Memoriu General

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

PLAN URBANISTIC GENERAL

AL COMUNEI

CACICA

JUDETUL SUCEAVA

MEMORIU

GENERALVOL. I - 2010

CUPRINS

Pag.

BORDEROU GENERAL........................................................................... 2Cap. I INTRODUCERE........................................................................... 4 1. 1. Date de recunoatere a P.U.G........................................................ 4 1. 2. Obiectul P.U.G. ............................................................................. 5 1. 3. Surse documentare ........................................................................ 6Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII ................................ 8 2. 1. Evoluie ......................................................................................... 8 2. 2. Elemente ale cadrului natural ....................................................... 14 2. 3. Relaii n teritoriu ......................................................................... 30 2. 4. Activiti economice ..................................................................... 33 2. 5. Populaia Elemente demografice i sociale ................................ 38 2. 6. Circulaia ....................................................................................... 42 2. 7. Intravilan existent. Bilan teritorial. Zone funcionale .................. 42 2. 8. Zone cu riscuri naturale ............................................................... 44 2. 9. Echipare edilitar ......................................................................... 44 2.10. Probleme de mediu ......................................................................... 47 2.11. Disfuncionaliti .......................................................................... 48 2.12. Necesiti i opiuni ale populaiei ................................................ 49Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC ............... 52 3. 1. Studii de fundamentare ................................................................ 52 3. 2. Evoluie posibil, prioriti .......................................................... 53 3. 3. Optimizarea relaiilor n teritoriu .............................................. 54 3. 4. Dezvoltarea activitilor ............................................................... 54 3. 5. Evoluia populaiei ...................................................................... 55 3. 6. Organizarea circulaiei ................................................................ 56 3. 7. Intravilan propus. Zonificare funcional. Bilan teritorial ........... 57 3. 8. Msuri n zonele cu riscuri naturale ............................................ 60 3. 9. Dezvoltarea echiprii edilitare ..................................................... 61 3.10. Protecia mediului ........................................................................ 65 3.11. Reglementri urbanistice ............................................................. 66 3.12. Obiective de utilitate public ....................................................... 68Cap. IV CONCLUZII MSURI N CONTINUARE ...................... 71Cap. V ANEXE ..................................................................................... 76BORDEROU GENERAL

A. PIESE SCRISE

Vol. I -

Memoriu General

Vol. II -

Regulament Local de Urbanism

Regulament la nivelul Unitilor Teritoriale de Referin

B. PIESE DESENATE

A1ncadrarea n teritoriul administrativ (I.T.)

(sc. 1:25000)

A2Situaia existent disfuncionaliti

(sc. 1:5000)

A3Reglementri zonificare

(sc. 1:5000)

A4Uniti teritoriale de referin

(sc. 1:25000)

A5Echipare tehnico-edilitar

(sc. 1:5000)

A6Proprietatea asupra terenului

(sc. 1:5000)

Cap. I INTRODUCERE

1.1. Date de recunoatere a P.U.G.

1.1.1. Denumirea lucrrii:

Plan Urbanistic General al comunei CACICA

judeul Suceava

1.1.2. Beneficiar:

Consiliul Local al comunei CACICA

1.1.3. Proiectant general:

S.C. MIHAI Sehlanec S.R.L.

1.1.4. Proiectani de specialitate, colaboratori:

c.arh. Mihai SEHLANEC

arh. Liviu Gheorghieanu - ef proiect ing. Bogdan REZUS

ing. Mircea STANCU

ing. geo. Adrian DAMIAN

tehn.arh. Gheorghe LUPOAE 1.1.5. Data elaborrii:

2010 1.2. Obiectul P.U.G.

1.2.1. Planul urbanistic general al comunei Cacica are ca obiect elaborarea unei strategii de dezvoltare a localitilor componente n urmtorii ani. Pornind de la evaluarea situaiei actuale din punct de vedere al cadrului natural, al funciunilor, al activitilor economice i social-culturale, P.U.G. stabilete strategiile de dezvoltare urbanistic a comunei i ale localitilor componente.

P.U.G. stabilete modul de utilizare a terenurilor, condiiile de conformare i realizare a construciilor, amenajrilor, a cilor de circulaie, prioritile i direciile de dezvoltare a comunei.

Obiectivele principale ale P.U.G. sunt :

reactualizarea intravilanului comunei i al fiecrei localiti n parte;

stabilirea zonelor funcionale la nivelul fiecrei localiti;

utilizarea raional a terenurilor din intravilanul localitilor;

amplasarea judicioas a obiectivelor de utilitate public;

modernizarea i dezvoltarea infrastructurii.

1.3. Surse documentare

Legea privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor (nr.50/ 1991 republicat 1997);

Legea fondului funciar (nr.18/ 1991 republicat 1998);

Legea administraiei publice locale (nr.69/ 1991 republicat 1997);

Legea privind circulaia juridic a terenurilor (nr.54/ 1998);

Legea privind exproprierea pentru cauze de utilitate public (nr.33/ 1994);

Legea cadastrului imobiliar i publicitii imobiliare (nr.7/ 1996);

Legea privind calitatea n construcii (nr.10/ 1995);

Legea privind protecia mediului (nr.137/ 1995);

Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.43/ 1997 republicat 1998);

Legea locuinei (nr.114/ 1996 republicat 1998);

Legea apelor (nr.107/ 1996);

H.G.R. 525/ 1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism;

Reglementare tehnic GP038/ 99, martie 1999;

Planul cadastral al comunei Cacica(O.C.O.T. Suceava);

Plan de amenajare a teritoriului judeului Suceava situaia existent.

Studiu zone protejate,comuna Cacica,jud. Suceava Definirea zonelor protejate - elaborat de Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniu Cultural National Suceava

Codul Civil;

Legea nr.10/ 1995 privind calitatea n construcii;

Legea nr.84/ 1996 privind mbuntirile funciare;

H.G.R. nr.51/ 1992 privind unele msuri pentru mbuntirea activitii de prevenire i stingere a incendiilor, cu modificri prin H.G.R. nr.616/ 1993 i H.G.R. nr.71/ 1996;

Ordinul M.L.P.A.T. nr.91/ 1991 privind formularele, procedura de autorizare i coninutul documentaiilor;

Norme de igien privind modul de via al populaiei, aprobate cu Ordinul Ministerului Sntii nr.981/ 1994;

O.G. nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor;

STAS 1343/ 1991;

STAS 6221 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Iluminatul natural al ncperilor.

Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII

2.1. Evoluie

2.1.1. Comuna Cacica este situat n centrul judeului Suceava, n zona de podi i a dealurilor subcarpatice la intersecia drumurilor naionale DN 2E Pltinoasa - Solca i drumurile judeene DJ 178A Prtetii de Sus - Costna, DJ 178E Botoana - Prtetii de Sus, la o distan de 40 de km de municipiul resedin de jude Suceava i la 10 km de oraul Solca. Localitatea Cacica este strbtut de paralela de 4737' latitudine nordic i meridianul 2555' longitudine estic, la contactul dintre Podiul Sucevei i orogenul Carpailor Orientali, reunind dou uniti geologice si geografice distincte. Cacica se mrginete la nord cu satul Prtetii de Sus, spre nord - vest cu satul Maidan, spre vest i sud-vest cu comuna Mnstirea Humorului prin Obcina Cacica cu vrful la Cruce (807 m), spre est i sud-est cu comuna Prtetii de Jos, i spre nord - est cu comuna Botoana. Teritoriul administrativ al comunei Cacica are urmatoarele vecinatati:

la nord comuna Solca

la nord-est comuna Botosana

la sud-est comuna Partestii de Jos

la sud si la vest comuna Manastirea Humorului

Privitor la denumirea localitii, s-a ncetenit ideea c provine de la cuvntul polonez Kacza care, n romnete nseamn ra. Se spune c aici existau terenuri mltinoase propice pentru viaa acestor psri. O alt explicaie a numelui pornea de la un joc Cacica, un fel de oin. Exist ns hri austriece anterioare venirii colonitilor polonezi care menioneaz valea Kaczica, Dealul Tkaesiki, localitatea Tkacsika (cu meniunea apartenenei sale la Prteti), ceea ce ndreptete s se nainteze ideea c numele aezrii provine de la cel al prului numit astfel . Pe teritoriul satului Cacica s-au descoperit urme de locuire datnd din neolitic, n cateva puncte: Dealul Zamca, la Dochia, Rpa lui Rezneac.

n ceea ce privete localitatea Prtetii de Sus, numele acesteia se spune c provine de la Prtea, unul din cei doi stpni ai satului, menionai pentru prima dat n hrisovul lui Alexandru cel Bun din 13 aprilie 1415. Ct despre numele localitii Solone, acesta este legat de numele prului care-l strbate.

Istoric. Evoluie

Din perspectiv istoric, vechimea aezrii (comunei) este ndeprtat. Din punt de vedere documentar, satul Prtetii de Sus este menionat nc de la nceputul secolului al XV-lea. Cea dinti tire care atest existena satului n aceste locuri, o avem de la voievodul Alexandru cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie mnstirii panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Nsctoare de Dumnezeu, care este Umor, un sat la obria Soloneului, unde au fost Tatomir i Prtea i selitea lui Dianis. Actul citat, prin care voievodul moldovean nchina pentru prima dat satul de la obria Soloneului cu tot venitul su mnstirii Humor, cu toate c nu-i d numele,- constituie actul de natere al satului Prteti, n istorie. Pentru c este n afar de orice ndoial c satul menionat n hrisov, nu poate s fie altul dect Prteti, singura aezare existent pe atunci la obria prului Solone.

Ct se ntindea aezarea i care-i erau hotarele la data respectiv, documentul menionat ne d prea puine detalii n aceast privin. Singura precizare este c hotarul acestui sat s fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac. Deci, la aceast dat, satul lui Tatomir i Prtea, era cunoscut ca avnd deja vechimea cel puin secular. Aezat nu departe de Ctitoria lui Ioan Vornicul de la Umor, satul lui Tatomir i Prtea, avea s cunoasc timp de peste trei veacuri i jumtate stpnirea mnstireasc. De aceea i dezvoltarea sa economic, social-politic i cultural, va fi legat, n tot acest timp, de istoria acestui lca. Pn la ocuparea Bucovinei de ctre Austria n 1775, satul de la obria Soloneului s-a mrit considerabil, fapt ce va i grbi mprirea aezrii sub noul regim. Odat cu secularizarea averilor mnstireti, n anul 1785, printre lcaurile expropriate, se numr i mnstirea Humor, ale crei proprieti cuprinznd pe lng sate, arini i pduri ntinse, trec pdurile o parte n proprietatea satului, iar pe ranii din satele foste mnstireti, guvernul austriac i mproprietrete cu pmnturile unde munceau. Aceast msur, luat n detrimentul ctitoriei de la Humor, a fost ns benefic satelor ei de obrsie inclusiv pentru Prteti,- care ncep s se dezvolte de acum n mod independent. Dar, n curnd , ca urmare a extinderii satului, aceasta ncepe s se descentralizeze i din vechiul Prteti, -n deceniul care a urmat anexrii Bucovinei- iau fiin dou sate surori: Prtetii de Sus i Prtetii de Jos.

