Pictura nr.1

8/9/2019 Pictura nr.1

1/27

w{"$ffi$ mffi

invnrA sA prcrEzt gr DEscoprnA ARTtsruL DrN TINE

t

TEHNICIUn peisajcimpenesc

in acuareld

SUBI ECTENaturd moartd

cu fructe

DCRGOSTINI


2/27

e&jRs Fs Nr.1Apari{ie bilunari

EDITURA: De AG0STINI HEttAS SRL

ADRESA: Vouliagmenis 44-46, 166 73 Atena

EDIT0R: Petros Kapnistos

MANAGER E(0N0Ml(: Fotis FotiouMANAGER Dt REDACTIE 5l PR0DUCTIE: Virginia (outroubas

BUSINESS DEVET0PMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis

GR0UP PRODUCT MANAGER: Merool Paoadaki

C00RD0NAT0Rl DE PR0DU{lE: Carolina Poulidou, 5ia Kotoupa, Theodoros Prokakos5ENl0R EDII0R: Tania 5kandalaki

JUNI0R C00RDINATING EDITOR BAtCANI: Maria Papadimitriou

MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza

C0NTROttER DlSIRlEUllE: Yiannis Vou gioukas

C00RD0NAT0R toclSTlCA $l 0PERATIUNI: Antonis Lioumis

O 1 999-2009 De Agostini UK LlmitedO 201 1 De Agostini Hellas pentru edilia in limba romdni.

F0T0GRAFII: BKGG/Solomon R. Guggenheim Museum, NewYork: 19;

Bridgeman Art Library/ Christiel London: 18; Nationai Gallery, London: 9;

PeterWilli: 20; lmage Bank: 22;Stockmarket: 6.

ADAPTARE PTNTRU TIMBA ROMANA: MEDIA SERVI(E ZAWADA SRL

(0NSULTANT: Fabiana Dima

DTP: RAY

TIPARIRE $l IEGARE: G. (anale & (.

DIRECT0R TIPOGRAFIE: Giuseooe Canale

IMP0RTAT0R-DlSTRlBUlT0R: Media Service Zawada 5RL

ADRESA: Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, sect. 5, Bucurefti, Romania

C0UNTRY MANAGER: Mariana Mihallan

MARKEIING MANAGER: Adina Bojici

REDACTOR: Alexandra Reocov

DISTRIBUIION MANAGER: Dan lordache

l55N:1792-1856

PRETUT. PUBUCATIEI

Prelul primului numir:5,99 LEIPretul incepind cu al doilea numir: 1 1,99 LEI

Editorul i5i rezervi dreptul de a modifica fre(venla a(estei publicalii

ffi

Un curs complet de desen, picturdgi alte tehnici artistice ilustratepas cu pas, tntr-o serrc ae rcc|nsimple Si clare. Un ghid practic

t'ntr-o serie de lec{ii

foarte accesibil, care te va ajutasd creezi adevdrate opere de artd.

iHvarA sA prcrEzr sr DEscopERA anttsrul DrN TrNE

Pentru orice informafie,l5murire sau comenzi de produseDe Agostini, sunafi-ne la tel.

f) no-ania: (021) 40 10 SS8[ \ totao va: (022) % A7 42Pe lAngi pre(ul revistelor comandate va trebui sdachita{i ramburs qi contravaloarea taxelor pogtale.

ORAR DE SERVICIU LuniVineri: 10:00-L8:00

Produs pentru uztehnk, Avertismentl Acesta nu est un produs deninat copiil0r sub 15 ani

;i nu este ojucarie.grodusul p$te (Online p'ese rrfl, cre potf uprrrghitte. in caz de inghiliIe

a produsului, cereli de urgenl; sfatul medirului. Produsul pOate r0ntine piese ascu,tite (are

pot provoca leziuni. Pentru folosirea acuarelelor, amesteca{i ru ap5. Pr0dusul poate tonline

sulfali.incontactcuacizii, potfi emisegazetoxite, Produsutsau pi4ialea(enuia potproduce

leziuni, mai alesin caz de spargere sau rupere. Pungile din plaslic potfi periculoase. Pentru a evita iscul sufoc;rii

sau strangul;rii, nu l;sali ambalajul din plastic la indenena iOpiilor. P;strali recomandarile ti retitifi-le ori de

cite ori e$e nevoie. Produs in (hina,


3/27

Ede

u;or sdsenezi

Desenul chiar nu e aSa de dificilcltm pare. Hai sd ne convingem,schililnd un mdr.

e cAte ori ai auzit replica: ,,Nuqtiu sd desenez"? Cu siguran[d,de zeci de ori. De fapt, cu tolii

putem invii{a sd desendm, dacd dedicdmpulin timp invdEdrii regulilor de bazd.PAnd la urrn5, arlist nu te naqti, ci devii.

(um reprezinli un obiecttridimensionalA desena corect inseamnd a reproduce oimagine tridimensionall pe un suportbidimensional. Poli face asta studiind cuaten{ie cum cad lurninile qi umbreleasupra obiectului pe care vrei s5-l redai,crednd apoi iluzia celor trei dimensiuni,prin folosirea unor tonuri de creion maiinchise sau mai deschise.

Ca regul5 general5, atunci cdnddesenezi un contur, trebuie si

1iicreionui

ca qi cum ai scrie. Traseazd mai multelinii scurte, mai degrabi decdt o liniecontinu5, qi nu apdsa prea tare: dacdgreqeqti, vei putea

0foaie albAdehArxie

Un creion 2b (creioanele detipul{sunt, p rea dur e p enlru b una r ealizar e

a clarobscurului)

0 gum\deqters

0 ascutiloare

corecta desenul folosind guma. CAndredai umbrele, trebuie si gii creionul cdtmai delicat qi si foloseqti partea platb aminei - astfel. poqi obline tonuri maiinchise.

Studiazd modelulUnul dintre secretele desenului reuqitconstd in observarea atenti a modelului.Studiaz5 conturul qi liniile curbe, dar gijocul de lumini de pe suprafafa acestuia.in plus, nu uita Privirea trebuie sdrdm6n5 fixati asupra obiectului, in timp

ce desenezi. Nu are impotan 5 dacdmdrul nu va ieqi exact cum e cel din

,i figura alXturat5: interpretarea ta ecea care conteazd.

lumlneazA-l dlnlr-o parte cu o.' , ,., ,ii lamp5, astfel incAt pe suprafa[a

, ,i' ; lui si apar[ gi umbre. Gata,' :t' . acum po{i incepe

{ (And desenezi, trebuie si rerreeziaspectul, forma ;i volumul obiectului,pe o suprafali plani. Efectul tridimensionalse poate obline prin clarobscur - creareamai multor tonuri difedte de lumini siumbre,

.( Pune mirul pe o suprafaliplani, ca si-i poli studia maibine forma. [umineazi-l dintr-oparte cu o lampi, pentru aobfine o umbri bine definiti.

CUM 5E DESENEAZA UN MARAcest exerciliu se compune din doud pirli.in prima parte, vom desena conturul (nuuita sd privegti mereu mdrul, in timp cedesenezi). in partea a doua, vom trece laclarobscur.

{r incepe de la contul

Ir Examineazd cu atentie m;5rul 5iidentificd toate liniile care formeazaconturul. CAnd incepi si desenezi forma,traseazi o serie de linii scurte, nu foartepronunlate, mai degrabd dec6t o singurdlinie continu6. incepe din partea dreapti,de sus,9i continud in sensul invers acelorde ceasornic.

$jl:',i,:

i.: .,, 1 Continui trasarea conturului4, Deseneaze partea de jos a conturului.Ai grija sa redai toate protuberanlele dinpartea inferioard.

