-Conflictul interpersonal – Prevenire, rezolvare şi diminuarea efectelor – Ana Stoica Constantin, Polirom, 2004-Conflict Transformation by Peaceful Means, Transcend Method, Participants’ and Trainers’ Manual - John Galtung, United Nations, 2000-Nonviolent communication, A Language of Compassion – Marshall B Rosenberg, Puddle Dancer Press, Del Marr, CA, 1999-Model restaurativ de asistare complexă a cazurilor ce au ca obiect infrac iuni comise de minori, coordinator C. Loghin, Editura Impakt, Iasi,2007;

Resurse informationale pot fi gasite si la: www.voma.org

53

BIBLIOGRAFIE

-Peacemaking and Spirituality, Mark S. Umbreit, Center for Restorative Justice and Peacemaking, University of Minnesota, Schol of SocialWork, 2000-Mediating interpersonal conflicts – A Pathway to Peace – Mark S. Umbreit, PhD, CPI Publishing 1995-Humanistic Mediation, Peacemaking Grounded in Core Social Work Values - Mark S. Umbreit, Heather Burns, Center for RestorativeJustice & Mediation, University of Minnesota, USA, 2002-Dispute Resolution, Negotiation, Mediation and Other Precesses, Aspen Law & Business Publishers Inc, NY, 1999-Mediation in Context, Jessica Kingsley Publishers, London and Philadelphia, 2000-Group Conferencing – A. Roberts, B. Raye, Center for Policy, Planning and Performance and Victim Offender Mediation Association, 2003-Legea 192/2006, privind medierea şi organizarea profesiei de mediator-Oricine poate negocia – Herb Cohen Collosseum, Bucuresti, 1995-The Little Book of Strategic Negotiation – Negotiating During Turbulent Times – Jayne Seminare Docherty, Good Books, Intercourse, PA,2005-Interest Based Bargaining – J. Barrett, PhD, American Bar Association, 2000-Manual de Comunicare şi Negociere în afaceri – Ştefan Prutianu, Polirom, 2000-The Tao of Negotiation – How Can You Prevent, Resolve and Transcend Conflict in Work and Everyday Life, and Mary Beth Crain, JoelEdelman Harper Business, USA, 1993-The Magic of Conflict – Turning a Life of Work into a Work of Art – Thomas F. Crum, Touchstone Book, NY, 1987-UNCITRAL – Model Law on International Commercial Conciliation, United Nations, New York, 2004-European Code of Conduct for Mediators, Draft, 2004-Code of Ethics and Conduct for NGOs, World Association of Non-Governmental Associations WANGO, 2004-Professional Standards for Mediators, Ministry of Justice, Alternative Dispute Settlement Centre of the Union of Lawyers, Bulgaria; 2002-Model Standards of Conduct for Mediators, America Arbitration Association, American Bar Association, Society of Professionals in DisputeResolution-The Little Book of Strategic Peacebuilding, A vision and Framework for Peace and Justice – Lisa Schirach, Good Books, Intercourse, PA,2004-The Dynamics of Conflict Resolution, A practitioner’s Guide – Bernard Mayer, Jossey Bass, San Francisco, CA, 2000-Beyond Neutrality, Confronting the Crisis in Conflict Resolution – Bernard MayerJossey Bass, San Francisco, CA, 2004-The Little Book of Conflict Transformation – John Paul Lederach, Good Books, Intercourse, PA, 2003-Managing Disagreement Constructively – R. Kinder, PhD, Crisp Publications, 1988;-Ştiin a Rezolvării Conflictelor – H.Cornelius, S.Faire, Ed. Societatea Ştiin ă şi Tehnică, 1996-Getting to Yes - Negotiation Agreement Without Giving In – Roger Fisher si William Ury, Penguin Books, 1981-Getting Past No – William Ury, Bantam Book, 1991-The Third Side – Getting to Peace - W. Ury, Penguin Books, 2000

52

(1) Dispozi iile prezentei legi privind medierea conflictelor devin aplicabile în termen de o lună de la data întocmirii tabloului mediatorilorautoriza i. (2) Medierea conflictelor de muncă rămâne supusă dispozi iilor prevăzute de legile speciale. ART. 74 (1) Institu iile şi celelalte persoane juridice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au în derulare cursuri de formare a mediatorilorle pot finaliza în conformitate cu reglementările în vigoare la momentul începerii cursurilor. (2) Acordarea avizului prevăzut la art. 9 de către Consiliul de mediere devine aplicabilă de la data publicării în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, a standardelor de formare în domeniul medierii. ART. 75 Avoca ii, notarii publici şi consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator potrivit prezentei legi pot desfăşura activitatea demediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitu ia României,republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTA ILOR BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

51

prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-seşi timpul scurs înainte de suspendare. ART. 70 (1) În cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se suspendă, întemeiul prezentării de către păr i a contractului de mediere. (2) Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai multde 3 luni de la data semnării contractului de mediere. (3) Mediatorul are obliga ia să comunice organului judiciar o copie de pe procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere. (4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată că păr ile nu s-au împăcat, sau, dacăacesta nu se comunică, la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).CAP. 7 Dispozi ii tranzitorii şi finale

ART. 71 (1) În termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înfiin ează Consiliul de mediere, care va elabora regulamentulprivind organizarea şi func ionarea sa, precum şi standardele de formare în domeniul medierii, ce vor fi publicate în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I. (2) În vederea constituirii primului consiliu de mediere, membrii acestuia vor fi desemna i de comun acord de către organiza iile legalconstituite din domeniul medierii, avându-se în vedere criteriile cumulative privitoare la vechimea activită ii organiza iei în acest domeniuconform prevederilor statutului, numărul de membri specializa i, precum şi pregătirea şi experien a practică în mediere ale reprezentan iloracestor organiza ii. (3) Pentru organizarea şi func ionarea primului consiliu de mediere, în primul an de la începerea activită ii se alocă de la bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Justi iei, fondurile aferente următoarelor categorii de cheltuieli: a) cheltuielile de între inere şi func ionare; b) salariile secretariatului tehnic al acestuia. (4) După expirarea perioadei de un an de la data constituirii Consiliului de mediere, finan area sa se asigură în condi iile art. 21. ART. 72 (1) În termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului privind organizarea şifunc ionarea Consiliului de mediere, începe procedura de autorizare a mediatorilor. (2) Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea în vigoare a prezentei legi, urmează un curs de formare a mediatorilor în ară ori înstrăinătate, dacă îndeplinesc condi iile prevăzute la art. 7 lit. a) - e), pot solicita autorizarea ca mediator, în condi iile prezentei legi, avândobliga ia prezentării documentelor care atestă programa de formare parcursă. Consiliul de mediere va decide autorizarea după evaluareacon inutului programei de formare prezentate, inclusiv a duratei pregătirii. Dispozi iile art. 8 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. ART. 73

50

ART. 64 (1) Pot fi rezolvate prin mediere neîn elegerile dintre so i privind continuarea căsătoriei, exerci iul drepturilor părinteşti, stabilireadomiciliului copiilor, contribu ia părin ilor la între inerea copiilor, precum şi orice alte neîn elegeri care apar în raporturile dintre so i cuprivire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii. (2) În elegerea so ilor cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divor ului se depune de către păr i la instan acompetentă să pronun e divor ul. ART. 65 Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii să nu contravină interesului superior al copilului, va încuraja părin ii să se concentreze înprimul rând asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilită ii părinteşti, separa ia în fapt sau divor ul să nu impieteze asupra creşterii şidezvoltării acestuia. ART. 66 (1) Înainte de încheierea contractului de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligen ele pentru averifica dacă între păr i există o rela ie abuzivă ori violentă, iar efectele unei astfel de situa ii sunt de natură să influen eze medierea şi vadecide dacă, în asemenea circumstan e, solu ionarea prin mediere este potrivită. Dispozi iile art. 54 sunt aplicabile în mod corespunzător. (2) Dacă, în cursul medierii, mediatorul ia cunoştin ă de existen a unor fapte ce pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copiluluiori prejudiciază grav interesul superior al acestuia, este obligat să sesizeze autoritatea competentă.

SEC IUNEA a 2-aDispozi ii speciale privind medierea în cauzele penale

ART. 67 (1) Dispozi iile din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infrac iuni pentru care, potrivit legii,retragerea plângerii prealabile sau împăcarea păr ilor înlătură răspunderea penală. (2) Nici persoana vătămată şi nici făptuitorul nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii. ART. 68 (1) În cauzele penale medierea trebuie să se desfăşoare astfel încât să fie garantat dreptul fiecărei păr i la asisten ă juridică şi, dacă estecazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal întocmit potrivit prezentei legi, prin care se închide procedura medierii, trebuie să arate dacăpăr ile au beneficiat de asisten a unui avocat şi de serviciile unui interpret ori, după caz, să men ioneze faptul că au renun at expres la acestea. (2) În cazul minorilor, garan iile prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului penal trebuie asigurate, în mod corespunzător, şi încadrul procedurii de mediere. ART. 69 (1) În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin împăcarea păr ilor,persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru aceeaşi faptă, organul de urmărire penală sau, după caz, instan a de judecată. (2) Dacă procedura de mediere a fost declanşată în termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acest termen sesuspendă pe durata desfăşurării medierii. Dacă păr ile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea

49

(1) În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre păr ile aflate în conflict are dreptul de a denun a contractul de mediere,încunoştin ând, în scris, cealaltă parte şi mediatorul. (2) Mediatorul ia act de denun area unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoştin ării,întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. (3) Dacă una dintre păr ile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denun a contractul de mediere în condi iile alin. (1),mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili inten ia reală a păr ii respective şi, după caz, va continua sau vaînchide procedura de mediere.SEC IUNEA a 5-a Medierea în cazul unui litigiu civil pe rolul instan elor de judecată

ART. 61 (1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecă ii, solu ionarea acestuia prin mediere poate avea loc din ini iativa păr ilor ori larecomandarea instan ei, acceptată de păr i, cu privire la drepturi asupra cărora păr ile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiectsolu ionarea în tot sau în parte a litigiului. (2) La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să informeze în scris instan a de judecată dacă păr ile auajuns sau nu la o în elegere în urma procesului de mediere. ART. 62 (1) Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instan ele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată lacererea păr ilor, în condi iile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă. (2) Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnăriicontractului de mediere. (3) Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru. ART. 63 (1) În cazul în care conflictul a fost solu ionat pe calea medierii, instan a va pronun a, la cererea păr ilor, o hotărâre, potrivit dispozi iilorart. 271 din Codul de procedură civilă. (2) Odată cu pronun area hotărârii, instan a va dispune, la cererea păr ii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentruînvestirea acesteia.

CAP. 6Dispozi ii speciale privind medierea unor conflicte

SEC IUNEA 1Dispozi ii speciale privind conflictele de familie

48

cazului în care păr ile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage aten ia persoanelor care participă la mediere în condi iileart. 52 asupra obliga iei de păstrare a confiden ialită ii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confiden ialitate. ART. 54 (1) Dacă, pe parcursul medierii, apare o situa ie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impar ialitatea mediatorului, acestaeste obligat să o aducă la cunoştin a păr ilor, care vor decide asupra men inerii sau denun ării contractului de mediere. (2) Mediatorul are dreptul să se ab ină şi să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispozi iilor art. 56, care se aplică în modcorespunzător. În această situa ie mediatorul este obligat să restituie onorariul propor ional cu etapele de mediere neparcurse sau, după caz, săasigure continuarea procedurii de mediere, în condi iile stabilite prin contractul de mediere. ART. 55 (1) În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniuspecializat, mediatorul, cu acordul păr ilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. (2) Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va eviden ia doar problemele controversate,fără a dezvălui identitatea păr ilor.

