-Conflictul interpersonal Prevenire, rezolvare i diminuarea efectelor Ana Stoica Constantin, Polirom, 2004-Conflict Transformation by Peaceful Means, Transcend Method, Participants and Trainers Manual - John Galtung, United Nations, 2000-Nonviolent communication, A Language of Compassion Marshall B Rosenberg, Puddle Dancer Press, Del Marr, CA, 1999-Model restaurativ de asistare complex a cazurilor ce au ca obiect infrac iuni comise de minori, coordinator C. Loghin, Editura Impakt, Iasi,2007;Resurse informationale pot fi gasite si la: www.voma.org53

BIBLIOGRAFIE-Peacemaking and Spirituality, Mark S. Umbreit, Center for Restorative Justice and Peacemaking, University of Minnesota, Schol of SocialWork, 2000-Mediating interpersonal conflicts A Pathway to Peace Mark S. Umbreit, PhD, CPI Publishing 1995-Humanistic Mediation, Peacemaking Grounded in Core Social Work Values - Mark S. Umbreit, Heather Burns, Center for RestorativeJustice & Mediation, University of Minnesota, USA, 2002-Dispute Resolution, Negotiation, Mediation and Other Precesses, Aspen Law & Business Publishers Inc, NY, 1999-Mediation in Context, Jessica Kingsley Publishers, London and Philadelphia, 2000-Group Conferencing A. Roberts, B. Raye, Center for Policy, Planning and Performance and Victim Offender Mediation Association, 2003-Legea 192/2006, privind medierea i organizarea profesiei de mediator-Oricine poate negocia Herb Cohen Collosseum, Bucuresti, 1995-The Little Book of Strategic Negotiation Negotiating During Turbulent Times Jayne Seminare Docherty, Good Books, Intercourse, PA,2005-Interest Based Bargaining J. Barrett, PhD, American Bar Association, 2000-Manual de Comunicare i Negociere n afaceri tefan Prutianu, Polirom, 2000-The Tao of Negotiation How Can You Prevent, Resolve and Transcend Conflict in Work and Everyday Life, and Mary Beth Crain, JoelEdelman Harper Business, USA, 1993-The Magic of Conflict Turning a Life of Work into a Work of Art Thomas F. Crum, Touchstone Book, NY, 1987-UNCITRAL Model Law on International Commercial Conciliation, United Nations, New York, 2004-European Code of Conduct for Mediators, Draft, 2004-Code of Ethics and Conduct for NGOs, World Association of Non-Governmental Associations WANGO, 2004-Professional Standards for Mediators, Ministry of Justice, Alternative Dispute Settlement Centre of the Union of Lawyers, Bulgaria; 2002-Model Standards of Conduct for Mediators, America Arbitration Association, American Bar Association, Society of Professionals in DisputeResolution-The Little Book of Strategic Peacebuilding, A vision and Framework for Peace and Justice Lisa Schirach, Good Books, Intercourse, PA,2004-The Dynamics of Conflict Resolution, A practitioners Guide Bernard Mayer, Jossey Bass, San Francisco, CA, 2000-Beyond Neutrality, Confronting the Crisis in Conflict Resolution Bernard MayerJossey Bass, San Francisco, CA, 2004-The Little Book of Conflict Transformation John Paul Lederach, Good Books, Intercourse, PA, 2003-Managing Disagreement Constructively R. Kinder, PhD, Crisp Publications, 1988;-tiin a Rezolvrii Conflictelor H.Cornelius, S.Faire, Ed. Societatea tiin i Tehnic, 1996-Getting to Yes - Negotiation Agreement Without Giving In Roger Fisher si William Ury, Penguin Books, 1981-Getting Past No William Ury, Bantam Book, 1991-The Third Side Getting to Peace - W. Ury, Penguin Books, 200052

(1) Dispozi iile prezentei legi privind medierea conflictelor devin aplicabile n termen de o lun de la data ntocmirii tabloului mediatorilorautoriza i. (2) Medierea conflictelor de munc rmne supus dispozi iilor prevzute de legile speciale. ART. 74 (1) Institu iile i celelalte persoane juridice care, la data intrrii n vigoare a prezentei legi, au n derulare cursuri de formare a mediatorilorle pot finaliza n conformitate cu reglementrile n vigoare la momentul nceperii cursurilor. (2) Acordarea avizului prevzut la art. 9 de ctre Consiliul de mediere devine aplicabil de la data publicrii n Monitorul Oficial alRomniei, Partea I, a standardelor de formare n domeniul medierii. ART. 75 Avoca ii, notarii publici i consilierii juridici care dobndesc calitatea de mediator potrivit prezentei legi pot desfura activitatea demediere n cadrul formelor de exercitare a profesiei lor. Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale art. 76 alin. (2) din Constitu ia Romniei,republicat.PREEDINTELE CAMEREI DEPUTA ILOR BOGDAN OLTEANUPREEDINTELE SENATULUI NICOLAE VCROIU51

prealabil n acelai termen, care i va relua cursul de la data ntocmirii procesului-verbal de nchidere a procedurii de mediere, socotindu-sei timpul scurs nainte de suspendare. ART. 70 (1) n cazul n care medierea se desfoar dup nceperea procesului penal, urmrirea penal sau, dup caz, judecata se suspend, ntemeiul prezentrii de ctre pr i a contractului de mediere. (2) Suspendarea dureaz pn cnd procedura medierii se nchide prin oricare dintre modurile prevzute de prezenta lege, dar nu mai multde 3 luni de la data semnrii contractului de mediere. (3) Mediatorul are obliga ia s comunice organului judiciar o copie de pe procesul-verbal de nchidere a procedurii de mediere. (4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat dup primirea procesului-verbal prin care se constat c pr ile nu s-au mpcat, sau, dacacesta nu se comunic, la expirarea termenului prevzut la alin. (2).CAP. 7 Dispozi ii tranzitorii i finale ART. 71 (1) n termen de 4 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, se nfiin eaz Consiliul de mediere, care va elabora regulamentulprivind organizarea i func ionarea sa, precum i standardele de formare n domeniul medierii, ce vor fi publicate n Monitorul Oficial alRomniei, Partea I. (2) n vederea constituirii primului consiliu de mediere, membrii acestuia vor fi desemna i de comun acord de ctre organiza iile legalconstituite din domeniul medierii, avndu-se n vedere criteriile cumulative privitoare la vechimea activit ii organiza iei n acest domeniuconform prevederilor statutului, numrul de membri specializa i, precum i pregtirea i experien a practic n mediere ale reprezentan iloracestor organiza ii. (3) Pentru organizarea i func ionarea primului consiliu de mediere, n primul an de la nceperea activit ii se aloc de la bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Justi iei, fondurile aferente urmtoarelor categorii de cheltuieli: a) cheltuielile de ntre inere i func ionare; b) salariile secretariatului tehnic al acestuia. (4) Dup expirarea perioadei de un an de la data constituirii Consiliului de mediere, finan area sa se asigur n condi iile art. 21. ART. 72 (1) n termen de o lun de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, a Regulamentului privind organizarea ifunc ionarea Consiliului de mediere, ncepe procedura de autorizare a mediatorilor. (2) Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea n vigoare a prezentei legi, urmeaz un curs de formare a mediatorilor n ar ori nstrintate, dac ndeplinesc condi iile prevzute la art. 7 lit. a) - e), pot solicita autorizarea ca mediator, n condi iile prezentei legi, avndobliga ia prezentrii documentelor care atest programa de formare parcurs. Consiliul de mediere va decide autorizarea dup evaluareacon inutului programei de formare prezentate, inclusiv a duratei pregtirii. Dispozi iile art. 8 alin. (5) se aplic n mod corespunztor. ART. 7350

ART. 64 (1) Pot fi rezolvate prin mediere nen elegerile dintre so i privind continuarea cstoriei, exerci iul drepturilor printeti, stabilireadomiciliului copiilor, contribu ia prin ilor la ntre inerea copiilor, precum i orice alte nen elegeri care apar n raporturile dintre so i cuprivire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii. (2) n elegerea so ilor cu privire la desfacerea cstoriei i la rezolvarea aspectelor accesorii divor ului se depune de ctre pr i la instan acompetent s pronun e divor ul. ART. 65 Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii s nu contravin interesului superior al copilului, va ncuraja prin ii s se concentreze nprimul rnd asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilit ii printeti, separa ia n fapt sau divor ul s nu impieteze asupra creterii idezvoltrii acestuia. ART. 66 (1) nainte de ncheierea contractului de mediere sau, dup caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligen ele pentru averifica dac ntre pr i exist o rela ie abuziv ori violent, iar efectele unei astfel de situa ii sunt de natur s influen eze medierea i vadecide dac, n asemenea circumstan e, solu ionarea prin mediere este potrivit. Dispozi iile art. 54 sunt aplicabile n mod corespunztor. (2) Dac, n cursul medierii, mediatorul ia cunotin de existen a unor fapte ce pun n pericol creterea sau dezvoltarea normal a copiluluiori prejudiciaz grav interesul superior al acestuia, este obligat s sesizeze autoritatea competent.SEC IUNEA a 2-aDispozi ii speciale privind medierea n cauzele penale ART. 67 (1) Dispozi iile din prezenta lege se aplic n mod corespunztor i n cauzele penale care privesc infrac iuni pentru care, potrivit legii,retragerea plngerii prealabile sau mpcarea pr ilor nltur rspunderea penal. (2) Nici persoana vtmat i nici fptuitorul nu pot fi constrni s accepte procedura medierii. ART. 68 (1) n cauzele penale medierea trebuie s se desfoare astfel nct s fie garantat dreptul fiecrei pr i la asisten juridic i, dac estecazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal ntocmit potrivit prezentei legi, prin care se nchide procedura medierii, trebuie s arate dacpr ile au beneficiat de asisten a unui avocat i de serviciile unui interpret ori, dup caz, s men ioneze faptul c au renun at expres la acestea. (2) n cazul minorilor, garan iile prevzute de lege pentru desfurarea procesului penal trebuie asigurate, n mod corespunztor, i ncadrul procedurii de mediere. ART. 69 (1) n cazul n care procedura de mediere se desfoar naintea nceperii procesului penal i aceasta se nchide prin mpcarea pr ilor,persoana vtmat nu mai poate sesiza, pentru aceeai fapt, organul de urmrire penal sau, dup caz, instan a de judecat. (2) Dac procedura de mediere a fost declanat n termenul prevzut de lege pentru introducerea plngerii prealabile, acest termen sesuspend pe durata desfurrii medierii. Dac pr ile aflate n conflict nu s-au mpcat, persoana vtmat poate introduce plngerea49

