Cl'lertia ..STl fOil" c~t" coordpnatil de .\lexanl.1ru \lu~llla

Illl~lmtld copertci r-kOlllplIIlillllle/lf lll!,{frtl de ~}(/.I~lh' KOl1dmskr

C 200~, Editura "A LLA" S.c. AULA :\1AGNA ~.R.l..

o P. 11. C r 962. Br~l1I' 500610 re[ifa\ 0268'31 86·17 '('I' 0268, 32.66-17

II II II.aula.TO

Redactor RamoOlI Deji Corecturn: Larisa KOla", Elena ManIa rehnoredacwre' Mihaela Anghelina

I.S8 N 973-8261-26-0

C1I1e.1 <1 apArul ell spriiinlil :\'tlll'~lerLlILIi Cutluni ~i (ultelol'

lktiT_~tI.:lI~ -S.a-Iff.AaI.4IM ~

fed print tlpografle

oscdeIale BtHm (;,.,.Q Tel.: 41l.0Q.S$; .'U7.7' ~o

Alexandru Mu~ina

PARADIGMA POEZIEI MODERNE

B C U "EUGEJIl TODORAN" I TlMI$OARA

11NV 68

BBLIOTBCA CENTRALA UN IV'BRSITARA

TDlI1/0ARJI.

11\\111 \\11\ 11\1\II'" IIIII 1\\11 \1\\111\\\ 1\11 1\\1 02237418

AULA

Doua cvidentc

Rt~citind. acum, poezia moderna. de la Baudelaire ~i plna In stricta noastra contemporaneitate, slntem frap311 de doua evidenfe.

ill primul rind. de~i strabatuta de curellle eontradie[orii. de~i

cnn<;lruita. aparenl. pe 0 continlla contesla\ie, pc negarea cea mai S(;\lcrti a poeziei preexistente (inclusiv a propriei poezii. scrisa ell 2-3 ani mai devreme), poezia moderna cste exlrem de coarel1'o in demar.write sale. are - clliar! • 0 surprinziiloare unitate de ansamblu (In care poeti ireduclibili. sa zicem Mallarm~, e.e.cummings ~i

Maiakovski, stau foarte bine unul alaturi de altLIl) in al doilea rind. poezia modcrna este profund diferita de loata

poe7.ia care 0 preceda. reprezintii un alt tip de poezie decit poezia c1asica. manierista sau romantica: Intre Mallarme ~i. sa zicem. Giambattista Marino distanla e mai mare dec it intrc acela~i

Mallarme $i Maiakovski sau Ezra Pound: cum E:aa Pound nc apare lTlult mai aseml1niHor lui Rimbaud sau e.e.cummings, decit lui Homer. de~i .. Camos-uri Ie" poundienc sint. e.\DI icit. 0 reluare a .. Odiseei'·.

Desigur, 111 orice afinnatie de tipul celor dc mai sus intra 0

oarecare doztl de subiectivism. Poczia moderna I1U este UI1 produs 100% original, ea I1U se opune in totalitatc poeziei prcmoderne; de asemenea. ea poate fi in!eleasa $i prin raportarea la poeLia care 0

preced~. dar, in ultim~ instan\8., Doezia moderna e . real mente • altceva.

Dar, logic. daca poezia moderna nu e ceva fundamental di ferit de eea care 0 preeeda.. orice analiza a respectivei poezii e pura pierdere de timp. Mai mult, daca IlU acceplam drept premise ale cercetarii poeziei modeme cele doua eviden!e enunlate la inceput. ne va {j

imposibil sa In!elegem nu doar specificul poezici lTloderne, ci ~i

importanta acesteia ~i, in ultima instanta.. de ce a llr~rut (de ce fost nevoie de) poezia moderna.

Orice alta abordare a problemei inseamna. implicit. 0 reduccre a necunoscutLIlui (care e poezia ll1oderna) In cunoscut (Ia poezia care o precedll.) saLl. 1<1 limil8.. explicarea necunos~ulUlui prin raportarea Ja cunoscut (adoptarea acestuia drcpt sistem de rcferinla • necunoscutul fiind 0 ..negare" a cunoscutulul). in primul caz,

7

putem sa ne intoarcem lini~tiri la Aristotel. Boileau ~i Fontanier ~i

sa-i aplicam cu "metoda. eu seriozitate ~liirl!ifica etc." in analiza poeziei moderne (lucru care s-a tot facut, eu asupra de masura hiar). in eel de-al doi lea caz. va trebui sa consiclen11l1 ca perfect

valabila 0 analizi:l de tipul celei a lui Hugo r:riedrich (din Slruc:luru Jiricii modeme). cu singurul inconvenient ca. automat, ntt vom lua in discutie zone inlregi ale poeziei moderne. aparent "reductibile" la poezia pre-modernil (~i aici intra nLl doar Whitman saLl Brecht. dar ~i Kavafis sau John Berryman).

Revenind: daca poezia moderna estc redllctibila la cea care 0

preceda, daca IlU e esenrial difcrita de poe7ia care a existat inainte de apariria ei, va trebui sa acceptam ~i: I) lipsa de originalitale (ontologica ~i/sau expresiva) a poeziei modernc; 2) inutilitatea accsteia; J) vanitalea ~i stupiditatea cfortului creator (doar aparent creator) al tu tu ror poeti1or modern i; 4) gratuitatea. nonscnsul oricllrei analize. ale oriearei incercari de a inrelege ~i

explica poezia scrisa in ultimul seeol ~i jumatate. De aeeca. voi incerca sil schirez un model (pe cit posibil global)

al poeziei moderne, unul care sil nu poata fj redus la vreunul dinlre modelelc pocziei (poclicile) care 0 preceda in (imp. Un model in care sa se regaseasca (Oata poezia realmenle valoroasa scrisa In ultimul secol ~i jurnarate. Care, in acela~i limp. sil nc ajulc sa in!elegcm aeeasta poezie. 0 poezie care - $i astazi! - Ie mai apare multora drept ilizibila, lara sens, antilirica etc.

Prezentul studiu va incerca sa descopcre speciCicul ~i coerenta poezlei moderne, ~i. in acel~i limp, locul ~i rolul poezici in lumea modema. Fi indcil poezia moderna nu e doar spectaculoasa, ~ocanta,

fascinanta. ea este ~i absolut necesara pentru instituirea ~i

funetionarea acestei noi lumi, lumea ultimlllui secol ~i jumatate.

o axioma

Pentru a elabora un model in care sa se regaseasca toate demersurile poeziei moderne (atit de diverse ~i aparent ireductibile). nu rnai putem sa ne bazam pe funetiile clasice ale poeziei, de docere !;>i delectare, nici pe aceea pe care i-o atribuie romanticii. de a tI expresia lInui sentiment (care e, totu~i, mai mult

8

dedt anticlil movere). Va lrcbui, in accla$i timp. s(\ evitam ~i anumite pozitii teorctice excesive. reductive (dln rariuni polernicc. de demonstratie, sau exprimind lin anllrnc context socio-cultural)

ale unora dintrc poet ii moderni. Ne vom opri la 0 axioma eu care, a~a cum voi incerca sa

demonstrez mai departe, au fast de acord aproape tali poetii

l11oderni: poezia este 0 forma de explorare a Realitatii (in loate dimensillnile ei, inclusiY a limbailllui. a subeonstientului etc.), la

limita. 0 ~tiint::l sui-generis. In favoarca ideii c~ poezia este un fel de (supra) ~tiinra au pledat

eei mai impol1anti poeti .din ultimul seeol ~i jlll11atate. de la Mallarme (care afinna: "Sriinfo, gaSiIlJll-.>·i in limboi 0 cunfmnare u ei insii~i. rrebuie sCi devina, ea. 0 con(irmare a Llmhailllui ") ~i pln~ la E7ra Pound (care, in Artistul serios IlU czita. "Arrde. lirerafllra, poe:io, silll () ,I'rlil/{o, 10 fel co ~i chimia ObiecIlIllor de cercelOre eSrf! omul. specia umana.... Arrele ne otera ceo mai mare parre dill darele dumbil/! pe care Ie posedam asupru nOlurii omuilli _ {j amuilli imaleriu/. vaZUI ea 0 c.;realUra ~il1dilOan! ~I .l'im{iIOare Ele incer acolo IIncle ,'e O(1re}le medicillo - OWl mull cele dOllci ~Iii/l{e se supraplIlI lIlleon. fron/ierele sInr greu de srabilil intre

acesle dOllu c1emersurl IIneari com{'lemenlare "). Axioma - poezia moderna e (un fel de) ~liinfa - irnplicaJexplicil

o serie intreaga de trasaturi spcci Cice ale acesteia Si anume: a) de~i c scrisa in diver~c limbi - ~i are, cum. de asernenca.

afirma rcretat poe\ii l1tooerni, un 1'01 cscntial In asigllrarea italitarii. vigorii, subtllita\ii ~i precizici limbilor in cauza - poezia

modema e un fenomen international. nu poate 1i in\eleas~ (il esen\a ei. in evolll\ia ~i demersurile ei) decit daca adoptam {1

perspectiva supra-na\ionala (rnodernltatea e coslllopolila. chiar ~i atunci cind pune In scena miturile tribului). Una dintrc eauzele accstel situa\ii poate fi $i raptul ca:

b) obiectLIl explorarii, al cercetarii realiz:atc de/prln pOelia modema e chiar ueeasta nalla Realitate, e JlIl1lea modemil insa$i, omul in IUlllea moderna; 0 IUllle caracterizala. intre altele, prill planetarizarea. uniformi;:area culturii $i civiliza\ICl dominantc (Aceasl3 uniformizarc preceda ~i c prel1lisa a ceca ce Ilumim

lobali/..are). A~a se cxplid'i de ce:

C)

c) poe!ij l11oderni. care scriu In diverse limbi. au mal l1lultv

lucruri eomunc ell ccilalli poeri ll10demi decit ell anlecesorii lor. III poetii prcmoderni care au 5cns in propria limb:!. Dincolo de arice dislinqie. pe care trcbuie (~i putem) s-o facern in inleriorlll poeziel moderne. Mallarmc. Rimbaud sau Francis Ponge sint mult mal apropia\ i (ca poeri) dc Gottfr'cd 13cnn, Ezra Pound saLi e.c.cummings. dCcll de Victor Hugo. Lamartine san Alfred de Vigny. La fel cum poezia lui Pound e mai aproape de cen a lui Kavafis dedt de cea a lui Longtello\\.

Poezia 1l10derna e:-.prima ~i .•descrie" aceast3 noua Illme (obiectuala. a senza!iilor. CUIlUraia etc.). Daea adaugam ~I

dimensiunea exploralorie. ll$tiin!ifica" a poe7iei moderne. nu pUlem ignora relalia noii paradigme poetice ell paradigma ~tijntifica dominanla in epoca modern3 (a~a cum 0 anallzeaza. inlre I

II altii. Thotna~ Kuhn). Paradigma Tn discu[ie va trebui sa dea seama de ceca ce s-a

I intlmplat in intreaga poezie modema. de la Baudelaire ~i pina ill I zilele Iloastre (neexcluzind nici poezia lInui Whitman. Maiakovski.

'1 Ponge s:w e.e.cummings. dar nici pe cea a lui Mallarme. Tzara.

owell sau Enzensbergcr). sa unitlcc inlr-o strllctura semnificatlv~

~i coeremil. demerslirile aparelll divergente ale poeziei modernc. Pentru tlxarea principalelor elemente ale paradigmei poezici

flloderne ne afl~11l - acum - inlr-o pozitie obiectiv mai buna decil remarcabilii exegeti ai poeziei modernc: Marcel Raymond, Hugo Friedrich. Cleamh Brooks. William Empson, Damaso Alonso ett:. Nu numai cil beneticiern de cereetarile lor. dar ~i paradigma in cauza a devenit dominanta. s-a stabilizat. s-a norlllalizat (terlllinologia e a deja citallilui Thomas Kuhn. din SlrLlcflIm

rev(J/lIliilor ~fiin(ifice). Dupa revolutiile poetice de la sfir;;itul seeolului XIX ~i, rnai ales. din deceniile I - IV ale secolului XX. in ultimii 50 de ani, poezia a inlrat intr-o perioadc1 de normalizare. ~xplorarea realilc1!ii se face in inreriorll/ /luii pcrradigllle. devenite paradigm~ dom inanta. acceptal3 de loti cei care conleaza realmenle, de to~i marii poeti Illoderni. (Evidenl. existli in continuare nenulllarati pocti - ~i cititori - care perpetueaz.~ lin mod de a fn!elege. a scrie ~i a recepta poezia, care line de IUl1lca premoderna. fiindca, observa undeva Pound. dqi pUlem fi

10

cOl'ltempurani." ... t' ",dden! co 1111 lrJim ell (o/ii in (Jceeu~1 epo..:u "). Ral11ine. tolll~i. risclil de a face 0 cercelare nascuta moan3., care

sa nu fie altceva dec'il reluarea. reformularea. rearanjarea celar deja jcrise despre poezia modema. Voi inccrca sa-I evil. pc de 0 palte, priO ambl113 de a depa~i ~i unifica modelele divergente ale poeziei rnoderne. ~1. pe de alra pane. prin demonstrarea fapllllui ca Jemersul explOl-alOrili al poe7iei Illodeme nu s-a inchcial. ca aces I

c:fort de intelegere-exprimare-inventarc a lumil llloderne e in plina

de5ta~urare. Nu in ultimul rind. voi incerca sa scar de poncife prin

con~tientizare3 meritlilui modest pc care-I am. in fond. nu fae allceva decit sa scot in evidcl1!a. sa tree inir-ull discurs diferit \universitar?!) 0 paradlgma care deja e"ist3.. Exisll\ alii prln poez.iile. cil ~i prin leoriile dcsprc poc7.ie ale marilor Illoderni. lJna diou'e lrasalllrile diSlinctive ale poezici modern..: lIind ~l aceca ci1 ea ~c instituie In acela~i timp cu propria ei tcorie. i~i comine teoritl.

De aceea. principallil meu sistem de refcrin\e leoretice II VOl'

constilui chiar tc'delc despre poezic ale poqilor moderni. Nu numai pcntru ca adevaratul poel modern ~tie ce face (el opunindll-se. aSlfeL modclului poetului inspin\!. care ..Ct"ceaz3 spontan" etc.). ci ~I pentru a e\,ita. pe ell posibd. limitelc abordarilor anrerioarc ale subiectlllui.

Blocaje ~i deformari

o daHi adm ise prcm isele de Illai SllS. ca poezia modema are. esenlialmente. 0 funqie exploratorie. ca eSle ireductibila la poezia ("<Ire o' preceda ;ii. tOlodaiU. coerentl\ in demersurile ei (chiar cind accslea par incompalibile unul cu altul). sa vedcm de ce aceste premise slm ignorale de cele mai Illulte ori alunci cind cSH~ analizata poezia modema. Sa identi ticam titeva dintre cauzele blocajului rccepWrii ;;i in\elegerii poeziei ll1oderne.

I) ReflexIII de proleC{ie: reducereo necullosculU/lli 10 cun05Cut ea mai evidenta e deja pomenita lendinta de a reduce

necunoscullli (In cazul nostru poezia modernal la cllnoscul (poezia clasicil, manierista. rornantici'i etc.). [ un binecunoscut refle"\(

II

intelectual de protec\ie, de refuz al nonsemnjjicativului. Doz.a de necunoscut, de incomrrehensibil pe care sintem capabili sa 0

suport~m nu e una foarte mare. Cum cei care au analizat poezia modern~ au fost, in marea lor maiorilate. specia\i~ti in cele literare. mi se pare normal a lendinta lor de a explica noul, necunoscutul, prin ceea ce cuno~teall mai bine. Dcsigur ~i eu_ aici, voi face apel la pattern-uri, la scmne. rc\ele de semnificarii, structuri existenle in lileralura. Dar tara a ma limita la ele. Mai mult chiar, voi incerca sa folosesc. pe cit posibil, modele din afara lileraturii. Mai precis. modele care au fost elaborate pentru a expl ica fenomene care rin de un all tip de cunoa~tere - cunoa.;itere ma.i inrudita dccit se crede Cll

literalura de virf - ~i anUme cea ~tiin!ifica. A presupune ca astfel putem inrelege mai bine poezia moderna nu mi se pare mai lIne~tiinlific" decil a presupune ea pori inrelege poezia moderm'i prin cea clasica ~i/sau rOlllantica, manierista elC. De aceea mi-am permis aceasta abordare ..diagonala" (cum ar spLIne Roger Caillois), una care porne~te de la un pariu: sa intelegelll - paqial, desigur, dar intr-o lumina noua - poeLia moderna pornind de la teorii elaborate pentru cunoa~terea $tiinlifica, folosind mijloacele pe care ni Ie pune la indemina epistemologia moderna. Un pariu nici chiar foarte curajos. A~a Cllm am afirmal deja, citind ciliva mari poe\i ai modernilalii, poezia e 0 forma de cunoa~tere, de explorare a lumii Cll nimic mai prejos, mai pu\in .,$tiintifidf' dedI Illatematica, fizica sau chimia. Ba chiar se poate sustine ca poezia este ~tijnta centrala, suprema (iar poetul, ca sa-I citam pc Rimbaud, "Supremul savant").

in acela~i limp, ne yom raporta la Realitatea pe care 0 cxploreaza poezia moderna, la nOlla Ilime in care (~i 0 data Cll care) se na~te

poezia. despre care va vorbi/scne, pc care 0 va lransfigura. Daca poezia Illoderna e profund diferita de, ireductibila la poezia

care 0 preceda, daca poezia moderna e preponderent exploratorie. ceea ce da originalitate acestei poezii se datoreaza. in buna masura, chiar acestei noi lumi, care. la rindul ci, e lreductibila la, diferita de lumile care au precedat-o. Desigur. exista un elern Ulllan, ceea ce face sa existe ~i un etern poetic, dar acestea sint - se intelcgc ­dincolo de cercelarea de fata.

Nll inlelegem, automat. poezia moderna daca am inteles - fie $i

ill mare - lume~ moderna.. Pe de 0 parte, deoarece, nu toti oamenii care au traitllraiesc in Europa :;;i America de Nord dupii J850 au trfiiUtraiesc intr-o lume (obiecluala. culturala, menlala) realmente ll10derna (a5 spune ca doar 0 minoritate a trail in ceea ce noi numim modernitate). Pe de alta parte, deoarece poezia moderna, care esle IllI doar 0 forma de explorarc a noii lurni. ci ~i una de inventare a acesteia (cil timp poczia se ana in centrul culturii, a explora lumea ~i n 0 inventa nu se exclud. dimpotriva.). nu are cum sa fie un silllplu ..re11ex" al acestei noi lurni. Necunoscutul, care esle poczia moderna, nu poate Ii redus la (prcsupusul) cunoscut, care ar Ii IlllTIca modcll1a.

2) E(ecful de rrezel1fei:::ure ~i 3) E(eclul de sera

'~xplicarea pocziei moderne pe baJ.ll poeziei care 0 preceda este '')i rezullalu! unui efect de prezel1leizare. Accasta raportare (reducere) a prezentuilli sau Ireel/wlLli mai aprOpial. la LIn trecut mai ind~partal (in fond. unul milic) arc ~i un scop niciodata r~cunOSCUl, rareori con~lientizat, :;;i anume acela de abolire a limpului. Spatiul inlelectual sc vrea L1nul prin excelent8 supratemporal. de dincolo de "mode ~i timp'·. Efectul de prczenteizare decurge din retlexul de proteqic deja analizat: a gindi istoria linear. nl.! ciclic este 101 LIn mod de a-i da un sens. Daca ill mOdelele ciclice, alemporale, sensul preexislli. In cde iSlOrice. dialeclice. sensu I il ofera direqia ins~i, sensul evo!uric' evenimentelor Ded, fie ca avem de-a face cu 0 repetare. fie cu 0

evolu\ie, ceea ce se intimpla (se va intimpla) poate fi in!eles. poale Ii ex-plical prin ceea ce s-a intimplat deja. Deci. poezia moderna ar putea fi inteleasa, fie pornindu-se de la un pattern general al poezici (exprimal deja in poezia premoderna), fie ca rezultat al unei evolulii dialeclice :;;i/sau organice.

Multi cerceta.tori au tendinta de a nll accepta ca sislem de referinta al evolutiei Iileraturii ceva din afara accsleia; pentru a gasi coerenta semniticaliva. a unui moment literar, a evoluriei lileraturii ~.a.m,d., ei vor face apel- aproape exclusiv - lot Ia literatur~. Deci, efeclului de preLenteizare i se adauga ceea ce eu ~ numi efectul de sera: lendinta de a delimita anumite zone cultLlrale. forme de expresie, de cunoa~tere. de a Ie izola pe cit posibil de celelalte. Alit

12 13

pentru a plltea - il1lclectllallce~te - controJa Intregul cimp l::',ilf <l

avea aceasta ilul.ic). elt ~i pentru ~ beneficia de 0 cOlllpeten\a Illa\irntl (sau a avea aceaSla iluzie).

De fapt. a~a-nulllllul efect de sera nu este doar apanajul celor care stlldiaza lilen.ItLll'a. Una dintrc tendin~ele specificc lUlllli lllouerm: (inclusiv a cunoa~teni ~tilllptice), este aceea de a subJivide. a sectorializa Realitatea (sau cimpul cercetaril). penlrll a face posibila 0 cit Illai profunda ~i t:x!1austiva explorare a uccsteia. De aceca... i7.olarea·· literalurii cia scn7.alia unci sciemificltali creseute a stlldiului ei. Mai inuit. un ascmenea demel'S part! a lua In caleul una c1intre prineipaJele premise tcorctice ale lucrMii de lina. ~j 3nume poc7ia rnoderna e 0 torm" de e:\plorare a realitalii. 0

~tiinla.

Se ignor'd faptul ca poezia (Iiteratllra) nu e:\ploread\ doar () anumi({\ zona a Realitulii. c~ poezia este esentiala - ca demel'S cognlliv - toemai prin depa~irca unel abordari secloriale a lumli, ca, spre dco<,ebire de ~tiinle. ea se raponeaza intotdeauna la lume ca 1<1

lin lnlrcg. Mai mull. se llita dt poaia nu nllmai cil. are 0 alta reL:Ili~

Ctl universlil e:-ploral (diferita de cea a $t1inlelor ..norlnale··). dar ~i

Ull alt mod ue cornunicare. Parado:\al. dar tocmai astfel. prin izolarea poeziei. 5e ignora spcci lieul acesteia.

De nllfeL nici macar ~liinlcle ..propriu-zise" nu pot progresa fllra apelul la un model. la 0 paradigm[\ care sa dep3.$easca zonele res(rinse c\plorate de fiecare ~tiinta in parte. Revolutiile ~tiin\ifiee

afecteazi'i concomitenttoale $tiinte1e realmente vii. pentru ca aceste revolutii din ~Iiin\a se bazeaza pe/duc Ia/slnt condilionate de elaborarea unui <;upra-model. a unei paradigme. care e supraseetoriala.

Dadl cxista un paradox al poeziei moderne. el consUl in aceea ca paradlgma respectivci poezii e con\inut5 in chiar poezia moderni.'!. o anali7,a a paradigmei poeziei moderne este, in ultima instanla. u simpla de~criere. cUll1va din exterior. a principalelor elemente ale paradigmei, a structurarii acesteia. a fclllllli In care s-a consl;tlli

IC. Cum poc7ia se ana in cemrllilimbajuilli. orice lncercare de a Ll

analiLa nu poate Ii, in ultima instan!a, dedt 0 parafraz~, ~i atit. A~a Inell. pentrll a dcp~i aliI efeclul de prezellleil.are. cit ~i

feclul de serA si paradoxul enun!at mai sus. va trebui sa facem apel

1:1 sisleme dc rererlnl~. t1iscursllrl etc din "farn clmpului litcrulLllii. .:art" sa ne pl:rmita sl1 depa$im "marginile" texlUllii literal': mOdele

~i analizc ale culturii Illoderne. analize ale Illediului ti7ic. infonnalional. senzorial (chiar emo\;onal) mouern. ale mijloacelor !loi de cOmllnicare a te\tlllui, analiza rela!j~1 creator - produs ­receptor etc.

) Tiran;u J;sclirsuiui (s;srellllll circular dlO re(erinre) Tcndin(a de a explicll poezia moderni'l e\c1usiv prin eea care 0

preceda este ~i rezultatul a ceea ce a~ 1111llli tirania discursuilli. Coel·enla discursului. rotunjimea analrzei devin mai imponamc ­Illai ales In mediile academice - decil adeevarea In SllbieclllI trala •. originalitatea ~i profllnzimea cercetarii.ll Deja Cll 0 tnlreaga istone in spate. discursul despre poezie ~i-a creat propl iul sau spaliu. care tinde - uneori - sa se Subslituie spaliulul literal' (poetic) propriu-zi5

um poezia lllodernA l$i este. Cllmva. suficicntA sje~i. I$i conIine teoria. discLirsul despre poezie - care e. repel. 0 parafraza - pare cu atll mai autentic ~i mai adecval eLi cit imira mai mull. pc cit posibil la toate nivelurile, structura, modul de a Ii al discursului poetic propriu-zis. Discursul despre poezie tinde sA irnite discllrslll poetic ~i. la limiUi. sa i se sUbstituie. Pl'ctentie - aceca de a se <;ubstitui poeziei Insa~i - eu towl indreplaliti1. daca.pllnem, cum au lcnditl13 unii s-o faca. semnul egalit:l.lii intre discurs poetic ~i poezic. daca reducem poezia la discurs (unul ..special"' ~i atit). Sc exclude exact dimensillnea e"ploratorie a poeziei, cea care a tacut textul sa tie ~a

cum e (un text nu se na~te din sine. in sine ~i pentru sine). A vedea in poezie doar discursul poetic. inseamna a a reduce In pura retorica. N-avem. arunci, decll sa ne intoarcem lini~tili $i cuminli la Fontanier.

