Prezentare red
-
Upload
jalobeanu-mihai -
Category
Education
-
view
267 -
download
0
Transcript of Prezentare red
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 1
Mai citim? Cât, cum, ce?Dar copiii, elevii, studenții noștri?
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 2
Istoria recentă
În 1966, profesorul de filosofie Patrick Suppes publica în Scientific American un articol intitulat "The Uses of Computers in Education", text care mi-a marcat viața. Spunea el acolo, acum 48 de ani:
"One can predict that in a few years, millions of schoolchildren will have access to what Philip of Macedon's son Alexander enjoyed as a royal prerogative: the services of a tutor as well-informed and as responsive as Aristotle."
M-a impresionat această frumoasă profeție, din anii copilăriei calculatoarelor, pe atunci când asta părea o utopie. I-a impresionat pe mulți filosofi și pedagogi și a impulsionat desigur, după 2-3 decenii, dezvoltarea universităților virtuale, a învățământului bazat pe Web, apariția mediilor virtuale de instruire, a tot ceea ce numim acum elearning , MOOC .
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 3
De vină's calculatoarele voastre, pe vremea mea lumea citea ...
Presupunem și suntem asigurați de ministere, prin diplomele eliberate, că absolvenții de liceu și cu atât mai mult „licențiații”, ar fi capabili să citească, să evalueze o carte, să caute întro bibliotecă, să scrie un rezumat sau un eseu, să folosească poșta electronică, să caute competent pe Web.
In loc de asta, sar părea că școala îi convinge de neputința lor de a scrie singuri măcar o singură pagină, din moment ce îi forțează mereu să reproducă comentariile altora, obișnuindui cu procedeul „copypaste”, adică să plagieze.
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 4
Totuși, înainte de a se răspândi calculatoarele, până să apară Internetul
un personaj pe nume Marshall McLuhan publica în 1962 o carte intitulată „The Gutenberg Galaxy; the making of typographic man”, New Amer. Lib. Carte ce a făcut destulă vâlvă, ajungând tradusă chiar și în românește, publicată în Seria Idei Contemporane, după 13 ani („Galaxia Gutenberg; omul și era tiparului”, București, Ed.Politică 1975).
Încă din 1958, întro prezentarelecție la conferința American Association for Higher Education, McLuhan anticipa: „the future of the book is inclusive.
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 5
Odată cu dezvoltarea calculatoarelor, până să apară Internetul
în 1971, un tân r de 24 de ani, a intuit c se pot utiliza ă ăcalculatoarele i la altceva decât calcule, lansând un proiect șambi ios i excentric, pe care la botezat tot cu numele ț șinventatorului tiparului. Se numea Michael Hart i când a șdecedat, acum 2 ani, prin efortul numero ilor voluntari, erau șdeja transpuse în format digital peste 45 de mii de c r i din ă țliteratura universal . Trecute între timp din forma textsimplu ăASCII, la mul imea de formate ale ț eBookurilor actuale. Din p cate românii nau intrat în acest joc, nici înainte de '89, nici ădupă. În ultimii ani, în proiectul Gutenberg, a ap rut i ă șramura „selfpublishing”, pentru autorii care accept ălicen ierea liber . ț ă
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 6
Totuși, cine a inventat cartea digitală?Ca atâtea alte invenții recente și în zona cărții digitale există
controverse istorice.
Putem afla de la Wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/E-book ) că ar fi existat încercări chiar înainte de 1940 și că un patent pe această direcție a fost înregistrat de o profesoară din Spania (Angela Ruiz), în 1949, cu scopul de a reduce greutatea ghiozdanului copilului... Era desigur vorba de o înregistrare a cărții pe un suport magnetic.
Există istorici care apreciază că NLS-ul lui Douglas Engelbart, dela SRI, cu demonstrația celebră din 1968 ar fi fost începutul-semnalul trecerii spre cartea digitală, în timp ce alții susțin că asta s-ar situa doar după lansarea hipertextului, a sistemului de editare cu hipertex de către Ted Nelson și Andries van Dam, în 1967-69.
