnhg & Iayoul by Gtraflscads

i. iccelr: l!nrfi larqe rorma: !afsparr..rc! ann DhorNraphs ror sr.DNrqh no: JFnd onqoit iilttorr. ui€ $nr Do: colo!. .oilect or ie lo!(h 0oor 0!.t ryo, qnli J sc ensu.e yo! r[i:p[ CLTAN l,rr5CR iClrtD oronars

!le 3r! hip0y 1o co l).src !rDlp.ildtnq holr! or :rud'o t r\. .rei!n! sodr sn.rr:d dclatrs

1n€ nlcrp oetril ro, cin qh,€ iDclr !$ir you \i i: $e &iler\lhere posrbl€ vou rholtd er err Jpe( r)oq roDsiil! roi: rr€r tu no! rh@sr obscdre toofi lnleej you are aDtc io suppty f,Ere

', www.giraffecards,comUnele sectiuni ale site-uluipermit utilizatorilor s6 descarceinformatiiasociate, in format PDF

i rilqe or :enr!rrr!: r.vc l* rou r[.te :r. s nlty ,loa,pJions

:emplare r eire 0,0)t o,' rour ilerelrd t3!orr rld !n(rosf t[\ ir rI vour Dr0r,

t. -: ; ;: : ..--

Cl.t !q!c lo do@lqrdlq!!rlec r.mrlales

<c+aruDdare c0h

rl:) 'f,,n

r"I r1.i

Limbajul de programarePrima mea implicare in designul pentru

Web a apbrut atunci cand un prieten care studiaseprogramarea calculatoarelor m-a intrebat daca as puteaconcepe interfata unuisite. La momentul respectivlnternetulera relativ nou, iar pentru mine reprezentao provocare sd creez ceva sd arate excelent in conditiileutilizarii unei palete limitate de culori pe o zona de pixelifoarte mic5. Proiectul s-a derulat cu bine si noi doi ammai colaborat si la altele. Apoi au aparut software urica Macromedia Dreamweaver, care au fdcut ca ideeainvitdrii unui limbaj de programare ca HTML sd fiefezabilb pentru cei care, ca mine, nu benefic jasera

de o educatie traditionalS in disciplina calculatoarelorsau in programare.

in prezent lucrez mult pentru site urj bazate pe arta s j

design. Un exemplu: www.gi raffecards.com este Lt n

site simplu pe care utilizatoriill pot accesa de pe cl versemodele de calculatoare (functioneaza pe toate brolvser: :principale si in cazul conectdrii lente la Interneti S,r:--lfunctioneazb ca punct de informare pentrLl cel cai.doresc sd afle mai multe despre serviciile de r p:r .=

oferite de www.gi raffecards.com.

Navigareain ultima vreme, clientii solicitd site-r-rri

fundamentate pe baze de date, care de obicei permitactualizare interna. Un exemplu curent estewww.artupdate.com, de a carui remodelare completdmd ocup momentan. De la inceputuri foarte mocleste,site-ul a crescut enorm si acum ofera la fiecare doubsdptbmani informatii din lumea artelor pentru mii deabonati. Asa ceva este ideal pentru un site fundamentatpe o baza de date. Utilizatorii pot sd se conecteze si sbacceseze informatii relevante, iar personalul care seocupa de actr:alizare poate sd evite multe rutineplictisitoare de introducere a datelor. Remodelareasite-ului se afla deocamdatb intr-o etapi de inceputsi deasupra sLlnt prezentate cAteva capturi de ecran.Vjzjtati www.artLlpdate.com si poate cd, p1nd o veti face,siie r va fi frindamentat pe o bazi de date. Vedeti dacbp!reii gasi cieosebirile si, sper, beneficiile schimbarilor.

-a -r''-ra Lrrnre oT, dupa ce ati invdtat elementele de bazd

" = ,'.a' -r,'uis te, vetl dori probabilsatreceti la site-urile'-.-::.'--=^::i: pe llaze de date,

Chris Jones

LI

rl

LI

j

x

I

- www. a rtu pdate. co nlUtilizatorii folosesc ..' -.

Pentru a Se iltscrie -- ::CGI se ocupa cle ,. : ::iifonratii or

SECTIUNEA 3 P;;C- Lt: . :a . :i-MODUTUL 13 Design perrr -r \, jeb

Planificarea unui site Web

Designul pentru Web nu diferi deoricare alt proces de design: cu cat sunteti maiorganizat, cu atat veti avea mai mult succes. in primul16nd trebuie sd incepeti s6 vd planificati site_ul peh6rtie (sau calculator), deoarece planificarea atentivi va economisi timp. principalul scop al planificiriieste de a descrie cu atentie arhitectura site_ului.incercati sd intelegeti felul in care site-ul ii vapermite utilizatorului si se deplaseze princontinutul siu si apoi cdutati sd anticipati felul incare i-ar pldcea sd se deplaseze prin site. Un siteWeb usor de navigat este esential pentru succes.

Logisticd. Asigurati-vd cd intelegeti complet ce se cere din partea

site-ului si cd aveti acces la tot continutul relevantpentru a-l construi.

. G6nditi-vd din timp la gdzduirea site_ului, deoarece eapoate sd afecteze unele aspecte ale felului in care_lconstruiti.

Consideratii de aspect. Mbrimea ecranului. Care este publicultintd si, ca

atare, ce mdrime de ecran va necesita site-ul pentrua fi vdzut?

.Tipurile de fisiere. Existd module plug_in disponibilepentru public, ca sd poatd utiliza Flash sau Ouicktime?

r Mdrimea fonturilor. Existd cerinte speciale pentrufonturile mai mari?

o Compatibilitatea browserelor. G6nditi_vd care estepublicul tinte si care vor fi browserele cel maiprobabil utilizate pentru vizitarea site_ului.

Tineti seama de urm6toarele:o Ierarhie. C6te niveluri va avea site_ul?. Navigatie. Cum se va deplasa utilizatorulintre

pag ini?o Active. Ce imagini si text vor trebui generate

pentru a popula site-ul?. Domeniu. Numele de domeniu va trebuiinregistrat?. Gazdd. Unde va fi qdzduit site-ul?

' Harta pentru site Web. Diagramailustreazd secliunile site-ului, subsectiunileprincipale si rutele de navigare intre pagini.De exemplu, puteti vedea cd se poate navigade la subsectiunea 1.1 la sectiunea 2, dar nusi de la sectiunea 2 la subsectiunea 1.1.

SUB 3.1i suazr i

Aspect: m6rimea ecranuluiNu uitati cb diferiti utilizatori de lnternet

vd vorvizita site-ulfolosind monitoare cu diferite rezolutiipentru ecran. Existd multe posibilitdti de rezolulii pentruecran, dar cele mai des int6lnite sunt 640 x 4g0 pixeli,800 x 600 pixelisi 1024x769 pixeli. Majoritatea site_urilor,,generale" sunt concepute pentru a fi vdzute pe unecran cu 800 x 600 pixeli.

Nu uitati: chiar dac6 vd concepeti site-ul in jurulrezolutiilor standard de ecran, trebuie sA tineti seama side spatiul ocupat de browser- bara de instrumente, barade adrese, barele de derulare -, iar diferite browsere audimensiuni diferite pentru fiecare dintre aceste elemente.

Recomanddri sigure care tin seama de atributelebrowserelor sunt (in pixeli): 640 x 480 = 599 ldlime,290 indltime; 800 x 600 = 759 letime, 410 indttime;si 1 024 x 768 = 983 lStime, 578 indltime.

Formate de imagine: JpEG si GIFPentru utilizare pe Web existd nr."ro"." I

formate de imagini, dintre care cele maifolosite suntJPEG si GlF. in acelasi timp inse, un aspect major inalegerea tipului de fisier este genul de informatie pe careo salvati. Fisierele JPEG pot contine milioane de culorisi de aceea sunt potrivite pentru salvarea informatiilorfotografice. Nu trebuie uitat cd prin salvare apare opierdere inevitabilS a calitdtii, deoarece informatiiledespre culori sunt reduse pentru a micsora fisierul.

LINK TOEXTERNALSITE

:l;il Motorul de cdutarewww.google.com este oilustrare bund a unui site Webcare poate fi v;zut de oricine,dar cu rezolutii de ecran diferiteveti vedea maimult sau maiputin spatiu alb.

rCo,gle

640 x 480px

Co ,gle

800 x 600px

Cio gl-

1 024 x768px

SECTION 1 SECTION 2 SECTION 3

168

& Functia ,,save for web" in

Adobe Photoshop vd permite sd

vedeti imaginea bazati Pe un

domeniu de setdri a calitdtii. .. ,-lmagine salvata ca GIF cu 8 culori

Prin comparalie, figierele GIF au o palet6 de culori

redusd si sunt foarte bune pentru inregistrarea de

informatii despre zone omogene de culoare, de exemplu

siglele sau butoanele monocolor. GIF pot fi utilizate

si pentru inregistrarea diapozitivelor 9i secvenlelor

de animatie.

in ambele cazuri este foarte important sb incercati simenlineti cat mai redusd mdrimea fisierelor. Multe depind

de publicul anticipat pentru site. Dacd, de exemplu,concepeli un site Web care sd fie accesat de multepersoane din toatd lumea, va trebui sd tineti seama cd

nu toti utilizato rii vor avea o conexiu ne lnternet de ma revitezd si nu vor utiliza ultimul tip de PC sau Macintosh.Folosirea opliunii ,,save for web" din Photoshop este ocale excelentd de a vizualiza calitatea imaginiifinale side a anticipa timpul de descdrcare pentru diverse vitezede conexiune la lnternet. lmaginile ar trebui salvate la

T2dpila dimensiunea finalS in pixeli (nu redimensionatiimagini din programe ca Dreamweaver).

FonturiPrincipalul aspect de care trebuie tinut

seama este cd privitorii vor putea sd vd vadd site-ul infontul pe care l-ati ales doar daca au fontu respectivinstalat pe calculatorul lor. Din acest motiv, atunci c6ndconcepeti site-ul, este recomandac sa ut lzat; anumitefamilii de fonturi: cu serife. IE-Z se.'= saLJ nronotip.

Ce se int6mplS insb dac6 includeti un font pe care

privitorul nu-l are instalat? Deoarece majoritatea

browserelor sunt setate in mod prestabilit la Times sau

Times New Roman, dacd un font specificat nu este

disponibil, sau dacd in codul HTML nu specificati un

font diferit, literele vor fi afigate in Times sau Times

New Roman.Existb numeroase moduri de a specifica mSrimea

fontului; poate ce metoda cea mai uzualS este de a

atribui o valoare intre 1 si 7 (in ordine crescdtoare de la

1 la 7 ), cu valoarea 3 echiva16nd cu 12 puncte. in ultimii

doi ani, sistemul Cascading Style Sheets a fost adoptat

pe scard largd de designerii pentru Web ca mod de a

controla fonturile, printre altele'

Foile de stil in cascaddO foaie de stil este un set de instructiuni

care anunIS browserul Web felulin care sd prezinte o

paginS. Foile de stiluri pot controla multe elemente ale

designului site-ului, printre care fonturile, imaginile de

fundal, pozitiile imaginilor si alinierea textului Cartea

aceasta nu-9i propune sd explice toate aspectele utilizarii

foilor de stilin cascadd (Cascading Style Sheets - CSS

asa incAt vom examina doar unele elemente din cadru

temei noastre (a se vedea pagina 173). Pentru lectu ri

suplimentare, consultali bibliografia (pagina 187)

Proiectarea Pentru dilerite

browsere siplatformeSpre deosebire de proiectarea pentru

tipar, conceperea unei paginiWeb nu este niciodata u,r

proces complet controlabil. Diferite calculatoare sidiferite browsere vor afecta felulin care este afisatepagina Web. Una dintre primele probleme de care

trebuie si fiticonstient este Gamma (stralucirea ecranuru

Pe scurt, informatiile apar maiintunecate pe PC dec":pe Macintosh, asa incat orice graficd realizatd pe PC ,, :apdrea destul de spdldcitb pe Macintosh. in plus.

Macintosh si PC au alte mdrimi prestabilite penlr-ldtimea literelor si de aceea textul si imaginile vc-apdrea mai largi pe Macintosh.

Existd multe moduri de navigare pe lnterne:utiliz6nd in principal un calculator si un browser ;:lnternet Explorer sau Netscape Navigator. Exista -..,multe alte browsere-Safari, Opera si Mozilla su-: :::-c6teva -, insd si alte dispozitive in afard de calcu a:: -_

obisnuit: WebTV, telefoane inteligente si PDA-u r . A: :: -

'--- $w -

",-,, tr-l,I,] j'

!t!'. r'Y-,.". a' 0"",,1, sl"*-*"

Previzualizare a timPului de

descdrcare anticiPat, bazat

pe viteza modemului.

'-j Ce tip de caractere? in

familiile cu serife, fdrd serife si

monotip. fonturile enumerate

mai jos sunt recomandatepentru grafica Web; aProaPe

toate calculatoarele le detin.

Fonturile cu serife sunt utilizate

in general la tipdrire - serifele

de la capetele literelor aiuta

ochiu\ sa se dep\aseze pesle

pagin6. Tipul fdrd serife este

in general mai lizibil pentru

vizualizare pe ecran, deoarecedjstrage mai putin ochiul.