Aa se face ca n anul 1786, - dup cum rezulta din Planul regulativ al provinciei, aprobat de Consiliul aulic austriac, la 29 aprilie din acelai an, - existau deja dou sate, cu administraie, biserici i arini proprii.Pn la nfiinarea n veacul al XIX lea a aezrii Soloneu Nou, din coloniti polonezi (slovaci) adui aici de regimul austriac pentru pdurrit, satul Prtetii de Sus a fost singura aezare de la obria Soloneului. n acest timp, o cretere similar cunoate i aezarea de la gura ocnei Cacica, care-i are nceputurile o dat cu ocuparea Bucovinei de ctre Imperiul habsburgic i ntocmirea de noua administraie a primelor hri i recensminte, unde apar notificate, pentru nceput, doar denumirea prului i a vii KASIKS (1774), KACZIKA (1775), TKACSIKA (1790) i, apoi, menionate i redate grafic 11-17 locuine, unele poate doar sezoniere, ridicate de ctre stenii din Prteti care foloseau punile din acest fund de vale. n scurt timp de la ocupaie, Camera aulic vienez angajeaz, n noua provincie, ample investigaii geologice n scopul descoperirii zcmintelor de sare, finalizate cu nceputul de exploatare la Solca i la Cacica. Aceasta va aduce pentru Cacica la colonizri masive de muncitori i specialiti polonezi (Bochnia i Wieliczka zona Cracovia), la care se mai adaug ardeleni, i ei n cutarea unui destin mai bun.

Dei, documentar, satul Cacica nu deine, aa cum s-a vzut, o vechime deosebit, pe teritoriul su de astzi, cercetrile arheologice au identificat urme de locuire foarte vechi i variate: neolitic (cultura Cucuteni), epoca bronzului (cultura Nou), importante vestigii dacice i din perioada de formare a poporului romn (Dealul Troian sec. VII-IX) i Evul Mediu (sec. XIV-XVII). Descoperiri importante, tot din neolitic, s-au facut n cteva puncte din incinta Salinei sau n apropierea ei, unde se pstreaz un numr deosebit de mare de fragmente ceramice aparinnd unor vase de tip brichetaje folosite n procesul de obinere a srii prin fierberea apei izvoarelor srate. Din epoca bronzului i a fierului s-au gsit urme de locuire pe Dealul Troian. Din perioada Evului Mediu s-au identificat urme de locuire pe Dealul Troian, la confluena prului Blandet cu Dulcea la locul numit Clugria, n zona Salinei etc.

n Evul Mediu teritoriul satului Cacica fcea parte din teritoriul satului Prteti, care era cuprins n proprietile Mnstirii Humorului. n vreme de rstrite, locuitorii din Prteti i amenajau adposturi n ascunziurile pdurii, lng Poiana Parascanului i Prul Blandet. Cu timpul unele familii din Prteti au nceput s-i construiasc locuine stabile n zona viitoarei vetre de sat. Exist i opinii potrivit crora primele familii care s-au stabilit n Bahna Prtetiului (numit astfel datorit terenului mltinos), ar fi venit din Ardeal, ntre anii 1728 1788, de pe Valea Sluei i din Ilve. Aa se explic prezena unor nume precum: Andronic, Cojocaru, Parascan, Ungureanu, Hopulele care se presupune c ar fi de origine ardeleneasc.

Dup ocuparea Bucovinei de ctre austrieci, n 1775, ncep prospeciuni sistematice. O dat cu descoperirea, n 1790, a zcmntului de sare, la o adncime de 12 m, se contureaz perspectiva intensificrii exploatrii srii, n primul rnd sub forma sa solid. n anul 1871 a nceput exploatarea propriu - zis a srii geme de la Cacica, dup care, se va trece la extinderea amenajrilor i instalaiilor n scopul obinerii srii n stare brut i recristalizat prin fierberea saramurii. Urmeaz colonizarea locului cu mineri de diferite naionaliti: poloni, ucraineni, germani, slovaci. Exploatarea n mod organizat a masivului de sare de la Cacica ncepe n anul 1791 sub conducerea austriacului Paul Hofman. Odat cu deschiderea Salinei i pentru a atrage specialiti s-au acordat o serie de faciliti: lemn de construcie gratuit, o parcela de grdin, teren arabil, scutirea de impozit timp de trei ani etc. Ca urmare, in 1792 au venit la Cacica 20 de familii din Boemia si Wieliczka, tehnicieni i muncitori specialisti n exploatarea srii. Drept urmare, cu timpul, Cacica se va dezvolta demografic i economic. Dupa deschiderea minei i colonizarea ce a urmat, localitatea Cacica apare menionat n documentele vremii. Activitile de profil industrial legate, n primul rnd, de salin i de fabrica de cherestea creat ulterior, dar i cele meteugreti, au dus la dezvoltarea rapid a localitii, care cpta spre sfritul veacului trecut satut de trg, unde convieuirea interetnic, n deplina concordie, i-a conferit aezrii calificativului de Mica Austrie.

n timpul celui de al doilea rzboi mondial, localitatea a fost puternic afectat de luptele ce s-au purtat, pe aici fiind linia frontului.Populaia satului a fost evacuat prin alte pri, au ramas doar cteva grupuri de oameni care erau la Salin. Dup rzboi satul s-a refcut i activitatea economic a intrat pe un fga normal. Stenii i-au reparat locuinele distruse de rzboi. Majoritatea familiilor de germani i evrei au plecat, unii fie n trile lor de origine, alii prin alte locuri, casele lor au fost naionalizate i apoi vndute. Declinul satului Cacica ncepe n 1968, cnd se aplic noua lege administrativ i se desfiineaz vechea comuna Cacica. Satul Cacica devine sat component al noii comune Cacica cu centrul la Prtetii de Sus. Era o hotrre arbitrar pentru ca n satul Prtetii de Sus nu existau cldiri n care s funcioneze principalele instituii ale statului: primaria, politia, dispensarul etc., iar toate cldirile aparinnd acestor instituii din satul Cacica au fost vndute unor persoane particulare. ncepnd din anul 1953 ncepe modernizarea i extinderea Salinei prin construirea unor noi instalaii i modernizarea celor existente. Astfel, ntre anii 1967-1973 s-au construit 11 evaporatoare i producia creste de la 25000 te n 1970 la 40000 te n 1973. Sarea produs la Cacica se export n proporie de 40 % n Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Nigeria etc. Ca urmare a extinderii Salinei, numrul angajailor ajunsese n 1973 la aproximativ 600. Majoritatea locuitorilor din Cacica, Prtetii de Sus i Soloneu Nou lucrau aici. Mai funcionau n comun Fabrica de Cherestea, o secie de brnzeturi i o sectie de tmplrie. Aa se explic faptul c, la vremea aceea, nivelul de trai al satului Cacica era destul de ridicat. Datorit faptului c principalul mijloc de transport al srii era calea ferat, iar gara Cacica se afla cam la 4 km distanta de Salin, conducerea comunist a decis construirea unei noi secii de prelucrare a srii la Prtetii de Jos, lng gar. n anul 1990 se da n funciune instalaia nou i odat cu aceasta sediul administrativ i prelucrarea se mut pe teritoriul comunei Prtetii de Jos, ducnd astfel la nceputul declinului vieii sociale i economice ale localitii Cacica. Acum Cacica este doar un modest punct turistic, singurele obiective fiind mina si cele trei biserici.Un moment deosebit n viaa ntregii comuniti l reprezint ziua de 15 august (Sfnta Maria), cnd Cacica devine unicul loc de pelerinaj catolic din Moldova, prilej de desfurare i a blciului tradiional anual. O alt particularitate o constituie existena celor trei biserici, monumente la care se adaug cldirea colii vechi (1816), troie i diverse construcii aparinnd arhitecturii tradiionale romneti i specificului altor naionaliti( sursa: www.casanationalitatilor- Cacica).

2.2. Elemente ale cadrului natural 2.2.1. Geografic, perimetrul se gaseste intr-o zona deluroasa, apartinand sectorului nord-vestic al Platformei Moldovenesti, strajuita la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est si sud de Podisul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat apartine Depresiunii Cacica.

Din punct de vedere geologic perimetrul in studiu este situat pe aria de dezvoltare a formatiunilor sedimentare apartinand partii central-nordice a unitatii geostructurale cunoscuta sub denumirea de Platforma Moldoveneasca.

2.2.1.1. Stratigrafia

Cercetarea geologica si hidrologica intreprinsa s-a efectuat intr-un areal care se incadreaza din punct de vedere geostructural in partea central-nordica a Platformei Moldovenesti. Aceasta unitate reprezinta terminatia sud-vestica a Platformei Est-Europene.

In evolutia geologica a Platformei Moldovenesti au fost separate doua etape distincte: etapa de stabilitate, platformica, caracterizata printr-un domeniu rigid supus unor miscari oscilatorii pe verticala marcate de transgresiuni si regresiuni marine, in timpul carora s-au sedimentat depozitele ce alcatuiesc cuvertura sedimentara.

Fundamentul Platformei Moldovenesti a fost interceptat printr-un numar restrans de foraje dintre care cele mai importante sunt executate la Iasi, Todireni, Batranesti si la vest de Siret, la Bodesti.

Sintetizand informatiile obtinute despre fundamentul Platformei Moldovenesti se pot separa patru complexe cristaline: complexul paragnaiselor cu microclin; complexul micasisturilor cu granat, andaluzit si sillimant cu intercalatii de sisturi amfibolice, precum si cuartite cu magnetit; complexul micasisturilor epigenetice, sisturi amfibolice cu epidot strabatute de pegmatite si complexul rocilor epimetamorfice.

Cuvertura sedimentara. Transgresiv si discordant peste fundamentul cristalin, peneplenizat, se dispune o stiva de depozite sedimentare neafectate tectonic atribuite pe criterii lito-biostratigrafice intervalului Vendian-Cuatemar. Regiunea nu a functionat in acest timp ca bazin de acumulare, ci a cunoscut o faza de exondare care a alterat cu faze de submersie, separandu-se trei megacicluri de sedimentare (L. Ionesi, 1988):

Vendian sup. - Devonian;

Cretacic - Eocen mediu;

Badenian sup. - Meotian.

Ciclul Vendian superior - Devonian. Formatiunile din acest interval stratigrafic nu afloreaza in cadrul Platformei Moldovenesti, fiind insa traversate de foraje structurale executate pentru crcetarea fundamentului.