SEC IUNEA a 4-aÎnchiderea procedurii de mediere

ART. 56 (1) Procedura de mediere se închide, după caz: a) prin încheierea unei în elegeri între păr i în urma solu ionării conflictului; b) prin constatarea de către mediator a eşuării medierii; c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre păr i. (2) În cazul în care păr ile au încheiat numai o în elegere par ială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), orice parte se poateadresa instan ei judecătoreşti sau arbitrale competente. ART. 57 La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care sesemnează de către păr i, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Păr ile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal. ART. 58 (1) Când păr ile aflate în conflict au ajuns la o în elegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consim ite de acestea şicare are valoarea unui înscris sub semnătură privată. (2) În elegerea păr ilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispozi iile art. 2 fiind aplicabile. (3) În elegerea păr ilor poate fi afectată, în condi iile legii, de termene şi condi ii. ART. 59 În elegerea păr ilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviin ării instan ei de judecată, încondi iile prevăzute la art. 63. ART. 60

47

procedurii, precum şi propor ia care va fi suportată de către păr i, inându-se cont, dacă este cazul, de situa ia lor socială. Dacă nu s-a convenitaltfel, aceste sume vor fi suportate de către păr i în mod egal; g) în elegerea păr ilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea. ART. 46 (1) În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condi iile legii. (2) Sub sanc iunea nulită ii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice. (3) Dacă, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul păr ilor şi cu acordul acestora, se va încheiao anexă la contractul de mediere. ART. 47 (1) Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, sub sanc iunea nulită ii absolute. Acesta se semnează de către păr ile aflate în conflictşi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare originale câ i semnatari sunt. (2) Păr ile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condi iile legii, pentru a încheia contractul de mediere. ART. 48 Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obliga ia păr ilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului. ART. 49 Termenul de prescrip ie a dreptului la ac iune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data semnării contractului demediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege.SEC IUNEA a 3-a

Desfăşurarea medierii

ART. 50 (1) Medierea se bazează pe cooperarea păr ilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şinegociere. (2) Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de păr ileaflate în conflict. (3) Mediatorul nu poate impune păr ilor o solu ie cu privire la conflictul supus medierii. ART. 51 Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şide păr ile aflate în conflict. ART. 52 (1) Păr ile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condi iile stabilite de comun acord. (2) În cursul medierii păr ile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozi ie, în condi iile legii. ART. 53 Sus inerile făcute pe parcursul medierii de către păr ile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 şi la art. 55 alin. (1), precum şide către mediator au caracter confiden ial fa ă de ter i şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excep ia

46

CAP. 5Procedura de mediere

SEC IUNEA 1Procedura prealabilă încheierii contractului de mediere

ART. 43 (1) Păr ile aflate în conflict se prezintă împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre păr i, mediatorul, la cerereaacesteia, va adresa celeilalte păr i invita ia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen decel mult 15 zile. Invita ia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului. (2) În cazul imposibilită ii de prezentare a păr ii convocate, mediatorul poate stabili, la cerere, o nouă dată pentru prezentarea la mediere, cuacordul ambelor păr i. (3) Dacă cealaltă parte refuză în mod explicit medierea sau nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractuluide mediere, medierea se consideră neacceptată. (4) Mediatorul poate face şi alte demersuri legale pe care le consideră necesare pentru invitarea păr ilor la mediere, cu respectareadispozi iilor prezentei legi. ART. 44 (1) Este interzisă desfăşurarea şedin elor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere. (2) Contractul de mediere se încheie între mediator, pe de o parte, şi păr ile aflate în conflict, pe de altă parte, după prezentarea acestora dinurmă împreună la mediator sau după acceptarea medierii de către partea invitată.

SEC IUNEA a 2-aContractul de mediere

ART. 45 Contractul de mediere trebuie să cuprindă, sub sanc iunea nulită ii absolute, următoarele clauze: a) identitatea păr ilor aflate în conflict sau, după caz, a reprezentan ilor lor; b) men ionarea obiectului conflictului; c) obliga ia mediatorului de a da explica ii păr ilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia şi la regulile aplicabile; d) declara ia păr ilor, în sensul că doresc declanşarea medierii şi că sunt decise să coopereze în acest scop; e) angajamentul păr ilor aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; f) obliga ia păr ilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii ininteresul păr ilor, precum şi modalită ile de avansare şi de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renun are la mediere sau de eşuare a

45

Răspunderea mediatorului

ART. 38 Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri: a) încălcarea obliga iei de confiden ialitate, impar ialitate şi neutralitate; b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorită ile judiciare, în cazurile prevăzute de lege; c) refuzul de a restitui înscrisurile încredin ate de păr ile aflate în conflict; d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre păr i într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii; e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probită ii profesionale. ART. 39 (1) Sanc iunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în: a) observa ie scrisă; b) amendă de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON); c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni; d) încetarea calită ii de mediator. (2) Limitele amenzii prevăzute la alin. (1) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere, în func ie de rata infla iei. ART. 40 (1) Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris şi sub semnătură, în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre celeprevăzute la art. 38. (2) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplinăalcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere şi 2 reprezentan i ai mediatorilor, desemna i prin tragere la sor i din Tabloul mediatorilor.Membrii comisiei de disciplină sunt numi i prin hotărâre a Consiliului de mediere. Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie.Mediatorul cercetat este îndreptă it să ia cunoştin ă de con inutul dosarului şi să îşi formuleze apărarea. În caz de neprezentare, se va încheiaun proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit. (3) Dosarul de cercetare cu propunere de sanc ionare sau de neaplicare a unei sanc iuni disciplinare se înaintează Consiliului de mediere,care hotărăşte, în termen de 30 de zile, cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului. ART. 41 (1) Hotărârea Consiliului de mediere de aplicare a sanc iunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) poate fi atacată la instan a de contenciosadministrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. (2) Ac iunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate. (3) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rămasă definitivă potrivit legii, constituie titlu executoriu.Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sanc ionare atrage de drept suspendarea dincalitatea de mediator, până la achitarea sumei. ART. 42 Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condi iile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obliga iilor saleprofesionale.

44

ART. 30 (1) Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligen ele pentru ca păr ile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termenrezonabil. (2) Mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între păr i. ART. 31 Mediatorul are obliga ia să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştin ă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şiimpar ial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discu ie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2. ART. 32 Mediatorul este obligat să păstreze confiden ialitatea informa iilor de care ia cunoştin ă în cursul activită ii sale de mediere, precum şi cuprivire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către păr i pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea func iei sale. ART. 33 (1) Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispozi iilor art. 32, cererilor formulate deautorită ile judiciare. (2) Mediatorul este obligat să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condi iilor, care face necesară actualizarea men iunilorprevăzute la art. 12 alin. (2). ART. 34 Mediatorul are obliga ia de a-şi îmbunătă i permanent cunoştin ele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri deformare continuă, în condi iile stabilite de Consiliul de mediere. ART. 35 Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredin ate de păr i pe parcursul procedurii de mediere. ART. 36 Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre păr i într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supusmedierii.

ART. 37 (1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştin ă în cadrul procedurii de mediere. Încauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a păr ilor şi, dacă estecazul, a celorlalte persoane interesate. (2) Calitatea de martor are întâietate fa ă de aceea de mediator, cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fidevenit mediator în acel caz. (3) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă.SEC IUNEA a 3-a

43

În desfăşurarea activită ii sale, mediatorul autorizat este obligat să ină arhivă şi registre proprii, precum şi o eviden ă financiar-contabilă. ART. 24 Mediatorii pot constitui asocia ii profesionale locale şi na ionale, având drept scop promovarea intereselor profesionale şi protejareastatutului lor şi pot adera la asocia ii profesionale interna ionale în condi iile legii.

CAP. 4Drepturile şi obliga iile mediatorului

SEC IUNEA 1Drepturile mediatorului

ART. 25 Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activită ii sale, cu respectarea principiului confiden ialită ii. Condi iileîn care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament. ART. 26 (1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu păr ile, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate demediere. (2) Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ină cont de natura şi de obiectul conflictului. ART. 27 Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozi iilor şi principiilorstatuate în prezenta lege. ART. 28 (1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil. (2) Perchezi ia sediului profesional al mediatorului poate fi dispusă numai de judecător şi se efectuează de procuror sau de organul decercetare penală, în condi iile prevăzute de Codul de procedură penală.SEC IUNEA a 2-a

Obliga iile mediatorului

ART. 29 (1) Mediatorul are obliga ia să dea orice explica ii păr ilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să în eleagă scopul,limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. (2) Mediatorul trebuie să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertă ii, demnită ii şi a vie ii private a păr ilor.

42

Consiliul de mediere are următoarele atribu ii principale: a) promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autoriza i; b) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici interna ionale în materie; c) avizează programele de formare profesională a mediatorilor, conform art. 9 alin. (2); d) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare a mediatorilor care au ob inut autorizarea în conformitate cu cadrul legal existentîn domeniul formării profesionale a adul ilor; e) autorizează mediatorii, în condi iile prevăzute de prezenta lege; f) întocmeşte şi actualizează tabloul mediatorilor autoriza i; g) ine eviden a birourilor mediatorilor autoriza i; h) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii; i) ia măsuri pentru aplicarea în practică a dispozi iilor art. 26 alin. (2); j) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autoriza i, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora; k) ia măsuri pentru respectarea prevederilor con inute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autoriza i şi aplicănormele privind răspunderea disciplinară a acestora; l) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legisla iei privind medierea; m) adoptă regulamentul privind organizarea şi func ionarea sa; n) îndeplineşte orice alte atribu ii prevăzute de lege şi de regulament. ART. 21 Consiliul de mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi func ionare din venituri proprii, după cum urmează: a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor; b) dona ii, sponsorizări, finan ări şi alte surse de venit, dobândite în condi iile legii; c) încasări din vânzarea publica iilor proprii; d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sanc iuni disciplinare; e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.

CAP. 3Organizarea şi exercitarea activită ii mediatorilor

ART. 22 (1) Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unei societă i civile profesionale, al unui birou în care pot func iona unul sau mai mul imediatori asocia i, cu personalul auxiliar corespunzător, sau în cadrul unei organiza ii neguvernamentale, cu respectarea condi iilor prevăzutede lege. (2) Mediatorul sau mediatorii asocia i, titulari ai unui birou, pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personaladministrativ şi de serviciu necesar activită ii de mediere. (3) Mediatorii autoriza i pot fi angaja i cu contract individual de muncă, în condi iile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. ART. 23

