Paul Mason este caqtigetor al Premiului pentru cel rnai

bun analist economic al postului de televiziune britanicchannel4. A publicat, printre altele; Meltdown: The End

of the Age of Greed giwhy lt's Kicking Off Everwhere: The

New G[obal Revolutions. Semneazd constant articolepentru publicalii de prestigiu precum The Guardian qi

New Statesm(rn,

PAUL tUlA$ON

PO$TCAPITALI$llllUL

iiru ffiffi$ffi trffi,rurffi&i',f

* $T.ffi ffi t$ t &$ f$- ilffi t$li**:rl;ll i:ilFiir::"{.::ri{jii,i; it i!;iiililll[,"

Traducere din limba engleze 9i note

CARMEN ARDELEAN

LITE FIABucuresti

2020

CUPRINS

PARTEA I

1. Neoliberalismul nu funcfioneazd . - - . . . . - . . . . - . . . . . . . 29

2. Unde lungi, memorie scurt; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

3. AavutMarx dreptate? . . . . . . . . . . . . . . , . . . , . . . . , , . . . . 93

4. Ciclul de lungd durate, modificat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

PARTEA A II.A

5. Profelii postcapitalismului . . . . . ... . . ... -.... ...... 773

6. CAtre ma$ina independenti ......... ............. 224

Z Frumo$iiocurcdlume...,........,.,.,...,...... 265

PARTEA A III.AB. Despre tranzitii . . . . . . . . . . . . . . 315

9. Toate motivele pentru a intra in panicd . .., . . .. . . . . ., 351

l0- Proiectul Zero -.. ............376

Mubumiri . . .

'l

NEoLIBERALISMULNU FUNCTIONEAZA

(lfind banca Lehman Brothers a dat faliment, pe 15 sep-tcmbde 2008, cameramanul meu m-a pus sd trec de cAtevaori prin aglomeratia de limuzine, care de reportaj, bodi-gnrzi si bancheri pusi pe liber in fala sediului din NewYrrrk, astfel incAt el si md poati filma in tot acel haos.

Privind toate acea alergiturd, aproape sapte ani maitllrziu - cdnd lumea incd se cldtina din cauza acelei zile -,rc ridicd intrebarea: ce stie azi omul din fata camerei deIihnat in plus fald de ce gtia atunci?

$tiam ce incepuse recesiunea, cici tocmai stribdtu-rcm America de la un capht la cel5lalt, filmAnd cum setnchisesere 600 de sedii ale companiei Starbucks. Stiamril existe tensiune in sistemul financiar global, peniru circlatasem despre ingrijorarea generald legatd de cidereattnei mari binci, cu qase siptdmdni inainte ca aceasta sesc produci.l Stiam ce piala imobiliare americand era dis-trrrsi, pentru ci vdzusem in Detroit case scoase la vAn-tlrrrc pentru 8 000 de dolari bani gheati. $tiam, pe lAngito te astea, ce nu imi place capitalismul.

Dar nu aveam habar cd, in forma sa actuale, capita-llsrnul era pe cale sd se aulodistruga.

Paul Mason

Cdderea bursei din 2008 a distrus 13% dinglobald si 20% din comertul global. A ficut cresterea

6ald si devind negativd - pe o scari unde orice scade

+3% se considere recesiune. in Occident, a Produs o

siune mai indelungata decat cea din 1929-1933 qi chiar

acum, dupi o palide revenire, ii ingrozefte pe

economiEtilor cu perspectiva unei stagnfui Pe termen lu

Dar recesiunea ce a urmat ciderii bdncii Lehman

constituie adeverata problemd. Adevdrata problemice va u rma. Si, ca si intelegem, trebuie sA Privim dilde cauzele imediate ale crahului din 2008' Pend Ia

bund intreaga ideologie - sfirsitul istoriei, Pemantulplat, capitalismul pune Punct fticliunilor-, ideea pe-

zele structurale.Cand sistemul financiar global a intrat in colaPs,

2008, nu a durat mult pane ce s-a descoperit cauza

diate: datoriile mascate de produse cu prelcunoscute drept ,,vehicule de investiliireteaua de companii offshore ;i nereglementate, t

cute - din momentul in care au fdcut implozie -,,sistemul bancar din umbr6"'z. Apoi, pe misurd ce au

rut acuzaFile, am putut vedea dimensiuneafitefii, de;enitd ce;a normal inaintea declan;irii crizei'

be fapt, bijbAiam cu tolii, pentru ce nu exista unal crizeiiconomice neoliberale. Chiar daci nu iei