'l ,,t,;tlttt

l


4/27

ARTA DESENULUI

Cind lucrezi in clarobscur. se Doate

intimpla ca, in timp ce schilezi umbrele

in aceea;i direclie, sa se formeze t0nuri

compacte 5i opace. Dacd acest lucru se

int6mpli, poli indulci liniile foarte marcate

trecindu- i ugor v6rfurile degetelor peste

foaie, cu mi;cari circulare. Astfel, tonul va fi

estompat. Nu uita sa-li ttergi ap0i degetele,

pentru a nu lisa amprente pe foaie.

t ) Adauqicodita.fJ Schiteazd codita mirului, impreund cumica ei aaancituri. Pe aceasta din urmd,deseneaz-o addug6nd o linie curbdorientatd in sus, la baza coditei.

1f) Definitiveazi

I conturulAdaugd doud liniiinclinate, ca in figuradin dreapta, pentrua scoate in evidenlifelul in care codila

este prinsd de m6r,fic6nd o micdad6ncituri. Apoidefinitiveazdconturul, inchiz6ndlinia exterioard.

cuM 5E DEFTNE$TE FTGURA pRtN (tAR0Bs(UROdatd ce ai desdviirgit conturul, poli trece la umbre, pentru a crea iluzia de imaginetridimensionald. Acest efect se obline prin addugarea unor haguri nuanlate - a unortonuri maiinchise acolo unde coaja mdrului este umbritd - gi ldsarea unor spalii albepentru porliunile mai luminoase, unde lumina atinge direct fructul.

( )AdauginuanleJ maiinchise,penttu umbre

incepe sd inchizipartea din st6nga,folosind parteaplatd a minei.Traseazi liniiu9oare, oarsuficient de lungi,care urmarescforma mdrului.Lasd albe zoneleunde lumina cadedirect pe suprafalafructul ui.

,l a Finiseazi partea de sus a miruluiV Umbrette usor partea din stanga, sus,av6nd grijd ca direclia hagurilor tale sdurmeze forma si conturul mdrului.


5/27

CUM sA DESENEZI UN MAR ,--_-,(3cr>:L_--

] ) Lucreazi laf partea dreaptiOcupd-te de parteadreapt6, addug6ndhaguri cu parteaplatd a mineicreionului. Traseazihaguri maiinchise in

partea de jos amdrului, pentru a odefini mai bine.

Q ) Insisti asupra clarobscuruluiJ Lucreazd mai mult asupra umbrelor,estomp6nd tonurile prea intunecate.Adaugd un ton mai inchis in partea stdngd,sus, acolo unde merul se rotunje5te,definitiv6nd conturul 5i umbrele dinpartea superioarS. Mirul tdu e gatalDacd te simli suficient de increzdtor,poli continua d6nd pagina.

rfl ) Creeazi zonelelf principale deluminiAdaugi o fdgiecentrale maiinchisd gi lasd albepor iunile luminatedin partea dreaptd,

sus. Subliniaziumbrele din jurulcodilei prin cdtevahaguri inclinate.

.,.:

i:.

Creioanele grafit pot avea diverse intrebuinliri, fiind unele dintre cele mai ieftine instrumente de desen. Exista minemoi, medii gi dure, care pleaci de la 10H (foarte dura), p6nd la 108 (foarte moale). O mini de tip mediu este HB,folosita, de reguld, la creioanele tcolare, pentru ci se preteazd unor utilizdri diverse.

Este un creion de duritate

medie. Fali de cele cu

minele moi, este mai

pulin indicat pentru

realizarea clarobscurului.

Este primul dintre creioanele

moi cu care se pot trasa linii

groase gi inchise la culoare.

(u cdt este mai mare valoarea

de lingi litera B, cu atdtmina este mai moale,

iar tonul mai inchis.

Acesl creion cu mind moale

este ideal pentru orice tip de

desen, dar 5i pentru un

clarobscur mai pulin marcat.

Mirul din figura de deasupra

a fost desenat rhiar cu acest

tip de creion.

Este un creion mai moale, cu care se

pot trasa linii groase, in lonuri foarte

inchise. Este ideal pentru crearea

umbrelor puternice.

sgiar.r:t:';2.F"-:l-, 4--'-v;i:#


6/27

ARTA DESENULUI

a':- :1.

1 1 ^Accentueazi tonurile inchise

I I Creeazd straturi maiinchise, urmdnd conturul, 5iopre5te-te la marginea celor doud pete de lumind din dreapta,sus. Marcheazd prin umbre zonele unde lumina nu se reflectd oesuprafala mdrului, precum marginea din partea stdngS.

I n < Adaugi tonuri mai pronuntateI V Folosind haguri mai inchise gi mai pronunlate, adaugdumbra din dreapta coditei. Apoi une5te zonele intunecate caredefinesc partea centrald cu zona intunecatd din partea stingd,sus. Adaugd umbre pe partea stangd a fructului 5i subliniaza din

nou baza, prin c6teva linii foarte marcate.

,l .l A Deschide tonurile porliunilor luminateI l Cuajutorul gumei de gters, deschide tonul in zonele mai

intens luminate, care s-ar fi putut intuneca in timpul realiziriiclarobscurului, din cauza migcdrilor mdinii pe foaie. Asigurd-te cdguma este curate, incercand-o mai intdi pe o altd coalS albd.

DIFERITE MODURI DE A CREA CLAROBSCURUL

Cu creionul, prin haguri inctucitatein loc si folose;ti partea platd a minei pentru a crea

umbrele, poli folosi vdrful creionului, haSurdnd

pentru a crea tonuri foarte dense.

(u cirbuneleFolosind partea platd a cdrbunelui, poli crea o texturimai densi. Poli adiuga zone mai inchise in punctele

dorite, suprapunind straturi su(cesive.

(u cirbunele estompatPoli diminua efectul cirbunelui cu virfuriledegetelor, pentru a crea zone de umbri estompati.

Aceasti tehniri produce un efect subtil, fdrd accenteputernice.


7/27

cuMsADEsENEztuNMAR 6)\F/

Folosirea grilei ajuti mult la desenarea conturului unui

obiect;i este ideala pentru o compozilie cu mai

multe obiecte.5e deseneazi o grili de pitrate pe un

carton, afezat ulterior in spatele obiectului care va fireprezentat; setraseazi apoi aceea;i grild pefoaia de

desen, cu acela;i numir de pdtrate. 5e transferd

fiecare Darte a (0nturului care cade in interiorul unui

pitrat al grilei de pe carton,in pitratul corespunzitor

de pe foaia de desen. Pentru mirul din acest exerciliu

nu s-a folosit grila, dar putem vedea mai jos cum

functioneazd aceasfi tehnid.

itt tt urttft r ut ttirit:\tuirCu ajutorul sfarurilor din

urmitorul numdr, iEi vei puteadezvolta abilitdyile. Vei tnvdga:

a Cum se deseneazdun ansamblu de obiecte.

o Cum se creeazd efectul declarobscur cu ajutorul cirbunelui.o Ce efecte se pot ob{ine folosind

un creion acuarelabil.

| | )Adauei umhaI .J miruluiOdatd ce ai terminatclarobscurul, poli trecela desenarea umbreiobiectului. Folosegte

partea platd a mineipentru a trasa catevalinii fine, orizontale, gi

estompeazi umbraspre margini, apdsindmai pu{in pe creion.

O LUCRARE COMPIETA

A Zone luminate

Am lisat albe zonele unde lumina

se reflecti direct pe suprafala

mdrului - aceste zone tind si seinchidi la culoare, pe misuri ce

inaintim cu desenul, aga ci le-am

deschis cu ajutorul gumei.

B Tonuri inchise

Zonele cele mai umbrite de pe

suprafala mirului corespund

porliunil0r cel0r mai intunecate.

Am adiugat nuanlele treptat,

pdni ce mdrul a cipitat un aspect

tridimensional.