SerifeTimesTin-res New RomanGeorgia

Fdrd serifeArialHelveticaVerdana

MonotipCourierCourier New

DESa.:: -. ..'.:

Rezervdri AmericanAirli nes - vEzut delnternet Explorer.

Bezervd ri America n

Airlines - vdzut

de Opera.

Rezervbri AmericanAirlines - vdzut

de Safari.

ca srte-ul dumneavoastra sa poatd fi vizionat de toatebrowserele si dispozitivele, dar practic poate fi necesarsd construiti site-uri diferite pentru a fi utilizate debrowsere sau dispozitive diferite. Verificati_vdpermanent site-ul in timp ce-l concepeti, vizualizandu_lpe diverse browsere siintelegend exhaustiv publiculpentru care este construit site_ul. De exemplu, un siteWeb pentru cumpdrdturi livrate la domiciliu care nu tine

6 Round Trip - One Way lltulti r: rt.,

seama de cerintele utilizatorilor de WebTV isi va pierdecu certitudine din clienti.

Static sau dinamicSite-urile si paginile Web pot fi scrise in

multe limbaje, dar HTML constituie un punct bun depornire. HyperText Markup Language este limbajul celmai popular utilizat pe lnternet. Folosindu-I, puteticonstrui documente (paginiWeb) cu text, imagini, sunetesi legSturi spre alte pagini - pe scurt, un site Web.

lnternetul a progresat mult, iar o deosebire majora inmulte site-uri contemporane este faptulce suntdinamice, nu statice. Diferenta principa16 este cd, intr-unsite dinamic, serverulWeb creeazi pagina la cerere.Amazon.com reprezintd un exemplu bun in aceastdprivintS. Atunci cAnd cAutati o carte in site_ulAmazon,pagina obtinute este generatb instantaneu in functie decriteriile cautdrii; textul si imaginile sunt aduse pe unsab\on preprograma\, \ivrbndu_vb )niormalia releva ntd.Pe de altd parte, pe un site static fiecare pagina trebuiesd fie conceputa si sd existe pe server inainte sd poatd fiprezentat; informatia pentru o carte specifica.

lnterfete si navigareDesignul pentru Web nu este la fel cu cel

pentru tipar. paginile nu trebuie doar si arate excelent,ci si si functioneze intr_o gamd largb de dispozitive sibrowsere si sb fie intuitive si directe pentru navigare;trebuie sd stiti unde sb dati clic si unde sd priviti f'drd sdvd invete nimeni. Aici e foarte importantd concepereainterfetei, iar ca designer puteti juca un rol decisiv.

i:I:ilJl ]jloou,o '"''0"; - ,",.

{ T! ,_,r,ir,r,"n Qs.t*aur*l 1,rrr rlrr,tii,rr::

- AAdurntJge Auvrrd

Variatii in browsere. Observati redarea formularuluiin browsere diferite. Unele cleosebiri suft subtile _ cumeste caseta pentru oras si aeroDort. d fe.ita ca l;tirne sjindltime in toate browsere e 4 :. ir:cs:ltir srnt nraivizibile, de exemplu feiu n::.: J::=.2.=c,,a.rnclaiul.

!:It".t ""t", F aturu s"3l$ - ra* 'nr+

,rFi,nr,::

lvl o rn:n q

q Round rrip - onewdv rL,rllt r_ritL, --I

Ftom: r-:tL, cr +,ii,,ri r-,r,J* EgIJE -Dste _ Ilfff hlar : I -:s-lt rvtorclnq -To:r:itr or rJFnrt t:,r,Ji Refum Dale

@l g--i-r 't Tr rvrornnq -H:t""ir:t"' 1 T!

'16u;6 searct' -

Fe.P

1 ;t 6) s.t*dul*r.,_r,rrdror.j*du"nr"n*

174

jllr '1 '

Jewelry '\ri'& Watches(Deta{h*,s thisT)

amazon.com.

ec\B

Criii."aljl'ii .."E

@FREE SuFe/ Srve/ Sh'pprn9on o'de/. ov.r t25lRestridions ebolv

@

mFeatured Stores

Amazon.com: Welcome

Get the Amazon.com Visa Card Instanilv!

E i:-11t i?l Tl !!hup,',*."rn ufu.on..o'i"'..rolioorirubsrjhom€ home - q

V vrm qer I wrsx usr I

O caracteristicd standard in majoritatea site-uriloreste meniul, prezentat in mod uzual fie ca un 16nd lnpartea de sus a paginii (wrarw.apple.com). fie ca o coloanace coboard pe paginb (www.cnn.com). lndiferent desolutie, meniul trebuie sd fie foarte vizibil.

Altd opliune este utilizarea de cadre ce permitprezentarea simultand a doud sau mai multe paginl, cumeniul rdm6n6nd vizibilin timp ce se deruleazd zona,,continut". Alternativ puteti folosi meniuri derulantesau contextuale, asa cum demonstreazd site-ulAmerican Airlines (www.aa.com).

Asigu16nd coerenta machetei paginilor, ii ajutati peutilizatori sd navigheze prin site. Meniurile pentrunavigare artrebui sd fie intotdeauna in acelasi loc si sdurmeze acelasi format. Asigurati-vb cd stiti conventiiledeja existente; de exemplu, textul albastru subliniateste folosit pentru a indica o legdturd, asa inc6t nu esterecomandabil sd folositi text albastru subliniat inscopuri decorative, fiindcd s-ar putea ca utilizatorul sddeducd in mod gresit cd legdturile nu functioneaza.

$ Meniurile derulante sau

contextuale sunt optiuni largrdspandite, asa cum se vedepe site-ul American Airlines.

{y Site Web cu cadre. S ::,,cu cadre permite, in aces:exemplu, ca formulareie c -stAnga si meniu de srs sa

rdmand pe loc in timp ce s:derulea26,,continutul'

Saves30*,-

e O sca r :,1 KlngPre-orderRetLnn of the KitB-" on DVD norv at 4ooloofa. Or pre-order the boxed set of theMolion Prcturc Triloqv.

t

@ Save 4oolo on th

Prrs (lcntt.1iCindldniic\Use Amazon 1 Ctrck tomake a conrrrbutronEdsiest way to makesmall contributions f ronl55 to s200.

Thc E.srcst Wiy to BrJVa C.rr

- Get a real oilae

6) ,aso.oltv "'.ddnd wrth no

hagqling. Over90 percent of CarsDirect

recommend usl

60 to 1lttp://ww.amdon.(omlexec/obidorr5ubst.rhome/r€dirrd. hrm[.€t=nh-qar.*url t6; -10]Ae6ffii

'f!ntipiirvww.am.ron..or/.*../obidos/r9i'bro\rse/-/283l55iref.t3Drabr5F9wi.5Fbt{.sF3il02-1C\ ^

($ Atentie la adresa URL.

Spre deosebire de obisnuita

,,www. n u medomen iu.com ",adresa URL contine multe cifresi litere ce aratS cd site-ul estedinamic.

,l! Vteniu orizontal. Pe site-ulApple (www.apple.com), bara

de meniu se aflS in partea de susa paginii.

!,fj Meniu vertical. Site-ul CNN(www.cnn.com) utilizeazd un

meniu care coboari in st6ngaecranului.

[i,'ro NMk4 $,r1r.]? ^"c'n:::r[bh. Ncii,S]broy, it r!i. ?i]

. r.sbuseih4cborBe4MDorr22ilri:::l

L'nd.d U ldi r%r( ! leih) 2x:r

NYC L.rt. O,r$'!5 Frs.B'srr-i r2l th,:::rNYC Eq05rd&do:22 i1a? t:ar

NYC F'J^i Srcb !s l!i.2a:iNYC lcfr\!ni:9Mry:lt:

Lnlrir!2 Cr lrofb\ ' 1l r"ic?a:rLo.d.. r.) b4- pDor, o-. J, ..,

Nr*cr:rtr Ua^ r[@.r ' 1r Jut 23::ti$.dosrd, hcnr U.o}id >?t !,i, :::$d^rnrr.n ruh HciD. ,:9r,rrr t:::

\LnHot.ld cA h'r€ Kn !?: |a, l:::sidrFc NM jn $iwi:6 rlne:rx

s4.Fc rnrdarc ! 5 [!] ?]::

Chlptor. crrd'fi Shtruu Yorohdo

r#. -+;;

;:,:i.,: j,:,,: :; :t.':r:, Sl

DES C

Temd pentru design pentru WebProiect: Site Web pentru portofoliuSpecificatii software: in aceastd temd vom produceun site Web pentru portofoliu, care sd contini creatiiledumneavoastrS. Metodele descrise se bazeazb peuti I izarea apl icatiei Macromedia Dreamweaver MX20O4pe un calculator Macintosh care rula OS 10.3.Macromedia Dreamweaver este disponibil ca versiunegratuitb pentru 30 de zile si poate fi descdrcatd dela macromedia.com. indrumare de tip tutorial mai

extinse sunt oferite de asemenea pe site_ul Salvarea imaginilor pentru siteMacromedia.

Exemplul prezentat aici este un incepul Mai ?ntaiasigurati-vd cE imaginea are marimeaelementar si artrebui utilizat mai corectb. Din meniul photoshop selectatidegrabb ca punct de pornire dec6t ca I|AGE > IMAGE SIZE. Asigurati-vd cb suntprodus final. Puteti adduga pe fiecare bifate RESAMPLE IMAGE si CONSTRAIN

pagind informatii despre imaginile PROPORTIONS; modificati DPI in 72 si faceti

prezentate, iar navigatia mai tiebuie rmaginea de 400 pixeli in merimea cea mai

dezvortatd, penrru ca privitorii sb poatd ff::ffTTli:ffi::";:::::ly.:",::[:lreveni la pagina index. denumiti fisierut, de exemplu image1.;pg.

css

images

1. Creati un dosar pe suprafata de lucru si numiti_l ,,website,,. inacest dosar. creatialte doud dosare, numite ,,images,, si ,,css,,. Dacdaveti deja cateva imagini, ele ar trebui salvate la mdrimea relevant;si plasate in dosarul,,images". Dupd aceea creati c6te o versiuneminiature pentru fiecare imagine si salvati-le cu urmdtoareleconventii de denumire:F imagel.jpg thm imagel.jpg

1 > image2.jpg thm-image2.jpgF image3.jpg thm image3.jpgRepetati procesul pentru sase imagini.

2. Lansati Dreamweaver si selectati SITE > NEW SITE. Apdsati tabulADVANCED si introduceti ca ,,My First Site,,. Dedesubt veti vedea,,Local Route Folder" si pictograma unui dosar. Dati clic pe pictogramadosarului si navigati spre dosarul (site-ul Web) pe care l_ati creat inetapa 1. Dup6 ce selectati acest dosar, va fi creatE o memorie cachepentru site-ul Web (apdsati OK) si sunteti gata s; vb construiti site-ul.

3. Creati o noud pagind NEW > DOCUMENT si selectatj BASIC HTM L.in felul acesta se va genera o pagina goal6. prima pagind a site-uluidumneavoastrd trebuie salvatE ca index.html sau index.htm, deoareceaproape toate gazdele Web sunt predefinjte s6 recunoascd primapagind ca index.html. prin urmare, mergeti la SAVE AS si salvati

3 fisierul ca index.htm sau index.html in dosarul WEBSITE. Dupb aceeacreati alte sase documente noi si salvati_le ca 1 htm (sau 1.html), 2.htm,3.htm etc. Ele trebuie salvate de asemenea in dosarul ,,website,,.

4. incepem prin inserarea unui tabel in pagina index. Deschidetiindex.htm si mergeti la INSERT > TABLE. Alegeti sase coloane si treilinii cu lStimea de 500 pixeli. Stabiliti la 0 umplerea celulei dintre text

4 si margini, spatiul si bordurile, apoi apdsati OK.

5. Dati clicin celula din stanga-sus, mergeti la INSERT> IMAGE sir;sfoiti-v; dosarele pentru a gdsi imaginile miniaturi pe care le_atisalvat mai devreme. lnserati thm image1..jpg. Treceti la a douaceluld si inserati miniatura 2 si asa mai departe, pand ati inserattoate imaginile miniaturi.

website , 1.htm

.,, 2.htm

.y 3.htm

.r 4.htm

.' 5.htm

.; 6.htmcss

y index.htm

- imagei..lpg-_ image2.jpg-_ image3jpg- image4.jpt- image5 jpg- image6.jpg- thm_imagel.jpg-_ thm_image2.jpg-_ thm-image3jpg-_ thm_image4.jpg- thm_images jpg- thm_image6.jpg

ii"s

172

6. Dand clic in celula din stanga-jos. trageti peste rAndul inferior,evidentiind setul inferior de celule.

7. Mergeti dupd aceea la MODIFy > TABLE > MERGE CELLS. in felutacesta veti contopi toate celulele in una singurd, permit6ndu_vispatiu pentru a scrie cateva cuvjnte despre activitatead u mneavoast16.

f. in continuare va trebui sd preschimbati fiecare imagine intr-olegdturd spre pagina relevanta. lmaginea miniaturd 1 se va lega la1.html. miniatura 2 la 2.html etc. pentru asta, dali clic pe imagineaminiaturS. in caseta de proprier6ti (WINDOW > pBOpERTIES) daticlic pe dosar si navigati la 1.htm, creend astfel o legdturd intreimaginea miniaturd si pagind. Repetati procesul pentru fiecareimagine. Salvati documentuJ, FILE > SAVE.