Ciclul Cretacic - Paleocen-Eocen. Depozitele acumulate in acest interval se cunosc in general prin foraje, eroziunea din malul Prutului evidentiind doar depozitele Cenomaniene.

Ciclul Badenian superior - Meotian. Badenianul superior afloreaza numai malul Prutului, intre Ivancauti si Liveni, fiind separate trei unitati litologice: formatiunea detritica sau infraanhidrica, formatiunea evaporitica cu gipsuri si anhidrite, formatiunea argilo-marnoasa sau supraanhidritica. Sarmatianul. Depozitele sarmatiene din exteriorul Carpatilor apartin bazinului dacic al Paratethisului separandu-se in cadrul lor, patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian si Chersonian.

Litologic, in timpul Sarmatianului s-au acumulat argile, siltite, marne, nisipuri si subordonat, gresii, calcare oolitice, calcare biosparitice si grezo-calcare. Grosimea depozitelor acumulate variaza intre grosimea de 800 m in est si 2600 m in vest.

Buglovianul. In cadrul Buglovianului s-au separat doua faciesuri: un facies calcaros-recifal in partea estica; un facies detritic, argilo-nisipos, in rest.

Faciesul detritic argilo-nisipos prezent in zona se dezvolta spre Vest de cel recifal fiind reprezentat litologic prin marne, argile, argile nisipoase si nisipuri intre care se gasesc si unele intercalatii subordonate de gresii, calcare grezoase, bentonite si cinerite. Succesiunea depozitelor argilo-nisipoase din faciesul vestic al Buglovianului se incheie cu orizontul calcaro-grezos cu Serpula gregaris si briozoare, in grosime de 3 m.

Volhinianul se dispune in continuitate de sedimentare peste Buglovian, ocupand cea mai mare parte a platfomei, la nord de o linie conventionala ce ar uni localitatile Baia-Draguseni- Lespezi-Harlau- Todireni-Santa Mare.

In Volhinian s-a schimbat caracterul sedimentarii datorita edificarii uscatului orogenului carpatic in urma miscarii moldavice. Astfel, in aria estica se depun formatiuni pelitice de adancime mai mare constituite din argile cenusii albastrui cu intercalatii de argile nisipoase, asa-numitele argile de Darabani-Mitoc, dispuse peste calcarul de Esanca (L.Ionesi, 1988). Intercalatiile de nisipuri devin abundente la vest de linia Dorohoi-Botosani-Flamanzi remarcandu-se si aparitia unor strate de gresii si calcare oolitice.

In aria vestica, formatiunile detritice devin mai abundente. Studiile detaliate litobiostratigrafice intreprinse de Bica lonesi asupra depozitelor volhiniene dintre Valea Moldovei si Valea Siretului au relevat aspectul litogic monoton al acestora, reprezentate printr-o alternanta de argile, argile nisipoase, marne si nisipuri cu 8 intercalatii de gresii calcaroase si calcare oolitice considerate nivele de reper.

In zona Falticeni-Boroaia, in baza Volhinianului superior, apar cateva strate de carbune cantonate in depozitele argiloase din cadrul formatiunii cu ceriti. Spre vest, la contactul cu miocenul pericarpatic, in depozitele volhiniene apar depozite cu pietrisuri ce reprezinta depuneri fluvio-deltaice in zonele de debusare a raurilor ce se varsau in marea volhiniana. In perimetrul Partesti a fost pusa in evidenta prezenta formatiunilor apartinand Volhinianului, reprezentate litologic printr-o alternanta monotona psamit-pelit, in cadrul caruia se individualizeaza trei bancuri de nisip.

Depozitele volhiniene puse in evidenta in acest perimetru incep printr-un complex nisipos. Acest complex este format din nisipuri de culoare cenusiu galbuie, slab argiloase, cu bobul fin spre mediu, cu intercalatii subtiri, decimetrice, de argile si gresii, avand grosimea maxima de 15 m. In cadrul stratului de nisip a fost identificata o asociatie microfaunistica reprezentata prin Globigerina buloideea, Rotalia beccarii, Elphidium minutum.

In continuitate de sedimentare se dispune un nivel predominant argilos gros de cca. 5 m.

Succesiunea litologica a volhinianului continua cu un al doilea strat de nisip ce are o grosime de 20 m . Nisipurile au o culoare galbuie , fosilifere, cu bobul fin spre mediu , uneori slab argilos. In unele zone, spre partea superioara a complexului nisipos, culoarea devine bruna. Se remarca si prezenta unor zone moi consolidate, de grosimi decimetrice, care capata local aspectul unei gresii de culoare alb-galbuie. Din punct de vedere faunistic a fost identificata o asociatie reprezentata prin Porosononian martkobi, Nonion sp., Amonia beccarii, Elphidium subumbilicatum, Eminutum, Globigerina sp. Bulimina sp. In continuitate de sedimentare, peste acest strat de nisip, se dispune un nivel argilos de 8-10 m grosime. Ponderea cea mai ridicata o au argilele de culoare galbena, uneori cenusiu vinetie, plastice, ce se desfac in placi, in care apar intercalatii lenticulare subordonate, de argile nisipoase galbene, nisipuri si gresii galbui.

Suita depozitelor sedimentare volhiniene se continua cu un nou complex nisipos, cu grosime de cca 20 m, de culoare galbuie albicioasa. In aceste nisipuri apar intercalatii de argile cenusii verzui si gresii compacte.

Succesiune litologica din cadrul perimetrului Partesti se incheie printr-un ultim nivel argilos cu grosimi apreciabile.

Basarabianul ocupa o suprafata mai restransa decat volhinianul, dezvoltandu-se in partea centrala si sudica a platformei. Depozitele basarabiene se dispun in continuitate de sedimentare peste cele volhiniene si au un caracter regresiv. Litologic, se mentin aceleasi diferentieri de sedimentare ca si in Volhinian, adica predominant peltica in partea estica si psamitica-psefitica in partea vestica si centrala.

La est de linia Flamanzi -Tg. Frumos se continua sedimentarea pelitica prin acumularea "argilelor cu Cryptomactra" (350 m grosime stratigrafica) peste care se dispun argile si nisipuri in grosime de 60-80 m. La est de linia mentionata sedimentarea pastreaza aceleasi aspecte ca si in Volhinian, cu argile, nisipuri si cateva strate de gresii si calcare (de Vrivesti, de Harmanesti, de Bratesti) - L. Ionesi, 1988.

La vest de Siret, echivalentul litostratigrafic al Basarabianului il reprezinta stratele de Trebis (T.Simionescu, 1977), la contactul cu orogenul carpatic continuandu-se depunerea unor pietrisuri si nisipuri fluvio-deltaice.

Chersonianul afloreaza la sud de Iasi-Tibana-Averestii de Sus fiind reprezentat litologic prin nisipuri cu unele intercalatii de calcare si argile.

Meotianul afloreaza pe aproximativ aceeasi suprafata cu Chersonianul si este reprezentat prin cineritele de Nuteasca-Ruseni (l0-80 m), urmate de nisipuri si argile cu intercalatii de gresii in placi si conglomerate (80-180 m).

Cuaternarul este reprezentat, in zona, prin depozite de terasa care insotesc malurile paraului Solonet. Acestea sunt constituite, la suprafata, de pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri grosiere sau mediu granulate, care lito logic apartin gresiilor, calcarelor, menilitelor, marno-calcarelor si mai rar microconglomeratelor si argile negricioasece includ elemente de roci sedimentare. Uniformitatea granulometrica, constanta prezentei carbonatilor si a sarurilor solubile, precum si prezenta unor acumulari evidente de humus, dovedesc ca aceste aluviuni au fost depuse in conditii aproape uniforme, in timpuri geologice relativ scurte.

2.2.1.2. Tectonica

In evolutia Platformei moldovenesti se separa doua stadii distincte :

Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formatiunile metamorfice intens cutate si strabatute de intruziuni magmatice (Archaic-Proterozoic mediu) ;

Stadiul de bazin de acumulare in care platforma a suferit miscari oscilatorii pe verticala, asociate cu transgresiuni marine si exonari Vendian-Meotian).

Platforma Moldoveneasca prezinta un aranjament tectonic ruptural, influentat in mare masura de miscarile orogenezei alpine. S-a realizat astfel coborarea avand loc in trepte si afectand atat fundamentul cristalin cat si depozitele de cuvertura.

Pe ansamblu, Platforma Moldoveneasca prezinta 0 inclinare spre SE cu 5-8 m/km ca rezultat al miscarilor de basculare survenite in pleistocen.

Geneza reliefului actual din Platforma Moldoveneasca este datorat naturii rocilor acumulate, aparitiei orogenului si inaltarii lui diferentiale in faza valaha, toate aceste cauze fiind in legatura directa cu factorii externi de eroziune, care au avut rol predominant (L.Ionesi, 1988).

Intregul edificiu litologic are o pozitie cvasiorizontala, inclinand usor spre SE (3- 4 grade ), inscriindu-se, din acest punct de vedere, in ansamblul caracteristicilor generale ale Platformei Moldovenesti.

2.2.1.3. Consideratii asupra petrografiei si varstei formatiunilor din perimetru

Cercetarile executate in perimetru au pus in evidenta urmatoarele petrotipuri :

Argilele - caracteristice domeniului de platforma, in special din sarmatian, sunt roci terigene, cu textura pelitica si structura microstratificata, determinate de insasi fenomenul sedimentarii.

Culoarea este in general cenusie sau cenusiu-verzuie.

Constituentii mineralogici se caracterizeaza prin prezenta unor mase argiloase cu o pondere de 75-80% minerale argiloase (alumosilicati hidratati).

Prin similitudine cu argilele de la acelasi nivel stratigrafic, putem afirma ca aceste minerale argiloase fac parte din grupa silicatilor de Al si Mg hidratati si anume: montmorillonit, halloisit, illit, nacrit, etc. la care se adauga silice, calcit, pirita si uneori fragmente carbunoase.

Constituientii alogeni sunt reprezentati prin cristale de cuart, feldspati, bioclaste diverse.

In argile se intalnesc uneori fragmente de lamellibranchiate, cu cochilii fragile, caracteristice de altfel pentru acest nivel stratigrafic.

Se remarca de asemenea prezenta carbonatului de calciu fin diseminat.

Consideram ca acesta a rezultat din dezagregarea testelor si .cochiliilor de fosile, desi nu este exclus sa fi rezultat prin procesul de precipitare.

Avand compozitia descrisa mai sus, argilele mentionate intra in categoria argilelor polimictice.

Marnele - au compozitia mineralogica asemanatoare cu a argilelor, doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) si carbonati (20-30%) difera.

Ceea ce se remarca de la prima vedere este aspectul de argilit si structura microstratificata, chiar daca vizual pare o structura masiva.