>l<

Cele patru tendintc mai sus analizate au drept consecinll1 0 serie intreaga de de/ormor; ale modelului (mai precis spus. modclelor) poe:::;ei lJIodeme.

lata cileva deformari ale discursuri lor teoretice asupra poeziei lnodeme:

I) Negarea, sau punerea in paranteze, a comunicarij, Pornind de la accentele polemice ale lui Mallarme ~i de la

14 IS

sublinierea, de catrc acesta. a necesitaJii de a explora limba - pentru a se putea explora ~i comunica realitatea - Hugo Friedrich i~i

construie~te canea despre poezia modema pe ideea unei poetici ..negative·', a ..suspendi'irii codului". a refuzului comunicarii. Roman Jakobson. alias Aliagrov. merge mal depclJ1e, afinnind cil 'unqia poetica e funqia reflexiva a limbajlllui, ca - in ultimil

instantii - poezia e autocomunicare. Aeeasla po/ilie. cea mai spectacliloasa ~i mai convingatoarc, rezulti'i dintr-o unilalerala. daca nu evident deformatoare, leelura a textelor despre poezie ale marilor modemi (ale unora dintre ei, de tapt). Mallarme. de exemplu, e preocllpat tocmai de comunicarc.' de explorarea lumi' i exprimarea aeesteia. Penlrll Mallarme. poezia lrcbuie "sa dea un

sens rna; pur I..'lIvinrelor /rihului", sa sporeasca comunicarea. Cuvintele poeziei slnt nu ..aurocomunicare'·. ci .. Semnele nuptial/!

Ie Ideii", lar Limbajul, care este " ...des(Q$urarea Verbullll, a ldell sale, i'n Ex/s/en{a ", se realizealll prin .. cele dOl/a lIIonilesulri ule Dlmha/ltlui Vorhlreo ~/ Scrierea, destinate r... ) sli se reuneasc(! amindouo in Ideea Verhlllui' Vorbirea creind onalo![i/le II/crud lor

rin analogiill! sunetelor - Serierea marcind ges£/Jri/e Ideii", Scopul pOC71CI nu este de a genera ..irealitatc·': aceasta Illl e - ca ~i

.. tacerea" - dedI un mijloc. nu un seop: .. hazardul ;111'i/7.\' cUI'in! ell

cuvint, alhlll rel'ine lIeindoiu,\', adineauri ~rarui/. (JCUni mo/iVll (subl. A.M,), pen/I'll u conclude ca J1l1 rnai ex/std mlll/e dme% :jl

pentru a au/entillco /acereo" . ..Tacerea" mallarmeana e. iara~i, un mijloc de ate apropia de csen!e. de a regasi Cuvinlul, pentru ca ... .. !imbile (.~fnt) imper!'ecfe prin lIceea ca sifu mui fflllfte, h{Jse$te cell suprema ... aceas/o interdiqie e voito dinadins ... (lcnfru a 1111

olunge so te cons/deri DUl1lne:ell ", Poezia e 0 aprO>drnare a acestei limb; supreme; poczia .. supline$te defecliIl original' Llilimbilor".

A face din Mallarme un teoretician al rcfll/.ullIl comunicarii. al lilef(llita\ii. tine de limitele noastre intelcclllaic ~i de tendin!a de a ..c1asa" poezia modema, Hugo Friedrich gase~te In Mallarme 0

iusti fiearc pentru a caraetcrilA poezia modern;i prin ..calegori i negative" (sistemul de referiota, .,poziuv", liind poetieile prcmodernc). iar Jakobson 0 justificarc penlrll a defini din perspeetiva lingvislieii poczia (flira a inlra in coliziune cu idcca centrala a lingvistieii saussllriene, cea a arhl\rariet~!ii semnului

Iingvistic). 2) Ignorarea, sau chiar contestarea dimensiunii cxpJoratorii

a poeziei moderne. Aceasta. spre deosebire de poczia ce 0 preceda. IlU numai ea nu

s-ar (mai) aclresa nimMui, dar nici nu ar mai vorbi despre lumea .•reala", POGzia modema ar Ii doar un .. joe secund", 0 ercare - prin Iimbaj - a unoI' lumi imaginare, tara niei 0 legatllra ell realitatea. ba ciliaI' opllnindu-se aeesleia. (A ici eo mica ,.seapare": chiar ~j. numai opunindu-se realita\ii. poezia trebuie sa sc raporteze la aeeasla. sa o aiba drepl sislem de referinli'i). Negindu-i-se dimensiunea exploralorie, paezia devine 0 simpla chestiune de lil1lbaj. Penlru a se ajunge insa la 0 asemenca pozilie teoretica e nevoie - aCUlll - de c10uil operarii: scoaterea din diseutie a unei bune paqi dinlre poetii seeolului XX (de la Pound ~i Brecht la MaiakovsJ...i ~i Pavese) ~i

apelul insistent (sau exclusiv) la afinna!iile lui Mallarme sau Rilke, Dincolo de laptul eel eei in cauza repre/inta. dupa pi\rerea lui W. H. Auden. ni~te ..ereziarhi" ai poe7iei moderne, este evident ca - eel putin ill cazul lui Mallarme - (lvcm de-a face cu 0 lectura dcformata a textelor sale teoretiee. Penlru Mallannc, poezia e 0 explorare a Cuvll1lului/LlImii prin Cuvinl. Poczia, care pleaea de la un fapt natural, se deosebe~te de reporlaj prin felul ill care se realizea.d\ lranspunerea, transfigurarea: in "rerwrfo; - {,(!veste,\'ti. exp!ici. ciliaI' descl'ii ... ", pe cind in poezie realizezi " ... minl/nell de a /I'ClIlS[June lin faptna/llral in a so aproape otinsa disparitie vibratorie conform ;(JclIlui vorhirii ( ... ) pentl'll co din el sa se desprinua. nestin;eni/a de Irimi/el'eo La ceva com'ref sail apropiot. no{iunca Pll/'U ",

Aceasta ..puritate" finalil e rezultatul unui proces de explorare, de deeantare a faptului natural. a RealiUl!ii. Q.e.d.

3) Ceca ce ar caracteriza, ceea cc ar unifica poe1.ia modernil ar Ii contestarea poezici anterioare.

in felul aeesta apar ca definilorii penlru modernism. ca fenomenc centrale avangardele eele mai galagioasc (dadaism. futurism. suprarealism), 'ehiar daca se reeun03.5te ca. in cadrul lor, eei care au urmat a la lettre manifestele mi~carilor respective nu au creat 0 marc poezie.

Se ignora InsA., eli marii pocli moderni. afirmind ireduclibilitatea poezie,i modeme. au pus in eviden{a importanta tradilici literare. au

16 17

I!J/ .)'1,

..dezgropal-II". au .. reinvenlat-o·· (de la Rimbaud la Ezra Pound. sau Lo\\el!. ea sa Jlu-I amintim pe exemplarul Constantin Kavat1s).

4) Proieclarea asupra poeziei moderne a unei perspective

~ J exterioarc (de /0 perspecfivC/ lillgyistica. 10 ceu socia/-polifico,

psihm1Cllirictl. filu=vfic.:ii. religioustJ ere. ). Nu voi insisla asupra acestor .. inva-,.jj". aeestor succesive anexari

(care merg de la Plehanov !a ~eoala fonnala rusa, de la Freud $i discipolii siti la Heidegger $i heideggerieni. de la Paul Claudel $i abatele Bremond la Andre Breton $i T.F Marinetti ... ). Cum poezia este un Illijloc .,tolal"· de explorare-exprimare-inventare a lumii. e normal ea ea sa POala fj cilita din lOale perspectivele posibile ... CII

condilia sci nil fie simplificafft. lI17idimensiona!i::;afQ. Conditie pe care sper sA 0 respecqi eu. Dadi am pOl'nit de la premisa eil. putem aplica poeziei moderne modele epistemologice. nu Inseamna eli poezia moderna e 0 $tiinH1 oarecare, ca poate fi citita pina la capat ca 0 ?tiinra Intre mulle allele.

5) Accentuare:l laturii tehoice a poezici moderne. Ea s-ar deosebi de poezia ce 0 preceda prin noi mijloace. prin nOI

abordari ale realit~rii - deosebirea ar fi una doar de ..tehnologie'·. 6) Fragmcntarea poc'l.iei moderne, pc baza criterlului limbii. Nu yom avea poezia Illoderna ca lin fenomen global. ci 0 stlmu

de poezii mooerne. fiecare fiind un moment din istoria poeziei dintr-un allume spatiu cultural (0 anumita limb~'i). Am avea. deci. Lin 3n\lmit m()dernism In spatiul cultural francez. un altul in eel german. altul In eel englez, ital ian etc. Chiar dnd se incearca 0

I, generalizare. sislelllul de referinra. e intr-un anume spatiu cultural ­i de preferinra eel franeez (vezi Marcel Raymond sau Hugo

Pricdrich). De~i. in stilul sau paradoxal. Wallace Stevens ne-a avenizal ca: "Eng/em ~'i franCf?7;C/ sinr aceeuJi limba ".

7) Tendinta de tl deplnsa centl'lIl de greutatc al poeziei modernc SPI'C inceputl.ll sau din secolul XIX.

Multi cercetatori considera ..non-moclernisla" poelia care nu ar intra in schema construita pornindu-se de la poezia lui Baudelaire. Rirnbaud. Mallanne sau Lautreamont. Poezia moderna ar avea. deci, 0 anUllle configuratie (dara de intemeietori). iar tot ce nu se potrive~te acesleia ar fj altceva: avangardism, poslrnodernism etc. Pozitie pe care 0 regasilll 'intr-o ciudata ~i pripil1't clasificare a

18

pocziei de dupil Baudelaire, facuta de catre Nicolae Manolescll. /\eesta distinge trei tipuri de poezie: modemiSf{i. oW711gordisfo ~i

posfll/ode1'l1isrtJ. Ignorindll-se practiea unor mari poe!i ai secolului XX. se presllpune ca llnii dintre ace$tia - cira!i mai ios - ar pUlea nice parte concomitent din dOlla paradigme poerice diferite sau ca ar cxista 0 •.falic" in crea!ia lor. Fiindea. de excmplu. poezia lui MOl1lale, din Oase de sepie e modern iSla.. eea din Caiet pe patr/{ all; nu Illai c astfel. Lowell. In Lord We(/rv~' Castle ~i Llmd of t)l1likliness e modernist. dar in Life Studies nl! mai e. Daca la ei (~i

la Od~sseas EJytis) arn putea vorbi de 0 evolll\ie. de 0 dcpa~ire a Illodemisnlului. mai grell se explica trecerca lui GOllfried Benn de la poezia din volumul sau de debll1 Morg(l. care nu (prea) e l110dcrnista (dar nici romantica, manierist:l. sau clasica nu c) la cc<t modemisra (dupa detini!ia COmllna) din volumele de dupa 1916.

Textele. practica poeziei moderne sint cele care ne obi iga sa incerc3.m sA gasim 0 paradigma care s~ con!in~ clemersll1'i apal'cnt conrradietorii ale aceluia~i scriitor. Sa demonslram ca nu exista 0

..falie" Intre precursori (Baudelaire, Rimbaud. Lautreamont. MallarnH~) $i cei care scriu dupa 1910 sau dupa 1930. Pozitia ..reducrionista" ar lransforma poezia l110derna Intr-un fel de moda (de tipul ossianisillului lui McPherson sau all gongorismului).

8) Tcndinta de a imparti poezia modern:1 in direc!ii distinctc, dad nu opuse, reductibile la tipologii poetice deja cunoscutc.

Folosindu-se. ~a cum atragea atenlia Pound inca in 1919, 0

lerminologie fnvechita.. inventata demult $i pentru a deserie demersuri poet ice substantial diferite. paezia modema e - de e:\emplu - vazuta. a avea trei direc!ii: una ..tranzitiva", care respecta ..Illilllesisu)"· ~i ar corespunde poeziei clasiee sau (robm' planh-ului din poezia trubadurilor; una "retlexiva··. cenlrata pe limbaj. anrimimeticii, corespul1zind lui fmba,. elliS Si unci paJ1i din paezia romalllica; ~i 0 poezie .. Iudica", de joe. de proliferare a seillnificantului. corespunza.toare lui Il'0ba,. I'ic din poezia provensala $i manierismllilli lui Giambattista Marino.

Daca acceptam cil poezia trubadurilor esle un moment distinct, eli demersul ei e unut coerent $i unitar (vizibil pentru oricine, 13 at'jtea secole distanta). de$i (sau poate tocmai pentru ca) contine ~i

'rohar planh $i lrobar ric ~i trobor elus. va lrebui S3 acceptam ca

19

.,J--- . - ....--- ,--------~

. <I:-.eIl1Clh:a Clasi IIcal'i pot Ii faclIte. dar ill illleriorlll poc::lei lIIudL'ml'.

Doar poezia modern aare 0 functie exploratorie?

RrUlline intrebarea: doar poezia moderna are 0 func!ie exploratorie. sau $i poezia care 0 preceda are acee~i fllnqie? Raspunsul e ul1ul deslUl de complicat: da. ~i poezia premoderna are o fllnqie exploratorie. dar nu in intregime. mai precis nu toata poezia premoderna. Pentru a Ifulluri lucrllrile, vom porni de la afirmatiile lui Ezra Pound. profund clinoscator al poeziei Ul1iversale. obsedut de rolul ..central" pe care poezia ar trebui sa-I recapete in lumea modema.

Pound imparle poe\ii in 6 categori i: I) inven tatorii, cei care descopenVinvenleaza noi fonne de expresie; 2) mae~trii. care nu doar inventeaza la rindul lor. dar - asil11 iI1nd ~i coordonind invenliile inainta;>itor - realizeaza ~i 0 sinteza; 3) epigonii, care produe variante vlagllite confuze. in siajul marilar opere; 4)

au torii ..... care scrill mai mull sail mai PI/fill bine. inlr-1I1l wit/me slit ... 01 unei anI/flute perioaJe ... "; 5) Belles Lettres ... " Jespre care lilt se poate SpLme co all general u anl/mita (onna literara. Jar care, fOll/!ii. 011 rallnat 0 al1lllllilO f'ormo literara "; 6) generatorii de mode (gen Gongora sau McPherson) a carOl' (ormllhi acopera nl un val suprafa{Q literalurii. pentrll purine secole sou deeenii. Jupa cure se relrage, 1(lra a 0 inlluen{a realmenle ... ".

Tot Pound afirmil ca, in spariu1 cultural european eel pu\in, poezia a fost "inventatlf' de doua ori: mai intli de poelii greci din ecolele VIII - VII i.e.n .. a doua oara de trubadurii din Proventa

I•.. seeolelor XI - XII. I j

Dad la acestea adaugam ascl1iunea lui Yuan Chen (citat de L. ukovsky in UII obiectiv): ,. Nu a mai existat opoi, limp de 17011a

seeole. aiei 0 prodllc(ie literara", ca ~i pe cea a lui Confucius: .. EJucalia incepe prin poe::ie. se inlare$le printr-o pUriare adecvata Si se implineste fn ml/ziea" (citata de acela~i Zukovsky in escul Poezia), ajllngem la urmatoarele coneluzii:

_ poezia este obligatorie pentru a putea s~ ne orientam in lume, pentru "a invata lumea";

- nu este ins~ obligatoriu ca s1'l apara poezie (notabila.

20

sCl1lnilicativa) in oriee cpoca; oamcnii se pot orienta foarte binc in Illmea lor .5i eu poezia scristl CLI seeole inainte; insa,

,.. daca Illmea se schimba radical, c nevoie sa apara 0 nOlla poezie, care sa ne ajute sa .,inviltam lumea". Aeeasta ..invenlie de forme", de care vorbe~te Pound, e rezultalul explorarii .. expritmirii _ inventarii unei noi lumi. a unor noi modalita!i de a trai ~i a in!elege - exprima lumea. Din (oate momentele istoriei poeziei. doar pu!ine genereaza inventatori - cele in care e nevoie de ei. Inventatorii apar la inceputul unor mari cicluri culturale, cind sehimb~rile de mediu exterior (obiectllal ~i instiIU\ional) ~i interior (wltural, sentimental etc.) impun ..rcaparilia" poeziei. reinventarea acesteia. Este, anlm, evident ca poczia lirica greceasca din secolele VII - VIII i.e.n. (ea ~i paeLia trubadurilor) avea 0 dimensiune cxploratorie. ca ea, inventind noi forme poetice. inventa noi ,.obiecte" eulturale. noi ..ma.Jini de cl/vinre" (cum Ie nllme;;te acel~i L. Zukovsky in Un obiectiv). La fel ...l11ae~trii" VOl' explora lumea la un nivel care sa Ie permita .. inventarea" a ceea ce noi numim capodopcre. Restul. indusiv ..Belles-Lettres" nu lin de epoci Ie mari ale poezici, eele de cxplorare. ,.Belles-Lettres" exploreaza ~i ei, dar strict la nivclut combinatoriu, al limbajului poetic, al obiectelor poetice deja inventatc/instituite.

Deci: poczia rcalizata de .. inventatori" ~i de ..mae~tri" are un caracter preponderent exploratoriu, eea a celorlalte eategorii de poc\i nenumarati ~i care ocupa sccolc intregi, nu. Putem, astfel, impaqi istoria poezici in perioade ..fertilc·· ~i perioade ..sterile", impal1i poetii in ..mae~tri ~i inventatori", pe de 0 parte, ~i in ..epigoni, autori, generatari de mode. Belles-Lettres", pe de alta pal1e.

Penlru un istoric literal', care are oroare de goluri, a afirma ~a

ceva inseamna a da dovada de 0 incorectitudine ..monstruoasa". Oar dad asta e adevarul?! !storia poeziei europene e una in care Sc sllcced perioadele de creativitate reala, eLI cele epigonice, de~i,

de eele mai mlilte mi. poetii nu Iipsesc. De altfel, ei sint intotdeauna necesari: chiar cind nu mai inventeaza realmente nimic nou, ei ll\cn!in 0 anumitli eomunicare eu realitatea, readapteazli, rafineaz~

vechile forme, introduc in ele euvinte. expresii noi etc. Poezia e a necesitate permanentli, ehiar daca nu e obligatoriu ca

21

III liece seeol s~ existe - IJ1lr-o anul11c cultllr<\ - un mare pot't: 'vdlul\ k-(\ fo:.t ~uficient francezilor limp de sute tie anI. Penlru ca ­lundamemal - resplxtiva lume llli s-a schimballi111p de stlte dt' ani.

Gnd aparc neceSllatca (re)lI1vent~mi poezlei') Slinpliticind: alunci cind intr-o anull11Ul .. Iume"' se produce 0 l11uta\ic alit de profunda incit apare ncce~jt<1tea inventarii unci noi lumi

cu'tur~l1e. Schlmbarile nu se produc in ani sau t1ecenii. ele nu sint cvidente

dedi alllnci dnd e;-,.pdmarca lor e imperativa, Poc7ia anindu-se in centrullimbajului, fi1l1d .. lrmba;ul incorcuf ClIlJlLmmllf71 posibi/ d.: nerRie (semnificu/iO" (Eua \>ound). rupcrca veehdor legilturi ~i

(re)facerea altora noi nu se poate realiza (in limbaj, deci in cultllra, deci in realitate) decil Iniprin poezie. La fel ca - de exe1l1plu - un anume proces chimie. care nu se declan~eazll ~i nu Doate avea loc declt in anumite conditii.

intnlcit Slnt mai imlepllrtate in timp. putem inlelege mai bine contexlele In care au fost inventate poezia (lirici1l greaca sau cea a trubadurilor. Alit in primul. ell ~i in al doilea caz.. lidea (sal! ceea ce numim acum poezie) marcheazA a dcsprindere de eposul liric, e 0

afirmare a individualului ea diferil de colectiv. Arhiloh. Sapho ~l

ceilal{i. ca ~i Guillaume de Poiliers, Jaufre Rudel, Bertran de Born. ercamon etc. exprim~ - daca e sa-i comparam eu Homcr. Hesiod

sau epopeile medievale - 0 perspecliv~ personala asupra subiectelor care - semnifieativ - SInt cam acelea~i: dragostea. razboiul. moartea, relaliile interumane etc. Evidenl ca \'Glori/e. soIL/tide propuse slnt diferite: centrale pe corporalitale in cazul vechilor grecL pe spiritualitalea cre~tina in cazul trubadurilor.

Din ratiuni de demonstratie, am simplifical foarte mult, unnind ca analiza mediului socia-cultural, a provocarilor acestuia (..challenges" e mai corect, dar e-n engle7.a!) sa 0 fac in detaliu pentru poezia moderna. Oricum: daca au acee~i functie de explorare-exprimare-inventare ca ~i poezia moderna, lirica veche greaca ~i poezia trubadurilor au aparut In contexte diferite, all

rczo!val tensiuni diferite. De aceca poezia trubadurilor estC ireductibilll la poezia antica, de~i poe~ii trubaduri n-au aparut .,din neanC; unii dintre ei aveau chiar cuno~tinla de poezia greaca. ~i latinll (dar prin filiera arabi\., bi7..antinll eventual).

22

,;ll"el ,kvinc lomprehenslbil de ce poezin mndel'lla e ircductibila la POC/ld pree\.i:Slenta. nu poate II inlclcas~ decit pal1ia1 ~i sau defOI mat pri rl prisrna pocziei (are 0 rreccd~l. Poezi !lind e:--plorarc-Illventare-c\.primarc. nu contea'l3 duar demergul (acela~i) de a re-il1venta °C()elen~i'I ::I te;-,.tlIlui (Iumii. realitii\ii). sC!u

folosirea (parpal a) acelora~i lehnki. li ~j provocarile carora lrebuie sa Ie r~spund5. poczia. tensiunile pe care treblile sa k rezoJve.

Aiun~i aiei. sa preciza poczia arc 0 fllnetie social~. altrel nici nu ar exisla. Dar ca IlU pome fi redusa la propaganda. nici la placerea estetica. la de fecrU!"L , niei la euucatie (in scn.,lll strict). In docere. Funclia soeiala a poeziei - ~i nu trebuie sii ne fel'1111 de .,intagma. fie $i nUlllai pentru c:1 aristocraticul T.S. Eliot nu s-a spc:riat de en - e l11ultlllai COl11pIICat~. iar dellnirea aceslcia Ill! poatt: Ii facut~ inainte de a vedea ce a provocal poezia moderna. ee i-a obligat pe oameni. iani~l, 5:'1 (re)inventeze poezia.

Functia sociala a poczici nu estc acecn~i in cpoci istoricc Jllerile. i\laturi de provoearilc diferitc, c~rora Irebuie sa Ie r~spl1nda,

schimbarea funqiei sociale a poeziei 1n lumea moderna conslitll1e al doilea factor care ar facc ea poezin moderntl s~ fie esen!inlmenle allfel dedi poe/ia care 0 preceda. fa se na~te dmlru inceput altfel. e conceputil dintI'll inceput pentru <I funqiona dil"errt;;i a a"ea alte funqii. Ceea ce a ~ol'al .'?i continua sa ~ocheze. in poezia modern:'!. e Continua ei mctamorfoza (cel putin 1a nivel superficial). Dar nu e vOl'ba decit de 0 norrnala a,it:cvarc la 0 lume care se schlmba de la o 7j la alta.

in incercarea de a In!elege poezia moderna, trebuie s5 !inem seama ~i de factorul timp. Poezia rnoderna are. in cornpara~i~ eu cea care dcscinde din vechea lirica greceasca sau din poczia lnlbadurilor. 0 istorie foarte scurta. E extTern de tinrtra In ciuda accelerarilor tutumr proceselor cllilurale. poezia moderna se alla in aza .. inventalOrilor" ~i (eventual) a ..mae~trilor". de~i - dcj<:l - apar "epigOl1 i j" ...aulori i"...Bet It:s- Lett res"...gcneratori i de mode'".

in pillS. datorita accluia~i fenomen d~ accelerare. de~i c\ista 0 nUlla paradigma poelica. en IlU a fost stabilizatc1. normalizata decit tirZiu. Si - eel putin teoretic - poate n repusa aproape oricTnd in disculie.

..,~

~.)

discu\ie. In ~tiinta. de exemplu. unde revolutiile au avu! loc la sute (mii)

de ani. ultima rcvolu\ie - datind (~i faptul mi se pare semniticativ) de la sfir$itul secolului XIX. inceputul secolului XX - poate fi. in principiu, urrnatli de 0 alta revolu\ie in urmatorii 10-20 de ani.

PARTEAiNTIr

PARADIGMA POEZIEI MODERNE

A;.,.ioma n0351r11 - PO!!:;o ea np!ol'(/re - ne obliga sa analizal11 ce dClerll1ina (n:::)invenlarea poeziei. de ce apar noi forme poctice. de ce se descoperalinventeazA noi zOlle ale poezieiire~litalii.}j

Poezia l11odern~ vine sa e"\prime 0 Ilime complel diferita de Illm iIe anterioare. 0 Iume penrru intelegcrea-com Ull icarca­inventarca careia nu SIn! slificiente nici ~tiil1!ele. nici celelalte arte. nici celelallc genuri Iiterare. Vom de 1111 III I eauzcle care detcnnin::l aparilia poezici 1l10dernc. care 0 fae necesara: factori. ~i. din ra!iuni de demonstratie. ii vom Illlpl1ni In doua mari categorii factori externi - care se refera la mediul obiectual ~i (uneori) institu!ional, la relalia senzoriala Cli lumea. la corporalit31e. la mij\oacelc prin care comunica oall1enii intre ei etc. - $1 factori interni - care se refera la cultura ea sistem de SlrUCllIrarc­in!elegere-e:-.rlicare a lumii. la relatiile simboliee ell ceilalli. LU

Ilimea, eu noi in~ine. la psihologia individuali'l $i eolcctiva. la relatiilc din interiorul cTmplIllIi lilerar. la relaliile Tntre arte etc.

