8/3/2019 Paralela Lit Catullus

1/3

Iubirea in opera lui Catullus

Apariia poeilor neoterici (Catul, Helvius Cinna, Licinius Calvus, Ticidas) pe scena literaturii latine a

determinat i o deplasare a interesului n societatea roman dinspre sfera public spre cea privat,

concentrarea asupra problemelor personale. Reprezentativ n acest sens este situaia lui Catullus, unul

dintre primii autori latini la care deschiderea ctre estetic reprezint o trstur dominant.

Catullus este cunoscut ca un poet al iubirii i a exercitat o mare influen asupra viitoarei poezii latine. n

poezia sa, sentimentul iubirii apare cu infinite si subtile nuane. Toat gama sentimentelor legate de

povestea iubirii sale pentru Lesbia (Clodia) este dominat de suferina iubitului prsit, iar vibraia

sentimental sincer i pur a poetului - altdat glume, galant, chiar frivol comunic cititorului

convingerea lui Catullus c iubirea nu este pentru el un divertisment, ci o pasiune mai puternic dect

voina i chiar dect moartea.

In primele poezii observam iubirea incipienta care este platonica ,pura si tinde spre ideal. Poetul

primeste raspuns la iubirea oferita,aceasta fiind una impartasita.Exemplu este poeziaCarmina Amoris-

Basia milleunde intre viata si iubire exista semnul egalitatii iar indragostitii sunt generosi si exalta de

exuberanta.Pasiunea trairii iubirii este descrisa de multitudinea sarutarilor:da mi basia mille,deinde

centum,/deinde altera mille,dein secunda centum/.Motivul sarutului devine expresia daruirii totale si

este o forma de reliefa avantajele tineretii.Iubirea este una absoluta ,trece dincolo de moarte,aceasta

fiind doar un pas spre o nous existenta.

Iubirea i natura sunt doua concepte indisociabile pentru Eminescu iar acestea sunt fenomenele care l

nsufleesc, l entuziasmeaz i-l proiecteaz n eternitate, sunt cadrul i mijlocul de mplinire, de elevaie

spiritual, sunt eseniale nevoi de via i categorii sufleteti primordiale. Vremea de exuberan, de

plenitudine a sentimentului iubirii, care transfigureaz lumea, vremea visului cel chimeric al poetului,

care triete nc sub semnul marilor sale aspiraii ntr-o iubire ideal exista in prima parte a operei. .Iubirea i natura se ntrees intim,pn ajung s se determine una pe alta i s se contopeasc, ca i n

inima poetului.Aceast perioad i afl ecoul mai ales prin poezii antume ca:Floare albastr, Criasa din

poveti,Lacul, Dorina. S plutim cuprini de farmec/Sub lumina blndei lune -/Vntu-n trestii lin

foneasc,/Undoioasa ap sune!(Lacul) ; Si n bratele-mi intinse/S alergi, pe piept s-mi cazi,/S-ti

desprind din crestet valul,/S-l ridic de pe obraz.

Atit de frageda este una dintre cele mai sensibile creatii lirice oferindu-ne portretul iubitei angelice:

Atit de fraged te-asameni/Cu floarea alb de cire,/Si ca un inger intre oameni/In calea vieii mele

iei.

Urmatoarea etapa a iubirii catuliene este invadarea fiintei cand iubirea patrunde pana in adancul

sufletului ,trupul fiind insa cel care sufera intai chinurile ei. Catullus a exprimat poate cel mai lapidar i

mai convingtor ambivalena afectiv care mineaz cea mai intens trire erotic. Nu numai c iubirea-

pasiune se stinge atunci cnd e mplinit, nu numai c se transform n ur sub pretextul trdrii, dar

sentimentele contrarii pot fi simultane, coprezente, ca senzaiile de cald i frig n secventele

petrarchismului. Oximoronul i paradoxul nu se reduc la statutul unor artificii tipic alexandrine, ci au o

ntemeiere, o nrdcinare ideatic-afectiv de-a dreptul abisal.

8/3/2019 Paralela Lit Catullus

2/3

Mihai Eminescu scrie poezii ce evidentiaza zbuciumul din sufletul sau: Iubind in tainia, Eu numar, ah!,

plangand, In lira-mi geme si suspin-un cant, Ce soptesti atat de tainic, Zadarnic sterge vremea,

Venin si farmec sau Gelozie.Poate cea mai potrivita descrierea a relatiei dintre Mihai Eminescu si

Veronica Micle se desprinde din versurile poeziei M-ai chinuit atat cu vorbe de iubire:Cum multamesc

eu soartei ca am scapat de tine,/Far-a comite, Doamna, pacatul mostenit./Azi iarasi ma vad singur si

fericit si bine!Pentru el Veronica reprezenta idealul feminin.Mi-e dor de tine, motule ce esti, femeiegentila si dulce,inteligenta si radioasa, frumusetea frumusetilor si floarea florilor. Eminescu nu i-a

dezvluit chinurile dragostei provocate de catulianul odi et amo, gelozia, lsnd doar n manuscris

tulburtoarea confesiune: Pierdut pentru mine, zmbind prin lume treci.