41

Consiliul de mediere

ART. 17 (1) În vederea organizării activită ii de mediere se înfiin ează Consiliul de mediere, organism autonom cu personalitate juridică, de interespublic, cu sediul în municipiul Bucureşti. (2) Consiliul de mediere se organizează şi func ionează potrivit prevederilor prezentei legi, precum şi ale regulamentului său de organizareşi func ionare. (3) Consiliul de mediere este format din 9 membri, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare de către mediatorii autoriza i, în condi iileprevăzute în Regulamentul de organizare şi func ionare a Consiliului de mediere. (4) Membrii Consiliului de mediere sunt valida i de ministrul justi iei, pe o durată de 2 ani. Mandatul oricăruia dintre membrii Consiliuluide mediere poate fi prelungit pentru aceeaşi durată o singură dată. (5) Situa iile în care calitatea de membru al Consiliului de mediere încetează în timpul exercitării mandatului, precum şi procedurarevocării sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (2). (6) Pot face parte din Consiliul de mediere numai persoanele care dispun de cunoştin e teoretice şi de experien ă practică în domeniulmedierii. Dispozi iile art. 7 se aplică în mod corespunzător. (7) Consiliul de mediere îşi exercită mandatul până la data validării membrilor unui nou Consiliu de mediere. ART. 18 (1) Consiliul de mediere va alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi va desemna dintre membrii săi o comisie cu activitate permanentă,care pregăteşte lucrările Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei este de un an. (2) În structura Consiliului de mediere func ionează un secretariat tehnic, alcătuit din cel mult 3 persoane încadrate şi salarizate ca personalcontractual, potrivit nr. crt. 18 al lit. B din cap. I al anexei nr. I la Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilirea salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările şi completărileulterioare. (3) Structura şi atribu iile comisiei prevăzute la alin. (1) şi ale secretariatului tehnic prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin regulamentulprevăzut la art. 17 alin. (2). (4) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemniza ie lunară, în condi iile stabilite prin regulamentulprevăzut la art. 17 alin. (2). ART. 19 (1) Consiliul de mediere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui. (2) Şedin ele Consiliului de mediere sunt publice, cu excep ia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel. (3) Lucrările Consiliului de mediere se desfăşoară în prezen a a cel pu in 7 membri. (4) În exercitarea atribu iilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorită ii membrilor care îl compun. Opiniile diferite semotivează şi se consemnează separat în cuprinsul hotărârii. (5) La lucrările Consiliului de mediere pot fi invitate să participe persoane din orice alte institu ii sau organisme profesionale, a cărorconsultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea hotărârilor Consiliului de mediere. ART. 20

40

a) numele şi prenumele mediatorului; b) sediul profesional; c) pregătirea de bază a mediatorului, institu iile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit; d) domeniul medierii în care acesta este specializat; e) durata experien ei practice în activitatea de mediere; f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea; g) calitatea de membru al unei asocia ii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organiza ii; h) existen a unei cauze de suspendare. (3) Consiliul de mediere are obliga ia să actualizeze periodic şi cel pu in o dată pe an Tabloul mediatorilor şi să îl pună la dispozi ie celorinteresa i la sediul său, al instan elor judecătoreşti, al autorită ilor administra iei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justi iei şi pepagina de Internet a acestuia. ART. 13 Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excep ia incompatibilită ilor prevăzute prin legispeciale. ART. 14 (1) Exercitarea calită ii de mediator se suspendă: a) în cazul unei incompatibilită i prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştin eze, în termen de 3 zile, Consiliul demediere, în legătură cu această incompatibilitate; b) la cerere, făcută în scris de către mediator; c) ca sanc iune disciplinară, în condi iile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c). (2) Exercitarea calită ii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, pânăla solu ionarea procesului penal, potrivit legii. ART. 15 Calitatea de mediator încetează: a) la cerere, prin renun are făcută în scris de către mediator; b) prin deces; c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condi iile prevăzute la art. 7 lit. a) şi d); d) ca sanc iune disciplinară, în condi iile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) în cazul condamnării definitive pentru săvârşirea cu inten ie a unei infrac iuni, care îl face nedemn de a mai exercita această profesie. ART. 16 (1) Suspendarea, precum şi încetarea calită ii de mediator se dispun sau, după caz, se constată de către Consiliul de mediere. (2) În caz de încetare a calită ii de mediator, numele acestuia se radiază din tabloul mediatorilor.

SEC IUNEA a 2-a

39

(3) Documentele de calificare ob inute în profesia de mediator, în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene sau alSpa iului Economic European, de către persoanele prevăzute la alin. (2), se recunosc în condi iile prevăzute la alin. (5), care se aplică în modcorespunzător. Dacă abilită ile şi cunoştin ele nu corespund cerin elor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia înconsiderare şi experien a profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerin e. (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetă enilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, ob inute într-unstat membru al Uniunii Europene sau al Spa iului Economic European ori, după caz, într-un stat ter . (5) Cetă eanul unui stat ter , care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator înstrăinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarelecondi ii: a) prezintă titlul de studii, înso it de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educa iei şi Cercetării; b) prezintă con inutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calită ii demediator. Consiliul de mediere evaluează con inutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştin ele şiabilită ile atestate de aceste documente cu cerin ele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condi iilede echivalare ori compensare a calificării, în situa ia în care cunoştin ele şi abilită ile atestate nu corespund cerin elor de calificare prevăzutede legea română, vor fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2). (6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în bazadocumentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de provenien ă, fiind exceptat de la cerin ele de autorizare şide înscriere prevăzute în lege, având însă obliga ia înştiin ării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfăşurarea acestei activită i. ART. 9 (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin organizarea cursurilor de specialitate de către furnizorii de formare care au fostautoriza i conform legisla iei în materia formării profesionale a adul ilor şi de către institu iile de învă ământ superior acreditate. (2) Programele de formare în domeniul medierii vor fi întocmite pe baza criteriilor cuprinse în standardele de formare în domeniu,elaborate de Consiliul de mediere, şi vor fi avizate în prealabil de către acesta.

ART. 10 Institu iile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9, programe de formare a mediatorilor se înscriu de către Consiliul demediere pe o listă, care va fi pusă la dispozi ie celor interesa i la sediul său, al instan elor judecătoreşti şi al autorită ilor administra iei publicelocale, precum şi la sediul Ministerului Justi iei şi pe pagina de Internet a acestuia. ART. 11 (1) Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formareini ială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autoriza iei, potrivit legisla iei în materia formării profesionale a adul ilor. (2) Retragerea autoriza iei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la art. 10. ART. 12 (1) Mediatorii autoriza i sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I. (2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se men ionează următoarele date:

38

(1) Medierea reprezintă o activitate de interes public. (2) În exercitarea atribu iilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privin a con inutului în elegerii la care vor ajunge păr ile, dar lepoate îndruma să verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59. ART. 5 (1) Medierea poate avea loc între două sau mai multe păr i. (2) Păr ile au dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul. (3) Medierea se poate realiza de către unul sau mai mul i mediatori. ART. 6 Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorită i cu atribu ii jurisdic ionale vor informa păr ile asupra posibilită ii şi avantajelorfolosirii procedurii medierii şi le pot îndruma să recurgă la aceasta pentru solu ionarea conflictelor dintre ele.

CAP. 2Profesia de mediator

SEC IUNEA 1Dobândirea, suspendarea şi încetarea calită ii de mediator ART. 7

Poate fi mediator persoana care îndeplineşte următoarele condi ii: a) are capacitate deplină de exerci iu; b) are studii superioare; c) are o vechime în muncă de cel pu in 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legiişi avizat de Consiliul de mediere; d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activită i; e) se bucură de o bună reputa ie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infrac iuni inten ionate, de natură să aducă atingereprestigiului profesiei; f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condi iile legii, cu excep ia absolven ilor de programe postuniversitare de nivelmaster în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere; g) a fost autorizată ca mediator, în condi iile prezentei legi. ART. 8 (1) Persoanele care îndeplinesc condi iile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, după achitareataxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2). (2) Cetă enii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spa iului Economic European, posesori ai unui document de calificare înprofesia de mediator, ob inut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, dupărecunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilorprofesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.

37

C. LEGISLATIE IN ROMANIA

LEGE Nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator EMITENT: PARLAMENTULPUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 441 din 22 mai 2006

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. 1Dispozi ii generale

ART. 1 (1) Medierea reprezintă o modalitate facultativă de solu ionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei ter e persoane specializate încalitate de mediator, în condi ii de neutralitate, impar ialitate şi confiden ialitate. (2) Medierea se bazează pe încrederea pe care păr ile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să lesprijine pentru solu ionarea conflictului, prin ob inerea unei solu ii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. ART. 2 (1) Dacă legea nu prevede altfel, păr ile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupădeclanşarea unui proces în fa a instan elor competente, convenind să solu ioneze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială,de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condi iile prevăzute de prezenta lege. (2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protec iei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocăexisten a unui prejudiciu ca urmare a achizi ionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori agaran iilor acordate, a existen ei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agen ii economici ori a încălcăriialtor drepturi prevăzute de legisla ia na ională sau a Uniunii Europene în domeniul protec iei consumatorilor. (3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi solu iona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilorobligatorii de solu ionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege. (4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi decare păr ile, potrivit legii, nu pot dispune prin conven ie sau prin orice alt mod admis de lege. (5) În orice conven ie ce priveşte drepturi asupra cărora păr ile pot dispune, acestea pot introduce o clauză de mediere, a cărei validitate esteindependentă de validitatea contractului din care face parte. ART. 3 Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, na ionalitate, origine etnică,limbă, religie, sex, opinie, apartenen ă politică, avere sau origine socială. ART. 4

36

23. Recomandara nr. 12 din 2005 privind formularul pentru solicitarea asistentei judiciare in strainatate avand la baza acorduleuropean de transmitere a cererilor de asistenta juridica (CETS nr. 092) si a protocolului sau aditional (CETS NR. 179).

35

I. NORME SI PREVEDERI LEGALE IN DOMENIUL MEDIERII DISPUTELOR

A. REZOLUTII CE

1.Rezolu ia 5 din 1976 privind asisten a judiciară în materie civilă, comercială şi administrativă2.Rezolu ia 8 din 1978 privind asisten a judiciară şi consultan a juridică

B. RECOMANDARI

3.Recomandarea nr. 7 din 1981 privind mijloacele de facilitare a accesului la justi ie 4.Recomandarea nr. 5 din 1984 privind principiile de procedură civilă menite să îmbunătă ească func ionarea justi iei 5.Recomandarea nr. 12 din 1986 privind măsurile de prevenire şi reducere a încărcăturii instan elor 6.Recomandarea nr. 18 din 1987 privind simplificarea justi iei penale 7.Recomandarea nr. 1 din 1993 privind accesul efectiv la justi ie al persoanelor aflate în situa ie de mare dificultate materială 8.Recomandarea nr. 12 din 1994 privind independen a, eficien a şi rolul judecătorilor 9.Recomandarea nr. 5 din 1995 privind introducerea şi îmbunătă irea func ionării sistemelor şi procedurilor de apel în materiecivilă şi comercială10.Recomandarea nr. 12 din 1995 privind administrarea justi iei penale11.Recomandarea nr. 1 din 1998 privind medierea familială12.Recomandarea nr. 19 din 1999 privind medierea în materie penală13.Recomandarea nr. 19 din 2000 privind rolul ministerului public în sistemul judiciar penal14.Recomandarea nr. 21 din 2000 privind libertatea de a exercita profesia de avocat15.Recomandarea nr. 2 din 2001 privind structurarea şi restructurarea rentabilă a sistemelor judiciare şi a sistemelor deinformare juridică16.Recomandarea nr. 3 din 2001 privind serviciile acordate cetă enilor de către instan e şi la alte institu ii juridice prin utilizareanoilor tehnologii17.Recomandarea nr. 9 din 2001 privind căile alternative de solu ionare a litigiilor dintre autorită ile administrative şi persoaneleprivate18.Recomandarea nr. 10 din 2002 privind medierea în materie civilă19.Recomandarea nr.14 din 2003 privind interoperabilitatea sistemelor de informare în sectorul de justi ie20.Recomandarea nr. 15 din 2003 privind arhivarea datelor electronice în sectorul juridic21.Recomandarea nr. 16 din 2003 privind executarea deciziilor administrative şi a celor judiciare în materia dreptuluiadministrativ22.Recomandarea nr. 17 din 2003 privind executarea hotărârilor judecătoreşti

34

H. ARBITRAJUL

Arbitrajul este o procedura de solutionare a disputelor prin metode alternative, privata, care implica participarea unei “a 3-a Parti” –profesionist independent si neutru – care conduce procesul, audiaza partile, administreaza probele/dovezile in cauza si evalueaza faptele sidatele problemei aflate in disputa, in finalul procesului emitind o hotarire finala si – de obicei - obligatorie pentru Parti. Spre deosebire de procesul de mediere, arbitrajul este un proces adversarial, bazat norme predefinite, pe administarea de probe sijudecarea cauzei de o persoana avind putere de decizie asupra finalitatii procesului si disputei. In cadrul procesului de arbitraj, Partile isi aleg de comun acord arbitrul si maniera in care urmeaza sa se desfasoare procesul, precumsi modul in care urmeaza sa fie implementata decizia arbitrului.-

----

In general procesul de arbitraj cuprinde: alegerea arbitrului/echipei de arbitraj, stabilirea procedurii de urmat, stabilirea cadrului si datelor; audieri ale Partilor; prezentare si evaluare de probe si martori; emiterea hotaririi finale;Punerea in practica a hotaririi arbitrului.echipei de arbitraj.