( UmbraAm oblinut umbra proiectatd de

mdr folosind partea platd a minei.

Spre margini, am creat impresia

cd umbra se estompeazi in

lumind naturald, apdsdnd cit mai

delicat cu degetele asupra

creionului.

| :.'. j

r;

.'a


8/27

IN AER LIBER

ffwwrump fu@Ww

wwffiffiffiffi## wffiffiVom folosi acuarelele albastru-cobalt Si galbende cadmiu pentru a crea acest peisaj cdmpenescsimplu, dar suge stiv. Ame st e cAndu-le,putem obline culoarea verde.

-"r:"'"'*-]

eisajele in acuarel[ sunt una dintre minunileartei. Pentru a crea aceastd scend estivald,nu ai nevoie decAt de doui culori: verdele

se poate obline prin simpla amestecare agalbenului de cadmiu cu albastrul-cobalt.

Lucrul esen{ial pe care trebuie s5-l reqii cAndpictezi cu acuarele este acela c[ nu existdreprezentare corectl qi reprezentare greqit5. PoEiinterpreta priveligtea dupd bunul tdu plac. Efectulde sfumato (vezi ,,sfumato" in glosar, la pagina25) se va produce acolo unde culorile se ating -amestecdndu-se - sau dacd ele sunt aplicate pehArtia ud5. Aceastd tehnicd di personalitatelucrdrii, dar m[sura gi modul in care o vei folosidepind de gustul tiu personal.

Finalulili aparlineMomentul in care declari tabloul incheiat depindede tine. Punctul 11 de la pagina 10 inseamnd dejao reuqit5, dar pofi merge gi mai departe, urmdnd

o

instruc{iunile explicate in ,,Un pas inainte", de laaceeaqi pagind 10. Ai grijd sd nu suprapui preamulte straturi de acuareld gi sd nu suprasoliciEihArtia. ?ncdrcAnd-o excesiv. Nu uita nici sischimbi apa, astfel incdt culorile pe care 1eamesteci sd nu devini prea dense.

Straturi difuze de culoareO tehnici importantd, folositd in aceastd lucrare,este acuarela sfumato, care va fi explicati pe largin ,,Elemente de bazd: tehnici", la pagina 12.CAnd pictezi, po{i sprijini planga de un obiect(vezi qi ,,Sfaturile" de la pagina 8), pentru a ajutaculoarea sd se intindd spre bazd. Poli folosi unsuport din lemn sau o carte veche, invelitd inhdrtie.

in fine, nu uita cd trebuie sX foloseqti pAnzdpentru acuarelS sau hArtie groasi (care cdntdreqtemai mult de 300g/m2), penffu ci apa face hArtianormald sI se increteasc5.

5e pot obtine rezultatefoatte bune folosind doardoui culori, ameste(ate inpropo(ii diferite.


9/27

ACUARETA.PETSAJ 6:)\--

tf r intinde culoatea penttu redarea cerului4 Urmdnd instructiunile din,,Elemente de bazd:tehnici" de la pagina 12, folosegte culoareaestompatd pentru redarea cerului. Utilizeazdacuarela albastru-cobalt gi pensula nr. 6 (o pensulimai deasd ar fi prea voluminoasd pentru aceastalucrare). Sprijind partea superioari a planSei dedesen pe un obiect, astfel inc6t culoarea sd sedifuzeze pe foaie, 9i dilueaz-o pulin c6te pulin, intimp ce cobori, pentru ca nuanlele sd se estompeze.

..: .

IAConferi intensitate culorii

.f intoarce foaia cu susul in jos 9i sprijind cealaltdextremitate pe suport. lnclinarea foii nu permite culorii

sd se scurgd spre porliunea de culoare mai estompati,d6nd in acelati timp o tonalitate mai intensd marginiide sus a tabloului, Agteaptd si se usuce.

0 pAnzApenNruacuarelesauhArtiepent'ruacuareledetipul300glm2

Unteion2b?ensule nr.6 ginr.2

0 paletripentru culorisau o farturioari

Un pahar cu apit

UnsupofidecaresAsprijiniplanga

Douhacuarele:qalben de cadmiu gi

albaetru-cobalt

'"__ tr:

it'tctpt1 a Delimiteazi zonele ptincipaleI Folosind creionul 2B, deseneazd chenarultabloului, cu linii foarte fine. in acelagi fel, studiindfotografia, deseneazd orizontul gi subimparte zonadin prim-plan in f6gii de cAmpie verde gi f65ii decAmpie galbend.

i,| Coloreazi prirn-planulTCuritd pensula nr.6 gi dilueazd pulin galben decadmiu in alt recipient. Agazi foaia in pozilienormali 5i lucreazd incepdnd de sus in jos, cu tu5ede pensuld largi, orizontale. la o pauzd 5i lasd foaia

sd se usuce, apoi repetd 5i aSteaptd ca ea s6 se usucedin nou.


10/27

iN Rrn rrsrn

CONTINUA SA TU(REZIAcum poli sd adaugi porliunile de verde. Mai intAi, este necesar sd amesteciculorile. Pune pulind apd curatd intr-un recipient sau in farfurioarS. Adaugigalben de cadmiu, apoi pulin albastru-cobalt, p6nd ce oblii nuanla de verde pecare o doregti. Cu c6t vei adduga mai mult albastru, cu atat mai inchis va fi verdele

6 )Picteazi porliunile verzi

J Dd suportul la o partegi curdli pensula nr.6;apoi umezegte cu apdcuratd, folosind pensula,marginile porliunii decdmpie care se aflS cel maraproape de orizont. Acumpoli aplica verdele pesteporliunea umezitd, astfelinc6t acuarela sd seestompeze pe margini,amestec6ndu-se cu

galbenul incd umed.

J )inchide culoareaf cimpiei din planindepiftatinainte ca f65ia dec6mpie aflati cel maiaproape de orizont si seusuce complet, adaugiverdelui pe care l-aioblinut pulinalbastru-cobalt; apoi,cu pensula inmuiatd innuanla astfel oblinutd,treci peste porliuneade c6mpie din planulindepdrtat - datoritdculorii mai inchise,aceasta va perea

ci se afl6 la o distan 6mar mare.

@ )(reeazipetspectivalJ Lucreazd rapidla porliunea dinprim-plan, fdrd sd lagiculoarea sd se usuce,trigdnd linii inclinate cuverdele-inchis pe carel-ai preparat la punctul7. Migcdrile ar trebuificute din parteadreapti - sus, cdtrepartea st6ngd, 5i in jos,

urmdrind pantaterenului, astfel inc6t s6sugereze perspectiva.

4l A (6mRia din prim-plan\, 5i ne concentrdm asupra prim-planului:inmoaiebine pensula in culoarea verde gi picteazd de ladreapta spre stdnga, cu tu$e ample gi rapide.

) (u c6t amesteci maimult albastru cu galben,

cu atit maiinchisva fi vetdele pe careil vei obline.

Sprijina planSa de desen de un suport, pentru a o ine inclinati 5i

a permite acuarelei sd se scurgd mai utor citre bazi. Ace$ lucru

te va ajuta si intinzi straturile de culoare. 0dati ce ai terminat deintins culoarea, poli intoarce

plan;a invers. Astfel, culoarea

- care se scurge spre partea dejos in pozilie normali - se vaconcentra in partea de sus a

tabloului, lu6nd o nuanli mai

intens6 atunci c6nd se usuci.


11/27

A(UARELA. PETSAJ (*" )t

--

Acuarelele sunt un instrument foarte maleabil.

Nu-1i dau prea multi b;taie de cap,in caz ci ai gre;it:

dacd intervii imediat, e ugor sd indepdrtezi petele de

culoare de pe foaie cu ajutorul unui material absorbant, ca

o 16rpd de bucdtirie. Astfel se ia chiar pi acuarela uscati,

cu rezultate pulin diferite, folosind un disc sau un vdlituc

de bumbac umed. Cu c6t e$e mai greu solubili culoarea

folositd, cu atet mai mare va fi probabilitatea ca, dupi

$ergerea petei, sd

mai rimini urme

de culoare.