9. Desch jdeti 1.htm, ,nserati imaginea mare: INSEBT > IMAGE sj.esfoiti dosarele pentru a g6si imaginea f.ipg. Salvati fisierul si.e petali pentru 2,3, 4, 5 si 6. htm. Dacd i ndex. htm nu este deja:eschis, deschideti-l si mergeti la FILE > PREVIEW tN BROWSER:legeti un browser si testati site-ul. Presupunand cd totul a fost:xecutat corect. veti avea un site Web simplu.

lncercati urmetoarele

Deschideli 1.htm si

dati clic sub imagine.

Scrieti BACK. BACKEvidentiati cuventul

BACK, iar in caseta de propriet6ti dati clicpe dosar gi navigali la index.htm. Artrebuiacum sd avetl astfel cuvantul BACK subliniat(ca in imaginea alSturat6)si legdturd directdla index.

Repetati actiunea cu2,3,4,5 si 6.htm.

ifhere are options to modify rhe font and size available in the pROpERTIESNi ndow ( WINDOW. PROPERTIES).

;Pressing a RETLIRN creates a

jdouble space.

pressing SHIFI, RETURNicreates a single space

Src ;es,/thm_imagel jpg

Link l.htm

8

Un ultim lucru.

Cascading Style Sheets (CSS) sunt incorporate inDreamweaver. Pentru a ad6uga un stil, mergeti la FILE

> NEW si selectati CSS STYLE SHEETS > BASIC ARIAL.

Salvati fisierul in dosarul CSS creat in etapa 1. Pentru a

atasa stilul la pagin6, deschideji index.htm si mergeti la

WINDOW > CSS SryLES. Dati clic pe tabul drept superiorsi selectati ATTACH SryLE SHEET. Deschideli index.htmsi asigurati vd cd este ap6sat LINK. Selectati OK. Textulde pe pagina index ar trebui acum sd fie in font Arial.

. mqi''-- -' I

csstyles LdyeE

lno slUles definedl

,,i'

.U:€

..fl.4

J'rlJse Extemal Edito-

Attach Style SheerExport...Design-time..

Help

Group CSs S:, e: - :-Rendme Pine C:-:Maximize pa-a ;-:-:

-:l::"_1"t:=

Add a few words all about the images above.There are options to modify the font and size available int thePROPERTIES window (WINDOW, PROPERTIES).Pressing a RETURN creates a

double space.

Pressing SHIFT, RETURNcreates a single space

Add a few words all about

SECTIUNEA 3 )F;C ,

\IODL Jl r r Des q. oe- . _ a..loara,e

Seminar: Sfaturi de profesionist

pentru multi dintre noi contactul cuambalajele reprezint6 o experienti cotidiand. Unsupermarket obisnuit depoziteazd 30 000_40 000 deproduse ambalate si concurenta pentru atentiacumpiritorilor este cea mai intensi in acest mediu.Dac6 sunteti sau intentionati sd deveniti designerpentru ambalaje, aici vor fi probabil g6site creatiiledumneavoastrd. Supermarketurile au devenit galeriide design pentru ambalaje, unde abundd orori sidelicii. Mergeti si vedeti ce functioneaz6 si ce nu.

,,Dacd nu-i vdzut, nu va fi cumpdrat.,,

| | Lucrez, ca profesor si consultant, intr_un domeniu careI I continud sd md fascineze. pe c6nd ficeam parte din

consultanta internalionald de design Siebert Head, amlucrat cu unele branduri mondiale de v6rf, care constituiauun portofoliu de clienti demn de invidiat intr-o afacerecompetitivS, Brandurile mari necesitd insd inevitabil tusedelicate si subtilitdti de design intr_o manierd de tip evolulie,nu revolutie, iar acest aspect a fost evident in felul in care amreconceput sigla Mars. produsul necesita o proeminen|dmai mare pentru a concura competilia in crestere, totusisigla nu putea suferi schimbdri radicale care sd_i derutezepe consumatorii loiali. pe de alti parte, companiile mici sibrandurile noi ingdduie frecvent designerilor o libertatecreativ5 mai mare.

ldentificarea pietelortintd poate duce in zone nefamiliare.Un proiect paneuropean pentru gelul de dus procter& GambleCamay a dezvdluit deosebiri nationale ce trebuiau reflectatein ambalaj, prezent6nd in acelasi timp o familie CamayintegratS. in ltalia, gelul de dus era scump si containerulselectat avea doar 110 ml, pe c6nd ?n Germania era necesarun container mare de 1 litru.

Ca instrument de marketing, designul ambalajelorreprezintd o metodd eficace din punctul de vedere alcosturilor de a c6stiga segment de piatd si explicd de ce multeambalaje sunt adesea revizuite, aldturi de introducerea deconcepte noi. Modificdrile acestea sunt benefice pentru ir;designeriicare isi cautd o carierd in proiectarea de ambalaje. ,

f

Bill Stewart

174

ln domeniul bunurilor de consum cu migcare rapidi,reprezentat de majoritatea produselor din supermarketu ri,multe produse ambalate reprezintd achizitii de cost redus.Consumatorii pot experimenta cu produse si branduri,asum6ndu-si putine riscuri; spre deosebire. de pildd, decumpdrarea unui DVD player, unde costul mare necesitd oimplicare sporitd in compararea specificaliilor si aspectuluibrandurilor, in privinta produselor alimentare implicatiilesunt mai reduse. in plus, playerul DVD este o achizitie petermen lung, spre deosebire de produsele alimentare, caresunt cumpdrate zilnic sau sdptdm6nal. Asta inseamnd cd insupermarket brandurile trebuie sd se lupte din greu pentru ane atrage atentia.

in conceperea designului ambalajelor, factorul esenlialeste crearea unei atractii care sd sard in ochi. Dacd nu zdritiprodusul sau brandul atunci c6nd examinati raft urile,probabil cd nu-l veti cumpdra.

lntegrarea formei cu grafica ducela un branding puternicEsentiald in conceperea designulu i

ambalajelor este capacitatea de a obtine diferentiere intreproduse si recunoasterea brandului prin utilizarea formei.Cartonul triunghiular Toblerone, sticla de apd mineraldPerrier, cornetul de inghetatd Ben and Jerry,s si sticlaconturatd Coca-Cola sunt exemple la care formele sunt atetde distinctive, incet identificd instantaneu brandulfdrd a semai recurge la citirea etichetei. prin manipularea formei siselectarea materialelor, credm caracteristici care pot, deexemplu, sd ajute la distribuirea, manipularea saudepozitarea produsului. in sine acestea pot face caambalajulsd ias6 in prim-plan, incuraj6nd o achizitie initialdce poate fi repetatS, asa cum a fost cazul cu ambalajul pentruToilet Duck. care a stabilit un standard sectorial de produspe care concurenta a fost silitd sd_l respecte.

? Tinetiseamade curbe. Literelesi grafica suntconcepute pentrua lucra in armoniecu forma cilindric6.

ry?

rS) ldentitate puternic6 a

brandului. Branding graficclar, care s-a schimbatfoarteputin de-a lungul timpului.

Cldditi profilul publicului tintdSuccesul in conceperea designului pentru

ambalaje nu se refer5 la c6stigarea de premii la categoriadesign, desi, mai ales pentru studenti, aceasta este o treaptdpe scara carierei in domeniu. Designul pentru ambalaje estepreocupat de cresterea vanzdrilor prin promovarea eficientda produselor si brandurilor, simultan cu mentinereafunctiilor de bazd de protectie Fi ambalare a produsului.Maiales pentru bunurile de consum cu miscare rapidd,clientiicautb tot mai frecvent solutii de ambalare inovatoare,care sd combine progresele tehnologice inregistrate inmateriale gi tehnici cu conceptele grafice atintite sprepiete-ni95. De exemplu, unul dintre sectoarele de piatd cucresterea cea mai rapidd este cel al semipreparatelor, incare ambalarea de produse tot mai diverse constituie unfactor-cheie in extinderea piefei, identificand necesitdtileunuisegment de cumpdrdtori care au bani, dar nu au timp.Motivatiile sunt modificdrile de ordin demografic, socialsicirltural. Orice student de design artrebui sb se implice inasemenea schimbbri, intruc6t capacitatea de a intelegemodificarea stilurilor de via|d reprezintd un factor esentialin design. intr-o mdsurd tot mai mare, societateacontemporane trece peste anterioarele tabuuri ale v6rstei,rasei, sexului, religiei si clasei sociale. Ca designeri, artrebuisd recunoastem c5, de exemplu, majoritateacumpdrdtorilor de motociclete Harley Davidson suntbdrbati trecuti de 50 de ani. Motivatia lor este de tipaspiratie; ei cautd libertate, rebeliune si putere, care poatecA le-au fost negate in tinerete din cauza tabuurilorculturale sau a presiunilor financiare. Translatand aceastaobservatie in imagini grafice, nu vom reprezenta betra ni

pe motociclete, ci vom vinde visul rebeliunii. lndiferent c6tde elegantb sau moderna poate fi prezentarea graficd,conceperea cu succes a designului pentru ambalajenecesitd acest nivel de intelegere pentru a sustinecomunicarea ideii principale spre publicul tintd.

Brandurile caut6 inovatiiProgresele tehnologice joacd un rol

important in designul pentru ambalaje. Trebuie sdanalizdm felul in care ambalajul se va vinde atat de peecranul calculatorului, cet si de pe raft, recunosc6ndimpactul cumpdrdturilor efectuate online de pe lnternet,Utilizarea cernelu rilor termocrom ice si a vopselelor ca re_sischimbd culorile extinde posibilitdtile grafice si in scurttimp ambalajele vorincorpora imagini miscdtoare sisunete. Studentii la design pentru ambalaje trebuie sdanalizeze toate aspectele designuluiin sine si sdmonitorizeze noile aparitii de materiale si metode,pentru a rdspunde la cerintele inovatiilor de branduri.

Designerul pentru ambalajeDesignerii care concep ambalaje trebuie se

fie pasionati de design. Aceasta presupune s6 lecturezecdrti, reviste si informatii bazate pe Web, dar si sd fie curiosi,critici si buni observatori. Toate disciplinele designuluiimplicd interactiunea cu oamenii, a9a inc6t este firesc cadesignerii sd ajungd la o intelegere a oamenilor si a stilurilorlor de via15. Majoritatea agenfiilor de design comercial voratribui un proiect unei echipe, sub supravegherea unuimanager de studio. in mod uzual, echipa trebuiein{ormatd in p(en inainte ca memhrii ei si inceap5 sH

lucreze individual la concepte. Dupd aceea membriiechipei se vor reuni pentru a examina ideile propuse defiecare designer. Rareori o problemA are o solutie unicbsi agentiile vor cduta o varietate de 96ndire conceptuald.

Ambalaj cu

personal itateAmba a ::::-:--o ga-: c= -: :- -

cllifc. a: :a-:-_ :

me-:':: t:brara ^:

rll[%

Tem6 pentru design ambalaje(lnformare de Nicola Miller, Smirnoff lce,pentru concursul studenlesc D&AD,Corus Steel Packagi ng-Desig n Awards. )

Client: Smirnoff lce

lnformare: Concepeli un container noupentru Smirnoff lce care s6-i atrage pe

bdrbatii cu v6rsta intre 18 si 24 de ani.Designul trebuie sd reflecte pozitionarealui Smirnoff lce ca bduturd noud 9i intensd -neasteptate, masculind si cu o valoare de

incitare,,misterioasS".lnformatii de fundal: Smirnoff lce originaldavea gustul clasic de l5m6ie, iar SmirnoffBlack lce este tot pe bazd de citrice, dar cugust mai pronuntat si sec. Ambele suntusor acidulate 9i se servesc frapate. inprezent, Smirnoff lce se comercializeazdin doud formate diferite: sticlS si dozd. Desi

Smirnoff lce este lider de pia15 si consideratcel mai masculin de pe piata bduturilorimediat consumabile, existd nevoia de

16rgire a domeniului si de atragere de noiconsumatori, indeosebi bdrbati.

176 ' .1. ,,:; i ir::r.ii! i:

SECTIUNEA 3 PBACT CA i'] COI.,'EFI

l\IoDULUL 14 Design pentru anrba aje

Grearea de branduri

Temele ce urmeazS sunt similare celorreale atacate de designerii pentru ambalaje, dar,indiferent care ar fi proiectul, abordarea rdmAneaceeasi: in etape succesive.

lnformareaToate proiectele incep printr-o informare

fdcut6 de client, de obicei deparlamentul marketing sau

managerul de brand, iar de cele mai multe ori informareascrisd din partea clientuluiva fi extinsi verbal. Pe mdsurbce munca dumneavoastr5 va fijudecatd pe baza informdriiacceptate, este esential ca toate aspectele ei s5 fie binedocumentate. Pdstrati insemnbri detaliate.

Pont

Cititi si recititi informarea.

Verificati intruna designul

creat pentru a vd asigura cb

satisface informarea.