1!!,I<j

!I

26

FACTORII EXTERNI

Principalii faclori externi Sin! rezultatul revolliliei industriale ~i postindustriale (ea insa~i ~cllta posibila ~i accelerati! de revolu!iile din ~tiinliL din mentalitarea colectiva a anulllitor cOlllunita!i etc.). t\ceaSla revolufie antreneaza 0 ri'lSlllrnare profundtl atit In felLd In c(\re ne rapon~l11 la mediu. cit ~i In ll10dul In care simtim ~i lr.1im. Aceast<1 raslurnare nu este pereeputa eu aeLlitate decit de anllm ite spirite care gasese raspunsuri partiale. simp!i ficatoare uneurL alteori prea complicate. sau Hira limbajul nece<;ar pentru ~ Ie (OIllLln iea cum trebuie. eel mai adesea. Senza~ia 1.:,1 lumea in care traim e una absurda sau ingroZitor de ..vulgara" provine $; din It1capacitatea de a reaCliona corect la aee~ti factori. Simplitlclnd J~ m<l:-.:imum. iata principalii factori eXlernj:

'chimbarea raportului natural/artificial

Pentru prima data In istoriu umanitt'llii marea l1lajoritatc:: a membrilor unoI' intregi comunita~i tr~ie~te intr-o Ilime in care obiectele fabricate de om sint. procentual. net superioare cclor naturale. Traim. deja. intr-o Ilime artificiala. (in allllmite medii. ,,':-..tl'em de re~trillse. din epoca ale"andrina ~au din Orielltlll Indep~nat. fenomenul a mai c'\istat. generinJ 0 ana ~i 0 poezie care ne suna foarte ClInOSClI1. dar. aCUlll. avem de-a face cu lin fenomen de masa). Unul dimre primii care sesizeaZi! accast<'i llllllatie f'ullclamentaia e Baudelaire. EI face elogiul artilicialuluL pe care II apune natunllului. Dandysmul lui Baudelaire a fost. poate. 0

sill1pl~1 poza. dar asumarea preeminenrei anificialului asupra natllralului ~j constrllirea. invenrarea lInlli mod de t:l tral pomind de la aceast~ premisa Illi se par esenliale.

Precminenfa. fie ea ~i numai cantitariva, a Ilicrurilor fabricate (ae O1l1) aSLIpra celar naturale (facute de DlImnezeu), irnplica ~i alta I'e]afie elllllmea: reali!t:llea IlU mai e descifrata pentru a te aUCCYll

oi, ci descifrata pentru a fi modelata. Llicrurile nu mai sint (In primul rTnd) semne. ci obiecte, care lrebule folosite. Nu 1ntimplator, dandysnllli ~i elogiul artificialului merg mlna in I1llna Cll salanismul (de~i persista nostalgia dupa 0 lume in care Illai

27

~:'\ista DllrnneZClI. III care 1:::1 e stilpin). Preeminenta artificialului se extinde $i asupra rela\iilor

interlllllalle: celalalt devine un obiect (oroarea vizavi de reducerea ornuilli la trup. de transfonnarea lui in materie ~i atit, 0 intllllim de la Baudelaire pl'na la Gottfried Benn - in poemele din Morg(i - sau la Robert Lowell· in poelllul Conumdorul Lowell).

Mai mult. valorile umane - inclusiv frumuse\ea, dar $; virtutea ­sint deplasate diospre exterior spre interior. Nici DUJnllezeu, nici Natura nu mai ofera Modelul. ci omul care .,da de ceva nou", inventia umana. lata citeva Fraze semllificative ale lui Charles Baudelaire din Elogiul Machia;ullli: "Cele mai multe din eronle fl/'ivitoare 10 /i'umos prol'in din fa/sa conceprie pe care seeolul .\1'111 0 (lvea despre morala. Pe atund natura era {liato drept temei, i::l'Oru{ !ji tipul u tot ceea ce eSle hine ~i 0 oricorei (rUlI/uset; ell plI/inro... natura JIll lie im'a/a nimic sail mo; nJ,?lIc.. eu il impmge pe om .l'a-~i L1cida semenLiI. sa·{ manince. sa-! {ina capti\', su-! chlnuiasea... Treceli in revislG (01 ceea ee e.l'te notllml Si /7l

ve/i alIa decil!ucruri inspaimintatoore ... Virtutea, dimpofl'lva. csle

artificialii" (sublinierea ii apar1ine lui Baudelaire). Dar iata. in acela~i eseu. ~i negarea mimesisului. tot in numele artificialulul: ..... piellll"lJ ohra::'lI!ui nil trehllie folositti in scorlll vu{gar,

nClIIarturisit. de a imita notllJ'tJ {lura ~i a nvali::a ell rinere{ea ... 'ine or ind,.6::ni sa-i alribllie arlei runeriunea steriliJ de u ImllO

nallJra'·'. in escul FemeiJe ~i fete/e, intilnim asocierea ideii Je frumos artificial eu aceea de modemitate: .. asumil1du-~i menirea sa caute ,~i so explice frumosu! iniJuntru! modemiJii(ii (sublinierea lui Baudelaire). (ortisllJ/) in(a!i~ea:;a eLi pasillne femei (oorte impodohite ~i in(rumusetale eu ajuloru! a 101 soiLl! de c1reslIri de spirerie ",

Modificarea ulliversului senzatiilor, a rela!iilor dintre simturi

Modifiearca universului senzorial al omului' modern dccurge direct din preeminenta artificialului asupra naturalului. in prim111 rind, posibiJitatea de a Fabrica un mediu artificial permilc favorizarea unui simt in defavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.

c vazul). In al doilea rind. simturile sint ..satisfacllte", dar ~i conditionate, prin folosirea parfulllurilor. rujurilor, deodoranlelor de tot felul. a crellleJor. manll~ilor etc. Praclic, universul sen7..a~iilor oll1ului modem este pUlernic, daca nu <lecisiv. diferit de eel a olllului cpocilor anterioare (cu excep(iile - elila chilleza. lexandrina etc. - an'itate deja mai sus). Sernnificativa este

generalizarca acestei noi lumi de senzatii. care se substituic senzatiilor naturale.]) C1nd poezia rnoderna exploreaza rea~itatea, ea cxplore1iZ3 $i noul univers al senza~iilor ..moderne". (0 mica paranteza: intreg universul figllrativ al poeziei premoderne _ baLal pe un sistem de imagini naturale - devine in buna masllra exoli pentrll omul modem: sau. in ultim,\ instLln!1l., nu Ill<l; funqioneazi:l deloe. Paradoxal, noi, modemii. sll11!im mai rudimental'. Scadcrt:a sensihiliti1!ii olnului modern e ~i rentltatlll inexistentci de core/alll'l ohiectivi. creali in/prin limba. ai Iloului univcrs in care acesta traie$te), Nu intimplator. Fernando Pcssoa. unul dintrc poe!ii exemplari ai Illodernilatii - aparem preocupal eu prinrilate de cOllstruirea, confeqionarea de prefabricate umane. de heleronillli _ insisla. asupra importantei senza~iei, conslruind 0 intreaga. teorie in jurul acesleia $i mergind pina In a lace din .. de(Jlusal'eu oten{iei ciilre wll=a{ie" un criteriu de elasificare a poeziei. de la vcchii greci pln~l la cee<l ce el nume~te scnzationi.sm,

Schil11barca modului I'n care e trait1\ realitatea

L.llfllca Illodcrna nu e pur $i simplu 0 lume in care artilicialul e dOl1linant. Un nou univers al senzatiilor. ci $i un mod diferit de a perccpe $i trai rcalitatea. Trenul, 3ulOlnobiJul. telefonul, avionul. lelevizorul, radioul, computerul etc. iat~ dteva dinli"e prelungirile tehnologice ale animalului uman, care iI modi fica in 1Iltirn~ inSlan(a elliar pe aceSla din urma. Realitate<l noastra - felul in care percepem ~i traim t;mplll $i spatiul - eSle una radical diferita de cea (l

Strillllo$ilor no::;tri. Nu doar ca omul S8 percepe pc sine ca pe un dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada pc ~il1e ~i s8.-1 vad<1 pe celillalt ca pe un obiect. dar chiar este un all om. Care traie~te 0 alta realitate.4) Prelungirile tehnologice ale fiin!cl noastre au largil Real ita tea. au mod ificat-o fundamental. Relati i Ie

28 29

III

I

II

II

<:\ista Dumnezeu. in carc £1 e stapin). Preeminenta artificialului se eXlinde ~i asupra rclaliilor

inlerllmane: ccLalall devine un obiect (oroarea vlzavi de reuucerea omului la trup. de transformarea lui In materie ~i atit, 0 intilnim ue la Baudelaire pina la Gonfried Benn - in pocl11ele din Morga - sau la Robel1 Lowell - in poemul Comundorul Lowel/).

Mai mull. valorile umane - inclusiv fruIII usetca, dar $i virtutea ­sint dcplasatc dinspre exterior spre interior. Nici Dlimnezeu, nici Natura nu mai ofera Modelul, ci omul care ..d~ de ceva nou", inventia ul11an~. lata cileva fraze semniticalive ale lui Charles Baudelaire din Elogiu( Machia;ului: .. Cele moi mulle din erorile pril'i/Oore la (nllllos (1rovi/7 c!i/7 {alsCi cO/IC:e(1!ie (11! care secolul .\10'1[1 0 uvea aespre morala. I'c alUnel nalura era lllulo are!,1 lemer. i~\'on" }i IIpul 0101 eeeo ce esre hine ~'i a oricorei (rumllser;

ell {l/llill{tJ ... l10fllru /1IJ ne il/m{a nimic Sail moi 1/1I!lic. ea il impinge pe om sO-$i ueiaa semenu(. sa-I mOnince. sCI-l {inci coplh: sa-I ch1/7l1iusco ... lh:ce{i ill revistii lot ceeo ce esle nulural ~i nil

veti alia decillllcnwi inspiiiminldIOare ... Virlurea. dilllpolrivc7. esle

arli(iciulu" (sublinicrea ii apaJ1ine lui Baudelaire). Dar iata. in accla~i eseu, ~i ncgarea mimcsisului. tot In numele artificialulLll: .. _.. piclura ohro:lllui JIll trebllie (olosilo in sco[1111 \'ulgur. nemQrtlirisil. de 0 imito naillI'll (Jllra :fi a ril'ali:u ell IlIwre!ea ..

Cine ur inani:ni sa-i alrihl/ie arlei !imc{lunea slenla de a ill/ilo nOlura!"_ in eseu! Femeile ~i fe/ele. intllnim asocierea ideii de frumos artificial cu aceea de modcmitate: "usumindll-SI menireu sa callie ~i sa explice lrumoslIl iniiunlml modernilalU (sublinicrea lui Baudelaire). (arrislll/) into{i~w.co Cll eosillne {emei !oorlc im{Jodohile $i in(runlllsetule ell aiulOru! a lor soill/ c!e clresllri de spi{erie ".

Modificarea uni\'ersului sem.atiilor, a relatiilor dintre simturi

Modifiearea universului senzorial al omului' modern decurge direct din preeminen{a artificialului aSllpra naturalului. in primlll rind. posibilitatea de a fabnca un rnediu artificial permite favonzarca unui simr In dcfavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.

e vaLul). in al doilea rinu. sim\urile sint ..satistacule", dar $i condilionale. prin folosirea parful1lurilor, rujurilor. deodorantclor de tot felul. a cremelor. manu~i lor etc Pract ic. uni versul senzatii lor oillului modem este ruternic. dadi nu decisiv. diferit de eel al (lllllllui epocilor anlerioare (eu exceptii1e - elita chineza. '11t',andrina etc. - aratate deja mai sus). Selllniticat iva C$te Cleneralizarea acestei noi lumi de sell7alii, care se sl1bstitllie ~nzatiilor naturale.3) C'ind poezia rnoderna exploreaz3 rcalilatea. ea e>..ploreaza ~i noul univers al <;cnzatiilor ..l11oderne". (0 mic paranle~: inlreg universul figurativ al [)oeziei prellloderne - bazat e un sistem de illlagini naturale - devine in bUlla muslim exotic

pcntru omul modern; sau. in 1Iltimt\ instan\tl. nu mai funqioncaza deloc. Parado.-.:al. noi. 1110dernli. sil11!im mai rudimental'. Seadere sensihiliratii omului modern C $i rezultalUl inexislentei de corelalm o!>iecliVl, crea!i in{pnn limb:i. ai noului univers in care accsta traic~tc). Nu IntimpHHor. Fernando Pessoa. unul dinlre poelii excmplari ai moderniti1!ii - aparent preocupat cu prioritatc ue conslruirea. eonfectionarca de pret~'bricate umalle. de heteronimi ­insistil asupra importan!ei scnzatiei. constrllind 0 Tntreaga tcorie III jurul acesteia $i mergTnd pina la a face din .. deplasoreo otel7riei c:i:Jlre sen:orie" un crileriu de elasi fiLare a roeziei. de la vechii greci pina la ceea ec el nUmC$le senza\ion ism.

Schilllblln~a modului 'in care e traita rcalitatec

1.I.lIllCCI modcrnfl IlU e pur ~i simplu 0 lume in care artiticiallli e dominam. lin nou univers al scnzatiilor. ci ~i un mod dircnt de a percepe ~i trai realitatea. Trcnul. automobiJul. tclefonul. avionul. tclevizorul. radioul, computerul etc. iata citeva dintrc prelullgirile tehnologice ale animalului uman. care II modifiea in ultima inslllnta chiar pe acesta din urJlla. Realitatca noastra - felul in care pcrcepcm ~i traim timpul ~j spatilll - este Lilla radical diferita de eea a Strarno~ilor no~tri. Nu doar ea amul se percepe pc sine ea pc un dominator al obiectelor din jur ~i ajunge sa se vada f1(; ~llh~ $i sa-I vada pe celalalt ea pe un obiecl, dar chiar este un all Olll. Carc tr~ie$te 0 alta realitate.41 Prelungirile tehnologice ale fiin{ci Iloastrc (lU largil Realftatea. all modifieat-o fundamental. Rela\iile

28 29

inlerUl1lane sint direel afectate. dar e afectal ~i 1110Jui in cart: Ill:

percepem pe noi in~jne. Lll11bajul preexistenl e inslilicicnt pentru a exprima ceea ce se [ntlmpl~ Cll noi. Sin tern in plini'\. angoasa a lipsel

de sens.in plin absurd. Sistemlll de referinta. Realitatea. e unul acceierm. astfcl incil

l1li~carea in sine devine 0 valoare. E ~eea ce vor celebra fUlllri~tii ilalieni.5) LUl11ea in care lrliil1l ne suprastimllieaza. viteza fiind in centrul aceslei supraslimulari. Consecinlele Llnlli asemenea

,I' fenomen yin sa se imbine ell cele ale factorilor externi analiza!i deja: realitatea e simplifieata, toale simturile se sllbordoneaza - ~i

I mai puternic • vazlilui. eel mai rapid dintre ele ~i cel mai ant renal in decodarea prin simplificare a stillllllilor eXleriori (N\']

intimplMor. adaptarea la civilizatia induslriala ~i la eea postinduslrialf"l lreec prin alfabetizarc. iar e:'\lrern-orientalii - ell al lor ideogral11e - par cei rnai u~or adaptabili, mai eficienti in noul mediu). Acestei noi lumi i se potrive~te perfect ceea ce spune Rimbaud in lIt/mimiri: ..... presse de lrollver Ie liell el I" formlile' (sublinierea mea. A.M.); ell ~i celebrn sa: .. deregfare a 11IIlIrm slm{tlrilorl seJ1SlIrilor"; polisemia lui ..sens" din franceza perrnilindu-i si:i puni1 in evidenla accasta legatura indisolubila intre simluri ~i sensuri. deleglarea primelor anlrenind - automat - ~I

dereglarea celor din unna.

Rei fica rea

Consecinta a factorilor deja analizari - ca $i a unoI' faetori interni _ reifiearea face pal1e din insu~i procesul de civilizare. analizat de Norbert Elias in celebrele Civili'Z,u(ia moravllrilor ~i Dinllmica Occidentull/i. Civilizarea impliea un control sporit al funqiilor corpului. a codilicare superioara a comportamentului ~i 0 reducere la maximum a ..naturalelii'".

Cre~terea pragului de sensibilitate ..publicil" (de fapt, impllnerea ca esential a '"spa\iului privar') face ca .,rezolvarile·· anumitor necesiUl!i ..naturale·· (de la nevoile tiziologice, pina la curalatul narilor) sa fie pereepule ea jenante. Ele VOl' Ii izolate. depersonalizate, (dacil se poate) ascllnse. Invenlarea $i impunerea

de anexe (gen lingura. furculila. cUlit) pentru hranire ~i altele s-all

30

rcalizat - practic - la nivel ul el itelol abia in secolele XV II - XVII r in Fran{a. Anglia, Germania. Italia ~i :'>-all g~l1eralizat abia in secolnl XIX in respeclivele lad (care !~ri - mdllsiv din aceasta cauz~ - se considerau civilizale!). ACt:asta reiflcare, acea~la

anonimizare ~i ..dezanimalizarc", dacA pot sa-i spun astfe!. au drep scop/rezultat posibililatea de a face olllul capabil sa sliporte lizic 0

aglomerarie de lipul ora~ullii modern (1n care dezodorinrea generala. ignorarea celuilalt. convenliile elC. par abcranle. ~ar sint ;bsOltll necesare pentrll inhibarea rcactiilor Innascllte legate de instinetlll leriteria!. de eel sexual etc.). Elogiul artifieialului, tacut de Baudelaire. citat mai sus. e ~i unul al reificarii - civilizatia. ll10dernilalea devenind de nelnlclcs t~ri\ aceasta, Consecimcle ins - in planul relaliei oll1ului cu Illmea ~i Cll sine - sint ~ocante. Apnre senzatia de non-realilale a IUl11ii. de anulare a ceea ceo in acela~i

[imp. se afla in centrul l1lodernit3!ii. ~i anume a individualitatii. Accasta senzaiie. amplifical~ de schimbarea 1ll0dllllli de comunicare a infonnaliei in lumea modema. vine in contradictic Cll ~i face vllinerabiia ideologia dommanti'i a Illodernitarii. constrllila pc idcea de distinctie, de separatic, de individualitlHe. Dlllla~tere

paradoxului pe care Fernando Pessoa 11 formuleaz3 aSlfel: .. Ce inseamna lOoW lumea. ceilalli? ?ellfrll mine ({nota Ilimew) I1lI I!

Jedl un sillgur lucru ... N-olII CllJ10SCliI pi! nilllel1l. Deosebeam

uumenii linIII de celiihd, clim deosebe~'{i IJielrele ... Ei /Ill mi-all dal niciodwo sen:o/ia co sim reali. nwi ales elml vorbeau." (sublinierile imi apal1in).

Schimbarea modului de comunicare a poeziei, a informatiei in general

AflatA In centrul comunic~rii. poezia a fost influenlatii direct de SUbstituirea de catre comunicarea scrisA (~i indirectii) a comunicarii Orale (directe). Ceea ce se uitli mai Intotdeauna. cind se compar~ Poezia modernA eu cea care 'a precedat-o, estc ell poezia prCtnodemA a fost una Iiricl. Formele inventate de vechii greei ~. d~ trubaduri erau ale unei poezii care se cinta, care era reeeptatli direct de eel caruia Ii era destinatll. Nu intru in amAnlinte. cert este ca. 0 data CU impunerea scrisuilli. trebuiau invenlate noi forme

3\

poetice. Ceea ce ~i face poezia modema, incepind cliteoriile despre poezie ale lui Poe - allminteri un poet inca in siajul .Jiricii clasice". Cll poemele In proza ale lui Baudelaire. Lautreamonl. Rimbaud ~I

lerminind cu caligramele lui Apollinaire. poemele lui FrancIs Ponge sau experimemele lui Pound, ale poeziei conCrete etc. 5)

Modificarca relatiei creator-receptor; aparitin Publicului

lnloclIirea comunicarii orale cu cea scrisa, in special in mediik cUlte, in cadrlll ..elitelor", amreneaza 0 modificare radicala u relatiei creatorlllui Cll reccptorul Sall. Oralitatea presupune, pe linga sincretism. ~i un feed-back imedial. 0 presiune a receptorulul asupra creatorului. Esentiala nu e. in clillurile orale. poelia. obiectul artistic in sine, cit comunicarca - poezia putind Ii modificata ad-hoc penlru a se realiza. spori comunicarea. In plll~. creatorlll i;;i cunoa~te, cel putin in mare, receplorii, are un contacl direct Cll ei, imparta..5e$te acelea$i valori etc.

t

Paezia scrisa (Iiteratura scrisa) intra In relatie Cll ceca ce Kierkegaard nume;;te PllblicuJ: 0 masa anonima (~i fam chip) de indivizi Icgali Intre ei (~i de creator) doar atita limp ell dUTeaza lcctura poeziei. !cctura care poatc fi intrerupta oricind, rara ca aUlorlll sa 0 ~tie. Nu eXlsta, praclic. feed-back. De-aici ~i "p!cicereo ariSlol.'rGticci Je (/ Jis[Jtcic(w" a lui Baudelaire, de aici .. anlipoeziu ". de aici binecunosctltii .. poeles maudit!>" etc. in poezia greco-lalina sall In cea provensala nu existau poeli blestemati. Acolo. Sau Ie placea publicu!. sall nu erai poet deloc (sau, eel mult, un poel de care se ride. unul uitat aproape imedial),

Daca nu cxista realmcnte un feed-back. cxista insa altceva: obiectul artistic - poemul. eel care ia contact eu I'cceptorul, cu acest misterios ~i teribil Public nu e poetu!. ei poemul. De aceea centrul atentiei se deplasea7.a de pc comunicare pe labricarea obiectului artistic. Poemul, afinna Poe. trebuie sa aibil rigoarea unci formule matematice. EI este un corelaliv obicctiv in viziunea lui TS. Eliot. 0 mica (sau mare) rn~inarie din cuvinte, dupa parerca lui Zukovsky. In centrul medila~iilor despre roezie ale lui Mallarmc se atla Cartea. inleleasa ca un instrument spiritual. Cartca. "expanshme tOlalii a literel. trebllie sci ia dill aceas/Q ­

32

Jirl'CI • mohil/tale ~I sra{iu. sa IJ1stiluie Ull ;oc: care - nil sa :ilie CUIII

_~li confirllle tklizmea ". Pentru Mallarme scrierea unei caqi ~i !ilbricarea acesteia Slnt consubstantiale: .. {ahricarea unei carli, aceu mul{ime de semne care se VOl' raspindi in lume, incepe ell 0

/i'O:O

". Relatia eu Publicul poate fl de doua feluri: ..pozitiva" ~i .•!unci Cartea este ., Virginitole care. solitara, in (ala lronsparen(ei

IIr1el priviri rOlrivile, S-(.J imparlil co de la sine in fragmente de c(ll1do (el/vim $i locere). sel11l1e nllpt/ale ate [deii ':. Sau are ,.negativa", Pliblicul neluind in seama Cartea ~i atunci .. Carlea. lIl1de lrilielile spir/1lI1 pic! deplin nlullumil. in ca=ul L1nei neinlelegeri ... ~e sClllUra de :gllJ'O cl/pei.oo: devenil impersonul,

voll/111 III, 0 data ce le-ai despiirlil de e/ co autO!: 1111 eel'

(obligalOriu) apropierea vreunui cilitor". Prin aten\ia care i se acorda, prin rolul decisiv pe care-I are in

~0nlUnicare. pocl1lul modem se msi/wie (ca sti folosesc 0 formula mallarmean~) diferit de poemele premoderne ~i [unC\ioneazil altCe!. EI se subslilll/e . in fata Publicului - poewlui, de aici disparili eloclltorie a acestuia (0 consecinta. logica evidenta a noului mod de

a se cOnlLlnica, de a exista al poeziei). o alta consecinra importanta a generalizarii comunicarii scrise,

mediate de un obiect artistic (poemul. Cartea), este ~i aceea ca. poezia poate ~i trebuie sa-~i dezvolte latura experirnental~l, dimensillnea prospectiva. Cel pu!in In principiu - dar exista ~i exemple prestigioase. de la Emily Dickinson $; Baudelaire, la Rimbaud, Pessoa sau Bacovia - poetul l~i poate ..permite" sa ramina. practic. necunoscul sau cunoscut de un cerc restrins de initiat i, sa i~i a~tepte Publiclil (potential) doua saLl chiar trei generalii la rind. 0 situatie cu totul inimaginabila. pentru poezia

premodema..De aici, 0 mai mare libertate a autorului in raport ell lcxtul, cu

actlll de creatie ~i. la limita (cum sustine Mallarme), cu Publicu!. Poezia i~i permite (sau este obligata.) si:\. experimentez.e mai mull. sa se nasca ~i s;l existe in spatii limitate, pentru speciali~ti.. ea putind sa nici nu ajung;l la Public direct, ci intennediat. ca ~i ~tiintele de virf de care vorbeam (fizica cuantica. materoaticile superioare.

biochimia etc.).

33

II

Inlocuirea informatiei directe de catre informalia medial. \ '

a 0 consecin!a a progreslllui tehnologic. a aparlll ~i fenomenlll 1 11 de SUbsliluire a infonl1a!iei directe (rezultat al contaclului senzorial 11

eu Illmea. al contactuilli i-mediat Cll ceilal!i) de dme informaliaII indireeW. din ziare. de la radio. televiziune, din caqi etc. Aceasta schimbare a fellllui in care ne informam antreneaza 0 largire a orizontului informa!ional. dar ~i 0 aplatizare. 0 impersonalizare a lui (mass-media fill1d 0 mediere. eeea ce impliea 0 intermedierc.