Postcapitalisrhul. Un ghid pentru liitotul fiosttu 31

creanlele neacoperite, unele prescrise, altele puse inrcsma unor entitS!i considerate sigure prin garantareacredibilitetii lor de catre bdnci centrale.

Apoi, prin programe de austeritate, suferinta s-atransferat de la cei care investiseri prosteEte la benefici-alli asigurdrilor sociale, pedepsindu-i pe lucritorii dinrcctorul public, pe pensionari si, in special, pe cei dint€nerafiile viitoare. in tdrile cel mai greu afectate, siste-tnul de pensii a fost distrus, vdrsta de pensionare a cres-rut, astfel incat cei care termind acum facultdtile o sd sepcnsioneze la 70 de ani, iar educaqia se privatizeaze, ast-fcl lncAt absolvengii se se confrunte cu o viatd plind deddtorii foarte mari. Serviciile se desfiinteaze, iar proiec-lelc de infrastructure sunt stopate.

Cu toate acestea, mul1i inci nu inteleg adevdratulrcns al cuvdntului ,,austeritate". Austeritatea nu inseamnilnpte ani de teieri din cheltuieli, asa cum s-a intAmplatItt Marea Britanie, si nici micar catastrofa sociali care anfcctat Grecia. Tidjane Thiam, directorul executiv alcornpaniei de asigureri Prudential, a dezvdluit adevdra-tul sens al austeritetii, la forumul de la Davos din 2012.Slndicatele sunt ,,inamicul tinerilor", a afirmat el, iarrttlrriul minim este ,,o maqindrie care distruge locuriledc muncd". Drepturile lucrdtorilor si salariul minim stauln calea renasterii capitalismului si, afirmd firi jendllnunlistul milionar, ele trebuie si dispari.a

Acesta este adevdratul proiect de austeritate: reducerearlrttsticd a salariilor si a standardelor de viagd din Occidentrleceniilardnd, pAnd ce acestea vor ajunge egale cu cele aleckrsei de mijloc din China gi India, aflate ln crestere.

ln tot acest timp, in lipsa unui model alternativ, selntrunesc condigiile pentru producerea unei noi crize. Sala-thtl real a scdzut sau a stagnat in Japonia, sudul zonei euro,liUA gi Marea Britanies. Sistemul bancar din umbrd a fostrrlllcut, iar acum este mai mare decdt era in 2008.6 Datoda

se bazeiza sistemul este ch piegele se autoregleazd'

bilitatea ca neoliberalismul si intre in colaps dinpropriilor contradictii era, ln acel moment, qi incd

inaiceptabili. pentru majoritatea oamenilor.La iapte ani de la acel moment, sistemul s-a

Ajungdnd cu datoriile Suvernamentale la aproape

din Pie gi prin tipdrirea de bancnote reprezentand

o qesime din produsul total al lumii. America, Marea

tanie, china ;i Japonia au injectat adrenalind pentru

contracara locul.-Ele au salvat bdncile scipdnduJe

32

Daci se va produce o aha isterie financiari, urmati de

un alt colaps, nu vor mai exista solulii de ielire. Acum,cAnd datoriile guvernamentale au atins nivelul maxim de

dupi rdzboi, iar sistemul asigurdrilor sociale din anumite

faliment. Pentru cei care aveau conturi de economii inb5nci, tot ce a depdqit 100 OOO de euro a dispdrut definitiv.

