PATOLOGIA PSIHIATRICA

7/27/2019 PATOLOGIA PSIHIATRICA

1/63

Slide 1

PATOLOGIA PSIHIATRICAPATOLOGIA PSIHIATRICANEUROZELENEUROZELE[TULBURARILE NEUROTICE][TULBURARILE NEUROTICE]

PSIHOZELEPSIHOZELE[TULBURARILE PSIHOTICE][TULBURARILE PSIHOTICE]

STARI REACTIVESTARI REACTIVE

*PSIHOTICE*PSIHOTICE *NEVROTICE*NEVROTICE

PSIHOPATII [TULBURARI DEPSIHOPATII [TULBURARI DE

PERSONALITATE]PERSONALITATE]

Slide 2

CRITERII de DIFERENTIERE ale NEVROZELOR de PSIHOZECRITERII de DIFERENTIERE ale NEVROZELOR de PSIHOZE

I. GRAVITATEA ( Severitatea simptomatologiei).I. GRAVITATEA ( Severitatea simptomatologiei).

II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE.II. CONSTIINTA BOLII PSIHICE. III.RELATIA CU REALITATEA INCONJURATOARE.III.RELATIA CU REALITATEA INCONJURATOARE.

Slide 3

EXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHIC.EXAMINAREA BOLNAVULUI PSIHIC.

DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.DIFICULTATEA = CULEGEREA CORECTA DE DATE, SIMPTOME, OBSERVATII.

I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA BOLNAVULUI :

Evaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta pacientul sa-siEvaluarea psihiatrica: * Indemanarea medicului in a ajuta pacientul sa-sidepaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere de date, dirijarea interviului.depaseasca jena; * Confidentialitatea; * Culegere de date, dirijarea interviului.

Interviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului; apreciereaInterviul: prezentarea; atmosfera calma; atitudinea psihiatrului; apreciereacomunicarii verbale, nonverbale.comunicarii verbale, nonverbale.

Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie, comportament social,Istoricul bolii: Debut, boli psihice anterioare, medicatie, comportament social, beneficiu secundar.beneficiu secundar.

Istoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric familial;*Utilizare deIstoria vietii personale: *Dezvoltare;*Istoric social;*Istoric familial;*Utilizare de alcool/medicamente.alcool/medicamente.

Slide 4

II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:II.EXAMINAREA PSIHIATRICA:

INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;INTERVIUL PSIHIATRIC = Neprotocolar;

= Tacerea atenta ca convinge bolnavul= Tacerea atenta ca convinge bolnavulca a fost ascultat;ca a fost ascultat;

= Relatia de incredere, empatie ( nu= Relatia de incredere, empatie ( nuintimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici uneleintimplator bolnavii dezvaluie doar anumitor medici unelesimptome!)simptome!)

INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)INTERVIEVAREA RUDELOR (APARTINATORILOR)

*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,*EXAMINAREA STARII MENTALE: Descriere generala,Conversatie, Examenul functiilor psihice.Conversatie, Examenul functiilor psihice.

Slide 5


2/63

III. ALTE EXAMINARI:III. ALTE EXAMINARI:

= EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinte= EXAMENUL OBIECTIV (+ ex. neurologic); suferinte concomitente/ suferinteconsecutive bolii psihice.consecutive bolii psihice.

= EXAMENUL PSIHOLOGIC.= EXAMENUL PSIHOLOGIC.

= EXPLORARI PARACLINICE.= EXPLORARI PARACLINICE.

IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:IV. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI:

Sindrom.Sindrom.

Boala psihica.Boala psihica.

Boli asociate/ secundare.Boli asociate/ secundare.

Slide 6

TULBURARILE ANXIOASETULBURARILE ANXIOASE

TIPURI CLINICE: (DSM-IV)TIPURI CLINICE: (DSM-IV)

ATACUL DE PANICAATACUL DE PANICA

TULBURAREA DE PANICATULBURAREA DE PANICA AGORAFOBIAAGORAFOBIA

TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.

FOBIA SPECIFICA.FOBIA SPECIFICA.

FOBIA SOCIALA.FOBIA SOCIALA.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.

TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.

TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.

TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.

Slide 7

ATACUL DE PANICAATACUL DE PANICA O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru dinO perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru din

urmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decursurmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decursde pina la 10 minutede pina la 10 minute

1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat. 2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp. 3. Transpiratii.3. Transpiratii. 4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.

5. Senzatia de a se inabusi.5. Senzatia de a se inabusi. 6. Durere sau disconfort toracic.6. Durere sau disconfort toracic. 7 Durere sau disconfort abdominal.7 Durere sau disconfort abdominal.

8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin.8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin. 9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de

sine).sine). 10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.

12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(. 13. Valuri de frig sau de caldura.13. Valuri de frig sau de caldura.

Slide 8


3/63


TIPURI:TIPURI:

ATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu esteATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu esteasociat cu un factor declansant situational; survin din senin.asociat cu un factor declansant situational; survin din senin.

ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL:ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL:

atacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, daratacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, darnu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediatnu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediatdupa expunere.dupa expunere.

ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara laATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara laexpunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nuexpunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nuapar in mod necesar imediat dupa expunere.apar in mod necesar imediat dupa expunere.

Slide 9

AGORAFOBIAAGORAFOBIAAnxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in careAnxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in carenu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.nu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.

Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul,Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul,automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.Slide 10

TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATATULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA

Implica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflicteImplica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflictereale.reale.

Criterii de diagnostic( DSM-IV):Criterii de diagnostic( DSM-IV):

Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni inAnxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni inlegatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.legatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.

Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama. Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: =Anxietatea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: =

neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; =neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; =iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.

Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferintaAnxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferintasemnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.semnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.

Slide 11

CAUZE MEDICALE ALE ANXIETATIICAUZE MEDICALE ALE ANXIETATIICARDIOVASCULARECARDIOVASCULARE

Angina pectoralaAngina pectoralaAritmiiAritmii

Valvulopatii.Valvulopatii.ENDOCRINEENDOCRINE

HipercalcemieHipercalcemieHipertiroidisHipertiroidis

METABOLICEMETABOLICEHiperpotasemiaHiperpotasemiaHipoglicemiaHipoglicemiaHiponatremiaHiponatremiaHipoxiaHipoxia


4/63

Porfiria.Porfiria.NEUROLOGICENEUROLOGICEAkathisiaAkathisiaEpilepsiaEpilepsia

RESPIRATORIIRESPIRATORII

AstmulAstmulBoli cronice obstructive ale cailor respiratoriiBoli cronice obstructive ale cailor respiratoriiEmbolia pulmonaraEmbolia pulmonara

Slide 12

MEDICAMENTE care pot provoca ANXIETATEMEDICAMENTE care pot provoca ANXIETATE

AMFETAMINE;AMFETAMINE;

ANTICOLINERGICE;ANTICOLINERGICE;

ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );

TUBERCULOSTATICE;TUBERCULOSTATICE;

CAFEINA;CAFEINA;

DIGITALICE;DIGITALICE;

SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);SIMPATOMIMETICE ( Efedrina); LEVODOPA;LEVODOPA;

NEUROLEPTICE ( Akathisia);NEUROLEPTICE ( Akathisia);

BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);

HORMONI TIROIDIENI;HORMONI TIROIDIENI;

ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;

INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.

Slide 13

NEUROCHIMIA ANXIETATIINEUROCHIMIA ANXIETATII

GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau auGABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau au

actiune similara cu GABA reduc anxietatea.actiune similara cu GABA reduc anxietatea. SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONASEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONA

este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.

NORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat inNORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat inanxietate; receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice dinanxietate; receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice dinanxietate.anxietate.

Slide 14

TULBURAREA DE PANICATULBURAREA DE PANICA

Se caracterizeaza prin atacuri de panica spontane .Se poate asocia cuSe caracterizeaza prin atacuri de panica spontane .Se poate asocia cuagorafobia.agorafobia.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC: a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin unul dintre atacuri aa. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin unul dintre atacuri a

fost a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea pentrufost a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea pentrurevenirea atacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de orevenirea atacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de omodificare semnificativa a comportamentului.modificare semnificativa a comportamentului.

b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.

Slide 15


5/63


SIMPTOME ASOCIATE:SIMPTOME ASOCIATE:

Anxietatea anticipatorie;Anxietatea anticipatorie;

Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa, nediagnosticata);Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa, nediagnosticata);

Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu agorafobie).Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu agorafobie).

Slide 16


COMORBIDITATI:COMORBIDITATI:

SOMATICE:SOMATICE:

= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiuni= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiunivestibulare.vestibulare.

PSIHIATRICE:PSIHIATRICE: = Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasa= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasa

generalizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stresgeneralizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stresposttraumatic); = Dependenta cronica alcoolicaposttraumatic); = Dependenta cronica alcoolica

Slide 17

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICATRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICA

I. FARMACOLOGIC:I. FARMACOLOGIC:

SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.

ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.

BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.

INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:

ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei);ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei);Nefazodon; Mirtazapina.Nefazodon; Mirtazapina.

BUSPIRONA.BUSPIRONA.

ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante,ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante,Clonidina, Antipsihotice.Clonidina, Antipsihotice.

Slide 18

TRATAMENTUL PSIHOLOGICTRATAMENTUL PSIHOLOGIC

TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente:TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente:psihoeducatie si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici depsihoeducatie si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici demanagement al anxietatii; expunerea la stimuli/situatii.management al anxietatii; expunerea la stimuli/situatii.

PSIHOTERAPIA DE GRUPPSIHOTERAPIA DE GRUP PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.

Slide 19

CAUZE MEDICALE ALE ANXIETATIICAUZE MEDICALE ALE ANXIETATII


6/63

CARDIOVASCULARECARDIOVASCULAREAngina pectoralaAngina pectoralaAritmiiAritmiiValvulopatii.Valvulopatii.

ENDOCRINEENDOCRINEHipercalcemieHipercalcemie

HipertiroidisHipertiroidisMETABOLICEMETABOLICE

HiperpotasemiaHiperpotasemiaHipoglicemiaHipoglicemiaHiponatremiaHiponatremiaHipoxiaHipoxiaPorfiria.Porfiria.

NEUROLOGICENEUROLOGICEAkathisiaAkathisiaEpilepsiaEpilepsia

RESPIRATORIIRESPIRATORIIAstmulAstmul

Boli cronice obstructive ale cailor respiratoriiBoli cronice obstructive ale cailor respiratoriiEmbolia pulmonaraEmbolia pulmonara

Slide 20

MEDICAMENTE care pot provoca ANXIETATEMEDICAMENTE care pot provoca ANXIETATE

AMFETAMINE;AMFETAMINE;

ANTICOLINERGICE;ANTICOLINERGICE;

ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );ANTIHIPERTENSIVE ( Rezerpina );

TUBERCULOSTATICE;TUBERCULOSTATICE;

CAFEINA;CAFEINA;

DIGITALICE;DIGITALICE;

SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);SIMPATOMIMETICE ( Efedrina);

LEVODOPA;LEVODOPA; NEUROLEPTICE ( Akathisia);NEUROLEPTICE ( Akathisia);

BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);BRONHODILATATOARE ( Salbutamol, Theophilina);

HORMONI TIROIDIENI;HORMONI TIROIDIENI;

ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;ANTIINFLAMATORII NONSTEROIDE;

INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI.

Slide 21

NEUROCHIMIA ANXIETATIINEUROCHIMIA ANXIETATII

GABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau auGABA : Agentii care scad GABA cresc anxietatea. Cei care potenteaza sau auactiune similara cu GABA reduc anxietatea.actiune similara cu GABA reduc anxietatea.

SEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONASEROTONINA are nivel mai redus in lcr.la cei cu tulburare anxioasa. BUSPIRONAeste un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.este un agonist partial al serotoninei = tratament eficient al anx.

NORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat inNORADRENALINA: receptorul noradrenercic presinaptic alfa 2 implicat inanxietate; receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice dinanxietate; receptorul postsinaptic beta mediaza simptomele autonomice dinanxietate.anxietate.

Slide 22


7/63

FOBIA SPECIFICAFOBIA SPECIFICA

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila declansata deA. Frica marcata, persistenta, excesiva sau nerezonabila declansata de

prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice.prezenta sau anticiparea unui obiect sau situatii specifice. B. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant raspunsB. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape constant raspuns

anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de panica).anxios imediat (care poate sa ia forma de atac de panica).

C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau excesiva.C. Persoana recunoaste ca frica sa este nerezonabila sau excesiva. D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta excesiva.D. Situatiile fobice sunt evitate sau suportate cu suferinta excesiva. E. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza semnificativE. Evitarea, anticiparea anxioasa sau suferinta afecteaza semnificativ

activitatea obisnuita a persoanei.activitatea obisnuita a persoanei. STIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; = SANGE,INJECTII,STIMULI FOBICI: = ANIMALI; = MEDIU NATURAL; = SANGE,INJECTII,

RANI; =SITUATII (transport public,tunel, pod; = ALTII ( situatii ce potRANI; =SITUATII (transport public,tunel, pod; = ALTII ( situatii ce potproduce sufocare, voma, boli)produce sufocare, voma, boli)

Slide 23

FOBIA SOCIALAFOBIA SOCIALA

ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII PUBLICE.ESTE FRICA IRATIONALA DE SITUATII PUBLICE.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de functionare inA. Frica persistenta si intensa de situatiile sociale sau de functionare in

care poate fi pus in dificultate ( a vorbi in public,a minca, a bea, a scrie, acare poate fi pus in dificultate ( a vorbi in public,a minca, a bea, a scrie, afolosi toalete publice).folosi toalete publice).

B. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care poate lua formaB. Expunerea la situatia temuta provoaca anxietate care poate lua formaatacului de panica.atacului de panica.

C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si excesiva.C. Persoana recunoaste ca frica sa este irationala si excesiva. D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta extrema.D. Aceste situatii sunt evitate sau suportate cu suferinta extrema. E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu activitatea obisnuita.E. Evitarea, anticiparea, suferinta interfereaza cu activitatea obisnuita.

Slide 24

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVATULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA Implica idei, imagini, ruminatii, impulsiuni, obsesii sau modele repetitive deImplica idei, imagini, ruminatii, impulsiuni, obsesii sau modele repetitive de

comportament sau actiune ( compulsiuni).comportament sau actiune ( compulsiuni).

Obsesiile si compulsiunile sunt straine Eu-lui .Obsesiile si compulsiunile sunt straine Eu-lui . Daca pacientul incearca sa le reziste produc anxietate.Daca pacientul incearca sa le reziste produc anxietate.

Slide 25

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVATULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC:

A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.A. Prezenta de OBSESII si/sau COMPULSIUNI.

B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.B. Persoana recunoaste caracterul patologic al lor.

C. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta intensa, consuma timp siC. Obsesiile si compulsiunile provoaca suferinta intensa, consuma timp siinterfereaza semnificativ cu activitatile uzuale.interfereaza semnificativ cu activitatile uzuale.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

= Alte tulburari anxioase;= Alte tulburari anxioase;

= Episodul depresiv major;= Episodul depresiv major;

= Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.= Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva.

Slide 26


8/63

TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICATULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICA

Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a asistat sau s-aPersoana a fost expusa unui eveniment traumatic [a trait, a asistat sau s-aconfruntat cu evenim. care au implicat moarte sau lezare grava]; raspunsulconfruntat cu evenim. care au implicat moarte sau lezare grava]; raspunsulpersoanei: frica, neajutorare, oroare intense.persoanei: frica, neajutorare, oroare intense.

Evenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase, imagini, vise,Evenimetul este retrait persistent[ rememorari dureroase, imagini, vise,

sentimente, actiuni].sentimente, actiuni]. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma .Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma . Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior.Hiperexcitabilitate persistenta, inexistenta anterior. Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut posttraumatic durata = 2Durata simptomelor depaseste o luna.( in stresul acut posttraumatic durata = 2

zile, max. 4 saptamini).zile, max. 4 saptamini).

Slide 27

TULBURARILE ANXIOASETULBURARILE ANXIOASE TIPURI CLINICE: (DSM-IV)TIPURI CLINICE: (DSM-IV)



AGORAFOBIAAGORAFOBIA TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA.

FOBIA SPECIFICA.FOBIA SPECIFICA.

FOBIA SOCIALA.FOBIA SOCIALA.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA.

TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.TULBURARI POSTTRAUMATICE SI TULBURARI ACUTE DE STRESS.

TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.TULBURARE ANXIOASA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALA GENERALE.

TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.TULBURAREA MIXTA ANXIOS-DEPRESIVA.

Slide 28


O perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru dinO perioada distincta de frica sau disconfort intens in care cel putin patru dinurmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decursurmatoarele simptome se dezvolta brusc si atind intensitatea maxima in decursde pina la 10 minutede pina la 10 minute

1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat.1. Palpitatii, batai puternice ale inimii sau puls accelerat. 2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp.2. Tremuraturi sau scuturaturi ale intregului corp. 3. Transpiratii.3. Transpiratii. 4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.4. Senzatie de lipsa de aer sau sufocare.

5. Senzatia de a se inabusi.5. Senzatia de a se inabusi. 6. Durere sau disconfort toracic.6. Durere sau disconfort toracic.

7 Durere sau disconfort abdominal.7 Durere sau disconfort abdominal. 8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin.8. Senzatie de ameteala, instabilitate, cap usor sau lesin.

9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare de9. Derealizare ( senzatie de irealitate) sau depersonalizare (detasare desine).sine).

10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.10. Teama de a-si pierde controlul, de a inebuni.11. Teama de moarte.