I dar ~i 0 cobodre a complexiUHii informa!iei spre mediu

II ecepfol'l/or). Traina intr-o /ume artificiala. avem ~i 0 cunoa~tere a acesteia mediata mereu de a/Iii. De aici ~i primeidia manipularii

I'll 1; (mai mult sau mai pu!in voluntare) a informa!iei. Ai~i poezia modema jntr~ deja in joe, ~i inca ,ntr-un mod decisiv. Poetii

:1 modern; sim poate primii care con~tientlzeaza riscurile informatiel intermediate: de la rimbaldianul "Je est 11/1 C/ltfre" (dacll realitatea

lh intennediat3 de altlil. eLI deja nu-mi mai traiesc propria via!~t

\ L1na a altLIia). la opozipa Poezie - Reportaj din meditajiile asupra poeziei ale lui Mallanne. (Poezia e objectiva ~i personala. astfel csentialu. spre deosebire de Reportaj care e subiectiv ~i impersonal. ded derizoriLl). de la corelativLlI objectiv al lui TS. Eliot~; pini\ la poezia (teariile despre poezie ale) imagismului. obieetivismului. la biogratismul lui Lowell sall Berryman. la pcrsonismul lui Frank O' Hara... DlSpuri{ia elocliforie () poefU/!/i ". care" /asa ini/iofiva

Cl/vil1felor". despre care am vorbit deja aici (~i vom mai vorbi ­Malarme rall1ine llnul dintre teoreticienii fundamentali ai poeziei lTloderne. tiindca e printre prill1ii care au sesizat noua situare a poezici in comunicarea jnterumana), in~tituie un demel'S fundamenlalmente ones!. a1 poetului care - spre deosebire de mass-media, de jurnalisT - nu ll1aniplileaz~ informa~ia, nl! 0

mediaza.. Mt::dit3!ia nSlIpra lllodalitalilor de comunicare ~i asupra rolului

poetlllui ($1 al poeziei) in contracararea uniformizlirii,;~ I\I~ depersonalizarii ~i manipuhlrii imaginii realiHltii, rnmine una dintre

1 lemele majorc ale poeziei moderne. penlru ca aceasta. contraeararc este lIna dlllirc cele mai importanle eOlllponcnte ale rllne~iei sociale a Doeziei: .. ('ltv/mele fiporife SOli frol1smise prin fe/egl'o(1111 sin',

34

ellllifU/ii.f{lld aliUI'II/e. Tara dect aSlIpnl I;mllllll ill clliOl mOlll 1! ill

ru /imbajul devine celmQi pUlel'llic: il15lrl/mel1l 01 pcrfidiei. chillI' rctil, ~'i dOell' d. poute - incil 0 dUlt; - sa desfac6 ~I su sfWe fi/'elt:

/u ill care e prins 0//11/1" (Ezra pOlino).sei

35

FACTORII INTERNI

in momemul In care lrecem la enumerarea factorilor interni. atingem deja punctul sensibil. al modelelor cullurale ale modemitalii. Cum traim incA In interiorul culturii moderne (chiar daca In modernifufea lirzie. dupa Vattimo sau In posf11lodel'l1irale. dupa Ihab Hassan, Lyotard. Eco&Comp). orice model al acesteia am adopta. yom face - automat - ~i 0 alegere. yom opta pentru unul dinlre modeJele (concllreme Intre ete) din interiorul moderniUilii. DRea pUlem cadea u~or de acord asupra definirii celor mai importan!i factori externi care au modelal lumea moderna. insa~i

seleetarea anumitor factori intcrni ~i ignorarea altora (din ne~tiinla.

sau fiindca ii consideram secundari. neimpOr1.aJl!i) reprczima. in sine. 0 oPliune, ne angajeaza vizavi de un model sall altul al modemitalii.

Cum abordarea mea e L1na care are drept axioma ideea cil poczia sc ana in ccntrul cxplorarii-cxprimiirii-invcnHirii modernitiltii. ea in!elegerea poeziei moclernc in speciticul ei, a modalitalii ei de a fune!iona constituie una din Caile Regale penlru Inlelegerea culturii moderne, pentru depa~irea abordarilor reductive (tilozofice. sociologicc. economice. antropologic~ etc.). 1l1c1 voi multumi si1 aduc in discu!i~ ciJiva factori intcrni asupra carora exista - deja - un fel de consens.

Deoarece cullUra ca fapt obiectiv ~i individualitiltile care traiesc intr-o cultura sint interdependente. e greu sa tragi 0 gran ita intre ele. Dc aceea factorii interni sc refera la ambii - la cultura propriu-zisa ~i la individul truitor din respectiva culturi1 - chiar ~i

atunci cind. aparent, se analizeazil numai nivelul general, cultura. sau dnd e analizat doar genemtorul!receptorul de cultura.

I Cultura moderna: 0 euHura de tip scmantico-sintactic

Ceea cc numirn cultura moderna este, in fond, cultura oecidentala modema, care tinde sa se impuna i'ntregii lumi, care devine un model pentru popoarele celc mai diferite. Meditaliile asupra culturii (a individului in eultura) din spaliul cultural european din ultimele 2-3 secole, chiar dacli sint inspirate,

.36

~liJ1lulate de contactul Cll eultura indiana, ell cea chineza $all japoneza. de descoperirea Americii ~i de (re)descoperirea (in fond. reinventC1rea) Antichitalii greco-latine (mai apoi <.1 Egiprului antric. a SlIll1erUllli. a fondului mitologie indo-european etc.), sint IlU doar incel'cari de a lamllri noua cultllra ce se n<t$te, dar sint ~i factori de orientare ~i structurare a culturii modeme. contribuie la configurarea acesteia. De la Montcsqieu sau Jean-Jacques ROllsseau. trecind prin Winkelmann. Goethe, Schopenhauer. Kierkegaard, Marx, Spengler, Nietzsche ~i pina la socioiogi ~i antropologi ca Marcel Mauss. Emile Durkheim, Max Weber ~i Pareto. la psihanali~tii Freud. Jung sau Adler. la istorici ca Arnold J. Toynbee sau Fernand Braudel (~i intreaga ~coal~ istorica de 1<1

...if/nates "). la lingvi~li, de la Saussure ~i Jakobson la Hjelmslev. ca sa Ilu-j cit1\m pe filozofii ~i epistemologii din secolul XX. de la Hcidegger ~i Wiltgenstein In Karl Popper sau Rudolf Carnap. toti okra tllJ doar explicatii intr-lln anume domeniu. ci ~i modele de intclegere-lraire-semaminre a realitalii. a intregii culturi l11oderne. NlI e lipsit de semnificatie, de exemplu. faptul ca 0 anumc teorie economica a lui Karl Marx a gene rat lin anul11c mod de a i'nte1ege

societa{ca, relatii1e intre oameni ~i ca ea a slat la baza construirii unci noi lumi. a unei Ulopii ..eulturalc·· in primul rind (practicile barbare ale aeestuia fiind intotdeauna ..motivate" ideologic). care cOlTlunisnlul. Sau ca teoriile lui Nietzsche au plltLil fi dezvoltate ­impotriva chiar a ceea ce spusese de altfel filozoflll illsu~i - in nazism. Sau c1\ psihanaliza a devenit nu doar 0 metoda de tratare a bolnavilor psihici. ci ~i 0 componenta rllndal11entala a cultmii rnoderne; psihanaliza poate genera teorii despre poezie. dar devine ~i un bun de prestigill (in America. a merge la psihanalist e, sall era. semnul 1I1lui anume statut social).

De aceea. in incercarea mea de a caracteriza clIltLlra modern~.

voi face apel la 0 tipologie care se vrea neutra. care - eel putin - nu valorizeaza explicit lin anume tip cultural in detrimentul altLIia. ~i anume la c1asificarea lui luri Lotman din Studii de tipologie (/

culturii. Dupa Lotman, culturile sinl de 4 tipuri: I) Tipul semantic. construit pc principiul identitlltii dintre semn

~i object, in care nu exista ceea ce Saussure nume~te arbitrariul semnului Iingvistic. PentTu culturile de tip semantic, .. ta fnceplIl a

37

10.\/ CI/I'IJ7IliI". nu c~isla decil 0 unica rcalitale, care "e regase)tt mereu aceea~i ($i in tolalitate) in fiecare lucrll'sel11n ill Pi:tt'l~

(conform principiulu, hologramei'l. rotul este vaJoros: cc llll est\: valoros - adicil semniticatlv. legat de CuvlntJRealilatc - nu e,i~)la

(de tip semantic Slllt culturile orientale, cultul'llc populare. udlura medievala ~i cultllra greco-latina). Ol11ul are 0 semnificatle absoluta (~i 0 valoare asemenea). dar tot ce e:-..isU\ - lill1u crcapa Divinitatii - are acee~i valoare ell omul. cu fiecare 0111 in pane oamenii fiind perfect egali, .. identici");

2) Tipul cultural sin lactic. specific societ3tilor absolliliste (Franla in secolul XVII. imperiu1larist in secolele XVII- XIX etc.), se bazeazil pe principiul ierarhizarii-formalizarii: valoarea ullui om a unei aCliuni etc. e data de locul in structllrl1. in Supra-semn

lerarhizarea lumii ($i a soeietlHii) e insolita de 0 desemantizare semnului-in-sine. el cCiptltind semnificalie doar in raportuJ ell

Slructura-Semn. Tipul cultural sintactic impune un SlIlgur Semll. care e dineolo de fiinle, obiecte elc. E 0 sistematizare, 0

rationalizare a tipului cultural semantic (~j 0 exacerbare a lui). parado>.al. In numele pragmatismului, al eficientei;

3) Tipul cultural asemantic ~i asintaclic e un produs al ginditorilor englezi din secolele XVII - XVIII (illlre care Hobbes. Locke. Burke. Hume, Swift etc.) ~i al discipolilor ~i continuatorilo" lor. ilumini$tii. in special cei franeezi. Ei descopera ea sistemele

I cultllralc sint conven\ionale, acestora opunlndu-li-se Natura. eee

II ee esle innascut in fiecare individ. De la Swift ta Defoe, eu al sau RohinS()11 Crusoe, pina la Voltaire ~i Jean Jacques Rousseau, ell Emil, sou despre Educa{ie. ni se propune un model cultural care, denuntind convenlionalul. propune "naturalul" (pe care-I afiam in bunul salbatic sau in copilul inca nedefonnal de catre educalie). Mutatia prineipala, in eLi/lura europeana, s-a faeut prin aeest tip cultural. eel care .iustifica ~i motiveaza filolofic (oferind ~i bazele unei eulturi specifice): a) individualismul; b) egalitatea intre oameni; c) desacratizarea lumii; d) ccntrarea discursuluiJ culturii/lumii pe fiinta umana (nu eea concreta insa. ci pe acea t1ctillne care e "omul natural"). Un asemenea tip cullural nu poate rezisla Insa foarte mull; el a fost inlocuit de:

4) Tipul cultural scm;wtico-sintactic, care este 0 ma~inarie

.,tr~111 de sotisticata. Individlll ramine in cenlrLl, dar el I1U e:-"Ist~ in 1

e<llitalefcuhura dedi pendulind intre/pllnind de acord minllil1l ~iferite \ipuri cll\\llrale. atit semantice. elt ~i sintactlce Fiecar individ i~i poate strllClllra (teoretic, tiinde:l. practie. 1n majoritatea .:a7.l1rilor lucrurile sint simplitieate) propria cullma. E LIn \rilll1lf al n}i\ idlialislnlllui. care - dincolo de conventii sau, mai precis, pnn ek _ se poate abia ucum l1lanifeSla cu adevarat. Cum ar spune Baudelaire ,,1111/l1ll1 orlif/ciallli i(l {JOOIe permitc sa tii til III.slIli ", cul moderna este - ~i devine tot mai mult - 0 concretizare a

wraac~slUt tip culturaL Individul are la dispozitie 0 mul\ime de informa\ii ~i de coduri. de modele. El poate opta defini\iv pentrll unul dintre aceste modele. dar. astfel. cllnsu~i iese (cum va) dll/ joe. (liiturn lIloderna e mereu agitaUi de balansul intre ce\c trei lipuri de cllilura preeedentc. care coe:\isti'i in ea (devcnind. la limita. op\illni politico-sociaIe: de la semantismu\ tni~carilor religloase ~i 31 nalionalismelor. la sintactica mi~dirilor tOta\itare. In care comunismu\ e aproape ('I emblema a tipului cu\tural sintactic. ~i pinrJ la liberalisll1ul individualist sau la mi?ctuca "Flo,ver-power". manifeslare clara a tipului cultural asemantlc ~i asintactic). Care nu duar coexist~, dar se $i confrunti\. Far~ ca, in ultimA instan\a. vrellnu\ dintre tipurile culllll'ale in eauza sa triumfe realmenle. Nu numai pentru dl nu poate exista lip cultural pur. cit. mai ales. flindca lumea moderna e prea complieata pentru a ft inteleasa­exp1icata-modelata doar de unul singm dintre Ilpurile cu\tmale in cauza. Aceastfl coe>.isten\a ~i confruntare asigura de altfel $i clinamismul modernita\ii. Cee.:'\ ce unii denlunesc moderniwlc tlr/.ie. sl1r~illl\ modemit~l\ii sau postmodernism nu este declt dispari~ia confruntarii (eel pu\in aparenl ~i numai in anumite zone ale lumii) $i perpetuarea unei coexistenre pa$niee care - in fond - nu mai are nici un haz. Dar. fie ca aceasta confruntare e deplasalu dincolo de individ (care deville astfel iresponsabil ~i apatic). la nivelul grupurilor, comunitll\ilor. statelor. regiunilor. fie. a~a cum avenizea:z1t deja Dodds in Grecii ~i if(l(ionalul. avem de-a face doar cu 0 aparenta aealmie, cu 0 epuizare, din prea mull solisticare, \a Lin anume etaj al societa\ii/lumii/etc.. 1n timp cc la baZi\ se pregate~te 0 red\dere Intr-un tip cultural premodern.

Pentru ca recaderea de car~ vorbeam se produce atunci cind $\

39.38

fiindca IlU existl1 ulllimbaj. ulllllodel, 0 paradigmll care s<1 poat<1 Sa

dea seama de/sa explice/s~ ex prime comple:\itatca fenomenelor dintr-ull anllme moment al unei civiliza!ii (in cazul nOSlru, cca curopeanil, devenita nord-american-europeana. care tinde sa Sc

mondializeze - proces inevitabil, daea e sa-I credem pe Emile Durkheim. care afirmase deja acul11 mai bine de 6 decenii ca intr-un al1lllne spa{iu cultural nu pot coexista doua culluri diferite)

Tipul cultural semantico-sintactic, generat de factorii in disculie (~i generind, la rindul lui. 0 parte din ace~tia, sau eel pUlin ampliticindu-i) este, pc de 0 parte, struclllrat de teorii care sa faca posibila acceptarea acestei anomalii (care estc, ill ultimii instanta,, ! coexiSlel7{U ullor tipuri culturale contradictorii, eoexistenil'i car absolut necesara) ca pe 0 nonnalitate. Si yom lntilni aici alit

II dialeclica marxista. cit ~i Supraol11ul nietzschean (modernitalea mnd un necesar purgatoriu. inaintca realizarii ..societiltii perfect .. sau apari!iei Supraomului). Sall. dimpotriva.. teor'ii care sa separe . implicit sau cAplicil - diversele secloare ale culturii, iustificindu-se astfcl coeAistenla unoI' tipuri culturalc opuse (unlll la nivel economic ~i altul, sa zieem. la nivelul crea!iei artistice propriu-zise) in aeeea~i socictate ~i In acela~i moment; sau care sa ll10tiveze $i s' e>..plice 0 evidentA departajare/etajare fie socio-cullural& (In interiorul aceleia~i na!iuni). fie geo-politicll. (intre natiuni care lraiese in lurni diferite. dc~i slnt eontcmporane).

Pe de alta parte, diseurslllile eoncurente din imeriorul eulturii semantico-sintaetice au Centre diferite, au propriul sistern de generare, construqie ~i legitimare. Nu mai existll lin discurs central, caruia sa i se subordoneze toate celelalte. (A~a-nllrnitul

pragmatism eo modalitate de a accepta pluralitatea contradictorie. pentru cil .. ufja e mai eonvenabil. mai praclie ". Nici macar ceea ce 11l1lnim discurs ~tiintific. pe Iinga faptul ca exist3 nu un discurs $tiintific. ci I/Iai nJulle discursuri $tiintifice, nu mai e recunoscut ca fiind central, chiar c1nd se simuleaza aceasta). Toate aceste discursuri care se bruiaza unul pc cela.lalt, ne dau senzatia cll - in fond - lucrurile aT fi simple, daca n-ar ex ista acest bruiai. Dar acesta e prod us IOcrnai de tipul cultural sCl11antico-sintactic, e zgomotul care inso!e~le funetionarea ma~inilriei.

40

Infilnirea dintre culturi, melting-pot-uJ cultural modern

Ceca ce se vede. aClll11 , eu ochiul liber - dnd e s~ disclltam despre ultimele dOlla secole - estc prabu~irea europoeentrisllllllui. ,.\dlca. altrel spus, cultura europeana a inectat sa mai fie lin sistem d<' referinla ..central". singurul sistem de refel'inta.

Prin cultura europeana inielegem. in acest moment. acea sinteza realizata timp de pestc 1000 de ani. dupa pral:)l1~irea imperiulul

roman. in Yestul Europei. Nu este aici loclIl sa analium cum s-a realizat aceasta sinteza, ce

elemente au contribuit (~i cit) la structurarea ei. Vom spune doar ca aceasta a fost 11111lta vreme 0 cultura de tip semantic, in perioada Evului Mediu (a /a:ei aristocratf!. in tcrminologia lui Norbert Elias). aillngiml apol 0 cultura predominant sintactica (in 10:0 ei

ubso/ulislii. cl/I'ialO) Cullura curopeana. ca oricc cultum. se con~ldera, a ai lIns sa se

cvnsiderc singura ..adevarat~" (grccii ii socoteau pe to\i cei care nll imcau de cultura lor ..barbari", slavii pe nem\i ..mll\i" etc.). Celelalte mari culturi crall lie ignorate pur ~i simplu, tie considerate ni~le variante "impcrfectc" ale sale (sau eel pu!in .. imature").

ineeplnd cu secolul XY. 0 dat~ Cll marile descoperiri geogratlcc. curopa de Yest a luat contact ~i a inccpllt sa lntre\II1~' l'ela(1i tol mal strlnsc ell cultllri de mare anvergura. Jar C'drcm de di rerite tie

cullura curopeana. In pl"l1n1i instantil, <;-a accentuat dimenslllnea e'l:olico a aceSlOra.

Toate culturile neellropene au fost percepllte ca liind exotice. (Prototipul scrierilor despre lumea e:-.tracllropeana, dafind din Setollli Xl y. II MWOlle al lui Marco Polo). Dar. sprc sfir~it111 secoll1lui XVII $i la inccputul seco\ullii XVIII, apare deja ideea ca ll10clelul cultural european nu e unicul posibil. mai Intii sub forma sUblinierii conventionalilfl\ii fiec3rui model cultural (~i aiei treollie (itati in primul rind Swift, cu al s~u Gul/iver. ca ~i Voltairc ell Microme~us ~i L'II/genll sall Montesqlliell eu Scrisorile persune). apoi prin afirmarea univcrsalit111ii ~i identit<1!il date lor a~)tropologice Il1l1Uscute ale tulllror oamcnilor (1a .IJ. Rousscau in

J:mile, OLi de ,'Edllco/ion). 1I1iminisnlui a{irmu ega\itatea principiala <l tuturor cultllrilor.

41

De~i - de fapt - ele sinl vll.ZLIte ca diferile. ie/'llrht:(1le 111 funqie (I

eon~tientiLarca ~i asill1ilarea Ullor valori considerate absol u, . specifice omului: libertate, egalltate etc. Cullllrile atlate eel \'n~i aproapc de valorilc .. inn~scutc", care Ie deformeaz3 eel lllai PUlin. sint - trebuic :.l't tic - un model pentru cclelalle. Europocenlrislnlll reapare. sub 0 alta forma insa. Una "dcschisa··. care i~i race din asimilarea celorlalte universuri culturale. dar $i din ..civilizarea·' acestora, justificarea pozirlei sale centrale.

Sfiqitlll seeolului XVIII ~i inceputul secolului XIX reprczinli1 Un moment de ma>-ima deschidere: e descoperita ~i tradusa literatllra indiana. se descifreazl't textele vechi egiptene. se rcdescopera Grecia antica (nu doar Winkelmann. dar ~i romanticii germani ~i

englezi), sc traduc cele fOOl de lIop{i etc Ultimele doul't secol eunosc 0 amplificare $i accelerare a procesului de eunoa$tere ~i

innuentare reciprOCil. direet:i de cMre/intre marilc eliituri Cullur.:1 europeanil (eea euro-americanil mai apoL mal nOli cea mondializata) fiind mereu In frunte. tocmai prin aceasta deschidere.

rin efonlll de a asimila cit mai mult din marile culturi eontemporane (dar ~i din cele stravechi).11

Lumea noastra culturala e profund diferitil de cea de acum trel secole. In centrul acestor transformari: t rad ucerca. Soar putea face o analizA a ruptllrilor din diversele momente ale poeziei modernc pornind de la ceo Gil. cum. de catre cine s-a tradus: fie din cullUm indianl1. chinezl't sau japonezl't. fie din eea greco-latinl't. ebraiea etc.

I Aproape toti marii poeli moderni (mai ales cei din secolul XX) aurl ' fast mad tradueatori. dar $i (re)descoperitori ai lIllor valori. zone.II cpoci culturale mai mult sau mai purin ignorate. Pound a tradus din poezia latina, din chinezi. japonezi. provensali etc.. a rcediwt Beowulf. Pessoa a tradus din antieij greco-Iatini. din englezl't ~i

francezll.. Lowell a tradus din greco-latinL din francezL. $i Jista ar putea continua la nesfir$it (primul mare traducator al modernitll\ii' acela$i Baudelaire, cu traducerile sale din E.A. Pac).

Intilnirea Intre Cliituri e.xtrem de diferite, care anterior se dczvottaserl't practic separat, are asupra poeziei modeme dOUd consecinte imcdiat vizibile. Pe de 0 parte, ofera mode/e. forme

oetice. perspective. l1lodaliti1ti de c.xpresie, pattern-uri poelicc di(erile de tradi\ia europeana. care pOl fi folosile in explorarea­

42

, ril11area-invenrarea noii 11l1l1i. Pc de all(\. parte. orice Inlilnire c"p. bl d" fi \ \ . •\l rlre. tn centru. pm elJ7l.( tNt tlcerl/. a ell Ul In care 11l< orrt • b . \. b I~aLiionea7.ll. I\ln a. 0 anUITIlta 1111 a. a aceasta avalun~a de noU. de I' ecuOl)SCtll. .AceasUI. reactie este una care nu poate fi ..constructiv~" ", ....cit prirl apelul In poc7ie (dcspre rela~iile dintre poezie ~i limba III

1"-,':. Il\oderna - V~Zl ~i G. Stein.:r Dt~pii Babe{). :r~ducerea e5le unJ dintrc provocante (chailengesl maJore ale poezlel moderne: IllI

doar rraducerea dintr-o limba III alta. ci ~i lraducerea ill intefiorul ccleiJ~i limbi. ~i - mai departe - .. tradllcereu" (trecerea.

tnlOstigurarea. fi;.,.arca) noilor sCllza\ii. sta.ri de spirit. lelatii etc. din

ooua lumt: in limba. lnlr-o allull1itll. limbu vie. i\u intlmplator. pentru un Ezra Pound, intilnire3 dintre culturi ~i

ramIe culturale. specifica lurnii moderne. ~\. implicit. traducerea constituie surse majore ale "progresului" in poezic, contribuie ~ri$iv la aparitia ~i strllClurarea poeziei modernc.

Dcsacralizare<l lurnii

Tipul culltlral semantic ~i eel sintactic prcsupuncau existenta unui sistem de rererini~ cu valoare absoluU:I. situat In afara omului. Presupuneau ceea ce Mircea Eliade nllme~te sacru\. Sacrul esle eel lare d:t sens profanului. il legilimeaza. Parado7\ul (aparcnt) este cll sacrul se a:lla undeva dinco\o de om. dc~i - in accla$i timp - includ

offiul, se afla ~i in om. Demonstrarea caracterului artificial. conven\ional al oricarei

CLllturi. implici\ sal! este determinaHi de desacraliz.area lumii. Daca totn\ este conventional. iar .. nUlUra/li/ umcm" e singurul sistem de rererin~a pentrll in\e\egerea lumii. este evident ca divil1uL sacrul sint ocultate. delegitimate, ignorare. Pentru ca. In principiu. daca putell1 face din "omlil lIal1lral" un punct de plecare pentru ~re)eonstrllirea IInui alt tip de culturl't. IlU putem sa-I iclcntifidm eu 1nsa~i Divinitatea. (De~i necesitatea unei coeren~e a discursului de acest tip duce la afirmarea indirecta a acestei - pent I'll noi ­11l1posibilitBti, alirmare I.:are poate genera ideologii In care omul este dislrus in numele ideii de Om - vezi comunismul).

De aceea. inlTllcit sacrul. care era sistemul de refcrin\a absol ulln Clllturile de lip semantic ~i sintaclic. nu mai este in cenlnl. acesta

3

(sacrul) cste - tacit - ignorat, se ascunde in prolan (formula i ap<IJ1ine tot lui Mircea Eliade). Accastli oCliltare a sacrlllui face ..Iegitim" individllalismul modern. explica ~i face posibil~ aparitill (!ii rolul de faetori dinamici, eentrali pentru sClirta vreme) a revallei romanticc impotriva diviniUitii (vezi Byron, de exemplu) sau a satanismlllui lui Baudelaire (acesta, in prefata la Fiorile riil/Illi

subliniaza, insa. eli satanismlll e un mod de a provota divinitatea s~

se arate, sa se manifeste). 5acrul ascuns i/7 pro/un expliea ~i citeva dintre asel1illniJe teoretiee ale poeti1or moderni. de la Mallarmc, care vrea sa-i redea Cuvintului fOl1a ~i puritatea originarc. pentru a se putea re-erea Textul (Opera), la Valery. care vedca in poezie un sllbstitut al religiozitalii. Sau fa Wallace Stevens, care - In Adagio. afirma: "Poezia - e evident - /~~i (Ire pUl7ctul de plecare ill e.n~felJ(a

cOlidianii (reala sail ireal6) ". Pentru ca - adaug eu - sacrul nu Illai arc un limp <II sau ~i un loc al sau. ci s-a ascuns in profan (in existcn~a cotidiana).

Desacndi7area lumii este una dinlrc provocarile majorc la <.:ar raspllndc poezia moderna. Nu numai fiindca S<lcful se comunicil (mai ales in tradilia iudco-cre~tina) in primul rind prin Clivint (~i

abia in al doilea rind prin I\ct), ci ~i tiindea poezia moderna trebllie sa cxprime 0 Ilime rrofund diferita de Ilimea anterioara. 0 situalie exislenliala cu lotul deosebiti'i (In masura in care existi'l. ~i in eel eultliraJe, un prag de crislalizare, de declan~are a unor fcnomene .. ireversihile"; altminteri, in Antichitatea tj"rzie, au e\istat insulc socio-culturale in care dcsacra!izarea era un rapt la fel de evident ea ~i in lumea moderna). Mai mllll, poezia moderna (artele moderne in general) e de neinreles fari'l acest vacuum pc care a Irebuit s8-1 umple. Fiindca desacralizarea lumii produce un dczechilibru existen~ial major la nivelul fieciirui individ, provoaea ..lnfernul·· (Nu intimplator Un anotimp in [n(ern al lui Rimbaud se vrea deseriere alum ii modernc, un tel de jurnal, "Cllel'(J pagini hidoase din carnetul meu de fnsemnari de (lin/a damna/a ') Intern care i~i

are origi nca nll doar in "dereglarea futuror sim!urilor ", in faptul ca traim intr-o Jume de scnzatii ~i obiecte pc care - parca - nu Ie rnai <;ti'lpinim. ei $i in pierdcrea sistemului de referinla absoillt, in absenta (mai precis, ocultarea) Sacruilli.