Avantajele procesului de arbitraj constau in: - rapiditatea cu care se ajunge la hotarirea de solutionare a conflictului; - costurile reduse de resurse (timp, bani, etc.) atit timp cit Partile convin asupra unei proceduri simplificate;-nivelul de expertiza / specializare al arbitrului – Partile au posibilitatea de a alege unul sau mai multi arbitri care sa aiba nivelul dorit despecializare in problema supusa solutionarii.

33

G. CONCILIEREA

Concilierea este o metoda alternativa de solutionare a disputelor prin care partile aflate intr-o disputa (iminenta sau in derulare) sunt de acordsa utilizeze serviciile unui conciliator profesionist, care urmeaza sa se intilneasca separat cu Partile in incercarea de a solutiona disputa. Concilierea nu implica demersuri de natura legala, iar conciliatorul (de cele mai multe ori) nu este investit cu autoritatea de a facecercetari, de a instrumenta cazul, de a convoca si audia martori, nu redacteaza decizii si nu emite hotariri. Concilierea aplica – in principal – strategia de solutionare a conflictului prin compromis (spre deosebire de Mediere, in caremediatorul vizeaza construirea prin colaborare a unei solutii optime, care sa raspunda nevoilor intereselor tuturor partilor implicate indisputa). In conciliere partile se gasesc fata-in-fata foarte rar, si atunci sunt descurajate discutiile directe, procedurile fiind indeplinite prinintermediul conciliatorului. In conditiile in care procesul de conciliere este finalizat cu succes, se elaboreaza un document care cuprindeacordul Partilor, purtind semnaturile acestora. Prin semnarea acordului de conciliere de catre parti, acestui document i se confera statutul de contract,din care decurg obligatii pentru Partile semnatare si care cade sub incidenta legilor care reglementeaza contractele. In timpul procesului de conciliere Partile sunt incurajate sa fie asistate de specialisti in domenii relevante pentru cauza aflata inconciliere. Conciliatorul: - asista Partile separat, pentru a dezvolta si prioretiza independent o lista de obiective / rezultate de obtinut; - are discutii separate, consecutive cu fiecare dintre Parti pina la realizarea unui acord final; - redacteaza documentatia de conciliere (procese verbale de intilnire, propuneri, procese verbale de conciliere, etc.). In acceptiunea unor practicieni concilierea este activitatea de mediere in care: - partile nu se gasesc niciodata in contact, procesul desfasurindu-se numai prin intermediul mediatorului; - etapa a procesului de mediere in care partile sunt evaluate si pregatite pentru participarea la etapa de mediere propriu-zisa-in cazurile de dezechilibre puternice de putere care presupun riscuri, in etapa de pregatire a procesului de mediere;

32

PROCEDURA DE MEDIERE

SOC. CIVILA PROFESIONALA / BIROU / FORMA DE

2. SISTEM SOLUTIONARE DISPUTE

PARTEA

PARTEA

CEREREASISTARE MEDIATORI

/SECRETARIAT

- informare parti

CONTRACT DE MEDIERE

PROCES DE MEDIERE

Continut: Caracteristici:

-cooperarea partilor;-demersul de asistare servesteexclusiv intereselor partilor;-mediatorii nu impun solutii;-partile hotarasc asuprafinalitatii procesului;-partile pot fi asistate de avocat,experti;-partile pot fi reprezentate carepot face acte de dispozitie;-sustinerile facute de parti intimpul procesului au caracterconfidential si nu pot fi folositeca probe in cadrul procedurilorjudiciare sau arbitrale, cuexceptia cazului in care partileconvin altfel;-mediatorul poate silicitaconsultanta din parteaexpertilor

CONTACTARECELELALTE PARTI termen 15 zile

MEDIEREA

PARTEA“N”

ENTITATE DE DOCUMENT DE REFERIRE

REFERIRE

-identitate parti;-obiectul conflictului;-obligatiile mediatori de informare;-declaratia partilor de angajare sicooperare in proces;-angajamentul de respectare aconditiilor de process;-onorariul negociat, cheltuieliacceptate si angajamentul si forma departicipare a partilor la cheltuieli;-intelegerea partilor cu privire laclauze de desfasurare a medierii;

-nu cuprinde clauze care contravinlegii sau ordinii publice;-daca apar modificari de costuri,conditii se incheie annex la contract;-constituie titlu executoriu cu privirela obligatia partilor de a achitaonorariu si cheltuieli;

PROCES VERBAL DEINCHIDERE APROCEDURII

INCHEIERE INTELEGERE (INTEGRALA / PARTIALA)

ACORD DEMEDIERE

MEDIATORUL CONSTATA ESUAREA PROCESULUI

PARTILE DENUNTA CONTRACTUL DE MEDIERE

INCHIDEREPROCES

31

SISTEM

DISPUT

PARCHE POLITIE PARCHEPROBATIUNE

INSTANTE

DE

P1

P2

INSTANTA

POLITIE

PLINGERE

PARCHE JUDECATA

PnPARCHE POLITIE PARCHE

SISTEMSESISAREDIN

REFERIREINSTITUTII

ONG/ONPSPECIALIZATE

RECOMANDARE

AUTO-REFERIRE

FURNIZORI ASISTENTA SOLUTIONAREDISPUTE

INCHIDERE

30

PARTILE NUSUNTSATISFACUTE

SESIZARE DIN OFICIU

POLITIE PARCHE

DURATA PROCEDURILOR DE MEDIERE

- in functie de coomplexitatea cazului;- incomparabil mai mica fata de procedurile clasice.

AVANTAJELE MEDIERII

- costuri (timp, financiare, emotionale) mult mai mici decat in procedurile clasice);- inlatura posibilitatea de deteriorare a relatiilor dintre parti;- ofera flexibilitate maxima procesului si solutiilor de rezolvare a conflictului;- satisfactia tuturor partilor implicate;- asigura confidentialitatea asupra procedurilor, informatiilor si rezultatului procesului;- acorda Partilor putere in cadrul Procesului;- sistem de maxima creativitate in solutionarea problemelor;- grad ridicat de predictibilitate a solutiilor si rezultatelor in timp;- deciziile luate de parti (si consemnate in Acordul final) au mare stabilitate in timp;

29

ETAPELE MEDIERII

1. Contact initial cu partile;2. Elaborarea srtategiei de interventie;3. Obtinerea si analiza datelor necesare;4. Elaborarea planului de interventie;5. Construirea cadrului de incredere, siguranta si cooperare;6. Realizarea procedurilor specifice:- definirea problemelor si organizarea programului;- descoperirea intereselor si nevoilor partilor;- generarea de optiuni de solutionare a conflictului;- evaluarea optiunilor de solutionare;- negocierea finala;- realizarea acordului final (formal/informal);7. Monitorizarea aplicarii acordului final.

ROLUL MEDIATORULUI

- asigura asistenta permanenta in beneficiul Partilor;- indruma activ Partile in vederea solutionarii conflictului, intr-o forma mutual acceptata;- sprijina Partile in crearea unui pachet de posibile solutii, care stau la baza construirii solutiei finale;- coordoneaza procesul de solutionare a conflictului, ofera asistenta in alegerea solutiei, cailor de urmat si redactarea Acordului final;

MEDIATORII trebuie sa fie:- impartiali;- liberi de orice interes personal;- echidistanti;- profesionisti, avand cunostinte si abilitati specifice.

28

F. MEDIEREA DISPUTELOR

-este un proces de solutionare a disputelor prin metode alternative, relativ informal si structurat, in care unul sau mai multi profesionistispecial pregatiti, asista Partile in solutionarea conflictului, avind in vedere nevoile si interesele acestora. Mediatorii nu impun solutii iarparticiparea la proces este – de obicei – voluntara.

OBIECTIVELE PROCESULUI DE MEDIERE

-solutionare a conflictului in conditiile ameliorarii / conservarii calitatii relatiei dintre partile implicate;-echilibrarea situatiei partilor si relatiei dintre acestea;- intreruperea amiabila a relatiei dintre Parti, in conditiile in care acestea nu reusesc sa ajunga la o intelegere;

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI

------

mediatorii sunt neutri si echidistanti fata de parti si de interesele lor;mediatorii nu au interes in cauza sau in rezultatele sale;colaborarea permanenta intre Partile aflate in conflict si echipa de mediere, de-a lungul intregului proces;asigurarea confidentialitatii intregului proces;mediatorii nu ofera solutii;partile exercita deplin control asupra finalitatii procesului de mediere, in care mediatorii controleaza doar procedurile;

Medierea – proces relativ informal, privat, confidential, care ofera Partilor aflate in conflict posibilitatea de a decide, construi solutii mutualacceptabile, sub indrumarea directa a specialistilor.

MODUL DE FUNCTIONARE

- realizarea de intaniri comune/separate de evaluare a situatiei si lucru pe caz;- schimburi permanente de informatii relevante;- transmitere de informatii, cunostinte si formare de abilitati (rol educativ);- formulare, redactare acord final;- monitorizare rezultate si conditii de aplicare a acordului final. 27

E. NEGOCIERE

-metoda Alternativa de Solutionare a Conflictelor, prin care Partile angajate in conflict incearca sa ajunga la un acord de rezolvare aneintelegerilor, utilizind tehnici de comunicare, aplicate intr-un dialog direct.

DOMENII DE APLICARE Negocierea se foloseste in orice domeniu al activitatii umane care cuprinde forme de comunicare.

TIPURI DE NEGOCIERE - curenta/ informala / nestructurata / aplicata mai mult sau mai putin constient; - cu scop pre-determinat / formala / structurata / profesionista;

---

directa – Partile sunt in comunicare directa, fata-in-fata;intermediata – Partile comunica prin utilizarea de mijloace de comunicare (fax, email, web, scrisori, etc.);asistata - Partile sunt reprezentate sau asistate de persoane cu / fara pregatire speciala care le asista indemersul lor de atingere a obiectivelor propuse;

clasica - pozitionala/ competitionala bazata pe interese si principii / cooperare.

--

26

FACILITARE NEGOCIEREASISTATA

MEDIERE

CONCILIERE INSTANTA DEJUDECATA

ARBITRAJ IMPUNEREA SIPASTRAREAORDINII

VIOLENTA

NEGOCIEREDIRECTA

MAXI

GRADUL DE PUTERE AL PARTILOR IMPLICATE IN CONFLICT

GRADUL DE PUTERE AL CELEI DE A TREIA PARTI

0

0

MAXI

D. FACILITARE

Metoda alternativa de solutionarea conflictelor prin care o a treia parte special pregatita, neutra, impartiala, obiectiva fata de membriigrupului si probleme, asista un grup in realizarea obiectivelor pe care si le-a propus, tinind seama de punctele de vedere ale participantilor. Facilitatorii sunt profesionisti care au cunostinte si deprinderi aprofundate privind dinamica si procesele specifice grupurilor precum(cunostinte si abilitati de proces) si cunostinte si deprinderi in domeniul specific de interes in care grupul asistat isi desfasoara activitatea(cunostinte si abilitati de continut). Metoda de asistare poate fi directiva sau deschisa, in functie de criterii obiective impuse de interese, constringeri specifice tipului deproces sistat, precum si de stilul facilitatorilor.