Iati, pe scurt, ce am invetat din ziua in care Lehman

a murit; urmatoarea generalie va fi mai shraci decAt cea

de acum; vechiul model economic este defect si nu maipoate reface cretterea fdrd a declan;a din noufinanciard. Pielele ne-au transmis, in acea zi, un mesaj

despre viitorul capitalismului - dar este un mesaj pe

la acea weme, l-am inleles doar partial.

,,Un alt drog de care suntem dependenli.."'

in viitor ar trebui si fim atenli la emoticoane, fegele

bitoare gi care fac cu ochiul in e-mailuri, pe care le

sesc finanqistii cend ;tiu ci fac ceva rdu.

,,Este un alt drog de care suntem dependenfi",

Postcapitalistnul. Un ghid pen*u iitorul nostru 33

Un alt director de la Lehman a fost intrebat daci aceastdlacticl em legald, daci alti bancheri procedau la fel sidacd astfel se ascund giurile din bilan;. El le rdspunde:,,Da, nu si da )"8

La compania de rating Standard & poor's, unde, incunostintd de cauzd, ei au minimalizat riscurile, un tip iitransmite altuia: ,,Se sperdm ce vom fi toti bogali !i lapensie atunci cdnd aceastl constructie din cdrti dejoc seva ddrdma', addug6nd emoticonul :O).e

La Goldman Sachs din Londra, agentul de bursdlrabrice Tourre glumea:

Tot mai multe beneficii in sistem, intregul sistemeste gata sd se prebuseascd in orice moment... singu-rul supravietuitor potential este fabulosul Fab',..care ste neclintit in mljlocul tuturor acestor afacericomplexe, cu preturi umflate, exotice, pe care chiarel le-a creat fdrd sd inteleage, neapdrat, toate impli-ca{iile acestor monstruozitili! !!

Pe mdsura ce apar tot mai multe dovezi ale infractiu-ttilor si coruptiei, bancherii adopre, ca intotdeauna cdndlncalci regulile, un stil neoficial complice. ,,Rezolvat,pentru tine, bdtrane", scria un angajat de la Barclaysclltre un altul, in weme ce manipula LIBOR, rata doban-xii medii interbancare londoneze, cea mai importanti depc intreaga planetd.lo

l ,,Fabulosul Fab" este porecla sub care era cunoscut, in mediulde afaced, Fabdce Tourre. A fost acuzat $i gdsit vinovat de fra-udd fiscali in 2013, de tribunalul federal, ca urmare a roluluijucat in declansarea crizei din 2OOg prin fraudarea bdnciloreuropele care fdcuserd investilii in titluri ipotecare, BancaGoldman Sachs a acceptat se plSteasce circa 550 de milioanede dolari penalitdti, fiind obligate sd igi asume erodle fecute deTourre. (n.tradJ

Paul Mason

globald combinatd a bincilor, a gospodiriilor individuale,a companiilor $i a statelor s-a ridicat la 57 000 de miliardede la inceperea crizei, ea reprezentand aproape de trei oriPIB-ul global.7 Regulamentele noi, care le cereau bincilorse pestreze rezerve mai mari, au fost temPerate si ama-nate. Iar acel 1olo s-a imbogdtit si mai mult.

ldri este distrus, nu mai existe Sloante in incarcetor - cel

pulin, nu dintre acelea trase in 2009-2010. Solu;ia bancard

aplicate in Cipru, in 2013, a fost un test pentru ce se vaintAmpla dacd o bancd importanti sau un stat de din nou

nogtea directorul executiv de la Lehman cdnd p

tactica de notorietate, RePo 105, intr-un e-mail.implica ascunderea datoriilor din bilanlul contabilbdncii prin,y6nzarea' lor temporari si apoirea lor dupi prezentarea raPortului trimestrial al

Paul Mason

Ar trebui se fim foarte atenli la tonul dinmesaje - ironia, lipsa de onestitate, folosirea repetatdemoticoanelor zamberete, a unui limbaj argotic qi atualiei exagerate. Acestea sunt dovezi ale autoasistemice. in inima sisremului financiar care, la

sdu, se afld in centrul lumii neoliberale, ei gtiaubine ci lucrurile nu merg bine.