12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(.12. Parestezii ( senzatii de amorteala, intepaturi(. 13. Valuri de frig sau de caldura.13. Valuri de frig sau de caldura.

Slide 29



9/63

TIPURI:TIPURI:

ATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu esteATACURI DE PANICA INEXPECTATE (NESEMNALIZATE): debutul nu esteasociat cu un factor declansant situational; survin din senin.asociat cu un factor declansant situational; survin din senin.

ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL:ATACURI DE PANICA CIRCUMSCRISE (SEMNALIZATE) SITUATIONAL:atacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, daratacurile apar aproape constant la expunerea sau anticiparea unui stimul, darnu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediatnu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu apar in mod necesar imediat

dupa expunere.dupa expunere. ATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara laATACURI DE PANICA PREDISPUSE SITUATIONAL: foarte posibil sa apara la

expunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nuexpunerea la un stimul, dar nu sunt in mod constant asociate cu stimulul si nuapar in mod necesar imediat dupa expunere.apar in mod necesar imediat dupa expunere.

Slide 30

AGORAFOBIAAGORAFOBIAAnxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in careAnxietatea care apare in situatii in care scaparea este dificila sau jenanta sau in carenu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.nu este posibil ajutorul in cazul unui atac de panica.Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul,Ex: a se afla intr-o multime, singur inafara casei., a calatori cu autobuzul,automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.automobilul,avionul, a se afla intr-un lift sau pe un pod.

Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.Comportamentul de evitare sau necesitatea prezentei unei persoane insotitoare.Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata de o alta tulburare.Slide 31

TULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATATULBURAREA ANXIOASA GENERALIZATA

Implica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflicteImplica ingrijorare excesiva legata de circumstante, evenimente sau conflictereale.reale.

Criterii de diagnostic( DSM-IV):Criterii de diagnostic( DSM-IV): Anxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni inAnxietate si ingrijorare in majoritatea timpului o perioada de 6 luni in

legatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.legatura cu anumite evenimente: performante scolare, profesionale.

Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama.Persoana simte ca ii este greu sa-si controleze teama. Anxietaea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: =Anxietaea se asociaza cu cel putin 3 din urmatoarele simptome: =

neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; =neliniste; = usoara fatigabilitate; = dificultati de concentrare; =iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.iritabilitate; = tensiune musculara; = tulburari de somn.

Anxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferintaAnxietatea, ingrijorarea sau simptomele somatice provoaca suferintasemnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.semnificativa clinic sau tulburari sociale, ocupationale, etc.

Slide 32


Se caracterizeaza prin atacuri de panica spontane .Se poate asocia cuSe caracterizeaza prin atacuri de panica spontane .Se poate asocia cuagorafobia.agorafobia.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC: a. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin unul dintre atacuri aa. Atacuri de panica recurente, neasteptate; cel putin unul dintre atacuri a

fost a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea petru revenireafost a fost urmat timp de minimum o luna de preocuparea petru revenirea

atacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificareatacului, de ingrijorarea fata de consecintele sale, de o modificaresemnificativa a comportamentului.semnificativa a comportamentului.

b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.b. Atacurile nu se pot explica printr-o alta tulburare mintala.

Slide 33


SIMPTOME ASOCIATE:SIMPTOME ASOCIATE:


10/63

Anxietatea anticipatorie;Anxietatea anticipatorie;

Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa, nediagnosticata);Hipocondria ( convingerea ca sufera de o boala serioasa, nediagnosticata);

Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu agorafobie).Demoralizarea ( mai ales in tulb. de panica cu agorafobie).

Slide 34


COMORBIDITATI:COMORBIDITATI:

SOMATICE:SOMATICE:

= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiuni= Boli cardiovasculare = Boli respiratorii = Boli gastrointestinale= Afectiunivestibulare.vestibulare.

PSIHIATRICE:PSIHIATRICE:

= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasa= Agorafobia; = Alte tulburari anxioase (Fobia sociala, tulburarea anxioasageneralizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stresgeneralizata, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stresposttraumatic); = Dependenta cronica alcoolicaposttraumatic); = Dependenta cronica alcoolica

Slide 35

TRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICATRATAMENTUL TULBURARILOR DE PANICA

I. FARMACOLOGIC:I. FARMACOLOGIC:

SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.SSRI: Paroxetina, Fluvoxamina, Fluoxetina, Citalopram.

ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE: Imipramina, Clomipramina.

BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.BENZODIAZEPINELE: Alprazolam, Clonazepam, Lorazepam.

INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAXEI SI INHIBITORI REVERSIBILI AI MAO:

ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei);ANTIDEPRESIVE NOI: Venlafaxina (inhibitor al serotoninei si noradrenalinei);Nefazodon; Mirtazapina.Nefazodon; Mirtazapina.

BUSPIRONA.BUSPIRONA. ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante,ALTE: Betablocante, Blocanti ai canalului de calciu, Anticonvulsivante,

Clonidina, Antipsihotice.Clonidina, Antipsihotice.

Slide 36

TRATAMENTUL PSIHOLOGICTRATAMENTUL PSIHOLOGIC

TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente:TERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA include urmatoarele componente:psihoeducatie si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici depsihoeducatie si monitorizare; restructurare cognitiva; tehnici demanagement al anxietatii; expunerea la stimuli/situatii.management al anxietatii; expunerea la stimuli/situatii.

PSIHOTERAPIA DE GRUPPSIHOTERAPIA DE GRUP

PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.PSIHOTERAPIE PSIHODINAMICA.

Slide 37

TULBURARILE SOMATOFORMETULBURARILE SOMATOFORME

UN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE CARE NU AUUN GRUP DE TULBURARI INCLUZAND SIMPTOME FIZICE CARE NU AUSUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectareaSUBSTRAT ORGANIC. Ele sunt suficient de serioase pentru a produce afectareaabilitatilor sociale si ocupationale.abilitatilor sociale si ocupationale.

FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a determina debutul,FACTORII PSIHOLOGICI au o contributie importanta in a determina debutul,


11/63

severitatea, durata simptomelor.severitatea, durata simptomelor. DSM IV include aici:DSM IV include aici:

TULBURARILE DE SOMATIZARE;TULBURARILE DE SOMATIZARE; TULBURARILE DE CONVERSIE;TULBURARILE DE CONVERSIE; HIPOCONDRIA;HIPOCONDRIA; TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;TULBURARILE DISMORFICE CORPORALE;

TULBURAREA ALGICA.TULBURAREA ALGICA.

Slide 38

TULBURAREA DE SOMATIZARETULBURAREA DE SOMATIZARE

Se deosebeste de alte tulb. somatoforme prin multitudinea plangerilor si afectareaSe deosebeste de alte tulb. somatoforme prin multitudinea plangerilor si afectarea mai multor organe/sisteme.mai multor organe/sisteme.

In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter].In psihiatria clasica = HISTERIA [hystera=uter]. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE:EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE:

Hippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala exclusiv feminina,Hippocrate: I descriere a histeriei, consierata boala exclusiv feminina,cauzata de sexualitatea perturbata.cauzata de sexualitatea perturbata.

Areteu din Capadochia descrie histeria la barbati: CatochusAreteu din Capadochia descrie histeria la barbati: Catochus

(catalepsia).(catalepsia). Galien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica retentia lichidelorGalien: Histeria=boala de organ (cauza mecanica retentia lichidelor

seminale / coruptia sangelui / iritarea nervilor / convulsii).seminale / coruptia sangelui / iritarea nervilor / convulsii).

Slide 39

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIEEVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE

Aparitia crestinismului Manifestarile sunt datorate posesiunii satanice:Aparitia crestinismului Manifestarile sunt datorate posesiunii satanice:histeria= demonomanie. MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus rolulhisteria= demonomanie. MALLEUS MALEFICARUM. Paracelsus rolulinconstientului in nevroze.inconstientului in nevroze.

Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:Th. Sydenham: Trasaturile comune histericilor:

* caracterul proteiform al bolii;* caracterul proteiform al bolii; * histeria poate imita orice boala;* histeria poate imita orice boala;

* histeria masculina = hypocondriasis;* histeria masculina = hypocondriasis;

* rolul emotiilor; crizele din calcul.* rolul emotiilor; crizele din calcul.

Slide 40

EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE Continuare.EVOLUTIA CONCEPTULUI DE HISTERIE Continuare.

CHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC; = uneleCHARCOT - 1863 - Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC; = uneleaccidente histerice etiologie psihologica.accidente histerice etiologie psihologica.

- descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a- descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, amarilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si Stigmatelemarilor miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si Stigmatelemotorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si senzitive.motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si senzitive.

BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individBABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta la un individcapabil de autosugestie, si care poate fi reprodusa prin sugestie sicapabil de autosugestie, si care poate fi reprodusa prin sugestie sidispare prin persuasiune.dispare prin persuasiune.

P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile deP. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice + modificarile decaracter.caracter.