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 7
Evident, odată cu WorldWideWeb documentele circulă, citim din navigator
Am relatat de multe ori atât despre primele încercări, studii, comunicări privind folosirea WWW în școală, precum și despre modelul elaborat/implementat de AlGore și Bill Clinton în celebrul Tellecomunication Act. Că în 1996 în SUA, informatizarea școlilor a fost demarată împreună cu cea a bibliotecilor locale. Că sau construit/modernizat și interconectat bibliotecile din toate localitățile SUA, cu același tip de infrastructură ca și în școli (LTSP). Argumentul fiind: „pentru a-i instrui pe copii în acest domeniu nou, trebuie să ai grijă și de părinți și de bunici”.
Am auzit adesea comentarii critice la adresa școlii și programei școlare din SUA. Am avut ocazia să-l aud în Ianuarie 2001 pe un secretar de Stat afirmând că s-a demonstrat deja că profesorii în exercițiu nu pot fi reciclați ca să-și schimbe radical modul de predare. Că trebuie investit în pregătirea viitorilor profesori. N-am învățat nimic dela ei, nici din greșelile altora...
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 8
Prin WorldWideWeb citim din navigatorAu devenit și mai ușor accesibile cărțile din proiectul
Gutenberg, au apărut pe Web noi manuale, în html, sau chiar ca prezentări, inclusiv în formate audio-video. Avem acces la cărți electronice de tot felul, unele libere, altele pe bani și cu restricții...
Slideshare și Youtube au ajuns să ofere multiple variante de autoinstruire, dar și modelul de succes al Academiei Khan. Mediile virtuale de instruire și cursurile tot mai numeroase și mai variate din familia numită generic MOOC adeveresc deja predicția profesorului Suppe. Putem de acasă, prin calculatorul personal, să urmăm cursuri la cele mai prestigioase universități din lume. Trebuie doar să citim, să repetăm, să scriem, să învățăm .
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 9
Evident, odată cu WorldWideWeb ajungem să avem acces la o puzderie de cărți
Fiecare librărie importantă din lume (și chiar din țară) este acum prezentă pe Web. Aflăm astfel despre aparițiile recente, despre cărțile de succes, putem să citim comentariile unor cititori, sau să le transmitem pe ale noastre. Putem răsfoi cartea, citi câteva pagini, văzând cuprinsul, putem să o comandăm și so și primim rapid în format electronic, folosind un instrument de plată în rețea. Trebuie doar să avem grijă la formatul cerut și la restricțiile (DRM) impuse.
Apare îndată și întrebarea: de ce bibliotecile noastre nu oferă acces la cartea digitală, de ce trebuie să o cumpăr dela librărie când vreau doar să o împrumut ca so citesc?
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 10
Cu WorldWideWeb instruirea pe tot parcursul vieții devine accesibilă
Vrem?
Suntem dispuși să chiar învestim (timp și energie, concentrare și răbdare) în așa ceva?
Sau măcar citind cărțile de care am fost privați când eram școlari? Sau răsfoind versiunile electronice ale revistelor celebre din lumea largă...
Ce ne trebuie? Curiozitate, răbdare și spirit critic.
Evident căi mai simplu să stăm blocați la televizor, la Digi24, sau Antena3, cu convingerea că astfel facem politică, că ne facem datoria de cetățeni :)
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 11
Cum rămâne cu școala, programa, elevii?
Nu numai la noi, ci în întreaga Uniune Europeană na mers prea bine intrarea în societatea informațională, adică pregătirea școlarilor pentru noile meserii, pentru a face față schimbărilor tot mai rapide.
Testele PISA au arătat limpede încă de acum 78 ani că la finalul școlii, cel puțin un sfert dintre adolescenții Europei nu îndeplinesc cerințele minimale privind abilitățile de citire, adică nivelul de alfabetizare cerut de actualele norme privind viața profesională și privată și posibilitatea de autoinstruire.