1 ll > Evidentiazi panta ugoati din pilm-planr V Umezeste usor zona verde din prim-plan;intinde apoi verdele-inchis de la dreapta sprest6nga, cu tu5e de pensuld hotdrAte, darneregulate, care se vor estompa pe foaie.

Q ) Redi lanul de gtiu/ in detaliuintoarce-te la lanul de g16upentru a da consistenldculorii, apoi agteapte sd seusuce. Mai departe, traseazdc6teva linii galbeneorizontale, pentru a cre5te

acuratelea detaliului. Apoi,aSteapte din nou sd se usuce.

Operele mae$trilor

Jacob van Ruysdael (162819-1682)

Peisaj cu biserico gi castel in ruine

Mare peisagist Ruysdael este cunoscut pentru atmosfera

care se degajd din operele sale, izvorind mai ales din

efectele dramatice caracteristi(e, 0blinute prin lumini

5i umbre. Lucrind intr-un stil diferit de cel al acuarelei

din exerci.tiul nostru, el nu a pictat niciodatd un cer fdri

nori (in viitoarele exercilii, vom picta 5i noi norii). inacest tablou, un pdlc de nori impozanli, cenutii,

ameninld senin;tatea scenei. Chiar daci in centrul

tabloului strilucegte o lumini aurie, in aer plute$e un

fel de nemi;care, caracteristic; pei5ajelor estivale, iar

norii mohordti care tocmai sosesc avertizeazd despre

linigtea dinaintea furtunii. Aparent ignordnd avertizarea,

pistorii din stenga se odihnesc dupi o zi de munci.

Norii dau privitorului un

sentiment ptegnant de

ameninlare, apirind in prim-plan

gidomindnd scena de lainillime.Umbra lor cenugie acoperi mare

parte din prim-planul tabloului.

Privirea este imediat atrasi

de aceasti porliune de

culoare galben-strilucitor, ce

reptezinti lumina soarelui

filtrati printre nofi girevirsati asupra scenei,


12/27

iru nrR ugrR

t ,l > Ultimele retuguriI I Pentru a da mai multi consistenld porliunii verzi din apropierea

orizontului, treci cu pensula inmuiatd in verde-inchis peste partea de jos;dup6 ce te-ai asigurat cd lanul de g16u este complet uscat, amestecepulin albastru cu galben, pentru a obline un galben,,murdar'i C6teva tu5ede pensuld din aceasti culoare vor crea impresia de umbre care m6nq6iepeisajul. Apoi, agteaptd si se usuce.

Poyi sd te declari mullumit derezultatul oblinut. Tbtugi, dacd vrei sdmergi pulin mai departe, poli addugaun gard care sd delimiteze prim-planul,folosind o pensuldfind. Acest nouelement te va ajuta sd pui tn valoareperspectiva.

1) , Picteazi stilpiigarduluir t Pentru gard, poli amesteca pulin galbende cadmiu cu albastru-cobalt. Apoi, folosindpensula nr. 2, picteazd st6lpii gardului, tras6ndmici linii verticale. Respectd distan a, ca infotografie, apropiindu-i intre ei pe mdsurd ce seindepd rteazi de privitor.

| | rAdaugaunfirdesirmiI .J Folosind tot pensula nr.2 gi mergdnd de lastinga la dreapta, adaugd o linie foarte fin5, caresd uneascd pdrlile superioare ale st6lpilor.Atteapt; s6 se usuce, apoi traseazi peste gard odungd sublire de ap6, pentru ca astfel culorile sdfuzioneze, indulcind liniile mai aspre.

| / r.intiregteefectul de perspectiviI 'l AmestecS inca pulin albastru-cobalt cu verdele; vei obline o culoare

mai inchisd dec6t cea de la punctul 7, pe care o vei intinde peste portiuneadin prim-plan, migc6ndu-te de la dreapta la stdnga, cu tuse de pensuld ferme,inclinate - acestea vor intdri senzatia de perspectivd asupra unei vasteintinderi, care cuprinde spaliul dintre prim-plan gi orizont. Pe mdsurd ce teapropii de unghiul din dreapta jos, culoarea trebuie si fie din ce in ce maiinchisd gi mai densd, astfel incdt prim-planul sd fie c6t mai bine definit.Tabloul e gata: il poli 16sa sd se usuce.

10


13/27

ACUARELA. PEISAJ {t" cl

-# ,-&$flffi&ffiffi*fl##WPttr3&

A Zona de albastru-sfumato

Folosind pata plati gi tehnica sfumato,

am pictat un cer a cdrui culoare este mai

intensi in partea de sus 5i se pierde

aproape de orizont, av6nd un efect realist

indiscutabil.

in aceastd versiune a aceluiaSi subie4

artistul s-a,folosit de culori mai intense,

mai pulin diluate. Utilizarea culorilor

complementare - ro;u pe verdg violetpe galben * accentueazd farmecul scenei

(vezi,,Puterea culorii'l la pagina 20).

Absenla gardului intdrette senzalia

de spaliu deschis, iar folosirea apei din

abundenti creeazi un amestec mai

puternic de nuan,te, in prim-plan. fimomentul zilei este diferit: ceata rozalie

de la odzont sugereazd dimineala, in

timp cefotografia ne dd senzalia luminii

de la miezul zilei.

B Gardul sfumato

Aplicdnd un strat de apd pe$e liniilecare compun

gardul, le-am atenuatduritatea conferiti de

pensula sublire. futfel, liniile care rompun gardul

s-au integrat in peisajul realizat in aruareli,

potrivindu*e cu caracterul estompat al acestuia.

TuffiCulori maivii

C Realizarea prim-planului

Am pictat prim-planul adiugdnd

straturi succesive de verde, cu grade de

estompare diferite, avend apoi grij; ca ultimul

gi cel mai inchis strat si se amestece cu

culorile din iur

pentflr a

substan{irpicturii.o Cum sd aplici un strat

sublire de culoare,

dispersdnd-o apoi cu

o bucatd de material

textil, pentru a obtrine

un efect special.

t:::.:a:tt'

idl r i lliilr' ' 'a',ugd


14/27

BAZA: TEHNI(l

ffxr$wsrs pe Fa#e$e psp'K$wc,$ #s,$,w www&wPrimul pas tn lucrul cu acuarele este aplicarea unui strat unifurm de culoare.

iatd cum se pot obline cele mai bune rezultate.

unctul de plecare pentru cei maimultri afiiqti carclucreazdin acua-re15 este aplicarea unui strat de cu-

loare. Stratul poate fi uniform sau difuz(in al doilea caz, culoarea devine maiintensd pe mdsurd ce se avanseazd sprepartea de sus sau de jos a foii) qi foloseqteca baz\, penffu aplicarea succesivd aculorilor.

(um incepiAceast[ tehnici este deseori folositd

penffu pictarea peisajelor sau penffuredarea unor porfiuni ample, uniforme,de cer. Doud sfaturi utile: ai grijd sI pre-pari suficienti culoare pentru intregulstrat qi si verifici intensitatea culorii pe oalti foaie, inainte de a incepe. Astapentru cd acuarela, uscdndu-se, devinemai deschisd decdt la prima aplicare.

Este foarte important tipul de h6rtiefolosit - hArtia mai ugoard trebuie intinsibine, ca sd nu se ,,increleascd" (vezicaseta cu ,,Sfaturi"). Tipurile de hdrtie

mai densb gi mai groas5, in schimb, vorrezista straturilor foarte apoase, rim6-nAnd plate. in plus, textura hdrtiei influ-enteazd, calitatea stratului de culoare.Deci cea mai bun[ solu{ie pentru aobline un strat bun de culoare este aceeade a folosi o coald de hArtie presatl larece, adicl uqor rugoasd, mai grea de300 g/m2. Vezi caseta despre caracte-risticile diverselor tipuri de hArlie de lapagina 13 sau glosarul de la pagina25,pentru mai multe infomatii.