Facilitatorul:- organizeaza sesiunile de lucru; - construieste si coordoneaza relatiile dintre membrii grupului si manageriaza dinamica acestuia; - ii asista pe membrii grupului in pregatirea si parcurgerea etapelor necesare atingerii scopurilor propuse;- manageriaza timpul si resursele alocate procesului;- stimuleaza si coordoneaza participarea si creativitatea membrilor grupului, ajutindu-i sa construiasca solutiile necesare atingerii obiectivelor propuse ;- conduce procesul de atingere a obiectivelor propuse si nu impune solutii proprii: detine controlul asupra procesului, nu asupra rezultatului sau;- mentine in cadrul grupului relatii de colaborare eficienta, obiectivitate, respect reciproc, integritate;- consemneaza, sumarizeaza, elaboreaza si editeaza documentatiile de lucru - de etapa si finale.

25

-realizarea procesului -obtinerea acordului partilor pentru participarea la procesul de solutionare; -realizarea cadrului de interes, securitate, incredere si respect reciproc, colaborare necesare procesului; -realizarea cadrului tehnic in care urmeaza sa se desfasoare procesul (logistica, norme, principii, proceduri, aplicabile, instrumente, termene, resurse, responsabilitati, limite, etc.)- este necesara participarea si acordul partilor; -identificarea problemelor si acordul partilor asupra problemelor de solutionat; -definirea obiectivelor de realizat in cadrul procesului; -crearea, evaluarea si prioretizarea optiunilor de solutionare a problemelor identificate (se au in vedere seturi de criterii obiective – aplicabilitate, eficienta, grad acoperire a nevoilor comune, avantaj reciproc,etc); -construirea variantei optime de solutionare a disputei; -planificarea implementarii solutiei convenite;-monitorizare, evaluare a procesului si rezultatelor acestuia; interpretarea datelor si efectuarea modificarilor necesare;

CAI / METODE DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR

a. STANDARD / CLASICE- comunicare eficienta;- controlul direct al disputei, realizat de Partile implicate;- sprijin neprofesional din partea familiei, comunitatii;- interventia organelor, instantelor, forurilor abilitate prin lege in rezolvarea disputelor (politie, parchet, instante de judecata,etc.);- interventia instantelor de arbitraj;

b. ALTERNATIVE Metodele Alternative de Solutionare a disputelor cuprind o categorie de mijloace si proceduri de interventie pentru prevenirea sirezolvarea disputelor /conflictelor in afara instantelor de judecata, aceste metode incluzind: facilitarea, negocierea, medierea, concilierea. Elementele comune acestor metode sunt: rapiditatea, relativa lipsa de formalism, costurile scazute (emotionale, financiare, timp, etc.)si atentia fata de calitatea relatiei dintre partile implicate in conflict.

24

POZITII, INTERESE, NEVOI-una dintre abordarile in studiul disputelor are la baza analiza evenimentelor si originilor fenomenului din perspectiva pozitiilor, intereselor sinevoilor partilor angajate, afectate si interesate;-abordarea are in vedere diferentele dintre: -pozitie – ansamblu de cereri ale fiecarei parti (ce doresc sau/si mod in care doresc sa solutioneze disputa); -interes – obiective pe care fiecare parte doreste sa le realizeze; -nevoi – aspiratie naturala (constienta sau inconstienta), necesitate in realizarea unor obiective de importanta majora sau absoluta pentru individ sau grup (motivul pentru care doresc un anumit lucru);-exista teorii conform carora nevoile de baza se afla la baza nevoilor generale, intereselor si pozitiilor, fiind elemente de a caror satisfaceredepinde insasi existenta si calitatea existentei individului; - nevoile de baza sunt de tip: -fiziologic vitale - hrana, apa, apost, odihna, securitate; -siguranta si protectie – impotriva oricarir pericole; -social – acceptare, respect de sine, includere; -recunoastere – respect, apreciere, importanta sociala; -autorealizare personala -valorificare a propriului potential; -stimulare senzoriala –varietate, non- monotonie; -cunoastere: nevoia de a sti, de a întelege, de a explora; -estetic-frumos, de simetrie, ordine; -afirmare sociala: ambitia, dorinta de a depasi pe altii, de a-i conduce; -complianta fata de regulile sociale: ascultarea fata de regulile culturale, pastrarea conviene elor; -dependen a - de dragoste, afectiune, atasament social, nevoia de experiente senzoriale si estetice;

ETAPE CADRU IN PROCESUL DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR

-pregatirea procesului -obtinerea informatiilor necesare si pregatirea instrumentelor necesare (date referitoare la disputa, parti, conjunctura, resurse implicate si necesare; strategii, planuri, instrumente, etc.)- etapa de cercetare; -pregatirea partilor pentru participarea la proces – recunoasterea existentei disputei si acordul de angajare in procesul de solutionare, dezvoltare competente, realizarea cadrului si atmosferei necesare (securitate, colaborare, suport material si emotional, etc.), punerea in legatura a partilor;

23

-impunere a pacii, stoparea violentelor (enforcing) – “cea de a treia parte” (constituita din persoane interesate sau forte special pregatitesi/sau abilitate) intervine prin metode bazate pe putere, obiectivele principale fiind de a desparti entitatile beligerante si a asigura incetareaviolentelor prin mijloacele necesare (interventie de prim nivel);-(re)construire a pacii, echilibrului relational (building) – partile sau/si “cea de a treia parte” fac eforturi de a solutiona problemele majorecare au generat violentele si constituirea cadrului favorizant pentru reconstructia relationala si a pierderilor generate de conflict (interventiesecundara);-mentinere a pacii, preintimpinarea reizbucnirii violentelor (keeping) – partile sau/si “cea de a treia parte” asigura cadrul, metodele,mijloacele si resursele necesare monitorizarii, evaluarii si mentinerii starii de non-beligeranta

OBIECTIVE ALE PROCESULUI-restaurare/reabilitare/reconstructie –nivel -relational (personal, familie restrinsa, largita, grup, comunitate, societate); -psihologic -internalizare (asumare fapta si efecte); -responsabilizare; -echilibrare si recuperare traume; -material – restaurare pierderi suferite; -de statut (juridic/legal, social, economic, cultural-restructurare – nivel de relatii (inter)nationale, administrativ-institutionale, economice, sociale, interpersonale, etc.-reconciliere – bazata pe-de-culpabilizare – institutionala, societala si personala; -coresponsabilizare si indicarea culpabiliatatilor (fapte si persoane); -intelegere / iertare; -colaborare in-solutionarea conflictelor si preintimpinarea aparitiei altora; -implementarea solutiilor convenite; -reconstructie – relatii, valori, bunuri materiale; -restaurare a daunelor materiale si emotionale produse;-schimbare paradigma – schimbarea modului de abordare comprehensiva a fenomenului, care fundamenteaza teoretic si propune instrumente de intelegere si lucru (inglobeaza legi, teorii, aplicatii, instrumente, etc.); schimbarea poate avea loc la nivelpersonal, familial, de grup, comunitate, social;-reculturalizare – trecerea de la o cultura a violentei la o cultura a coexistentei, respectului reciproc, tolerantei, intelegerii, colaborarii,dezvoltarea de competente orientate spre conservarea echilibrului relational;

22

sprijin partilor implicate si afectate de disputa, prin oferirea de suport, ajutor si crearea de context si oportunitati favorabile controluluisi solutionarii disputei (ex. ridicare a nivelului de competente a partilor, modificarea factorilor care au contribuit la declansareadisputei, etc.);

A TREIA PARTE IN DISPUTA

-intervine in masura in care Partile implicate in conflict nu il mai pot gestiona sau cind efectele acestuia sunt de natura a afecta comunitateasau ordinea de drept.

ROLUL CELEI DE A TREIA PARTI IN DISPUTA

- de cercetare, instrumentare, anchetare, judecare, solutionare si impunerea punerii in practica a unei solutii, fara a tineseama de asteptarile, vointa, posibilitatile partilor implicate in conflict; atributiile sunt exercitate de forte de interventie de prim nivel(armata, jandarmerie, forte speciale, politie), parchet, instante de judecata, instante de arbitraj;

- de sprijin, asistare, consiliere, indrumare a partilor in construirea solutiilor si cailor de urmat pentru aplanarea, solutionareaconflictului si inlaturarea consecintelor asupra relatiilor dintre parti; atributiile sunt exercitate de facilitatori, conciliatori, negociatori,mediatori.

MANAGEMENTUL DISPUTEI Procesul de solutionare a disputelor are ca prioritate obtinerea de solutii aplicabile, sustenabile pe termen lung; dificultatea de a atingeacest obiectiv precum si costurile sporite de resurse sunt justificate prin efectele benefice pe termen lung. In cazul disputelor care au forme agravate (iminenta aparitiei sau prezenta efectelor grave si/sau a violentei –inclusiv conflictelearmate), se impune realizarea de interventii de dez-escalare a conflictului, menite a stopa agravarea disputei si aparitia de noi pierderi la nivelrelational si material.TIPURI DE INTERVENTIE SI ASISTARE In aceasta situatie obiectivele activitatilor specifice sunt de:

21

Pentru eficientizarea desfasurarii activitatilor specifice se utilizeaza proceduri si instrumente standardizate. Datele obtinute seutilizeaza la intocmirea de modele vizuale si conceptuale a sistemelor, structurilor si proceselor sociale evaluate si/sau asupra carora seintervine sau sunt asistate – genograma, ecograma, harta disputei.

Cea mai simpla metoda de realizare a hartii disputei are la baza raspunsuri date la o serie de intrebari de determinare si evaluare asituatiei si a partilor implicate / interesate in disputa).CE s-a intimplat, care sunt cauzele care au determinat crearea situatiei conflictuale, care este starea actuala a conflictului, care este istoriculacestuia?CINE este implicat, afectat, interesat - care sunt partile implicate si interesate in disputa, caracteristicile si rolul fiecareia? Cine poatedetermina solutionarea disputei sau agravarea sa?UNDE a avut loc disputa, care sunt caracteristicile amplasamentului sau?DE CE a aparut disputa, care sunt interesele partilor, gradul de implicare si interes pe care il au in disputaCE este de facut pentru solutionarea disputei, care sunt strategiile, metodele, activitatile, instrumentele eficiente in solutionare, care suntposibilitatile de solutionare si care sunt avantajele si dezavantajele lor?CARE sunt obiectivele, pozitiile, interesele, nevoile partilor?CUM trebuie actionat pentru solutionarea conflictului?

C. SOLUTIONAREA DISPUTELOR

-pentru intelegerea disputei este necesara o abordare interdisciplinara, integrata, wholistica, sistemica, in care intregul si partile constitutivenu se gasesc intr-o relatie strict liniara ci fac parte dintr-un context si sunt influentate si influenteaza la rindul lor;-disputa este un proces complex datorita faptului ca este conditionata de influentele reciproce, permanente, in continua transformare aelementelor ce definesc disputa (parti, context, forte, procese, etc.);-in vederea controlului disputei si rezultatelor sale, se pot realiza demersuri de tip: -preventie- monitorizarea, evaluarea si interpretarea unor parametri (ex. EWI -Early warning indicators); -realizarea de actiuni/activitati in vederea controlului/indepartarii factorilor care pot genera declansarea de dispute (triggers); -interventie – activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului;ingeneral interventia se face fara participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa –rolul preponderent eeste sumat de entitatea care intervine in disputa; -asistare - activitati efectuate dupa declansarea disputei, care au ca obiectiv controlul si solutionarea conflictului; in general interventia se face cu participarea/implicarea/cointeresarea partilor implicate in disputa- rolul partii care intervine este de a oferi 20

STRATEGII DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR

1. strategii bazate pe putere – cele mai vechi si des folosite proceduri, in care partea cea mai puternica determina finalitateaconflictului, folosind mijloace si metode agresive, fizice si psihice, violenta (ex. tip relativ cistig-pierdere);

proceduri si procese bazate pe drept scris sau cutumiar, norme si valori (rezolvarea conflictelor ininstantele de judecata, instante de arbitraj, etc.);

proceduri si procese care urmaresc realizara reconcilierii, echilibrului si optimizarea relatiilor dintreparti, bazate pe nevoi, interese, posibilitati, optiuni (ex. tip cistig-cistig, pierdere-cistig relativ, cistigrelativ).