John Maynard Keynes a numit. la un momentbanii ,,legatura dintre prezent gi viitor"". Voia sd

ci ceea ce facem azi cu banii este semnalul pentrucredem ci se vor schimba lucrurile in aniiCe am fdcut noi cu banii in perioada premergdtoare2008 a fost sd extindem masiv volumul lor: in ceiani dinainte de crah, rezerva globald de bani a crescutla 25 000 de miliarde de dolari la 70 000 de miliardeincomparabil mai rapid decAt cregterea din econolreali. Cdnd rezerva de bani cregte in acest ritm, este

semn ci noi credem cd viitorul va fi cu mult maidecAt prezentul, Criza a fost doar un semnal venitspre viitor ci fdceam o greqeali.

Singurul lucru pe care il putea face elita globald,

ce criza a explodat, a fost sd pund mai multejetoanemasa de rulete. Nu a fost nici o problemd si leprin introducerea de bani noi invaloare de nici mainici mai puqin declt 12 000 de miliarde de dolari, ciciinfiqi erau casierii de la cazinou. Dar a fost nevoie sd

extinde pariurile mai echilibrat pentru o vreme gi sipoarte mai putin imprudent.l2

Aceasta este, efectiv, politica lumii, a;a cum s-a

$urat ea cu incepere din 2008. Tipdregti atalia banicosturile imprumuturilor si devind zero sau chiarpentru binci. CAnd ratele reale ale dobAnzilor devintive, clienlii care au economii in bdnci - 9i care nu isipdstra banii in siguranld dec6t cumpir6ndgarantate de guvern - sunt fortati, la Propriu, si renunle

Postcapitalismul. Uh ghid pentru viitorul nostru 35

orice plus din economiile lor. in acest fel se stimuleazi dinnou achizitia de proprietefi, bunuri de consum, aur si acti-runi, clienfi fiind fortati sd igi plaseze banii in aceste zonenrri riscante. Pand acum, rezultatul a fost o revenirencsemnificativi - dar problema strategicd rimane.

In terile dezvoltate, cresterea se manifesta lent. Ame-Iica si-a revenit doar prin intermediul cresterii datorieili:derale cu 17 000 de miliarde de dolari. Mii de miliarderk'dolari. yeni, lire srerline si acum euro, proaspat tipd-rili. continuS sd fie in circulaqie. Intregi orase-fantomb,lirrmate din propriet5ti speculative - din Spania pdnE in(ihina -, continud sd existe, fdrd sd se viindd nimic. Zonacuro, probabil cea mai importante si fragiH construc{ier,conomicd din lume, continue se stagneze, generXnd untrivel de frictiuni politice intre clase sociale 5i intre tdricare ar putea sd o distrugd.

Dacd viitorul nu va aduce bogdtii spectaculoase,Iimic din toate acestea nu va fi sustenabil. Dar economiarlc tipul celei care apare din crizd nu poate produce ol$tfel de bogdtie. Agadar, ne afldm intr-un moment stra-Irlgic atat pentru modelul neoliberal, cat si pentru capi-tllismul insusi, asa cum voi ardta in capitolul 2.

Dacd ddm timpul inapoi pAnd in septembrie 2008,vcti putea observa elementele rationale care au fecut din(Dtimism declansatorul crizei. in filmarea realizatd dernine din acea zi se pot observa aglomeratia din fatarcdiului bdncii Lehman si oameni care fac fotografii currparatele lor Nokia, Motorola si SonyEricsson. Aparateleth fotografiat manuale sunt depisite, iar dominafia ace-lrr nume mari de firme a trecut.