., franscendenla goala:', de care vorbe~te Hugo friedrich. rClulta

lil1 delinirea Sacrului drepl Tacere Absoluta, drept Absentrt. Alblll paginii etc. sau provocarca (rnarcarea) aeestuia prin negare (de la Baudelaire ~i Lautrcamonl. pin1'l la GOllfried Benn). Dar ea ..Iranscenden~a goaUl", constituie numai Il17ul dintre demerslirilc pentru reg~sirea sacrului. pentrll identificarea acestuia; iar a Illterpreta poezia moderna doar din aceasta perspectivrt inseamna Sa exclllZi din ea (implicit sau explicit) cea mai mare parte a poeziei 111Oderne : de la Mallarllle (carc identifica saerul cu CuvintulJ, Plna la Pessoa (pentru care sacrul trebllie c<1ulat pornind de la senza\ie ~i prin .. anularea personalillJiii (woprii") sau Walt Whitman (pentru care Lumea intreaga, identica <.:u Eul poetllllli. e sacra); de la Maiakovski, Brecht ~i atitia al~ii (care \lad in Proletariat pe .. eel !"c/sfign;1 ") pina la W,e. Williams sau e.e.cull1mings, care caula sacflll in 11Icrllrile cele mai umile. in cxistenta cotidlana.

)i in cazul desaeralizarii ILlmii, poe7.ia moderna ne obliga sa meditam la aparcntlll ei pnradox: dqi extrem de diversa. ell demerslIri lIneori ireduclibile. ea eSle - 0 simlim, de~i e foarte greu 5-0 demonstram - exlrem de eoerenta, se distinge net de poezia care o preceda. Rasplll1surile poeziei moderne. aparent divergcntc. dar care se completeaza unul pc celalall. sint la aceea$i provocare, in cawl de fal1i oeultarca (sau pierderea) sacrllilli. de unde ~i .,lfn;lOlea in Jivenilall?" a respectlvei poezi i. tot mal vizi bi Iii 0 data

eu lrecerea vremii.

Modificarea rcla~iilor, a valoriior socia Ie

o data eu implinerea l1lodelului cultural asemantic ~i asintactic ~i. apoi, a celui semantico-sintac\ic, se modifica fundamental valorile in jurlll carora se structureaza soeietatea, ca ~i relaliile dintre indivizi. in culturile de lip semantic sau sintactic. sistemul de rcrerintli este comunilatea, individlll avind fie 0 relatie "semantidC ell aeeasla (el eSle comunitatea, arc 'in el toate valorile comunitatii. parlca tiind identica eu intrcgul. confonn principiului hologramei), lie una .,sintactica" (valoarea individului. semnificatia sa fiind date de locul sau in struetura. sintaxa comuniUi\ii). Clnd sc raportea.za (simbolic, dar ~i pr<lctic) la comunitatc (societate) individul fie se idcmifica eu aceasta (Tn cliitura de tip semantic), fie se

4544

1\1

'jI .1\

II

subordoneaZ3 accsteia (1n cultum de tip simactic). o data eu impunerea llloclelelor umlalOare. in cure sistemlll de

referinta e (-/rial' indil'ic/1I1 (.,natural··, sau care manipuleaza. el. codurilc. modelcle culturale). relalia acestllia cu societaten devine (Ia nivcl simbolic. dar ~i practic) una extrern de complicatii. Societatea este 0 sumil de indivizi. legati intre ei nll ,.semantic" sau ..sintactic. ci pe baza unei pure convenlii, pe baza lInui COtlfrcJct

sodal. Oincolo de aceSt contract. lIecare e libel' sa faca ee vrea Cll

el insu~i. insa. aceasta libertate e angoasanta deoarece, a dala CLl ea. apare - in existenta individului ~i in lume - un spatiu desernantizat (:jj desaerali73t. cum am aratat mai sus). Lin spatiu din care omul vrea sa evadeze (vezi ~i L)fnv;la(ion (IU ~'O)'((Re sau EmbarcariOi

pour Cl'tJrere ale lui Baudelaire). fiindca e alienant. absurd (vezi Becken, Ionescu etc.. dar ~i T.S. Eliot saLi Frank. O'Hara). E vorba de SPll{illl interior (ce nu poate Ii redus la sui1et, fiindcu spaliul interior inglobeaza universul Intreg). care trebuie semantizat. lrebuie deseris, exprirnat. De aici, atit Un anorimp in fn{ern sau Ifumimjrile lui Rirnbaud. cit ~i intreaga poezie suprarealista salt 0

artc din poezia cxpresionista germana (In special Trakl $i Hcym). ai mult, acest contract social e fragil $i insllfieiem, individul

simtind permanent nevoia unei relalii mai apropiate. rnai puternice cu ceilal~i. Poezia lui \Valt Whitman sau Maial--ovsl-.j (dar ~i cea a lui bra Poulld. Robert l.owell, T.S. Eliot, W.H. Al1den sall Ted Hugues.l vint': sa refaca. sa instituie 0 l10ua relalie simbolica Intre indiviJ ~i comunitate. De data aceasta, insa. explicit sau implicit. sistemul de rc/erin{o nll //lui esfe comlln/fatea, d inclil'id/ll. Pentru a vorbi desprc ceilal~i ~i in numele celorlalti. poetul modern vorbe~te despre sine ~i In numele sall (In aceSl sens. exemplari sint oetii americani: Walt Whitman. Ezra Pound sau W.e. Williams ­

eu al sau Patterson, care e un ora~. 0 comunitate, dar ~i un individ). oetul nu mai este un intermediar Intre divinitatc ~i oameni, intre

cOll1unitate ~i indivizi. el este eel eare exprima, exprimindu-se. esen~a comuniti1\ii ~i a Ilimii. el este lumea (~i aiei nu putem sa nu citam umplul poem Omul allui Vladimir Maiakovski).

La nivelul rela~iei concrete dintre indivizi. in Illmea modema intervin. in primul rind. factorii externi deja analizari (cn - de altfel - ~i la nivelul relariei concrete a individului eu comunitatea). Ace~ti

46

factori extern; sint insa ampl ifica~i de acea~la nOlla perspecti V"

asupra relati ilor si mbolice intre indivizi. Rei lIearea. comlln icarea intermediuta, modificarea relatiilor dintl'(,: sill1!uri, a IUl11ii senzoriale ~i obieetuale etc. sint vazute chiar ea un .. progresO', deoarece traduc. In planlll realiHllii extcrioare, un proces deja rcalizat la nivellil cultural (de aici triumfalismlliin descrierea 11I11lii moderne ~i elogiul l11a~inii. al vilezei. inclusiv al rUL.boilllui la Filippo Tommaso Marinetti), Poezia moderna este. totadata. ~i 0

reactie de contracarare a acestei banal izari, desemantizari a relatiei dintre oarneni. Daea - In suprafalil, la nivel social - nll eXiSla dccit un foarte conventional contract, oamenii - care sint, in fond. identici . pot comunica pe alte canale, inclusiv prin poezie. vazuta ca 0 comunicare speeiala. ne-socializata (mai coreet spus. ne­soeietizata). Fie afimllndu-se, ca la Mallarme. opozilia dintre Poezie ~i Reportaj, fie. ca la sllprareali:jti. prin scurtcirClIitarea mecanismelor limbii inse~i, care mecanisme induc cOllventionalitatc in comunil:are. fie. In cazul objectivi~tilor. prin intermediul obiectului. descris ..a~a cum e el ..... ~i exelllp1ele ar mai pUlea continua.

Descenlrarea individului ~i individualizarea lumii

Cultura moderna. nascllta din tipul cultural asemantic ~i

asintaetic. devenit apoi semaillico-sintactic. e eonstrllitl1 pe citeva paradoxllri (sau solutii provizorii), intre care ~i noua relatie a individului ell lumea, eu realitatea (nu doar eea culturala.). Teoria relativitl1tii a lui Einstein a devenit aproape unanim cunoscuta (incit ~ pomenit<i pina ~i in revislele sexy sau porno) pentrlt ca. dincolo de adevarul fizic, ea exprima :ji modul modern de a vedea ~i trai IUlllea. Lumea nu mai are un centru. (Acest proces a Inceput, deja, ell Copemic sau Giordano Bruno. provocind 0 reaqie violenta de aparare - a unui model cultural. in primul rind - din partea bisericii catolice; tarn succes. pe termen lung), Lumea, In l11odernitate. nu e doar desaeralizata ~i. indirect. dezantropomorlizala. dar nici nu mai are un ax. un sistem de referin~<1 absolul. Locul central atribllit ~liintei. viziunii ~tiintifice asupra Illmii. antreneaza un mic neajulls. fundamental insa: descentrarca lllmii - ..de:;acurdatea IlIm;;-", 3J

47

II

liL'e (j~orge Steiner - induce descentrarea individului (in sensul in care individul, nemaiavlnd In afara un model centrat, nu poate rerace - pentru sine - un model similar).

Aceasta descentrare, destructurare a indi vidual iUI!i i (tocmai in epoca triumfului individualismului) constituie 0 provocare la care poezia moderna raspunde diferit: tie prin a ceda inilWf/lIQ

c/lvinrelor. prin dispari/ia elOl.'lIf()/'ie u poefllilli (individullll) in favoarea acestora (..cemrarea" real izind-o Textul). lie prin oMeclivu/'e, prin anihilarca individualita!ii in lavoarea imaginii oh/eclUlui (ca in imagism sau obiectlvism), tie prin aSlImarea

incoeren{ei, descenlrarii (devenite, pri'l chiar faptul ctl si'll "5a, sisteme de reJerin!a, in cazul dadaismului), fie prin caulurea 1I/71Ii

siSlem de referin{G care sa nu fie nlci In individ, nici in lumea "exterioara" (subcon~tientul la suprarcali$ti) ~.a.m.u.

Diticliitatea (Ia Iectura) a poeziel Illoderne. senzalia de lips<'l de structurare. atlt a fiecarui text poetic in parte, cit ~I a ceea ce nUll1llTI poezic moderna in ansalllblu. provin, in primul rind. dintr-un fcl de blocaj psihologic. Fata de fclLIl in care e structurat individul modern, poc7ia de calitate c - poate - cea mai .. realist~" (il11preulla Cll 0 parte din proza moderna). cea mat fidelii oglind5 a acestuia. Respingerea, violcnta lIneori. a poezicl llloderne (ca $i 1't1scina1ia sccrcl(j pe care. in acela$i timp. 0 c:--crdta aceasta) nu estc altceva dCclt respingerca chipulLli din oglindu (Una c sa ai.:cep1i teorclic relativitatea spafililui ~i a timpull/l, descentrarca propriei tJllllc. alia e sa ~i sim1i, sa traie~li pe propna piele aceasta relativilate).

Cum sistemlll de rcferinlfi este individllL in cultura modernj fiecarc i$i constituie propria tume.s) Lumea. descentrata ~i relativil-ata. e. In aceJa~i limp. una individualizata. Asta 'insa. iarA.\ii, doar teoretic. Penlru c,1 acest efort de re-colllpunere alum ii de catre tiecare In parte e - pentru majoritalea - prea mare. De aceca oClmcnii prefcru prefabricatele cit mai simple.

o alta caudi a Mit de ties atinnatci dificu1tati n poe/iei Illoderne c ca aceasta ofera riecarui cititor posibilitatea de a-~i (re)construl propria poezie. (BiM'inteles ea orice lectur~ e 0 re-ereare a ICXIUlui. dar poezia mouerna o[ern mult Inai putine indicii vizibJle p~ntrLJ felLiI in care trebuie sa fie rc-creilln. lasa 0 mai mare Iiberlale rcccptorulUl. Care receptor. derutal. in loe sa profite de acc;st spalit

de inventare a lumii. care e. lntrc altele. paezia moderna. se imbufneaza ~i 0 declare absconsa. ennetica, antilirica etc. - dintre ace~ti receptori f~cind parte. desigur, $i multi profesori!?!).

Deplasarea accentului de pc simbolie pe eoneret: ..chimbarea raporturilor artei eLI ~tiin,a Si eu aetivitatiJe

practice

Una dintre consecintele majore ale impunerii modelulul cultural asernantic $i asintactic, al cmpirisl11ului $i iluminismului este schimbarea raportului Intre simbolic (semnifieativ) ~i conCl'ef

(practic). Daca, pina in sccolul XVI [1. nimic nu avea valaare. nu era esenlial, nu putea Ii model, daca nu avea 0 anumit semnificalie. daea nl! era ineadrat intr-un sis/em de simboillri, de atunei incoace. eu toate contra-Illi$carile ~I sub toate deghizarile posibile, nimic IlU mai are valoare. nu e vazut ca esenlial, data nu are 0 utili/a/e PrGClica (fie ea cit de indepartara sau de himel'ica). dac<'\ nu instituie 0 5chimbare vizibila, masurabila. (dac<'l se p03le) in modul de a trai al omului.

Cultura, v[rzuU1 ca 0 conven!ie. nccesara in Ii psa de altceva mai bun, nu mai este strllcturata In jurul unoI' valori simbolice. legate de limbai in primul rind. ci pornindu-se de la - ~i ajunglndu-se la . omul biologic, CLl toate funqiile sale fiziologiee. Care funqii. data educate, pot fi cuantificate, pot ti inrelese ~i satistacute. Din metalizic. ol1lul .. a deVel1lf concre/" (zice Bacovia).

Nici una din artele moderne nll a ramas neafectata de aceasta. rasturnare. Cum nu a ramas ncafectat nici raportul dintre diferitele ane. Cele mai "practice" - sau care pot parea astfel. pot fi (acute sa para astfel - tind sa devina centrale, sa ~i Ie subordoneze, cum va. pe celelalte. Alte arre (genuri. specii), Intre care ~i paezia, daca nu fac aliante. in primul rand eLI sfera tehnicii (vezi muzica clectronica ~i nu numai). sim marginalizate ~i nu mai supravietuiesc in con~tiinla

pUblicului larg decit cu ajutorul unei arte .,centrale": vezi cazlll vOllllllel or de poezii ale lui Char, Michaux, Tzara etc. (..valoroase" prin gra{ica lor).

Poezia a pierdut cel mai muir. Aparent, insa. Pentrll ea Illarginalizarea i-a oferit ~ansa de a se mi~ca mai In voie. de a

~8 49

exploraiinventa intr-o libertate aproape totala. Nu intimplator. ill ultimele clolla secole, de fieeare data eind poezia l110derna a devenll .,centrali'C. valoarea ei a coborit spre zero, pentru eil au intervenil (direct sau indirect. con~tient sau incon~tient) criterii legate de valoarea praetica a floeziei. cle intluenta aeesteia in modificarea. transfonnarea unei silllatii concrete. Aiei exelll plele de poeii rnajori ai modernitatii care, sllbordonindu-~i demersul poetic unar criterii .. practice" (mai exact SPliS propagol1disrice). au ajuns sa scrie poezii jjpsite de ariee valoare (din perspectiva modemiti\\ii!!!) sint nesfir:;;ite: de la Maiakovski ~i L. Aragon la w.B. Yeats. de la Alexandr Blok sall Hlebnikov la Paul Eluard sau Tudor Arghezi ~.a.m.d.

Reinventarea poezici in epoea moderna a fost posibila ~i datorita acestui paradox. care poate Ii :;;i mai u~or pereepul daca - in fiecare literatura importantil dill sfera culturala occidentala. - vedem care erau gloriile poelice pentrll contemporanii aeelora care sint. astilzi, marii poe!i ai modernirtifii, daca puncm in paralel pe Emily Dickinson cu LongfeIO\v sau. invers. pe Sully Prudhomme ell Stephane Mallarme (eekbru. in epoe~. doar ca personai al unui roman de succes).

Marginalizarea de care vorbeam a antrenat insa .5i alte consecinte: a) Aceentul pus pc opo::ilia dinrre valorile spirilliale .F valorile pruclice. de:;;i aceasta dihotomie I1U poate fj acceptata dedt din ra\iuni didactice (Poezia a fost jUdeeaH1 dupa criterii exterioare ei. Fie s-a negat valoarea practicil a poeziei, fie s-a accentuat pe aceasta. de~i poezia, in prilTIlll rind datorita dimensiunii eXflloratorii a demerslilui sau. are atlt 0 valoare spirituala, elt ~i una practica); b) In analiza poeziei rnodcrne se insista asUpra graruilii{ii demersului arlistie. fie prin scoaterea din context a unoI' afirma!ii ale poetilor modemi, fie - pur ~i simplll - prin deformarea sau ignorarea constanta a pozitiilor teoretice ale acestora: c) FlInC{ia soctala a poeziei (mai ales In cazul poeziei modernc) esle redllsa la aceea de a rafina 0 anum ita limbil, de a menrine vie expresivitatea limbii respective, sau de a fj un joc cu margeJe de sticHi, pentru initia!i $i iubitori ai ..artei pure" (asta. bineinletes. dnd nu se procedeaza la 0 reducere a poeziei la simpla propaganda, (l

propaganda. poate, ceva mai subtilfL dar atit); d) Poe7ja modern!

este anal izata Ignorindu-se aliI speci(iclIl 1l1711il in <:ore eo apare, alft lipul de ('II/rurd in care l:,l'le Creal{l, cit ~'i relu(ia ei C'I cdelalr,: ric.

Fiindca poezia modema nu este una perfect unitara: daca. in secoluJ XIX, valorile practice (collcretul: piine. apa. vin) sint in prim-plan (preilingire a Illodelului cultural asemantic ~i asintactic), de la incepuwl secolului XX ineoaee. valorile ~tiintifree. ~tiinta

dc\ in centrale. Dar ~tiinla moderna e tot mai mult in\en!ie, proiectare. imaginare de rnouele posibile. pe care abic\ apoi practica. cercetarea concreta. e}..perimentele yin Sa Ie confirme (sau llLl).91

StiinTa de virf se apropie tot mai mult de modul de a fi. uneori chiar de Iimbajul poeziei moderne. Nu intimplator. marii rnatematicieni sau fizicieni. fie invidiaz3 poezia .. pellfl'lI fiJ1C(ea IORicii ei i-mediate ". ca George Hardy. fie ajung la formuJari care sint purJ poezje, ca Hideki Yukawa c1nd spune: "Ac(?nSIQ f1I'ohlema u illlinirului e () boa/a ce rrebuie vindecmG".

Mai mult. trasat'urile specifice poeziei moderne. prepondercnta dimensiunii exploralOrii a poeziei, nOLI! ei loc ~i rol in societate (difcrite de loelll ~i rolLlI poeziel in epociJe anterioare). 0 apropie de ~tiinta de virf.1 01 Ap\ icarea model ul L1i constilui rii ~i impuneri i unei noi paradigme ~ti intifice la poczi a ll10derna (CLI nuan!ari Ie. precizarile ~i coreetLIrile de rigoare) este justificata de asemilnarea frapanta fntre modul de funqionare al eelor doua demersuri aparent alit de diferite.

in plus. sa nu uitam, relaTia poeziei moderne cu publicul ei este aselnanatoare cu eea a ~tiinlej de virf CLI cei care beneliciazil de descoperirile acesteia: la fel cum nimeni nu ~tje. de exemplu, cine a inventat compl.lterLlL dar toatil lumea a allzit de .,LB.M .... tot a~a. nirneni nu a auzit de W.e. Wi lliams, foarte. foarte pLllini au auzit de poe::ia beal de la San-Francisco (~i de Ferlinghetti. Corso. Ginsberg), dar toara lumea a auzit de .. The Bearles'·.II)

in planul "funClionarii" ~tiintej ~i poeziei, pina aCUm cHeva decenii existau Illari deosebiri: ?tiinta era rezultatul unLii efort ~ornun, cit de cll concertat, coordonat, existau institu!i i speciale de Invatamint ~i de cercetare. in timp ee poetul modern facea deScoperiri in singuralate, invata pe eont propriu. Ceea ce antren"

50 51

() lenloare a progresului real. repetarea unor experienlc ~i

de'iL'operiri deja !'acute de alIi poeli. Semnificaliv. insa: poezia Illoderna a ..copial"", la niveJ institutional. in !arile cele mai avansat din Occident. ~tiinla de virf: cursuri, catedre de creative writing. grupuri de crealie. sesiuni de lecluri. burse de (realie etc. (asta. insA, abia in ultimii 30-40 de ani in America. 10-20 de ani In Franta ~i Germania. mai recent in Spania. llalia sau Anglia. dar deloc ­iara~i semniticativ - in tlhile in curs de dezvoltarc. fie din Africa sau America Latina. fie din ESlUI Europei. eu exccp!ia U.R.S.S. unde. insa, .. Inslilu/u/ de Li/erQ/ura ,. avea 0 funC{ie "praclicif': pregMea propagandi~li literari). Modelul instiwtiilor americane legate de invatarea. scrierea ~i comunicarea poeziei II ind "iII', "Oberiu". .. 0poia=" - maxima ironie a istoriei.

Aparitia de noj artt.', modificarca relatiilor intrc arte

Rela!iile inlre arte in epoca moderna au fost poate mai mull infll1en!3le de noile mijloace de comunicalie. de progresul tChnologic. decit de deplasarea accentului de pe simbolic practic.

Nu voi intra in analiza 11Iulaliei semne/or. nici IlU voi detalia felul in care apurilia fotografiei. a cinematogral'ului. a speclacolulu' tclevizat etc. all innuental artele plastice. dramalUrgia. proza. Vreau doar sa subliniez ca. in cazul poeziei. apari!ia succesiva a acesto noi arte. nu a rnodificat doar relatia poeziei eu publicul. relari poeziei eu celelalte arte deja existenle. ci a modifical ~i felul in care estc gindit textul poetic. felul In care eSte perceputa. inleleasa ..realitatea". Imagismul ~i obiectivismul au invalat multe medifind asupra artei fotograticc (nu intimplator. textul fundamental al lui Louis Zukovsky, intitulat Un obiectiv se deschide cu 0 delinitie de dictional', ~i anume: .. Un obiecliv (in optical - Lenlifa care s/rfnge imaginea unlli obiecf Imr-un centru. Ceea ce este vi:a/ (Ex/ins /0 poezie) - Dorin{u a ceea ce este perrec/ obiecliv, dinc% de orien/iirile, de parliculari/ii{i/e iSlOrice ~'i contemporane "). La fel, vorticismul ~i futurismul au fost direct influentate de cinematograful inceputului de secol. Evident ca poezia nu a incercat ~ Ie eopieze sau sa se substituie aceSlOr noi arte. Dar a

~asit in ele sugestii. puncte de plccarc pentru elaborarea unoI' noj forme poetice. pentru inventarca unor discursuri poetice originale. (Iara~i, nu intimplator. fllluriSlul Maiakovski a fost scenarist ~i a jucal In tilme ruse~ti din deceniile 11 ~i III).

Noile arte, generate de noi medii de comunicare. s-au instituit. dintrll incepm. in provocllri majore pentru poezia moderna. Faptul di poezia moderna nu se poale ..stabiliza", nu se "clasicizeaz1'l.", se dalOreaza ~i noilor artc care abia Incep s~ se slructurcze, sa-~i

elahoreze ~i rafineze limbajul specific, sll produca opere (sau capodopere). Putem chiar afim1a d\, daca rela!iile pocziei cu artcle ..c1asice" nu s-au schimbat in mod fundamental dup~ dispariti legaturii evidente dinlre poezie Si muzica (practic a liricullli. a pocziei cintale), relariile poeziei Cll noile arte inca nu s-au clarit"icat pc deplin nici acum. (Un exemplu: personismu/lui Frank O'Hara, dincolo de alte surse, cste in mod clar 0 incercare de a rerace, in c1mpul Si eu mijloacele poezici, ceea ce in televizillne se nume~te

"One nlan show").

Progresul (aparitia) noilor stiinte umane: Iingvistid, psihanaliza, antropologie, sociologie etc.