S. FREUD - CONVERSIUNEA.S. FREUD - CONVERSIUNEA.


12/63

Slide 41

CRITERII DE DIAGNOSTIC:CRITERII DE DIAGNOSTIC:

DSM-IVDSM-IV A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se manifestaA. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se manifesta

cativa ani, determina alterarea vietii sociale.cativa ani, determina alterarea vietii sociale.

B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:

patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati,patru simpt. algice ( cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati,torace, etc.);torace, etc.);

doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata, balonare,doua simptome gastrointestinale ( altele decat durere: grata, balonare,varsaturi,diaree)varsaturi,diaree)

un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau ejaculatorie, tulb.un simptom sexual ( altul decat durerea: disfuctie erectila sau ejaculatorie, tulb.de ciclu, indiferenta sexuala);de ciclu, indiferenta sexuala);

un simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru, coordonare, paraliziiun simptom pseudoneurologic ( tulb. de echilibru, coordonare, paraliziilocalizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara,localizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara,

cecitate, convulsii,etc.)cecitate, convulsii,etc.)

Slide 42

CRITERII DE DIAGNOSTIC: PSIHIATRIA CLASICACRITERII DE DIAGNOSTIC: PSIHIATRIA CLASICA

I. SIMPTOME PAROXISTICEI. SIMPTOME PAROXISTICE

1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica Grand Mal.1. Criza majora histerica ! Diferentiere de Criza epileptica Grand Mal.

2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari anormale, spasme,2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari anormale, spasme,contracturi); Astazia-Abazia; Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii);contracturi); Astazia-Abazia; Tulb. senzitive ( anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb. senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.Tulb. senzoriale( cecitate, surditate, afonie); Algii.

3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse, Ticuri respiratorii,3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse, Ticuri respiratorii,Spasme faringiene, laringiene),Spasme faringiene, laringiene),

4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice, Stupoare,Stari4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice, Stupoare,Starimaniacale/depresive.maniacale/depresive.

Slide 43

II. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).II. SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).

Teatralism;Teatralism;

Patetism;Patetism;

Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.

Exaltarea imaginatiei;Exaltarea imaginatiei;

Egocentrism; Narcisism;Egocentrism; Narcisism;

Sugestibilitate crescuta.Sugestibilitate crescuta.

Slide 44

DIAGNOSTIC DIFERENTIALDIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Epilepsia.Epilepsia.

Spasmofilia.Spasmofilia.

Sincope.Sincope.


13/63

Boli neurologice.Boli neurologice.

Simulatia.Simulatia.

Schizofrenia.Schizofrenia.

Tulburarea de personalitate histrionicaTulburarea de personalitate histrionica

Slide 45

TULBURAREA DE CONVERSIETULBURAREA DE CONVERSIE

Caracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome neurologice care nu pot fiCaracterizata prin prezenta unui sau mai multor simptome neurologice care nu pot fiexplicate printr-0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire, parestezii).explicate printr-0 tulburare neurologica cunoscuta ( paralizii, orbire, parestezii).

Termenul a fost introdus de S.FREUD care a presupus ca simpt.de conversie reflectaTermenul a fost introdus de S.FREUD care a presupus ca simpt.de conversie reflectaconflicte inconstiente.conflicte inconstiente.

La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET, J.M.CHARCOT.La dezvoltarea conceptului au contribuit: BRIQUET, J.M.CHARCOT.

Factorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor este precedata de conflicteFactorul psihologic ( initierea sau exacerbarea simptomelor este precedata de conflictesau alti stresori).sau alti stresori).

Slide 46

HIPOCONDRIAHIPOCONDRIA

Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor fizice sau a senzatiilor.Rezulta din interpretarea nerealista sau inadecvata a simptomelor fizice sau a senzatiilor.CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):CRITERII DE DIAGNOSTIC ( DSM-IV):

A. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa, bazandu-se pe proastaA. Preocuparea de teama de a avea o boala serioasa, bazandu-se pe proastainterpretarea a simptomelor corporale.interpretarea a simptomelor corporale.

B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor medicale.B. Preocuparea persista in ciuda asigurarilor si evaluarilor medicale.C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.C. Preocuparea nu este de intensitate deliranta.D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.D. Preocuparea determina alterarea functionarii sociale, etc.E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.E, Durata tulburarii : cel putin 6 luni.

*Rezistenta la tratament!*Rezistenta la tratament!Slide 47

TULBURARILE DISOCIATIVE.TULBURARILE DISOCIATIVE.

Caracterizate de perturbarea constiintei, memoriei, identitatii sau perceptieiCaracterizate de perturbarea constiintei, memoriei, identitatii sau perceptieimediului.mediului.

Disocierea este o aparare impotriva traumelor care ajuta persoana sa seDisocierea este o aparare impotriva traumelor care ajuta persoana sa seindeparteze de trauma; ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasireaindeparteze de trauma; ea intirzie travaliul psihologic necesar pentru depasireatraumei.traumei.

Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa;Tipuri (DSM-IV): = Amnezia disociativa; = Fuga disociativa;= Fuga disociativa; = Tulb. disociativa a identitatii; = Tulburarea de= Tulb. disociativa a identitatii; = Tulburarea de

depersonalizare.depersonalizare.

Slide 48

AMNEZIA DISOCIATIVAAMNEZIA DISOCIATIVA

Pierderea unor amintiri personale importante, de obicei traumatizante, cuPierderea unor amintiri personale importante, de obicei traumatizante, cupastrarea capacitatii de invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de tulb. depastrarea capacitatii de invatare a materialului nou. Cel mai frecvet tip de tulb. dememorie = amnezia localizata ( pentru evenimentele unei scurte perioade de timp).memorie = amnezia localizata ( pentru evenimentele unei scurte perioade de timp).


14/63

Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].

Se termina brusc. Recurente - rareori.Se termina brusc. Recurente - rareori.

Slide 49

FUGA DISOCIATIVAFUGA DISOCIATIVA

Plecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si aminti aspecte importante alePlecare brusca, neasteptata, incapacitatea de a-si aminti aspecte importante aleidentitatii anterioare ( nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o nouaidentitatii anterioare ( nume, familie, ocupatie). Deseori isi asuma o nouaidentitate. Comportament normal in perioada fugii.identitate. Comportament normal in perioada fugii.

Etiologie: trauma emotionala precipitanta.Etiologie: trauma emotionala precipitanta. tulb. de personalitate borderline, histrionica, sunt predispozante.tulb. de personalitate borderline, histrionica, sunt predispozante.

Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.Evolutie scurta de obicei, dar si cateva luni.

Slide 50

TULBURAREA DISOCIATIVA A IDENTITATIITULBURAREA DISOCIATIVA A IDENTITATII

Personalitati sau identitati distincte la aceeasi persoana, fiecare din ele putandPersonalitati sau identitati distincte la aceeasi persoana, fiecare din ele putanddomina, atunci cand este prezenta, comportamentul si atitudinea fata de sine ( cadomina, atunci cand este prezenta, comportamentul si atitudinea fata de sine ( ca

si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate).si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate). Personalitatea initiala este amnezica pentru celelalte personalitati. FiecarePersonalitatea initiala este amnezica pentru celelalte personalitati. Fiecare

personalitate are propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice diferite,personalitate are propriul set de amintiri si caracteristici fiziologice diferite,raspunsuri diferite la testarea psihometrica.raspunsuri diferite la testarea psihometrica.

Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; = Tulb. de personalitate borderline.Dgs. Diferential: = Schizofrenia; = Simularea; = Tulb. de personalitate borderline.

Slide 51

TULBURAREA DE DEPERSONALIZARETULBURAREA DE DEPERSONALIZARE

Episoade persistente, recurente de detasare de propriul corp sau Eu.Episoade persistente, recurente de detasare de propriul corp sau Eu. Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de deformare aFrecvent: distorsiunea senzatiei de timp si spatiu, senzatia de deformare a

extremitatilor, derealizarea.extremitatilor, derealizarea.

Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice.Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari somatice. Diagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli psihice( schizofrenie,Diagnostic diferential : Depersonalizarea-simptom *in boli psihice( schizofrenie,

depresie, psihastenie, episoade maniacale); * in boli neurologice ( epilepsie,depresie, psihastenie, episoade maniacale); * in boli neurologice ( epilepsie,tumori cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu monoxid detumori cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice (intoxicatie cu monoxid decarbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)carbon, botulism, hipoglicemie, hipotiroidism)

Slide 52

PRINCIPII TERAPEUTICEPRINCIPII TERAPEUTICE

TULBURARILE DE CONVERSIE:TULBURARILE DE CONVERSIE:

TRATAMENTUL PAROXISMELOR :TRATAMENTUL PAROXISMELOR :

= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; - provocatoare de= Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; - provocatoare dedurere. Sugestia = efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune.durere. Sugestia = efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune.Terapia electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata!Terapia electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata!Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor!Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor!

= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative, hipnotice,= Terapia psihotropa ( simptomatice: anxiolitice, sedative, hipnotice,roborante)roborante)

Slide 53


15/63

- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE URGENTA:- TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE URGENTA:

FARMACOLOGIC;FARMACOLOGIC;

PSIHOTERAPEUTIC.PSIHOTERAPEUTIC.

Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca, statutul familial,Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca, statutul familial,responsabilitate, beneficiu secundar.responsabilitate, beneficiu secundar.

Slide 54

TULBURARILE DE PERSONALITATE.TULBURARILE DE PERSONALITATE.

NORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regulaNORMALITATE: Notiunea are in centrul sau referinta la norma (regulacaracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).caracteristica sau acceptata la un numar semnificatif de persoane).

= Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala (raportata la= Statistica ( raportata la media statistica); = Ideala - Functionala (raportata lamodelul tipic); = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei functionale;modelul tipic); = Responsiva ( corespondenta normelor homeostaziei functionale;face fata cerintelor sociale).face fata cerintelor sociale).

ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizareaANORMALITATE: tulburare de fundal, se refera la structura si organizarea

psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.psihica,se releva mai ales in tulburarile de comportament.

SANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine inSANATATE MENTALA: capacitatea de constientizare, acceptare si corectitudine inmodul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care face fata cerintelormodul in care se concepe pe sine; adecvare in modul in care face fata cerintelorvietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine;vietii; integrarea si unitatea personalitatii; autonomia si increderea in sine;percepere raelista sociala.percepere raelista sociala.

BOALA --- Episoade; Stari defective.BOALA --- Episoade; Stari defective.

Slide 55

TULBURARILE DE PERSONALITATE: Definitie; Evolutia conceptuluiTULBURARILE DE PERSONALITATE: Definitie; Evolutia conceptului

TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate inflexibila,TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) = personalitate inflexibila,maladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau simptomemaladaptativa care determina o afectare semnificativa functionala sau simptomesubiective.subiective.

Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir.Ph.PINEL ( 1809): Manie fara delir. J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity. K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii);DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII (europenii); = DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii); = PSIHOPATIE ( Kraepelin);= PSIHOPATIE ( Kraepelin); = SOCIOPATIE ( americanii);= SOCIOPATIE ( americanii); = CARACTEROPATIE ( Bilikievici).= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).

Slide 56

ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE.ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE.

MULTIFACTORIALA.MULTIFACTORIALA.

I. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta crescuta la gemeniiI. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta crescuta la gemenii


16/63

monozigoti====Psihopatii nucleare.monozigoti====Psihopatii nucleare.

= Valori modificate ale testosteronului, estradiolului,= Valori modificate ale testosteronului, estradiolului,MAO , endorfine, 5-HIAA, modificari EEG.MAO , endorfine, 5-HIAA, modificari EEG.

II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii marginale.II. FACTORI PSIHOSOCIALI:==== Psihopatii marginale.

( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).( probleme in relatiile intrafamiliale, educatie).

Slide 57

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

PREVALENTA TULB. DE PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.PREVALENTA TULB. DE PERSONALITATE: = 6-9% pana la 15%.

15% din pacientii internati in servicii de psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;15% din pacientii internati in servicii de psihiatrie prezinta tulb. de personalitate;

30-50% din pacientii care se adreseaza serviciilor ambulatorii prezinta tulb. de30-50% din pacientii care se adreseaza serviciilor ambulatorii prezinta tulb. depersonalitate.personalitate.

Slide 58

TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE TULBURARILOR DE PERSONALITATETRASATURI COMUNE CARACTERISTICE TULBURARILOR DE PERSONALITATE

1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.1. Trasaturile sunt pervazive ( extensive) si persistente. 2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (straine2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (straine

egoului).egoului). 3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe mediul si3. Sunt alloplastice si nu autoplastice ( pacientul incearca sa schimbe mediul si

nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.nu pe sine).Rezulta nemultumiri, conflicte.

4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate.4. Trasaturile sint mentinute cu rigiditate. 5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia, intoarcerea5. Mecanismele de aparare includ: fantezia, izolarea, proiectia, intoarcerea

impotriva sinelui,acting-out.impotriva sinelui,acting-out. 6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate.6. Pacientul manifesta fixatie in dezvoltare si imaturitate. 7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.7. Nu constientizeaza si nu solicita ajutor.

8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice; logica este8. Dezvoltarea inegala a personalitatii cu deficit al valorilor etice; logica estesubordonata impulsurilor.subordonata impulsurilor.

Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.Functii psihice indemne: =Intelectul: = Functiile cognitive.

Slide 59

FORME CLINICE ALE TULBURARILOR DE PERSONALITATEFORME CLINICE ALE TULBURARILOR DE PERSONALITATE

I. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA.I. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA. Neincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se actionezeNeincredere si suspiciune; asteapta sa fie inselat, sa se actioneze

impotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in evenimente banale; pastreazaimpotriva sa; gaseste intelesuri ascunse in evenimente banale; pastreazaconstant resentimente fata de jigniri ( colectionari de nedreptati).constant resentimente fata de jigniri ( colectionari de nedreptati).

HipersensibilitateHipersensibilitate

Imposibilitatea de a se relaxa.Imposibilitatea de a se relaxa. Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi.Reci, lipsiti de simtul umorului, orgoliosi. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; = SchizofreniaDIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea deliranta; = Schizofrenia

paranoida; = Alte tulburari de personalit.paranoida; = Alte tulburari de personalit. COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase, Abuz de toxice.COMPLICATII: Depresie, Tulb. delirante, Tulb, anxioase, Abuz de toxice.

Slide 60


17/63

II. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA.II. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA.

Detasat de relatiile sociale.Detasat de relatiile sociale. Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate.Nu doreste si nu-I fac placere relatiile apropiate. Alege aproape intotdeauna activitati solitare.Alege aproape intotdeauna activitati solitare. Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale.Interes redus sau absent fata de relatiile sexuale.

Raceala emotionala, detasare afectiva.Raceala emotionala, detasare afectiva. Pare indiferent la laudele sau criticile altora.Pare indiferent la laudele sau criticile altora.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate paranoida, evitantaDIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulb. de personalitate paranoida, evitanta(pacientul doreste relatii cu semenii), schizotipala (ciudatenii,(pacientul doreste relatii cu semenii), schizotipala (ciudatenii,excentricitati).excentricitati).

Slide 61

III.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA.III.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA. TRASATURI CLINICE.TRASATURI CLINICE.

Deficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru relatiiDeficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru relatiiapropiate.apropiate.

Idei de referinta.Idei de referinta. Credinte ciudate sau gandire magica influeteaza comportamentul .Credinte ciudate sau gandire magica influeteaza comportamentul . Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale.Experiente perceptuale neobisnuite, iluzii corporale. Gandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sauGandire/vorbire ciudata ( vaga, circumstantiala, metaforica sau

stereotipa).stereotipa).

Suspiciozitate, ideatie paranoida.Suspiciozitate, ideatie paranoida. Afect inadecvat.Afect inadecvat. Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit.Comportament ciudat, excentric sau neobisnuit. Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.Lipsa prietenilor apropiati; anxietate sociala.

Slide 62

III.III.

Diagnostic diferential:Diagnostic diferential:

Tulburarea de personalitate paranoida .Tulburarea de personalitate paranoida .

Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentricitati).Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentricitati).

Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emotionala, afecte intense,Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emotionala, afecte intense,impulsivitate).impulsivitate).

Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].Schizofrenia.[ markeri biologici comuni].

IN EVOLUTIE: = schizofrenie;IN EVOLUTIE: = schizofrenie;

= suicid ( 10%).= suicid ( 10%).

Slide 63

IV. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA : comportamentIV. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA : comportamentmaladaptativ din copilarie, nu recunoaste drepturile altora.maladaptativ din copilarie, nu recunoaste drepturile altora. Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de fapte antisociale.Neconformare la regulile sociale, comiterea repetata de fapte antisociale. Minciuni repetate, escrocherie, inselatorie pentru profitul sau placereaMinciuni repetate, escrocherie, inselatorie pentru profitul sau placerea

personala.personala. Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.


18/63


19/63


20/63


21/63


22/63

7. Reluarea consumului dupa sevraj.7. Reluarea consumului dupa sevraj.

Slide 79

METABOLISMUL ALCOOLULUIMETABOLISMUL ALCOOLULUI

I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire), rapid; foarte solubil in apa.I. Absorbtie : tractul gastrointestinal(intestin subtire), rapid; foarte solubil in apa.

II. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%); 10% se elimina nemodificat prinII. Metabolizare: in ficat = pe cale oxidativa(90%); 10% se elimina nemodificat prinplamini si rinichi. Metabolizarea hepatica prin:plamini si rinichi. Metabolizarea hepatica prin:

Alcoholdehidroganaza (ADH),Alcoholdehidroganaza (ADH),

Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)Aldehiddehidrogenaza .(inhibata de disulfiram)

ADH--- transf. alcool in acetaldehida;ADH--- transf. alcool in acetaldehida;

Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.Aldehiddehidrogenaza--- transf. acetaldehidei in acid acetic.