(1) n orice faz a procedurii de mediere, oricare dintre pr ile aflate n conflict are dreptul de a denun a contractul de mediere,ncunotin nd, n scris, cealalt parte i mediatorul. (2) Mediatorul ia act de denun area unilateral a contractului de mediere i, n cel mult 48 de ore de la data primirii ncunotin rii,ntocmete un proces-verbal de nchidere a procedurii de mediere. (3) Dac una dintre pr ile aflate n conflict nu se mai prezint la mediere, fr a denun a contractul de mediere n condi iile alin. (1),mediatorul este obligat s fac toate demersurile necesare pentru a stabili inten ia real a pr ii respective i, dup caz, va continua sau vanchide procedura de mediere.SEC IUNEA a 5-a Medierea n cazul unui litigiu civil pe rolul instan elor de judecat ART. 61 (1) n cazul n care conflictul a fost dedus judec ii, solu ionarea acestuia prin mediere poate avea loc din ini iativa pr ilor ori larecomandarea instan ei, acceptat de pr i, cu privire la drepturi asupra crora pr ile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiectsolu ionarea n tot sau n parte a litigiului. (2) La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, n toate cazurile, s informeze n scris instan a de judecat dac pr ile auajuns sau nu la o n elegere n urma procesului de mediere. ART. 62 (1) Pentru desfurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de ctre instan ele judectoreti sau arbitrale va fi suspendat lacererea pr ilor, n condi iile prevzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil. (2) Cursul termenului perimrii este suspendat pe durata desfurrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnriicontractului de mediere. (3) Cererea de repunere pe rol este scutit de taxa judiciar de timbru. ART. 63 (1) n cazul n care conflictul a fost solu ionat pe calea medierii, instan a va pronun a, la cererea pr ilor, o hotrre, potrivit dispozi iilorart. 271 din Codul de procedur civil. (2) Odat cu pronun area hotrrii, instan a va dispune, la cererea pr ii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru pltite pentrunvestirea acesteia.CAP. 6Dispozi ii speciale privind medierea unor conflicteSEC IUNEA 1Dispozi ii speciale privind conflictele de familie48

cazului n care pr ile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage aten ia persoanelor care particip la mediere n condi iileart. 52 asupra obliga iei de pstrare a confiden ialit ii i le va putea solicita semnarea unui acord de confiden ialitate. ART. 54 (1) Dac, pe parcursul medierii, apare o situa ie de natur s afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impar ialitatea mediatorului, acestaeste obligat s o aduc la cunotin a pr ilor, care vor decide asupra men inerii sau denun rii contractului de mediere. (2) Mediatorul are dreptul s se ab in i s nchid procedura de mediere, procednd potrivit dispozi iilor art. 56, care se aplic n modcorespunztor. n aceast situa ie mediatorul este obligat s restituie onorariul propor ional cu etapele de mediere neparcurse sau, dup caz, sasigure continuarea procedurii de mediere, n condi iile stabilite prin contractul de mediere. ART. 55 (1) n cazul n care conflictul supus medierii prezint aspecte dificile sau controversate de natur juridic ori din orice alt domeniuspecializat, mediatorul, cu acordul pr ilor, poate s solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. (2) Atunci cnd solicit punctul de vedere al unui specialist din afara biroului su, mediatorul va eviden ia doar problemele controversate,fr a dezvlui identitatea pr ilor.SEC IUNEA a 4-anchiderea procedurii de mediere ART. 56 (1) Procedura de mediere se nchide, dup caz: a) prin ncheierea unei n elegeri ntre pr i n urma solu ionrii conflictului; b) prin constatarea de ctre mediator a eurii medierii; c) prin depunerea contractului de mediere de ctre una dintre pr i. (2) n cazul n care pr ile au ncheiat numai o n elegere par ial, precum i n cazurile prevzute la alin. (1) lit. b) i c), orice parte se poateadresa instan ei judectoreti sau arbitrale competente. ART. 57 La nchiderea procedurii de mediere, n oricare dintre cazurile prevzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va ntocmi un proces-verbal care sesemneaz de ctre pr i, personal sau prin reprezentant, i de mediator. Pr ile primesc cte un exemplar original al procesului-verbal. ART. 58 (1) Cnd pr ile aflate n conflict au ajuns la o n elegere, se redacteaz un acord care va cuprinde toate clauzele consim ite de acestea icare are valoarea unui nscris sub semntur privat. (2) n elegerea pr ilor nu trebuie s cuprind prevederi care aduc atingere legii i ordinii publice, dispozi iile art. 2 fiind aplicabile. (3) n elegerea pr ilor poate fi afectat, n condi iile legii, de termene i condi ii. ART. 59 n elegerea pr ilor poate fi supus verificrii notarului public n vederea autentificrii ori, dup caz, ncuviin rii instan ei de judecat, ncondi iile prevzute la art. 63. ART. 6047

procedurii, precum i propor ia care va fi suportat de ctre pr i, inndu-se cont, dac este cazul, de situa ia lor social. Dac nu s-a convenitaltfel, aceste sume vor fi suportate de ctre pr i n mod egal; g) n elegerea pr ilor privind limba n care urmeaz s se desfoare medierea. ART. 46 (1) n contractul de mediere pot fi prevzute i alte clauze, n condi iile legii. (2) Sub sanc iunea nulit ii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice. (3) Dac, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevzute, efectuate n interesul pr ilor i cu acordul acestora, se va ncheiao anex la contractul de mediere. ART. 47 (1) Contractul de mediere se ncheie n form scris, sub sanc iunea nulit ii absolute. Acesta se semneaz de ctre pr ile aflate n conflicti de mediator i se ntocmete n attea exemplare originale c i semnatari sunt. (2) Pr ile aflate n conflict pot da procur special unei alte persoane, n condi iile legii, pentru a ncheia contractul de mediere. ART. 48 Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obliga ia pr ilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului. ART. 49 Termenul de prescrip ie a dreptului la ac iune pentru dreptul litigios supus medierii se suspend ncepnd cu data semnrii contractului demediere, pn la nchiderea procedurii de mediere n oricare dintre modurile prevzute de prezenta lege.SEC IUNEA a 3-aDesfurarea medierii ART. 50 (1) Medierea se bazeaz pe cooperarea pr ilor i utilizarea, de ctre mediator, a unor metode i tehnici specifice, bazate pe comunicare inegociere. (2) Metodele i tehnicile utilizate de ctre mediator trebuie s serveasc exclusiv intereselor legitime i obiectivelor urmrite de pr ileaflate n conflict. (3) Mediatorul nu poate impune pr ilor o solu ie cu privire la conflictul supus medierii. ART. 51 Medierea are loc, de regul, la sediul mediatorului. Dac este cazul, medierea se poate desfura i n alte locuri convenite de mediator ide pr ile aflate n conflict. ART. 52 (1) Pr ile aflate n conflict au dreptul s fie asistate de avocat sau de alte persoane, n condi iile stabilite de comun acord. (2) n cursul medierii pr ile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozi ie, n condi iile legii. ART. 53 Sus inerile fcute pe parcursul medierii de ctre pr ile aflate n conflict, de persoanele prevzute la art. 52 i la art. 55 alin. (1), precum ide ctre mediator au caracter confiden ial fa de ter i i nu pot fi folosite ca probe n cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excep ia46

CAP. 5Procedura de mediereSEC IUNEA 1Procedura prealabil ncheierii contractului de mediere ART. 43 (1) Pr ile aflate n conflict se prezint mpreun la mediator. n cazul n care se prezint numai una dintre pr i, mediatorul, la cerereaacesteia, va adresa celeilalte pr i invita ia scris, n vederea acceptrii medierii i ncheierii contractului de mediere, stabilind un termen decel mult 15 zile. Invita ia se transmite prin orice mijloace care asigur confirmarea primirii textului. (2) n cazul imposibilit ii de prezentare a pr ii convocate, mediatorul poate stabili, la cerere, o nou dat pentru prezentarea la mediere, cuacordul ambelor pr i. (3) Dac cealalt parte refuz n mod explicit medierea sau nu se prezint de dou ori la rnd la datele fixate pentru semnarea contractuluide mediere, medierea se consider neacceptat. (4) Mediatorul poate face i alte demersuri legale pe care le consider necesare pentru invitarea pr ilor la mediere, cu respectareadispozi iilor prezentei legi. ART. 44 (1) Este interzis desfurarea edin elor de mediere nainte de ncheierea contractului de mediere. (2) Contractul de mediere se ncheie ntre mediator, pe de o parte, i pr ile aflate n conflict, pe de alt parte, dup prezentarea acestora dinurm mpreun la mediator sau dup acceptarea medierii de ctre partea invitat.SEC IUNEA a 2-aContractul de mediere ART. 45 Contractul de mediere trebuie s cuprind, sub sanc iunea nulit ii absolute, urmtoarele clauze: a) identitatea pr ilor aflate n conflict sau, dup caz, a reprezentan ilor lor; b) men ionarea obiectului conflictului; c) obliga ia mediatorului de a da explica ii pr ilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia i la regulile aplicabile; d) declara ia pr ilor, n sensul c doresc declanarea medierii i c sunt decise s coopereze n acest scop; e) angajamentul pr ilor aflate n conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; f) obliga ia pr ilor aflate n conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului i cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii ininteresul pr ilor, precum i modalit ile de avansare i de plat a acestor sume, inclusiv n caz de renun are la mediere sau de euare a45