Vorbind de relatia poeziei ell ~liinta de virr. m-am refcrit dclihcrnt daar la matematica ~i fizica, pentru a evita ilmestecul planurilor. Pentru ca una e 0 rclatie de la distanta, cu ~tiintele

eXilcle. ~i alta e relaria Cll ceea ce numim ~tiinte umane. In faarte multe cazuri poezia ~i ~liintele in cauza exploreaza, din unghiuri diferite ~i Cll metode diferite. acelea~i fenomene. aeelea~i zone ale realiUilii (..interioare·' ~i ..exterioare'"). De aceea yom avea de-a face nu doar cu un fel de conCllren!3. ci ~i cu influcnlc reciproce. Astfcl - exemplul eel mai la indemina - suprarealismul se vrea 0

aplici:lre, 0 continuare a demerSllrilor psihanalizei ~i institllie chiar un .. ('en/ru de cerce{(]ri" J)rmiazu/" reune~te poe! i. prozatori, Iingvi~ti, folclori~ti, antropologi. Ezra Pound dezvolt3, in ('llnlos-uri. leorii economice ~i politice. Poezia minimalista din Franta. urm~a a Tel-Que/-ului. e direct tributara teoriilor asupra teXtl1lui elaborate in cadrul respeclivei mi~c~ri ~.a.m.d_

rara a intra in detaliile relatiei poeziei eu ~tiinlele umane (mai

52 53

ales CLl cele aparure in llltil1lul seeal). putem constata ca l11drea

poezie llloderna din seeollll A7X ~i-a orienta! efortlll exploratnriu. ell priori tate. in urmiHoarele direclii: suhcon~tientul individual (~i

colcetiv) (vezi Rimbaud sau Lautreamollt). poezia ca .,ObjeCt fabricat". ea "mecanism". ,',formula" (vezi E, A. Poe) ~i rl'latia poeziei eu limba (limbajul) (vezi Mallanne,).

o data ell aparilia ~i impllnerea. la inceplltul secoluilli XX. a psilwl1oli~ei \Cll Freud. Yung, Adler & camp). a leoriei !itero/urii (in special ~coa la formala rusa) ~i a lingvis/icii modern!? (sallssuriene ~i post-s311ssuriene), poezia rnoderna a avuL vizavi de aceasta .,incalcare" a tcriloriului abia (re)descoperit. urmatoarele reaqii: fie .. se rep/ia::.o" in alte zone. fie .. se Slibordonea::.{( (aparem) noilor ~tiinte umane (vezi eazul suprareali~tilor ~i eel al

inimali~tilor francezi eontemporani. cita!i mai sus). fie neoga

competenla, rQstLlI aceslOr 9tiinre, ill teritorii unde singllra ..~tijn~a"

(inefabila, ar spune G. Oilinescu) care arc instrumente!e necesar ~i discursul suficienr de complex pentru a Ie putea explora ~i

e"prima este paezia. Aceasta din urma reaqie explica - panial - ~i

de ce multi poeli ai seeolului XX (~i c1iiva din marii lor prcdecesori, rccunoscuii ca atare ~i din aceasta cauza) s-au straduit sa demonstreze (sau doar au afinnar) ca poe=ia - ~i in special poezia

~ :\1 moderna - es/e 0 ~/iillra. A~ spLIne ciliaI' ca multi dintre ei, vorbind

despre paezia prezentului (~j ciliaI' a viitorului), vedeau deosebirea dintre ea ~i poezia care a preceda til ciliaI' aceasH\ trasatllri1 specifica: poezia moderna esre una prin excelenta experimentala. explorarorie...$tiinpficli'·, lata ce seria, til 1918. Guillaume

pollinaire in manifestul-program Spiritul non ~i poetii: "Sa explore::.; reali{(Jtea. sci 0 cau(.i otil fn domeniul elnicuilli, de exemplu. cit $i in eel 01 imagina{iei. ;ata principalele Ircisotllri ale acestui flOIi spir;t... Spiritul nOli at/mite deci experien(ele literare, clliar ~i pe cele hawrdate, ~i uneori aceste experien(e sfnt prea

jl pu(in lirice. (sub!. A.M.) lala de ce lirislnul nu esle dedI 1IJ1lJ1

di!1lre clomeniile poe:riei de astiai. care se mul/ume:j/e adesea CII

cerce[("jri, eu explorciri, (ara sa se preocupe sa Ie dea 0 anumiul semnificatie lirica." "

54

ACTl UNEA RESTRiNSA

r.actorii analizati plna acum eel' oare 0 nalla poezie? Teoretic. oal11enii pot tfai in lumea modern~. atit de diferiUi de ceea ce I;UllOSCuse omenirea inainte. ~i tara noua poezie. eu atit mai mult u cit unii poeti insist3 asupra gratuitatii actului poetic modern.

\,)rbese de .. put!zie pura ". de .. ph'icereo uriSIc)cralica de a displacea ", de caraclerul experimental al poezjei. vazuta ca ~n "joe

secil/ld" etc. Avel1l aiei de-a face eu dOlla aspecte ale o.cestiunii". In primul rind. luarile de pozitie ale diver~ilor poet i modemi

trebuie citite in comextul emiterii lor. nu trebllie sa fie luate ala iellre ~i rrebuie eoroborate unele eu altele. Aecentul pus pe dimcnsiunea ..gratlliti1" a actului poetic atirma importan\a unci abordAri ..spirirualeo, a realilatii ~i a aetului de creatie. intr-un cantC'{l in care dominanta este valodzarea din perspeetiva utilitu!ii practice. illlediate a oricarlli efort intelecwal. Afirmarea ..non-utilitMii" practice ::l poeziei nll este decit 0 reafinnarc a

specifieului actului poetic. Teoreticieni i care au seos din contexl ~i nu au eoroborat intre el

propozitiile teoretice ale lui Mallarme all faclit din acesta un apostol al gralllitiHii absolute a poeziei. vazut~ Ctl un act ce existtl In sine ~i pentfll sine. De fapt, tespectivii teoretieieni I-au citit (~i inieles) mai degraba pe Huysmans decil pe ... Mallarme. Acesta, in lex-tde sale teoretice, e preocupat de actiunea poeziei. care este Insa una speeifica. 0 aetiune restrinsa. cum el insll~i 0 nUl1le~te.

Con~tiellr ca .. lilel'alllra. alci, trece priwr-o cri:;,(/ deosebilil. till1damenra{o" . .. el vrea sa restaureze capacitalea cllvintelor (a poeziei) de a cxprillla pe cit posibil mai bine aceaS1a nOlla lume, caracler;zata de 0 ... "de::.ordine sompllloascL. ". De aceea trebuie sa ineerci .. sa do; lin sens mal pilI' cl/vlnlelor IribIl1Ili". Capacitatea de a exprima noua lume. una care sa nu fie ..0 simpla paliivragea16", care sa nu poata. fi redusa la pragmaticul Reportaj. estc necesari1 loemai pentru a dep~i acea ,.(lIIlc{ie de el1l1merare faeila .... pe care mufrimeo i-o atribule" (ei. Poeziei) ~i a reu~i proiectarea unoI' lumi noi. virtuale. Dar ~i apropierea de esente. Illaximum de ellnoa~tere posibila. "versul. din perspec/ivti

55

/illl.l'O/idl, slipline~ile defee/ul original' allimhilor ... Aclillneo reSfrinso a lui Mallarme IlLI e in nici un caz un joe. E

lin demcrs de restaurare a capaciUitii expresive a limbii (prinlln poezie), de redefinire a 10clIlui ~i rolului poeziei lntr-o societate care pare a reduce tOLUIla util. in care orice aetillne devine sinonim eu .. fic{iuneo lInei strailicitoare. continue rostogolm·'.

Poezia are 0 funqie mai importanta declt cea care i sc atribuie de obicei, in manualc. De aceea, c vital sa nu se uite esenta ~i sensul demersurilor ei. (Aproape toti poetii modemi opun "oc!iunea reslrinsa" a poeziei, functia ei de cxplorare ~i inventare, funetiilor poeziei a~a cum Ie ~tim din perspectiva didaetiea: aceea de c10cere ~i aceea de c1e1ecfare).

faclodi interni ~i extcrni. analiza!i mai sus, nu pot Ii ignora!i atunci dnd Incerdun sa descifram propozi[iile teorelice ale poejilor modcrni. Nu putcm Tn[elege poezia moderna daca nu acceplam ipoteza de bun-simI ca ea a aparut in contexlul ,.noii lumi". in relalie simbiOlica Cll aceaSla_

Altmintcri. daca pornim de la premisa ea poezia moderna e doar rodul unci (r)evolll!ii interne a poeziei, va trebui sa eadem de acord ~i ca poezia modern::! nu este neccsara in lumea noastra. Nu ~till

cine ar avea curajul unei asemenea pozi~ii. cu exceptia celor care. de~i scrill desprc poezia moderna, 0 detesta. din (ot sufletul. Si 0

uetesta tocrna! pentru ell. nll in!eleg ce rOSI are poezia in lumea moderna. Ei sint ..speciali~ti", domina!i de ideologia utiluilli (cum ar spline Mallarmc), care i~i fae din studiul poeziei moderne 0

mcserie ~i care, poate. viseaza sa fie (daca ar avea capacitatea necesara) directori de companii comercialc. de agen~ii de publicitate etc.

~a cum am mai spus, faclorii interni ~i cei externi se determina ~i se amplificA reciproc. ClasificariIe de mai sus au fast /acme doar din necesitAti de demonstratie. ~i pentru a sublinia, dnd a fost cazlll, cit de legala este poezia moderna de transfonnarile care au avut loc in societale ~i in cultura in ultimele doua secole. Faptul dl poezia a fOSI "rcinventata" in epoca moderna devine ell aHt mai limpede daca punem in evidenta deoscbirile dintre aceasta lume ~i

cele care au precedat-o. De aceea intrebarea "de ce 0 lume nOlla are nevoie de 0 poe;dc noua?" i~i coniine raspunsul.

56

Tendinla de a aborda unilateral poezia modema. de a propllne rnodele reductive i~i are radaeinile in chiar felul in care accaSla c dcfinita; de obieei se are in vedere doar unul (sau 0 parte) dimre factori i analizali deja. Poezia moderna este dctcnn inata simliltall de tutalitatca accstor factori. ea nu poate fi inlelcasa pina la capat (In unitatea ei Si in semnificatia ei) decit pe baza unei abordari globale. ,1\lltllinteri VOIll avea diferite modele ale poeziei, modele, care ­uneori - nici macar nu se contrazic. Modele de 0 mare subtilrtate ~i

profunzime. dar care sufera de aeela~i neaiuns: fie limitca7:i poczia moderna doar la un III dinlrc delllersurile ei, fie lind sa simplifice demersuri Ie poeziei Illodernc.

Enumerarea factorilor externi ~i interni care modclca7.a lumea modema. de~i poate parea superfllla c1nd anal iz:im poezia. se c1ovede~tc a fi absolul necesara. PrJlllul pas In apro:-.ill1area fi:;ionomici poeziei moderne este examrnarea provocarilor carora aceasta trebllie sa Ie faca fala.

57

REINVENTAREA POEZIEI

S-a spus despre poezia moderna ell nu mai intermediaza Intre oameni $i zei. S-a Spus despre poe7in modern5 ea e antimimetiea. S-a spus ell. e antipoetica. Ei nu i se mai pot aplica niei notillnilt' c1asice de docere $i delecrare. In acela~i timp, demersul poeziei moderne e diferit $i de eel al poeziei manieriste sau gongorice. Ea nu Illai este niei 0 expresie a ..silll\irii". 0 e:>-.primare a sensihilita!ij ..naturale", ca la romantici. Poezia moderna este atit de diferita de oezia care 0 preeeda (de$i. nu-i a~. poezia e eterna.!?!), Inch

prima tentatie este de a °caracrcri:o prill CQrCROrii negarive, Cca de-a dOlla fiind de a 0 reduce, intr-o forma sau alta, la poeric. la ceea ce este, in principiu, com lin poezici tuturor timpurilor, deci de a 0 reduce la ceca ce se $tia despre poezie. Sau. in lipsa de alte mijloace, de a 0 analiza pomind de la lingvistiea. filozotie. anlropologie a imaginarutui etc.

II

Dar tocmai poe!ii moderni slnl eei care. in textele lor teoretiec. lneerclnd sa defineasea noua poezie. merg Impolriv<l definirii acesteia. prin raportarea. prin "redueerca" la poezia preexistenla. Pentru ei, poezia Illoderna i~i este propriul sistem de referinta. De aiei afinnatia lor ea poezia Illoderni'l trebuie cilil1\ literal ("./'0/

\'Gulli dire ce qllt! ~o dir. lirr(;mlellIenr c{ dans rollS les sens ". Arthur Rimbaud: .. Callfos-llrile rreblliesc cirire li/eral ". Ezra Pound). Spre deosebire de Dante. care - In De Vulgari Eloquelltia - recomand citirea poezici la patrll nivde, poczia moderna se incapatlneaza sa propuna un singur nivel de Iectura (dar 0 infinitatc de .. Iceturi··), poel1llll nemaifiind transparent. ci opac; poemlll modern sc vrea IIIl

orelarill obiecriv, adica un nOli obiecr din realitatea obieetual-culturaill.

Explicatia unei asemenea pozitii radieale 0 gasim. poate. in Canto XCVI, al lui Pound: ,. Daca vom scrie door ceea ce am in(elesl dmpul comprehensillnii /111 se va lorgi niciod% ". Poezia modema nu este descrierea a ceea ee e inteligibil (sau ceea ce ,.simtim·· In mod curent). a ceea ee e deja cunoscul, ei 0 explorare a unor zone noi, atit ale experientei umane, cTt ~i ale expresiei. ,. Un singur gfnd ne ardel Sa dam de ceva nOli ", scrie Baudelaire. Poezia nu vrea niei sa copieze realitatea. niei sa 0 refaea in text, Iliei s1\-'

58

il1 vclc pe oameni, nici sa-i delecteze. nici SU-\ Llimea....ca ell capacitalea ei de inventie. niei sil cxprime sim!iri. ea vrca sa dea de ceva nOli.

CAre sint dorncniile poeziei, eu cc rnijloace vor fi (de)::;crise ceSlea, care e locul )i rollli poelului (ca pcrsoami. dar $i ea f~ct'itor

Jc versuri) in aceasta aventura, care esle rela(ia pe care 0 stabi te~t

l:L1 puolicul. wate aceslea sint legate de jilllc{ia de explorore a poe:iei modem!!. Daca exista 0 unitate a poeziei rnoderne.' de 1[1 Baudelaire ~i plna astazi. daca exista un specific 31 ei. acestea trcbuie c~lItate pornindu-se de la premisa ea poezia moderna are ­eel pUlin din punclul de vedere al poetilor - 0 alta f'unqie dccit ec:a pc care 0 avea poezia in lumea prC'modema.

Feilil in care este vazut3 poezia moderna. articularea $i c0ll1l1l1icarea ei sint eon~ecinte directe ale acestcl runqii (noi'?) a pQCL.lci. pe care. provizoriu. am numil-o rUIlClia de explorarc. Oric~ poetidi moderna este 0 poctica a cxplorarii. AecasU\ c\plorare poate fi v:izuta de carre poet ea una obiectivi'l. ..~tiin!ilicil"_ saL1 ca 0 explornre ~ubiectiva_ 0 aventurci (X: cont propriu,o naviga!ie bazata pe harti secrcte. sau a I u\·ellgle. Toate delllersurile poe7iei modcrne. dincolo de diversitatea 101. ::tll in COlnlll1 del?lasarel1 Cel7fl'Ullli dl! grelllcrre 01 demer!)/tllli po(;ric' de pe 1I/(ll1esi~. ingenillt17 sall cxpresie 1.1 s('I7limen/I1lui, pe etplorare. Daci) poezia moderna are multe in comUll eu poc7ia greco-latina. ell cea provensala. eu cea manierista sau ell cea romantica. daca a il1Va\al foarte l1lull de la aeestea. dac~ a preluat multe dintre tehnicile acestora. nl! e mai pLllin adevarat ea ca e dij"erit orienta/a. are alre

mi:e dedt poezia anterioara ei. rns~1. de~i dimensiunea exploratorie caraeterizeaza $i distinge

poezia modema. ea nu este 0 e\elusivitate a acesteia. Aparenta contrazicere Intre fraza de mai sus ~i demonstratia abia

flkuta dispare. daea abordam poezia europeana dil1lr-o perspectiVll coreet1\.. ~i anume. perspecliva propusa de Ezra Pound In Cum 5li

~·ite~·ti ~i A. B. C.-lIl lectllrii. Pound demonstreaza aeola ca poezia ­~n spaliul european eel pUlin - a fast "inl'en/oro" de doua ori: mai Jntli la greei. In secolele VIII - VI Le.n.. apoi de provensali in secolele XI - XII e.n. eel de-al treilea moment in care poczia este (I'C)inventata este (ar trebui sa fie) ehlar epoea m0dema.

59

De ce din nOli ~i de ce acum? Argumentele principale se gt\sc,,1.. in uri<C?a dizlocare prod usa de factorii interni ~i externi deja analiL.at i, in faptlll ca IUl11ea moderna este 0 alta lume. Daca mediti~m putin asupra momentelor in care a (mai) fast inventata poezia (lirica, preeizez acum. eea epica fiind permanent prezenUI de la Homer ~i Vergiliu. pina la Romanul lui Renarf. romanelc Mesei Rotunde ~i in aproapc tot ce s-a nllmit proza), yom constata ca acestea aproape eoincid eu apari(ia unor noi lumi: cea a polislilui grecesc, continual de urbea romana. ~i lumca care sc n3$te 0 data eu ceca cc numirn Europa (de Vest), in urma triumfului cre~tinismuilli $i a ceea ce. inspirat. Jean Gimpel nume~te revolu{ia

indus/riahi (/ Evufui Mediu. Inventarea (reinventarea) poezici insote$tc ~i exprim3 1l111ta!ii

profunde in madul de a trai ~i In sensibilitatea oamenllor dm anumiu! gnlpllri. comlllll/i'I!i. Am slibliniat acest lucm, deoaret;c sensibilitatea $i modul de a trai pe care Ie e>-..prima i/1 momenflll na~/erii lor, atlt tiriea grcaca, cit $i poezia trubadurilor exprimau 0

sensibilitalC ~i 0 calcgoric de indivizi strict minoritare. Daca III

secolele IV - III Le.n. Arhiloh, Sapho $i ceilalti devenisera in Grecia (~i in sfera culturii etenistice) ni~te modele. ei nu fusesera aSlfel ell Irei - palru secolc mai clevreme. cind i~i scrial! poemek.

rau, la vremea lor, ni~le e:-..ploratori, poeti care c\.plorau-inventau­exprimau un nou mod de a fi at individului intr-o nou~ Ilime. La fel ~i pentru lrubadurii din secolele XI - XII, deveni!i, deja. In secolelc XIV - XVI, ni~le .,clasici··. E foarte grcu sa analiz~m. ast8zi, felul In care erau receptafi de contemporanii lor poc!ii In cauza, putem face doar eXlrapaHlri pornind de la ceea ce s-a intimplat cu poetii

moderni. Sa 1111 uitam: poe-::ia I1wdernii 1111 are, Wac/ie:, 0 vechime moi

mare de un secof $i iumotalt!. $i, deja, Illu\!i dinlre poct ii moderni au dcvenit (ceea ce indeob~te numim) clasici. Nu trebuie sa faci analiLc foarte amanun!ite ca sa sesizezi. de exemplu, ca Baudelaire sall Rimbaud (care, la inceputul sccolului XX inca nu figurau in antologiile ..serioase'·, lIniversitare) au clevenit bun uri publicc. sintagmc, versurL alitudini ale lor s-au Joklorizaf'. sint reluate in convcrsatie, in lexte de cafe-concerl ctc.

Dimensiunca e~ploratorie este fundamcntala in epocilc de

60

(re)inventare a poeziei. 0 data eu realizarca atit a ..defri$1:Irii.. tcrenului. cit ~i a inventarii de noi forme poctice (practic. roate formele pocziei europene pre-moderne erau deja inventate in secolul XIII). poczia nu nUl1lai Junc! ionea7~" altfel dedt in fazele initiale, dar i~i asuma ~i roluri diferite. Orice ar spune tot soiul de speciali$ti. daca e sa tim realmente onc$li cu noi $i eu poezia. marc poezie arare in aceste cpoci de inceput (sau in cele imcdiat urm~toare. in epoci Ie a~a-zis ..de sintez~"). sau atunci Cind () allllmi/o !i/er(J(lInj (cllltllrc'\) inn'o In eircuitlll european. Un cxemplu: poezia franceza nu are niei un poet care sa se apropie macar de anvergllra (elol' doi. intre Villon (sec XV) $i Charles Baudelaire (sec. XIX). $i afirl1l aSIa de$i Imi plac unii dinlre poelii Pleiadei (elegallll .. Belies-LeI/res ". cum ar spune Ezra Pound). ca ~i uncle dintrc plesele de teatru in versuri ale lui Racine. Cit desprc Viclor Hugo. Vigny sau Lamartine. ei nu mai sinl, astazi. eel purin pentru minco cu riscul de a se supara loti francofanii, decit ni$te buni poeri didactici $i atitl2)

Revenind: {lo('-::ia modema IIU imi/a reali/a/ea. eo explnrecc(i realita/ea, nil exprimii senJimel7le $i sen-::olii. eo l!xplorea:::t.i seruimentele $i sen:::o{iile. nu ionglea-::ii ell posihili/Q{ile Iimbajl/I/li, eo explorea:::1J II/ni/ell' ~i e~eJlla limhaiullii ~.a.ll1.d. Si tare mi-e leama ca loti marii poeti, cel realrnente mari (.. inventatorii" $i ..lnae$tri j". nu ..epigon ii". ..autori 1", .,BeJles- Lettrcs" sall ..generalorii de mode") all facu!. indiferent de epoca, exact acel<C?i lucrll. In cillda faptlllui c:i profesorii de poetica. Illcepind eLI Aristotel $i terminind Cll Boileau, ne inva~a (cam) altceva. Dar, sa nll uitam ce scria Pound: .. Nu crede nici lin clIvin( din ce-{i va SPune cineva care nll a ~cris in vio!o sa ",aear 1111 vel'S valabil".

Dar se poate ridica obiec\ia: de ce nllrnai in anllmite epoci apar Ceca ce noi numil1l pocli mari? Teorctic, in Franla secolelor XVI - XVIII s-au llaScllt tat atHla (porenliali) mari poct i . ca ~i ill secolele XI - XIIl sau XIX - XX. E perfect adevarat. Insa - $i accsta Cste un argument in plus in favoarca teoriei noastre - ace$tia nu au PU(ut deveni mari pacli. au fost obligali sa fie "epigoni". ..8e lles-Lettres", ..generaLOri de mode" pentru ca spaliul era deja ?CUpat, formele poetice principalc. mijloacele de expresie eraLl deja In\'Clltate, Iloi Ie leme ~i pcrspecti ve asupra real i lal i1 deja

61

! ',j

descoperile ~i ..e:-.ploatate". Pin1\. dnd nu se prodllc~ 0 InUtdli~

Illujorft, pina cind Oll apare a nou~ lume (a silmurilor, a obiectelor o nOLla ..cultura" etc.) poe!ii .,vech," (paeLia scrisa la incep1'lUI structurarii naii lumi) sinl suficien!i (e sufieienta). Desigllr. e\iSI~

variatii minore, exista modifid\ri subtile. rafinari :;.i ll~Oart

deplasari de accent in modul de a trai ~i in a percepe realitalea - care siot e.\primate de eele trei calegorii de poe!i deja amimile,

i\; ..epigoni"...Belles-Lettres", ..generulori de mode". Ale carol' creatH

chiar asta sint: nuan!ari ~i rafinari ale expre5iei. formelor, temelor ;;i - in cazul ultimilor - promovarea drept esentiale a unoI' ll10diticari sesizabile. pregnante - dar superfieiale - in ll10dul de ~

percepe realul ~i a trai in lume.

I

Se pot imagina nesfir$ite probleme. care mai de care mai ingenioasa, pe baza teoremei lui Pitagora ~i a celei lui ElIcliJ. S~ pOl

reali/a experien~e din cele mai SofiSlicate pe baza legilor mecaniCII lui Newton. dar respectivele leoreme. legi etc. I1U pot fi enun!ate,'descoperite/inventate dedt 0 singura data intr-un unume spa!iu l:UllUral. [)oar un ..salt calitativ" in cunoa~terea ~tilntlficA

permite claborarea unoI' teoreme noi. unor legi diferite. Llnor noi paradlgme. cum ar tl geometria neeuclidianl1. teoria relativltalii ~,a.m d. F~ra sa facem filozofie de doi bani. putcm afirma d. pentru a fi Pitagora. Euclid sall Ne\~,ton. nu e sufieientll 0 In/cstrare de c,ceptie. lrebllle sa te $i alli lntr-Ull anumc timp ~i Ull anume lac Ideea. valabJia nu doar pentru oamenii de $tiinr1\. ci ~i pentru poeti. e Illata lot de la ELfa Pound. care, in eseul Artistulserios. din IQ 1J. sene: .. Cd care sinf numiti ((poe{1 m%ril! all OVIII, in hllnii

lIuis/lrO. propria lor ill:eslrare, dor aceSI Qtrihllf esfe mai degrubii IIIIIII oteril dl! ~elll Chronos VreOiI sa 1'{llm eli au ap(;rul in :11/(/ $i la ora Ul7l1me ~i co Ie-a losl elm sci adune fa un loco sJ ingrol7ltJdeascii ~'i sci armoni:e~e rt!:lIllOlUllinei /nunci care I1!I t! (/

u/111i singl/I' 0111. depo~·e~·te Ull singul' om .,.

62

ti

f!

III

PARADIGMELE ~TlINTEI Sf PARADIGMELE POEZIEI

Alaturi de premisa ea func!ia exploratorie este definitorie pentru ~zia moderna. ca doar pornind de la aceusta func!ie putem sa "1l~'lcgem specificul ~i coeren\a intregii poezii moderne. sa vedcm mill clar rela\iile dintre, innuentele reciproce $i sensul divel":>elor ll1i~cari aparenr centrifuge din poezia mod~rna. analiza lloastra se bazeaza *i pe 0 a doua premisa, deja enuntata. I1U e,islQ 0 evo!ll(ie. rgu/licii sau dialeclicu. 0 roe;:;iei. is IOrio poe:iei Ilind°sliccesill11t!

.II! paradigme poeliet!. caN nil 1'01 Ii inldese una prin ceo/alta. lAm optat, implicit. IlU pentm viziunea hegelian1\, sau marxista, asupra istoriei. ci pentru aceea a lui Arnold J. Toynbee).

De aceea. nu putem vorbi de 0 evolutie .. interna" a poeziei decil dura stabilizarea ~i impunerea unei paradigme.