A Er * r t g F_Awd.ilffffiYg&wrcsffi s#{E{ ffi# #eeffiv*6"

0loaiedehArliecutexturhfrnk,de300glm'z

Unpaharcu apA

0 palelh eauotarlurioari

0 pensuli cuvArtul plat

Acuarellalbastru-cobalt

| )Umezegteu;orfoaiaI inmoaie pensula intr-un pahar cu apdcurati Si, cu bralul destins, umezegte foaiaprin migcdri verticale gi orizontale. Ai grijds6 acoperi toatd foaia. Acest lucru vapermite aplicarea fdri probleme a stratuluide culoare.

) )Lasipensula- si alunece pe hirtieAgteapti ca hdrtiasi absoarbd apa,timp de un minutsau doud.intre timp, punepulini apd pe paletdgi amestec6,folosind o pensulSumedi, pulinalbastru-cobalt. Aigrijd sd prepari suficienti culoare. Apoi traseazd cu pensulainmuiat6 in albastru o linie uniformd gi dreaptdin partea de sus a foii, aplicdnd o presiune constanteasupra pensulei.

| )Continuispre

,pafteadejos

Dupd ce ai trasatprima linie,continui imediatdedesubt, inmuinddin nou pensula inculoare, atuncicdnd este nevoie.Ai grijd si nu lagispalii albe intretuge. Continudastfel pAnd in partea dejos a foii, apisind constant,pentru ca stratul de culoare sd rimAni uniform.

12

4 >AtteaptiI 5a 5e USUCeChiar dacd lainceput nu pare/dupi cese usuci,stratul de culoaredevine uniform.Rezisti ispiteide a continuasi lucrezipe el


15/27


16/27

IN INTERIOR

trffi#wwm#ffimm@ #ffidpm,mm$sPastelurile sunt u{or de folosit.Realizdnd ac eastd naturdmoartd plind de culoare, ttrip o I i tmb undt dgi p erfo rman{ e I ede desenator.

atura moartd a fost intotdeauna un subieclpredilect al artigtilor: o compozigie cuobiecte obignuite, dispuse conform unei

anumite scheme, este, intr-adevir, un model simpluqi la indemdni pentru a incepe sd pictezi; in acestcaz, o compoziEie cu fructe te poate inspira sdcreezi un desen in pastel.

[iniivibrantePastelurile, prin concentra[ia de pigment, producun efect coloristic foarte intens. Sunt ugor deutilizat qi, cu ajutorul lor, se poate obtrine o gamdlargd de efecte: de exemplu,

culoarea se poateaplica in straturi, pentru a crea un fundal dens gibogat. Liniile simple gi groase pot conduce la unefect mai agresiv, in timp ce prin sfu,mato, rcalizatcu degetele, se ob{ine o culoare delicatd piestompatA.

Exist5 pasteluri de mai multe forme qi dimen-siuni: pentru lucrarea noastr5, am ales pasteluricu forml dreptunghiulard (dar se pot folosi la felde bine qi cele cilindrice).

Nuan[a de bazd din aceasti compozi[ie estegalbenul; peste el vom aplica apoi culorile cores-punzitoare fiecXrui fiuct. Vom folosi partea platd

14

qi vdrful pastelului pentru areprezenta,pe de,oparte, consistenqa qi suprafa{a fiecirui obiect gi,pe de altd parte, contururile qi umbrele.

SfumatoPentru aceasti lucrare am folosit tehnica sfumato.intrucAt doream sd obtrinem un efect aspru gigranulat, apropiat de textura hdrtiei pentru pastel.Oricum, por(iunile de alb estompat de pe boabelede struguri redau in chip realist modul in carelumina se reflectd pe suprafafa lor gi atrag ochiulprivitorului.


17/27

pnsrttut.HnruRAmonRrA,,@,:-e::1toaie dehArtie gri,pentrupaetal

Un paetel negru, dur,

pentruechitpreacontururilor

12pastelurimoi:galben-cilron,

onnj-slriluciloxoranj-mediu,verde-veronege,

o t u- gilb ui, v erde - c om,b run-inchie, r o gu- pal,

roqudeburgundia,violellnchis,negrugialb

Spray defirareaculorii

{ Este ugor si lurrezi cupasteluri - ele sunt indicatepentru a cea o imagine de

tip inpresionist, mai

degrabi dec6t una de

facturi realisti.

INCEPE

I aSchileazi rapid contururileI inainte de toate, observd cum arati fructelegi felul in care forma fieciruia interaclioneazi cuformele celorlalte. Apoi, folosind pastelul negru,traseazd conturul aproximativ al compoziliei.FoloseSte linii scurte gi fine: intruc6t aceasta esteo schild pregititoare, care va fi imbunitdlitd,ea nu trebuie si fie foarte orecisd.

Obfinem un efect asemdnltor amestecdndcontururile umbrelor proiectate pe mas5. Acesteavor fi mai inchise spre centru, dispdrdnd apoitreptat pe fundalul alb.

Textura suprafelelolDatoritd tipului de hdrlie pe care il foloseqti, veidescoperi pe parcurs, in timp ce desenezi, cd liniilevefiicale care fac parte din structura hdrtiei devinmai evidente. Nu- i face probleme, cdci vei puteasi le acoperi intr-o a doua fazd, amestecAndculorile aldturate.

tl A Apli(i nuanla de bazi a fructelot4 Folosind partea platd a pastelului galben-citron, aplicd nuanla de baz6 pefiecare fruct, mai pulin pe boabele de strugure. Urmeazi liniile conturuluifiecirui fruct in parte, lis6nd albe porliunile in care lumina este mai puternicd.Folose5te muchiile pastelului pentru a trasa linii galbene mai intense pecurbura gi pe codila bananei.

15


18/27

IN INTERIOR

ilA viATA Ls(frARrE TAr*Odat5 terminatd schita contururilor qi aplicarea nuanlelor de bazl.a7e fructelor,pofi incepe sd creezi zonele de lumin5. Foloseqte fie partea plati, fie vArfulpastelului.

| ) incepe cu portocala

J Folose$te pasteluloranj-mediu pentru atrasa cateva linii micigi curbe pe portocald,urmdrind conturulfructului. Lucreazd fiecu partea platd, fiecu vArful pastelului.Oranjul se va amestecacu galbenul gi-l vaacoperi, in mare parte.

7l| I Adaugi verde, pentru pari gi bananirt Folosind din nou partea platd gi vdrfui pastelului,adaugd verdele pentru pard 5i banan;5.ConcentreazS-te asupra tugelor mai dese din jurulfructului gi din partea dreapta,jos, dar gi pe codila5i curbura bananei.

q a Di onuanli deschisi mirului, Incepe sd colorezi mdrul, folosind rogul-pal.Adaugd tuse drepte gi curbe spre bazd, in centrulmdrului, gi fa acela5i lucru pe partea stAngd. Apoifolosegte muchia pastelului pentru a da intensitateculorii pe contur, in partea de sus 5i pe laturilemdrului.

,l Creeazi forma boabelor de strugurertf Foloseste roqul de Burgundia pentru a trasa tutemici gi curbe, care sd respecte forma boabelor destrugure. Lasd c6te un cerculet alb pe fiecare bob,marcdnd astfel portiunile luminoase, pe care le vomevidentia in continuare.

YUcr-zali^/0 abordare,,cubisti'i

in desenul din exerciliul nostru, artistul trateaz; c0mpozilia intr-o manieri realisti. El

foloseSte un stil destul de liber, care di totuSi impresia formei gi aspectului real al fructelor

ce alcituiesc natura moartd.