Propunere de brand: O bduturd rece,

inviordtoare si cu gust de alcool, gratie

votcii Smirnoff pure, triplu distilate.Publictinti: Bdrbatii cu v6rsta intre 18 si

24de ani. Ei acceptd Smirnoff lce ca pe un

brand pe care l-au incercat, dar pe care nu-l

consumd regulat. Ei apreciazd cd Smirnofflce este ca toate celelalte bduturi de tip

,,limonad5" imbuteliate si vor bea

Smirnoff lce la sfArsitul unei nopti in care

s-au umplut cu bere. Acest grup respectei novatia si diferentierea.Consideralii tehnice despre design:.Trebuie conceput designul unui nou

container pentru Smirnoff lce.o Smirnoff lce este consumatd acasd sau

in localuri, in picioare sau dans6nd, gi

de aceea containerul trebuie sd fie usorde tinut in m6n5.

. Designul va fi semnificativ diferit de

ceea ce existd in prezent pe piata

biutu ri lor imediat consumabile..Ambalajul va comunica pozitionarea lui

Smirnoff lce ca brand premium cu gustinviordtor,

Cercetareainainte de a incepe designul propriu-zis este

necesard o inlelegere intimb a publiculuitintd. De obiceiaceasta inseamnd depdsirea datelor schitate in informaresi implicd participarea designerului la o cercetare a

stilurilor de viati ale publicului tint5. Obiectivul este

identificarea si asocierea cu grupul consumatorilorrespectivi, pentru a le intelege obiceiurile, dorinlele,poftele si motivafiile. Este o incercare de transpunere ,,inpielea" lorintr-o asemenea m6su16, incet sd le poatd fiprevdzut comportamentul. Poate fi util sb stiti:

. Ce branduri cumpdrS?

. Unde locuiesc - apartament/vil5?

. Ce automobile au?r Ce alimente consumd?. Ce mode urmeazd?. Cetipdevacantefac?. Ce fel de relatii pot avea?. Ce emisiuni TV/reviste vizioneazS/citesc?. Ce bduturi preferS?

.Focalizarea va fi asupra aspectelorstructurale si functionale ale designului,nu asupra graficii.

. Smirnoff lce are o duratd de viatd de raftde noui luni.

o Avantajele otelului: plasticitate, aspectmeta lic. termoconductibi litate,recicla bilitate complet6.

Obligativitdti:. Designul va fi pentru un container fie de

275 ml (pentru consum in local), fie de

300 ml (pentru consum acasd).o Se va include sigla actuald.. Materialul primarva fi otelul.Ponturi: Sarcina-cheie in aceastd temdeste intelegerea feluluiin care bdrbatiiintre 1B si 24 de ani ar bea Smirnoff lce si

unde ar face-o. Acest public tintd trebuiesd apard ,,cool" at6tfatd detovardsii de sex

masculin. cet si - impoftant! -fa!6 de

femeile pe care cautd sd le impresioneze.

Dar nu poate fi ceva prea sofisticat sau

exclusiv. Este vorba despre modburbanb si credibilitate. Odatd inteleseaceste aspecte, designul va cdpdta formd.

Lista nu este exhaustivS, dar pdnb vor fi puseintreb6rile si se va rdspunde la ele, va apdrea un profil.Deoarece designerii activeazd primar in mediile vizuale,de cele mai multe ori este preferabil sd ilustrati stilul deviatb prin imagini, nu prin text. Fotografiile si reclameledin reviste surprind stilurile de viatd intr-un mod succintsi plin de inleles si reprezintb materiale bune pentru a fiar5tate clientului.

in informarea Smirnoff inclusd aici, studentii s-au pututidentifica rapid cu publicullintS. lmplicarea indocumentare a fost amplu demonstratd prin dovezilefotografice obiinute din cluburile de noapte care, dinmotive de decentd, au fost omise.

Cercetarea ar trebui sd examineze produseleconcurentei 9i conditiile din punctele de v6nzare.

Lucrul in trei dimensiuniO metodd bund este realizarea simultan

a formei si graficii pentru container, in locul unei inaintdriexagerate pe drumul dezvoltdrii independente a celor

doua, fiindcE astfel se evit5 apllcarea ulterioa16 fortatd a

graficii pe o formd nepotrivitS. De aceea, fiecare formdpropusd ar trebui sd fie insotitd de sugestii referitoare laapl icarea elementelor grafice. Dacd schitele miniaturalepot fi perfecte pentru ideile initiale, orice propunereserioasb trebuie desenatd in m6rime naturalS. Designulstructural, mai ales in cazul containerelor din sticl5 sauplastic modelat, este puternic influentat de alegereacurbelor si razelor. Modificbri subtile ale curbelor auefecte spectaculoase asupra aspectului vizual si esteimportant sd fie precis captate in schite. Unii studenti sesimt obligati sd se repeadd din capul locului la calculator.Din considerente de vitezd (importantd intr-un proiectcomercial) si pentru a evita ca limitdrile tehnologice sb

vd domine creativitatea, este mai rapid si mai putininhibator sd generati multe concepte initiale in formatschit6. Ulterior puteti dezvolta ideile aprobate.

Mai ales pentru designeriicare au inceput abia recentsd lucreze in trei dimensiuni ori in designul pentruambalaje este utild colectarea de mostre de ambalaje

Pont

Desenati in mErime natura icandidatii seriosi pentru

designul final. Pentruprecizie, folositi fiorarele.Prezentati indltimea fronte a

si .,amprenta" bazei.

O Concepte initiale.Prezentarea in schitd a

containerului existent este unmod bun de a crea atat un nivelde referinld de la care sd seporneasci. cat si o scardindicatoare. Desi sunt simple

schite, atAt forma, cat si

elementele grafice sunt dejaintegrate in design. Aceastaeste metoda recomandabil6,in loc de a incerca sA fortatibrandingul ulterior pe o form;nepotrivit6.

Q Cercetare. Colajul de

atmosferd, doar unuldintre cele cateva createpentru proiect, prezintdpublicul tinte intr-un modimediat si eminamentevizual, necesitand putine

explicatii suplimentare.Deslgnerul a inclusinformatii despre stilul de

viatd al publicului tinrd,prezent6nd modd, atitudinesi interes motivationalfatd de motociclete si

automobile rapide.

I

DES]GN PEI',_:

produse din materialele la care s-au 96ndit pentru proiect.De exemplu, dacd ambalajulva fi din sticlb, examinaticu atentie recipientele pentru a vedea cum sunt integratecurbele in materialul respectiv, ce raze sunt utilizate injurul bazei si vSrfului, cum sunt adbugate inchiderileetc. De obicei, containerele au aspectul pe care-l vedetidin motive obiective, care implic5 limitdri impuse demateriale si de procesele de productie. imprumutareaacestor caracteristici va face ca designul sd fie mairealist si mai convingdtor din punct de vedere vizual.

Cercetdrile efectuate trebuie sb indice felul in caresunt expuse produsele in punctele de v6nzare. pornindde aici, putef i decide care este partea principald a

ambalajului, adicd aceea pe care o va zdri cel mai probabilcumpbrdtorul. Ea poate sd nu fie suprafata cea maievident6 sau cea mai mare; de exemplu, un cornet deinghetatd se poate afla intr-o vitrind frigorificd unde isezdreste numai partea superioard. intr-un asemenea cazar fi o eroare sA concentrati activitatea de design asupracorpului cornetului, c6nd de fapt v5rful este cel care

Pont

Realizati machetacontainerului din oricematerial- de obicei cartonsau poliuretan - pentru a

verifica m6rimeasuprafetelor vizibi le.

Explorati din capul loculuitoate optiunile pentru

materiale. Ele vd sunt de

ajutor in stimularea g6ndiriisi chiar ideile nepractice potfi modificate ulterior pentrua functiona in alt format.

efectueaze sarcina initialS de comunicare a informatiilorde branding si produs. Dupd ce ati determinat parteaprincipalS, concentrati-vd asupra realizdrii designuluipentru ea, verific6nd c6t de mult este vizibil. Dacd uncontainer este curbat, grafica va trebui sd actioneze incadrul unghiului de vedere, fii16 si dispard partial dupdcircumferinta containerului.

Machetele in mdrime naturald sunt utile mai ales incazulcontainerelor modelate. Ele nu sunt modele, cisimple instrumente pentru a vedea felulin care curbelesau suprafetele modelate vor ardta in trei dimensiuni.

Materiale si forme de ambalajeUnele informdri despre designul pentru

ambalaje nu impun materialele, asa inc6t, dacdinformarea respectivd se referd de exemplu la concepereaunuicontainer pentru miere, va fi logic sd luati inconsiderare borcanele din sticlb, tuburile sau borcaneledin plastic, cutiile din tablS si chiar containerele dinceramicS. Fiecare material are propriile caracteristici,

S Propuneri finale. Conceptele initiale au fostrafinate si lorma modificatd pentru a imbundtbtistabilitatea. Au fost analizate ambele produse,iar designerul a f5cut modele din plastic turnatsub vid, pe care s-au aplicat culoarea sielementele grafice ale sticlei.

$ Rafinament. in timp cecontinud sA lucreze in formatulschite si utiiizeazd aceeasi formdde baz5, designerul incepe s6exploreze caracteristici mai subtileale designului, dezvoltand practictema acestui concept. Modeledin poliuretan ale acestei idei,dar si ale altora, au fost produsein mdrime natural6 pentru a

testa felul in care se va ,,slmti,,

containerul la manipulare.Consult6nd informarea, ar fioare verosimil ca niste tipi,,cool" sd fie vdzuti b6nd dinacest flacon? Este indeajuns demasculin? in decursulprocesului de design, trebuiesd revedeti constanl cerinteleinform;rii, testend fiecarepropunere de design cu

obiectivele specif icate.

b/#lc€

178

avantaje si dezavantaje. Borcanele din sticld asigurdca I itate si traditie, in gbdu i nd vizualizarea produsu I u i.

Containerele din ceramicd degajd un aer distinctiv ,,fbcutin casd" si, dacd designul este atrdgitor, consumatorii lepot refolosi - impoftant mai ales dacd ele poartd unbranding care va fi vdzut permanent si dupd utilizare.O asemenea consolidare a brandingului este uninstrument eficient pentru mentinerea brandu rilor inatentie. Dacd se ulilizeazd tuburi din plastic, mierea poatefi stoarsd direct pe p6ine, deci, apare intr-o ipostazb maiputin traditionald si oferd comoditate si amuzament, inloc de a focaliza pe traditie.

Designerii care au urmat cursuri de specialitate potconsidera selectarea materialelor ca o extensie a paleteigrafice. lnstrumentele grafice uzuale continuA sd existe,insd alSturi de ele apare o casetd noud cu instrumente,care contine materiale cu diverse proprietdti si conotatiiemotionale -finisdri de suprafete, texturi si, in unelecazuri, capacitatea de a reliefa textul si grafica.

Etapele initiale ale unui studiu sunt momentele incare sd explorati aceste optiuni, 96ndind pe scara largisi analiz6nd toate materialele. Ulterior puteti respingeunele idei pe temeiuri practice - de cost, de umplere etc.Deocamdatd insd, consemnati-le pe toate pe h6rtie,fiindcd probabilva exista un s6mbure care sd poatb fiutilizat sau adaptat. in exemplul cu mierea, s-ar putea caborcanele din ceramicd sd fie prea scumpe, dar imaginealor poate fi utilizatS pentru a crea un container din plasticcare incorporeazd forma, textura sau culorile originalului.

Dezvoltare grafic6 si structuraliDupd ce af i ajuns la intelegerea

ambnunlit5 a informbrii si ati desfdsurat o cercetarep6nd la etapa in care cunoasteti publicul tintd, piata siprodusele concurentei, puteti incepe activitatea deconceptie. Practic ea va fi inceput deja, cel putin mintal,odatd cu progresul documentdrii. ldeile initiale trebuieacum reproduse vizual, pentru a ingddui explorarea maidetaliate si pentru a fi dezvdluite celorlalti membri aiechipei de design. Nu este momentul unor creatiifoaftefinisate, ci doar de a prezenta mai multe idei si de a oferilogica de la baza fiecbreia. Acest proces explicativ artrebuisd arate felulin care conceptele dumneavoastrdrespectd informarea si in care vor ajuta Ia v6nzareaproduselor. Desi in aceastd etapb creativitatea nu trebuiesufocatb de consideralii practice, nu uitati cb doarcreativitatea in sine nu este suficientS. Designul pentru

A'-\\

?v

/t'z- '(1" o

.t., )3

.' {-i.a4t

',, i

)'--.-,1'

Conceptele initiale trebuiesa fie in format schlta si sa varezume ideea, iar schiteleprezentaie sunt ilustrative in

acest sens Proiectu pentru unbrand de -r.na pentru anjmaled: co-3ar : s-e crientat sprecina:::.:i -^J amba aj cares6-i

atragd pe copii spre ingriiireaanimalelor lor. Designerul a

schitat pe hartie ideile initialesi le-a adnotat pentru a explicagandirea dinapoia lor. Putinelucruri mai sunt necesare inaceaste etapd. Observati cd.desi forma a reprezentat o

componenta mals-:s-a tinut seama C - :si de grafic,, si ce :-De la aceste conca::a pornit dezvolia.::si graficd ulterioar:modele din pollur::.rmagrnt rea izate pe:: :,

<f '* 1,,,"r\

DES GN ':

O Modele tridimensionale. produse, indic6nd felul in carein acest exemplu, machetele forma de bazd a ambalajuluiau fost turnate din plastic, poate fi utilizatd intr-o gamd depulverizate cu vopsea argintie produse. Rezultatele suntmetalicd si decorate cu graficd realiste si credibile, permit6ndgeneratd pe calculator, pentru a machetelor sd fie plasate pe raftle conferi un aspect realist. Sunt si comparate cu produseleprezentate trei varietdti de concurentei.

ambalaje este o activitate strict comerciald si, finalmente,creativitatea si inovatia trebuie directionate spre solutiicare sd respecte informarea.

