@oaumt&r'q #£2 q'erspecthe poCitice

Bogalie Tnalti $i incredere scizuti inuniversul semantic al manelelor

Abstract. This research explores the message o$.,manete", a contemporaytype ofethno-pop music that isstrongly contested by intetiectua{ elites, arguing that maneie's semantic universe reproduces representationsaf the practices af localisation o$a capitalism tacking Protestant ethic, in which the logic o$economicexchange is depicted through the metaphor of the "imecher"(one who is crazy, curlning, or siy) who defeatshis enemy. tn addition. the celebration of wealth and the onstentatious consumerism are accompanied by the!ack of trust in others. inducingjeetings ofinsecurity and causing the individual to return to hisfamity.

Keywords: Manele, distrust. pop, ";mecherie" (slyness)

Obiectul $i metodologia cercetdrii

Cercetarea de fate se bazeazi pe corelarea maimultor metode.Astfel, in descifrarea mesajului din manele, a fast folositi analizade discurs tip codare directs, corelati cu interviuri semi-structura-te, realizate cu fad ai genului gi cu figure din interiorul industries

Piesele supuse analizei au fost selectate corelind maimulte cri-teria. In primul rand, frecvenla cu care au fast difuzate pe Taraf TV,un post tv specializat pe manele, Tn care piesele sunt difuzate lacomanda spectatorilor - trimitand un SMS suprataxat (3,5 - 4 euro)

ei pot asculta piesa favorite in direct. Uncriteria secundar fast alegerea pieselorcare trec proba timpului gi continua si fiedifuzate la o jumatate de an / un an de laaparitie. In al treilea rand, un criteriu a festgi numirul de vizualiziri pe site-ul www.

youtube.com, corelat cu succesul pieselor in cluburile gi la eveni-mentele de profil.

De asemenea, o parte din hiturile TV, Tn special pele romantice,care aduni milioane de vizualiziri pe www.youtube.com, nu ajungin repertoriul liutarilor dln cluburile de profit - de pilda recentulhit Ce immos/ surf och// fa/ (Denisa gi Valencia), totalizind din 5postari 5.500.000 vizualizari, nu am auzit-o in mci unul din cluburileTn care am font, performantele live postate pe www.youtube.comaritAnd doan versiuniale celor doi soligti(multe astfel de piese popmor ca succese virale de internet sau ca hlturi tv).

Un alt crlteriu, aplicat la piesele mai vechi. dln intervalul 2003 -2009, a fast intervievarea fanilor gi- prin forma lucrurilor - utilizareapropriilor observatii vizind succesul pieselor, Tntrucit din 2003 am

Adrian Schiopdrd. SNSPA(aschiop@gmail.com)

/76

devenit fan al genului. La piesele dinaintea acestui interval, selectia a fost mai dlficili,criteriul principal fiind numarul de vizualiziri corelat cu data postarii.

Pentru interviurile semistructurate cu faniai genului, am ales. in principal, doug areale:unul rural, satul Porumbacu de Jos. gi altul urban. cartierul Ferentari din Bucuregti.

Satul Porumbacu de Jos este Tn judetul Sibiu, iar fanul de manele pe care l-am intervi-evat a fast un etnic rom de 21 de ani. Herman gi un etnic roman de 17, Gicu. Ace;tia as=cults ant manele cit (maiales) etnopop rom de Ardeal, un subgen reprezentat de SanduCiorba, Bogdan de la Club, o parte din piesele lul Nicolae Guts gi Florin Mitroi, pe care ilasimileazd tot manelelor. Dar, chiar dad la navel muzical diferentele sunt semnificative,la nivel tematic ele sunt minime.

Cartierul Ferentari este locul unde locuiesc de doi ani $i unde manelele sunt cea maiascultati muzica. ce se plate auzi din mobilele adolescentilor in autobuze, din maginilisate cu portiera deschisi sau din apartamentele invecinatel rareori se aude un alt gende muzici (hiphop, house sau dance). Spre deosebire de are cartiere, profilul muzical alacestuicartier este destul de omogen. Interlocutorul meu principal din acest cartier a fastRadu, un birbat de 24 de ani.