2. strategii bazate pe drept –

3. strategii bazate pe interes –

ROLURI ALE PARTILOR IMPLICATE IN DISPUTA

-observator; pasiv - activ;

-parte implicata in conflict: - emitator – receptor, faptuitor – victima, etc.;

-reprezentant al uneia dintre partile implicare in disputa –reprezentant, imputernicit, avocat;-parte afectata si / sau interesata de conflict si de finalitatea acestuia – membri ai familiei, comunitatii, reprezentanti ai administratiei, persoane constituite in forme de asociere;- “a treia parte”– profesionisti in domeniul solutionarii disputelor prin metode clasice si /sau alternative;

ANALIZA DISPUTEI

Pentru administrarea eficienta a disputelor este necesara intelegerea cit mai realista a situatiei conflictuale, realizata prin analizacantitativa si calitativa a fenomenului avut in vedere. Analiza se face din toate punctele de vedere relevante pentru scopul demersului deinterventie/asistare (ex. parti, evenimente, consecinte, sisteme si relatii, istoric, oportunitati si pericole, etc.). Analiza cuprinde activitati decercetare (identificare, diagnoza, monitorizare, evaluare, prognoza, planificare), implementare (interventie si/sau asistare) si de adaptare ademersurilor pe baza rezultatelor de monitorizare.

19

-nevoile si interesele personale si de grup ale partilor;

-resursele necesare sustinerii disputei si procesului sau de solutionare (umane-numar, competente; materiale, timp, etc.);-nivelul de interes al partilor fata de disputa;

-nivelul relativ de putere al fiecarei parti;

-disponibilitatea partilor de a investi resurse in disputa si in procesul sau de solutionare;-istoricul disputei si momentul (etapa din viata disputei) in care are loc procesul de solutionare;

2. Mediul in care se desfasoara disputa este definit de contextul si conjunctura in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionareConceptul de: -context – suma a caracteristicilor statice care definesc cimpul/spatiul exterior in care se desfasoara, disputa

(ex.locatie, durata, perioada, etc.);-conjunctura – suma a caracteristicilor dinamice care definesc elementele care afecteaza relatiile dintre parti, in cadruldisputei (istoric si stare a relatiilor dintre parti, stare de spirit, elemente de “zgomot” ce influenteaza relatia, factoriexteriori partilor care afecteaza fenomenul – etapa istorica, stare economica, sociala, educationala, etc.); Disputa, efectele sale precum si modul sau de solutionare depind de caracteristicile mediului si conjuncturii in care acestea se

desfasoara; acestea pot fi de tip:

-cultural (sistem cultural, cu preponderenta cultura disputei si a solutionarii sale);-social (normativ, institutional, administrativ, politic, juridic/judiciar, resurse, etc.);-economic (resurse-existenta si potential);-relational (relatii existente intre factorii ce pot influneta disputa si procesul sau de solutionare);-mediu fizic (natural si artificial - locatie, amplasament, caracteristici, etc.).

18

14. utilizati cuvinte evocatoare si verbe active – ofera claritate, dinamism, putere si energie comunicarii; -enuntati subiectul comunicarii si alocati responsabilitati pentru efectele sale (ex. activ:Vasile pregateste prezentarea;pasiv: prezentarea este pregatita de Vasile; prezentarea este pregatita de cineva);14. utilizati un suport pentru comunicare – atunci cind este posibil utilizati un cuprins/notite/prezentare schematica pentru organizarea gindurilor inainte / in timpul sustinerii discursului sau scrierii; -realizati un cuprins al ideilor, subiectelor pe care doriti sa le comunicati; -alcatuiti o lista continind argumente; -furnizati detaliile necesare si oferiti exemple si anecdote; -prioretizati ideile, subiectele in functie de criterii (ex. obiective – importanta); -alcatuiti un discurs care sa aiba o inlantuire logica.

B. DISPUTA- NOTIUNI GENERALE

FACTORI CARE INFLUENTEAZA DISPUTA

1. Partile Comportamentul fiecarei parti in cadrul conflictului este influentat de:

-rolul fiecarei parti (parte implicata -ex. faptuitori; afectata- ex. victime; interesata-membri, functionari institutionali aicomunitatii/administratiei locale sau centrale);

-caracteristicile fizice si psihosociale ale partilor (cunostinte, deprinderi, atitudini, experienta si cultura personala si de grup, etc.; relevantesunt cele generale, profesionale, fata de disputa si fata de solutionarea disputelor – cultura comunicarii si a disputei);

-caracteristicile mediului si conjuncturii in care se desfasoara disputa si procesul sau de solutionare;-numarul partilor din disputa (in disputa pot fi angajate doua sau mai multe parti; fiecare dintre parti poate fi constituita din doua sau maimulte persoane);

-tipul si sistemul de relatii dintre parti (istoric si prezent al relatiilor);

17

- tactul inseamna a asculta ce are partenerul de spus, a-i observa comportamentul, de a interpreta informatiile obtinute, a adapta propriul comportament in conditiile intelegerii dezacordurilor ca fiind diferente de opinii si nu atacuri personale;7. fiti permanent deschisi catre noi idei – nu plecati de la premiza ca detineti adevarul absolut asupra unui subiect; -evaluati modul in care informatiile primite pot raspunde nevoilor pe care la aveti;8. consemnati datele primite - consemnati informatiile relevante privind tema de discutie, persoana si mediul /conjunctura in care a avut loc procesul de comunicare;9. controlati propriul comportament non-verbal – retineti ca 93% din comunicare este para si non-verbala; in cazul in care limbajul10. para si non-verbal contrazice mesajele transmise pe cale verbala, acestora li se va acorda credibilitate; -comunicarea este facilitata de contactul vizual, postura demna; pe cit posibil, este recomandat sa reproduceti postura si gesturile partenerului; verificati ca mesajele verbale transmise sa fie in concordanta cu cele para si non-verbale; nu incrucisati bratele sau picioarele, nu va indepartati corpul din fata partenerului de comunicare;11. eliminati automatismele verbale si sunetele de natura a “umple” pauzele in alocutiune – repetarea involuntara sau voluntara a cuvintelor si/sau a unor sunete (ex. ma intelegi, stii, aaaa, eee, etc.) este de natura a influenta in mod negativ calitatea si credibilitatea emitatorului si a mesajului transmins; in cazul in care realizati ca suntei pe cale sa folositi un astfel de automatism, opriti alocutiunea, respirati adinc si continuati discursul, evitind astfel efectele nedorite; -pentru a evita automatismele verbale, folositi propozitii si fraza scurte si introduceti pauze de respiratie pe parcursul frazelor; buna cunoastere a subiectului este de natura a conduce la evitarea automatismelor verbale;

12. evitati generalizarile si absolutizarile – generalizarile sunt dificil de explicat si sustinut si slabesc puterea argumentarii; -absolutizarile sunt declaratii dogmatice care, de obicei, nu pot fi/sunt dificil de demonstrat; -constituie bariere in calea comunicarii eficiente (“eu, niciodata…”, “intotdeauna…”); -utilizarea acestor termeni poate indica lipsa de intelegere sau slaba pregatire a unei teme; -in cazul in care este necesar sa utilizati generalizari si absolutizari: -explicati motivul care va determina sa faceti acest lucru-demonstreaza ca le utilizati in mod constient; -evitati sa considerati ca receptorul este de acord cu cuntinutul acestora; (ex. absolutizare: romanii sunt primitori ; generalizare: toata lumea este de acord ca romanii sunt deosebit de inventivi);13. utilizati imagini verbale sugestive – ajutati-i pe interlocutori sa inteleaga-auda/vada/simta ceea ce le comunicati (fiecare persoana are un canal preponderent de captare a informatiei: imagine, sunet, senzatie –prin utilizarea mai multor canale maximizati sansele de a fi inteles); utilizati: -descrieri de imagini, sunete, culori, suprafete, actiuni, mirosuri, sentimente; -metafore si exemple; -povestiri si anecdote; 16

COMUNICARE EFICIENTA – sfaturi practice de eficientizare a procesului de comunicare2

-comunicarea eficienta implica planificare, concentrare si permenenta adaptare la caracteristicile temei, a partenerilorde proces si a mediului/conjuncturii in care a re loc procesul de comunicare;

1.incetati sa vorbiti si ascultati - prima conditie pentru a fi un bun comunicator este de a fi bun ascultator/observator; - acordati partenerului de comunicare intreaga dvs. atentie (nu va ginditi la raspuns in timp ce ascultati); - comunicarea impune ascultarea activa;2. ginditi inainte de a vorbi - trebuie sa stiti bine ce doriti sa comunicati;mesajele trebuie sa fie formulate clar, concis, la obiect, utilizind cuvinte cunoscute de interlocutor; - daca este posibil, inainte de prezentarea completa a comunicarii, prezentati in mod succint partenerului de comunicare tema si cuprinsul comunicarii pe care doriti sa o faceti – respectati ordinea si continutul sumarului prezentat;3. adresati intrebari de clarificare- adresati intrebari deschise, care pot determina obtinerea de informatii suplimentare privind tema comunicarii, gindurile si sentimentele interlocutorului; este recomandat sa adresati intrebari care sa confirme acuratetea receptionarii si intelegerii mesajelor;4. anticipati posibilele surse de zgomot – planificati si desfasurati procesul de comunicare intr-un mediu si intr-o conjunctura avorizanta; inlaturati –pe cit posibil – orice sursa perturbatoare;5. controlati propriul comportament paraverbal– aceste comportamente ofera informatii importante referitoare la starea emotionala generata de relatia cu partenerul de proces, cu tema si continutul comunicarii; controlul propriului comportament ofera posibilitatea de a influenta comportamentul partenerului de comunicare (coborirea tonului in cazul cresterii intensitatii emotionale din timpul unei discutii poate dez-escala conflictul);6. abordati dezacordurile cu tact - dezacordurile sunt inevitabile si ele trebuie rezolvate/depasite si nu adincite; - punctele de vedere pot fi intelese, acceptate fara a fi de acord cu ele; - fiecare are dreptul la propria opinie iar solutionarea dezacordurilor poate pleca de la gasirea punctelor de vedere comune; - dezacordurile pot fi asupra unor subiecte cu diferite grade de importanta; abordarea si comportamentul trebuie sa fie adaptat gradului de importanta atasat subiectului; dezacordul poate fi ignorat, se poate actiona in sensul realizarii unui compromis, a unui acord sau se poate intrerupe relatia (ex. grave diferente de principii);

2 * adaptare dupa Jo Condrill – Communicate with Power

15

•••

canale si vehicule de comunicare;zgomote;numar parteneri;

c. Factori psihosociali care influenteaza comunicarea

-

-

-

diferentele culturale – mesajele sunt influentate de caracteristicile culturale ale partenerilor de comunicare;rationalizarea – mecanismul de decodare a mesajului primit, atribuindu-i acestuia o logica definita de coerenta si rationalitate proprie,bazata pe competentele receptorului, care insa sunt deosebite de cele ale emitatorului mesajului initial;

proiectia – atribuirea de sensuri si continuturi proprii mesajelor primite, fara ca acestea sa fi fost continute in mesajul original;