Rspunderea mediatorului ART. 38 Rspunderea disciplinar a mediatorului intervine pentru urmtoarele abateri: a) nclcarea obliga iei de confiden ialitate, impar ialitate i neutralitate; b) refuzul de a rspunde cererilor formulate de autorit ile judiciare, n cazurile prevzute de lege; c) refuzul de a restitui nscrisurile ncredin ate de pr ile aflate n conflict; d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre pr i ntr-o procedur judiciar sau arbitral avnd ca obiect conflictul supus medierii; e) svrirea altor fapte care aduc atingere probit ii profesionale. ART. 39 (1) Sanc iunile disciplinare se aplic n raport cu gravitatea abaterii i constau n: a) observa ie scris; b) amend de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON); c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durat de la o lun la 6 luni; d) ncetarea calit ii de mediator. (2) Limitele amenzii prevzute la alin. (1) lit. b) se actualizeaz periodic de ctre Consiliul de mediere, n func ie de rata infla iei. ART. 40 (1) Orice persoan interesat poate sesiza Consiliul de mediere, n scris i sub semntur, n legtur cu svrirea unei abateri dintre celeprevzute la art. 38. (2) Cercetarea abaterii se efectueaz n termen de cel mult 60 de zile de la data nregistrrii sesizrii, de ctre o comisie de disciplinalctuit dintr-un membru al Consiliului de mediere i 2 reprezentan i ai mediatorilor, desemna i prin tragere la sor i din Tabloul mediatorilor.Membrii comisiei de disciplin sunt numi i prin hotrre a Consiliului de mediere. Invitarea celui n cauz n vederea audierii este obligatorie.Mediatorul cercetat este ndrept it s ia cunotin de con inutul dosarului i s i formuleze aprarea. n caz de neprezentare, se va ncheiaun proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care s reias faptul c mediatorul a fost invitat i nu s-a prezentat la termenul stabilit. (3) Dosarul de cercetare cu propunere de sanc ionare sau de neaplicare a unei sanc iuni disciplinare se nainteaz Consiliului de mediere,care hotrte, n termen de 30 de zile, cu privire la rspunderea disciplinar a mediatorului. ART. 41 (1) Hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanc iunilor prevzute la art. 39 alin. (1) poate fi atacat la instan a de contenciosadministrativ competent, n termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. (2) Ac iunea exercitat potrivit alin. (1) suspend executarea hotrrii atacate. (3) Hotrrea de aplicare a amenzii prevzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rmas definitiv potrivit legii, constituie titlu executoriu.Neachitarea acestei amenzi n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii de sanc ionare atrage de drept suspendarea dincalitatea de mediator, pn la achitarea sumei. ART. 42 Rspunderea civil a mediatorului poate fi angajat, n condi iile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin nclcarea obliga iilor saleprofesionale.44

ART. 30 (1) Mediatorul are ndatorirea s depun toate diligen ele pentru ca pr ile s ajung la un acord reciproc convenabil, ntr-un termenrezonabil. (2) Mediatorul trebuie s conduc procesul de mediere n mod neprtinitor i s asigure un permanent echilibru ntre pr i. ART. 31 Mediatorul are obliga ia s refuze preluarea unui caz, dac are cunotin despre orice mprejurare ce l-ar mpiedica s fie neutru iimpar ial, precum i n cazul n care constat c drepturile n discu ie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2. ART. 32 Mediatorul este obligat s pstreze confiden ialitatea informa iilor de care ia cunotin n cursul activit ii sale de mediere, precum i cuprivire la documentele ntocmite sau care i-au fost predate de ctre pr i pe parcursul medierii, chiar i dup ncetarea func iei sale. ART. 33 (1) Mediatorul este obligat s respecte normele de deontologie i s rspund, cu respectarea dispozi iilor art. 32, cererilor formulate deautorit ile judiciare. (2) Mediatorul este obligat s comunice Consiliului de mediere orice modificare a condi iilor, care face necesar actualizarea men iunilorprevzute la art. 12 alin. (2). ART. 34 Mediatorul are obliga ia de a-i mbunt i permanent cunotin ele teoretice i tehnicile de mediere, urmnd n acest scop cursuri deformare continu, n condi iile stabilite de Consiliul de mediere. ART. 35 Mediatorul este obligat s restituie nscrisurile ce i-au fost ncredin ate de pr i pe parcursul procedurii de mediere. ART. 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre pr i ntr-o procedur judiciar ori arbitral avnd ca obiect conflictul supusmedierii.ART. 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor n legtur cu faptele sau cu actele de care a luat cunotin n cadrul procedurii de mediere. ncauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai n cazul n care are dezlegarea prealabil, expres i scris a pr ilor i, dac estecazul, a celorlalte persoane interesate. (2) Calitatea de martor are ntietate fa de aceea de mediator, cu privire la faptele i mprejurrile pe care le-a cunoscut nainte de a fidevenit mediator n acel caz. (3) n toate cazurile, dup ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfura activitatea de mediere n cauza respectiv.SEC IUNEA a 3-a43

n desfurarea activit ii sale, mediatorul autorizat este obligat s in arhiv i registre proprii, precum i o eviden financiar-contabil. ART. 24 Mediatorii pot constitui asocia ii profesionale locale i na ionale, avnd drept scop promovarea intereselor profesionale i protejareastatutului lor i pot adera la asocia ii profesionale interna ionale n condi iile legii.CAP. 4Drepturile i obliga iile mediatoruluiSEC IUNEA 1Drepturile mediatorului ART. 25 Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activit ii sale, cu respectarea principiului confiden ialit ii. Condi iilen care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament. ART. 26 (1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu pr ile, precum i la restituirea cheltuielilor ocazionate demediere. (2) Onorariul trebuie s fie rezonabil i s in cont de natura i de obiectul conflictului. ART. 27 Fiecare mediator are dreptul s aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozi iilor i principiilorstatuate n prezenta lege. ART. 28 (1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil. (2) Perchezi ia sediului profesional al mediatorului poate fi dispus numai de judector i se efectueaz de procuror sau de organul decercetare penal, n condi iile prevzute de Codul de procedur penal.SEC IUNEA a 2-aObliga iile mediatorului ART. 29 (1) Mediatorul are obliga ia s dea orice explica ii pr ilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea s n eleag scopul,limitele i efectele medierii, n special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. (2) Mediatorul trebuie s asigure ca medierea s se realizeze cu respectarea libert ii, demnit ii i a vie ii private a pr ilor.42

Consiliul de mediere are urmtoarele atribu ii principale: a) promoveaz activitatea de mediere i reprezint interesele mediatorilor autoriza i; b) elaboreaz standardele de formare n domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici interna ionale n materie; c) avizeaz programele de formare profesional a mediatorilor, conform art. 9 alin. (2); d) ntocmete i actualizeaz lista furnizorilor de formare a mediatorilor care au ob inut autorizarea n conformitate cu cadrul legal existentn domeniul formrii profesionale a adul ilor; e) autorizeaz mediatorii, n condi iile prevzute de prezenta lege; f) ntocmete i actualizeaz tabloul mediatorilor autoriza i; g) ine eviden a birourilor mediatorilor autoriza i; h) supravegheaz respectarea standardelor de formare n domeniul medierii; i) ia msuri pentru aplicarea n practic a dispozi iilor art. 26 alin. (2); j) adopt Codul de etic i deontologie profesional a mediatorilor autoriza i, precum i normele de rspundere disciplinar a acestora; k) ia msuri pentru respectarea prevederilor con inute de Codul de etic i deontologie profesional a mediatorilor autoriza i i aplicnormele privind rspunderea disciplinar a acestora; l) face propuneri pentru completarea sau, dup caz, corelarea legisla iei privind medierea; m) adopt regulamentul privind organizarea i func ionarea sa; n) ndeplinete orice alte atribu ii prevzute de lege i de regulament. ART. 21 Consiliul de mediere i acoper cheltuielile de organizare i func ionare din venituri proprii, dup cum urmeaz: a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor; b) dona ii, sponsorizri, finan ri i alte surse de venit, dobndite n condi iile legii; c) ncasri din vnzarea publica iilor proprii; d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sanc iuni disciplinare; e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.CAP. 3Organizarea i exercitarea activit ii mediatorilor ART. 22 (1) Mediatorii i pot desfura activitatea n cadrul unei societ i civile profesionale, al unui birou n care pot func iona unul sau mai mul imediatori asocia i, cu personalul auxiliar corespunztor, sau n cadrul unei organiza ii neguvernamentale, cu respectarea condi iilor prevzutede lege. (2) Mediatorul sau mediatorii asocia i, titulari ai unui birou, pot angaja traductori, juriti, alt personal de specialitate, precum i personaladministrativ i de serviciu necesar activit ii de mediere. (3) Mediatorii autoriza i pot fi angaja i cu contract individual de munc, n condi iile prevzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. ART. 2341

Consiliul de mediere ART. 17 (1) n vederea organizrii activit ii de mediere se nfiin eaz Consiliul de mediere, organism autonom cu personalitate juridic, de interespublic, cu sediul n municipiul Bucureti. (2) Consiliul de mediere se organizeaz i func ioneaz potrivit prevederilor prezentei legi, precum i ale regulamentului su de organizarei func ionare. (3) Consiliul de mediere este format din 9 membri, alei prin vot direct sau prin reprezentare de ctre mediatorii autoriza i, n condi iileprevzute n Regulamentul de organizare i func ionare a Consiliului de mediere. (4) Membrii Consiliului de mediere sunt valida i de ministrul justi iei, pe o durat de 2 ani. Mandatul oricruia dintre membrii Consiliuluide mediere poate fi prelungit pentru aceeai durat o singur dat. (5) Situa iile n care calitatea de membru al Consiliului de mediere nceteaz n timpul exercitrii mandatului, precum i procedurarevocrii sunt stabilite prin regulamentul prevzut la alin. (2). (6) Pot face parte din Consiliul de mediere numai persoanele care dispun de cunotin e teoretice i de experien practic n domeniulmedierii. Dispozi iile art. 7 se aplic n mod corespunztor. (7) Consiliul de mediere i exercit mandatul pn la data validrii membrilor unui nou Consiliu de mediere. ART. 18 (1) Consiliul de mediere va alege un preedinte i un vicepreedinte i va desemna dintre membrii si o comisie cu activitate permanent,care pregtete lucrrile Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei este de un an. (2) n structura Consiliului de mediere func ioneaz un secretariat tehnic, alctuit din cel mult 3 persoane ncadrate i salarizate ca personalcontractual, potrivit nr. crt. 18 al lit. B din cap. I al anexei nr. I la Ordonan a de urgen a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilirea salariilor de baz pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobat prin Legea nr. 383/2001, cu modificrile i completrileulterioare. (3) Structura i atribu iile comisiei prevzute la alin. (1) i ale secretariatului tehnic prevzut la alin. (2) se stabilesc prin regulamentulprevzut la art. 17 alin. (2). (4) Pentru activitatea depus, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemniza ie lunar, n condi iile stabilite prin regulamentulprevzut la art. 17 alin. (2). ART. 19 (1) Consiliul de mediere se ntrunete lunar sau ori de cte ori este necesar, la convocarea preedintelui. (2) edin ele Consiliului de mediere sunt publice, cu excep ia cazului n care membrii si hotrsc altfel. (3) Lucrrile Consiliului de mediere se desfoar n prezen a a cel pu in 7 membri. (4) n exercitarea atribu iilor sale, Consiliul de mediere adopt hotrri cu votul majorit ii membrilor care l compun. Opiniile diferite semotiveaz i se consemneaz separat n cuprinsul hotrrii. (5) La lucrrile Consiliului de mediere pot fi invitate s participe persoane din orice alte institu ii sau organisme profesionale, a crorconsultare este necesar pentru luarea msurilor sau pentru adoptarea hotrrilor Consiliului de mediere. ART. 2040