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 12
Și ce facem?Pe Web se pot găsi și rezumate, referate sau comentarii ale
cărților de referință, ocolind astfel citirea lor și adesea o soluție facilă în locul lecturii și instruirii. Incapacitatea multor cadre didactice de a identifica manevra de tip „copypaste”, adică reproducerea fidelă, adesea fără discernământ a unui „referat” găsit pe Web am calificato de peste 10 ani ca o promovare a fraudei, ca un prim pas în pregătirea unor delicvenți.
Așa zisul învățământ bazat pe proiecte a devenit la noi nu doar o minciună, ci și o promovare a fraudei, câtă vreme evaluarea se face doar după dimensiunea dosarului, nu după conținut!
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 13
Proiecte Europene
Ca urmare a tristelor rezultate dela testele PISA au existat mai multe proiecte Europene pentru ameliorare, mai ales sub umbrela Grundvigh. Printre ele și ADORE – „Teaching Struggling Adolescent Readers” http://adoreproject.eu, coordonat de Institute for German Language, Literature and Didactics LEUPHANA University of Lueneburg (Germania). Proiect care căuta să stimuleze cumva interesul pentru lectură a elevilor (adolescenților), proiect în care au activat 12 parteneri 11 state din UE, între care și România, cu o școală din Iași (Richard Wurmbrand College, Iași, prof. Raluca Pelin și cu Brândușa Chelariu).
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 14
Concluziile proiectului ADORES-a căutat astfel să se stabilească un dialog interdisciplinar intre cei interesați/implicați în „chestiunea cititului”, pentru a înțelege nevoile particulare ale tinerilor cititori în relația lor cu mediul național.
Proiectul s-a finalizat cu elaborarea unui ghid de bune practici, un fel de manual internațional cu exemple din cele 11 state europene.
Ca rezultat, în 2010, la finalul proiectului, s-a publicat un volum de 283 pagini , la PETER LANG GMBH. Din păcate cartea respectivă nu este cu acces liber, chiar dacă-i disponibilă încă (în forma unor exemplare tipărite și nu prea uzate) la morebooksfromberlin și rbmbooks (cu 19-23 Lire Sterline), sau în versiunea pe tabletă (Kindle), cu peste 40 de Lire Sterline !
15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 15
Proiecte mai vechi care merită amintitecare încercau și au chiar reușit să stimuleze inițiativa și creativitatea copiilor, în cadrul căruia profesorii și învățătorii s-au inițiat alături de elevii lor. Proiecte pe care le-am urmărit și despre care am mai scris. Cel de succes numit Kidlink (inițiat de Odd de Presno în Norvegia, încă din 1987 și devenit rapid multinațional – proiect dedicat copiilor sub 15 ani); bazat pe voluntariatul participanților.Apoi șocantul experiment realizat de Sugata Mitra și botezat sugestiv „instruirea prin gaură”. Unde concluzia era: „Dacă le oferi/asiguri copiilor oportunitatea de a învăța ceva, ceva relevant și incitant, și îi lași singuri, atunci ei vor învăța lecția aceea. Iar mai apoi, conștienți că au învățat singuri, își vor gestiona și răspândi cunoștințele”.
15 martie 201415 martie 2014 RED București - M.JalobeanuRED București - M.Jalobeanu 1616
Analfabetism în Analfabetism în învățământul superior?învățământul superior?
Ne așteptăm ca elevii – copii noștri să Ne așteptăm ca elevii – copii noștri să termine școala știind să citească și să termine școala știind să citească și să analizeze un text, știind să caute într-o analizeze un text, știind să caute într-o bibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poată bibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poată face un rezumat al celor citite, să scrie face un rezumat al celor citite, să scrie corect-îngrijit mesajele email, să aleagă corect-îngrijit mesajele email, să aleagă resursele credibile de pe Web.resursele credibile de pe Web. În loc de asta, s-ar părea că școala îi În loc de asta, s-ar părea că școala îi
convinge asupra inabilității de a scrie singuri convinge asupra inabilității de a scrie singuri măcar o pagină, impunându-le deprinderea de măcar o pagină, impunându-le deprinderea de a reproduce textele altora, ce mai frecvent prin a reproduce textele altora, ce mai frecvent prin „copy-paste”, deci să plagieze… „copy-paste”, deci să plagieze…