Textura este pelitica, fina, asemanatoare cu a argilelor.

Pe fetele de stratificatie apar fosile, in special lamelibrachiate si gasteropode, cu cochiliile de regula deformate.

Compozitia mineralogica de baza este determinata de minerale argiloase care se gasesc in proportie de 40-70%, iar dintre acestea montmorillonitul si halloisitul predomina.

Aceasta masa argiloasa contine si carbonat de calciu autigen (cca. 10%) care da aspectul unei matrici.

Tot in categoria constituientilor autigeni apare rar glauconitul, anhidritul si uneori celestina.

Dintre constituientii alogeni, care nu depasesc insa 2-3%, apar : cuartul, feldspatii, in special plagioclazi, mice, minerale opace, in special sulfuri.

Fata de argile se remarca un grad mai avansat de cristalizare a carbonatilor. Distribuirea regulata a carbonatilor in masa rocii pare a confirma ipoteza depunerii acestora prin precipitare chimica.

Gresiile apar sporadic, in strate centimetrice, mai rar decimetrice. Sunt roci psamitice, de culoare cenusie-galbuie, cu o structura compacta.

Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuart in procent de 50-85%, feldspati 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice.

Cuartul, prezent sub forma de cristale usor rolate, ceea ce dovedeste o distanta de transport relativ mica.

Feldspatii, prezenti in procent mic, au in general caracter potasic.

Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezenta lor se explica tot prin distanta mica de transport.

Constituientii autigeni sunt reprezentati prin oxizi de fier, calcit, dolomit si mai rar, glauconit.

Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice si carbonati la care se observa un procent de recristalizare.

Nisipurile sunt fine, prafoase, uneori cu frecvente fragmente de cochilii.

Repetarea pe verticala a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia ca intr-un interval relativ mic de timp au avut loc mai multe miscari epirogenetice pozitive si negative care au schimbat conditiile de mediu de sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic.

Varsta formatiunilor care afloreaza in cadrul perimetrului studiat este sarmatiana si anume volhiniana.

In perimetrul Partesti au fost puse in evidenta trei bancuri de nisip cu rare intercalatii de gresii sau pelite, separate de nivele argiloase.

Rocile pelitice care separa aceste complexe nisipoase sunt reprezentate prin argile cenusii-verzui sau galbui.

Trecerea de la nivelele psamitice la cele pelitice se face in mod transant, rareori in mod gradat.

Nisipurile au o culoare alb-galbuie, uneori cenusie, cu bobul fin spre mediu, fosilifere, uneori avand o structura incrucisata, in care apar cateva intercalatii subtiri, lentiliforme, de argile dar si de gresii, ce se prezinta uneori sub forma de concretiuni (trovanti).

Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de nisipuri releva urmatoarele domenii de variatie: SIO2=72,98% - 91,46%; AI2O3=0.035 - 11.51%; Fe2O3=0,35 -3,42%; CaO=0 - 10,44%; MgO=0,006 - 1,35%; TiO2=0 - 1,08% ;K2O=0,42 2,34%; Na2O=0,33 -1,68%.

Din punct de vedere petrografic fac parte din categoria celor cuartoase si cuarto-litice, in care cuartul este prezent in proportie de 70-85%, calcitul cca. 10%, dolomitul maxim 3%, granule de feldspat potasic pana la 5%, glauconitul cca. 2%. Se mai remarca prezenta rutilului si a paietelor de sericit.

Sub raport granulometric, in urma analizarii probelor de nisip, se pot trage urmatoarele concluzii :

Se remarca o distributie asimetrica a granulelor si anume "bimodala", cele mai frecvente dimensiuni apartinand claselor Mol 0,056-0,160 mm si in mai mica masura claselor Mo2 0,250-0,440 mm.

Gradul de uniformitate mediu este de 50-53% ;

Continutul mediu in parti levigabile este cuprins intre 9,0-14,0%.

Rezulta ca nisipurile se incadreaza in clasa granulometrica de nisip fin, fractia medie fiind de maxim 23%, iar fractia grosiera de maxim 10%. Din punct de vedere granulometric, nisipul din perimetrul Partesti se incadreaza in grupa nisipurilor aleuritice, aleuro-nisipurilor si a nisipurilor aleuritice-argiloase, facand parte din grupa nisipurilor fine.

Pentru obiectivul urmarit de studiul de fata prezinta importanta depozitele de suprafata, de varsta cuaternara, rezultate in urma proceselor de alterare, dezagregare, transformare si redepunere a rocilor din substrat, precum si cele de varsta volhiniana, constituite din nisipuri, argile nisipoase si argile cenusii verzui sau cenusii galbui.

Grosimea scoartei de alterare (alohtona si autohtona), in zona perimetrului studiat, determinata pe baza datelor provenite din lucrarile executate si a celor consemnate in literatura de specialitate, variaza intre 1,45 si 2,0 m.

Scoarta de alterare alohtona din zona s-a format in conditiile a trei faciesuri diferite: aluvial pentru depozitele care alcatuiesc terasele, deluvial pentru depozitele acumulate pe versanti si coluvial pentru acumularile de la baza pantelor versantilor.

Depozitele aluviale, sunt reprezentate prin agregate naturale de rau (pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri). Din punct de vedere petrografic sunt alcatuite din diverse tipuri de roci sedimentare (calcare,marnocalcare, gresii, menilite, micro conglomerate ).

Deluviile si coluviile sunt localizate pe versanti si la baza acestora. Au un grad redus de sortare, fragmentele au forme angulare, subangulare si subrotunjite, si sunt prinse intr-o matrice argiloasa sau argilo-nisipoasa.

Solul are o grosime cuprinsa intre 0,10-0,20 m si se incadreaza in grupa solurilor deluviale.

Sintetizand, se poate aprecia ca formatiunile geologice de suprafata, deci cele care privesc zonele de influenta pentru constructia ce urmeaza a "fi edificata, sunt de varsta cuaternara si volhiniana, de la suprafata spre adancime fiind reprezentate prin :

un nivel de grosimi variind intre 0,10 si 0,20 m de sol vegetal cenusiu negricios, sau brun negricios, nisipos, cu o grosime medie de 0,16 m, care mai integreaza rar fragmente centimetrice de gresii, menilite, marnocalcare, calcare si microconglomerate, rulate, sau subangulare. Stratele care alcatuiesc acest nivel sunt consolidate, cu o compactitate medie ;

un strat de argile brun negricioase, slab nisipoase, cu elemente de gresii, menilite, marnocalcare, calcare si micro conglomerate ce au grosimi cuprinse intre 0,25-0,50 m, si o grosime medie de 0,36 m ;

un nivel de pietris, nisip si mai rar bolovanis, constituite, in principal, din gresii, menilite, marnocalcare, calcare si microconglomerate, cu elemente subrotunjite, rotunjite sau subangulare, ce au grosimi cuprinse intre I,00-I,50m, si o grosime medie de 1,24 m ;

un nivel de nisip cenusiu-albicios, fin granular, slab micaceu, slab argilos, cu rare elemente de roci sedimentere, avand grosimi, in sondajele executate, cuprinse intre 0,00-0,55 m, cu o medie de 0,38 m, ce apare in sondajele nr.2-6.

In cuprinsul rocilor de suprafata nu exista goluri carstice, turbarii, sau saruri solubile, deci, din acest punct de vedere, avem de-a face cu un teren care se constituie ca un suport favorabil pentru amplasarea constructiei.

2.2.1.4. Date geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul in studiu face parte dintr-o zona deluroasa, apartinand sectorului nord-vestic al Platformei Moldovenesti, strajuita la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca iar la est si sud de Podisul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat apartine Depresiunii Cacica.

La paralela localitatii Cacica, in profilul transversal al vaii paraului Solonet, ca forme de relief fluviatil se individualizeaza urmatoarele terase :

terasa de 1,0-2,0 m altitudine (ca terasa inferioara, sau de lunca) situata in imediata apropiere a albiei minore a paraului Solonet, avand o extindere redusa ; este constituita din pietrisuri nisipuri grosiere sau medii si bolovanisuri si este frecvent inundata, indeplinind in mare parte functia de albie majora;

terasa de 2,0-3,0 m altitudine, ca prima terasa superioara sau de vale, cu o extindere destul de mare este, constituita predominant din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri ;

terasa de 12-16 m apare in zonele ridicate, unde s-a conservat sau a fost completata cu sedimente apartinand unor afluienti. Este constituita din pietrisuri, nisipuri cu elemente rulare sau subangulare de roci sedimentare. Terasa care va suporta constructia proiectata este usor inclinata spre vest si sud-sud vest.

Terasele deschise, sub aspect morfologic si structural, apartine teraselor de vale bine reprezentate in zona si bine individualizate, cu toate ca diferenta de altitudine dintre ele este in general redusa. Structura acestor terase este simpla, de natura deluviala si coluviala. Acumulativul este format din fragmente rulate, angulare sau subrotunjite de roci sedimentare. Pe verticala stiva sedimentara nu tradeaza o sortare evidenta, care sa se mentina pe distante mari si care sa poata fi utilizate ca reper morfogenetic, remarcandu-se insa o diversitate lito-structurala pe distante foarte mici.

2.2.1.5. Date hidrologice si hidrogeologice

Reteaua hidrologica din zona este reprezentata in primul rand de paraul Solonet, care la paralela amplasamentului obiectivului analizat, are o pozitie aproape directionala fata de directia elementelor morfostructurale si geologice. Alaturi de acesta, ca afluent pe partea dreapta mentionam prezenta unui torent, cu debite in general mici in perioadele cu precipitatii, care seaca dupa aceea si care se racordeaza in unghi de 30 la receptorul principal.

2.2.2. Relieful

Relieful comunei este o parte integranta a Podisului Sucevei,parte dintr-o unitate structurala mult mai intinsa ce reprezinta prelungirea spre sud-vest a platformei est-europene denumita platforma moldo-podolica.Ca unitati de relief, intalnim in partea de nord-est depresiuni colinare si in partea de sud-vest dealuri piemontane, adica suprafete inclinate spre est,formate la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune.

Cea mai inalta cota de pe teritoriul comunei este de 973 m situata la locul numit Custuraiar cea mai de joasa este de 380 m,situata in apropierea statiei de cale ferata Cacica.Teritoriul localitatilor Cacica si Partestii de Sus este dominat de Dealul Troian (455,7 m) , dealul Muncelul (458 m),situate la sud de paraul Solonet si Dealul Rodinii (481 m),Dealului Cojocului (615 m), situate la nord de paraul Solonet.Localitatile Maidan,Solonetu Nou si Runc, sunt dominate de Dealul Maidanului (560 m) situat la nord de paraul Solonet.