-transferul - folosirea de sabloane cognitive sau comportamentale folosite anterior, pentru decodarea mesajelor nou primite;-proiectia auto-realizabila – utilizarea in decodarea de mesaje de sabloane - sensuri si continuturi pre-concepute (ex. prejudecati), pe bazacarora se creaza la nivelul sistemului de comunicare un tip de comportament (de rezonanta), careconduce la materializarea proiectiilorrealizate in faza de decodare;-distorsiunea mesajului retransmis – datorita proceselor de: - egalizare a datelor prin eliminarea detaliilor;

- accentuarea elementelor familiare;- asimilarea unor elemente cu grad scazut de familiaritate cu alte elemente,cu grad ridicat de familiaritate pentru receptor;

RESPONSABILITATEA COMUNICARII

-in procesul de comunicare:-responsabilitatea comunicarii decurge din relatia cu sine si dintre sine si ceilalti (parteneri de comunicare sau nu);-prezenta sau absenta comunicarii produce efecte (modificari) asupra emitatorului, receptorului si asupra mediului;-comunicarea produce consecinte controlate, controlabile sau necontrolate asupra si/sau dincolo de partenerii de comunicare, ca urmare aproceselor realizate in mod voluntar si involuntar – consecintele pot fi pozitive/constructive sau negative/distructive;-comunicarea angajeaza responsabilitatea partenerilor de proces fata de efectele procesului, indiferent daca rolurile partenerilor de comunicaresunt asumate sau atribuite, cerute sau oferite;

14

b. Factori personali

COGNITIVI • competente personale si profesionale; • nivel de dezvoltare personala; • dorinte/intentii exprimate sau latente; • competenta in comunicare

AFECTIVI • sentimente/atitudini generale; • sentimente/atitudini fata de obiectul si subiectul comunicarii; • imagine de sine; • interese; • motivatii; • gusturi

COMPORTAMENTALI • personalitatea; • caracterul; • experienta generala; • experineta in comunicare; • caracteristici personale (talie, fizionomie, voce, virsta, gen, etc.);

SOCIAL/ECONOMICI • statut/pozitie; • nivel de putere; • recunoastere; • rol;

CONTEXTUALI SI CONJUNCTURALI (DE MEDIU) • obiectivele procesului de comunicare; • obiectul comunicarii; • coduri si norme aplicabile; • stil si forme de comunicare si formulare; • spatiul si timpul in care are loc comunicarea (locatie, timp, conditionari, etc.); • caracteristici de comportament a partenerilor;

13

-efectuarea de comparatii – efectuara de comparatii intre persoana sau/si mesajul emitatorului cu alte persoane/idei cu care se fac asociatii deidei;-filtrare – ascultarea numai a partilor considerate de interes sau a celor care sunt in concordanta cu ceea ce ascultatorul este dispus sa asculte;-identificare – recunoasterea in mesajele trimise a experientelor personale si comutarea interesului de la emitator asupra prorpiei experinte sipersoane;-distragere – scaderea nivelului de atentie acordat emitatorului prin efectuarea de activitati voluntare sau involuntare (rasfoit de hirtii, jocul cudiferite obiecte, privire translata de la emitator spre alt obiectiv, etc.);-concentrarea asupra raspunsului pe care receptorul intentioneaza sa-l dea emitatorului;-asumare – concentrara asupra ceea ce receptorul considera ca transmite/ca doreste sa transmita emitatorul;-deraiere – schimbarea liniei / subiectului discutiei;FACTORI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE

Pentru ca procesul de comunicare sa fie eficient, informatia transmisa trebuie sa fie: -completa; -exacta; -oportuna;

a.1.2.3.

Factori de continut si proces Credibilitatea partenerului de proces, continutului, canalului si formei mesajului; Contextul in care se produce actul de comunicare trebuie sa fie favorabil desfasurarii procesului si intelegerii mesajului; Continutul mesajului trebuie sa fie formulat, structurat, codat si transmis cu respectarea normelor aplicabile si recunoscute, valorilor comune partenerilor de proces;4. Claritatea mesajului este o conditie de baza pentru realizarea obiectivelor de comunicare;5. Complexitatea mesajului este invers proportionala cu eficienta procesului de comunicere;6. Consistenta si consecventa – mesajul trebuie sa contina suficiente informatii, care trebuie sa fie consecvente cu obiectivul comunicarii si tema comunicarii;7. Canalele de comunicare trebuie sa fie adaptate obiectivelor comunicarii, partenerilor si normelor acceptate; in functie situatie, procesul de comunicare se poate eficientiza prin utilizarea mai multor canale de comunicare;8. Competenta partenerilor de proces – structura si continutul procesului de comunicare trebuie adaptate caracteristicilor partenerilor de proces (tip, nivel de cultura, informare, experienta de viata, atitudini, (dis)abilitati, etc.;

12

DIMENSIUNILE PROCESULUI DE COMUNICARE

La elaborarea si interpretarea mesajelor trebuie avute in vedere dimensiunile procesului de comunicare:-dimensiunea cognitiva – cuprinde informatii;-dimensiunea afectiva - cuprinde sentimente/atitudini;-dimensiunea comportamentala – cuprinde deprinderi

REALITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE

-realitatea procesului de comunicare este numai o parte din potentialul de rezultate posibile de realizat ca urmare adesfasurarii procesului si este constituita din: -ceea ce percep partenerii din cea ce se comunica; -efectele produse de procesele de comunicare (non-tangibile- actiuni, sentimente, modificari de abilitati, cunostinte, atitudini, sau tangibile – lucruri, produse);-realitatea procesului de comunicare este determinata de particularitatile individuale (fizice si psihosociale) precum si de premise(conjunctura, mediu);-realitatea procesului de comunicare este constituita din fapte (ce se vede, aude, percepe), sentimente si relatii dintre fapte si sentimente;-realitatea comunicarii este transformata de procesul de comunicare intr-o noua realitate;

BLOCAJE IN PROCESUL DE COMUNICARE

Blocaje in comunicare pot apare datorita intreruperii procesului de comunicare datorita receptorului, prin:-existentei de bariere intre interlocutori-bariere fizice (de mediu, context sau personale) care perturba procesul;-bariere mentale si comportamentale;-bariere lingvistice – partenerii nu vorbesc aceeasi limba;-bariere culturale, experentiale, motivationale, etc.;-acordarea de semnificatii diferite acelorasi semnale si simboluri – diferente datorate interpretarii diferite datorate diferentelor culturale,experentiale si/sau de competenta ale partenerilor de dialog;-emiterea de judecati – concentrarea receptorului asupra judecarii unor elemente din continutul mesajului primit, inainte de finalizareaacestuia;-proiectare-atribuirea de idei, valori, sentimente, dorinte proprii partenerului de comunicare (desi acesta nu le are);

11

MODEL DE COMUNICARE INTERUMANA MEDIUL DE COMUNICARE=context+conjunctura

(model didactic)

MODIFICARI

STIMULI

EMITATOR CANAL DE COMUNICATIE RECEPTOR

PERTURBATII / ZGOMOTE

DECODIFICAREAMESAJELOR ININFORMATIICODIFICAREA

INFORMATIILORIN MESAJE

RASPUNS

DECODIFICAREAMESAJELOR ININFORMATII

STIMULI

MODIFICARICODIFICAREAINFORMATIILORIN MESAJE

10

MODEL DE COMUNICARE

Comunicarea este afectata la nivelul partenerilor de comunicare de factori -interni (personali);

-exteriori (de mediu si conjunctura);

In procesul de comunicare, indivizii se afla concomitent si simultan in pozitia de emitatori si receptori.-emitatorii (ofertanti) isi traduc in mesaje gindurile, sentimentele pe care doresc sa le transmita-codificarea mesajelor.-receptorii (primitorii), receptioneaza si traduc mesajele pe care le primesc – decodificare a mesajelor.

In procesul de comunicare atitudinile, afectele, emotiile, sentimentele, conceptele, ideile, deprinderile, cunostintele, imaginile sunt traduse insunete, imagini, cuvinte, simboluri, semne, semnale si invers.

In procesele de codificare-decodificare a mesajelor apar erori datorate: - caracteristicilor fizice si psihosociale a partenerilor de comunicare; - eficacitatii si competentei in comunicare a celor aflati in comunicare; - perturbatiilor (zgomotului) care altereaza calitatea comunicarii, acesta putind fi: ~ de tip fizic – zgomote care se suprapun intre emitator si receptor, peste mesajul transmis (zgomotul strazii, al radioului, al vederii imperfecte, etc.); ~ de natura psihologica – altereaza continutul mesajului initial prin interferente aparute in plan mental, la nivelul traducerii, datorate individualitatii partenerilor de proces (experienta de viata, cultura, formatiei profesionale, prejudecatilor, etc. ~ datorate diferentelor semantice - de limba, limbaj dintre emitator si receptor.Procesul de comunicare produce efecte asupra emitatorilor si receptorilor, acestea putind fi: - la nivelul volumului si a calitatii informatiilor si cunoasterii; - la nivelul comportamentelor si deprinderilor / abilitatilor; - la nivelul sentimetelor, atitudinilor, emotiilor;

9

SITUATIA DE COMUNICARE (SEMIOZA)

MEDIU - procesul de comunicare are loc intr-un context (suma a factorilor cu stabilitate in timp) si o cunjunctura (suma a factorilor ce suferatransformari in timp) determinate de suma conditiilor in care are loc procesul si care determina conditiile in care se desfasoara procesul decomunicare.Mediul este determinat de factori: -de gen, fizici si senzoriali - mesajul capata sens in functie de parametrii caracteristicilor senzoriale ale partenerilor din procesul decomunicare (auz, vaz, tactil, olfactiv, gustativ); -competenta personala si profesionala (cunostinte, deprinderi, atitudini); -psihosociali - mesajul capata sens in functie de caracteristicile pozitiei/starii sociale si efectelor produse de acestea asupra partenerilor deproces de comunicare; -spatiali– mesajul capata sens in functie de parametrii locatiei/amplasamentului in care are loc comunicarea; -temporali - mesajul capata sens in functie de parametrii timp, durata, ordine; -relationali - mesajul capata sens in functie de parametrii relatiei dintre participantii la procesul de comunicare sidintre acestia si mediulinconjurator (fizic, social, cultural, profesional, etc.); -normativ culturali si profesionali – mesajul capata sens in functie de continutul si parametrii normelor acceptate sau impuse; - culturali, informationali, etc.Mediul poate fi de tip: -cultural;-istoric;

-profesional; -emotional;-temporal;-etc.

-medical; -social (aici si acum);

RELATIILE stabilite in cadrul procesului de comunicare nu sunt de tip liniar (cauza –efect) ci sunt neliniare (cauza+ interconditionarideterminate de conjunctura si context=efect).Studiul procesului de comunicare trebuie sa tina seama de caracteristicile si nuantele introduse de context.