a) numele i prenumele mediatorului; b) sediul profesional; c) pregtirea de baz a mediatorului, institu iile la care s-a format i titlurile cu care le-a absolvit; d) domeniul medierii n care acesta este specializat; e) durata experien ei practice n activitatea de mediere; f) limba strin n care este capabil s desfoare medierea; g) calitatea de membru al unei asocia ii profesionale n domeniul medierii, precum i, dup caz, al altor organiza ii; h) existen a unei cauze de suspendare. (3) Consiliul de mediere are obliga ia s actualizeze periodic i cel pu in o dat pe an Tabloul mediatorilor i s l pun la dispozi ie celorinteresa i la sediul su, al instan elor judectoreti, al autorit ilor administra iei publice locale, precum i la sediul Ministerului Justi iei i pepagina de Internet a acestuia. ART. 13 Exercitarea profesiei de mediator este compatibil cu orice alt activitate sau profesie, cu excep ia incompatibilit ilor prevzute prin legispeciale. ART. 14 (1) Exercitarea calit ii de mediator se suspend: a) n cazul unei incompatibilit i prevzute de lege; n acest caz, mediatorul este obligat s ncunotin eze, n termen de 3 zile, Consiliul demediere, n legtur cu aceast incompatibilitate; b) la cerere, fcut n scris de ctre mediator; c) ca sanc iune disciplinar, n condi iile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c). (2) Exercitarea calit ii de mediator se suspend de drept, n cazul n care mpotriva mediatorului s-a luat msura arestrii preventive, pnla solu ionarea procesului penal, potrivit legii. ART. 15 Calitatea de mediator nceteaz: a) la cerere, prin renun are fcut n scris de ctre mediator; b) prin deces; c) n cazul n care nu mai ndeplinete condi iile prevzute la art. 7 lit. a) i d); d) ca sanc iune disciplinar, n condi iile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu inten ie a unei infrac iuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie. ART. 16 (1) Suspendarea, precum i ncetarea calit ii de mediator se dispun sau, dup caz, se constat de ctre Consiliul de mediere. (2) n caz de ncetare a calit ii de mediator, numele acestuia se radiaz din tabloul mediatorilor.SEC IUNEA a 2-a39

(3) Documentele de calificare ob inute n profesia de mediator, n alt stat dect Romnia ori ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau alSpa iului Economic European, de ctre persoanele prevzute la alin. (2), se recunosc n condi iile prevzute la alin. (5), care se aplic n modcorespunztor. Dac abilit ile i cunotin ele nu corespund cerin elor de calificare prevzute de legea romn, Consiliul de mediere ia nconsiderare i experien a profesional dobndit de solicitant i i poate cere s dovedeasc faptul c ndeplinete toate aceste cerin e. (4) Prevederile alin. (2) i (3) se aplic i cet enilor romni, posesori ai documentelor de calificare n profesia de mediator, ob inute ntr-unstat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic European ori, dup caz, ntr-un stat ter . (5) Cet eanul unui stat ter , care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor n strintate sau care a dobndit calitatea de mediator nstrintate i dorete s desfoare activitate de mediere cu caracter permanent n Romnia, dobndete acces la profesie n urmtoarelecondi ii: a) prezint titlul de studii, nso it de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educa iei i Cercetrii; b) prezint con inutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregtirii i, dup caz, documentele care atest dobndirea calit ii demediator. Consiliul de mediere evalueaz con inutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregtirii, comparnd cunotin ele iabilit ile atestate de aceste documente cu cerin ele stabilite conform legii romne, i hotrte, dac este cazul, accesul n profesie. Condi iilede echivalare ori compensare a calificrii, n situa ia n care cunotin ele i abilit ile atestate nu corespund cerin elor de calificare prevzutede legea romn, vor fi stabilite prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (6) Mediatorul strin poate desfura n Romnia activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestrii de servicii, n bazadocumentului care atest c exercit legal aceast profesie n statul de origine sau de provenien , fiind exceptat de la cerin ele de autorizare ide nscriere prevzute n lege, avnd ns obliga ia ntiin rii, n scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfurarea acestei activit i. ART. 9 (1) Formarea profesional a mediatorilor se asigur prin organizarea cursurilor de specialitate de ctre furnizorii de formare care au fostautoriza i conform legisla iei n materia formrii profesionale a adul ilor i de ctre institu iile de nv mnt superior acreditate. (2) Programele de formare n domeniul medierii vor fi ntocmite pe baza criteriilor cuprinse n standardele de formare n domeniu,elaborate de Consiliul de mediere, i vor fi avizate n prealabil de ctre acesta.ART. 10 Institu iile i celelalte persoane juridice care desfoar, conform art. 9, programe de formare a mediatorilor se nscriu de ctre Consiliul demediere pe o list, care va fi pus la dispozi ie celor interesa i la sediul su, al instan elor judectoreti i al autorit ilor administra iei publicelocale, precum i la sediul Ministerului Justi iei i pe pagina de Internet a acestuia. ART. 11 (1) Consiliul de mediere are dreptul s verifice modul de organizare i desfurare a cursurilor i de aplicare a standardelor de formareini ial i continu i poate solicita, dac este cazul, retragerea autoriza iei, potrivit legisla iei n materia formrii profesionale a adul ilor. (2) Retragerea autoriza iei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordat atrage radierea de pe lista prevzut la art. 10. ART. 12 (1) Mediatorii autoriza i sunt nscrii n Tabloul mediatorilor, ntocmit de Consiliul de mediere i publicat n Monitorul Oficial alRomniei, Partea I. (2) n tabloul prevzut la alin. (1) se men ioneaz urmtoarele date:38

(1) Medierea reprezint o activitate de interes public. (2) n exercitarea atribu iilor sale, mediatorul nu are putere de decizie n privin a con inutului n elegerii la care vor ajunge pr ile, dar lepoate ndruma s verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59. ART. 5 (1) Medierea poate avea loc ntre dou sau mai multe pr i. (2) Pr ile au dreptul s i aleag n mod liber mediatorul. (3) Medierea se poate realiza de ctre unul sau mai mul i mediatori. ART. 6 Organele judiciare i arbitrale, precum i alte autorit i cu atribu ii jurisdic ionale vor informa pr ile asupra posibilit ii i avantajelorfolosirii procedurii medierii i le pot ndruma s recurg la aceasta pentru solu ionarea conflictelor dintre ele.CAP. 2Profesia de mediatorSEC IUNEA 1Dobndirea, suspendarea i ncetarea calit ii de mediator ART. 7 Poate fi mediator persoana care ndeplinete urmtoarele condi ii: a) are capacitate deplin de exerci iu; b) are studii superioare; c) are o vechime n munc de cel pu in 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master n domeniu, acreditat conform legiii avizat de Consiliul de mediere; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activit i; e) se bucur de o bun reputa ie i nu a fost condamnat definitiv pentru svrirea unei infrac iuni inten ionate, de natur s aduc atingereprestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condi iile legii, cu excep ia absolven ilor de programe postuniversitare de nivelmaster n domeniu, acreditate conform legii i avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizat ca mediator, n condi iile prezentei legi. ART. 8 (1) Persoanele care ndeplinesc condi iile prevzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de ctre Consiliul de mediere, dup achitareataxei de autorizare, al crei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2). (2) Cet enii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spa iului Economic European, posesori ai unui document de calificare nprofesia de mediator, ob inut n unul dintre aceste state, dobndesc, n contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie n Romnia, duprecunoaterea acestor documente de ctre Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilorprofesionale pentru profesiile reglementate din Romnia, cu modificrile ulterioare.37

C. LEGISLATIE IN ROMANIA LEGE Nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea i organizarea profesiei de mediator EMITENT: PARLAMENTULPUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 441 din 22 mai 2006Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.CAP. 1Dispozi ii generale ART. 1 (1) Medierea reprezint o modalitate facultativ de solu ionare a conflictelor pe cale amiabil, cu ajutorul unei ter e persoane specializate ncalitate de mediator, n condi ii de neutralitate, impar ialitate i confiden ialitate. (2) Medierea se bazeaz pe ncrederea pe care pr ile o acord mediatorului, ca persoan apt s faciliteze negocierile dintre ele i s lesprijine pentru solu ionarea conflictului, prin ob inerea unei solu ii reciproc convenabile, eficiente i durabile. ART. 2 (1) Dac legea nu prevede altfel, pr ile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere n mod voluntar, inclusiv dupdeclanarea unui proces n fa a instan elor competente, convenind s solu ioneze pe aceast cale orice conflicte n materie civil, comercial,de familie, n materie penal, precum i n alte materii, n condi iile prevzute de prezenta lege. (2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile i conflictelor din domeniul protec iei consumatorilor, n cazul n care consumatorul invocexisten a unui prejudiciu ca urmare a achizi ionrii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectrii clauzelor contractuale ori agaran iilor acordate, a existen ei unor clauze abuzive cuprinse n contractele ncheiate ntre consumatori i agen ii economici ori a nclcriialtor drepturi prevzute de legisla ia na ional sau a Uniunii Europene n domeniul protec iei consumatorilor. (3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-i solu iona disputele prin mediere att n afara, ct i n cadrul procedurilorobligatorii de solu ionare amiabil a conflictelor prevzute de lege. (4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum i orice alte drepturi decare pr ile, potrivit legii, nu pot dispune prin conven ie sau prin orice alt mod admis de lege. (5) n orice conven ie ce privete drepturi asupra crora pr ile pot dispune, acestea pot introduce o clauz de mediere, a crei validitate esteindependent de validitatea contractului din care face parte. ART. 3 Activitatea de mediere se nfptuiete n mod egal pentru toate persoanele, fr deosebire de ras, culoare, na ionalitate, origine etnic,limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau origine social. ART. 436

23. Recomandara nr. 12 din 2005 privind formularul pentru solicitarea asistentei judiciare in strainatate avand la baza acorduleuropean de transmitere a cererilor de asistenta juridica (CETS nr. 092) si a protocolului sau aditional (CETS NR. 179).35