O circtlttlscriere a ntanelelor

Maneaua este o specie de etnopop, identificabili printr-un ritm specifics, cu puterniceinfluente balcanic-orientale, cantata preponderent de liutari romi gi. conform Barome-trului de consum cultural 2007. adresindu-se unum public amestecat de romini gi roma 'Ea face parte dlntr-un curent mai lara, al muzicilor panbalcanice recente, care, sub im-pactul globalizarii, face muzicile traditionale din Balcani si intre in dialog gi si suferecontaminiri reciproce'

Cu rddicini in amaneaua turceasci din secolul XIX, maneaua apare, sub eticheta demanet, la sfargitul anilor '60, pentru ca mai Tncolo, la sfargitul anilor 80 gi Tnceputul anilor90. si prolifereze, sub denumirea de muzici orientals gi deja transformati in etnopop

(Anna Giurchescu, Victor Stoichita, Costin Moisil. Florin lordan, Mirela Radu, SperantaRidulescu, 2010). Dupe ann'92 - 93, ea intra intr-un con de umbri (chiar dad tot Tn

aceasti perioada igi cristalizeazi muzical gi tematic specificul aga cum TI cunoagtemaziz), pentru ca, in anul 2000, si explodeze Tn ma/nsfream pron albumul "Fin concuren-!a". al lui Adrian Minune gi Costi lonita. Pentru cativa ani, manelele sunt difuzate la TV,pe canalele de radio - pentru ca, din 2003 incolo, cu toati popularitatea lor crescanda,si fie supuse unei intense campania de marginalizare. Barometrul cultural 2010 anti orestrangere a popularitatiigenului- dad in 2007. acesta era pe locum 3 in topul audientei,Tn 2010 a cizut pe locum 5.

Registre tematiceInainte de a prezenta registrele tematice, trebuie si precizez un aspect valabil pen-

tru toate temele - imaginarul manelelor e masculin, mai exact, chiar gi atunci and suntcintate de femei, manelele fac p/acerea birbatilor: sd-i laude ca tab("tata tu-mi aducidetoate" - Copilul de Aur), ca iubiti("te iubesc mai mult decit pe mine" - Printesa de Aur).ca amanti('Aide-le barbate, di-le bane" - Nicugor Guts gi Mihaela Minune).

Pentru a distinge tematic Tntre manele. o si folosesc o distinclie operate de liutariiingigi, Tntre manelele "de suflet" gi pele ";mecheroase" sau "bagabontegti:

Prima sectiune, "de suflet", vorbegte despre iubire (Tmplinita sau nefericiH) sau despre fami-

noiem6rie 2012 eerspectiwe poGitice

lie. Tonul Tn aceste piese, cu exceptia celor de iubire Tmplinita, este mai degraba guv, servos.A doua sectiune voregte despre bad, dugmani gi gmecherie gi spune ci "nu putem si

fim la fel, ari bad in portofel" (Copilul de Aur -- Card scar porfofe/u/ afarg), ci cine arebad este de admirat, indiferent cum i-a obtinut, fiindci a aratat, ca si citez o manea, cimi duce capul cit zece, intre gmecheri eu sunt rege" (Copilul de Aur - Tntre gmecheri).Mai spune, hedonist, ci trebuie sa-ti triiesti viata gi si te distrezi, pe spurt, si consumi.Tonul acestor piese e obraznic gi fanfaron, nu lipsit de umor -- dar, cu toati insolenla lor.nu contests mci morala cregtina (sacrificul pentru famine gi credinla Tn Dumnezeu ramanreperele tad, de necontestat), mci "parinlii" (nu pun in scena un conflict intre generatii,parinlii fiind iubiti gi respectati), mci sistemul/autoritatile statului.

Cell doug sectiuni se Tntilnesc intr-o sectiune "de suflet", care spune, Tn mare, cilumea s-a facut rea, fiindci to!/ stint pe /nferes - tu ii ajuti pe oameni, dar ei nu te ajuta la

O statistics ficuti pe piesele dlfuzate pe canalul de televiziune Taraf TV. specializatpe difuzarea de manele, a pus in evidenta preponderenta pieselor de dragoste. Astfel,dintr-un total de 173 de piese, 106 erau de dragoste (din care 20 consacrate familiei),10 gmecheroase, 10 despre /urea rea gi restul la interferenta dintre genuri sau neclasi-ficabile. Cifrele se echilibreazi in momentul recitalurilor din cluburile de profit. Astfel, laHanul Drumetuluiam audiat, in timpul uneinopti, llpiese de dragoste(din care 5 desprefamine), 8 de gmecherie, 2 despre lumea rea gi are trei aflate la interferenta dintre genuri.