5e poate experimenta insi;i o abordare diferitd a aceluiagi subiect, urmarind direcliacubisti (miScare artisticd apiruti in Franla primului deceniu din secolul XX, prin operele luiPicasso 5i Braque, care urmirea reprezentarea realifilii prin forme ge0metrice elementare).

Dupi cum se observi mai jos, chiar daci se poate inci distinge forma curbati a fructelor,aceasta este secundari in raport cu criteriul care a stat la baza lucririi - cel al alaturarii,,cuburilol'de diferite culori. Prin aceasti tehnicS, imaginea apare descompusd in unitilimai mici.

lo


19/27

] A (ontinui si lucrezi mirul gi pottocalaf Folosind mai departe rogul de Burgundia, trecidin nou peste pirlile mirului pe care le-ai coloratmai devreme cu ro$u. Folosegte muchia pasteluluipentru a trasa linii pronunlate, ce vor evidenliacontururile. Nu atinge partea st6ngi a mdrului'FoloseSte oranjul-strSlucitor pentru portocald,

tras6nd tuge drepte gi curbe.

@ )AdaugimituluiO nuantelemaiinchiseFolosegte v6rfulpastelului violet-inchispentru marginilemdrului. Continud inacelagi fel pe marginilespaliului concav dinpartea superioarA afructului gi folosegtepartea platd a pasteluluipentru a trece u9orpeste porliuneacentrali, rogie.

Din cauza faptului ci particulele ce

compun pastelul nu sunt puternic

legate intre ele, culoarea se va

dezintegra. Acest lucru favorizeazi

amestecul culorilor, ceea ce inse-

amnd cd lucrarea terminati se

poate degrada prin atingere. Cel

mai bun mod de a evita acest

inconvenient este si folosegi un

spray defixare special, cre lipege

particulele intre ele, dupi ce

lucrarea este finisati.

O Definette boabele de sttugure/ Continui sd lucrezi cu violet-inchis,concentrAndu-te asupra boabelor de strugure.Adaugi tuge curbe, scurte gi apdsate pentru aaccentua marginile fiecdrui bob. Apoi umple cuacelagi pastel interiorul fiecdrui bob, dar evitd sdcolorezi porliunile in care vei evidenlia reflexeleluminii.

1 ll < Folosette tonuri inchise pentru pati,I rv banani ti struguteAdaugd ocru-gdlbui pentru a delimita coaja perei 5ia bananei. Folose5te o linie apdsatd gi inchisi, acolounde para atinge strugurele, figurAnd astfel umbrelepe care strugurele le lasd pe suprafala perei. Insisticu negru pe conturul fiecirui bob, pentru a-ieviden ia forma.

17


20/27

IN INTERIOR

1 1 >Evidenliazir I reflexele de peboabele de strugure

Acoperi cu ajutorulpastelului alb zonelerimase goale de pefiecare bob de strugure.Privegte bine fotografia,pentru comparalie:verificd din nou caresunt punctele in carelumina se reflecti directpe suprafala fructul ui.

Lucrdrile tn pastel sunt frumoase cAndrdmAn tntr-un stadiu nefinisat core leeviden{iazd consisten{a Ei densitatea,deci ne putem opri la punctul ll.Drtr, dacd vrei sd mergi un pic maideparte Si sd dai lucrdrii tale unaspect bine definit, e de ajuns sdurmezi pasii de mai jos.

tl .l Intensifici zonele de lumini gi definegte| 4 contururilefiuctelor.

Creeazi o micd protuberanld pe suprafataportocalei, cu un pic de verde-crom gi un strop dealb. Apoi adaugi alb 9i pe celelalte fructe, folosindpartea platd a pastelului. Cu vdrful aceluia5i pastel,traseazd linii dinauntrul concavitdlii marului spreexterior; apoi adaugi linii aseminitoare, folosindpastelul brun-inchis. Cu acela5i brun-inchis,evidenliazd conturul mdrului gi intunecd porliunilde brun create mai devreme. Estompeazd ugor,cu degetele, porliunile luminoase.

| | r'FiniseaziportocalaI J Folosind partea platd a pastelului, adaugdpulin rogu-pal portocalei, urmirind forma fructulupentru a-i accentua conturul. Folosegte pulindculoare 5i nu apdsa. Estompeazd apoi rogul cudeoetele.

Operele maeqtrilorH-+}+O+


21/27

l;l AUmplefundalulI 'l Folosind partea plate a pastelului alb, creeazd un fundal, trasdnd maimulte tu5e verticale 5i orizontale, Ai grijb ca, atunci c6nd te apropii de conturul

fructelor, sd nu-l amesteci cu albul 5i lasd gol spaliul din imediata vecindtate a

perei, pentru a adiuga umbra acesteia.

t ( r,Adaudumbtapereir J FoloseSte putin negru pentru a accentuaumbrele din spatele boabelor de strugure. Apoi,

cu partea platd a pastelului, adaugi umbra perei,estompdnd marginile ce se apropie de fundalul alb.

.'.., l

# E-tuB{ffi&ffiH {*eqFLffiT&

A Stratuti de culoare

Pastelurile dau rezultate frumoase atunci

c6nd sunt utilizate in straturi su((esive. Am

aplicat prima baz; mai deschisi, adiugind

apoi culorile mai inchise, pentru a defini

forma tridimensionali.

B Fundalul plat

Fundalul deschis 5i plat impinge

formele colorate ale fructelor in

prim-plan.

C Umbta estompati

Estompind marginile umbrei negre, astfel

incit si se amestece cu culoarea deschisi a

fundalului, am creat impresia ci umbra se

topette treptat in lumina naturalb din jur.

in numAnutURMATOR

Dezvoltdliabilitdlile de lucru

ctt acuarelele

si afld:o Cum si transformi

un grup de obiectedin viala de zi ct ziintr-o compozilie

multicolord.. Cum sd oblii o

texturd mai bogatisuprapunAnd straturi

de culoale.o Alte sugestiiqi sfaturi despre

amestecul culodlor.

19


22/27

BAZA: (UI0AREA

Ea poate impresiona, poate crea spa{iu Si atmosferd,

rtigtii au descoperit faptul cdlumina este principalul factor decare depinde perceperea culorilor

conferi

din lumea inconjurdtoare abia dupiinventarea fotografiei, la jumitatea seco-lului al XIXlea. in vechime, culoareavizibild a lucrurilor era consideratd qi cea,,reald"'. cerul e albastru, iarba e verde -insd oare a$a stau lucrurile cu adevdrat?Dacd privim cerul intr-o zi insorit5, vomobserva cd albastrul lui este mult maiintens deasupra capului nostru, faqd deporfiunea care se apropie de orizont - undenu e doar mai luminos, ci prinde qi cAtevanuante de galben. Culorile depind de

20

lumind, deci trebuie sd inlelegem cumfu ncqioneazd acest mecanism.

Teoria culofilorCdnd str5bate o piclturd de apd, luminasoarelui se divizeazd in spectrul de culorial curcubeului. Dacd aqezdm culorile incerc (vezi imaginea din dreapta, sus), prin-cipiile combindrii lor vor deveni cdt sepoate de clare. Roqul, albastrul gi galbenulsunt culori primare: ele sunt culori pure ginu se pot obfine amestecdnd alte culori.

euloriiitlii:..

Culoarea este instrumentul cel mai versatil al artistului.

poate transmite sentimente Si poate iluzia realitd{ii.

LVaca galbend de Ftanz Mart (1880-1916), cu petele albastre gi cu fundalul rogu, demonstreazi faptul riexisti moduri foarte explesive de a folosi culorile, in afara abordirii realiste.