Progresul rapid al tehnologiei digitale care a dus latlczvoltarea spectaculoasd premergetoare anului 2007ir l'icut doar o pauzi scurti, de refacere, in timpul cide-tii. In anii de dupd falimentul Lehman, iPhone a cuceritIumea qi a fost, la r6ndul lui, intrecut de telefoanele

Paul Mason

inteligente Android. Tabletele 9i cdrlile(e-books) au luat avAnt. Retelele sociale - despre care

dacd se vorbea pe atunci - au devenit o partedin viafa oamenilor. Facebook avea 100 de milioaneutilizatori cand Lehman a dat faliment; 1,3 miliardemomentul in care scriu gi este mai mare dec6tde pe glob Ia nivelul lui 2008.r

Iar progresul tehnologic nu se limiteazd la sferatali. in acei gapte ani, in ciuda unei crize financiarebale ;i a unui cutremur distrugetor, Toyota a fabcinci milioane de automobile hibrid - de cinci orimulte decAt cele produse inainte de crizd. in 2008,

tau capacita$ de energie solari in valoare de 15 000 (

megawali in intreaga lume; pdnd in 2014 numirul lorcrescut de zece ori.14

Dar aceasta a fost o crizd diferitd. criza si

s-au mai combinat cu dezvoltarea rapidd a

Postcqpitalisrnul. Un ghid pefl*u.t'iitorul nostru 37

rlupd falimentul bulei speculative dotcom din 2001. Ea alhcut posibild o buli speculativd financiare structuratd*li a constituit motiyul pentru toate infractiunile, pentrucd, efectiv, politicienii le-au spus bancherilor cd este dedutoria lor sd se imbogiteasce prin operaliuni financiarerpcculative. astfel incat bogetia lor sb se reverse asupranoastrd, a celorlalti.

Odatd ce inlelegem caracterul centralizat al ,,credite-krr ieftine", ajungem la o problemi mai gravi a,,dezechi-llbrului global", anume diviziunea muncii, care a permisunor state cum ar fi SUA si treiasce din credite si sd isipr:rmitd deficite uriase, in vreme ce China, Germanii,,hponia si alte teri exportatoare s-au ales cu variantancgativd din aceasta afacere. Cu sigurante, acesterlczechilibre stau la baza supraabundenfei de credite din0conomiile occidentale. Dar de ce au apdrut acestea? Decc o familie din China economiseste 25% din salarii silntprumuti aceasti sumi, prin sistJmul financiar globai,nruncitorilor americani care nu au economisit nimic?

in anii 2000, economistii au dezbdtut explicatii con-lladictorii: fie ce erau de vind sumele economisite inrxces de qirile din Asia, fie ci vinovali erau nebunii deoccidentali, care imprumutau peste m6surd. Oricare arfilirst cauza, dezechilibrele erau o realitate. Daca am ceutaln profunzime, am descoperi cauza in insisi tendinla deglobalizare si, in ce pdveste curentul economic oficial,gbbalizarea nu poate fi pusd sub semnul intrebirii pen-tru cd ea existe, pur qi simplu.

Teza ,,operatiuni bancare gregite plus creqtere dezechi-lihrati" a devenit explicatia pentru colaps. Pune bSncilepc picioare, rezolvd achitarea datoriilot reechilibreazdIrrmea si totul va fi perfect. Aceasta este prezumtia €arer stat la baza politicilor de dupd 2008.

Cu toate acestea, cresterea a rdmas modestd si, caurmare, majoritatea econornistilor a inceput si nu se mai

asa cum nu s-a inti mPlat in anii 1930. Din punct de vedr

politic, s-a intimplaiexact opusul fati de 1930. in loc

exacerbeze criza, aqa cum a fecut in 1930, elita globald

apelat la instrumente politice pentru a Protejareale - adesea sfidandu-si Propriile teorii economice. Iartdrile cu piata emergentS, cre$terea cererii Pentru bul

de consum, alEturi de stimulul monetar global' a facutprimii ani de dupi 2008 un adeverat teram al abun

Impactul combinat al progresului tehnologic, allului politic gi al forfei de recuperare a Pielelora produs, pentru ceteleni, o recesiune mult maidecAt aceea din anii 1930. Dar ca moment de cotitura,fost o crizd mai mare decat cea din 1930. Pentru amotivele, trebuie sd studiem lantul dintre cauzd 9i efect'

Atat pentru economiEtii de stanga, cat 9i pentru cei

dreapta, cauza imediati a colapsului pare si fiede ,,creditele ieftine", adicd decizia statelorde a anula restricliile bancare ;i de a inlesni