Manelele - subculture sau pop?Inainte de a intra in discutia vizind universul semantic al manelelor, o si argumentez

de ce manelele nu pot fi considerate o subculture in sensul lui Hebdige6, cio speciede pop. In primul rand, lipseste din ele autoidentificarea, intrucit fanii de manele nu seconsiders maneligti, eticheta aceasta fiindu-le atribuiti de cei din afari. Dear doi din faniide manele pe care i-am chestionat mi-au spus ci se considers maneligti, cei mai multideclarind ci asculti gi are genuri(muzica lgutireasci sau populara, dance, house,hiphop). Visul unora este si ajunga in "cluburile de fitze", gen Bamboo sau Bellagio,spatii g/amour-oase Tn care se asculti house gi minimal, de a caron existenta gnu dinziarele tabloide sau de la TV. Tn al doilea rand, fanii nu se percep ca avind in comun oideologue care si-i uneasca. neasimiland, de exemplu, retorica gmecheriei gia banilorca pe un specific identitar al manelelor, ci- in special Tn ce privegte gmecheria - ca pe otrisituri nationale, "noi rominii suntem gmecheri" (Radu, Ferentari, 24) sau a timpurilorin care triim: "cine nu vrea bad? Nu vrea femel? Hai, recunoaste, nu ti-ar placea si fiigmecher?" AI treilea argument - cu toati panica moran giintensa marginalizare la care afast lupus genul in ultimii ani, fanii nu se percep ca marginali gi subversive, cl ca parte amajoritatii, suspectandu-i pe ceilalti de ipocrizie, "totidupa ce se Tmbati o dau pe manea,dar nu recunosc" (Ferentari 24).

In fapt, cu toati panica moran pe care au creat-o. manelele sunt o specie de pop, acaret subversivitate s-a nascut oarecum involuntar gi pe care faniio asumi intr-o micamisuri. Folosesc pop Tn sensul delimitat de Froth, Straw gi Street? ca o muzici ma/n-sfneam, alternative la rock and roll, care (1) urmare$te succesul comercial, (2) se orien-teazi cdtre o audienta generali gi nu spre una de naga articulate Tn jurul unei ideologiisau subculture, (3) este create pentru dans mai degraba decTt pentru ascultat (ca starefoloslnd intens beat-urielectronice) gi(4) tintegte spre standardizare, spre o "reteta", ginuspre creatlvitate gi diferentiere.

necaz

Manelele !intesc succesul comercial, orientindu-se citre o audienta generali: "noilautarii. ne punem in pielea ascultatorului, ne gandim ce ar vrea omul si audi, de aceeasuntem aga de indragili" (Dan, 42, producator). Acelagi producator, Tntr-o emisiune tv depe canalul Acasa, vorbe;te ;i despre importanta beat-ului in crearea unui hit, exemplifi-cind cu melodia "Frate lange frate", compusa pentru doidintre soligtii pe care Ti produce,Florin gi Sarin Copilul de Aur. "Totul se bazeazi pe beat, incit si fie totul cit mai dansa-bil. Cind ai dat drumul la percutie si rupp, si sari toati lumea in sus'. Standardizarease resimte mai ales in versuri- care, mai ales din anti 2000, repeta la nesfargit citevamotive, in formule din ce Tn ce mai stereotipizate (exemple: "bag in boali dugmanii", "miduce capul", 'lumea-i rea ', etc.)

.A fi liutar inseamni Tn primul rind a cinta la cerere, pentru a satisface agteptarileascultitorilor" (Victor Stoichita)

Pentru a inlelege gi mai dar de ce manelele s-au dus firesc spre pop gi nu au generato subculture, este necesar un ocol Tn contextul de performare. Un liutar anti ce vrei tusi auzi, nu conform dispozitiei proprio. arab cercetitorul Victor Stoichita ': "In pofida di-versitatii acestor practice, 16utiria rimine o meserie destul de bine conturati. Nu oricaremuzicanti profesionigti trec drept liutari. A fi/gufarinseamni Tn primul rind a cinta la ce-rere, pentru a satisface agteptarile ascultitorilor". Sau Tn cuvintele unui liutar (Jean, 40)'omul care-mi da un bacgig mi-l da cu drag, ca aga simte el, l-am atins la sufletel gi i-amcantat de baiat, de fate, mama tata, de el insugi '. Manelele pun explicit Tn versuri acestaspect, Tndemnand publicul sd scoata bad din buzunar, si se dea mare: "hai arunci haiarunci banii/ di-te mare si moara dugmanii" (Copilul de Aur - Cash cash).

Pron urmare, un liutar incearci si surprinda cit mai bine orizontul de agteptare al pu-blicului sau clientului care face dedicatia. Rolul lute si te faa si te simti bine gi mai bundebit egti, motiv pentru care (1) nu va jigni gi va incerca si se pastreze intr-un registruretoric cit mai putin ofensator pentru toati lumea (2) nu va vorbi despre aspecte nepla-cute gi(3) va incerca si infrumuseleze realitatea, si-i dea un lustru g/amour-os.