Cele mai multe sonete ale lui Shakespeare au ca tematica o serie de probleme pe care le implica

dragostea:infidelitatea iubitei,iubirea ce sparge convenientele sociale.Ultimele sonete sunt dedicate

amantei lui numiteDark Lady si sunt de asemenea o expresie a sentimentelor poetului pentru

ea.Motivul odi et amoeste foarte bine reprezentat si in sonetele lui :femeia iubita tradeaza iar poetul

indragostit se intreaba cum mai poate iubi si observam cum treptat iubirea il chinuie , devine tortura si

uneori se transforma in ura,sentimentele alternand.Insa iubirea initiala isi pierde definitiv puritatea sisinceritatea ei.Cu lacrimi ma orbeste ,Iubire rea/Ca vina ta sa n-o mai pot vedea(Sonetul 148);E

fericire-ntai si-apoi amar e/Cand vine-i vis si cand se duce-i iad./Nu-i scapa nimeni,toti sortiti sa

cada,/Ne-a arunca raiul flacarilor prada.(S.129).

Intreaga lirica catulliana este axata pe raportul dintre infidelis amata si sinceritas amantis (iubita fidela si

sinceritatea celui ce iubeste) si este considerat precursor al lui Shakespeare, Eminescu.

Dupa ce ura s-a instalat in sufletul poetului urmeaza detasarea sau lupta cu simturile.Catullus isi

reproseaza faptul ca s-a lasat purtat spre pierzanie de o iubire distructiva.In poezia Otium sunt

surprinse cel mai bine chinurile fizice suferite de indragostitul care candva era absorbit de prezenta

feminina:teninant aures gemina teguntur lumina nocte.Excesul de pasiune a dus la uitarea de sine si

inactivitatea poetului care il vor distruge treptat si iremediabil daca nu este trezita ratiunea

lui:Otium,Catulle,tibi molestum est;

Fiind ispirat de sonetele lui Shakespere Vasile Voiculescu alcatuieste un ciclu de sonete.Putem observa

in cateva dintre ele asemanarea cu Catullus,poetul dorind sa se elibereze de minciunile iubitei,vremea

pierduta in neincredere si irosinta sentimentelor:Din spulberul iubirii att doar mai pot strnge,/Sa-mifac un streng, eu singur, cu fragedele-ti rochii(...)Ah, inima si coarde sunt deopotriva mute,/Cnd

limpede vad astazi prapastia minciunii:/Caci orb eram atuncea cnd te aveam n fata,Splendoarea-ti,

lundu-mi ochii, da cntecului viata!(Sonetul CLXIII)

Iubirea inseamna suferinta si aici,poetul fiind mistuit de iubirea inselatoare.Atat de pasionala in faza

initiala atat de destructiva in ultima etapa,iubirea nu este un sentiment pe care il poti manevra dupa

bunul plac,ea fiind o forta care te transforma.Te mistuie iubirea? Credeai ca-i o papusa,/Sa-ti faci unjoc cu toane, ca n copilarie,/Cnd ea-ti cerea o fire de salamandra vie,/n tainica-i vapaie sa arzi fara

cenusa.(Sonetul CLXXIII)Poetul realizazea ca este necesar sa se indeparteze de o asemenea iubire

8/3/2019 Paralela Lit Catullus

3/3

pentru a se salva trup si suflet:Ma lupt sa scap iubirea de patimsul trup/Sa n-o mai sorb cu ochii,sa n-o

mai musc cu gura,/Din latu-mpreunarii salbatice s-o rup. (Sonetul CCXXXV)

Ultima etapa este renuntarea la iubire si inseamna revenirea la ratiune.Catullus realizeaza necesitatea

trezirii la ratiune si eliberarea din lanturile iubirii care i-a distrus spiritul. Acesta intoarcere la ratiune este

exemplificata in ultima strofa a poeziei Otium prin versul :Otium,Catulle,tibi molestum est;.

La Eminescu perioada a doua a creatiei reprezinta etapa constientizarii iubirii pierdute,neprofuzimea

sentimentelor celuilalt incat si lumea pare transformata:Traind in cercul vostru stramt/Norocul va

petrece,caci eu in lumea mea ma simt,/Nemuritor si rece.

Catullus a fost un tnr drag zeilor, iar harul dat de acetia nu trebuie nesocotit. Acetia l-au fcut s se

avnte att n dragoste, ct i n ur. Poezia lui este via transpus, iar n via stau alturi sursul i

lacrima, fericirea i durerea.