Far:J. a intra in polemic:! ell adeplii evoluliei organice sau dialectice a poezici (a litcraturii Tn general), rna VOl mul\umi 51\ amimesc c:i 0 abordare asemanatoare a cvolutici $tii nte1 a fost senos zdrllncinata, daca nu total anihilat1\. de demonstratiile lui Thomas Kuhn. Tn special din celebra - ~i deja citata - Tenriu revolu{iilor $tiin{i(ice.

in eseIW't. analiza lui Thumas Kuhn este urmatoarea: pc masur:! ce rezullatele experiente10r $tiin\itice. datele oferite de acestea vi 101 mai inuit in eontradictie eu paradlgma ~tiin\ifica dominanta (care c un fel de supra-teorie. din care se deduc teoriile :?i aplicatiile lor. care c validata de acestea ~i Ie valideaz3 la rindul ei) se produce o tensiune care este rezolvata - la inceput - prin considerarea noilor fenomenelrezultate ale experienrelor drept cazuri particlliare ale paradigmei, Care nu 0 pun In discll~ie pc aceasta din llnn1\. de~i nll POt ti explicate (validate) pTn~ la capat doar pe baza ei. Clnd distan\a dintre rezultatele experientelor ~i axiomele. teoriile paradigmei Tn cauza devine prea mare. se treee la elabQrarea de leorii par\iale, care nu atacA paradigma, ci 0 ignora. cum ignor~ ~i

n:cesitatea eorelarii lor Cll alte experiente/teorii din aeela~i cimp. Concomitent. paradigma in cautii este modificaUt Tn a~a fel incTt s1\ Se creeze senzatia ca ea poate explica (valida) $i noile teorii (rezultatele experientelor). Paradigma devine eclectica.. Clnd

63

..ecaT1-ul'· ajungc prea mare. se produc. iala~i. uoua mi~cali

aproape simultane: pe de 0 parte. apar deconstructorii. cei care contesta paradigma ~Iiintifiea dominantit anltlndu-i incoerenra.

lectismul, punlnd in lumina incompallbilitc1tile dintre aceasta ~i

noile rezllitate ale experientelor, Intre aceasta;;i teoriile puqiale notl aparute etc.; pc de 0 alta parte. se elaboreaza paradigm!:: ;;tiintifice noi. care paradigme conCurea7a nu numai ClI paradigma ~tiinlifica

dominanta. ei ;;i intre ele. in final, una dintre noilc paradigme se impune. sau se ajunge la a paradigma care sa impace doua (pre)paradigme (vezi dispula asupra naturii IUll1inii: corpusclil sau unda - concluzia: corpuscul/unda). in fclu! acesta. 0 ~tiinta se stabilizeaza. trece intr-o etapa de progrese in interiorul paradigmci (a noii paradigmc).

mpunerea unei noi paradigme se realizeazli pas eu pas: ea este acceptara ca paradigma dominanta. ca sistem de referinla mai intii de () parte a comuniHitii ~tiintifice. apoi de ansamblul comuniUitii ~tiinTificc. Ramln, Insa. grupuri intregi. in iowrioru! cOll1unitatii ~tiin!jficc chiaro care IlU accepta noua paradigm~ dominantii. Mai mult. paradigma veche. de rapt toate vechile paradigm\:: ~tiin~ifice,

continua s1'l existe~ ele e.\pllca _realitatea". sillt .,valabile" In continllare, dar in alara cOflllll7iti'i{li :jtllfllitke. (Salt vor fi considerate In continuare 0 paradigma ..~tiin!ifjca·· de catre grupuri esotericc. sau VOl' fj invocate de catre omul obi~nuit ('a singura paradigml1 .. ~tiin~ific~n. Multe nein~elegeri din discupile de cafenea. de la ce e lumina, ptna. la valabiliwtea poet leI modeme. provin din faptul ca. preopincn\ii au drepl sistem de relerinla, tara sa 0 con;;tientizeze. paradigme diferite.

Aplicarca rnodelului lui Thomas Kuhn la poezia ll10derna mi s-a parLlt uti Iii din urmatoarele considcrcnle; a) e un model elaboral din pcrspec!iva epistemologica, urmariml nu sa demonstre4e ceva despre $tiinta sau tn ;;tiint<'i, ci sa analizue. sa explice care este relali<t intre pract ica $lJ IIl\i fica (experien!e, experi mente etc.) ~i

leoria ~tiin!jfica - cum se Illlluen\eaza una pc cealalta. cum se ondi!ioneaza rcciprot:. 1 homas Kuhn face nu analiza /.esen!ei··

~iinlej. ci a mecanismului de functionarc a acesteia. Escul mel!. urmarind ~i el sll explicc nu atit ce aste poe:ia II/odenui, cit Cll1Jl

'jl/1c(ionaa::.ti acemftJ, ce 1"01 arc in 11Imeo /I1odemii" care sinl

6

r<!la{iile dintre praetica ,~i teoria (merilor, sint aproape ob] igat sa fac apel la modelul lui Thomas Kuhn: b) asurn'indu-ne ipoteza lui pound, $i anul11e ca. in spariul cultural european, poezia a fost (re)invemata de trei ori. ultima data in modernism. e normal sa facem apel la 0 teorie a ~tiin{ei care vcde istoria acesteia ca pe 0

slJccesiune de pOl'odigme, care se inlocuiesc una pe alta. Modelul lui Pound - ;;i al meu - coincide. din acest punet de vcdere. ell ce al lui Thomas Kuhn; c) intrucit ftlt1qia centralil a poeziei mtlderne ~ cea exploratorie. atit Illodul de a aqiona, cit ~i pozilia vizavi de rcalilate. ca ~i statuwl ei social ~i rclatia eu publieul. slnt foarle asemaniltoare ell cele ale ~tiin{ci de virf din ullimul sew! ~i

jumatate. Nu intimplalOr. mul\i dintre cei mai importanti poeti moderni au

illsistat asupra caractcrului ~liintific al poeziei, ba chiar au VaZLI! in dimensiunea ;;tiinnliC[l a dernersului acestcia speeificul poeziei moderne C'iteva exemple (din nou): poetul vazut ca "slIprelJ1111 Sovom ". "alehimia verbului" (Rimbaud). poezia ca .. ~)tiinl(i () Limba;lIll11 ". atlata lntr-o rela!ie de .. slIveranitate" vizavi de .;;liinla propriu-zisA: fiindca ,.~Iiin,o, giisindu-$i i/1 Limboi 0 con(irmare de sine iJlSti,~i, trebuie sa devino ael/Ilt 0 con{irmare u lirnbaiului" (Mallarme). '. anele. literatllra. poe=io sint 0 ,~tiinrci, fa tel co $i

chillllU" ([zra Pound). "p0t'=ia esle ,Hiillra impresiilor despre lucrul'/" (Paul Valery). Ca sa nu mai pomenim de suprarealismul care se vrea ..mai ~tiinlific" chiar declt psihanaliza lui Freud.

Toate aceste pledoarii pcntru earacterlll ,,~tiin!ific" al poe7iei se refera IlU alit la faptul ea poezia este 0 ~tiinta, se poate substitlli ~tiin\ei (de~i pentru Pound e evident cll artele, Iiteratura. poezia sint centrale in studierea omlllui. ~a-numitcle ..;;tiinte sociale" fiind Vazute ca parazitare, defonnatoare), crt la specificul demersuilli poetului modern. Sprc deosebire de poetul inspirat de zei sau care Se e:\prima ..spontan·' ...natural", de prestidigitatorul verbal. poetul modern dispare eloeutoriu, nu interrereaza tn explorare/experimentare ~i .. toemai prin aeeasri'i depersonali=are se (mUle spline ci'i arta se apropie de eondi!iile ~/ijnlei" (T.S. Eliot). Or. Thomas Kuhn locmai asta analizea.za ~i teoretizeazA: conditii1e ~tiinlei.

65

SPEClFlCUL POEZIEI MODERNE

Am vazut c~ [oarte multi poeti llloderni vorbesc desprc caracterul ~tiinti fie al poez.iei. Pazi!ia lor nu e un maft, nu e Il1llll1platoare ~i ne ablig~ sa reglndim. s~ reamintim dteva dintre trasalUnle definitorii ale poe7iei moderne. care 0 deosebesc de poeLia care a preced~: poezia lllodem~ eo cxplorare (a realitiilil. limbajului. spa\iului interior): aceasta explorare se poate realil.3 daar in condi!iile impersonalfz~rii, ,.dispari{iei elocu/orii (/

poe/ullli". neinterferen!ei acestuia 111 acnd de e:-.plorare (chiar ~i atul1ei c1l1d se e:-.ploreaz~ spa!iul interior, poetul trebuie s~ se deta~eze de sine, dupa formula lui Rimbaud "Je eSI 1111 alllr.: ').

rezultatul aeestei explorari este un poem (text. Carte, corelativ biectiv etc ), care trebuie sa aiba "preci:::ia $i consecven{a rigida CI

lInei prohleme dt: lIIa/emuliccl" (E.A. Poe). care e tin lucru fabncal (0 regt'lsire a etilllologiti cuvintlllui poem), care - 0 datrl aparul ­devine Lln obiect. Intre obiectele lumii (artificial-nalllralc). eu acel~i statut eu lucrurile reale. naturale (chiar superior acestora. tocmai penlru ca nu existil declt In/prin Cuvint).

'n felLd acesta, atlt aelul poetic, elt ~i poemul rezultat din aces-ta sint vazute In Antichitate, Evul MediLl. Rena~tere. decil in Clasicismul :.ecolului XVII sau In Romantism. Acela~i ILlcru e valabi\ ~i pentru rolul poetulu\ In crealie, raporturile sale I,:U

realilatea, cu poelllul ~i Cll publicul. araclerul ,,~tiinlific" al poeziei moderne ar fi. In ultim::l

Illstan\ll., trastnura sa definitorie. care 0 deosebe~te de poezla amerioara. EI se rega5e~te atlt la nivelul poetului (creatorul­ccrcetator, e:-.perimentator, fabricanl). la nivclul actldui poetic (in rabricarea poemului). cit ~i la nivelul textului rezultat (in felul in care acesta e structurat ~i se raporteaza la reatitate $i la public).

Poetul

Pentru a simplifiea 0 analiza care nu se vrea una exhaustiva, ci doar marchcaza eontururile. yom COmpara poetul modern (a$a Cllm

este conceput de poelii in~i~i) CLi poetul clasic. eu eel manierist (~i baroc) ~i eu cel romantic. (Comparalia va fi nu atlt Intre anumi~'

poeti. cit intre lIlodelcle poelll/Ili din respel.:tivele epoci) Poetul dasic este fie un inspirat de zei (lipul ortic), fie LIn

descriptor (tipulmimetic). in ambcle cazuri e:\lsli'i ceva de dincolo de el care va structUl<l poemul. Fie Jivinltatea (a dlrui "organ" CSIC). fie vcrosimilitatea. Jcgile generale care guverneaza reulilatea i arta (care, astrel. e 0 .,copic" perfect motivata, din moment ee

prineipiul de structurare a lUlllii ~i a opcrei de artl'l eSle unul ~i

acela~i). Poetul estc lin il1lermeJiar care nLi perturb1:\ cu nimit. nil:i transmiterea. nici "copierea··. pentru e1:\ ne atl1l.1ll inlr-un tip cultLIra semantic: el are acec~i structura, acelea~i valori ea ~i cele pe cure Ie tr~nsmite sau Ie copiazi1 pentru eeilal!i. Refuzul (celebru) al ILit Platon de a-i primi in Celate pc poeti cra dublu Illotivat: pc dc 0

parte. daea poetul ofcrA copia copiei Ideii. iar filosoful chiar Ideea. c normal ca cei Joi sa nu aibil lac L1nul de allLlI (dcmcrsurile lor fiind divergente ~i concurente); pe de alIa parte, daca nu ne raportllin la modelul copiei, de Linde ~tilll ca ,.prodLlsul" poetului nu e un fals? Aceasta .. falsificare·· nu ar proveni alit din aceca cli poend e diferit de ceilalli sau de ceea ce c:o..prirnl:\., ..copiaza". cit din posibilitalea unei insuficiente staplniri a me~te~LlgLllui. $i aici ne intllnim cu celebra replica a lui Felllios, in care se sLlbiiniaz3 cil prill el vorbe,fte till zeu. dar ~i ca meste$llgull-a fnvii(ut (singur) RolLlI me~tqugarLilui netiind allLll decit de a nu falsifica mesaiul divinita\i i.

Poctul manierist (~i baroc) se vrea un combinator de cuvinte. lin inventator al unei lumi care este fl!.clIta posibilll ~i nu exisHI dedt prin cuvinte. C1nd Gongora afirtlla c~ el creeaza. prin cuvinte 0

[ume direrilo de cea creata de Dumnezeu prin Cuvint, el vorbea ca un perfect credincios, nu avea 0 pozitie luci ferica. Manierismul (~i

baroClIl) neaga mimesisul, ca ~i ideea de poet inspirat de zei. oentru Ca acestca contravin fundamental cre~tinisl11ului.

Mai intii, nimeni nu poate pretinde ca poate reface. In cuvint, prin cuvinte (imag.ini etc.), ceca ce a facut, in illo lempore. DUl11nezeu. Creatia poetica. poate fi, eel mult ceva care sa-ti perlllita si\ te apropii, prin aprofundarea sensurilol". printr-o lectura multipla (literala, alegoricA. 1110ral11 ~, anagogica) de esenla crea\iei, a lllesajului divin (ideea estc a lui Dante, poet ..clasic" ~i .,creslin" tOtadata).

66 67

Dac~ se renun!~. jnsa. la acest cfort de apropiere de esenla, oetlll e obligat la un fel de joc Cli margele de stic.l~. Cum limba

adamica a fost pierduta, a inventa intr-o limba oarecare altceva decit Divinitatea a creat prin Cuvjnt nu poate fi dedt un joc. un exercitiu de prestidigitarie, 0 scamatorie verbala. Fiindca orice limbi'i. de~i. poate, contine 0 parte de adevar. este fundamental fals~L Mai mult. Mesajul este unic ~i a fost deja comunicat. ultima data prin intruparea divinitatii ins~i in Mesia. La limita, divinitatea vorbe~te In/prin sfin!i, nu in/prin poet. (Manierismul - ~i barocul­sint de neil1\eles in afara epocii. a Reformei ~i Contrareformei)

j Poetul romantic Vrea sa se exprime "in mod natura'''. Poezia I romanriea e mai aproape de illiminism, dedt de cre~tinism sau de

vechii greci (de~i, sau poate cil tocmai pentru ca, remele sale sin! adesea .,antice" sau ..cre~tine"): romantisrnul e 0 ilustrare tipicil a lipului cultural asemantic ~i asintactic. Poetul romantic. cind e inspirat. cintil. ea 0 .. pasare pe creanga", se exprim3 pe sine insu~i

(confom1 tipului cultural in cauza, se identifica cu ceea ce are in el nefalsilicat, in comun cu toti ceilalti). Titanismlll, satanisl1lul poeziei romantice provin din aceasta opozirie jntre instanta absoluta. care e Omul, ~i orice fel de alt sistem de referinla exterior lui, Nu intimplator, romantismul a aparlll mai Tnt'ii in Anglia. iar in Germania existrt 0 continuitate, practic 0 identitate. intre ceea ce numim illll11inism ~i romantism.

Poetul modern contesta mai inlii postulalele de bazc1 ale romantismului. Primul care 0 face este E.A. Poe in Pri/1cipiul poelic. Poetul nll ..se exprim~". £1 - in fond - nu are senti mente. Ceea ce face poetul este sa provoace (deliberat, controlat) anumite emolii in cilitor. Poemul nu este rezultatlll unei erllpti1 spontane. 0

manifestare a sentimentelor, ci rodul unui calcul. al unei indelungi deliberrtri, fabricari. finisari etc. 131 Poetul modern nu se exprimil pe sine ~i nu e lin inspirat. £1 e un ..inginer", care constnlie~te 0 anume l11a~inarie de cuvinte, care sa aiba un anume efect asupra cititorul Ui. 14 ) AceasHi pozitie este comllnc1 tuturor poeriJor moderni, hiar ~i celor a~a-zis "vizionari" sall suprareali~tilor.

Deosebirea, pusa in evident?! de Marcel Raymond, intre (Joetii arli~ri (al caror prototip sint E.A. Poe sau Mallarme) ~i cei vi:ionari (gen Rimbaud) este - din perspectiva noastrn - una secundarll.

68

primii, poetii aI1i;;li. sint preocupati fie de obtinerea unui anUllle efed asupra cititorului, fie de explorarea limbajului (Mallarme): ceilal!i, cci vizionari, sint interesari in explorarea spatiului interior. a subcon~lientului. Dar coborirea in "Infern ", ca ~i cea in sllbcon~tient, nu sinl rezullatul unei posesiuni de catre zeu, nici al inspiraliei "naturale", Sint experiente provocate deliberat, fie prin ".Iereglarea sistematica (sub!. A.M.) a fliluror sim!uri/or ". fie prin "dicfeul aufomar" (anlilarea con~lienta ~i deliberat3 a ceea. ce line de conventia din limba), fte prin consumul de substante halucinogene. alcool etc. ATti~tii exploreaza capacitatea de manipulare, prin text, a celorlalti, posibilitiilile ~i mijloacele de cotnunicare ~i felul in care Irebuie construita ma~inaria de cuvinte, posibilita\ile acestui mijloc, care e limba. Vizionarii exploreaza noi lcritorii. care nu sint. obligatoriu. doar interioare. fiindca \'i::ion(Jr; sint ~i Walt Whitman sall Ezra Pound, Apolfinaire - in Zona - sau Fernando Pessoa prin heteronimul sau AIvaro de Campos.

Spre deosebire de poelul romantic. poetul modern artisl Sal

vizionar este impersonal (chiar ~i dnd scrie despre sine), nu sc cxprima in mod spontan, ci experimenteaza. exploreaza in mod deliberat Si (pina la un punet) contralat (Vizionarismul rnodernilor e net deosebit de eel romantic; prin poet - in cazul rnodernilor - nu mai vorbe~te ..sutletlll universal", el nu mai exprima 0 sensibililale. ci 0 pune in scena, 0 provoaca. experimenteaza diverse tipllri de sensibilitate).

eel mai greu pare sa distingem intre rolul ~i modul de a action al poellllui modern ~i cel al poetului manierist sau baroe (mai ales clnd e vorba de arri~tii gen Mallarme). De aceea 0 parte a poeziei tnoderne a fost considerata un avatar al manierisl11l1lui sau baroclilui. Poetii generatiei '27 din Spania s-au proclamat, chiar. Continuatori direqi ai lui G6ngora. Intocmai poetului modern. Poetul manierist este det~at de obiectul predus. este impersonal. ~Pentru poetii spanioli de la jnceputul secolului XX era foarte nnportanta invocarca unui predeeesor ilustru ~i de necontestat Pentru a contracara imaginea stereotipa ~i dominanta a poetului romantic, ..sincer" ~i ,.spontan·', care ..sc exprimif').

Deosebirea apare in punctul in care, pentru manieri~ti, existi'i 0

talala libertate combinatorie, la nivelul limbii (eu luarea in

69

con:>ideratie. chiar prin negare, a regulJior respeclh,ei limbi}. in limp ce pentru poetlll modem aceasta ".Iibertate" Ill! e\iSla. constringerile Iiind determinate de ce ~i cum se expklfeaz'I.ln plus. rolul poetllilli ll1anierist este unul de ,n·es/idigiwfor. in timp \:(; oetlll modern se considera U/1 exp!IJra{ol". /III SG\·Lmf. PoelLll

lTlanierist vrea sa uimeasca. sa fanllece. poelul modern vreR sa exploreze. s~ e:-.perilllenteze, sa cunoasdi. La 0 adica. dad! e sa-i comparam. Giambattista Marino cste lin .,iluzionist"'. Mallarmc LIn

.,savant". Scopurile lor difera, chiar daea - pemrU a Ie atinge ­arnlndoi au nevoie de 0 perfecti1 sUlplnire de sine. Dacli Marino ~

joaca eu limba, Mallanne 0 studiaz3. 0 exploreaza , peJ1fru ada lill

Sl!l1S 11101 {Jur clIl'inlelor Iribll!lIi" ~i fi indca .. \'erslIl ,.el'uro de(ecllI!

original' al limbilor·'. Marino porne~te de la acecptarea pierdL:rii prod use prin amestcelillimbilor. Mallanne incearci\ sll gaseasca lin remediu acestej pierderi. Mai mult, daca Marino jongleaza eu cuvintele, 'care sint simple materia Ie. inerte, egale intre ele. Mallanne. alunci cind vorbeste de disparilia elocutorie a poellllui. () explica prin aceea c11 el. poetul. "ct!dea:ii iniliulivu em'inle/"r mobi/i:;o/e prill ~'oclil aa/oral illegaliliilii ail7/re ele, , ele (clivintele) se aprind singure IInele de la allele. co 0 (laciirii

deosllpro IIno,. comori oscunse ". Poetlll modern, in opozitie eLI eel lTlanierist (sau @aroc). exprima 0 mentalitate (con~tientizata sau nul ne-cre~tinii. deoarece se vede pe sine ca pe un ..Sllprel1l 50\'0111',

care trebuie sa e:-.ploreze - ~i sa Incerce sa remedieze. prin poezie ­lotul, inclusiv "defccrul original''' al oricarei limbi. (lar1.\~i. ar trebui Sa ne Intrebllm daca Mallarme, catolic practicant - iar poetica lui e de neln{eles daca nu ne raportam la spiritualismul catolic - nU dep~e.;;te, in apostazie, limifele pe care Dumnezell Ie-a pus ~lInoa.;;terii . .;;i expresiei - umane. atunci cind viseaz1.\ la Opera? lmrebare tara sens In cazullui Marino sau Gongora.)

Poerul clasic este cet rnai indepartat de poetul modern: chiar dnd i.;;i asuma ,.rolul"· unui clasic. cind face ape] la f1gura tutelara a unui poet clasic sau la un personaj din literatura clasiea, poetul modern Se afll't la polul opus. In ultimil. instanra. poezia modern1.\ e singura care se 0pllne, radical, poeziei c1asice. (La limita, putem considera poezia manieristl1 ~i barocl1 drep! un caz particular. 0 excentricitat a poeziei elasice, iar poezia romantica drept punetul de criza. fa~

de tranzipe de la poezia clasica - een invenlata lie vechii greci ~I

rt'irwentata. in tipar cre.;;tin. de c~Hre provensali - la ooezia Inoderna).

Daea poelul clasic eSle un "medium" (prin el vorbesc zcii, el este vocea zeul LII) sau un ..i mitator". poetul modern este un experimemalor ~i un fabric ant de poezie, de corclalivj obiectivi.

Clasificarea lui Marcel Ray mond - In poe{i vizionori ~i In poe{i

{lrti~ti - are drepl sistem de rcfcrinta cele dOlla ipostaze ale poetului clasic: eel inspirat (ortic) $i cel care imita realilatea (mimetic).15l

Dar. in modernitate. a~a cum am rnai spus, poe/II! I'i:ionol' IIII

este inspirat de nici un zeu; el i~i provoaca deliberat starile anormaJe sau institllie un mod de cOlllunicare special. pentru a explora .. infernul" (Ia Rimballd) sau (la suprareali~ti)

sllbcon$lientul. adica un spatill interior, unde nu cxist1\ nici un zell, ..Transcenden!a goala", de care vorbe~le Hugo Friedrich, estc 0

ilul.ie a cercetatorului. datorita perspectivei gre$ite poetLIl modern nu exprill1a absen!a divinului. decil dad identificam aceastfl e\plorare, e:>-.peril11emare ,.~tiill~ifica". eLi cautarea cilvinita~ii. Dar deja Baudelaire ne avertiza ca scopul poetului modern este .. sa dl!u

de cew) not! ': explorarea I~i are in sine propria motivatie ~i

ilist ificare. 1I e:-.ceptia unui Rilke. carc 0 face In modlll dcmonstrativ. adid\

..didactic", in Sonefe{e clilre Orrell. poetLIl modern nu a~tearlil. c<' pnn eI sa vorbeasca zeu!. el nu este un mesager al zei lor. Dar ehial ~i Rilke - prin identiticarea ell Orfeu - revendica 0 condi\ie specialj. aceea de generator prin ellvint al unei (noi) lumi. ipostazi1 pc care nici un poet clasic nu ~i-a aSlImat-o explicit pinala capat. ParadoxaI (daar pentru cei care mai citesc poezia moderna din perspectiva poeziei clasice). dar Rilke e mai aproape - in conceperea rolului ~)etllILli ~i a modului sall de a aqiona. a rela!ici Intre eu ~i realitate. Intre poezie ~i realitate - de un Walt Whitman (din Fire de iarhti) , lin rVlaiakovski (din Omllf) sal! un Wallace Stevens (care. in Adagia

afirllla .. Viula esle re/lecfarea !iterafurii ''). decit de Sapho, Arhiloh. leo\:rir sau Pindar. . Poetul modern este un produdltor, generator de rcalitate. nu un IInitalor al acesteia. EI ..fabrict'!.. noi obiecte. care se insereaza in realitate alaturi de obiectele preexistente, Mai mull. ceea ce

70 71

produce poetul modern este superior realiU1lii - poemcle slm ,semne nup/iale ale !deW'. Poetul nu produce copii ale copiei, el

semnalizeazll, in lumea fcnomenali\., secundll, Ideea. Pentru Mallarme. poetul ia loculfilo~ofului. lar pentru Wallace Stcvens. "dupa ce am abandonat credin{o in Dumne:eu. poe:ia este aceo 'sen{ci care il in!ocuie$te in salvarea vie{ii ".

Poefll! artisl nu e un simplll observator ~i imitator al rcalit1l\ii, 1:-1 tie 0 inventeaza. cum am ar~Hat rnai sus, fie a exploreaza prin selectarea doar a anumitor elemente. dimensiuni ale realitarii, prin adoptarea unei anumite perspective. Imagismul sau obiectivisl1lul, de exernplu. nu slnt mimetice. pentru ca elc au 0 metoda. au un cimp de explorare ~i ni~te instIumente alese delibcrat, inainte de i'nceperea observarii, a imitaliei propriu-zise. Ele nu vor sa refaca 0

..copie" a realitlllii, ci sa explorcze 0 anumitil dimensiune a acestei rcalita\i (prin ignorarea premeditata ~i deliberaH\ a altor dimensiunl ale ei).

Mulli poe\i moderni au ataeat - in diferitc feluri - principalelc postulate ale poeticii lui Aristotel. Fernando Pessoa proclama ­explicit - necesitatea unui demcrs poetic non-aristotelic. eontestind de plano teo ria lui Aristotel: "Frllmuse(ea. armonia, propor{io n/l erau pentr" greci ni$te concepte, produse ale intelili:cn/ei 1m: ci predis{1o:irii, pomiri il1fimc ale sensihililci{ii lvr ", Pozilia lui Pessoa exprima cel mai bine schimbarea prodlls~: sistemul de referinra nu se mai atl1'l in afarn (sau ~i Inauntru ~i in afarn). ca in elasieism (un tip cultural semantic - unde inauntrul estc acel~i

lucru eu inafara), ci In individ. Modernismul are drept sistem de referinf<'l individut. Dar

culturalizarea IUfllii, prin poezie In cazul nostru. nu eonsta in exprimarea de sine, ci in efortul individual de a explora. experimenta, a proiecta ~i a construi noi lumi. Daca poetul clasic callta modelul In afarll. ~i/sao transmite mesaje de dincolo de el. poetltl modem cauta modelul in sine, inclusiv explorind spat iul

interior. subcon~tientul. Exteriorul este un loc de proieetare. de instituire de modele. eel care fabricl1 mesajele (prin care I~i intluenreaza cititorii) ramine tot timpul el insu~i, Poelul modern nll

atit un demiurg. cum se vroia poetul romantic. cit un rece ~i lucid explorator. un experimentator. un creator de ..programe" (mal

solisticate dedI programele de computer/. Am insistat asupra opoziliei Intre poetul modern $i cel clasic

IOcmai fiindca. aparent. nu alit poezia ar ..amine mereu aceea$i. cit modul de a fi. de a ac!iona al poetului. (Reper: modelele divergente ale poclUlui. opozi[ia dintre ele se referA la proiec!ia cultural!! a unei allllmite praelici. nu la pmctica poetica propriu-zisa).