De aceea, manelele nu problematizeaza teme sociale ca siricia sau discriminarea --de exemplu, band ele vorbesc despre relatiile dintre majoritari gi romio fac in ton festivist,celebrind toleranta gi diversitatea ("chiar dad egti ardelean, moldovean sau !igan/sun-tem Made in Romania", spune cea mai cunoscuti manea pe aceasti temp -- lonug Cer-cel, Made /n Roman/a), Tn pofida rasismuluidin stricta proximitate a comentariilor aflate insubsolul pieselor de pe www.youtube.com. Pe de alta parte, nu se plate contesta ci fadde manele, care sunt ant etnici romini cit gi romi, nu s-ar remarca pron bund intelegere.

In plus, sponsorii albumelar sau pieselor aunt de cele mai multe ori interlopi care co-mandi piese sau, pentru a-gi auzi numele pomenit in intro-ul piesei, sponsorizeaza cusume considerabile posibile hituri(Cornel, 35, organist). De asemenea, clienlii care plu-seazi sume mari la dedicatii din cluburi sunt interlopi- iar piese care si vorbeasci des-pre sirdcie sau probleme sociale nu au succes: "facie piesa despre saracie, dar cine ocumpara? Cine arunci banal pe liutar la o piesa aga?" (Cornel. 35, organist).

Manelele gmecheroaseMarca distinctive a manelelelor de gmecherie e exagerarea fanfaroani a potentei fi-

nanciare, care plate sau nu include umorul ca atitudine de fundal ("gi and mor am valoa-re / la sicriu fac buzunare" - Nicolae Guts). Indiferent ci sunt la persoana I ("suet fabricsde bad"), a ll-a ("e$ti luna de pe cer") sau a lll-a ("are de toate, are putere gi are spate"),ideea este in toate aceste cazuri aceeagi, promovarea narcisisti.

noiem67te 20]2 ©erspectbe potitia 179

Sunt caliva termed cu ocurenle masive Tn aceasti sectiune: dugmani, bad-bogalie,;mecheri-gmecherie.

Manelele gloseaza enorm pe tema $mecheriei, care devine un fel de cafe regale pedrumul spre bogatie, gmecherul acid standardul de coo/ al genului. Dupe bad/bogalie,gmecher/gmecherie este cuvantul cu cele mai multe ocurente in manelele gmecheroase.

Trisitura cea mai des pomenita a gmecheruluie inteligenta: "am cap de calculator'(Gulp), "Tmi merge capul cit zece" (Copilul de Aur), "aunt degteptul" (Sorinel Pu;tiul),trisituri cu care interlocutorii mei sunt de acord, "nu pali face bad dad nu-mi umblicapul" (Porumbacu. 21 ). "banii nu-i fac smardoii, ci oameniicu cap" (Ferentari, 27), "NutsCimitaru e degtept $i versat' (Ferentari. 27).

Poetica gmecherieiPe cit de baroce sunt manelele in a explica bogatia protagonistului, pe ant de sirace

in a furniza detaliidespre cum gi-a ficut baniiacesta. Aga putine cite sunt, citeva mane-le vorbesc despre afaceri, altele despre Dumnezeu sau noroc.

Manelele evita, deo, sd intre in detaliile tehnice ale ,combinaliilor ' facute, preferand oretoricia vagului ("$mecheriifac ce vor / Fraierii fac ce pot, stau pe loc / $mecherul facede toate, le face pe toate / Fraierul dear ce plate" - Nicolae Guts, $meched/ fac ce b'or).

Astfel, refrenul unei manele (Florin Salam, V-am Hoof-o), vorbegte despre ce pare afio teapa data unor dugmani: .V-am facut-a, v-am ficut -o / Am tot stat gi am gandit-o /

V-am ficut-o ca la carte / De s-a terminat cu toate ' (Florin Salam, V.am Mcuf-o). In cegens protagonistul le-a facut-o? Maneaua omite si precizeze in ce consti ,$mecheria}gandita ant de laborios, ligand-o si suspende Tn generalitatidespre noroc: "Mare norocmare noroc / Dumnezeu a vrut si fiu pe primul loc'

Alteori, referintele concrete sunt Tnlocuite prin piste false glumete despre ce seintampla Tn spate: <Multi fume cAnd mi vede / Cum fac banii nu mi crede / Zine ci-i vreogmecherie / Sau vreun tun la loterie // Cum fac baniie secret / Plate-i fac pe internet / Oriii fac la imprimanta / Ci-mi vin banii ca pe banda ' (Florin Salam - /ar am pus-o).

in fapt, manelele, am Tnteles Tn Ferentari, instaleazi un regim al comp//c/fd!// cu as-cultatorul, ca gi cum "ti-ar trage cu ochiul" (Radu. Ferentari. 24) - sau, ca si reiau o altaexpresie a aceluiagi interlocutor, "Tnlelegi, ci nu egti prost'. $mecherul e cel care faceuneori ilegalitati dar nu e prins gi tocmai asta-l face coo/, ci e de$fept gi nu se last prins- iar poetica manelelor funclioneaza pe acelagi principiu: ele sugereaza dedesubturi du-bioase, dar nu le afirmi explicit.

