Principalele Simptome in Ginecologie e (1)_unlocked

Leucoreea Hemoragia

Durerea

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

This Blank Page has been intentionally inserted by Estelar PDF Security Removal Demo Version.

Buy Now the Full Version of Estelar PDF Security Removal Software and perform unlocking unlimited PDF files

without any watermarks.

Etiologie

Factori endocrini: hipersecretia glandelor cervicale hiperestrogenia

Factori infectiosi: vaginite trichomoniazice vaginite candidozice vaginite microbiene

Factori reactionali leucoree determinata de iritatia mucoasei la

dezinfectanti, lubrefianti vaginali etc

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Examenul local si de laborator

Se exploreaza: vulva si regiunea perivulvara (vulvovaginita?) vaginul si secretia vaginala colul uterin

Se recolteaza secretie vaginala pt. examenul bacteriologic (examenul frotiului) insamantarea pentru culturi cu efectuarea

antibiogramei

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Leucoreea fiziologica In stare normala toate segmentele aparatului genital au o

oarecare secretie (scurgere), dar nu abundenta. Mucoasa labiala se acopera de o secretie alba cremoasa. Glandele Bartholin secreta un mucoid incolor, vascos, care se

produce mai ales in timpul excitatie sexuale. Mucoasa vaginului, cu toate ca nu are glande furnizeaza un lichid

alb laptos cu un ph acid; aceasta secretie este provenita din transudatia plasmatica si descumatia epiteliala a celulelor vaginale.

Glandele colului uterin secreta o substanta vascoasa, alcalina, asemanatoare cu albusul de ou; aceasta apre numai la femeile adulte intre a 12-a zi si a 16-a zi a ciclului, date intre care colul este usor intredeschis.

Endometru, fara glande, contine un lichid alburiu, alcalin, apos, putin abundent, care nu este altceva decat un un filtrat seros cu celule epiteliale.

Trompele sunt umectate de un lichid apos, alcalin rezultat dintr-un transudat tubar

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

1. Leucoreea la femeia adulta

A. Leucoreea generata de leziuni cervicale: ○ leziuni cervicale cronice-toate leziunile cervicale de la cele mai simple

(ectopia) pana la carcinomul in situ, se pot manifesta clinic prin leucoree; ○ leziuni cervicale acute-infectii microbiene cervicale cu germeni banali

B. Leucoreea generata de leziuni vaginale: ○ vaginita trichomoniazica: leucoreea parazitara este aerata cu miros de

mucegai, de culoare alb-verzuie. Mucoasa prezinta puncte hemoragice si bolnava acuza senzatia de prurit si usturime

○ moniliaza vaginala determinata de Candida albicans; leucoreea micotica este albicioasa cu un aspect grunjos caracteristic (alba ca vaselina boricata)

○ vaginita microbiana a) negonococica cu colibacili, enterococ, stafilococ; leucoreaa apare de obicei dupa

nasteri,avorturi, traumatisme sau in cazul unor boli generale, cum ar fi diabetul b) gonococica, care poate fi localizata pe oricare dintre segmentele aparatului genital

feminin, determinand vulvovaginita, bartolinita, metroanexita gonococica; o vaginitele reactionale la corpi straini intravaginali introdusi in scop de

masturbare sau la solutii dezinfectante vaginale, lubrifianti vaginali sau anticonceptionale

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

3. Leucoreea la fetita vulvovaginite cu germeni banali care apar in

general prin contaminare de la parinti, din cauza folosirii acelorasi obiecte de igiena si a aceleiasi lenjerii.

in perioada prepubertara poate aparea o leucoree acentuata

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Hemoragia Hemoragia in ginecologie reprezinta pierderea de

sange pe cale vaginala I. Tulburarile ciclului menstrual A) Tulburari in exces Ciclurile menstruale foarte abundente se numesc

hipermenoree. Menoragia reprezinta ciclul menstrual regulat dar

prelungit ca durata (peste 5-7 zile); se datoreste fie unor afectiuni genitale (fibrom uterin, polip uterin, neoplasme), fie unor afectiuni neuroendocrine

Hipermenoreea poate fi a) primara - determinata de tulburari de craza sangvina b) secundara - determinata fie de o descuamare

neregulata a endometrului ca urmare a unei tulburari functionale ovariene, fie ca urmare a unei leziuni organice intrauterine (polipi, hiperplazie de endometru)

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Amenoreea primara reprezinta absenta menstruatiei la tinere care au depasit varsta

pubertatii si este determinata in general de malformatii genitale, cum ar fi agenezia uterina sau ovariana

secundara consta in absenta menstruatiei pentru o perioada de 6 luni dupa cateva menstruatii normale si are drept cauza:

b.1 factori uterini:

○ -sinechii cervicoistmice ○ -atrofii endometriale ○ -tuberculoza genitala

b.2 factori ovarieni:

○ -ablatia chirurgicala ○ -iradiere ○ -hipoplazie ovariana ○ -tumori secretante ovariene ce blocheaza sistemul hipotalamo-hipofizar

b.3 factori hipotalamo-hipofizari:

○ -leziuni organice-necroza hipofizara postpartum (sdr Sheehan) ○ -sindroame endocrinometabolice - sdr Cushing, insuficienta tiroidiana ○ -amenoreea de stress E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Caracterele metroragiilor

Aspectul sangelui rosu viu in avort, fibrom uterin, polip uterin spalacit, apos in neoplasmul de col uterin, fibroame uterine

necrozate sau placi necrozate rosu inchis negricios in sarcina extrauterina, hematometrie,

hematosalpinx rosu cremos in procesele inflamatorii

Cantitatea sangelui pierdut redusa in cancerul de col uterin abundenta in avorturi, fibrom uterin, traumatisme, plagi ale

organelor genitale capricioasa in ovarul scleroatrofic si sarcina extrauterina

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Durerea Durerea este simpomul care duce de cele mai multe ori femeia la medic;

evaluarea durerii este adesea dificila si greutatea stabilirii diagnosticului se datoreaza atat numeroaselor entitati patologice si tulburari functionale ca dau acest tablou clinic, cat si raspunsului individual la durere.

Excitantii care produc durerea sunt externi si interni; cei externi actioneaza in principal asupra tegumentelor organelor genitale iar cei interni actioneaza asupra tesuturilor profunde

Dupa tesutul asupra caruia actioneaza se impart in: a) excitanti viscerali cu actiune directa asupra organului (metrita, fibrom uterin, chist

ovarian) b) excitanti peritoneali cu actiune asupra seroasei peritoneale (colectii purulente sau

sangvine in cavitatea peritoneala) c) excitanti celulari (parametrita, celulite pelvine) d) excitanti vasculari (tomboze, arterite) e) excitanti nervosi (leziuni de nevrita secundara)

Acesti excitanti actioneaza asupra tuturor interoceptorilor raspanditi in toate organele genitale. E-le

arnin

g UMF

Iasi

EStelar

Caracteristicele generale ale durerii

Peridiocitatea durerii 1) durerile periodice ritmate de ciclul menstrual

a) dureri intermenstruale, care apar in cea de-a 12-a si a 14-a zi a ciclului

b) dureri premenstruale pot fi datorate unor procese inflamatorii, ovare sclerochistice sau unor tulburari hormonale, cum este insuficienta progesteronica absoluta sau relativa

c) durerile menstruale (dismenoreea) apar cu putin timp inaintea menstruatiei, dureaza tot timpul menstruatiei, sau pot ceda in a doua sau in a treia zi de ciclu

d) dureri continue nevralgice e) dureri discontinue, colici uterine care apar de obicei in

avort f) dureri postmenstruale sunt mai rare si survin in unele

procese inflamatorii care au fost reactivate de menstruatie E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Caracteristicele generale ale durerii

Iradierea durerii

- in ginecologie aceasta iradiere se face dupa zonele de proiectie Head: a) pe zona mediana (8-10cm) deasupra simfizei si

diminueaza lateral b) pe jumatatea superioara a sacrului c) iradieri indepartate spre vezicula biliara, colon, stomac,

umar, membrele inferioare si coccis d) iradieri profunde, proiectate spre fundurile de sac

vaginale Douglas, exacerbate de tuseul vaginal si defecatie

E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Examenul fizic

Examenul general presupune urmarirea semnelor vitale (presiune sangvina, puls, frecventa respiratorie, temperatura), aspectul general al bolnavei (relaxata, anxioasa, agitata, nivelul constintei), examnul fizic al aparatului cardiovascular, respirator, digestiv

Examenul abdomenului meticulos medicul trebuie sa inspecteze abdomenul pentru a evalua

distensia, conturul si pentru a determina localizarea durerii. ascultatia trebuie realizata cu atentie pentru a evalua zgomotele

intestinale hipoactive sau reactive. pecutia ajuta la localizarea zonei de sensibilitate si la evaluarea

ascitei, distensiei, tumorilor si dimensiunilor organelor. palparea trebuie sa fie blanda, pentru a vedea exact zonele de

sensibilitate maxima si localizarea maselor tumorale, precum si apararea si rigiditatea abdomenului. E-lear

ning U

MF Ias

iEStelar

Examenul de laborator

punctia fundului de sac Douglas poate fi utila in stabilirea prezentei de sange sau lichid liber in fundul de sac posterior

radiografia abdominala in clinostatism, supinatie sau decubit lateral poate arata: obstuctie intestinala, aer liber sub diafragm-sugerand perforarea unui oragn plin cu aer, lichid liber sugerand hemoargie, chist rupt sau calcificari (calculi renali, biliari, mioame calcificate)

ecografia este folositoare in particular in evaluarea pelvisului in vederea stabilirii diagnosticului, mai ales in sarcina intaruetrina la inceputul evolutiei, sarcina ectopioca sau masele anexiale

laparascopia E-le

arnin

g UMF

Iasi

EStelar

Principalele Simptome in Ginecologie e (1)_unlocked

Documents

Transcript of Principalele Simptome in Ginecologie e (1)_unlocked