Relieful comunei este colinar. Fundamentul geologic este format din marne si argile cenusii sau roscate, gresii moi,gips si sare.Depozitele de suprafata sunt alcatuite din sol vegetal si argile prafoase.

Terenul bun de fundare este stratul argilos plastic consistent;adancimea de inghet este de 1,10 m; zona este in perimetrul E,ks=0,12 si Tc=0,7 secunde. 2.2.3. Apele

Reteaua hidrografica a comunei Cacica se caracterizeaza printr-o densitate medie de ape curgatoare fiind compusa din rauri cu curgere permanenta si rauri cu curgere intermitenta respectiv:

paraul Solonet izvoreste din zona varfului Mosneagului si strabate satele Maidan,Solonetu Nou, Partestii de Sus, fiind limita naturala Partestii de Sus si Cacica.Paraul strabate comuna de la vest la est pe o lungime de 12 km si se varsa in raul Suceava.

Paraul Cacica- izvoraste din padurea Calugarita, are o lungime de 5 km , curge prin centrul localitatii Cacica si se varsa in paraul Blandet;

Paraul Neagra- izvoraste din padurea Obsetei,are o lungime de 4,5 km, curge prin zona nordica a comunei si se varsa in paraul Solonet;

Paraul Seaca- izvoraste din padurea Tohog, are o lungime de cca.4 km, se varsa in paraul Solonet;

Paraul Racova- izvoraste din Coasta Maidanului, are lungimea de cca. 5 km strabate satul Runc si se varsa in paraul Inara;

Paraul Blandetu izvoraste de pe teritoriul comunei Manastirea Humorului,traverseaza comuna Cacica prin partea de sud-est si se varsa in paraul Solonet.

In perioadele ploioase ale anului, paraul Solonet isi mareste debitul ,iesind din matca si producand inundatii mai ales in zona satelor Maidan si Solonetu Nou.

2.2.4. Clima

Comuna Cacica are o clima temperata, de tip continental specifica zonei de podis(200-800 m).Temperatura medie anuala se situeaza intre 6( si 8(C.Zona este caracterizata din punct de vedere climateric de ierni lungi, friguroase si primaveri scurte si racoroase cauzate de vanturile de vest si est-nord-vest si aerul polar.Cantitatea de precipitatii anuale este cuprinsa 600 si 1000 l/m, cu mari diferente de la luna la luna sau de la an la an.Inghetul se produce in septembrie octombrie,iar dezghetul are loc ceva mai tarziu de sfarsitul lunii martie.

Regimul eolian in zona , este influientat de pozitia si intensitatea centrilor barici , orografie , altitudine si orientarea reliefului , astfel frecventa vanturilor este diferita aceasta fiind in functie de punctele cardinale astfel: dinspe NV 32%; E 9.5% ( crivatul este frecvent , atingand valori care pot depasi 100 km/h si provoaca viscole extrem de violente),cu o viteza medie 3-5 m/s 2.2.5. Vegetatia

Din punct de vedere al vegetatiei ,comuna Cacica se incadreaza in zona de silvostepa cu paduri mixte de tip central-european(fageto-gamnete)

Vegetatia spontana lemnoasa este dominata de foioase ca fagul si stejarul. Se mai intalnesc: carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase, mai importante sunt iarba campului, golomatul, pinul.

2.2.6 Fauna

In categoria pasari, se intalnesc: potarnichea, prepelita, turturica, uliul porumbar, uliul pasarar, bufnita, corbul, cioara cenusie, cotofana, gaita, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocanitoarea, Dintre pasarile migratoare se intalnesc randunica si barza.

In ce priveste alte animale salbatice pot fi intalnite: caprioare, porci mistreti, bursuci, vulpi. In apele ce strabat comuna , traiesc: porcusorul, cleanul, chiscanul, carasul, pastravul. Dintre crustacee se gaseste racul. 2.2.7. Fondul funciar.

Comuna Cacica are o suprafa total de 6.755,00 ha, suprafaa agricol de 3.067,00 avnd o pondere de 45.40%. Din evidenele cadastrale rezult c 13,85% din suprafaa agricol este amplasat n intravilanul localitilor.

Situaia fondului funciar la 1 ianuarie 2008

Nr.

crt.FolosinSuprafaa

(ha)Structura

(%)

1.Suprafaa total:6755,00100,00

2.Terenuri agricole, din care:3078,0045,40

- arabil1467,0021,71

- fnee, puni 1583,0023,71

- vii --

- livezi28,000,01

3.Terenuri neagricole, din care:3688,0054,59

- pduri3485,0051,59

- ape16,000,01

- drumuri54,0010.76

- construcii101,000,02

- neproductiv32,000,01

4.Teren agricol intravilan631.289,34

2.3. Relaii n teritoriu

2.3.1. Ci de comunicaie.

Teritoriul comunei este strabatut de drumul national DN2E Paltinoasa Solca, drumurile judetene DJ209L Manastirea Humorului Solonetu Nou Partestii de Sus si DJ178A Scheia Mihoveni Parhauti Partestii de Sus, insumand o lungime de 10 km.Comuna mai este strabatuta si de drumurile comunale DC17 Partestii de Sus Solonetu Nou Maidan, DC 18 Solonetu Nou Plesa si DC21 Cacica Botosana, insumand in total 10,20 km.

Caracteristicile si starea acestor drumuri se prezinta astfel la 31 decembrie 2008:

DN2E drum national cu latimea partii carosabile de 7,00 m,starea fizica buna (asfalt, reparatii si modernizari locale)

DJ209L drum judetean cu latimea partii carosabile de 7,00 m,starea fizica buna (asfalt, reparatii si modernizari locale)

DJ178A drum judetean cu latimea partii carosabile de 7,00 m,starea fizica buna(beton de ciment)

DC17 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00-7,00 m,starea fizica rea (pietruit ,zone inundabile la km0+700 in satul Partestii de Sus si la km 5 in satul Maidan)

DC18 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00 m si starea fizica rea(pietruit, zone inundabile la km 3+800 in sat Solonetu Nou

DC21 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00-7,00m si stare fizica rea (pietruit )

In toata comuna, in interiorul localitatilor componente exista drumuri locale(strazi , ulite, drumuri vicinale, etc.) cu lungimea totala de cca 33 km, pietruite.

Gradul de echipare cu drumuri publice este de 0,80km/km.

Reeaua rutier a comunei este format din drumuri naionale i comunale n lungime total de 66,14 km, gradul de vascularizare rutier fiind de 0.97 km la 100 ha suprafa total.

Situaia drumurilor la 1 ianuarie 2008 n comuna Cacica

Categoria de drumLungimea

(km)Structura

(%)

Drumuri total, din care:66,14100,00

drumuri naionale i comunale, din care:66,14100,00

- asfaltate8,7813,27

- betonate 13,77 20,81

- pietruite 42,4764,21

- pamant 1,12 1,69

n cadrul localitilor comunei Cacica strzile asfaltate sunt cele ce urmresc traseul drumurilor nationale, judetene si comunale, restul strazilor fiind pietruite; majoritatea strazilor au anturi de colectare a apelor meteorice pe unul sau pe ambele acostamente.In lungul strzilor asfaltate sau betonate santurile sunt realizate din beton,accesul carosabil pe propietati facindu-se pe podete din beton.La strazile din pietris santurile sunt realizate din pamant. Calitatea strzilor pietruite reprezinta o piedic n calea dezvoltarii infrastructurii localitatii i afecteaz circulaia n interiorul localitaii.

Pentru a realiza legturi comode ntre reedina de comun (Partestii de Sus)i satele componente, precum i legtura acestora cu drumurile judetene, se impune modernizarea drumurilor comunale si satesti.

Teritoriul comunei este strabatut in partea de sud-est de calea ferata Darmanesti Gura Humorului, care trece prin localitatile Cacica si Partestii deSus. Cile ferate de pe teritoriul comunei Cacica se afla in propietatea i administrarea SNCFR si are o lungime de 3,25 km.Statia de marfuri si calatori se gaseste in satul Prtestii de Sus.

2.4. Activiti economice

Din cauza asezarii cit si a reliefului comunei Cacica, ocupaiile principale ale localnicilor sunt exploatarea si prelucrarea lemnului, extragerea si prelucrarea sarii, cresterea animalelor si agricultura.

2.4.1. Industria

Activitile cu caracter industrial sunt slab reprezentate, existnd la nivelul localitilor comunei doua unitati reprezentative (Salina Cacica exploatarea zacamintelor de sare, S.C. TEST PROLEMN exploatarea lemnului), ateliere ce au ca obiect valorificarea materiilor prime de baz si unitati de prestari servicii. Caracterul meteugresc al acestor activiti se materializeaz prin producii relativ mici, menite s satisfac n special necesitile gospodriei.In comun exist un numr de aproximativ 80 agenti economici din care 50 societi comerciale i 30 persoane fizice si asociatii familiale care asigur cca. 220 locuri de munca.Lipsesc firmele din sectorul serviciilor (frizerii,coafura, croitorii, cizmrii), firme specializate n colectarea produselor agricole de origine vegetal sau animal.In comuna Cacica functioneaz o firme ce ofer servicii de telefonie fix si internet de bun calitate(Romtelecom).

Din analiza fortei de munca si a traditiei acesteia in diverse ramuri economice,in perioada 1997 2008 numarul de salariati a scazut in principalele ramuri economice ale comunei.Astfel in anul 1996 in industria extractiva erau ocupati cca. 45 salariati , la sfarsitul anului 2008 mai lucrau 35 salariati.

Daca in perioada 1996 2008 se observa o crestere a numarului de muncitori ocupati in ramura de constructii, la sfarsitul anului 2008 a scazut pana la un numar de 5 salariati ca urmare a crizei economice, iar numarul lor este in continua scadere.

In industria prelucratoare se poate observa o scadere mai redusa( de la 424 lucratori in 1996 la cca 100 in anul 2008),iar in domeniile de transport ,comert,comunicatii,activitati financiar bancare,si asigurari se poate observa chiar o crestere.

Avand in vedere efectele pe termen scurt ct si cele pe termen lung ale crizei economice, se poate estima ca in cursul anilor urmatori ( 2009-2011) numarul de locuri de munca la nivelul comunei vor scadea.

2.4.2. Agricultura

Suprafata de teren agricol la nivelul comunei Cacica este de 3078,00 ha din care teren arabil numai 1467,00 ha.Urmarind evolutia in ultimii ani a suprafetelor cultivate, se poate observa ponderea culturilor din suprafata arabila respectiv:

Gru,secara 13% din suprafata

Cartofi 20% din suprafata

Perene 33% din suprafata

Porumb 13% din suprafata

Analiznd modul de exploatare a terenurilor dup structura culturilor agricole rezult patru grupe:

exploataii a cror structur a culturilor agricole satisface consumul propriu, categorie n care se ncadreaz productorii cu suprafee mici de teren;

productori care dein un numr mai mare de animale i cultiv suprafee mai mari cu plante furajere;

productori care se ocup de cultura mare (cartofi, gru, porumb);

productori care dein suprafee mari de teren (peste 5 ha) i cultiv plante furajere, nu dein animale i valorific producia la teri (n general persoane n vrst).