Lipsesc din manele lucrurile care sunt spuse in privat, Tn grupuri restrinse de prieteni- dar tocmai aceasta lipsa le Tnalta la o treapta de generalitate care le face si intAlneas-ci orizontul de agteptare al unui public divers. Motiv pentru care, pentru interlocutoriimei, gmecherul Tmbraci forme diferite: pentru ceidin Ferentari, gmecherul e "barosanul".mafiotul care face bad din afaceri necurate, fie el pegte, traficant, camatarl pentru Gicu(Porumbacu 17) gmecher este ;i taica-su, care nu taie chitanta pentru marfa pe care oare Tn magazine (ce-i drept, nu e "barosan") -- Tn fine, pentru toll gmecheria presupune sitreci peste lege: "dad nu esb gmecher, in Romania mori sirac.

Du$manii, Bursa de self-empowermentTn universul de discurs al manelelor, acegtia iau de pele mai multe ori chipul rivalilor:

mi s-au inmullit dugmanii/ la fel de mult ca gi banii/ dar dugmanii gnu aga / cu toni-s lamana mea ' (Guta). Un liutar mi-a dat o explicatie referitor ceea ce inseamni dugmanatunci and anti despre ei: "Cine-s dugmanii? Nu gnu, depinde cui ii conti.. . Cind canli

/80 Cuauratlidentlit]

de dugmaniala Tgiamintegte de un dugman de acum o luna $i and o asculti se gandesteci i-o trage.

Raspunsurile de la fanii manelelor trimit in aceeasi directie, de proiectie a nevoii derizbunare, "and asculti de dusmani Tli da o putere, o ambitie ci mama ce le-as face '(Herman, 21 , Porumbacu), perceptie impartagita gi de un taximetrist ultras care, mai ingluma mai Tn series, mi-a zis ci el se gandegte la suporterii echipei adverse card ascu/fdde dugman/. Confruntarile intre bande sunt obignuite Tn cluburile de manele, care au 7-8bodyguarzi(cativa la intrare, care Ti controleazi pe baielii cu figuri suspects, $i ari catlvainauntru), motiv pentru care bitiile au loc Tn grupurile sanitare sau afari. Pentru astfel debaieli tineri, dugmanii sunt similari unei batai. consumati la nivel imaginar.

in felul acesta, dugmanii devin o sursi de empowermer7f masculin - Tntrucit du;ma-nn sunt pentru manele ceea ce sistemul/ autoritatea/ establishment-ul e pentru raped:opozltia 6i/atu/u/ du dln mangle nu e fate de sistem (deo nu po//f/ca, fate de o instantaopresiva superioara ierarhic), ci fate de dugmani(deo, mai degraba de ordin comunitar,fate de indivizi aflati pe acelagi papier de putere). Cu toati relative lor popularitate, suntpuline manele care vorbesc despre politic-autoritali(am identificat 9 despre "mascali", 6despre "garde"), gi niciodati in termed sfiditori sau vindicativi.

Pornind de aid, dugmanii primesc de pele maimulte ori semnificalii pozitive, fiind semnde putere gi status social, intrucit 'cine nu are dugmani/ ila-i mic intre !igani" (Florin Mi-troi- Lc/mea-m/ spare ma#of). Adrian Minune exprima gi mai dar de ce dugmanii suntnecesari: "e bine si ai gidusmani gi prieteni.... Dugmanul este instrumental de misurarea valorii mele. Cu cit am mai mullidugmani, cu ant valoarea e mai mare pentru ca Tn locsi zia saracu de e/ maibine si zia /a u/fe ba /a asta jce bazat er9. Cu are cuvinte. debitsi le fie mila de the, mai bine si te invidieze. Cind vine de la dugmani($i de obicei de laei vine), invidia e valorizati pozitiv, ci "moare lumea, moare moare / ca Amar are valoare:(Nicolae Guta), ea certificand puterea/'valoarea ' protagonistului; a fi invidiat inseamni abaga Tn boali dugmanii ', deo implicit a fi deasupra lor: ,ma invidiazi lumea / ci am soarepe strada mea / ci traiesc ca un Tmpirat pe lume / cum si nu fiu un om invidiat pe lume?'(Dan Armeanca gi Marusca - Ma /ovid/azd /umea). Dugmanii gi invidia aunt parti dintr-omitologie a empowerment-ului masculin.