Prezentarea luc16riiPrezentarea ideilor dumneavoastr6 in

fata clientului este un exercitiu de comunicare si, desitehnicile care utilizeaze fotografii sau imagini generatepe calculator au importanta lor, in cazul designuluipentru ambalaje - unde rezultatul final va fi un obiecttridimensional- machetele cu elemente grafice aplicatese dovedesc mediul ideal.

Temd pentru design ambalaje(lnformare de Mike Nicholls. Tony & Guy Media,pentru concursul studenlesc D&AD, Corus S,;eelPackaging-Design Awa rds.)

Client: Tony & Guylnformare: Creati un ambalaj structuralinsolit pentru o gamd noud de produsemasculine de ingrijire a pbrului, focalizatepe atitudinea,,Generatiei-X,, - tineriorientati spre ascensiune profesionalb,nonconformisti, creatori constienti deimagine in modd si tendinte. Designultrebuie sd utilizeze calitdtile estetice sistructurale ale olelului pentru a creaambalajul unei game noi de produsemasculine de ingrijire a perului,combin6nd in mod unic identitateaaceasta masculind cu inexplicabilulfactor X. De asemenea, designul trebuiesd diferentieze produsele Tony & Guyde concurentd.Fundal: Filozofia Tony & Guy constd inpersonalizarea coafurii fiecbrui client.Compania tine seama de trdsdturilefetei, tipul pdrului, gusturile in privintamodei si stilului de viat6 pentru aindividualiza ingrijirea pdrului. produsele

de bazd Tony & Guy se v6nd in saloanelede coafuri Tony & Guy si in magazine sisunt apreciate pentru ambalajeleneconvenlionale si culorile puternice sidirecte. Combinatia de folie, metal siplastic determind un dinamism careeste considerat contemporan si elegant,iesind astfel in relief pe raft.Publicul tinti: Existd doud gameTony & Guy: Core si lnsights. Ambelesunt produse de serie mare, dar Core seadreseazd segmentului t6ndr al piefei,pe cdnd lnsights se adreseazd clienlilorv6rstnici si transmite senzalia de scump.Pentru aceastd informare, domeniulmasculin va fi cel pentru produse deserie mare, darin acelasitimp exclusivist,ambitios, indrdznet si neobisnuit. inprezent doar 4% din piata produselor

Tony & Guy este masculind. pentru

aceastd informare, publicul tinte esteformat din:o 86rbati intre 20 si 30 de ani, care vor

cumpdra produsul pentru uz personal.. Profesionistii din saloanele de coafurd.Consideratii tehnice despre design:o Produsul va fi sampon si gel de corp detip 2 in 1, tratament de conditionare,volumic sau de ingrosare, produs decoafare cu cearS sau argild, bdrbieriresau tratamentul pielii.

o Va fi incorporat conceptul multibenefic _volum mai mic si performante eficiente.De exemplu, samponulsi gelul de corpin acelasi produs asigurd o alegeresimplS si aplicare eficace.

. OIelul oferd avantaje ca: putere,sigura ntd, plasticitate, aplicareatiparului si reciclabilitate completd.

Obligativititi:. Forma trebuie utilizatd ca sb asigure

proeminentd pe raft si sd incorporezeelementul,,Generatia-X,,.

o Se va folosi brandingul Tony & Guy.. Olelul va fi componenta primard.Ponturi: Produsele Tony & Guy suntscumpe (in gama ingrijirii pdruluibdrbatilor). Ce grup social de bdrbati vavizita saloanele de coafurd? Cei care auvenituri mai mici pot dori totusi sdcumpere un brand de calitate pentru a

se ingriji acasS; cum pot fi determinatisd se increadd intr-un produs care p6ndacum a avut o bazd de clientel6 majoritarfemininS? Desi gama este orientatd sprebbrbatiitineri, acestia sunt interesati maidegrabd de stil dec6t de tr6s6turile macho.Ce telefoane mobile, playere Mp3 si altegadgeturi ati gdsi in locuintele lor?L6ngd ce obiecte ar sta in camera lor debaie ambalajul pe care l-ati conceput?

LAMB

180

Concepteinitiale. Schitele arate

unele dintreconceptele discutate.Formele au fostpistrate simple si

elegante, evitandcliseele masculine.Consideratii legate debranding si culorisunt incorporate chiarin schitele initiale.

.:c.i :dr

i:,! Cercetare. Studentul a

pregdtit un colai de atmosferddin mai multe surse,condensandu-l pentru a arbta

tineri care doresc s; arate binesi pentru care stilul este

realmente important.

i:t, Stil si funclie. Aici s-a tinutseama atat de stil, c6t si de

functie. in mod similar, puteti

compara un PC cu un Macintosh.Functia calculatoarelor este inlinli mari aceeasi, dar diferentaconstd in detalii, in felul in careopereazi si {importantl) in felulin care arat6. Aceasta oferd un

indiciu despre abordareastudi u I ui.

{D \\9€ _ !€.i

€e qs'soN

€8" 'a

.ltx

;ri Propunereafinal6. Propunerea final€ :.:s:realizatd ca machet; si fotografiata; are ext:- : - ,- -otel de arc si sdculet flexibil, iar produsul ss: : -ambalaj printr-o supapd de sens unic ples::- -partea anterioare. Elementele graf ce ar .:;:mentinute simple, prezentend numaisigla. i: :: -:email lucios pe o bazd argintie mata. Deseste puternica, designerul n-a explorat co-: ::toate implicatiile practice: sistemu de {u rc: : -: -:nu este foarte practic si, ir fo'ma rn ca.e ; .:::propus, designul poate sd aibb problenr. s s:necesite modificdri. Principalul este ca proc:s_ ::concepere afost derulatcomplet, rezuli3.c --design inovator de ambalaj care detine po::-: :pentru o dezvoltare ulterioara.

d*.*+re-Nc-bLG

Qck

-: Dezvoltarea conceptului.Conceptul favorizat in acestcaz este de sdculet pliabil,

care oferd o metodd de

distribuire a produsului si un

aspect complet diferite de

alte produse. Conceptula fost rea izat in schite sl

machete fizice.

5€k

ResurseSeria de formate A ISO se referd la unstandard pentru mdrimile h6rtiei care a fostutilizat prima datd in Germa niain anul 1922,unde continub sd fie numit,,DlN A"(Deutsche lndustrie Norm). Fiecare formatrezultd din injumbtdtirea formatului imediatprecedent. Din punct de vedere geometric,toate formatele aratb la fel, deoarece seinjumatdtesc la fel. A0 este primul format sireprezintd o suprafatb de 1 metru pdtrat.Mdrimile formatelor se referd intotdeaunala coala tdiatS. Formatele netdiate suntdenumite ,,RA" sau ,,SRA". Aproximativ26 de tdri au adoptat oficial sistemulformatelor A, care este utilizat in toata lu mea,cu exceplia Canadei si a Statelor Unite.

Seria de formate B se utilizeazd atunci candeste necesard o mdrime situatd intre douiformate A consecutive, ceea ce este relativrar. Spre deosebire de formatele A metrice,sistemele britanic si american se referd lambrimea netdiatd a colii. Deoarece simplamentionare a valoriiA sau B poate determinaconfuzii, la specificarea h6rtiei trebuieprecizatd at6t valoarea A sau B, c6t si mdrimeain milimetri sau inchi.

Formula de utilizare a h6rtieiPentru a calcula numdrulcolilor necesare latipdrirea unei cdrti (exclusiv copertele):

AO

A1

A2

A3

A4

A5

A6

A7

A8

A9

A10

RAO

RAl

RA2

Seria de formate A ISOinchi mm

13,11 x46,81 841 x 1189

23,39x33,11 594x841

16,54x23,39 420 x5941,69x 16,54 297 x42O

8,27 x11,69 210x297

5,83 x B,2l 148 x 210

4,13x5,83 105x 148

2,91 x4,13 14x10E

2,05 x2,91 82x741,46x2,05 37 x521,02x1,46 26x37

33,86 x 48,03 860x1220

25,02 x 33,86 610 x 860

16,93 x24,02 430 x 610

Seria de formate B ISO (netdiate)

inchi mmB0 39,37 x85,67 1000x141481 27,83x39,37 701 x1O0O

82 19,68x21 ,83 500x70783 13,90 x 19,68 353 x 500

84 9,84 x 13,90 250 x 353

85 6,93 x 9,84 176x250BO 4,92 x 6,93 125 x 1i687 3,46 x 4,92 88 x 125

88 2,44x3,46 62 x 88

89 1 ,73 x 2,44 44 x 62

810 1,22x1,73 31 x44

Seria de formate C ISO plicuriinchi mm

C0 36,00 x 5],20 917 x 1297

C1 25,60 x 36,00 648x917C2 1 8,00 x 25,60 458 x 648

C3 1 2,80 x 18,00 324 x 4SB

C4 9,00x 12,80 229x324C5 6,40 x 9,00 162x229C6 4,50 x 6,40 114 x 162

C7 3,20x4,50 81 x114DL 4,33 x 8,66 110 x220C7/6 3,19x 6,38 81 x162

SRAO 38,58 x 50,93 980 x 1 280

SRA1 25,02x33,86 610 x 860

SRA2 17,72 x25,20 450 x 640

Numdrul de exemplare ce va fi tipdrit x Numdrul de pagini din carte@ pe ambele pdrti ale colii

Pentru a calcula numSrul de exemplare ce pot fi obtinute dintr-o cantitate de h6rtie datd:

Num5ruldecolixNum5r@pdrtialecoliiNl..^.Y@e {=Numdruldeexemplare

= Numdrul de coli necesare

182

Formate de carte in SUAinchi mm

StlzxSt/z i4ox216

5x7 3le 127 x187

5'rlzx81lq 140x210

6t/ax9 tlq 156 x 23s

53/axB 136x203

5 5/8 x 8 3/s 143x213

Formate standard de carte in Marea Britanieln-cvarto

inchi

Crown 9,69 x-/,44

Large Crown 10,16 x 7,91

Demy

Royal

10,87 x8,62

12,28x9,33

ln-octavo

inchi mm

1,32x4,84 186x 123

7,8 x 5,08 198 x 129

8,5x 5,43 216x138

9,21 x0,14 234x156

mm

246x 189

258x201

276x219

312x237

Biblie

Carte Cooert6Corespon- (cretata si {cr'etatd sidente necretate) necretate)

+++

++.

++

Tiparad6nc Registre

++++

+++

0fset(cretatd si Foiri siDeziar necretatb) mairitbtO

+

+

+

++I

a++++

Maticirculare Text

++

inchi mm16x21 406,2x533.417 x22 431,8 x 558,817 x 28 431 ,8 x 558,8'19 x24 482,6 x 609,620x26 508,0x660,421 x32 533,4x812,822x24 558,8x609,622x34 558,8x863,622,5x35 571,5x889,023 x 35 584,2 x 889,024x36 609,6 x 914.424x38 609,6 x 965,225 x 38 635,0 x 965,226x34 660,4 x 863,626x40 660,4x 1016,026x48 660,4x1219,228x34 711,2x863,628x42 711,2x1066,828x44 711,2x1117,632x44 812,8x1117,634x44 863,6x 1 I17,635x45 889,0x1143,035x46 889,0x1168,436x48 914,4x1219,238 x 50 965,2x1270,038x52 965,2x1320,841 x 54 1041,4x 137i ,644x64 1117,6x1628,6

lnvitati i

+

*+

GlosarAbandonare lnlocuire a unei scaniri de rezolutiejoasd cu o scanare de rezolutie inaltd inainte deproductia finalS.

Aerograf lnstrument mecanic pentru pictat, carepulverizeazd un jet fin de vopsea sau cerneald,folosit in ilustratii, design si retusare.

Aliniere stAnga-dreapta Spaliere a cuvintelor siliterelor, astfel inc6t inceputul si sf6rsitul fiecbrui16nd de text au acelasi margini verticale la stAngasi la dreapta.

Autotipie (1 rep/ Proces prin care o imagine cu

tonuri continue este simulatd de un sablon formatdin puncte de diverse mdrimi. (2 rep)lmaginereprodusd prin procesul de autotipie.

Bitmap Caracter text sau imagine g raficd alcdtu itedin puncte.

CAD/CAM a b r P roiectarelfabrica re asistatd decalculator; in multe cazuri calculatoarele suntutilizate pentru a controla intregul proces deproductie, de la proiectare la fabricare.

CAG abrGraficS asistatd de calculator. ca indesign.

Casetd de rubricd/articol lnformatii prezentate intr_opublicatie separat de textul si ilustratiile principale,care sunt cuprinse intr-o casetd fie delimitatd prinlinii, fie avAnd ca baza o tente.

CD-ROM abrMemorie numai pentru citire pe

compact disc. Sistem de stocare fdrd stergere decapacitate mare - aproximativ 650 MB, adicdspatiu suficient pentru toatb biblioteca de fonturi a

unei matriterii de tipuri de caractere.

CMYK Acronim pentru culorile de bazd cyan,magenta, galben (y) si negru (k) utilizate in tiparulcu patru culori.