Slide 80

III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI:III.EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CREIERULUI: Modifica fluiditatea membranelor celulare == infuenteaza negativModifica fluiditatea membranelor celulare == infuenteaza negativ

functionarea receptorilor, canalelor de ioni si altor proteine membranare.functionarea receptorilor, canalelor de ioni si altor proteine membranare. Activitatea canalelor de ioni asociata cu acetilcolina nicotinica,Activitatea canalelor de ioni asociata cu acetilcolina nicotinica,

serotonina tip 3 (5-HT3), receptorii GABA a === crescute de alcool.serotonina tip 3 (5-HT3), receptorii GABA a === crescute de alcool. Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii glutamat === inhibata.Activitatea canalelor de ioni asociata cu receptorii glutamat === inhibata.

Influenteaza centri placerii (mediati de dopamina), receptoriiInfluenteaza centri placerii (mediati de dopamina), receptoriibenzodiazepinici, producerea de alcaloizi opioizi.benzodiazepinici, producerea de alcaloizi opioizi.

Slide 81

IV.EFECTE COMPORTAMENTALE:IV.EFECTE COMPORTAMENTALE:

==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii neuronale. ===Sedare; anxioliza.==Deprimare; ==Somnolenta; ==Scaderea activitatii neuronale. ===Sedare; anxioliza. == Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu benzodiazepinele, barbituricele,== Toleranta incrucisata si dependenta incrucisata cu benzodiazepinele, barbituricele,

carbamatii.carbamatii.

In functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de toleranta) produce: tulb. deIn functie de concentratia sanguina ( dar si de gradul de toleranta) produce: tulb. degindire, judecata, activitate motorie voluntara, control emotional, tulb. de constiinta panagindire, judecata, activitate motorie voluntara, control emotional, tulb. de constiinta pana la coma.la coma.

Tulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund (stadiul IV) si crestereaTulb. de somn: scaderea somnului REM si a somnului profund (stadiul IV) si crestereanumarului de fragmente de somn cu treziri numeroase si prelungite.numarului de fragmente de somn cu treziri numeroase si prelungite.

Slide 82

V.EFECTE FIZICE:V.EFECTE FIZICE:

HEPATICE:Hepatita, ciroza.HEPATICE:Hepatita, ciroza.

NEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.NEUROLOGICE;Polineuropatia toxica.

GASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita, neoplasme.GASTROINTESTINALE: Pancreatita, ulcerul,esofagita, neoplasme.

CARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac, cresterea riscului pentriCARDIOVASCULARE: HTA, Tulburari de ritm cardiac, cresterea riscului pentriinfarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale.infarctul miocardic si accidente vasculare cerebrale.

NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere.NEUROCUTANATE: Acropatia ulceromutilanta nefamiliala Bureau-Barriere.

METABOLICE: Hipoglicemia.METABOLICE: Hipoglicemia.


23/63


24/63


25/63

Slide 87

DEPENDENTA CRONICA ALCOOLICADEPENDENTA CRONICA ALCOOLICA

HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).HABITUSUL ALCOOLICULUI ( datorat hipoxiei cerebrale prin carenta tiaminica).

TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect ( restringerea sferei ideative), caracter ===TULBURARI PSIHICE: Afectivitate, Intelect ( restringerea sferei ideative), caracter ===degradare sociala.degradare sociala.

TULBURARILE FIZICE.TULBURARILE FIZICE.

Slide 88

ELEMENTE DE DIAGNOSTICELEMENTE DE DIAGNOSTIC

Nevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool pentru o functionare adecvata - laNevoia utilizarii zilnice a unor mari cantitati de alcool pentru o functionare adecvata - lacare se adauga comportamente cum sunt:care se adauga comportamente cum sunt:

Inabilitatea de a opri consumul;Inabilitatea de a opri consumul;

Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea consumata.Eforturi repetate de a controla sau reduce cantitatea consumata.

Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).Persistenta intoxicatiei alcoolice 1-2 zile (chefuri).

Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in timpul betiilor ( blackouts).Perioade amnestice pentru evenimente petrecute in timpul betiilor ( blackouts).

Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice serioase.Continuarea consumului in ciuda tulburarilor fizice serioase.

AFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE, OCUPATIONALEAFECTAREA FUNCTIONARII SOCIALE, OCUPATIONALE

Slide 89

TRATAMENTUL DEPENDENTEI ALCOOLICE CRONICETRATAMENTUL DEPENDENTEI ALCOOLICE CRONICE

I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ.I. TRATAMENTUL DE SEVRAJ. II. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA: Disulfiram; AcamprosateII. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC DE DURATA: Disulfiram; Acamprosate

( afecteaza sist. GABA ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de alcool( afecteaza sist. GABA ajutand abstinenta); Naltrexona ( scade dorinta de alcoolprin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).prin blocarea eliberarii de opioizi endogeni ).

III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE INTREAGA VIATA!.III. ABSTINENTA SE RECOMANDA PE INTREAGA VIATA!.


26/63


27/63


28/63

CLINICA: = amnezie antero-retrograda;CLINICA: = amnezie antero-retrograda;

= tulburari de orientare;= tulburari de orientare; = confabulatii;= confabulatii; = polineuropatie toxica.= polineuropatie toxica. TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.TRATAMENT: TIAMINA! + Simptomatice, Psihotonice.

EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.EVOLUTIE: = Vindecare; = Dementa alcoolica; =Exitus.

Slide 98

DEMENTA INDUSA DE ALCOOLDEMENTA INDUSA DE ALCOOL

DEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cronic deDEFINITIE: Dteriorare progresiva a functiilor cognitive indusa de consumul cronic dealcool.alcool.

PARTICULARITATI:PARTICULARITATI:

SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);SLABIREA SIMTULUI ETICO-MORAL ( precoce);

DEMENTA PUTIN PROFUNDA;DEMENTA PUTIN PROFUNDA; REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii consumului de bauturi alcoolice).REVERSIBILITATEA ( In conditiile sistarii consumului de bauturi alcoolice).

TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de alte etiologii.TRATAMENT : Identic cu tratamentul dementelor de alte etiologii.

Slide 99

TULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE ALCOOLTULBURAREA PSIHOTICA INDUSA DE ALCOOL

PREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA ALCOOLICA.PREDOMINANT HALUCINATORIE: HALUCINOZA ALCOOLICA.

[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu caracter de halucinoze care apar dupa[ Halucinatii auditive verbale sau nestructurate cu caracter de halucinoze care apar dupa o perioada de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei clare, cu sau fara delire].o perioada de la inceperea sevrajului, pe fondul constiintei clare, cu sau fara delire].

PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice alcoolice ( continut = gelozie).PREDOMINAT DELIRANTA: Delirele cronice alcoolice ( continut = gelozie).

TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de bauturile alcoolice.TRATAMENT: Antipsihotice. Abstinenta fata de bauturile alcoolice.

Slide 100

TULBURARI INDUSE DE SUBSTANTE.TULBURARI INDUSE DE SUBSTANTE.

Psihoactive; Droguri.Psihoactive; Droguri. Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania.Farmacodependenta; Narcomania. Toxicomania. DEFINITII:DEFINITII: INTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta deINTOXICATIA: comportamentul maladaptativ asociat cu ingestia recenta de

droguri.droguri. SEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza inSEVRAJUL: sindrom cu simptome specifice substantei care se instaleaza in

urma incetarii utilizarii masive.urma incetarii utilizarii masive. TOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau , prinTOLERANTA : pentru intoxicare este necesara mai multa substanta sau , prin

uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic.uz continuu, aceeasi cantitate de drog produce un efect mai mic. ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.ABUZ: consecintele sociale, profesionale ale consumului de substanta.

DEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuareDEPENDENTA: nevoia psihologica sau fizica de a consuma in continuare( cerinta imperioasa + constrangere).( cerinta imperioasa + constrangere).

ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului,ADDICTIA: dependenta psihologica, comportamentul de cautare a drogului,dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.dependenta si toleranta fizica, deteriorarea fizica si mentala.

Slide 101


29/63


30/63


31/63

- Tulburari senzitiv-senzoriale;- Tulburari senzitiv-senzoriale;

- Tremor;- Tremor;

-Hipertensiune arteriala, tahicardie;-Hipertensiune arteriala, tahicardie;

- Convulsii;- Convulsii;

- Hipobulie, apatie.- Hipobulie, apatie.

- Deteriorare cognitiva.- Deteriorare cognitiva.

DOZA = 1-6 gr./zi.DOZA = 1-6 gr./zi.

TRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,BromocriptinaTRATAMENT: AGONISTI DOPAMINERGICI: Amantadina,Bromocriptina

CARBAMAZEPINA.CARBAMAZEPINA.