Manelele de sufletPiesele de gmecherie au Tn petrecerile cu manele o contraparte serioasa, la care nu

te distrezi neaparat. ci mai curind empatizezi sau cazi pe ganduri. Aceasta sectiune estedescrisi de Idutari pron expresia "de suflet", i.e. muzica ce urmaregte si emotioneze gi sisensibilizeze, nu si distreze sau si trezeasci emotia puterii.

Astfel de piese laude iubita sau familia (teme unde seriozitatatea investitiei afectiveblocheazi once tentative de umor - cum se zine. despre famine gi Dumnezeu nu se glu-megte) sau fac filozofia lumil rene. Tn demersul meu, o si mi opresc asupra acestei dinurmi sectiuni.

Prietenii, "gerpi cu doug fete"Exists o neincredere funciari Tn valoarea prieteniei. Manelele Tn care prietenii sunt

investiti cu valoare pozitlva sunt cele care vorbesc de distraclie, "si vid ton nebunii mei/si dau un mare chef cu ei" (Baba Minune, Si vfr?i to!/ nebun// mef) sau "astizi fie ce o fi/ o si beau cu prietenii(eula, Ha/ v/no), dar care au fost hituri de un sezon. Dear dougmanele dedicate prieteniei s-au strecurat in repertoriul lautarilor, "Prieten drag" al lui So-rinel Pugtiul gi mai ales clasica "Dintr-o mie de prieteni" (Florin Salam), o piesa ea insagi

noiem6tie 2012 Qaspectiwe poCitice

sceptics: 'dintr-o mie de prieteni/ 900 m-au vindut / gi acum and au probleme / Vin lamine si-i ajut / Dintr-o mie de prieteni/ Mi-au rimas cativa din ei/ Care gnu ci nu m-arlinde / Nice pe-un milton de lei". Cind rimii ari bad sau ai dat de necaz, te parasesc,and dai de bad, te invidiazi"

Prietenii sunt deo figure ambigue - cu care te distrezi, dar Tn care nu pali si ai incredere(,Sunt un om pant gi gnu ce spun / Ce greu e si gasesti un prieten bun / C-aga e areaomului/ Sa traga jarul la curtea lui ' Sorinel Pustiul - $arpe pe lange casa). Invidia, unsentiment valorizat pozitiv Tn partea gmecheroasa (certificand valoarea protagonistului),are Tn aceasti sectiune parte de o perceptie negative - prieten// care te /nvfdfazi ajungsi te safe.

Lumea rea gi insecuritatea relationalaAcest skepticism relational contureazi finalmente un sentiment existential de insecuri-

tate, o viziune a lumii ca fundamental rea, ostili: "Lume rea, lume rea / nu te ajuta nime-nea / Dac-ag avea o racheti / si zbor pe alta planets / si imi iau familia / gi si soap delumea rea / Ca m-am siturat de toate / Prea multi riutate / $i perversitate / Pe lumea astanu maie dreptate' (Florin Salam, Lame rea). Tn esenta, aceste piese spun ca, dincolo defamine sau Dumnezeu, nu mai poll avea incredere in nimeni, fiindci ton te tradeazg. "tevind" band le ce re interesul.

Ce da un plus de autenticitate acestor piese e subminarea machismului egolatru dinpiesele gmecheroase, protagonistul aparand intr-o posture vulnerabili, care asumi frica:nu mai cred in nimenea / mi-e frick gi de umbra mea / ci lumea de azi s-a facut rea /

nu mai gnu cum si vorbesc / de cine si mi feresc / gi pe cine doamne si iubesc" (DanArmeanca --Nu mai cred in nimenea}.

Fralii, substitut pentru prieteniDupe sotie gi copii, fratii sunt cea maitematizati dintre relatiile de famine.Chiar dad se reclami insistent legatura de singe atunci and sunt invocati, ei cumu-

leazi gi atributul prietenului perfect care va fi mereu gi neconditionat alituri de the, carete salveazi in momentele ari iegire: "Chiar dad dau de vreun riu /Ma scape fratelemeu / Are bad are putere / $i mi scape de-area rene" (Dan Ciotoi, Frame/e meu). Maneleleevita, deo, si intre in detaliile tehnice ale ,combinatiilor ' facute, preferand o retorici avagului("$mecheriifac ce vor / Fraierii fac ce pot, stau pe loc / $mecherul face de toate,le face pe toate / Fraierul doan ce poate" - Nicolae Gulp, $mechenff fac ce vor).