8

AXIOME ALE COMUNICARII1

1.Non-comunicarea este imposibila – orice comportament are continut de comunicare;2.Comunicarea se desfasoara la nivel informational si relational – are loc transmiterea de informatii si informatii oferind indicii asupramodului cum trebuie interpretate informatiile;3. Comunicarea este un proces continuu care nu poate fi interpretat in termeni de cauza-efect sau stimul raspuns (abordare didactica) – procesul de comunicare este continuu, multinivel si interconditionat;

4. Comunicarea are forma digitala sau analogica - forma digitala este data de operarea cu sisteme de logica binara (0/1; da/nu, corespunzind intrebarilor inchise); forma analogica este data de operarea cu sisteme de logica care permit o infinitate de posibilitati de raspuns (corespunzind intrebarilor deschise);

5. Comunicarea este ireversibila – conditiile existente in momentul producerii actului de comunicare nu pot fi recreate;6. Comunicarea presupune raporturi de putere si implica tranzactii simetrice si complementare - nivelul de putere al partenerilor de comunicare nu este egal (datorita individualitatii); - in procesul de comunicare au loc interactiuni tranzactionale (rolul partenerilor ramine neschimbat pe parcursul procesului) si personale (rolurile partenerilor se schimba); - actul de comunicare in care raspunsul este de acelasi tip cu mesajul initial sunt numite simetrice, celelalte fiind numite complementare;

7. Comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare – individualitatea partenerilor de proces determina diferente intrecontinuturile avute in vedere, codate, decodate, intelese; in vederea eficientizarii procesului de comunicare, parenerii trebuie sa facaeforturi de ajustare si acomodare la caracteristicile culturale, experentiale, fizice, psihologice ale interlocutorului.

1 Scoala de la Palo-Alto

7

- cu ce scop / efect – determina obiectivele avute in vedere pentru interactiune / schimbare sau/si rezultatele obtinute in urma procesuluide comunicare.

EFICIENTA PROCESULUI DE COMUNICAREEficienta procesului de comunicare poate fi definita ca grad de corespondenta dintre obiectivul de comunicare si rezultatele / efecteleobtinute.

DOMENII ALE COMUNICARII

a. comunicare reala – efectuata in spatii -culturale;-etice;-artistice;-economice;-stiintifice;-politice;-estetice;-pedagogice; - prin telepatie; -prin spiritism; -intre om-pante; -intre om-animale;

-tehnice;- etc.

b. comunicarea ipotetica-efectuata

c. comunicare mistica – efectuata in sfera credintei;

Comunicarea poate fi de tip : -obiectiv (realizare de schimbari);-expresiv (exprimare de ginduri, etc.);-ludica (joc);-artistica/poetica; etc.

-natural (nu exista reguli de codificare, pot exista reguli de decodificare);-voluntar (exista reguli de codificare si decodificare a mesajelor);

- cu intentie;-fara intentie;

Comunicarea poate fi de tip:

Comunicarea poate fi facuta:

6

Procesul de comunicare este ireversibil si se realizeaza in planul: - continutului (se transmit informatii cuprinzind cunostinte, date);

- relatiei (se transmit informatii cuprinzind semnale sociale,sentimente).

MEDIUL DE COMUNICARE -este spatiul definit prin conjunctura (elemente care se modifica in timp) si contextul (elemente care au relativa stabilitate in timp) incare are loc procesul de comunicare;

Mediul de comunicare este comunicare – caracteristicile mediului (context si conjunctura), a vehiculului, in/prin care are loc procesul decomunicare transmite stimuli su informatii ce pot si trebuie sa fie interpretate.

Canal de comunicare este calea prin care se transmite mesajul; acesta poate fi:- direct (nemijlocit);- indirect (mijlocit)

la nivel: - constient;- subconstient;

Vehicul de comunicare este vectorul/mijlocul prin care se transmit mesajele (voce, radio, tv, etc.).

OBIECTIVELE PROCESULUI DE COMUNICARE

Procesul de comunicare are ca obiectiv producerea de modificari la nivelul cunostintelor, comportamentelor/ deprinderilor si sentimentelor /atitudinilor partenerilor de proces.

Una dintre metodele de determinare a obiectivelor de comunicare se bazeaza pe aplicarea de intrebari generice: - cine – determina subiectul avut in vedere obiect al interactiunii / schimbarii (grupul / publicul tinta); - ce – determina tipul si continutul interactiunii / schimbarii sau/si forma si continutul mesajului; - cum – determina modul in care se intentioneaza producerea interactiunii / schimbarii si/sau mijloacele si /sau canalele avute in vedere; - cit – determina intensitatea / valoarea / durata interactiunii / schimbarii dorite; - cind - determina momentul cind are/a avut / va avea loc interactiunea / schimbarea dorita; - de ce – determina motivul pentru care are /a avut/ va avea loc interactiunea / schimbarea dorita;

5

STIMULI - mesajele sunt formate din grupuri/pachete de stimuli (vizuali, tactili, auditivi, de miros), carora - in functie de cultura aplicabila procesului de comunicare - li se atribuie: -denotatie - sensul propriu dat elementelor constitutive ale mesajului; - conotatie– sensul insotitor si / sau atribuit elementelor constitutive ale mesajului: exemple:- in comunicarea scrisa: suport, corp si dimensiune litere, format, paginatie, suport, etc.; - in comunicare vizuala: culoare, forma, prezenta / absenta, durata, temporalitate, postura, mimica, gestica, inaltime, pozitie relativa, etc.; - in comunicare auditiva: ton, durata, timbru / impedanta-frecventa, ritm, debit, accent, etc.; - in comunicare senzoriala: miros, gust, temperatura,luminozitate,miscare,forma, suprafata, forta de interactiune, etc. -conotatiile ofera o cantitate si o calitate mai mare de informatii decit denotatiile, permitind interpretarea complexa a mesajelor transmise, pe baza sensurilor multiple, comportamentelor si afectivitatii interlocutorilor.

INFORMATIE - este transmisa prin grupuri structurate de stimuli si este codata prin utilizarea de limbaje naturale (semnale) si conventionale (simboluri si semnale – universale, nationale, culturale, de grup, individuale); - exercita influente de transformare asupra receptorilor si emitatorilor la nivelul sferei cunostintelor, comportamentelor / deprinderilor si sentimentelor / atitudinilor, concretizate in rezultatul / efectul comunicarii;

PUTERE – capacitate de a produce modificari asupra interlocutorului si mediului/contextului, care nu ar fi fost produse in absenta actului de comunicare; -partenerii de proces au niveluri de putere diferite, care se manifesta ca rezultat a individualitatii (la nivel fizic, psihic, cognitiv, emotional, competente, conjunctural, etc.) si pe care acestia o utilizeaza in scopul atingerii obiectivelor personale;

PROCESUL DE COMUNICARE -comunicarea este o activitate complexa, in care se transmit si receptioneaza, se codeaza si decodeaza, se evalueaza si interpreteaza mesaje constituite din stimuli;

4

- informatii corporale dinamice

fizionomie (initiala si dobindita-riduri, cicatrici), imbracaminte, incaltaminte,accesorii, tunsoare/coafura, miros, machiaj, etc.;-miscari (voluntare, involuntare) ale corpului, membrelor, mimica-informatii legate de relationare / interdependenta – contact fizic si vizual : -tip contact sau privire : oficiala, de anturaj, personala, intima); -durata contact; -factori fiziologici variabili (gestica, distante interpersonale si fata de elemente ale mediului natural si artificial (ex. pereti, mobilier, etc.).

Nivelul de transmitere a informatiei este de aprox.: • 7% - pe cale verbala; • 38% - pe cale paraverbala; • 55% - pe cale nonverbala;

Mesajele sunt transmise prin limbaje si metalimbaje:-in forma grafica – scriere, simbolistica, arta;-verbale: continutul este transmis prin cuvinte;-paraverbale: continutul este transmis prin volumul vocii, intonatie,adenta;-non-verbale: continutul este transmis prin postura, expresie a fetei,mimica, privire, distante.

Limbajele utilizate pot fi – explicite – mesaje “in clar”;- implicite (metalimbaj) – mesaje incifrate, la care sensul real poate fidiferit fata de cel aparent;

Metalimbaj – complex de mesaje care insotesc si completeaza limbajul explicit (denotatia limbajului) si care presupun sau impun interpretarela nivelul receptorului;

Utilizarea metalimbajului poate fi: - involuntara;- voluntara, in vederea obtinerii de rezultate (declarate / ascunse,licite / ilicite);

3

NIVELE ALE COMUNICARII UMANE

1. COMUNICAREA INTRAPERSONALA – comunicarea purtata de individ cu sine (emitatorul este propriul sau receptor);

2. COMUNICAREA INTERPERSONALA - comunicarea efectuata de individ in/cu mediul sau exterior si se face: > cu un singur interlocutor – procesul de comunicare este direct si are loc intre un emitent si un receptor; > in grup – procesul de comunicare este direct si are loc intre mai multi emitatori si receptori; (procesul poate avea loc la nivel interpersonal si/sau inter si intraorganizational) > in public – procesul de comunicare este direct si are loc intre un emitent si mai multi receptori; > in masa – procesul de comunicare este indirect si se face prin intermediul unor mijloare tehnice, mijloace audio-vizuale, presa, carte, etc. > constient – procesul de comunicare este urmare a unei decizii a emitatorilor si raceptorilor; > inconstient / subconstient – transmiterea de mesaje se face fara ca emitatorii sa fi decis transmiterea de informatii; > - uni / multi directional – comunicarea se face cu unul sau mai multi parteneri de proces;

Orice tip de interactiune de comunicare se desfasoara la nivele de:1. continut-mesajele transmise in cursul interactiunii;2. proces-structurarea functionala a sistemului de comunicare;3. mediu si conjunctura-suma a caracteristicilor statice si dinamice specifice elementelor care influenteaza procesul de comunicare (ex.locatie, durata, perioada, etc. , respectiv istoric si stare a relatiilor dintre parti, stare de spirit, elemente de “zgomot” ce influenteaza relatia,factori exteriori partilor care afecteaza fenomenul – etapa istorica, stare economica, sociala, educationala, etc.);Comunicarea este determinata de satisfacerea sau dermina satisfacerea de nevoi biologice, fizice, psihologice (de baza – conservare personalasi a speciei; de afectiune in dimensiune sociala; de identitate si confirmare personala in mediul social – includere, recunoastere; de putere incadrul structurilor sociale – autoritate, etc.).

MESAJELE sunt formate din pachete de stimuli care sunt codate / decodate in vederea transmiterii/primirii de informatii si reprezintacontinutul si seminificatia alocata acestuia, emise de partenerii de comunicare.

Mesajele sunt de tip: a.verbal- informatiile cuprinse in cuvinte, conform denotatiei acceptate cultural si sensului frazei; b.para-verbal - informatiile cuprinse in prezenta sau absenta comunicarii verbale, ton, timbru, cadenta, volumul vocii; c.non-verbal - informatii corporale statice-forma si starea corpului, postura, pozitia elementelor componente ale corpului,

2

Principii psihosociologice ale medierii

Note de curs

A. COMUNICARE

COMUNICAREA INTER-UMANA

DefinitiiComunicarea inter-umana este:- un proces tranzactional de transmitere si/sau transformare a informatiilor care au ca obiectiv producerea unei modificari asupra parteneruluide proces sau/ si a mediului in care are lor procesul; comunicarea poate avea loc si in scopul stabilirii de relatii intre indivizi si/sau grupuri;- un proces de interactiune psihosociala prin care un individ –emitator / vorbitor / scriitor – transmite in mod voluntar si / sau involuntarmesaje altor indivizi – receptori / ascultatori / cititori, cu scopul de a produce / care produc modificari la nivelul cunostintelor,comportamentelor / deprinderilor si sentimentelor / atitudinilor. Comunicarea este un proces complex de modificare a mediului cognitiv, afectiv si social , care se realizeaza prin schimburi de mesaje,alcatuite din stimuli organizati in grupuri, care transmit informatii complexe (semnificatii, energii, emotii, sentimente, afecte, opinii, fapte,valori, etc.). Comunicarea este un proces- ireversibil – mesajele transmise nu pot fi retrase sau sterse (inlocuirile, revenirile pot doar nuanta, explica, completa, preciza sau adinciefectul produs initial);- irepetabil – conjunctura in care are loc procesul nu poate fi replicata;

1