I. NORME SI PREVEDERI LEGALE IN DOMENIUL MEDIERII DISPUTELORA. REZOLUTII CE1.Rezolu ia 5 din 1976 privind asisten a judiciar n materie civil, comercial i administrativ2.Rezolu ia 8 din 1978 privind asisten a judiciar i consultan a juridicB. RECOMANDARI 3.Recomandarea nr. 7 din 1981 privind mijloacele de facilitare a accesului la justi ie 4.Recomandarea nr. 5 din 1984 privind principiile de procedur civil menite s mbunt easc func ionarea justi iei 5.Recomandarea nr. 12 din 1986 privind msurile de prevenire i reducere a ncrcturii instan elor 6.Recomandarea nr. 18 din 1987 privind simplificarea justi iei penale 7.Recomandarea nr. 1 din 1993 privind accesul efectiv la justi ie al persoanelor aflate n situa ie de mare dificultate material 8.Recomandarea nr. 12 din 1994 privind independen a, eficien a i rolul judectorilor 9.Recomandarea nr. 5 din 1995 privind introducerea i mbunt irea func ionrii sistemelor i procedurilor de apel n materiecivil i comercial10.Recomandarea nr. 12 din 1995 privind administrarea justi iei penale11.Recomandarea nr. 1 din 1998 privind medierea familial12.Recomandarea nr. 19 din 1999 privind medierea n materie penal13.Recomandarea nr. 19 din 2000 privind rolul ministerului public n sistemul judiciar penal14.Recomandarea nr. 21 din 2000 privind libertatea de a exercita profesia de avocat15.Recomandarea nr. 2 din 2001 privind structurarea i restructurarea rentabil a sistemelor judiciare i a sistemelor deinformare juridic16.Recomandarea nr. 3 din 2001 privind serviciile acordate cet enilor de ctre instan e i la alte institu ii juridice prin utilizareanoilor tehnologii17.Recomandarea nr. 9 din 2001 privind cile alternative de solu ionare a litigiilor dintre autorit ile administrative i persoaneleprivate18.Recomandarea nr. 10 din 2002 privind medierea n materie civil19.Recomandarea nr.14 din 2003 privind interoperabilitatea sistemelor de informare n sectorul de justi ie20.Recomandarea nr. 15 din 2003 privind arhivarea datelor electronice n sectorul juridic21.Recomandarea nr. 16 din 2003 privind executarea deciziilor administrative i a celor judiciare n materia dreptuluiadministrativ22.Recomandarea nr. 17 din 2003 privind executarea hotrrilor judectoreti34

H. ARBITRAJUL Arbitrajul este o procedura de solutionare a disputelor prin metode alternative, privata, care implica participarea unei a 3-a Parti profesionist independent si neutru care conduce procesul, audiaza partile, administreaza probele/dovezile in cauza si evalueaza faptele sidatele problemei aflate in disputa, in finalul procesului emitind o hotarire finala si de obicei - obligatorie pentru Parti. Spre deosebire de procesul de mediere, arbitrajul este un proces adversarial, bazat norme predefinite, pe administarea de probe sijudecarea cauzei de o persoana avind putere de decizie asupra finalitatii procesului si disputei. In cadrul procesului de arbitraj, Partile isi aleg de comun acord arbitrul si maniera in care urmeaza sa se desfasoare procesul, precumsi modul in care urmeaza sa fie implementata decizia arbitrului.-----In general procesul de arbitraj cuprinde: alegerea arbitrului/echipei de arbitraj, stabilirea procedurii de urmat, stabilirea cadrului si datelor; audieri ale Partilor; prezentare si evaluare de probe si martori; emiterea hotaririi finale;Punerea in practica a hotaririi arbitrului.echipei de arbitraj. Avantajele procesului de arbitraj constau in: - rapiditatea cu care se ajunge la hotarirea de solutionare a conflictului; - costurile reduse de resurse (timp, bani, etc.) atit timp cit Partile convin asupra unei proceduri simplificate;-nivelul de expertiza / specializare al arbitrului Partile au posibilitatea de a alege unul sau mai multi arbitri care sa aiba nivelul dorit despecializare in problema supusa solutionarii.33

G. CONCILIEREAConcilierea este o metoda alternativa de solutionare a disputelor prin care partile aflate intr-o disputa (iminenta sau in derulare) sunt de acordsa utilizeze serviciile unui conciliator profesionist, care urmeaza sa se intilneasca separat cu Partile in incercarea de a solutiona disputa. Concilierea nu implica demersuri de natura legala, iar conciliatorul (de cele mai multe ori) nu este investit cu autoritatea de a facecercetari, de a instrumenta cazul, de a convoca si audia martori, nu redacteaza decizii si nu emite hotariri. Concilierea aplica in principal strategia de solutionare a conflictului prin compromis (spre deosebire de Mediere, in caremediatorul vizeaza construirea prin colaborare a unei solutii optime, care sa raspunda nevoilor intereselor tuturor partilor implicate indisputa). In conciliere partile se gasesc fata-in-fata foarte rar, si atunci sunt descurajate discutiile directe, procedurile fiind indeplinite prinintermediul conciliatorului. In conditiile in care procesul de conciliere este finalizat cu succes, se elaboreaza un document care cuprindeacordul Partilor, purtind semnaturile acestora. Prin semnarea acordului de conciliere de catre parti, acestui document i se confera statutul de contract,din care decurg obligatii pentru Partile semnatare si care cade sub incidenta legilor care reglementeaza contractele. In timpul procesului de conciliere Partile sunt incurajate sa fie asistate de specialisti in domenii relevante pentru cauza aflata inconciliere. Conciliatorul: - asista Partile separat, pentru a dezvolta si prioretiza independent o lista de obiective / rezultate de obtinut; - are discutii separate, consecutive cu fiecare dintre Parti pina la realizarea unui acord final; - redacteaza documentatia de conciliere (procese verbale de intilnire, propuneri, procese verbale de conciliere, etc.). In acceptiunea unor practicieni concilierea este activitatea de mediere in care: - partile nu se gasesc niciodata in contact, procesul desfasurindu-se numai prin intermediul mediatorului; - etapa a procesului de mediere in care partile sunt evaluate si pregatite pentru participarea la etapa de mediere propriu-zisa-in cazurile de dezechilibre puternice de putere care presupun riscuri, in etapa de pregatire a procesului de mediere;32

PROCEDURA DE MEDIERESOC. CIVILA PROFESIONALA / BIROU / FORMA DE2. SISTEM SOLUTIONARE DISPUTEPARTEAPARTEACEREREASISTAREMEDIATORI/SECRETARIAT- informare partiCONTRACT DE MEDIEREPROCES DE MEDIEREContinut:Caracteristici:-cooperarea partilor;-demersul de asistare servesteexclusiv intereselor partilor;-mediatorii nu impun solutii;-partile hotarasc asuprafinalitatii procesului;-partile pot fi asistate de avocat,experti;-partile pot fi reprezentate carepot face acte de dispozitie;-sustinerile facute de parti intimpul procesului au caracterconfidential si nu pot fi folositeca probe in cadrul procedurilorjudiciare sau arbitrale, cuexceptia cazului in care partileconvin altfel;-mediatorul poate silicitaconsultanta din parteaexpertilor CONTACTARECELELALTE PARTI termen 15 zileMEDIEREAPARTEANENTITATE DEDOCUMENT DE REFERIREREFERIRE-identitate parti;-obiectul conflictului;-obligatiile mediatori de informare;-declaratia partilor de angajare sicooperare in proces;-angajamentul de respectare aconditiilor de process;-onorariul negociat, cheltuieliacceptate si angajamentul si forma departicipare a partilor la cheltuieli;-intelegerea partilor cu privire laclauze de desfasurare a medierii;-nu cuprinde clauze care contravinlegii sau ordinii publice;-daca apar modificari de costuri,conditii se incheie annex la contract;-constituie titlu executoriu cu privirela obligatia partilor de a achitaonorariu si cheltuieli;PROCES VERBAL DEINCHIDERE APROCEDURIIINCHEIERE INTELEGERE (INTEGRALA / PARTIALA)ACORD DEMEDIEREMEDIATORUL CONSTATA ESUAREA PROCESULUIPARTILE DENUNTA CONTRACTUL DE MEDIEREINCHIDEREPROCES31

SISTEMDISPUTPARCHEPOLITIEPARCHEPROBATIUNEINSTANTEDEP1P2INSTANTAPOLITIEPLINGEREPARCHEJUDECATAPnPARCHEPOLITIEPARCHESISTEMSESISAREDINREFERIREINSTITUTIIONG/ONPSPECIALIZATERECOMANDAREAUTO-REFERIREFURNIZORI ASISTENTA SOLUTIONAREDISPUTEINCHIDERE30PARTILE NUSUNTSATISFACUTESESIZARE DIN OFICIUPOLITIEPARCHE

DURATA PROCEDURILOR DE MEDIERE- in functie de coomplexitatea cazului;- incomparabil mai mica fata de procedurile clasice.AVANTAJELE MEDIERII- costuri (timp, financiare, emotionale) mult mai mici decat in procedurile clasice);- inlatura posibilitatea de deteriorare a relatiilor dintre parti;- ofera flexibilitate maxima procesului si solutiilor de rezolvare a conflictului;- satisfactia tuturor partilor implicate;- asigura confidentialitatea asupra procedurilor, informatiilor si rezultatului procesului;- acorda Partilor putere in cadrul Procesului;- sistem de maxima creativitate in solutionarea problemelor;- grad ridicat de predictibilitate a solutiilor si rezultatelor in timp;- deciziile luate de parti (si consemnate in Acordul final) au mare stabilitate in timp;29

ETAPELE MEDIERII1. Contact initial cu partile;2. Elaborarea srtategiei de interventie;3. Obtinerea si analiza datelor necesare;4. Elaborarea planului de interventie;5. Construirea cadrului de incredere, siguranta si cooperare;6. Realizarea procedurilor specifice:- definirea problemelor si organizarea programului;- descoperirea intereselor si nevoilor partilor;- generarea de optiuni de solutionare a conflictului;- evaluarea optiunilor de solutionare;- negocierea finala;- realizarea acordului final (formal/informal);7. Monitorizarea aplicarii acordului final.ROLUL MEDIATORULUI- asigura asistenta permanenta in beneficiul Partilor;- indruma activ Partile in vederea solutionarii conflictului, intr-o forma mutual acceptata;- sprijina Partile in crearea unui pachet de posibile solutii, care stau la baza construirii solutiei finale;- coordoneaza procesul de solutionare a conflictului, ofera asistenta in alegerea solutiei, cailor de urmat si redactarea Acordului final;MEDIATORII trebuie sa fie:- impartiali;- liberi de orice interes personal;- echidistanti;- profesionisti, avand cunostinte si abilitati specifice.28