Nu de putine ori fratii Tgi declan iubire Tn expresii de o ingenuitate care frizeazi ridi-colul ("Frate, frate. mor dupe the", spune Florin Mitroi), i$1 fac griji adinci fate de spartaceluilalt and sunt la distanta ("Aseara card m-am culcat / Pe Dumnezeu am visat / Imispunea acolo in vis / Ca fraliorul meu e trist - Dom Calotd, Fra!/oru/ meu) resimt ca pe ungol existential absenta fratelui(Am de toate gi imi merge bine / Dar n-am fratiorul langemine - Nlcolae Gulp, Frame, Bare). Ceea ce da forte acestei sectiuni este faptul ci fraliiaunt de obicei invocati nu pe un fundal de fericire gi calm, ci de insecuritate, pe scurt, pefundalul /um/i ne/e.

Fratii aunt singura forma de solidaritate realm in lumea manelelor: "unde-i frate langefrate / se da lumea la o parte" (Fralii de Aur, Frame /ang3 Bare). Solidaritatea este atributal fratelui, nu al prietenului, prietenia, simpla tovarigie. nu poate intemeia simbolic solidi-tatea unei legaturi, "nu", am auzit asta in Ferentari, "prietenia nu inseamni nimic. Dad!hem unul la altul se cheami ci suntem fran.

/82 Cu ftura f {de?tut)

Neincredereu relational it randKUbltililr

Cum se identifici deo fanii de rind cu acest mesaj? in Ferentari, m-am apropiat deciteva grupuri gi Tn fiecare am auzit ?n mare cam acelagi discurs - si nu am Tncredere inalli oameni din afara cercului cu care vorbeam, fiindca restul "o sa ma faa". Ba/afu/ rauera Tntotdeauna prolectat in afara, un fel de a spune 'ceilalti sunt rii, nu noi". De aseme-nea, am auzlt sintagme din piese apartinand acestuitip, citate Tn conversatii uzuale, fie inmanieri cinici, fie meditative. Astfel, un amic care se pregatea sd mearga la club, dar nugasea magini, concluziona glumet ca "mi-e prieten gi mi-e frate buzunarul de la spate 'Ironizindu-i pe amicii care nu se Tnghesuiau si-l dud cu magma.

indeobgte refractare la discursurile gmecheriei gi potentei afirmate ostentativ, femeileadopts acest discurs al suspiciunii sub forma "invidie gi birfi". Astfel, o vecina mi-a po-vestit ca nu-gi last tata si umble Tn fusti minifiindca se leaga vagabontii de ea gi fiindci'oamenii-s rai, ii scot vorbe, mai ales fetele" care aunt "prietene Tn fate. dar birfitoare pe

Cei mai in varsta deplang disparilia relaliilor de Tncredere din comunism, "band toneram la fel de saraci, dar cAnd unul igi ridica casa mergeam toll si-l ajutam. Alum tonaunt pentru ei". Un alt amic, care imprumutase baniunuivir care nu mai vroia sau nu maiputea sa-i dea inapoi, spunea ca "Tn lumea de azi, mci Tn rude nu mai poti avea incredere '

gi nu gtia ce si face, sa-l dea in judecata sau ,,sa-i bage mintile in cap" printr-o bataie.Neincrederea in autoritati este un alt motiv des invocat - politia este dezinteresati, ju-

decatoriicorupti, iar ceimai"hob" gi maigmecheridintre ton sunt oamenii politico, "iia fudcel mai mutt, iia ar trebui bagati la Tnchisoare". Atitudinea fate de coruplia autoritatilor,cea care Ti atinge direct, este ambivalenti -- astfel, primarul de sector Marian Vanghelieeste blamat pentru ci nu face nimic pentru cei care l-au ales, dar totodata este admiratpentru gmecheria lui, pentru faptul ci, desia pornit de jos gi nu e plea instruct, "a ficutbad la viata lui gi a ajuns sus'

la spatea

Capitalism Pari eficd pf otestant

De ce se Tntampla aga? Dupe cum arab Weber'o, capitalismul occidental este insotitde o etici adiacenti, care spune ci intr-un schimb economic, ambele parli pot si cagtige;Tn capltalismul tematizat de manelele, avem capitalism gi posibilitate de imbogatire. darnu gi etica protestants subsecventa, ideea ca toll putem si ca;tigam. In plus, schimbuleconomic se desfagoara in afara oriciror reguli(cad, cum zine Guts, "gmecherii fac cevor, fraierii fac ce pot"). Urmarea este ci unum, ,smecherul '; cagtiga, ,o pune ' in bmp cecelalalt, ,dugmanul),.{fraierul}, pierde, <Tgi ia teapa '. Problemele apar cdnd lipsa de regulidin spatiul economic Tgi face loc gi Tn interiorul solidaritatilor comunitare: oamenli nu auagteptari pozitive de la ceilalti, ei nu au incredere Tn cinstea lor, punand raul inainte, cifie ceilalti sunt pe /nferes, fie ci urmiresc si fe Inge/e. Spus in cuvinte simple, gmecheriagenereaza neTncredere.