Celelalte trei (oranj, verde qi violet) suntculori secundare, pentru ci se oblin princombinarea culorilor primare. care suntdispuse in cerc la stAnga gi la dreapta lor.

Se poate merge mai deparle qi se poatecrea o a treia categorie de culori, com-binAnd fiecare culoare primard cu culorilesecundare al5turate. De exemplu, albastrulqi verdele vor da culoarea turcoaz. Seobfine astfel o mare varietate de nuan[e,fiecare avAnd propriul nume. in genera[.culorile derivate iqi imprumutd numele de


23/27

TEORIA CUTORILOR

CERCUL CUIORItORJum;tate dintre culorile cercului (ro5u,

galben, oranj) sunt definite drept,,culori

calde" Si sar in ochiul privitorului, in

vreme ce a5a-zisele,,culori reci"din

cealalUjumdtate a cercului

(albastru, violet 5i verde) par,

dimpotrivd, si treaci in planul a'doilea. Poli profita de aceasti

.'.,.,.: caracteristic;, de exemplu, c6nd

,.', . pictezi un peisaj: daci vrei capomil 0rn Iunoal 5a para mal

',"'' indepirtali, le poli da o culoareverde-albistruie. Culorile care se

' afli in opozilie, in structura cercului,se numesc complementare.

t, " Puse una ldngi alta, aceste culorireacli0neaze gi fiecare incearci s-o

domine pe cealalU. Este o tehnicdfolositd de artigi pentru a crea contrast tiluminozitate in operele lor.

Existi culori care, amestecate intre ele, pot c0nstitui

o bazi de neinlocuit pentru lucririletale. Culorile de

mai jos se preteazi la o gamd largd de combinalii.

Dacd ai verde-smaragd, doua feluri de albastru 5i

doui de galben, poli obline toate nuantele de verde

pe care le dore;ti. incearc; s; amesteci t0ate cul0rile,

doui cite doui, fdrd sd foloseSti albul.

Ai griji si nu abuzezi de negrul pur, pentru ci

poate,,ucide" pdnza. Amestecul dintre umbri-arsi 5i

albastru-ultramarin este un excelent substitut.

w'l ALFA9IRU- |I cOBALl I

r-lInorr*ot*ol

I

trl UMBM-AR9A I

GIl:lI

K09u pE cApMruI

LI eeLruu II pE cApMru Iwl

0CRU-GALtsENI

n oruorntot I

[F]I

Ro9u-cARMrNI

i-Fl ALBA5IRIj. II ULTMMARTN l

tFllvERpE-eMAMcp I

@]INE6Rurv0Rru

I

1a o piatrd sau o floare cu pigment ase-mdnitor. Pentru a inv5tra si 1e distingi, esuficient sd treci in revisti eticheteletuburilor de tempera care se gisesc inmagazinele speciaiizate.

Alb gi negruAi observat, probabil, cd cercul nu conlinenici alb, nici negru. CAnd lumina cade peun obiect. acel obiect absoarbe anumitelungimi de undi gi reflectd altele - pe celecorespunzitoare culorii pe care o vedem.Un obiect negru le absoarbe pe toate, invreme ce un obiect alb le reflectd pe toate:deci, negrul este absenla totald a culorii,iar albul este amestecul tuturor culorilor.

BrunulDar brunul - sau, mai bine zis, maroul?

Un obiect brun absoarbe doarcAteva

lungimi de und[ din spectru qi le re-flectd pe toate celelalte. AmestecAndtoale cele trei culori primare sau toatecele trei culori secundare in proportiidiferite, putem obtrine o gamd largd denuanle de brun.

) Claude Monet (1840-1926)folosea culoarea pentru a crea luminozitate

gi atmosferi. in acest tablou,

nuferii par a se dizolva in apa helegteului.

(ulofi calde giculori teciCulorile se subimparl in ,,calde" qi ,,reci",aqa cum reiese qi din imaginea de mai sus.Ele mai pot fi clasificate gi ca opace sautranslucide, inchise sau deschise, trans-parente sau dense, subliri sau corpolente,vibrante sau mate, strdlucitoare sau $terse.Vom vorbi mai mult despre aceste carac-teristici in numerele viitoare.


24/27

DESCOPIRA NOI TEHNICI

Un cold floralu existd limite aleimag inalie i atunc i c dndcreezi un colaj. Pogi

folosi materialele talepreferate Si poliinterpreta subiectul

cilt se poate de liber.

,"1,'.'

aterialul pentru un colaj poatefi gdsit oriunde. Aruncd oprivire prin revistele pe care le

ai prin casI, de exemplu. Paginile lor suntcu siguranf5 pline de imagini, forme qi

culori pe care le pofi decupa pentrulucrarea ta.

Alege o imagineRevistele de grddindrit qi cataloagele cusemin[e - sau cdr[ile pogtale cu aranja-mente florale - sunt perfecte penhl a creavasul cu flori din acest exerci{iu. Trebuiedoar sd alegi qi sd decupezi imaginile qiculorile pe care le preferi.

Dintre toate tipurile de hAfiie care sepot folosi pentru colaj, hArtia velini e cusiguraa{5 cea mai potrivitd. Un singur strat

22

A Pofi folosi ofice material pe care-l ai la indem6ni pentrucrearea colajului: de la tot ce gisegti intr-o revisti veche sau

intr-un catalog, pdni la f6gii de hirtie dintr-un ambalaj.

de hdrtie este transparent, deci culoareagi forma de sub el vor rdmdne vizibile.Aici am folosit hArtie velind pentru fundal,prin care se vede imaginea desenatidedesubt, pdstrdnd efectul de culoare.

Existd numeroase tehnici de a realizacolaje. Ji se pare dificil de obfinut acestvas cu flori? Deseneazd.,pur gi simplu,figura din centru gi apoi umple-o,lipindmici bucdtrele de hdrtie.

Creioane:29gi2H

0 riglA giun cutter

banditadezivd opaci

Spray adeziv gilipicipentruhArtie

CAtevaloi de calc

HArlie velin| albastrd gi roqie

Revistede grildinirit


25/27

(OLAJUt. VAS (U FTORI

) Alransferi imaginea pe hSrtie& intoarce foaia de calc si treci din noucu creionul peste liniile conturului, pentrua nu distorsiona imaginea c6nd o veitransfera. Apoi intoarce din nou foaiade calc, ataz-o peste o foaie de hArtie albdgi, cu creionul 2H, treci din nou pestecontururi, apds6nd astfel incdt acestea sise imprime pe hArtie. Apoi di la o partefoaia de calc Ai finiseazd conturul cu uncreion 28.

@it'tctpt

;l )Xeroxeazigiapoir -.I (optaza tmagtneafolosind foaia de calc

Xeroxeazifotografia vasuluicu flori, mdrind-o.

Fotocopia va facecontururile maivizibile. Xeroxultrebuie si fie setatpe tonuri deschise,astfel ca liniileinchise sd iasd ineviden d. Agazdapoi foaia de calcdeasupra imaginii 5itraseazi contururilecu un creion 28.

MERGI MAI DEPARTEOdatd ob{inut conturul, pofi incepe sd definegti imaginea in detaliu. DecupeazdbucXtri de hdrtie diferite ca form5, textur5 gi culoare qi lipeqte-le pe hdrtia velin5,pe por{iunea care corespunde fundalului.

Q )IraseaziformeleJ corolelorPentru ca formele deh6rtie coloratd sd seimbine corespun-zdtor cu formele dindesen - chiar dacdacest lucru nu eneaperat necesar -/traseazd pe foaia decalc c6teva corole.

f )Aplicifundalul/ StropeSte cuspray adeziv h6rtia

velind albastrdgi

intinde-o pe foaie,astfel inc6t sdacopere desenul cuflorile 5i jumdtatedin vas. Cu ajutorulcutterului, decu-peazi por iuneaunde vei lipi h6rtiavelind rogiereprezentAnd masa.