Structura culturilor din ultimii ani este:

Nr.

crt.CulturaSuprafaa

(n ha)%

1.Cereale62242,98

2.Leguminoase boabe50,34

3.Plante industriale - -

4.Cartofi28019,35

5.Legume281,93

6.Plante de nutre51235,38

T O T A L1447100,00

Analiznd structura culturilor i suprafeelor acestora, n ultimii ani, se constat c ponderea o constituie suprafeele cultivate cu cartofi, cereale (gru, secar,orz, ovaz) si porumb.Cultura cerealelor alturi de cultura cartofului si a plantelor de nutre constituie baza cresterii animalelor.

Cresterea animalelor se face numai in cadrul gospodariilor personale, in comuna nu exista nici o unitate economica specializata in cresterea animalelor.Din anul 1996 pana la sfarsitul anului 2008 se observa o crestere a numarului de animale. SpeciaEfectiv

totalMatc

Bovine,

din care:1620520

Ovine,

din care:1850500

Caprine,

din care:6015

Porcine,

din care:95044

Cabaline,

din care:46040

Psri total, din care:

Galinacee

Curci

Gte

Rae8300

6300

500

600

900

Efectivele de animale pe specii i categorii se menin n limite aproximativ constante datorit faptului c fora de munc este mbtrnit, resursele financiare obinute din creterea animalelor nu recupereaz n totalitate cheltuielile fcute, spaiile de cazare nu sunt modernizate iar factorul de baz n obinerea produciei animaliere furajarea este deficitar din punct de vedere calitativ.. Efectivul de bovine existent, din care vaci de lapte i juninci i tineret la ngrat se prezint astfel:

SpecificaieVaci de lapte i juninciTineret la ngrat

1-2 capete3-5 capete1-2 capete

UM%UM%UM%

Numrul de exploataii3555924641355

Efective92057 65243604

Structura de rase la bovine este urmtoarea:

RasaProcent

din total

Metis (Blata cu Neagra Romneasc)

Blata Romneasc779

Bruna 407

Pinzgau-

Alte rase426

La categoria ovine efectivele de oi-mame i mioare se prezint astfel:

SpecificaieOi mame i mioare (capete)

sub 56-1011-2021-5051-100

UM%UM%UM%UM%UM%

Numr de exploataii542875393016169179

Efective1601148032410273502311307

La ovine predomin rasa urcan varietate alb. Exist productori care dein i varietate neagr pe care o folosesc la ncruciarea cu berbeci din rasa Karakul.

Efectivul matc de porcine este concentrat ntr-un numr de 8 gospodrii individuale. Rasa predominant care se gsete n exploatare este metis dintre rasa Marele Alb i Landrace.

Gruparea gospodriilor individuale n funcie de suprafaa agricol deinut arat astfel:

Activitile cu caracter industrial sunt slab reprezentate, existnd la nivelul localitilor comunei ateliere ce au ca obiect valorificarea materiilor prime de baz. Caracterul meteugresc al acestor activiti se materializeaz prin producii relativ mici, menite s satisfac n special necesitile gospodrie. n continuare nominalizm cteva din unitile existente pe teritoriul comunei cu specificul de activitate:

Nr.

Crt.DenumireActivitate de baz

1.Prelucrarea produciei vegetale i animale:

S.C. MARTISORUL srl

S.C. RARAUL S.A.

Panificatie

Colectare lapte

2.

3.

Industrie local:

S.C. TES PROLEMN srl

S.C. L.M.P.ROMANIA IND NETEX srl

S.C. MOBISTAR srl

Comert, servicii:

CONSUM COOP-restaurant

S.C. PICASOLsrl

S.C MARTISORUL srl

S.C. ROMNEL COM srl

S.C.HEMATIT srl

S.C.VALMAR srl

S.C. COM. PICASOL srl

S.C.EUROPEAN COM TOUR srl

A.F. SILVIA

A.F. COZMICI

A.F.FINIS IOAN

A.F.IGNAT

CABINETE MEDICALE INDIVIDUALE

POSTA ROMANA

CIRC. SANITARA VETERINARA Gater,prelucrare

Industrie textila

Mobilier

Alimentatie publica

Alimentatie publica

Materiale de constructii

Comert

Comert

Comert

Comert

Comert

Comert

Comert

Comert

Comert

Servicii medicale

Servicii postale

Serv. Medicale veterinare

2.4.3. Turism

Planul de amenajare a teritoriului judetean Suceava prevedea dezvoltarea turismului local prin punerea in evidenta a monumentelor de arhitectura,siturile si rezervatiile arheologice, dar si prin amenajarea salinei cu spatiile create in masivul de sare. Astfel in salina la adancimea de 27 m s-a amenajat Capela Sf. Varvara, la 38,00 m un lac sarat iar la adancimea de 44,00 m sala de dans. Atractii turistice sunt si unele constructii aflate in incinta intreprinderii Salina Cacica, constructii ce dateaza de la inceputul sec.XVII.

Comuna Cacica figureaza pe lista monumentelor,ansamblurilor si siturilor istorice cu urmatoarele obiective:

sit arheologic-Ruinele schitului Partesti al manastirii Humor amplasat in satul Cacica,la locul numit Calugarita,pe platoul din partea stanga a paraului Blandet;

sit arheologic- Asezare noua,situat in satul Cacica la locul numit Dealul Troian,datat din sec.VII-IX;

SV-I-s-B-05405 - sit arheologic-Exploatarea neolitica a sarii-situat in satul Cacica, pe locul salinei Cacica, curtea intreprinderii si zona inconjuratoare, datat neolitic, cultura Cucuteni;

SV-II-m-B-05583- monument de arhitectura-Casa situata in satul Partestii de sus,datat din sec.XVIII(1753);

SV-II-a-B-05582-ansamblul bisericii de lemn Sf. Voievozi-sat Partestii de Sus,com Cacica,sec.XVIII-XIX;

SV-II-m-B-05582.01-monument de arhitectura-Biserica Sf. Voievozi-situat in satul Partestii de Sus cu datare in 1779 (biserica) ;

SV-II-m-B-05582.02- Clopotnita, sat Partestii de Sus, comuna Cacica, datare 1861; 2.5. Populaia Elemente demografice i sociale

2.5.1. Casa i gospodria.

Alctuiri de vatr statornic n care se desfoar ntreaga via de familie cu evenimentele specifice: natere, cstorie, petreceri, deces, mica industrie casnic, creterea animalelor .a. casa i gospodria tradiional din Cacica au trebuit s corespund, prin dimensiuni, funcionalitate i structur arhitectonic, tuturor acestor multiple cerine existeniale.

Cel mai frecvent, gospodria specifica comunei Cacica cuprinde: casa de locuit, fntna, ura cu grajd, hambar,coser, andramaua, poiata psrilor, fantana si pivnita.

2.5.1.1.Gospodaria- gospodaria traditionala din comuna Cacica se aseaza la mijlocul terenului, astfel nct sa fie inconjurata din toate partile de gradina proprie.

In perimetrul ograzii sunt amplasate dupa teren si intrebuintare toate acareturile dupa cum urmeaza:in partea centrala casa, pe margini in imediata apropiere hambarul,sandramaua, coserul si ceva mai departe grajdul si sura pentru nutret.Fantana si pivnita se construiesc de regula in partea opusa grajdului, pe un loc mai ridicat.In ultimii ani o extindere aproape generala a luat-o gospodaria cu planul in unghi,avand pe o latura casa de locuit si sadramaua iar pe latura perpendiculara sura cu grajdul si celelalte constructii aferente.

2.5.1.2. Casa

Ca vatra de locuit, in care se desfasoara intreaga viata a familiei cu evenimentele ei specifice,casa traditionala este construita din barne lungi de brad, incheiate in chiotori,cu acoperis inalt din sindrila, in patru ape,cu fata orientata spre miazazi sau rasarit,avand curte in fata.Pe langa peretele fatadei si cei doi pereti laterali casa avea o prispa din pamant batut ,tencuita cu muruiala. Casa are intrarea pe la mijlocul peretelui din fatada printr-o usa ce da in tinda; camerele sunt amplasate simetric in ambele parti ale tindei. Casa traditionala mai are si una sau doua camari amplasate in partea din spate cu acces din tinda.

In prezent majoritatea locuintelor construite, pastreaza schema functionala traditionala,diferind numarul de camere si repartizarea pe unul sau doua niveluri.

2.5.2. Populaia.

Populatia stabila la recensamantele din anii 1977,1992,2002,si la sfarsitul anului 2008 in comuna Cacica ,prezinta urmatoarea evolutie:

1977 1992 2002 2008

TOTAL din care: 4610 4266 4425 4360

FEMEI 2319 2177 2244 2224

Structura populatiei comunei Cacica pe sex si pe localitatile componente este redata in tabelul de mai jos:

LOCALITATEA

TOTAL

Numar %Femei

PARTESTII DE SUS 1918 44 978

CACICA 1395 32 711

SOLONETU NOU 698 16 356

RUNCU 218 5 111

MAIDAN 131 3 68

TOTAL COMUN 4360 100 2224

In urma recensmntul populaiei din aprilie 2002 a rezultat un numar de 4425 persoane stabile n comuna, dintre care 3122 de etnie romn, 284 ucraineni, 56 germani i 959 polonezi.Populatia stabila la 31 decembrie 2008 era de 4360 persoane din care 2224 femei.

De-a lungul a celor 150 de ani de ocupaie austriac, structura populaiei a rmas predominant romneasc, aciunea de colonizare, desfurat de ctre autoritile austriece, soldndu-se doar cu prezena a 56 germani. Cei 4360 locuitori organizati n 1488 de gospodrii din care 1485 sunt racordai la reeaua electric. Situatia gospodariilor pe fiecare localitate a comunei este data in tabelul de mai jos:

LOCALITATEANR.GOSP. %

PARTESTII DE SUS 637 42

CACICA 486 33

SOLONETU NOU 248 17

RUNCU 70 5

MAIDAN 47 3

TOTAL COMUNA 1488 100

Populaia comunei Cacica are urmtoarea structur de vrst :

Vrsta

(ani)NumrProcent

(%)

Sub 73929.00

7 - 14 65415.00

14 - 183498.00

18 - 253057.00

25 - 65157036.00

Peste 65109025.00

Structura pe sexe a populaiei relev o pondere de 49.00% a populaiei masculine i 51.00% cea feminin.