Cod de bare Sablon de liniiverticale ce identificddetaliile unui produs, de exemplu tara de origine,producdtorul si tipul produsului, in conformitatecu UPC (codul universal al produsului); pentrucodificarea produselor existd mai multe formated iferite.

Concordanti \ re p/ti p ) P ozitiona re corectd a u neiculori peste altd culoare sau a paginilor de pe ofatb a colii relativ la cealaltd in timpultipdririi.

Copyright Drept al creatorului unei lucr6rioriginale de a controla utilizarea lucrdriirespective. Desi este in general stipulat prin

acorduri internationale (Universal CopyrightConvention), intre tAri existd diferente de aplicare.in SUA, copyrightul proprietdtii jntelectuale estestabilit in general prin inregistrare, pe c6nd inMarea Britanie el existd in mod automat inviftutea credrii unei lucrdri originale. Dreptul deproprietate asupra copyrightului nu inseamnd inmod necesar proprietatea asupra lucrdrii in sine(sau invers) si nici nu acoperd in mod necesardrepturile pentru lucrarea respectiv5 in toatdlumea (drepturile pentru o lucrare potfi detinutepentru fiecare teritoriu in parte).

Copywriting Scriere de text specific pentru a fiutilizat in materiale publicitare si promotionale.

Corectie de culoare Ajustarea valorilor culorilorunei ilustratii fie(1 fot)de cdtrefotograful original,utiliz5nd filtre pentru balansul culorilor,fie 12 rep)prin ajustarea scanerului color pentru a producerezultatul corect. Corectii ulterioare potfi fdcute pefilmele cu separatii de culoare sau pe calculator,utiliz6nd o aplicatie de manipulare a imaginilor.

Culoare spot (rep/tip)Orice culoare pentru tiparcare reprezinta o combinatie specialb de culori sinu una dintre cele patru culori de bazd.

Curba Bezier Curba definita matematic intre doud

puncte (puncte B6zier) in aplicatiile de desenareorientate spre obiect. Curba este manipulate pn-tragere, de la un punct de ancorS, prin elemente a.control ce actioneazd asupra ei ca niste magneti

Decupal (1 repl llustratie din care fundalul a fostindepdrtat pentru a obtine conturul unei imagini.\2 fin)CarIon de afisare sau coperlS de carte dincare a fost tdiat un model folosind o stantd.

Depisire in c6mp Parte dintr-o imagine care se

extinde dincolo de marginea paginii. lmaginile ce

se intind pAnb la muchia hArtiei, fdrd si maipermite margini, sunt ,,iesite in c6mp".

Despdrtire in silabe si aliniere (H&J) Rutinele uneaplicatii, care distribuie spatiile corect'intr-un rAncde text pentru a obtine mdsura doritd in textula I iniat st6nga-d reapta.

Diapozitiv cof or ( fot) lmagine f oto g raf icd p rod u sa

pe peliculS transparentd ca pozitiv color.

Duotone (rep)Doub autotipii create din acelasioriginal in doud domenii tonale diferite, astfelinc6t atunci cA nd su nt tipdrite - in tonuri diferiteale aceleiasi culori - se obtine un domeniu tonalmai mare dec6t arfi posibilcu o singurd culoare.

Ecran de autotipie Placd de sticld sau peliculdacoperitd cu un caroiaj de linii opace. Numit simasci sau ecran de contact, este utilizat pentru a

translata o imagine cu tonuri continue in punctede autotipie, in vederea tipbririi.

Editie (tip)firajtotal al unei lucrdri tipdrite sipublicate la un moment dat, fie ca primd editie, fiedupb efectuarea unor modificdri (editie revdzutb,editia a doua etc.).

Efect de umbri Zond de ton form6nd o umbriinapoia unei imagini sau litere, conceputd pentrua scoate in fatd imaginea sau umbra.

184

Legendi:abr: abreviere fin: fi n isa re si I ega re h6r: h a rtie/fa b rica rea h6 rtiei fot; fotog rafie tlp: ti pa r rep: rep rod ucere typj ti pog rafi e

Film final (rep)Film pozitiv sau negativ utilizatpentru realizarea plScilor, incorporand toatecorecliile si in care autotipiile sunt produse cupunct cu contrast.

Font Set de caractere cu acelasi design, stil si

mdrime. Pe calculatoarele Macintosh, fontul esteun set de caractere- lltere, clfre si alte simboluritipografice - cu acelasi design si stil.

G/m2/gsm/grame pe metru pdtrat (hiir)Unitatede mbsurd indicAnd calitatea h6rtiei pe baza

greutetii ei, indiferent de mdrimea colii.

GIF abr(Graphic interchange format) Format defisier utilizat pentru transferul fisierelor graficeintre sisteme diferite de calculator prin

intermediul CompuServe.

Grafic (1 ) Tip de caractere derivat din desen, nu

din forme de litere scrise. (2)Termen general,

descriind orice ilustratie sau lucrare artisticd.

Grila liniilor de bazi in unele aplicatii, grild invizibild

de care pot fi fixate linii de text astfel incet liniilelor de bazd se aliniazd de Ia o coloand la alta.

ldentitate corporative Elemente de design princare orice organizatie stabileste o identitatecorespunzdtoare, coerentd si recognoscibilS prin

comunicare si materiale de promovare si distribuire.

lmagine scanata (rep)lmagine care a fost convertite

de un scaner la un format de fisier corespunzbtorce poate fi imponatin aplicatie. Pentru designeri,mdrimea fisierului este importantd, deoarece o

singu16 scanare de rezolutie inaltd in patru culoripentru reproduceri de calitate poate crea un fisjerde multi megaocteli, diminu6nd caracterul practical operdriicu mai multe imaginiscanate. La

lucrdrile ce contin mai multe imagini, designeriiokrisnuiesc sa (qc.(qze cu scasir\ de \ezo${e jDasa,pe care le utilizeazd doar pentru pozitionare.

lndicatoare In unele aplicatii, liniiverticale si

orizontale vizibile, dar care nu se tiperesc, ce ajutela pozitionarea foarte precisd a elementelor.

lnitial (rep)fermen utilizat pentru a descrie unulsau toate procesele de reproducere ce pot avealoc intre conceptie si tipdrire.

infdsuritor Texlcare urmeazd o formi, deexemplu o ilustratie. Numit si ,,text modelat,,.

JPEG abr(Joint Photographic Experts Group)Standard pentru compresia datelor.

K abrSimbolfolosit pentru descrierea culorii de bazd

negru, derivat de la placa neagrS, sau cheie (,,key,,),'in tiparul in patru culori. Folosirea literei K in loc de

.,8" initial din cuv6ntul,,black" (,, negru ") eviticonfuzia cu ,,blue" (,,albastru"), desi abreviereapentru culoarea de bazd albastru este C (cyan).

Legare in unele aplicatii pentru machetareapaginilor bazate pe cadre, facilitate pentruconectarea a doud sau mai multe casete de text,astfel incettextul sd curgd dintr-o casetd in alta.

Lucrare {artisticd) Orice material ilustrativ pregAtit

pentru reproducere, ca ilustratii, diagrame si

fotografii. De obicei, complet diferit de text.

Lucrare de bazi /lucrare neagrd Lucrare artisticdce necesitA ad6ugarea altor elemente, de exemplupozitive de autotipie, inainte de a fi reprodusa,

Macheti oarba i1) Prototip (,,dummy") de carte

sau publicatie propus in formatul final, legat si

av6nd volumulfinal, dar cu pagini goale.

{2) Model de design aratend pozitiile titlurilor,textului, legendelor, ilustratiilor si alte detalii.

Macheti (,, layout" ) Y tzu alizare ce oferd aspectu I

genera\ a\ unei \!Lran, I ndr ca n d, de exemplu,relatia dinrre texi si i !stratii. Termenuleste utilizat

mai corectin contextul pregdtirii unei lucraripentru reproducere.

Manuscris (MS/MSS)Textul unui autor inaini::spre publicare.

Masi de montai/vizor Masd sau cutie cu pa re.superioari din sticlS transparente, iluminat: c:jos cu o lumind avAnd balans de culori adecr,::pentru vizionarea diapozitivelor si coresponc:-:dintre culori si probe.

Model de culoare Modalitate in care culori e i::definite sau modificate in aplicatiile graf ce

Modelele de culoare cele mai uzuale sunt RGI(rosu, verde si albastru), HSB (nuanta, satura: . :

strdlucire) sau HLS (nuantd, luminozitate si

saturatie), CMY, CMYK (culori de baza r si

PANTONE (culori de tip spot).

Montaj Macheta uneia sau mai multor pag rincorporAnd toate elementele de design ca :e,::ilustratii si linii.

Original Orice imagine, lucrare artisticb saL:::.:care va fi reprodusd.

Pagind de gardi Pagina de caite ce contine :r::3despre editie, ca tipografie, proprietar d3

copyright, ISBN, numar de catalog etc

Paginddeprobi Proba (,,proof") unel :a: - :=

exemplu al stilului de design propLS : j ::' _- .-

hertie, tipar etc.

PaginddetitluPagina,in mod norn-: t: :.::: :

de la inceputul unei carti, care cupr -a:: : _

numele autorului, editura si aite in.:-^-=:relevante,

Pagina master In unele aplicatii, peJ -: :

pot Il specilicate atribute ca n_ ra._ r=text, numerele paginilor, stiiultipL, L :=

etc., care dupe aceea pot fi aplicate oric5rei paginidintr-un document.

Pagini de inceput Pagini ale unei certi ce precedtextul principal, const6nd de obicei din titlu fals,titlu, prefalS si cuprins (sumar).

Pagini de sf6rsit Ultimele pagini ale unei cdrti,dupe textul principal, asa cum este indicele.

PANTONE Pantone, Inc. este marca inregistratdde control al standardelor de culoare, control sicalitate. Este un sistem in care fiecare culoare areo descriere a credrii ei (in procente) pentru a fiutilizatd de tipografi. Sistemul este folosit intoate lumea, astfel inc6t culorile specificate deorice designer pot fi reproduse exact de oricetipograf.

Planogrami Plan sub formd de diagramd a

paginilor unei c;rti, utilizat pentru a stabilidistributia culorilor, lungimile capitolelor etc.Numit si organigramd.

Probd/proof ( tip/rep/typ ) Repreze nta re pe h A rti e,preluatd de la o imprimant6 laser sau presd detipar, placd de cerneald, masb tipograficd, rastru,bloc sau tip de caractere pentru a verificaprogresul si acuratetea lucrdrii.

Proces cu patru culori (rep/ttp)proces de tiperirecare reproduce imagini complet color prinutilizarea a trei culori de bazd _ cyan, magenta sigalben - plus negru pentru densitate.

Puncte pe inch {dpi) Unitate de mbsurd pentrurezolutia unuidispozitiv, ca imprimantd, presd detipar sau monitor. Cu c6t punctele sunt maiapropiate (mai multe puncte pe inch), cu atAtcalitatea este mai bund. Rezolutii uzuale sunt 72 dpipentru monitor,300 dpi pentru LaserWriter si2450 dpi (sau mult mai mult) pentru presa de tipar.

Recto Pagind de dreapta a unei cdrti.

Reproducere (rep)intregul proces de tipdrire, de laincheierea lucrdrii arlistice sau rezultatuluiculegerii, p6nd la tipdrire.

Retezare Tdiere sau mascare a unei ilustratii,pentru a se incadra intr-o suprafatd datd sau ainldtura portiuni nedorite.

Retusare (fot/rep) Alterare sau corectare a uneiimagini, lucriri artistice sau film pentru a aducemodificdri sau a corecta imperfectiuni.

Rezolutie Grad de precizie - calitate, definitie sauclaritate - cu care o imagine este reprezentat6 sauafisatd de un scaner, monitor, imprimantd sau altdispozitiv de iesire a datelor.

SiglS/logotip Orice grup de caractere tipografice(cu exceptia literelor duble), ca numele sauemblemele de companii, turnate impreune peaceeasi piesd metalicd. Termenu I este utilizat inprezent pentru a descrie orice design sau simbolce formeazd s6mburele identitdfii corporative aunei organizalii.

Spatiereselectivi Ajustare a spaiiului (de obicei,reducere) dintre dou5 litere pentru a le optimizaaspectu l.

Spaliere Spatiu dintre doud 16nduri de text;termenul englez,,leading,, provine de la f6siile dinplumb (,,lead")ce se introduceau intre rAndurilede text pentru a mari spatiul.

Specificare Descriere detaliatd a componentelor,caracteristicilorsi procedurilor unei Iucrdri, produssau activitate.

Stil (foi) in unele aplicatii, facilitate pentru aplicareaunui domeniu de atribute frecvent utilizate, de la

elemente tipografice 9i formate de paragrafe, p6nala elementele dintr-un document, utilizAndcomenzi special atribuite.

Stilul editurii (1) Stil de onografiere, punctuatie sispatiere folosit de o editurb pentru a mentinestandardul si tratamentul coerent al textului intoate publicatiile sale. (2) ldentitate corporativ6.

Strat in unele aplicatii, nivel la care se poate plasaun element al lucrdrii create.

Tehnoredactare computerizat; ( DTp) Activitatede generare pe calculator a textului, macheteipaginii si graficii, urmatd de tipArirea saupublicarea rezultatului.