4;ffiH,l.,.,Apoi alege cdteva foide hArtie colorat5,pune-le sub foaia decalc gi decupeazi peconrur.

I )Adaugi masaIIv lotteStropette cu spray

adeziv h6rtiavelind

rogie 5i lipegte-o peporliunea ce vareprezenta masa.Decupeaz6, cu

ajutorul cutterului,conturul vasului gi alflorilor, tndepirt6ndcu grijd h6rtia velinialbastr6 de peporliunile


26/27

DESCOPERA NOI TEHNICI

Dacd ili scapi cutterul gi ,,ciupelti"hdrtia sau daci, din gre;eala, taiprea mult din ea, nu-ii face grijil Totul se poate remedia cu putina bandi

adezivi opaci (o banda de

hirtie moale, care se g;sefte

in orice magazin specializat).

5e folosegte intr-un mod

foarte simplu: intorci foaia de

lucru 5i lipegti banda adezivi

in locul unde ai tiiat grelit.

I )Aplicifloritef Acum incepemsd aplicdm florile.Lipegte corolelepe care le-aidecupat maidevreme in locurile

care le corespund;decupeazd apoinigte forme, laint6mplare, dinh6rtia coloratd.Nu conteazd dacdse vid liniiledesenului dededesubt.

O I.UCRARE COMPTETA

Q De(upeazi poze cu flori dintr-o revistilf de gridiniritAlege imaginile care-li plac cel mai mult,decupeazd-le 5i lipegte-le apoi in pozitiilerdmase goale.

5r r.A sFAR$tT...Dupi ce-ai adiugat petaleie gi florile,lipegte cAteva fdqii de hdrtie coloratdcare sA reprezinte tulpinile, p6nd c6ndegti mulEumit de rezultar. Adaugd apoivasul gi umbra.

Q A Lipegtevasul gi umbra/ Decupeazd umbra din h6rtia velindalbastri 5i lipette-o, apoi alege h6rtia pecare o preferi pentru vas. in fine, folosegterigla ti cutterul pentru a tdia marginilelucrdrii.

24

A Pulin realism

Am decupat fotografiile

cu flori dintr-o revistd de

gridindrit. Acestea

contrasteazi cu corolele

de h6rtie.

B Fomele corolelorin timp ce anumite corole

au fost decupate la

intamplare din hertia

velini, altele au fost

decupate urm6nd o

formd anume.

( Fundal din hirtievelini

Am ales hdrtia velinipentru ca este

translucidd, fic6nd astfel

vizibile liniile conturului.

straturi de imagini.o Cum s5-qi creeziun qablon (stencil)

personalizat.o Cumsdfoloseqti

nisipul pentru aoblhe efecte

speciale.


27/27

CUTORI COMPTEMENTAREArtigtii llucreaz[. adesea cu perechi de culori, numite opuse sau com-plementare. Prin efectul vizual pe care il creeazS, roqul e opusul ver-delui, iar oranjul, opusul albastrului. Cdnd sunt aldturate doud culoricomplementare, acestea,,reaclioneazd", crednd un contrast puternic.Dacd incercim sd privim fix un obiect de culoare rogu-pal, timp de

doud minute, mutdndu-ne apoi privirea pe trn perete alb, vom aveaimpresia cd vedem o patd de culoare verde, complementara roqului;acesta este un efect optic comun. Acelaqi lucru se intdmpld qi cu ce-lelalte perechi de culori. Este important de relinut faptul c5, din cauzaagen[ilor chimici din tempera, dacd amesteci doud culori comple-mentare, nu vei obline intotdeauna culoarea la care te-ai fi a$teptat.

TUNGIME DE UNDA

HARTIE LUCIOAsA-\;e.sL se oblle trec6nd pasta de celu--:2. :e sub o presd fierbinte, care ac[io-:-e;:i plecum fierul de c5lcat pe material;..::i. hArtia devine netedd qi lucioasd,--d perfecti pentru ilustratiile migdloaserealizate in peni{d cu tug.

HARTIE PENTRU PASTETPastelurile se prepard pebazd de ceard,ulei sau cretd. Pentru a le face sd adere pe

suprafa[a hdrtiei, trebuie sd folosim ofoaie cu mici stria{ii. Acestea contribuiela fixarea pastelului pe pagind, nu-l lasds6 se intindd qi dau mai multd consistenldculorii. Pentru a ajuta culoarea sd sefixeze pe hdrtie, lucrarea poate fi prote-jatd cu un spray special. Existd mai multenuante de hArtie pentru pastel - de la alb,la rogu, violet sau negru. Nuanfa hArtieipoate influenla rezultatul final.

HARTIE RUGOASAAcest tip de hdrtie este presat la rece. Are

o texturd granulatd gi este potrivit pentrudesen, pastel qi picturd in tempera. Sepotrivegte perfect reddrii panoramelor gipeisajelor marine, iar aspectul s5u brut,caracteristic, conferd personalitate lu-crdrii.

COTAJColajul este o lucrare compusd dinmateriale diferite. Pentru colaje c6t maicreative, se folosesc decupaje din ziaregi reviste, in combina{ie cu materialetextile; se finiseazd cu tempera qi pas-teluri; sau, la scard mai mare, se inte-greazl diverse obiecte gi materiale de uzcotidian, g5site in casd sau pe stradl.Practic, seutilizeazd cu imaginalie oricelucru care poate fi lipit pe o suprafa{dplanI. Cdndva, colajul era un joc decopii. Insi dadaigtii qi suprarealigtiisecolului XX l-au reinventat, fdcdnd dinel un exponent de seam5 al artei

Conform teoriilor qtiinfifice actuale, lu-mina circuld sub formd de unde, care potavea diverse lungimi. Cdnd unda cea maiampld pe care o putem percepe ne atinge

ochiul, ea stimuleazd centrii nervoqi,fdcdndu-ne si vedem culoarea rogie. Iarcdnd ochiul nostru percepe unda cea maiscurtd, stimularea centrilor nervoqi deter-mind aparilia culorii albastre. in acelaqifel apar toate celelalte culori, determinatede lungimile de undd cuprinse intre albas-tru qi roqu. Oamenii de gtiinli incl cer-ceteazd. mecanismul exact al acestuiproces.

NATURA MOARTAEste un termen care se refer5, in general,

la o compozilie de obiecte, ce se deose-begte de peisaj gi portret. Naturile moartesunt in mod obignuit plasate in interior gireprezintd, diferite obiecte de uz casnicsau de mobilier, flori sau fructe. Primullucru pe care-l face, de regulS, artistul

este acela de a aseza obiectele pe masd(sau pe un alt suport), intr-o ordine ca-racteristici. De exemplu, numeroasenaturi moarte pictate de Cezanne, care auca subiect fructele, au fost realizate in

acest fel.

SFUMATO

Cdnd doud culori vin in contact, ele seamestecd gi dlfuzeazd,. Acest termen serefer5, de obicei, la lucrdrile in acua-reld. Spre exemplu, Joseph Turner afost un expert al acestei tehnici,folosind-o magistral in operele sale.

SPECTRUSe gtie cd, dacd treci o razi luminoasdprintr-o prism5, vei obline culorilecurcubeului. Acest lucru se intdmpldpentru cd ochii nogtri percep lumina ase-menea unui compus al celor qapte culoriprincipale - care alcdtuiesc spectrulcromatic - -gi al amestecurilor infinitedintre ele. In funcfie de structura lorchimico-fizici, obiectele reflectd anumitesecliuni ale spectrului, in vreme ce pealtele le absorb. Cdnd vedem, de exem-plu, culoarea rogie, aceasta se int0mplipentru cI obiectul pe care il privim

Pictura nr.1

Documents

Transcript of Pictura nr.1