F. MEDIEREA DISPUTELOR-este un proces de solutionare a disputelor prin metode alternative, relativ informal si structurat, in care unul sau mai multi profesionistispecial pregatiti, asista Partile in solutionarea conflictului, avind in vedere nevoile si interesele acestora. Mediatorii nu impun solutii iarparticiparea la proces este de obicei voluntara.OBIECTIVELE PROCESULUI DE MEDIERE -solutionare a conflictului in conditiile ameliorarii / conservarii calitatii relatiei dintre partile implicate;-echilibrarea situatiei partilor si relatiei dintre acestea;- intreruperea amiabila a relatiei dintre Parti, in conditiile in care acestea nu reusesc sa ajunga la o intelegere;CARACTERISTICI ALE PROCESULUI------ mediatorii sunt neutri si echidistanti fata de parti si de interesele lor;mediatorii nu au interes in cauza sau in rezultatele sale;colaborarea permanenta intre Partile aflate in conflict si echipa de mediere, de-a lungul intregului proces;asigurarea confidentialitatii intregului proces;mediatorii nu ofera solutii;partile exercita deplin control asupra finalitatii procesului de mediere, in care mediatorii controleaza doar procedurile;Medierea proces relativ informal, privat, confidential, care ofera Partilor aflate in conflict posibilitatea de a decide, construi solutii mutualacceptabile, sub indrumarea directa a specialistilor.MODUL DE FUNCTIONARE- realizarea de intaniri comune/separate de evaluare a situatiei si lucru pe caz;- schimburi permanente de informatii relevante;- transmitere de informatii, cunostinte si formare de abilitati (rol educativ);- formulare, redactare acord final;- monitorizare rezultate si conditii de aplicare a acordului final.27

E. NEGOCIERE -metoda Alternativa de Solutionare a Conflictelor, prin care Partile angajate in conflict incearca sa ajunga la un acord de rezolvare aneintelegerilor, utilizind tehnici de comunicare, aplicate intr-un dialog direct.DOMENII DE APLICARE Negocierea se foloseste in orice domeniu al activitatii umane care cuprinde forme de comunicare.TIPURI DE NEGOCIERE - curenta/ informala / nestructurata / aplicata mai mult sau mai putin constient; - cu scop pre-determinat / formala / structurata / profesionista;---directa Partile sunt in comunicare directa, fata-in-fata;intermediata Partile comunica prin utilizarea de mijloace de comunicare (fax, email, web, scrisori, etc.);asistata - Partile sunt reprezentate sau asistate de persoane cu / fara pregatire speciala care le asista indemersul lor de atingere a obiectivelor propuse;clasica - pozitionala/ competitionala bazata pe interese si principii / cooperare.--26

FACILITARENEGOCIEREASISTATAMEDIERECONCILIEREINSTANTA DEJUDECATAARBITRAJIMPUNEREA SIPASTRAREAORDINIIVIOLENTANEGOCIEREDIRECTAMAXIGRADUL DE PUTERE AL PARTILOR IMPLICATE IN CONFLICTGRADUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PARTI00MAXID. FACILITARE Metoda alternativa de solutionarea conflictelor prin care o a treia parte special pregatita, neutra, impartiala, obiectiva fata de membriigrupului si probleme, asista un grup in realizarea obiectivelor pe care si le-a propus, tinind seama de punctele de vedere ale participantilor. Facilitatorii sunt profesionisti care au cunostinte si deprinderi aprofundate privind dinamica si procesele specifice grupurilor precum(cunostinte si abilitati de proces) si cunostinte si deprinderi in domeniul specific de interes in care grupul asistat isi desfasoara activitatea(cunostinte si abilitati de continut). Metoda de asistare poate fi directiva sau deschisa, in functie de criterii obiective impuse de interese, constringeri specifice tipului deproces sistat, precum si de stilul facilitatorilor. Facilitatorul:- organizeaza sesiunile de lucru; - construieste si coordoneaza relatiile dintre membrii grupului si manageriaza dinamica acestuia; - ii asista pe membrii grupului in pregatirea si parcurgerea etapelor necesare atingerii scopurilor propuse;- manageriaza timpul si resursele alocate procesului;- stimuleaza si coordoneaza participarea si creativitatea membrilor grupului, ajutindu-i sa construiasca solutiile necesare atingerii obiectivelor propuse ;- conduce procesul de atingere a obiectivelor propuse si nu impune solutii proprii: detine controlul asupra procesului, nu asupra rezultatului sau;- mentine in cadrul grupului relatii de colaborare eficienta, obiectivitate, respect reciproc, integritate;- consemneaza, sumarizeaza, elaboreaza si editeaza documentatiile de lucru - de etapa si finale.25

-realizarea procesului -obtinerea acordului partilor pentru participarea la procesul de solutionare; -realizarea cadrului de interes, securitate, incredere si respect reciproc, colaborare necesare procesului; -realizarea cadrului tehnic in care urmeaza sa se desfasoare procesul (logistica, norme, principii, proceduri, aplicabile, instrumente, termene, resurse, responsabilitati, limite, etc.)- este necesara participarea si acordul partilor; -identificarea problemelor si acordul partilor asupra problemelor de solutionat; -definirea obiectivelor de realizat in cadrul procesului; -crearea, evaluarea si prioretizarea optiunilor de solutionare a problemelor identificate (se au in vedere seturi de criterii obiective aplicabilitate, eficienta, grad acoperire a nevoilor comune, avantaj reciproc,etc); -construirea variantei optime de solutionare a disputei; -planificarea implementarii solutiei convenite;-monitorizare, evaluare a procesului si rezultatelor acestuia; interpretarea datelor si efectuarea modificarilor necesare;CAI / METODE DE SOLUTIONARE A DISPUTELORa. STANDARD / CLASICE- comunicare eficienta;- controlul direct al disputei, realizat de Partile implicate;- sprijin neprofesional din partea familiei, comunitatii;- interventia organelor, instantelor, forurilor abilitate prin lege in rezolvarea disputelor (politie, parchet, instante de judecata,etc.);- interventia instantelor de arbitraj; b. ALTERNATIVE Metodele Alternative de Solutionare a disputelor cuprind o categorie de mijloace si proceduri de interventie pentru prevenirea sirezolvarea disputelor /conflictelor in afara instantelor de judecata, aceste metode incluzind: facilitarea, negocierea, medierea, concilierea. Elementele comune acestor metode sunt: rapiditatea, relativa lipsa de formalism, costurile scazute (emotionale, financiare, timp, etc.)si atentia fata de calitatea relatiei dintre partile implicate in conflict.24

POZITII, INTERESE, NEVOI-una dintre abordarile in studiul disputelor are la baza analiza evenimentelor si originilor fenomenului din perspectiva pozitiilor, intereselor sinevoilor partilor angajate, afectate si interesate;-abordarea are in vedere diferentele dintre: -pozitie ansamblu de cereri ale fiecarei parti (ce doresc sau/si mod in care doresc sa solutioneze disputa); -interes obiective pe care fiecare parte doreste sa le realizeze; -nevoi aspiratie naturala (constienta sau inconstienta), necesitate in realizarea unor obiective de importanta majora sau absoluta pentru individ sau grup (motivul pentru care doresc un anumit lucru);-exista teorii conform carora nevoile de baza se afla la baza nevoilor generale, intereselor si pozitiilor, fiind elemente de a caror satisfaceredepinde insasi existenta si calitatea existentei individului; - nevoile de baza sunt de tip: -fiziologic vitale - hrana, apa, apost, odihna, securitate; -siguranta si protectie impotriva oricarir pericole; -social acceptare, respect de sine, includere; -recunoastere respect, apreciere, importanta sociala; -autorealizare personala -valorificare a propriului potential; -stimulare senzoriala varietate, non- monotonie; -cunoastere: nevoia de a sti, de a ntelege, de a explora; -estetic-frumos, de simetrie, ordine; -afirmare sociala: ambitia, dorinta de a depasi pe altii, de a-i conduce; -complianta fata de regulile sociale: ascultarea fata de regulile culturale, pastrarea conviene elor; -dependen a - de dragoste, afectiune, atasament social, nevoia de experiente senzoriale si estetice;ETAPE CADRU IN PROCESUL DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR-pregatirea procesului -obtinerea informatiilor necesare si pregatirea instrumentelor necesare (date referitoare la disputa, parti, conjunctura, resurse implicate si necesare; strategii, planuri, instrumente, etc.)- etapa de cercetare; -pregatirea partilor pentru participarea la proces recunoasterea existentei disputei si acordul de angajare in procesul de solutionare, dezvoltare competente, realizarea cadrului si atmosferei necesare (securitate, colaborare, suport material si emotional, etc.), punerea in legatura a partilor;23

-impunere a pacii, stoparea violentelor (enforcing) cea de a treia parte (constituita din persoane interesate sau forte special pregatitesi/sau abilitate) intervine prin metode bazate pe putere, obiectivele principale fiind de a desparti entitatile beligerante si a asigura incetareaviolentelor prin mijloacele necesare (interventie de prim nivel);-(re)construire a pacii, echilibrului relational (building) partile sau/si cea de a treia parte fac eforturi de a solutiona problemele majorecare au generat violentele si constituirea cadrului favorizant pentru reconstructia relationala si a pierderilor generate de conflict (interventiesecundara);-mentinere a pacii, preintimpinarea reizbucnirii violentelor (keeping) partile sau/si cea de a treia parte asigura cadrul, metodele,mijloacele si resursele necesare monitorizarii, evaluarii si mentinerii starii de non-beligerantaOBIECTIVE ALE PROCESULUI-restaurare/reabilitare/reconstructie nivel -relational (personal, familie restrinsa, largita, grup, comunitate, societate); -psihologic -internalizare (asumare fapta si efecte); -responsabilizare; -echilibrare si recuperare traume; -material restaurare pierderi suferite; -de statut (juridic/legal, social, economic, cultural-restructurare nivel de relatii (inter)nationale, administrativ-institutionale, economice, sociale, interpersonale, etc.-reconciliere bazata pe-de-culpabilizare institutionala, societala si personala; -coresponsabilizare si indicarea culpabiliatatilor (fapte si persoane); -intelegere / iertare; -colaborare in-solutionarea conflictelor si preintimpinarea aparitiei altora; -implementarea solutiilor convenite; -reconstructie relatii, valori, bunuri materiale; -restaurare a daunelor materiale si emotionale produse;-schimbare paradigma schimbarea modului de abordare comprehensiva a fenomenului, care fundamenteaza teoretic si propune instrumente de intelegere si lucru (inglobeaza legi, teorii, aplicatii, instrumente, etc.); schimbarea poate avea loc la nivelpersonal, familial, de grup, comunitate, social;-reculturalizare trecerea de la o cultura a violentei la o cultura a coexistentei, respectului reciproc, tolerantei, intelegerii, colaborarii,dezvoltarea de competente orientate spre conservarea echilibrului relational;22