Slide 109

AMFETAMINEAMFETAMINE

BENZEDRINA Japonia, Suedia,BENZEDRINA Japonia, Suedia,

PERVITINA Franta.PERVITINA Franta.

MAXITONMAXITON

ORTEDRINAORTEDRINA

DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.DOZA TERAPEUTICA: 5-10 mg./zi.

DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.DEPENDENTA = 100-500 mg/zi pana la 5 gr./zi.

SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie, Somnolenta.SEVRAJUL NU este unul clasic; Anxietate, Depresie, Somnolenta. CONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme.CONSUMUL CRONIC poate produce simptome schizofreniforme.

INTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice, tahipsihie, crestereaINTOXICATIA MODERATA: Inviorarea functiilor psihice, tahipsihie, crestereaincrederii in sine, a libidoului, anorexie, insomnii.increderii in sine, a libidoului, anorexie, insomnii.

Slide 110

CANNABISCANNABIS

PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.PROVENIENTA: Canepa = CANNABIS SATIVA.

MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate, rulate in tigarete.MARIJUANA = frunzele si varfurile tulpinilor uscate, rulate in tigarete.

HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge din frunze.HASISUL = exudatul rasinos, uscat care se prelinge din frunze. EPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in lume ( a 4-a substanta psihoactivaEPIDEMIOLOGIE: substanta cea mai utilizata in lume ( a 4-a substanta psihoactiva

utilizata dupa alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta - 18-30 ani.utilizata dupa alcool, nicotina, cofeina). Frecv.> sex M., varsta - 18-30 ani.

Slide 111

CANNABISCANNABIS

EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic; = euforizant.EFECTE: = analgezic; = anticonvulsivant; = hipnotic; = euforizant. INTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare, senzatie de incetinire aINTOXICATIA: Exaltare, euforie, grandoare, sedare, senzatie de incetinire a


32/63


33/63


34/63


35/63


36/63

Slide 126

IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-DEPRESIVE.IV. TULBURARILE BIPOLARE:MANIACO-DEPRESIVE.

Tulburarea bipolara I : un episod maniacal + episoade depresive majore sauTulburarea bipolara I : un episod maniacal + episoade depresive majore sau

hipomaniacale.hipomaniacale. Tulburarea bipolara II : cel putin un episod depresiv major si unulTulburarea bipolara II : cel putin un episod depresiv major si unul

hipomaniacal.hipomaniacal. Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau mai multe episoade depresive,Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: patru sau mai multe episoade depresive,

maniacale sau mixte intr-un an.maniacale sau mixte intr-un an.

Slide 127

V. CICLOTIMIAV. CICLOTIMIA

DIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata criteriile de diagnostic pentruDIAGNOSTIC: = Bolnavul nu a intrunit niciodata criteriile de diagnostic pentruEpisod depresiv major si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai tulburarii.Episod depresiv major si nici pentru Episod maniacal in primii doi ani ai tulburarii.

= Simptomele sunt mai mult sau mai putin constante timp de doi ani.= Simptomele sunt mai mult sau mai putin constante timp de doi ani. CRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase perioade cu simptomeCRITERII: 1. Prezenta timp de doi ani a numeroase perioade cu simptome

hipomaniacale si numeroase perioade cu simptome depresive care nu intruneschipomaniacale si numeroase perioade cu simptome depresive care nu intrunesccriteriile pentru episod major. 2. Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomaticecriteriile pentru episod major. 2. Timp de doi ani nu a avut perioade asimptomatice mai lungi de 2 luni.mai lungi de 2 luni.

Slide 128

TRATAMENTUL DEPRESIILORTRATAMENTUL DEPRESIILOR

IN CONDITII DE INTERNARE argumente: * Riscul tentativelor de suicid.IN CONDITII DE INTERNARE argumente: * Riscul tentativelor de suicid.*Monitorizarea tratamentului - doze, corectarea efectelor secundare, sesizarea*Monitorizarea tratamentului - doze, corectarea efectelor secundare, sesizareavirajului afectiv. * Cresterea compliantei pacientului.virajului afectiv. * Cresterea compliantei pacientului.

I. TRATAMENT FARMACOLOGIC (antidepresive).I. TRATAMENT FARMACOLOGIC (antidepresive).

II. TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT.II. TRATAMENT ELECTROCONVULSIVANT. III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.III. TRATAMENT PSIHOTERAPIC.

Slide 129

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL DEPRESIILORTRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL DEPRESIILOR

ANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de preparat tine seama de mecanismeleANTIDEPRESIVELE: Alegerea tipului de preparat tine seama de mecanismelebiochimice in functie da care se deosebesc:biochimice in functie da care se deosebesc:

a.Depresii prin deficitul unui singur neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,a.Depresii prin deficitul unui singur neuromediator ( NA,Serotonina=5-HT, DA,Ach.,GABA).Ach.,GABA).

b. Depresii mixte ( implica doua sau mai multe tipuri de neurotransmitatori).b. Depresii mixte ( implica doua sau mai multe tipuri de neurotransmitatori).

Slide 130

INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:INDICATORI CLINICI AI TIPURILOR DE DEPRESII:

DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia psihomotorie,slabire,deshidratare;DEPRESIA PRIN DEFICIT NA. = domina inhibitia psihomotorie,slabire,deshidratare;hipersomnie diurna, insomnie de trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecificahipersomnie diurna, insomnie de trezire. Raspunde la AD cu actiune nespecifica( maprotilina, lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).( maprotilina, lofepramina, amoxapina) sau specifica ( reboxetina).


37/63

DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie marcata,DEPRESIA PRIN DEFICIT DE 5-HT = domina nelinistea psihomotorie marcata,insomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar recurent, interferentainsomnia de trezire, hiperfagie sau comportament suicidar recurent, interferentaalcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD duale ( mirtazapina, venlafaxina).alcoolice. Raspunde la: AD triciclice, SSRI, AD duale ( mirtazapina, venlafaxina).

DEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat, Raspunde la ADDEPRESIA PRIN DEFICIT DA: depresie inhibata, somn agitat, Raspunde la ADdopaminergice ( amineptina, nomifensina).dopaminergice ( amineptina, nomifensina).

::

Slide 131

CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELORCLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR

I. AD CICLICE:I. AD CICLICE: 1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin);1. TRICICLICE: = Imipramina ( Antideprin); = Clomipramina ( Anafranil);= Clomipramina ( Anafranil); = Amitriptilina;= Amitriptilina;

= Nortriptilina;= Nortriptilina; = Doxepina ( Sinequan).= Doxepina ( Sinequan).

2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil);2. TETRACICLICE: = Maprotilina ( Ludiomil); = Mianserina ( Lerivon).= Mianserina ( Lerivon).

Slide 132

II. INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO).II. INHIBITORI AI MONOAMINOXIDAZELOR ( IMAO). *CLASICE: Marsilid, Niamid.*CLASICE: Marsilid, Niamid.

*SELECTIVE: Humoryl.*SELECTIVE: Humoryl. *INHIBITORI SELECTIVI SI REVERSIBILI: Moclobemid.*INHIBITORI SELECTIVI SI REVERSIBILI: Moclobemid.

Slide 133

III. AD CICLICE ATIPICE:III. AD CICLICE ATIPICE:

= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.= inhibitia selectiva a recaptarii neurotransmitatorilor.

SEROTONINA: *Fluvoxamina;SEROTONINA: *Fluvoxamina;

* Fluoxetina(prozac);* Fluoxetina(prozac);

* Citalopram;* Citalopram;

* Sertralina (Zoloft);* Sertralina (Zoloft);

* Paroxetina(Seroxat).* Paroxetina(Seroxat).

NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)NORADRENALINA: *Reboxetina(Edronax)

NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):NORADRENALINA SI SEROTONINA (NaSSA):

*Mirtazapina( Remeron);*Mirtazapina( Remeron); *Venlafaxina(Effectin).*Venlafaxina(Effectin).

ANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI RECAPTARIIANTAGONISTI AI RECEPTORILOR 5-HT2 SI BLOCANTI AI RECAPTARIINA SI 5-HT2 (Nefazodona).NA SI 5-HT2 (Nefazodona).

INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.INHIBITORI DUALI AI RECAPTARII NA SI DA: Bupropion.

Slide 134


38/63


39/63

TRATAMENTUL MANIEITRATAMENTUL MANIEI

INTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire expansive siINTERNAREA : = periculozitate ( agitatia psihomotorie, delire expansive sicomportament delirant);comportament delirant);

= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);= noncomplianta ( lipsa constiintei bolii);

= monitorizarea tratamentului.= monitorizarea tratamentului.

TRTAMENTUL MEDICAMENTOS:TRTAMENTUL MEDICAMENTOS:

Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi).Neuroleptice: Butirofenone ( haloperidol 10-15-20 mg/zi). Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).Olanzapina ( zyprexa 10-20-30 mg/zi).

Risperidona ( rispolept 10 mg/zi).Risperidona ( rispolept 10 mg/zi).

Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina, tioridazina)Fenotiazine (clorpromazina, levomepromazina, tioridazina) - de obicei asociate celorlalte.- de obicei asociate celorlalte.

Tranchilizante;Tranchilizante;

Hipnotice.Hipnotice.

Slide 140

SCHIZOFRENIASCHIZOFRENIA

DEFINITIE:DEFINITIE:

W. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice caracterizate prin simptomeW. MAYER-GROSS: Grup de boli psihice caracterizate prin simptomepsihopatologice specifice evoluand spre dezorganizarea personalitatii sipsihopatologice specifice evoluand spre dezorganizarea personalitatii siducand la invaliditate cronica.ducand la invaliditate cronica.

H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta ideoafectiva,H. EY.: Ansamblu de tulburari dominat de discordanta ideoafectiva,ambivalenta, autism, idei delirante si halucinatii putin sistematizate siambivalenta, autism, idei delirante si halucinatii putin sistematizate situlburari profunde de afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficittulburari profunde de afectivitate care au tendinta de a evolua spre deficitsi disociatia personalitatii.si disociatia personalitatii.

Slide 141

ISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIEISTORICUL CONCEPTULUI DE SCHIZOFRENIE

1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce (caracterizata1852 BENEDICT MOREL - I descriere a boli numita dementa precoce (caracterizata

prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii).prin izolare, manierisme, bizarerii, deteriorarea personalitatii). 1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni cu1896 EMIL KRAEPELIN - denumeste dementia praecox un grup de afectiuni cu

debut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia, dementadebut in adolescenta si sfarsind ca o dementa (hebefrenia, catatonia, dementaparanoida).paranoida).

1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului =1911 EUGEN BLEULER vorbeste despre schizofrenii , la baza conceptului =scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind Cei 4 A: autismul,scindarea vietii psihice, simptomele primare ale bolii fiind Cei 4 A: autismul,ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora NU vindeca.ambivalenta,tulburarea asociatiilor si afectivitatii. Se pot ameliora NU vindeca.

1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I1957 KURT SCHNEIDER: diagnosticul bolii pe baza simptomelor de rang I( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmiterea( sonorizarea gandirii, voci care discuta, comenteaza, furtul, transmitereagandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva,gandurilor, perceptii delirante) si de rang II ( delir primar, saracire afectiva,perplexitate, ).perplexitate, ).

DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I..-10.DSM I, II, III, III-R, DSM-IV, DSM-IV R, ICD - I..-10.

Slide 142

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.PREVALENTA pe viata in SUA = 1-1,5%.

> 2,7 milioane schizofreni in America.> 2,7 milioane schizofreni in America.

Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.Boala afecteaza aprox. 1% din populatia globului.

CINE FACE SCHIZOFRENIE?CINE FACE SCHIZOFRENIE?


40/63


41/63

duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NADR; Acidul glutamic, aspartic, glicuronic.e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).e. Neuropeptide, peptide opiacee (endorfine).

Slide 146

ETIOPATOGENIEETIOPATOGENIE

III. NEUROPATOLOGIE:III. NEUROPATOLOGIE: TEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT, RMN, PET) evidentiazaTEHNICILE DE IMAGISTICA CEREBRALA (CT, RMN, PET) evidentiaza

disfunctia cortexului prefrontal , modificari ale densitatii paremchimuluidisfunctia cortexului prefrontal , modificari ale densitatii paremchimuluicerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa si anomalii incerebral, asimetrii cerebrale si atrofia cerebeloasa si anomalii infunctionalitatea lobului temporal.functionalitatea lobului temporal.

Slide 147

ETIOPATOGENIEETIOPATOGENIE

IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:IV. TEORII VIRALE, INFECTIOASE, IMUNOLOGICE:

Riscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavaraRiscul de a face boala este de 5-8% > pentru cei nascuti iarna/primavara( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente).

Riscul este > la populatia urbana.Riscul este > la populatia urbana.

Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt -Riscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri este scurt -expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a copilariei.

Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.Expunerea mamei insarcinate la virusi - risc > pentru schizofrenie.

Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru schizofrenie.

ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !ASEMANARE CLINICA PARTIALA CU ENCEFALITELE !

SLOW-VIRUS ,SLOW-VIRUS ,

La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA, IgM.

Slide 148

ETIOPATOGENIEETIOPATOGENIE V.FACTORI PSIHOSOCIALI:V.FACTORI PSIHOSOCIALI: TEORII PRIVIND PACIENTUL =TEORII PRIVIND PACIENTUL =

= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii in dezvoltare= Teorii psihanalitice: S. Freud - boala rezulta din fixatii in dezvoltarecare apar mai devreme decat cele ce rezulta in dezvoltarea neurozelor. - Defectecare apar mai devreme decat cele ce rezulta in dezvoltarea neurozelor. - Defecteale Ego-ului.ale Ego-ului.

= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia = raspuns regresiv la= Teorii psihodinamice: (S. Freud - Schizofrenia = raspuns regresiv lafrustrari si conflicte cu persoane din anturaj).frustrari si conflicte cu persoane din anturaj).

TEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familiaTEORII PRIVIND FAMILIA SCHIZOFRENULUI = (familiaschizofrenogena).schizofrenogena).

TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.TEORII SOCIALE = industrializarea, urbanizarea.

Slide 149

CLINICA SCHIZOFRENIEICLINICA SCHIZOFRENIEI

A. DEBUTUL:A. DEBUTUL:

Lent (50-70%): *pseudonevrotic; *comportamental.Lent (50-70%): *pseudonevrotic; *comportamental.

Acut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatoriiAcut: ( 30-50%). *bufee delirante, halucinatorii

* excitatii maniacale (atipice)* excitatii maniacale (atipice)

* episoade depresive (atipice)* episoade depresive (atipice)

* stari confuzo-onirice).* stari confuzo-onirice).


42/63


43/63


44/63


45/63

Comportament intens dezorganizat;Comportament intens dezorganizat;

Nu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma paranoida, catatonica sauNu indeplineste criteriile de diagnostic pentru forma paranoida, catatonica saudezorganizata.dezorganizata.

Slide 162

TIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari schizofrene continue in absentaTIPUL REZIDUAL = Prezenta unor tulburari schizofrene continue in absentasetului complet de simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui alt tip desetului complet de simptome pozitive sau a simptomelor suficiente unui alt tip deschizofrenie.schizofrenie.

Aplatizare afectiva;Aplatizare afectiva; Retragere sociala; introversia si autismul;Retragere sociala; introversia si autismul;

Comportament excentric;Comportament excentric; Gandire ilogica: saracirea ideilor;Gandire ilogica: saracirea ideilor; Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor delirante.Moderata pierdere a asociatiilor; incapsularea ideilor delirante.

Slide 163

FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:FORME CLASICE ALE SCHIZOFRENIEI:

SCHIZOFRENIA SIMPLA:SCHIZOFRENIA SIMPLA: Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato - abulie);Tulburari afective, emotionale, de vointa ( apato - abulie);

Initiativa modificata: lipsa consideratiei fata de familie, neglijareaInitiativa modificata: lipsa consideratiei fata de familie, neglijareaobligatiilor sociale, indecizie, lipsa introspectiei.obligatiilor sociale, indecizie, lipsa introspectiei.

Uneori se deosebeste greu de tulburarea de personalitate schizoida.Uneori se deosebeste greu de tulburarea de personalitate schizoida. Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea lenta a personalitatii.Tabloul progreseaza lent, in ani, spre degradarea lenta a personalitatii.

Slide 164

TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA.

Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective ( tip maniacal sau depresiv)Simptome ale schizofreniei si tulburarilor afective ( tip maniacal sau depresiv) prezente concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru una din celeprezente concomitent; lipsesc criteriile de diagnostic pentru una din celedoua psihoze.doua psihoze.

SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.SCHIZOMANIA / SCHIZODEPRESIA.

Evolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea nucleului afectiv alEvolutia, Prognosticul mai favorabil; (conservarea nucleului afectiv alpersonalitatii).personalitatii).

Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!Tratamentul vizeaza ambele tulburari psihotice!

Slide 165

SCHIZOFRENIA GREFATASCHIZOFRENIA GREFATA

Clinic = oricare dintre forme;Clinic = oricare dintre forme;

DEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de schizofrenie ( unde intelectul esteDEFICITUL INTELECTUAL o diferentiaza de schizofrenie ( unde intelectul este normal dezvoltat);normal dezvoltat);

Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,Cracteristice: saracia delirelor, halucinatiilor,

SCHIZOFRENIA TARDIVASCHIZOFRENIA TARDIVA

Debuteaza dupa varsta de 40 ani.Debuteaza dupa varsta de 40 ani.


46/63

Slide 166

PROGNOSTICUL SCHIZOFRENIEI.

PATOLOGIA PSIHIATRICA

Documents

Transcript of PATOLOGIA PSIHIATRICA