TIFF abr(Tagged image file) Format standard defisier grafic, utilizat pentru imagini scanate, birmap.de rezolutie inaltd.

Titlu fals (1)Titlul cdrfii tipdrit pe recto al colii ceprecede pagina de titlu. (2) pagina pe care aparetitlulfals.

Verso Pagind de st6nga a unei cdrti, mai exactpafiea opusd pe fild a unei recto (pagind dedreapta).

186

BibliografieApeloig, Phillipe, Au Coeur du Mot,

Ed. Lars Muller, 2001.

Blackwel l, Lewis, 20th -Centu ry Ty pe: Rem ix,

Ed. Gingko Press, 1999.

Carter, Rob; Day, Ben si Meggs, Philip,

Typographic Design: Form and Communication,

Ed. John Wiley & Sons, ed. a ll-a, 1993.

Craig, James, Production forthe Graphic Designer,

Ed. Watson-Guptill, 2000.

Dabner, David, Design and Layout,Ed. Chrysalis

Books,2003.

Dowding, Geoffrey, Finer Points in the Spacing

and Arrangement of lype (seria Classic

Typography), Ed. Hartley and Marks, 1997.

Friedl, Friedrich; Ott, Nicolaus si Stein, Bernard,

Typography: Who, When, How,

Ed. Konemann,1998.

Gordon, Bob, Making Digital Type Look Good,

Ed. Watson-Guptill, 2001.

Gutman, Laura, Macromed i a D rea mweaver

MX 2004 Demystified,Ed. Pearson Education,

2003.

Hochuli, Jost si Kinross, Robert, Deslgning Books:

Practice and Theory,Ed. Princeton, 2004.

Hollis, Richard, Graphic Design: A Concise History

(seria World of Art), Thames and Hudson, 1994.

Kunz, Willi, Typography: Macro- and

Microaesthetics, Ed. Ram Publications, 1998.

Muller-Brockmann, Josef, Grid Systems in

Graphic Design, Ed. Ram Publications, 2001.

Muller-Brockmann, Josef, Pioneer of Swiss

Graphic Design, Ed. Lars Muller, ed. al1a,2001.

Roberts, Lucien si Thrift, Julia, The Designer and

the Grid, Ed. Rockport,2002.

Spiekermann, Erik si Ginger, E.M., Stop Stealing

Sheep and Find Out How Type Works,Ed. Adobe

Press, ed. a|!a,2002.

Towers, J. Tarin, Macromedia Dreamweaver

MX 2004 for Windows and Maclntosh (Visual

Ouickstart Guides), Ed. Pearson Education, 2004.

Tufte, Edward, Visual Explanations: lmages and

Auantities, Evidence and Narrative, Ed. Graphics

Press, 1 997.

Wilber, Peter si Burke, Michael, lnformation

G ra ph ics : I n n ovative Sol utio ns i n Contem po ra ry

Design,Ed.fhames and Hudson, 1 999.

lndice

accentuare, 1 7

culoare, S9-90

tipografica,88-89ActionScript, TT

Adobe, software, 60, 61, I 4,

162, a se vedea sill lustrator; Photoshop

design pentru Web,l2albastru, asocieri, 33-34,

.ia

a1bume,52,53,54aliniere st6nga-dreapta,

4446,85Alliance, revistd, 137

ambiguitate, 12

animatie,\Neb,I4--77antet,104,162Apeloig, Phillipe, 51, 104

armonie, culori,27asimetrie, 10,11,15

ln machete, 102,103atmosferd, creare,36atractie care sare in ochi,

174

bancd de imagini,124Bauhaus, 82, 1 03

BBEdir,73

Beck, Harry,38biblioteci de imagini,

116-117,124Binns, Betty,85brainstorming, 1 1 1,'1 58-'l 59

exercitiu, 11 1

brand, construirea, 1 50

brosurd promolional;,temd,'138-143

brosuri,99

browsere,'1 68, 1 69, 170

bunuri de consum cu

miscare rapidit, 17 4, 175

cadre-cheie,44ca lcu lator

folosire, 18, 51, 152-153

ilustratii, T0-71

monla1,69,122si ilustratii tipografice, 97

camere foto, 24

digitale,64carte de film, tem5,

145-141

Cascading Style Sheets, '169

casete tente, 86-87, 90

cb rti

coperte, 118,120

design, 1 36, 131, 1 44-1 47

format, 98-99,144, 141

format mare, 144

ilustrate, 98, 99, 1 09

mdrimi, 187

1em6,145-147

tirai limitat, 144

cercetare, llu,llzpentru design de

ambalaje, 116-1llpentru programe de

identitate corporativd,150

cercetarea pietei, '1 10-1 '1 '1

a se vedeasi profiluri de

client: public tintd

exercitiu 1 10

Channel -1, Iema, 1 38-1 43

ciorne, 17 , 44,56-51marker 117

citale,142claritate, 83, 84-85, 86

c lie nt

informare, 16,159,176prezentare, 162,180relatia cu, 1 36, 1 59

colaje de atmosferd, 53-54

exercitiu 53

coloane,'17

colontitluri, 17

compozitie, 14 15

fotograficS,23concept,8,9

a se vedea si Gammacontrarii, exercitiu, '1 5

contrast, 1 06-1 09

culoare, 27,31,36,37dezvoltare,111,149,160-162,179

probleme,30

simultan, 28,29tipografic,88-89,90tonuri continue,reproducere, '128

vizualizare,ll3concursuri cu premii, 153

conditii de vizualizare, 31

constrAngeri financiare, a

se vedea si probleme de

COSTU Ti

contrarii, exercitiu 1 5

coperte, 1 15, 1 18, 120, 141

Costello, Fin, design

catalog, 1 20

creioane,2lcritici,'1 11, 113, 154, 155

Crouwel, Wim, 51, 103

cubulNecker,'12

culoare, B, 9, 26-29, 1 41

addugare digitalS(exercitiu ), 68-69

aditive, 30

analoge, 21 ,29,36armonie,2Tasocieri,32-35avansare si retragere, 28,10 2A

bazate pe ecran, 30

bazate pe tipar,30CMYK,2] , 128

codiflcare,33-39, 140

complementare,27,28,29, 36

contrast, 27,31,36,37

coordonare,38definire (exercitiu), 29

greutate,2S

in culturd, 32 33

intelesuri,35lizibilitate,3lplale,2-7

primare,2T

proportie,36psihologie,32,33-34reproducere,30-31satu ratie, 26, 21, 34, 36

secundare,2Tsustractive, 27, 30

si accentuare,89-90terIiare,2Tvariabilitate,30-31vibratie,23

culoare digitala (exercitiu),

68-69

cu rsive, 88

de Bono, Edward,9

deosebiri intre produse, 1 74

deosebiri Mac/PC,'1 33, 1 69

depdsire pe toatS pagina,?6

desene

exploratorii,20-21natu 16, 20

desfdsu rata pland pentru

cutie, 59

desfdsurdri pe doub pagini,

17,100

desig n

ambalaj, 58-59,114 181

carte, 136, 131, 1 44-141

corporativ, '1 23

hartd (exercitiu),39

interfatd, 170-171

linii cSlSuzitoare, 1 38

revistS, 108,136,131 ,

138-142tridimensional,50,58-59, 1 77-1 78, 1 80

Web 68, 1 66-173

ziar, 118

design bazat pe ecran, 1 09

design corporativ, 123

design hartd, exercitiu, 39

design pentru ambalaje,

58-59, 11 4-181

materiale, 118-179

design pentru reviste, 108,

136,137,138-142machetS, 141-142

design pentru Web,68,

1 66-1 73

soflware,-12--13

si culoare,39

design sigld, exercitiu, 162

design tridimensional, 50,

171-118machete, 58-59

modele, 180

design ziar, 1 18

despdrtire in silabe, 45, 46

diagramd de tip

,,pdianjen" ,160, '1 6'1

dimensiuni pixel, '169

discu I culorilor, 26, 26, 27

dispozitiv de vizualizare,'13, 15

dispozitive pentru

inregistrare,53Dreamweaver, 60, 1 2-73,

166,167,169

echipamente, 58

Elephant Plant Hire, tema,1 63-1 65

embleme, 160 a se vedea silogotipuri

expunere puncte de vAnzare,178

extensii de fisiere, 132

figuri si fundatie, 10, 1 1

film, fotografic 24Flash,74-77Flightcheck, 1 29

flori, a se vedea si ornamentefonturi,4042,80-83

Avant Garde,82Baskerville, 81,83Bembo,80, 85

Bodoni,40,41,81 ,83Caslon, 41, 80, 83

Century Schoolbook, SlCentury, 41, 83

condensed, 44-45, 85, 89

extended, S9

,,FalFaces",82fdrE serife, 41,81 ,82-83,84,88, 103

Franklin Gothic,82FuIura, 41 ,82Garamond,80,83Gill Sans,82Glypha, 41, 83

Goudy,83Helvelica, 41 ,82lmprint, SlMinion 81, 83

Modern 81

Officina,82Old Style,80-81Optima,82Palatino, Slpentru reviste, 139-140pentru site-uri Web, 169

Ouadraat, 33

Roman secolulXX, S'1

Roman, B0-81

Rotis,41

Sabon 81, 85

secolul XlX,81-82

Serifa,83serife, 40, 41, 83, 84, 85,100

serife tip slab, 81, 83, 89

Stone,82Swift, 81, 83

Times, 4'1, 169

Times New Roman,40,81, 85, 1 69

Transitional,8lUltra Bodoni,82Univers,82,88

fonturile companiei, 1 62

format, 17, 18,98-99carte,144,147fisier, 64-65, 132imagini, 133, 168-169

revistd, '139

formate de fisie re,6445, 132

audiovizuale, 133

grafice, 1 33

forme

abstracte, I 5

alb-negru (exercitiu),'1 3

componente(exercitiu ), 1 2

in designul pentru

ambalaje, 174, 177

intelegerea,2lrelatii, 11

tonale,21

tridimensionale, 11

forme de litere 40-41

accentuare,40,41,42aperlurd,40,41ca imagini,93inlltime x,40,40,42,85,85majuscule,83-89majuscule reduse, 89

minuscule, 103

prelungiri ascendente si

descendente, 42,46serife,40,41 ,42

forme in relief, 58

foTografie,22-25digitala, 64-65

si ilustratie, 122-123, 1 24

Freehand,60,l4,162

galben, asocieri, 33, 35

Gamma, 133, 169

GlF, fisiere, 133, 169

Golive, 61, 73

graficb bazatb pe pixeli(bitmap: raslerl, 70, 7 1

graficd bazatd pe vectori(orientatd spre obiect),70,11,14,71

graficd pentruteieviziune,95

grafice temporale, 1 13

granulatie film, 65

Greiman, April, 104

g re utate

de culori,28de hartie, 128

de tip de caractere, I 7, 88,

89,91

in text modelat, 96

grilit, 17 -18, 1 00-1 01, 1 1 5

pentru revistd, 139, 140

hafta metroului londonez, 38

h6rtie

coloratd, 39

formule de utilizare, 182

g reutate, 'l 28

marimi, 182

pentru reviste,142

si variabilitatea culorii, 31

lipar,128Hiaasen, Carl, coperte de

cdrti, 121

High & Mighty, temd,1 50-1 52

Hochuli si Kinross:

Designing Books,

Practice a nd Th eo ry, 100

Hofmann, Armin, 103

HTML, 167, 170

identitate vizuald, 1 09, 1'l 8

ierarhii, 17,88-89in site-u ri, 1 68

si culoare,39lllustrator, 60, 63, 69, 70,

70-71,74,162ilustratii si fotografii,

122-123,124lmageReady,6Simagine corporativd, 1 58, 160

imaginialegere,122-123,125,1 40-1 41 ; exerciliu'1 23a rhiva re digitale, 64-65digitale, 68-69in machetS, 17

manipulare,63-69

monIare,69,122procurare,116-117,123-124

reliefare, 66; exerciliu 67

rezolutie, 67 , 129

tipul de caractere ca,

49-51, 93-94imagini cu marker, 116,117imagisticd

complex5,69dezvoltare, l6l-162

imprimante,

mini 64

si variabilitatea culorii, 3'1

impuls,107indentatii, 39

lnDesign, 60, 61, 62, 63

indicatii editoriale, 1 7

informare, 16,159,176informatii, organizare,

38-39,86, 112,140instrumente,58intensitate, a se vedea si

satu ratie

interfatd

design, 170-171

Photoshop,68scaner,66

interliniere, 46, 46. 84

negativa,45gi afisare font, 46=17

interviuri, 154-155

inversare, 'l3l

invitatie (exercitiu ), 91

indltime x, 40, 40, 42. 8a

indoire,99indoituri,98,99

JPEG, fisiere, '133, 168

jurnal vizual, 52,55

Klee, Paul,21

legare,99, 142

legende,17,142ietrine cobor6te, 49, 49,

lineart,129linie: plimbarea liniei.

exercitiu, 2lliniicdlduzitoare in str ,

linii, tipografice, 86-87.