38 Paul Mason

mullumeascA cu aceaste exPlicalie. Larrysecretar de stat la finanle in timpul lui Bill Clinton fitect al anuHrii reglementerilor bancare, a socat

economicain 2013 averizand ce Occidentul se

cu o ,,stagnare seculara" - adice o creqtere modeste

timp nelimitat. ,,Din nefericire" - a recunoscut el -,terea modeste ,,s-a facut simlita de multi vreme, dar

fost mascate de finanle nesustenabile".ls Robert

economist cu experienfe indelungatd, a mers

departe, prevdzdnd continuarea perioadei de

modest6, in SUA, pentru urmAtorii 25 de ani ca

al scdderii productivitigii muncii, imbitrdnirii

!iei, al datoriilor mari 9i al inechitelii tot mai pregnante'

i6rd rernugciri, incapacitatea de a-fi reveni a capitalir

mului a transferat motivele de ingrlorare de la

stagnirii timp de zece ani spre spectrul datoriilor care

vor mai permite sistemului sd isi recupereze

caracterul dinamic. Niciodate.Pentru a inlelege partea rationala a acestor

tii apocaliptice, trebuie sI examinim critic patru e

mente care, la inceput, au permis neoliberalismuluiinfloreasci, dar care au inceput sa il distruga. Iate

sunt acestea:

1. Moneda fiduciar6', care a permis ca orice

nire a ritmului economic se fie contracarate

inlesniri de credite, astfel incAt intreaga lume

trAiasca din datorii.2. Sistemul financiar, care a inlocuit prin credite

tul stagnant al fort€i de munce din ldrile

* in enSleza,,,Fiat money"- din termenul latinesc ,,fiat", cu

de,,sl se faci, sd se produce' @dice o acliune fdcute ca Ia unoi ordine oficiale). (n.trad)

Postcapitalismul. Un ghid. penttu 1)iitorul nostru 39

3, O lume dezechilibrate ti dscurile remanente rezul-tate din datoriile mari gi rezervele valutare dinprincipalele ldri ale lumii.

4. Tehnologia informafiei, care a permis si se intAm-ple toate celelalte, dar a cirei contribulie la creg-tere este sub semnul intrebdrii.

Destinul neoliberalismului depinde de misura in carencc$ti patru factori vor persista. Destinul caPitalismuluip0 termen lung depinde de ce se va intAmpla dacd ei nuvor persista. Se ii studiem in detaliu.

Moneda fiduciariln lB3l Republica Texas, care tocmai isi declarase inde-pundenga, a emis primele bancnote, S-au mai pestratr'0teva dintre acestea, fotnitoare si curate, in muzeele dert{rt. Fdra o rezerve de aur, tara cea noud a promis cd va

l)li1ti purtetorilor acestor hartii de valoare o dob6ndd del0'l0 pe an. Pdni in 1839, valoarea unui dolar texan a

irilzut la 40 de centi americani. PAnd in 1842 bancnotelenu devenit atat de nepopulare, incit guvernul texan a

lr,fuzat si le mai permitd cetdlenilor sd pldteasci impo-Tlrc cu ele. La pulin timp dupd aceea, cetaten ii au incePutri1 ceara anexarea Texasului la SUA. in 1845, cdnd, inrllirEit, s-a intAmplat acest lucru, dolarul texan recupe-trrse mult din valoarea sa ini;iald. Apoi, in 1850, SUA auInulat datoria publice a statului Texas in valoare de zecerrrilioane de dolari americani.

Episodul este considerat un exemplu clasic Pentru ce

nc lnt6mpld cu monedele fiduciare - bancnote de hAr-tl('-, care nu au acoperire in aur. Termenul latinesc,,liat" inseamnd acelagi lucru ca in propozilia biblica,,liat lux", si se faci lumin6, sensul lui aici fiind ,,sd se

llci bani" din nimic. in Texas existau pdrnAnt, comerl

ll vite - dar acestea nu erau suficiente pentru a garanta