sprijin partilor implicate si afectate de disputa, prin oferirea de suport, ajutor si crearea de context si oportunitati favorabile controluluisi solutionarii disputei (ex. ridicare a nivelului de competente a partilor, modificarea factorilor care au contribuit la declansareadisputei, etc.);A TREIA PARTE IN DISPUTA-intervine in masura in care Partile implicate in conflict nu il mai pot gestiona sau cind efectele acestuia sunt de natura a afecta comunitateasau ordinea de drept.ROLUL CELEI DE A TREIA PARTI IN DISPUTA - de cercetare, instrumentare, anchetare, judecare, solutionare si impunerea punerii in practica a unei solutii, fara a tineseama de asteptarile, vointa, posibilitatile partilor implicate in conflict; atributiile sunt exercitate de forte de interventie de prim nivel(armata, jandarmerie, forte speciale, politie), parchet, instante de judecata, instante de arbitraj; - de sprijin, asistare, consiliere, indrumare a partilor in construirea solutiilor si cailor de urmat pentru aplanarea, solutionareaconflictului si inlaturarea consecintelor asupra relatiilor dintre parti; atributiile sunt exercitate de facilitatori, conciliatori, negociatori,mediatori.MANAGEMENTUL DISPUTEI Procesul de solutionare a disputelor are ca prioritate obtinerea de solutii aplicabile, sustenabile pe termen lung; dificultatea de a atingeacest obiectiv precum si costurile sporite de resurse sunt justificate prin efectele benefice pe termen lung. In cazul disputelor care au forme agravate (iminenta aparitiei sau prezenta efectelor grave si/sau a violentei inclusiv conflictelearmate), se impune realizarea de interventii de dez-escalare a conflictului, menite a stopa agravarea disputei si aparitia de noi pierderi la nivelrelational si material.TIPURI DE INTERVENTIE SI ASISTARE In aceasta situatie obiectivele activitatilor specifice sunt de:21

Pentru eficientizarea desfasurarii activitatilor specifice se utilizeaza proceduri si instrumente standardizate. Datele obtinute seutilizeaza la intocmirea de modele vizuale si conceptuale a sistemelor, structurilor si proceselor sociale evaluate si/sau asupra carora seintervine sau sunt asistate genograma, ecograma, harta disputei. Cea mai simpla metoda de realizare a hartii disputei are la baza raspunsuri date la o serie de intrebari de determinare si evaluare asituatiei si a partilor implicate / interesate in disputa).CE s-a intimplat, care sunt cauzele care au determinat crearea situatiei conflictuale, care este starea actuala a conflictului, care este istoriculacestuia?CINE este implicat, afectat, interesat - care sunt partile implicate si interesate in disputa, caracteristicile si rolul fiecareia? Cine poatedetermina solutionarea disputei sau agravarea sa?UNDE a avut loc disputa, care sunt caracteristicile amplasamentului sau?DE CE a aparut disputa, care sunt interesele partilor, gradul de implicare si interes pe care il au in disputaCE este de facut pentru solutionarea disputei, care sunt strategiile, metodele, activitatile, instrumentele eficiente in solutionare, care suntposibilitatile de solutionare si care sunt avantajele si dezavantajele lor?CARE sunt obiectivele, pozitiile, interesele, nevoile partilor?CUM trebuie actionat pentru solutionarea conflictului?C. SOLUTIONAREA DISPUTELOR-pentru intelegerea disputei este necesara o abordare interdisciplinara, integrata, wholistica, sistemica, in care intregul si partile constitutivenu se gasesc intr-o relatie strict liniara ci fac parte dintr-un context si sunt influentate si influenteaza la rindul lor;-disputa este un proces complex datorita faptului ca este conditionata de influentele reciproce, permanente, in continua transformare aelementelor ce definesc disputa (parti, context, forte, procese, etc.);-in vederea controlului disputei si rezultatelor sale, se pot realiza demersuri de tip: -preventie- monitorizarea, evaluarea si interpretarea unor parametri (ex. EWI -Early warning indicators); -realizarea de actiuni/activitati in vederea controlului/indepartarii factorilor care pot genera declansarea de dispute (triggers); -interventie activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului;ingeneral interventia se face fara participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa rolul preponderent eeste sumat de entitatea care intervine in disputa; -asistare - activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului; in general interventia se face cu participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa- rolul partii care intervine este de a oferi20

STRATEGII DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR1. strategii bazate pe putere cele mai vechi si des folosite proceduri, in care partea cea mai puternica determina finalitateaconflictului, folosind mijloace si metode agresive, fizice si psihice, violenta (ex. tip relativ cistig-pierdere);proceduri si procese bazate pe drept scris sau cutumiar, norme si valori (rezolvarea conflictelor ininstantele de judecata, instante de arbitraj, etc.);proceduri si procese care urmaresc realizara reconcilierii, echilibrului si optimizarea relatiilor dintreparti, bazate pe nevoi, interese, posibilitati, optiuni (ex. tip cistig-cistig, pierdere-cistig relativ, cistigrelativ).2. strategii bazate pe drept 3. strategii bazate pe interes ROLURI ALE PARTILOR IMPLICATE IN DISPUTA-observator; pasiv - activ;-parte implicata in conflict:- emitator receptor, faptuitor victima, etc.;-reprezentant al uneia dintre partile implicare in disputa reprezentant, imputernicit, avocat;-parte afectata si / sau interesata de conflict si de finalitatea acestuia membri ai familiei, comunitatii, reprezentanti ai administratiei, persoane constituite in forme de asociere;- a treia parte profesionisti in domeniul solutionarii disputelor prin metode clasice si /sau alternative;ANALIZA DISPUTEI Pentru administrarea eficienta a disputelor este necesara intelegerea cit mai realista a situatiei conflictuale, realizata prin analizacantitativa si calitativa a fenomenului avut in vedere. Analiza se face din toate punctele de vedere relevante pentru scopul demersului deinterventie/asistare (ex. parti, evenimente, consecinte, sisteme si relatii, istoric, oportunitati si pericole, etc.). Analiza cuprinde activitati decercetare (identificare, diagnoza, monitorizare, evaluare, prognoza, planificare), implementare (interventie si/sau asistare) si de adaptare ademersurilor pe baza rezultatelor de monitorizare.19

-nevoile si interesele personale si de grup ale partilor;-resursele necesare sustinerii disputei si procesului sau de solutionare (umane-numar, competente; materiale, timp, etc.);-nivelul de interes al partilor fata de disputa;-nivelul relativ de putere al fiecarei parti;-disponibilitatea partilor de a investi resurse in disputa si in procesul sau de solutionare;-istoricul disputei si momentul (etapa din viata disputei) in care are loc procesul de solutionare;2. Mediul in care se desfasoara disputa este definit de contextul si conjunctura in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionareConceptul de:-context suma a caracteristicilor statice care definesc cimpul/spatiul exterior in care se desfasoara, disputa (ex.locatie, durata, perioada, etc.);-conjunctura suma a caracteristicilor dinamice care definesc elementele care afecteaza relatiile dintre parti, in cadruldisputei (istoric si stare a relatiilor dintre parti, stare de spirit, elemente de zgomot ce influenteaza relatia, factoriexteriori partilor care afecteaza fenomenul etapa istorica, stare economica, sociala, educationala, etc.); Disputa, efectele sale precum si modul sau de solutionare depind de caracteristicile mediului si conjuncturii in care acestea sedesfasoara; acestea pot fi de tip:-cultural (sistem cultural, cu preponderenta cultura disputei si a solutionarii sale);-social (normativ, institutional, administrativ, politic, juridic/judiciar, resurse, etc.);-economic (resurse-existenta si potential);-relational (relatii existente intre factorii ce pot influneta disputa si procesul sau de solutionare);-mediu fizic (natural si artificial - locatie, amplasament, caracteristici, etc.).18

14. utilizati cuvinte evocatoare si verbe active ofera claritate, dinamism, putere si energie comunicarii; -enuntati subiectul comunicarii si alocati responsabilitati pentru efectele sale (ex. activ:Vasile pregateste prezentarea;pasiv: prezentarea este pregatita de Vasile; prezentarea este pregatita de cineva);14. utilizati un suport pentru comunicare atunci cind este posibil utilizati un cuprins/notite/prezentare schematica pentru organizarea gindurilor inainte / in timpul sustinerii discursului sau scrierii; -realizati un cuprins al ideilor, subiectelor pe care doriti sa le comunicati; -alcatuiti o lista continind argumente; -furnizati detaliile necesare si oferiti exemple si anecdote; -prioretizati ideile, subiectele in functie de criterii (ex. obiective importanta); -alcatuiti un discurs care sa aiba o inlantuire logica.B. DISPUTA- NOTIUNI GENERALEFACTORI CARE INFLUENTEAZA DISPUTA1. Partile Comportamentul fiecarei parti in cadrul conflictului este influentat de:-rolul fiecarei parti (parte implicata -ex. faptuitori; afectata- ex. victime; interesata-membri, functionari institutionali aicomunitatii/administratiei locale sau centrale);-caracteristicile fizice si psihosociale ale partilor (cunostinte, deprinderi, atitudini, experienta si cultura personala si de grup, etc.; relevantesunt cele generale, profesionale, fata de disputa si fata de solutionarea disputelor cultura comunicarii si a disputei);-caracteristicile mediului si conjuncturii in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionare;-numarul partilor din disputa (in disputa pot fi angajate doua sau mai multe parti; fiecare dintre parti poate fi constituita din doua sau maimulte persoane);-tipul si sistemul de relatii dintre parti (istoric si prezent al relatiilor);17