Pe scurt, sub discursul triumfalist al bogatiei, manelele creioneazi un portret al uneilumi atomizate care, dincolo de solidaritatile de famine, este Tnsingurata in individualism.Prietenii, ca figuri ale solidaritatiiintracomunitare, sunt de cele maimulte ori ge/p/ cu dougHole, nu sprijin durabil. Etica s-a retras in sfera private a familiei, Tn bmp ce in spatiul pu-blic individualismul este total gi once este permis.

noiem6rie 2012 $'erspectiDe politico

Tn consecinta, "mergi pe drumul tiu gi nu te uita / prietenul e buzunarul tiu gi familia(Nicolae Guts gi Sorina, Me/gf pe drums/ fiu).

I Beneficiar alprolectului,,Constructia }i implementarea unuiprogram doctoralinovator interdisciplinarcu privire la problematica romilor", project cof\nantat de Uniunea Europeans pron FondulSociaIEuropeanProgramul Operational Sectarial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-zoi32 Stoichiti. zoiz3 Conform Barometrului de consum cultural zoom, consumatorulde manele este. printre altele. "opersoana tan5ri, de nationalitate ramona, maidegrabi birbat. Apartenenta la comunitatea romieste $iea un predictor semnificatlv.4 Buchanan, zoom.

5 Este opinia luiDan Bursuc care. Tntr-un Intervlu, Ti a$eaza pe Dan Armeanca. "nasulmanelelor", AdrianMinune. ValiVijelie, Dorelde la Pope;ti la inceputulnouluigen muzical. EI recunoa;te titre precursorimaneaua istoricidin ann'6o -'7o(ilustrat de cfntareti ca Romica Puceanu, Constantin Stanciu etc.). cucare genulde azi imparte ritmul- dar refuzi etnopop-uluide la afar;itulcomunismului$i Tnceputulanilorgo(ilustrat de fomatiica Odeon. Azur Albatros) integrarea ?n genulmanele.6 Hebdige, 20027 Frith. Straw $i Street, 20028 Victor Stoichiti. 20zo.

g http://www.acasatv.ro/emisiuni/manelistii-vorbesc-despre-umilintele-pain-care-au-trecut-video.htmlio Weber, z996.

]84 Cu&uru£identit'

Bil)tiograFe

Buchanan Donna. 2007. Ba/kan Pope/ar Culture arid the Ottoman Ect/mere. London: The Scarecrow Press.Balasescu. Alexandra. zou. Re#orma necesari // - increderea, Contributors.ro, articol disponibil la adresahttp://www.contributors.ra/administratie/reforms-necesara-parted-a-ii-a-lncrederea/#.TnYTYv8StAo.facebook

Frith, Simon, Will Straw, John Street. 200i. Ihe Cambridge Companion to Pop and Rock. CambridgeCambridge University Press.Giurchescu, Ance. Margaret BeissingerJ Victor Stolchiti, Costin Moisil. Florin lordan, Mirela Radu,SperanTa R5dulescu. ,,Maneaua: rosturi. alc3tuirl, Tn+elesurl". Lucrare prezentati la MuzeuITiranuluiRoman. Bucure;ti. z5 martie 2010. $idlsponibilila adresa http://www.muzeultaranuluiroman.ro/conferinte/?p=u6=aHebidge, Dick. booz. Subcu/lure.' The meaning o#sVle. London. Newyork: Routledge.Stoichiti, Victor. The Squire /n the Helicopter: On Parody ;n Romanian Peru/ar Music(Tn ours de aparitie)Schiop, Adrian. lolo. ,,Cum au ingropat elitele Romanieimanelele. O poveste cu cocalari". Cdtfcatacarticoldisponibilla adresa http://www.criticatac.ro/3957/cum-au-ingropat-elitele-romaniei-manelele-o-poveste-cu-cocalari/Siulea. Ciprian. zola. .Romania $ioligarhia socialide plata". Crit/catac. articoldisponibil la adresa http://www.criticatac.ro/7565/romania-sl-oligarhia-sociala-de-piata/Weber Max. i996. Erica protestants $i spiritul capitalist. Bucure$ti: Humanitas.

curse

Barometrul de c:annum cc/ftural.2006. materia disponibil pe site-ul www.culturadata.roBarometrul de consul cu/rural.2azo materia disponibil pe site-ul www.culturadata.ro