Se constat o scadere a numrului populaiei fa de ultimul recensmnt, din 2002, cu peste 9.00% (de la 4425 n 2002 la 4360 n 2008).

Structura populaiei active pe categorii de vrst se prezint astfel:

ntre 18 25 de ani 305 persoane, din care:

ntre 25 65 de ani 1570 persoane.

2.6. Circulaia

n cadrul localitilor comunei Cacica, ponderea strzilor pietruite este de 64% din totalul cilor de circulaie. n anotimpurile ploioase, strzile devin mai greu practicabile circulaiei auto ct i circulaiei pietonale.

Prin circulaia mijloacelor de transport cu traciune animal i a utilajelor agricole pe drumurile de exploatare din pmnt i apoi pe drumurile naionale sau cele comunale asfaltate se produce o degradare a acestora, o dereglare a fluenei traficului rutier i a circulaiei pietonale.

Pentru eliminarea acestor inconveniente se impune, n prima faz, pietruirea drumurilor de exploatare din pamnt pe cel puin 50 m de la intersecia cu drumurile modernizate.

Din cauza proastei ntreineri a drumurilor publice pietruite se remarc colmatarea anurilor de evacuare a apelor meteorice, crendu-se posibilitatea de inundare a drumului.

n interiorul localitilor, drumurile comunale nu sunt prevzute cu trotuare; drumurile au santuri betonate de colectare a apelor meteorice pe ambele parti , pe o lungime de cca. 650,00 m, numai in localitatea Partestii de Sus. Pe celelalte strazi nu exista trotuare si santuri de colectare a apelor ; n prezent circulaia pietonal se face pe partea carosabil, dereglnd fluena traficului rutier.

n zonele n care au fost amplasate locuinele noi se impune realizarea de strzi care s asigure accesul la fiecare locuin situaie ntlnit n toate localitile comunei.

2.7. Intravilan existent. Bilan teritorial. Zone funcionale.

2.7.1. Comuna Cacica are in componenta cinci sate: Cacica,Partestii de Sus,Solonetu Nou, Runcu si Maidan, cu resedinta comunei la Partestii de Sus.Limitele intravilanelor sunt alcatuite din limite naturale existente(drumuri,ape, cai ferate ,etc.) si limite conventionale (imprejmuiri, funduri de propietati etc.) cand nu exista limite naturale. Tipologia asezarilor rurale se caracterizeaza prin forma in plan,textura drumurilor si caracteristicile tesutului urban. Din punct de vedere al formei in plan ,localitatile comunei se incadreaza in urmatoarele tipuri:

- tipul liniar- dezvoltate in lungul drumurilor(Partestii de Sus,Runcu,Maidan)

- arealar dezvoltate in contururi poligonale sau rotunde(Cacica)

- sate complexe(tentaculare,polinucleare) (Solonetu Nou)

Intravilanul existent la sfarsitul anului 2008 este de 898,60 ha si este repartizat pe cel cinci localitati ale comunei, conform tabelului de mai jos:

Intravilan existent la sfarsitul anului 2008

LOCALITATEASUPRAFATA

ha%

PARTESTII DE SUS377,5042,00

CACICA303,7033,79

SOLONETU NOU121,6013,53

RUNCU 64,30 7,15

MAIDAN 31,40 3,53

TOTAL898,60100,00

2.7.2. Bilanul teritorial al categoriilor de folosin pe ntreaga suprafa a teritoriului administrativ este dat n tabelul urmtor:

Bilanul teritorial al categoriilor de folosin

Teritoriu adm. al unitii de bazCATEGORII DE FOLOSIN (ha)

AGRICOLNEAGRICOLTOTAL

ArabilPuni

FneeViiLiveziPduriApeDrumuriCuri-

construciiNeprod.

Extravilan 874,07 1475,90- 26,00 3450,619,4710,4654,58 2,795856,40

Intravilan 589.9329,00-2.0034,39 17,5367,14148.899,72898.60

T O T A L 1464,001512,00-28,00 3485,0 27,0077,60 148.8912,516755.00

% din total 70 13 -0.06 4 3 2 4 4 100,00

INTRAVILAN EXISTENT: 898,60 + 54,58 = 953,18 ha

Localitile componente ale comunei Cacica prezint o zonificare funcional slab conturat, ponderea deinnd-o terenul arabil care ocup mai mult de 50% din intravilanul localitilor.

2.8. Zone cu riscuri naturale

n fiecare localitate a comunei exist zone de riscuri naturale constituite n special de forme de eroziune torenial (ravene, toreni ramificai), zone inundabile n lungul parului Solonet.

2.9. Echipare edilitar

2.9.1. Alimentarea cu ap.

Localitatile comunei Cacica nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu ap.Zonele de locuinte tip bloc din satul Cacica,precum si unitatea Salina Cacica sunt alimentate cu apa de la o rete locala cu punct de captare a izvoarelor din padurea Calugarita(din vestul satului Cacica). n rest populaia se alimenteaz cu ap din pnza freatic prin fntni, ce au adncimea cuprins ntre 7,00m i 8,00 m (in sud-vestul satului Cacica,Solonetu Nou,Runcu,Maidan),adancimi mai mari(20,00-25,00 m) in zona Partestii de Sus i un nivel hidrostatic variabil funcie de precipitaiile naturale, cu extracia insalubr a apei. La unele familii sau societi comerciale sunt n funciune sisteme locale de alimentare cu ap (fntn cu hidrofor) dar care nu sunt dimensionate corect neavnd corelate debitele de captare cu debitele sursei din lipsa unor studii de teren i de laborator.

2.9.2. Canalizare.

Localitile comunei Cacica nu dispun de instalaii centralizate de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale.

Fiecare locuin sau spaiu public dispune de closete uscate, construite rudimentar, care constituie adevrate surse de infecie. La primarie, scoli, gradinita i unele societi comerciale sunt n exploatare sisteme locale de canalizare cu bazine vidanjabile etanse dar care funcioneaz cu deficiene mari att la transport ct i la evacuarea ritmica a dejectiilor.Apele menajere de la blocurile de locuinte sunt dirijate printr-un canal din beton cu diametrul de 25 cm spre o fosa septica amplasata spre paraul Cacica.Atat canalul cat si fosa septica nu functioneaza corespunzator,astfel incit o parte din apa uzata ajunge neepurata in emisar,ducand la poluarea apei, aerului si solului din apropiere.

Apele pluviale se scurg liber pe versani i prin anurile drumurilor, utiliznd ca emisari prurile existente .

2.9.3. Alimentare cu energie electric.

Localitatile comunei Cacica sunt racordate la sistemul energetic national de la reteaua de distributie de 20kv aeriana si subterana.Reeaua electric de joasa tensiune destinata consumatorilor casnici,precum si iluminatul public sunt racordate la posturile de transformare de tip aerian, a caror putere variaza intre 40 kVA si 250 kVA.Localitatile comunei Cacica dispun de un numr de 13 posturi de transformare amplasate aerian pe stlpi racordate la L.E.A. 20 kV. Numrul gospodriilor racordate la reeaua electric este de 1485.

Iluminatul public la nivelul comunei exista in lungul arterelor principale si se face cu lampi cu vapori de mercur si lampi cu incandescenta, pozate pe stalpi de sustinere din beton si lemn.

In zona salinei Cacica exista si o retea electrica de 20 kV pozata subteran.

2.9.4. Telefonie.

Comuna este dotata cu o central telefonica digitala care deserveste un numar de aproximativ 300 persoane fizice si societati comerciale.

2.9.5. Alimentare cu cldur.

ncalzirea locuintelor si a institutiilor de interes public local se face in sistem local cu sobe sau centrale termice ce utilizeaza drept combustibil lemnul.

2.9.6. Alimentare cu gaze naturale.

Comuna nu dispune de retea de alimentare cu gaze naturale.

2.9.7. Gospodrire comunal.

In comuna Cacica este organizat un serviciu de salubritate, dotat cu un camion ce colecteaza saptamanal gunoiul menajer presortat, de la fiecare gospodarie si il depoziteaza la punctele de colectare,de unde este preluat de firma de salubritate din Gura Humorului (conf. contractului incheiat de Primaria Cacica cu firma TESPRIMA) La nivelul fiecarei localitati a comunei Cacica exista un numar corespunzator de puncte de colectare a gunoiul menajer, dimensionate in functie de numarul de locuitori.Numarul de platforme de gunoi ce exista in fiecare sat este urmatorul:

Partestii de Sus 4 platforme

Cacica 3 platforme

SolonetuNou 2 platforme

Runcu 1 platforma

Maidan 1 platforma

2.9.8. Gospodrirea apelor.

La nivelul comunei Cacica nu exista acumulari de ape organizate(iazuri, lacuri).Apele curgatoare ce strabat comuna nu au suferit lucrari hidrotehnice complexe de regularizare.In localitatile Partestii de Sus, Solonet si Maidan sunt in curs de executie lucrari de indiguiri pe ambele maluri ale paraurilor Solonetu,Cacica,Blandetu,Plesa, care au fost partial rupte de inundatiile din ultimii ani.

2.10. Probleme de mediu

2.10.1. Situaia existent.

Pe teritoriul comunei Cacica nu exista surse majore de poluare si degradare a mediului

2.11 Disfuncionaliti

La nivelul localitilor comunei Cacica nu exist o zonare judicioas a terenurilor pe tipuri de folosin;

Sursa principal de poluare a solului i apelor o reprezint closetele uscate din fiecare gospodrie care nu respect zonele de protecie sanitar i aruncarea gunoiului menajer in albia apelor curgatoare din localitate

Colmatarea anurilor drumurilor mpiedic evacuarea apelor pluviale, afectnd traficul auto i pietonal;

Ravene i toreni ramificai pe versani;

Prezenta zonelor inundabile in localitatea in lungul paraurilor Solonetu,Cacica,Blandetu,Plesa.

Satele Solonetu Nou,Runcu si Maidan sunt localitati mici in care nu exista dotari social culturale;

Niciuna dintre localitatile comunei nu are inchegata o zona centrala suficient sustinuta de obiective de importanta publica(parc,spatii comerciale ,biserica etc.)