- tactul inseamna a asculta ce are partenerul de spus, a-i observa comportamentul, de a interpreta informatiile obtinute, a adapta propriul comportament in conditiile intelegerii dezacordurilor ca fiind diferente de opinii si nu atacuri personale;7. fiti permanent deschisi catre noi idei nu plecati de la premiza ca detineti adevarul absolut asupra unui subiect; -evaluati modul in care informatiile primite pot raspunde nevoilor pe care la aveti;8. consemnati datele primite - consemnati informatiile relevante privind tema de discutie, persoana si mediul /conjunctura in care a avut loc procesul de comunicare;9. controlati propriul comportament non-verbal retineti ca 93% din comunicare este para si non-verbala; in cazul in care limbajul10. para si non-verbal contrazice mesajele transmise pe cale verbala, acestora li se va acorda credibilitate; -comunicarea este facilitata de contactul vizual, postura demna; pe cit posibil, este recomandat sa reproduceti postura si gesturile partenerului; verificati ca mesajele verbale transmise sa fie in concordanta cu cele para si non-verbale; nu incrucisati bratele sau picioarele, nu va indepartati corpul din fata partenerului de comunicare;11. eliminati automatismele verbale si sunetele de natura a umple pauzele in alocutiune repetarea involuntara sau voluntara a cuvintelor si/sau a unor sunete (ex. ma intelegi, stii, aaaa, eee, etc.) este de natura a influenta in mod negativ calitatea si credibilitatea emitatorului si a mesajului transmins; in cazul in care realizati ca suntei pe cale sa folositi un astfel de automatism, opriti alocutiunea, respirati adinc si continuati discursul, evitind astfel efectele nedorite; -pentru a evita automatismele verbale, folositi propozitii si fraza scurte si introduceti pauze de respiratie pe parcursul frazelor; buna cunoastere a subiectului este de natura a conduce la evitarea automatismelor verbale;12. evitati generalizarile si absolutizarile generalizarile sunt dificil de explicat si sustinut si slabesc puterea argumentarii; -absolutizarile sunt declaratii dogmatice care, de obicei, nu pot fi/sunt dificil de demonstrat; -constituie bariere in calea comunicarii eficiente (eu, niciodata, intotdeauna); -utilizarea acestor termeni poate indica lipsa de intelegere sau slaba pregatire a unei teme; -in cazul in care este necesar sa utilizati generalizari si absolutizari: -explicati motivul care va determina sa faceti acest lucru-demonstreaza ca le utilizati in mod constient; -evitati sa considerati ca receptorul este de acord cu cuntinutul acestora; (ex. absolutizare: romanii sunt primitori ; generalizare: toata lumea este de acord ca romanii sunt deosebit de inventivi);13. utilizati imagini verbale sugestive ajutati-i pe interlocutori sa inteleaga-auda/vada/simta ceea ce le comunicati (fiecare persoana are un canal preponderent de captare a informatiei: imagine, sunet, senzatie prin utilizarea mai multor canale maximizati sansele de a fi inteles); utilizati: -descrieri de imagini, sunete, culori, suprafete, actiuni, mirosuri, sentimente; -metafore si exemple; -povestiri si anecdote;16

COMUNICARE EFICIENTA sfaturi practice de eficientizare a procesului de comunicare2-comunicarea eficienta implica planificare, concentrare si permenenta adaptare la caracteristicile temei, a partenerilorde proces si a mediului/conjuncturii in care a re loc procesul de comunicare;1.incetati sa vorbiti si ascultati - prima conditie pentru a fi un bun comunicator este de a fi bun ascultator/observator; - acordati partenerului de comunicare intreaga dvs. atentie (nu va ginditi la raspuns in timp ce ascultati); - comunicarea impune ascultarea activa;2. ginditi inainte de a vorbi - trebuie sa stiti bine ce doriti sa comunicati;mesajele trebuie sa fie formulate clar, concis, la obiect, utilizind cuvinte cunoscute de interlocutor; - daca este posibil, inainte de prezentarea completa a comunicarii, prezentati in mod succint partenerului de comunicare tema si cuprinsul comunicarii pe care doriti sa o faceti respectati ordinea si continutul sumarului prezentat;3. adresati intrebari de clarificare- adresati intrebari deschise, care pot determina obtinerea de informatii suplimentare privind tema comunicarii, gindurile si sentimentele interlocutorului; este recomandat sa adresati intrebari care sa confirme acuratetea receptionarii si intelegerii mesajelor;4. anticipati posibilele surse de zgomot planificati si desfasurati procesul de comunicare intr-un mediu si intr-o conjunctura avorizanta; inlaturati pe cit posibil orice sursa perturbatoare;5. controlati propriul comportament paraverbal aceste comportamente ofera informatii importante referitoare la starea emotionala generata de relatia cu partenerul de proces, cu tema si continutul comunicarii; controlul propriului comportament ofera posibilitatea de a influenta comportamentul partenerului de comunicare (coborirea tonului in cazul cresterii intensitatii emotionale din timpul unei discutii poate dez-escala conflictul);6. abordati dezacordurile cu tact - dezacordurile sunt inevitabile si ele trebuie rezolvate/depasite si nu adincite; - punctele de vedere pot fi intelese, acceptate fara a fi de acord cu ele; - fiecare are dreptul la propria opinie iar solutionarea dezacordurilor poate pleca de la gasirea punctelor de vedere comune; - dezacordurile pot fi asupra unor subiecte cu diferite grade de importanta; abordarea si comportamentul trebuie sa fie adaptat gradului de importanta atasat subiectului; dezacordul poate fi ignorat, se poate actiona in sensul realizarii unui compromis, a unui acord sau se poate intrerupe relatia (ex. grave diferente de principii);2* adaptare dupa Jo Condrill Communicate with Power15

canale si vehicule de comunicare;zgomote;numar parteneri;c. Factori psihosociali care influenteaza comunicarea---diferentele culturale mesajele sunt influentate de caracteristicile culturale ale partenerilor de comunicare;rationalizarea mecanismul de decodare a mesajului primit, atribuindu-i acestuia o logica definita de coerenta si rationalitate proprie,bazata pe competentele receptorului, care insa sunt deosebite de cele ale emitatorului mesajului initial;proiectia atribuirea de sensuri si continuturi proprii mesajelor primite, fara ca acestea sa fi fost continute in mesajul original;-transferul - folosirea de sabloane cognitive sau comportamentale folosite anterior, pentru decodarea mesajelor nou primite;-proiectia auto-realizabila utilizarea in decodarea de mesaje de sabloane - sensuri si continuturi pre-concepute (ex. prejudecati), pe bazacarora se creaza la nivelul sistemului de comunicare un tip de comportament (de rezonanta), careconduce la materializarea proiectiilorrealizate in faza de decodare;-distorsiunea mesajului retransmis datorita proceselor de:- egalizare a datelor prin eliminarea detaliilor;- accentuarea elementelor familiare;- asimilarea unor elemente cu grad scazut de familiaritate cu alte elemente,cu grad ridicat de familiaritate pentru receptor;RESPONSABILITATEA COMUNICARII-in procesul de comunicare:-responsabilitatea comunicarii decurge din relatia cu sine si dintre sine si ceilalti (parteneri de comunicare sau nu);-prezenta sau absenta comunicarii produce efecte (modificari) asupra emitatorului, receptorului si asupra mediului;-comunicarea produce consecinte controlate, controlabile sau necontrolate asupra si/sau dincolo de partenerii de comunicare, ca urmare aproceselor realizate in mod voluntar si involuntar consecintele pot fi pozitive/constructive sau negative/distructive;-comunicarea angajeaza responsabilitatea partenerilor de proces fata de efectele procesului, indiferent daca rolurile partenerilor de comunicaresunt asumate sau atribuite, cerute sau oferite;14

b. Factori personaliCOGNITIVI competente personale si profesionale; nivel de dezvoltare personala; dorinte/intentii exprimate sau latente; competenta in comunicareAFECTIVI sentimente/atitudini generale; sentimente/atitudini fata de obiectul si subiectul comunicarii; imagine de sine; interese; motivatii; gusturiCOMPORTAMENTALI personalitatea; caracterul; experienta generala; experineta in comunicare; caracteristici personale (talie, fizionomie, voce, virsta, gen, etc.);SOCIAL/ECONOMICI statut/pozitie; nivel de putere; recunoastere; rol;CONTEXTUALI SI CONJUNCTURALI (DE MEDIU) obiectivele procesului de comunicare; obiectul comunicarii; coduri si norme aplicabile; stil si forme de comunicare si formulare; spatiul si timpul in care are loc comunicarea (locatie, timp, conditionari, etc.); caracteristici de comportament a partenerilor;13

-efectuarea de comparatii efectuara de comparatii intre persoana sau/si mesajul emitatorului cu alte persoane/idei cu care se fac asociatii deidei;-filtrare ascultarea numai a partilor considerate de interes sau a celor care sunt in concordanta cu ceea ce ascultatorul este dispus sa asculte;-identificare recunoasterea in mesajele trimise a experientelor personale si comutarea interesului de la emitator asupra prorpiei experinte sipersoane;-distragere scaderea nivelului de atentie acordat emitatorului prin efectuarea de activitati voluntare sau involuntare (rasfoit de hirtii, jocul cudiferite obiecte, privire translata de la emitator spre alt obiectiv, etc.);-concentrarea asupra raspunsului pe care receptorul intentioneaza sa-l dea emitatorului;-asumare concentrara asupra ceea ce receptorul considera ca transmite/ca doreste sa transmita emitatorul;-deraiere schimbarea liniei / subiectului discutiei;FACTORI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA PROCESULUI DE COMUNICAREPentru ca procesul de comunicare sa fie eficient, informatia transmisa trebuie sa fie: -completa; -exacta; -oportuna;a.1.2.3. Factori de continut si proces Credibilitatea partenerului de proces, continutului, canalului si formei mesajului; Contextul in care se produce actul de comunicare trebuie sa fie favorabil desfasurarii procesului si intelegerii mesajului; Continutul mesajului trebuie sa fie formulat, structurat, codat si transmis cu respectarea normelor aplicabile si recunoscute, valorilor comune partenerilor de proces;4. Claritatea mesajului este o conditie de baza pentru realizarea obiectivelor de comunicare;5. Complexitatea mesajului este invers proportionala cu eficienta procesului de comunicere;6. Consistenta si consecventa mesajul trebuie sa contina suficiente informatii, care trebuie sa fie consecvente cu obiectivul comunicarii si tema comunicarii;7. Canalele de comunicare trebuie sa fie adaptate obiectivelor comunicarii, partenerilor si normelor acceptate; in functie situatie, procesul de comunicare se poate eficientiza prin utilizarea mai multor canale de comunicare;8. Competenta partenerilor de proces structura si continutul procesului de comunicare trebuie adaptate caracteristicilor partenerilor de proces (tip, nivel de cultura, informare, experienta de viata, atitudini, (dis)abilitati, etc.;12

DIMENSIUNILE PROCESULUI DE COMUNICARELa elaborarea si interpretarea mesajelor trebuie avute in vedere dimensiunile procesului de comunicare:-dimensiunea cognitiva cuprinde informatii;-dimensiunea afectiva - cuprinde sentimente/atitudini;-dimensiunea comportamentala cuprinde deprinderiREALITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE-realitatea procesului de comunicare este numai o parte din potentialul de rezultate posibile de realizat ca urmare adesfasurarii procesului si este constituita din: -ceea ce percep partenerii din cea ce se comunica; -efectele produse de procesele de comunicare (non-tangibile- actiuni, sentimente, modificari de abilitati, cunostinte, atitudini, sau tangibile lucruri, produse);-realitatea procesului de comunicare este determinata de particularitatile individuale (fizice si psihosociale) precum si de premise(conjunctura, mediu);-realitatea procesului de comunicare este constituita din fapte (ce se vede, aude, percepe), sentimente si relatii dintre fapte si sentimente;-realitatea comunicari