103

literatura promotional5.litere decalate, 10

lizibilitate, 100

culoare,3lde font, 84

scard (exercitiu ,31

loc, pentru fotog ra' e -=

lucrdri artisticepe calcuiator.66pentru scanar: aa

machet,, 16-19 .:-:

anIel,162revista, 141-'-:2SIIE VV.OO /

stiluri, 102-r l:machete, tric -:-s - -:

58-59

Macromedia, software 60,

162; a se vedea siDreamweaveranimatie, T4

design pentru \N eb,l 2,73

majuscule, SS-89

letrine cobor6te, 49, 107

reduse,89spatiere,44

,,map6" a se vedea siportofoliu

margini, 17, 100

pentru antet, 1 62

masd de montaj, a se vedea

9i vizor de diapozitivemateriale, ambalaj, 17V179materiale vizuale pentru

prezentare,30-31

Matisse, Henri,8, 14

mdrime ecran, 168

mdrime puncl, a se vedea simdrime tip de caractere

mdsurl,44,84,85, 100

proportia cu mdrimeafontului,84,85variere,108

medii pentru desenare,20-21

miniaturi, 17, 25, 51, 1O7,

112,113modele, folosire a, 25, 123, 125

montaj, calculatot, 69, 122

Mul ler-Brockmann, Josef,51, 1 03

naturd moartS, 15, 20

naviga repagin5,140

Web, 39, 1 67, 168, 17 C_17 1

neg ative, f otogr afice, 24, 25

niveluri de intrare, 1 42notite electronice, 1 13

nuantl,26,27exercitiu 35

numerele paginilor, 17

numiri fisiere, 132

observatii, lucrul din, 15,

20-21

ofset, 1 26Ogilvy, David, 149

ornamente, ST

Ostwald, Wilheim,32

Pagemaker,62Painter,60Pantone, sistemulde

culori,2lpapetS rie Sanderson's,

temd, 156-1 57

paragraf introductiv, 1 07

Penguin, cdrti 38-39perceptie,11, l2periodice, 138

a se vedea si reviste; ziare

perspectiv5,11,15,20pete,120

Photoshop, 60, 60, 63, 64,

65,68-69straturi,68,69si aparitia pixelilor, 70

si designul pentru Web,166,169

si scanare, 66

si variabilitatea culorii, 31

pixeli,65, 65

planogramd, 107,114planurile paginii,114pliante,99pliere,58, 59

prezenta re pentru client,162,180

portofoliu, 153-154portrete tipografice, 97

postere, 51

probe de culoare, pentrucorecta re, 1 30-1 3 1

probe tipdrite, 128

probleme de costuri, 98,

100,107 ,123procentaj tonal,26proces de productie pentru

tipar,126-127procese de finisare, 1 28

productie electronicS,

132-133profiluri de client, 175,

176-177

exercitiu, 110

profunzime, iluzie, 1 1, 12,

15,20programe de identitate, 158

programe de machetare a

paginii, 60, 62, 62, 63, 69

progrese tehnologice, 1 75

publicitate, l48-157campanie, 150

vizualizare, 152-153public, tint5, 110

pentru ambalaje, 175,

116-171

pentru site-uri Web,'166,'168, 169

punct de fuga, 1 5

pu ncte de autotipie, 128, 129

OuarkXPress, 60, 61, 62, 63

si variabilitatea culorii, 31

parametri H & J,46

reclame

conduse de imagine151,152

conduse de text,1 51, 1 52

rel iefare, exercitiu 67

reteza re, 1 5

exercitiu,24fotograficd,23-24

rezolutie pixel, 168

ritm, 106-109

RNID, tem5,153-155rosu, asocieri, 32, 33, 35

satu ratie, 26, 27 ,34,36scanare,66-67schirc, 17 , 17 , 57

Schwitters, Kurt, 103

sectiunea de aur,14,14semne,38sentimente

culoare si,32,33-34exprimare, 14-15

sete ri

aliniate dreapta, 84, 85

aliniate st6nga, 45, 46, 85

aliniate stAnga-dreapta,

4446,85in text modelat,96

sigle, 94-95, 97, 1 60, 1 61

Mars, 174

simboluri zodiacale,

exercitiu, 125

simetrie, 11, 15

in machete, 102-103site-uri Web

arhitecturS, 1 67

cu cadre,171

fonturi pentru, 1 69

fundamentate pe baze

de date, 1 67

gdzduire, 1 67

hart5, '167

legbturi, 171

machetd, 171

meniuri, 110-171

navigare, 39,167,168,170-17 1

portofoliu fundamental,tem6172-173

Smirnoff lce, tem5,176-178

Smith, Alexander McCall,coperte cdrti,120

software,60-63animatie,-/4-77casete de instrumente, 61

design pentru Web,72-73pentru graficd deidentitate, 162

si variabilitatea culorii, 31

spatiereajustare,46

cuvinte, 44, 45, 45

linii,45,88; a se vedea sii nterl i niere

|itere,44,4445,89gi font pentru titluri, M, 45

si majuscule,44si minuscule 44

9i text principal,44spatiere selectivd,44spati u

divizare, l4-15bidimensional, 10

pozitivsi negativ, 12, 13

organizare, 10-12spatiu alb,18storyboard, 1 14

in reclame, 152

straturi, Photoshop, 68, 69

subliniere,86,87

sedintd foto, 25

tdiere, 58

tente, 29

termene, 1 13

tester linen, 1 30

tester pentru sit5, 130

tester pentru unghiul de

sit5, 130

textafisare, 19,44,4647 ,

81-82,83,87

evidentiere,86-87modelat,96-97principal, 17,80-81

text suplimentar, a se

vedea si casete tentetextur5,20

fundal,13lmecanic, 131

tipar color, 126-128duotone, 1 28

Hexachrome, 127

Mono,127,128paIruculori,27,127

190

probe finale, 129,131tip de caractere

afisare, 19,44,46-47,81-82,83, 87 , 139albe, 85, 86, 90

ca imagine, 49-5'1, 93-94greutate, lTmdrime, 1-/,31,44,4849,84,85,90text,80-81,139

tipografieilustrativS, g2-95

pliant {exercitiu),43

titluri, 48, 88, 107

titluri de revist5,48,49, 50

revist5, 1 39

titluri de ziare, 118,142ton

culoare,26,27

monocrom,2lToni&Guy,temd 180-18jToon Boom Studio, 76,77Tschichold, Jan, 8 1, 1 03,

104

tweening, TT

urmdrire,44

USP (propunere unicat de

vAnzare), 149

van Doesburg, Theo, 103

verde, asocieri de, 32-33,

34,35

vitezl cadre,75

Vitruvius, 14

vizor pentru diapozitive, 130

WebTV, 169,170www.artu pdate.com,

167,167

www.g iraffeca rds.co m,166,167

www.knofler.co.uk, 73www.nikerunn ing.com, 7 2

Zapf, Hermann, S'l

este consultant independent de design si conferentiar asistent la Lo^ rCollege of Communication, concentrandu_se asupra istoriei des g-_,siteoriei vizuale.

Graham Goldwater (pp.22-25,64-65) este fotograf, domiciliaza .-Londra si a activat mulli aniin arta fotografice si invatemant. in p.=z:-:este implicatin cercetarea ,,vechilor,, metode fotografice pe care 3combind cu noile progrese tehnologice in software.

David Gressingham (pp. I Sg-1 65) este conferentia r sen ior i n c es ; -informalional la London College of Communication. Are mu t .1 ::experientb in designul pentru identitate si a Iucrat pentru nu.-:_.sconsultanti de v6rf din domeniu.

Nick Jeeves (pp. 52-55, 1 1 6-1 21, j 48-187 ) a fost desi g n e r i n c = : : - : = _ :

scriitor vreme de zece a ni. Sustine conferinte la co leg ii, p rin i.= : = ..

Cambridge School of Art.

Malcolm Jobling (pp. 148-157) a petrecut peste 20 de an ^Actualmente pred5 Design forAdvertising la Dunstable CoAngliei si, in acelasitimp, continud activitatea de liber orc::

ChrisJones (pp.72-73,132-133,166_173) a obtinut MA de a r:of Art in anul 1g95. De atunci a lucrat la numeroase prorec:3 ::

CrediteWendy Chapple (pp. 14-15, 2O-21) este tipograf si ilustrator. preddcursuri de design la London College of Communication si Central StMartin's School of Art and Design.

Moira Clinch lpp. 122-1251a obtinut MA in lnformation Graphics de lacentral st Martin's Schoor of Art and Design din Londra. Este art directorla Ouarto Publishing plc.

David Dabner (pp. 1 6-1 9, 26-51 ,56-51 ,7g_9j, 94_1 09) este actua I menredirector de cursuri la Foundation Degree in Design for GraphicCommunication la London College of Communication si membru allnternational Society of Typographic Designers. Are experientd indesign tipografic publicitar si a lucrat pentru companiile Ogilvy andMather 9i Young and Rubican.

Eugenie Dodd FCSD MSTD (pp. 92-93,136_147) conduce o firmdlondonezd de design specializatd in comunicare creativd. Esteconferentiard la Kingston University si la London College ofCommun\cation si conduce de asemenea seminarii tipografice inDanemarca si lsrael. Este coautoare a cdrtii Decorative Typography,publicatd de editura Phaidon press.

Robin Dodd FCSD (pp. 1O-13,52-55,58_59) a studiat designul,specializ6ndu-sein tipografie la London College of printing, ln prezent

din domeniul artelor si comunicatiilor, dintre care multe asociateWebului. Actualmente susline conferinte la St Martin's School of Art andDesign si la Royal College of Aft din Londra.

Chris Patmore lpp.l4-17) locuieste la Lond ra si este autor specia lizat intehnologia creativS. A scris manualul The Complete Animation Course si

conduce un site Web pentru creatorii de animatie. Pe plan international a

activat ca designer si fotograf.

Benedict Richards (pp.112-115,126-1291 a studiat designul tipografic la

London College of Communication. in ultimii 15 ani a fost un designerfoarte ocupat. Predd tipografia si productia pentru tipar la LondonCollege of Commu nication.

Catherine Smith (pp. 11G-1 11) predb Personal and Professional

Development la School of Graphic Design de la London College ofCommunication. Este autoareaceriiri Design and Layout:Understanding and Using Graphics.

Bill Stewart (pp. 174-181) a Iucrat ca Packaging Manager la 3M UKplc. gi ca Technical Director la consultanga de design londoneziSiebert Head. Actualmente este Senior Research Fellow la Art &Design Research Centre din cadrul Sheffield Hallam University innordul Angliei si a publicat multe cdrti si articole despre designulambalajelor.

Shaun Wilkinson (pp. 60-63, 66-71) a realizat facilitatile ComputerGraphics pentru School of Graphic Design din London College ofCommunication si este autorul mai multor pachete de software. Dinanul 1 983 este conferentiar senior in grafica pe calculator.

Credite fotograficeCu multumiri speciale pentru contributiile aduse de studentiide Ia

London College of Communication.Ouarto doreste sd le multumeascb urmdtorilor pentru ilustratiile si

fotografiile reproduse in aceast5 carte:

LegendS: sg stAnga, d dreapta, c centru, s sus,j jos,fd fundal

10 sg,47 j, 62 j,63 j s9,63 jd,93 s,95 jd Design: lgor Masnlak Design42 Design: Happy F & B, Gothenburg, Sweden www.fb.se.

Client: Muezul Rohsska, Suedia.51 s Design: Pepe Gimeno, SL www.pepegimeno.com.

Client: Feria lnternacional del Mueble de Valencia.53 s Caroline Tatham64 Canon lnc. www.canon.com72 s Design:Simon Mellor. Client: Virgile and Stone,

www.vi rgileandstone.com.73 s Design: Pete King. Client: Knofler Clothing Ltd.

www. knof ler.co.u k.

80 Agfa Monotype Ltd. www.customfonts.com 9iwww.a gfa monotype.co.u k

92 s sg Design: Rubin Cordaro Design www.rubincordaro.com92 s d Design: Starling Design, Londra92 sg Howard Lawrence1 '16 s sg Photolibrary.com www.photolibrary.com

116 s d lmage Source www.imagesource.com'1 18 s The New York Times Co. CopyrightA 2004lnternational

Herald Tribune. All Rights Reserved'120 Design: Hannah Firmin. Autor: Alexander McCall Smith. Abacus.121 s Design: Richard Ogle. Autor: Carl Hiaasen. Macmillan, Londra.126 s9,127 j Design: Sweden Graphics www.swedengraphics.com129 j Design:Vibeke Nodskov, LEO Pharma www.leo-pharma.com.

Client: Pondocilin@.158 Design: Rick Eiber Design (RED). Cjient: On The Wall.159 Design: David Carter Design. Client: Zen Floral Design Studio.1 66 Gi raffecards www. giraffecards.com161 ,111j d Artupdate.com www.artupdate.com168 Google lnc. www.google.com17O sg,171c sg American Airlines www.aa.com170 d Apple www.apple.com17'1 s Amazon www.amazon.com17'1 j sg Cable News Network LP, LLLP. www.cnn.com'174 sg Design: Sandstorm Design. Brand: Miller Lite.17 4 d, 17 5 s Fotog raf: lvan Jones www.ivan-jones.co.uk175 j Design: Design Bridge www.designbridge.com.

Client: Rieber & Son.

Copyrightul pentru toate celelalte ilustralii si fotografii apartine luiOuarto Publishing plc. Ouarto Publishing plc. a intreprins toateeforturile pentru a-i contacta pe contribuitori.

Redactor: Damian ThompsonRedactor artistic: Anna KnightDesigner: James LawrenceCercetare iconograficd: Claud ia TateDirector artistic: Moira Clinch

192