Lipsa spatiilor verzi amenajate, a spatiilor de agrement;

Monumentele si siturile istorice existente in localitatile comunei, nu sunt protejate corespunzator si nu sunt puse in valoare;

Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si canalizare;

Exploatarea ineficienta din punct de vedere turistic si balnear a salinei Cacica; Diferene ntre dezvoltarea economic a localitilor comunei;

Slaba ocupare a populaiei comunei n activiti economice neagricole;

Lipsa vetrelor de sat bine nchegate, pe structura crora s se poat realiza o zonificare corespunztoare a intravilanului localitilor;

Lipsa cadrului economico/ financiar necesar dezvoltrii unor activiti economice de valorificare a materiilor prime locale;

2.11.1. Prioriti

Utilizarea eficient a terenului din intravilan prin realizarea unei zonri judicioase;

Stabilirea zonelor de protecie sanitar a fntnilor;realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa prin colectarea de izvoare;

Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare care sa reduca nivelul de poluare a apelor freatice si de suprafata

Curarea periodica a anurilor drumurilor comunale i a strzilor din intravilan;

Realizarea de ndiguiri noi pentru stoparea inundatiilor , eroziunii malurilor si extinderii ravenelor;

Reabilitarea lucrarilor de indiguiri existente, afectate de inundatiile din primavara anului 2008

Stabilirea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire

2.12. Necesiti i opiuni ale populaiei

2.12.1. Partestii de Sus:

Modernizarea drumurilor comunale i steti prin betonare sau asfaltare;

Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n intravilan;

Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare;

Realizarea unei statii de epurare a apelor uzate;

Modernizarea serviciului public sau privat de colectare a gunoiului menajer; 2.12.2. Cacica:

Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau asfaltare;

Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in lungul drumurilor;

Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;

Amenajarea zonei centrale a localitatii;

Modernizarea si extinderea zonei balneare de la salina Cacica;

Incurajarea initiativei private pentru realizarea unor unitati comerciale care sa asigure aprovizionarea localitatii cu produse alimentare, materiale de constructii etc;

Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n intravilan;

2.12.3. Solonetu Nou Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau asfaltare;

Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in lungul drumurilor;

Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;

Amenajarea zonei centrale a localitatii; Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n intravilan;

2.12.4. Runcu Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau asfaltare;

Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in lungul drumurilor;

Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;

Amenajarea zonei centrale a localitatii; Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n intravilan;

2.12.5. Maidan Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau asfaltare;

Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in lungul drumurilor;

Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;

Amenajarea zonei centrale a localitatii; Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n intravilan;

Drumurile steti i comunale se afl ntr-o stare calitativ precar avnd n majoritatea cazurilor traseu sinuos, cu zona de siguran i zona de protecie slab conturate sau inexistente.

n intravilan, n unele zone, nu este respectat distana ntre gardurile sau construciile situate de o parte i de alta a drumurilor naionale i comunale, de minim 26 m. i respectiv 20 m.

Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC

3.1. Studii de fundamentare

La eleborarea PUG al comunei Cacica s-au avut in vedere reambularea pe suport topografic actualizat i studiul geotehnic al zonei si alte studii elaborate de alte institutii dupa cum urmeaza:

-Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Cacica, judetul Suceava 2008-2013 localitile comunei vor cunoate o dezvoltare economic a activitilor industriale si agricole , estimndu-se c datorit creterii produciei, s se diversifice i s se dezvolte serviciile; n aceast ipotez se poate estima o cretere a venitului mediu al populaiei comunei i o cretere a nivelului de civilizaie.

- Studiul zonelor protejate-comuna Cacica jud.Suceava;definirea zonelor de protejate; elaborat de Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniu Cultural National Suceava; ce are ca obiect determinarea cadrului legal de interventie in zonele cu potential istoric si natural ce determina un mod de abordare a problematicii de protejare si punere in valoare a monumentelor si siturilor istorice, valorificarea cadrului natural si dezvoltarea de perspectiva urbanistica a zonelor protejate ca strategie coerenta unitara a autoritatilor locale si nationale in contextul general international.

- Planul urbanistic general al comunei Cacica,judetul Suceava, eleaborat in anul 1997 de S.C.VOCS PROIECT SRL Suceava;

- Infiintare retea publica de alimentare cu apa in com. Cacica, jud. Suceava, in curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava;

- Infiintare retea publica de canalizare in com. Cacica, jud. Suceava, in curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava;

3.2. Evoluie posibil, prioriti

Avnd n vedere situaia existent ct i estimarea evoluiei demografice n anii urmtori, se poate constata c satele Partestii de Sus si Cacica devin principalele localitati de polarizare a populaiei comunei. n aceste condiii se poate estima c aceste localitati vor deveni inta principal a investiiilor comunei, fr a neglija necesitile i prioritile celorlalte localitati ale comunei.

Activitatile economice de baz vor fi n continuare industria extractiva,industria de prelucrare a lemnului si agricultura care vor constitui i suportul pentru dezvoltarea serviciilor.

Dezvoltarea activitii productive i realizarea de noi locuri de munc constituie prioritatea de baz a Consiliului local realizrile obinute n aceast direcie avnd efect direct asupra dezvoltrii economico-sociale a comunei.

Odat depit nivelul de criz economic actual, pentru realizarea unui nivel de civilizaie corespunztor perioadei studiate, se impune realizarea cu prioritate a unor obiective de utilitate public:

Realizarea unei reele publice de alimentare cu apa;

Realizarea unei reele publice de canalizare;

Realizarea unei statii de epurare a apelor menajere

Modernizarea si extinderea reelei de iluminat stradal n toate localitile comunei;

Modernizarea strzilor principale i a interseciilor cu strzile secundare;

Continuarea lucrarilor de regularizare a paraurilor ce strabat comuna.

Amenajarea spatiilor verzi si de agrement in toate localitatile comunei;

3.3. Optimizarea relaiilor n teritoriu

Relaiile de intercondiionalitate care exist ntre comuna Cacica i teritoriul nconjurtor sunt constituite n principal de relaiile cu municipiul Rdui si oraul Gura Humorului. Aceste relaii sunt facilitate att de distana relativ mic, de drumul de acces ct i de autobuzele i trenurile care circul pe acest traseu.

Relaiile de intercondiionare cu comunele nvecinate sunt slab reprezentate, n prezent fiind reduse numai la contacte ntre consiliile locale.

Odat cu relansarea economic, se poate estima c numrul navetitilor ctre municipiul Rdui, orasul Gura Humorului, precum i legturile cu comunele vecine vor crete.

In prezent relatiile intre comuna Cacica si comunele si orasele vecine este asigurata de mijloace de transport in comun auto si mai putin cele pe calea ferata.

3.4. Dezvoltarea activitilor

Comuna Cacica posed o ndelungat tradiie n urmtoarele activiti:

Exploatarea si prelucrarea lemnului;

exploatarea si prelucrarea sarii;

exploatarea si productia agricola;

cresterea animalelor;

Aceste activiti se afl n perioada actual ntr-o stare de regres cauzata de invazia produselor similare de import, ieftine de calitate ndoielnic, cat si de efectele crizei econmice care are ca prim efect reducerea consumului.

Relansarea activitatii economice la nivelul comunei se poate realiza numai prin initierea unor lucrari de infrastructura ( realizarea retelei de alimentare cu apa, realizarea retelei de canalizare,etc.) care vor duce la cresterea locurilor de munca si implicit a consumului.Se impune dezvoltarea, n comun, a unor ateliere de prestri servicii ctre populaie cum ar fi: tinichigerie, mecanic, reparaii aparate electrice i de uz casnic .a.

Este necesar a se acorda o atenie deosebit dezvoltrii serviciilor prin acordarea de nlesniri privind obinerea de spaii , scutiri de la plata taxelor locale etc. Prin dezvoltarea serviciilor s-ar crea noi locuri de munc pentru populaia comunei.

Activitatea de cretere a animalelor care n momentul de fa se practic numai n sistem casnic ar trebui relansat prin sprijinirea societilor comerciale sau prin nfiinarea unor asociaii care s desfoare aceast activitate n sistem industrial.

3.5. Evoluia populaiei

3.5.1. Populaia comunei Cacica la recensamantul populatiei si locuintelor din 18 martie 2002 era de 4.365 locuitori iar la 30.09.2008 de 4360 locuitori, conform datelor furnizate de Primrie. Se observ o scadere a populaiei cu 5 locuitori. Aadar rezult un procent de scadere a numrului locuitorilor comunei de 0,1%.

innd ns cont de faptul c ntre 1977 i 2008 se observ o scadere a populatiei cu 6%, se poate estima c populaia comunei va nregistra o stagnare.

3.5.2. Evoluia preliminar a numrului de locuitori.

19771992200220082013

Comuna Cacica

Sat Partestii de Sus

Sat Cacica

Sat Solonatu Nou

Sat Runcu

Sat Maidan4610

2028

1475

738

230

138 4266

1877

1365

683

213

128 4425

1947

1416

708

221

133 4360

1918

1395

698

218

131 4400

1936

1408

704

220

132

3.6. Organizarea circulaiei

3.6.1. Organizarea circulaiei rutiere

Pentru dezvoltarea capacitii de circulaie a drumurilor publice n traversarea localitilor comunei, distana dintre gardurile i construciile situate de o parte i de alta a drumurilor va fi de minim 26 m. pentru drumurile naionale i de minim 24 m. pentru drumurile comunale;

Avnd n vedere traficul rutier relativ intens pe drumurile national DN2E, judetean DJ209E si comunale DC 17 i DC 21, se impune separarea acestora de circulaia pietonal prin realizarea de trotuare pe ambele sensuri de circulaie pietruite sau betonate;

n zonele instituiilor publice, n funcie de importana acestora, se vor organiza parcri pentru minim 5 autoturisme;

Staiile pentru mijloacele de transport n comun se vor organiza prin amplasarea unei benzi de oprire;

Strzile nemodernizate, la intersecia cu strzile asfaltate sau betonate, vor fi asfaltate sau betonate pe o distan de minim 20 m nainte de intersecie pentru a permite curirea i splarea roilor de noroi pn la accesul pe strzile asfaltate;

n zonele construite ce urmeaz a fi cuprinse n intravilan se vor realiza drumuri de acces;

Pe fiecare propietate se vor amenaja locuri de parcare (un loc de parcare la 50 m arie desfasurata) dar nu mai putin de doua locuri.

3.6.2 Comuna Cacica are retea de cale ferata care face legatura intre Pirtestii de Jos si Paltinoasa.

Pe portiunea caii ferate este necesara o zona de protective de 100 m de o parte si de alta a axului CF. 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcional. Bilan teritorial

3.7.1. Intravilanul existent nu mai corespunde situaiei din teren. Dup anul 2000 cand actiunea de retrocedare a terenurilor a inregistrat o accelerare, multe cldiri au fost construite n afara intravilanului aprobat prin PUG. Noul intravilan i propune ca pe lng cuprinderea cldirilor existente s includ i terenuri ce vor fi scoase din circuitul agricol, pe msura eliberrii autorizaiilor de construcie. Astfel, intravilanul propus va cuprinde o suprafa total de 953,18 ha, repartizate pe fiecare localitate conform tabelului de mai jos:

LocalizareIntravilan existent

(ha)Intravilan propus

(ha)

TOTAL, din care:898,60953,18

Partestii de Sus377,50384,31

Cacica303,70317,12

Solonetu Nou121,60128,50

Runc 64,30 77,35

Maidan31,4045,90

3.7.2. Zo