Exemplele pentru portretul robot al poetului modern au fost luate cu predileqie din secoluJ XIX $i de la inceputul secolulLJi XX. pentru ea at unci era mai slringenta contestarea modelelor preceJente j'i propunerca unui nou model al poetului. Poe!ii din ultimii 50 de ani pornesc de la acest model (fixat dcja In codul lor genelic) ~i II rafineaza, il nuanreaza. Dar chiar ~i poe!i cum a ,­Francis Ponge. Lowell sau John Berryman, care par mimetici sau subieclivi. aparlin modelului poetului modern, flU celu; al poetului dasic sau af poetului romantic. Evolulia care s-a produs dura 1950. aproximaliv. este 0 deplasare a accentului, 0 mutare a aten\ICI spre noj zone in care se exploreaza, se experimenteaza. se creeazl! ~i. apoi. se tcsteaza nOI ..programe". TolU!. Insa, in interiorul paradigrnci pocziei modemc.

"Fabricarea" poezici

Opozitia dintre locul. rolul ~i modul de aqiune al poetului modem ~i cele ale poelilor in clasicism, manierism sau romantism implica ~i actul de producere al poeziei

Daca, pentru romantic, crearea poeziei e un act naturaL fllra paniciparea zonei socializate (conventionala din aceasta cauz<i) a personal iUi!i i ereatorului. iar poezia C rezultatul inspiratiei. pentru POeluJ modern poezia rezulta dintr-un calcu!. e lIrlllarea unui experiment $i ia na~tere 0 data cu explorarea unei allumite zone a lurnij (subcon~tientlll la suprare<lli~ti, lumea scnza~i ilor. 1<1 Alvaro de Campos, clipa, la Frank O'Hara). EJ lImlare~le ob~inerea llllUi anullle efect asupra cililorlllui. Actul poetic presllpllne Ill! c10ar ,,//11

p.er/'ecl control", ci ~i 0 pregiHire a fabricatiei. ca sa lItilizam 0

Sintagma specifica lumii industrialc modeme: ..... .)'1 OpOI eXlstu chlar

aCeaS1Q ,. mum.:a precedenlii ", aceaSla il1delungci illcercare u I'hlrl'" { - -bd - . /' "'lent!! Or necesare. accusla ra aware expenmenWre. (e

72 73

care va beneficia cremorul inslI~·i. dar in ar.:ecu}i lIIa~ IIr{i. 10(1

slIccesol'i/ sui" (Ezra Pound A rtistul seriOJ). in manie:risl1l, crealia este 0 manifcstare a lui ill \'t'1II io , a

capaeit:ltii de a crea sintagme, versw·i. imagini ell mai neobi$nuite. care sa lIimeasca. Ceea ce define$te actul poetic manier-ist e pura lui gratuitate. intrudt nu vorbe$te despre lume a$a cum e ea. cea crCat~ de Dumnczcu prin euvlnt. actlll poetic e Iipsi1 de orice responsabilitate, e pum manifestare nareisiaca.

Aici, in aceasta gratuitale, poezia manieristll. pare sa se intil neasca Cll eea moderna. Dar. atunci cind poeli i l1Ioderni all vorbit de ..gratuitatea" actului poetic. au taeut-o pentrll a subllnl<l valoarea lUI simboliea, opusa valorilor pragmatice. dominante in lumea model1111. Din perspectiva modernului. actul poetic manierist sufera de 0 vulgara utilitate, nu e propriu-zis gratuil. ci e pragmatic. prin cI se lITmare$te uimirea, pl:leerca: "Placerl:!o arislocralicu tie a disfJldcea" a lui Baudelaire se opune net premiselor poeziilor lui Marino sau Gongora.

Poezia moderni:'l nu e niciodata vazuta ca un act narcislac. Dil11potrivll. Pentru Mallarme, actul poetic nu este joe grawll (pentru a ob~jne uimire, admiralie), ci .. aC{iline reslrima" pentru descifrarea "misier/lilli din lilere ". Pentru c<1 "trenllie co 1.'XISIO

CI'Q OCIiII in slrcifimJlI1 a loale; ell cred ell Iw(cirire 1/1 ceVil ahscons. semnifican( inchis ~i ascllns in {w.:rurile cele mal com/me ". Actul poetic nu este altceva dedt " ... ha:ardlll im'ins clIvinl ell c/lvinl', de~i, Intotdeauna .. albul rel'ine neindoios. ad/neauri gratl/it, acum mot/vat (sub!. A.M.). pen I,." (I conclude co nil mai exislQ nim/c dineolo .yi pel/Ii'll a aUleJ1li{ica (iice/wI". Deosebirea dintre Mallanne $i Marino sau Gongora ne apare. aeum. cum nu se poate mai clara. Toate teoriile despre .,poezia pllra", despre gratuitatea poeziei moderne se dovedesc a fi nelntelegeri grave sau denaturMi voite ale demersllrilor acesteia. Slnt rezultatul leeturii poeziei modeme (~i a tcxtelor teorcticc ale poelilor modern i) din perspectiva, cu ochelarii de cal ai poeziei (poeticilor) premoderne.

eosebirile Intre ..fabricarea" poeziei in epoca clasica ~i in modernism se reg~sesc pe mai multe planuri. Mai intli, Il1tr-O

cliitura de tip semantic (cliltura c1asica), actul poetic este llnul de

rcilcrare, de repetare. rcscriere a unor ·,alon. rcaliHili. ll10duri de" inlelege llimea care slnt. in fond. preexistente. COn1une luturor. Este un act tautologic. 0 itutocolllunicare

III puc/..ia modema. .:are se adrt:seati:'l unei intinit31i de indivizi. necare . eel putin in principiu - cu lumea sa. c;onslituita pe baT unei combinalii plopni a codllrilor avute la inclell1ll1:l. acw! poetic instiluie un univers proprill. combinind elt mai multe perspective posibile. eu scopul de a ..fabrica" UI1 corollalil' ohiecliv, cLfln ar spune T.S. Eliot. ~i eJ\ploreazu felLti In carc se realizcaza comunicarea. cui sc eOlllurUca etc.

Mai mult. actul poetic modern eSlC nu doar 0 .,fabricare" a 1II1ui corelativ oblecllv. 0 e.'\plorarc a lllij\oacclor de cOll1unieare. ci ~i 0

illvel1lure (J cftilOnt{ui. Cilitorul modern eSlC 0 pura poten!ialilate. 0

entitate amorta ~i nClltr:l. 0 parte a Publi.:ului de cem: VOl be~te

Kierkegaard. Actul poetic modern eonsta ;;i in transformarea cititorului potential inlr-ull indivi" ..rea/". eu ajutorul tc'Xtului poelic.

Actul poetic modern I1U se mai ami - eel pUlin aparenl-in centrtl1 \ ierii Ceta~ii. TOli poctii care au incercat sa-i redeCt poeziei aces1 loc central. de la Maiakovski la Brecht. all cazut In capcanel divcrselor ideologii. Poezia moderna nu mai poate oeupa (oeLiI pc care-l evea poczia antici1 in Cetate. Nu nllmai penlru c~ tiplli cultural semantico-sintactic nu mai permile <lutocolnunicarca. ei ~i

iindca in clasieislll aewl poetic e unul public. direct, parlicipativ. iar in poezia moderna e lInul prival. mediat (de poem, dar nu numai de el).

fi poet, a actiona ca un poet (de tip clasic. romantic. chiur maniel'ist). nu mai intra in codul societatilor 111oderne, in accasta societate. marele poet este poetul .. tara chip" (intocmai II1dividului din Public), tara identitate preci~a (de aici. tentatia hercronimilor). de preferin!ii gata mort. Actul poetic e resill1~it ea fundamental. dar, in acel8$i timp, prin consecinlele sale. ca "blasfemaloriu". A~a cum ~PLlllea Valery, poezia. care trebllie sa ia locul liisat liber de reli gie. e absolut vitala intr-o lume desacralizata. Dar aetul poetic in sine. ca ~i eel care il realizeaza, e resimtit ea satanic Oricum, e .. ru5inos" S;) tii poet. W.H. Auden 0 ~i afirm:l in PoelUl ~i cetatea: " .. daca ('lIleVQ in lren mil inlreabii Crt profesie am. 1711 rusnllnd n;ClUdOla

74 75

Iiserirlon). de leama ca. dacei ma va inlreha in conlinuare ce scrill. va lrebui SlI ra~pund I(roe:;ie»), ceea ce ne-ar (ace pc amindoi Sa 11 silll{im slinieni!i ".

Acrul poetic modem nu consta In a descrie, a copia lumea, natura, IlU transmite mesaje ale divinitarii, nu realizeaza spectacole combinatorii. EI instituie 0 noua realitatc. Wallace Stevens, In Adagio: "Poemul esle 0 realilale creOla de caire poel". Realitatea, sau ceea ce sintem noi obi~nui~i sa numim ~a, cste 0 convenlie, 0

conventie gramaticala, 0 capcana din care nu putem scilpa declt , I prin poezie: "R.calilolea esfe lin cli:;eu din care scopom eli ajwo/"ul

/lie/afore; ",

Actul poelic modern este unul de explorare (Wallace Stevens condamna, de e.,emplu, sllprarealismul, care i se pare ,,{Jura invc>n/ie ", de tip manicrist, 0 "inven/ie /01'0 dcscoperire "). Dar. In acela~i timp, unul de creare a unei lumi noi ~i de cliberarc de 0 falsa realitale (cli~ee, fietiuni gramaticale). Nemaiputind fi un act de autocomunicare. un joc, lin spectaeol al cOlllunicarii, un (let de comunieare genuin1\, "natural1f', aCllil poetic modern cstc unul deIII explorare. Un aCI care i~i genereaza (descopera) ~i limbajul ~i

realitatca (comunicat5.) ~i reeeptorui. Accentuind doar una dintre dimensiunile cxp)orarii, una dintre dimensiunile aetului poelic modern. sau lilllitindu-ne doar la una dintre cle, apare senzatia unci divergenlc, a unel ireductibililari a diferitelor demersuri din ooezia moderna.

in opozirie cu actul poetic din tumea clasica (0 alltoeomunlcare - fie mimetica. fte orfica), cel din modernism (chiar dnd. aparcnt, avem de-a face eu 0 descriere sall Cll 0 transll.) este llnul in carc se xploreaza .. pe cOnt propriu" Un act prin care se descopera. se

inventcaza lucruri pe care receptorul (in cazul nostru cititorul) nu "Ie ~tia tara sa Ie ~lic ". Mai mull. se .. instituie" reccptorul orin chiar uctul poetic ($i rezultatuI acestuia, poemul).

Poemul

Forma poemului modem, felul in care acesta ,June\ioneaz:i", relatiile pe C<lrc Ie stabilc~te (implicit sau explicit) cu poemele care-I preced. Ii sint contemporane sau VOl' fi create in viitor, toale

76

aceste elemente (~i allele, care decurg din etc) marcheazil 0 ruptur,i majora in evoluria poeziei,

Mai Intii. poemul modern are. de obicei, 0 forma libera. care IlU

pare a asculta de nici 0 Icge, in limp ce poemele anterioare au forme fj':C Avem de-a face cu deosebirea inlre 0 formll deschisa ~i forme ifochise. inlre forme care sinl presupuse a fi ..incomplete", care sint exrerimente, explorari. provocari etc. ~i forme "definitive", rczultate ale unui travaliu dus pina la capi\!. Poezia moderna e dialogidl. cea care 0 preceda e una monologidi (Ia Iim ita tautologica. re7.uItatuI unci autocomunicari). Paradoxal, poezia rnoderna este 0 "ma~'ina,.ie de cuvinte ", in limp ce poezia clasicil. manierisUi S:lU romanlica este comunicare imediatil. Parado;." aparent. deoarece in poezia modema, care CSle intemlediala de Jloem. in lipsa unei rela\ii dirccle eu reecptorul. comunicarea devine 0 component<l esentiala a insu~i poemului, Poemul este lin obiect. dar e,xista doar prin dialogul eu citilorul. prin intilnirea Cll acesta (Iectura e reinventare a poemului, dar ~i insrituire a cititorului).16l

Pentru a inte1ege aeest paradox. yom face apel la 0 veche ~i

didacrica distinqie: cea Inlre forma ~i fond. intre text ~i realitate. il1lre semnificant $i semnifieat (dqi perechilc in cauza IlU "int sinonime). Daea ill poezia premoderna pulem avea iluzia unci distinqii intre fond $i forma. intre semnificanl $i semnificat. In poezia moderna aceasta distinqie e una permanent pusa in disculie. locillai Ii indcll. poezia modernrt presupune na~terea de noi forme, anularea distinqiei dintre text ~i realilate ~i, totodata, negarea - in diverse l"eluri - a ceea ce Saussure numca arbitrarietalea SCll1lllllui lingvistic.

Niciodata distineria fond - forma nu a fast realmente acceplata ~e clHre poeti. De~i, evident, 0 data eu fixarea formelor, dup<1 Inventarea principalelor forme (in Grecia antica ~i apoi in Proven!a :rubadurilor). poetul nu mai cacea altceva dcdl sil actioneze in Illteriorul unci tonne dale (rareod inventa 0 forma noua, ca Dante 1:1 Divina Comedie). De$i tOI tirnpul se realizeaza ..deformari·· ale tlParclor preexislente (vezi sonetul shakespearian vizavi de eel P10vensal sau italian), sau se depa~e~te cumva forn~a, printr-o 1itlPrtl ronni! (Cal1zonierul lui Messer Francesco Petrarca sal

77

SOllelele lui Sha"espearc). Ccrt eSle cil.. In nivclul cclmai Vi7ibiL la un moment dal. apare I)

slabililale a formelor. [Ie lSi impun cumva 1cgilc lor. Intr-o poetie rimat~ Illtr-lln anume mod. automat 3lenlia sc concentreaza spre uvimele care rimeazil. leerura (audiria) linearn fiind dllblatil de 0

sllbliminala !eclura (audi!ie) transversala. Se obrine, aSlfe!. 0 mai marc complexitate a poeziei. Marii poeti premoderni au exploatat la maximum accste constrlngeri reale. Dadi e Yorba chiar de constringeri. iar nu de procedee suplimentare. asumate deliberal. alUnei dnd performarea poeziei se modifieR. adica la $fir~illil

E:.vllilli Mediu. Evident. s-ar impune un Sllldiu comparat, care sit nc 11lmllreasci\

lie CC' anllmile forme fixe. premoderne, nu sint rimale (poczia gTeco-lalin~l). iar altele folosesc aliteraria (epopeile medievale) sall rima (poezia lrubadllrilor, dar ~i cea poplllari\). Rima nll se aureseaza ochiului (mai ales in lim bile eu scriere etimologidU. ci urechii. in fond. rima Oll are sens dacil. roemul e doar citit, in singuratale (~i lectura nu e dllblatll de 0 "rostire in gind").

lnsa, e>..istii Si sitllatii in care fondul e "tras". artificial. inlr-o anume forma.. Sitllatie vizibilil mai ales la romantici. unde e evidenta contradictia intrc naturalerea, spontaneitatea principia/a a fonclului $i extrema conventionalitate. anificialul expresiei propriu­zise. in poemul romantic avem de-a face cu un fond nonconformist intr-o forma de un conformism aproape absolut. Situatia paraeloxala a poeziei romantice este rezultatulunei ineqii. normala in cele cultur3le. La fel cum revolurionari i francezi de la 1789 credeau cil refac 0 forma de guvernamlnt veche. In timp ceo dincolo de numele rom3ne. inventau noi instituiii, romanticii. care exprjmall 0 noua vlrsta culturaHl. un nou mod de a trdi $i de a sim!i (un nOli lip cullUral. eel asemantic ~i asintactic). credeall d\ rcelescoperlL reinvie lie Evul Mediu, fie cliltura poplilara. fie Antichilatea (dar 0 Antichitate diferiU\ de cea a clasicismului seeolelor XVI - XVII, opusa chiar acelcia).

RomanlislTlu! este. in planul poeziei - dar nu numai - principalul moment "de cotilur~r·. Ruptura deplina., asumarea pina la cap~H [I

consecinlelor noii lumi senzoriale, obiectuale ~i cllltlirale. paniciparea ta aceasta se realizeaza insa abia in modernism. Dar.

t:videnl. intre epoca "veche". intrc "L' Ancien Regime" $i epoca lTIoderna se afla romantisl11ul 0 mi~care culturala (Iiterara. poetiea) paradoxaJa ~i contradictorie, locmai penlru ca, avind senzatia ca res/(juI'etlza un trecut, ea inallI:llrea:a ceva cu totul nou. Radacinile modernismului se afla in romamism, dar romantismul nu poale fi lin sistem de referinta (dedI ca pune( de plecare) pentru modernism. Modernismul nu poate fi inteles prin 'prisma romamis111ului, ca 0 prelungire a acestuia. Multe dintre ideik romanticilor au contribuit la formarea esteticii moderniste. fonelul unora dintre crea\iile lor au generat poczia modern<'l. dar forlllele poeziei romantice nu mai au aproape nimic in COllllln cu formeit' poeziei modeme.

Princlpala obieqie. care mi 5-(\1' plilea aduce aici. eSle dl veehil forme nu dispar in poezia lllodema. c1I Ie vom intilni de la BaudelaIre ~i MaJlarme, plna la Lowell sau John Benyman. Raspunsul la aceasta obieqie sc afla III chiar lipul cultural. eel semantico-sintactic, specific lumil moderne. Poetul modern poale folosi 0 anllme forma, insa eu con~tiinia ca aceasta c 0 convenlie. un mijloc pentru a obtine un anume efect. Baudelaire e "artificial". de aceea folosirea unei anume ronne, care sa separe poezia de expresia nallJrala. noneonventlOnala a sentimentului e perfect justificata. Ca poetul modern vede in formele precxistente doar ni$le mijloace $i nu ni~te modalitl1Ii obligalOrii de a te exprima poelic. devine evident inca de la Baudelaire.

Revenind la poernul romantic. el are 0 substanta noua. lurnata Intr-o forma preexistenta. Fondul este de tip asemantic ~i asintactic, forma ramine. insa, in cOl1linuare cea specifica tipului cultural semantic sau celui sintactic.

Poemul premodern are 0 forma fixa (mai exact, gramaticalizata, ell ritm .. regular'. cu structllri cornpoziiionale relativ rigide, eVentual cu rima, ba ciliaI' eu ftguri de stil - tip), nu numai datorita tnodului in care acesta este transmis, ci ~i tipului cultural In care estc creat. E semnificativ ell trubaduri i, de~i au inventat forme noi, diferite de cele clasiee (semn 11L1 doar al unci fone creatoare remarcabile. ci ~i al faptului cc1 - astrel - se manifest:'! un fond nou, diferit de eel greco-latin), nu au renunlat la forma fixa. Dimpotriv3. all complicat-o ehiar. Am putea s1\ ne hazardlim $i s1\ afirmam c1\

78 79

unui lip cultural semantic ii corespunde Intotdeallna 0 poczie eu forma nx~, ,.inchisa": de la poezia sumeriana. la cea ebraica, de la ea grcco-Iatin~, la cea a trubadurilor.

Callzele sint multiple, Mai Intli, eultura de tip semanti presupune 0 stricl<1 cenlrare, ierarhizare a universului ~i 0 stricta fonnalizare a comportamentelor, relaliilor interumane, a mesajului etc, POGzia dintr-un ascmenca tip cultural este una gramaticalizata Inceplnd eu nivelul eonlinutului. gramaticalizare care se regase~te.

normal. ~I la llivelul formei, Pc de alta parte, cum avem de-a fac cu 0 au[ocomunicare, cu 0 adillcire in semn, eu reiterarea a ceea ce a fost. pentru a da viala ~i semnifica!ie celor care slnt aClll11. inova!ia formala, ie~irea din fonnele preexistente. e perceput<1 ea non-culturala, 0 cxprcsie spontana, neformalizata e eel mult 0

eroare. ° dovada de neTndcmTnare. de nestaptnire sutieienta a codului (care e unul ~i acela~i ~i pentnl poet ~i pentn! receptorii sai).

Exista. desigur. creatori de forme. Dar ei se mal1ifest~ dear lntr-un anume moment al culturii respective. la lncepul, unii capatlnd statut, dimensiuni de eroi civilizatori (vezi Orreu. dar ~I

Homer. Ilesiod, Sapho. Tcocrit, sau - mai nou - poelii trubaduri. al carOl vie!i. Intocmai vie\ilOi sfin!ilor. sint apocrife in buna masura). Dar chiar ~i acqlia nu pal crea dedt in sensul culrurii Tn care se atla. /\dica tOt ceea ce acum flllmim fOflne fixe. gramaticalintc "all altfel spus . daca tot am comparat poezia moderna ell ~tiinta

ll10derna - forme euclidiene, Poelllul manierist (sau baroc) este un caz particular. a dezvoltare

- tar[1 a Se sparge tiparul formal - a poemuilli clasic, la fel cum tiplll cultural sintactic. de~i neaga tipul cultural semantic. poate fi rrivlI ~i ea un caz particular al acestuia: parten nu mai e egal1'l culntregul. doar intregul e ega! cu sine. e un Semn Absolut. Poemul maniemt are 0 realitate doar la nivelul lntreglllui. el nu e condi\ionat decil exterior. de forma sa, care nu se deosebe~e de eea a unui poem c1asie, Poel1lul m:lf1icrist (sau baroe) are, 1n interior. propriilc leg' ex prima. aparem. 0 total.) libertate combinatorie, Cit timp nu se mal stabile~te 0 relatie absolut~ inlre Cuvlnt ~i Obiect, Gongora pLltca alinna lini~tit. ca un bun catolic. ca .. notura carl! it!se din ntiinile 1111 DlIl71ne:ell /1/1 (' Qceeu curc treiie,He in {Joe::ie" (In poezia barod

,au manierist~. pentru ca In cea clasica identitatea dil1tre cele dOlla natllri este premisa oricarei poezii),

Am spus. insa. ca libertatea combinatorie din poemul manierist sau baroe e aparenta, Din trei motive: I) poezia de acest lip are un scap precis: sa uimeasca, sa surprindil, sa Indnte. sa delecteze; deci anumite zone ale expresiei, cele "normale", de exemplu (de la ftguri de stil ~i sintaxa pina la vocabular), sint interzise (la fel cum In limbajul aristocratiei franceze din secolele XVII - XVIII erall interzise cuvintele ..norma Ie"); 2) poezia nu se poate deschide: trebuie sa se mi~te Illtr-un spaliu dat. cel impus de Insa~i formula adeptata; nll poate Ii explorare, imita\ie a realita\il sau expresie a senlimentelor; ea trebuie sa sc mi~te nu numai intr-un spa\lu dat. sa jaace doar ell anumite piese, dar ~i dup~ reguli precise, penlru ca: 3) poe7ia e vaZUla, dintru lnceput. ca un act ..gratuir', mai exact, t1'tra valoare Olitologidi sau exploratorie. 17l ca un joc (eu reguli ~i

limitari eAtrem de stricte). a ~i in eazul poetului sau al aetului poetic. poemulmodern pare

cd mai aproape de celmanierist sau baroc (de aceea unii, Intre care Hocke, au analizat 0 parte a poeziei moderne ca tiind manierista). insa deosebiri Ie dintre manierism ~i modernism slnt evidente,

Ceea ce tine de e;'\plorare. de experiment, In manierism ~i baroc se desta$oara intr-un spatiu dat. cu reguli date dinainlc ~i cu un nlunar limitat de elemente care intra In joc. De aici forma inchisa a poemului manierist ~i baroc ~i cea deschisa, imprevizibila, uneori inventata ad-hoc a pocmului modern. Cind poemul modern arc ~i el a forma tixa. accasta \i ne tot de un pari u, dar de unul Cll alia miza. Mai mult. poemul modern in forma fixa are lIll eu totul £lIt conlinut dedt cel manierist: de la explorarea Iimitelor ~i posibiliU\tilor limbajului. Plna la identificarea ~i descrierea Lonelor tcnebroase ale eUlui sau a unor noi lumi. care se nase in iurul nostru.

Poemul modern este 0 expresie a lipului cultural semantieo.sintactic: se mi~ca intr-un spa\iu cxtrem de complical. lese modalitati de culturalizare. de a intelege lumea diferite, uneori ContradictoriL E un punct de convergen\A dar. In acela~i timp, un PUllet de plecare al Illmilor care coexista in epoca modema. De aceea, forma sa este. eel mai adesea una deschisa. iar con\inutul sau Unul ..incomplet". care IlU SC realizcaza pc deplin dedt prin

80 81

reserierea sa de caIre cilltor (merell aitul. diferit de autor. de~i

asemanator eu acesta In ceea ce e esential. iredlletibi I: de aiei ~i

eclebrul ,,0, hvpocrile leClew: 1/1011 semblable. mon li'ere "). Care cititor. la r1ndul S3U. e instituit, e personalizat, e seos din neantul Publicului. de catre poem. Amilldoi, poemul $i cititorul, se intilnesc Intr-o noua realitate. 0 realitate pe care 0 genereaza imprellna. !\ceasta realitate e ulla absoluHL eoncret8, deplina, nu factice, analogica sau ludica. De~i (sau poate TOcmai pentru ca) atlt cititorul. cit $i poemul sin! - fiecare In parte - relativi, ineomplcti.

82.

ESTE POEZIA 0 ~TJ(NTA?

Insistcnta eu care. in diverse oenzii $i in diverse ronne, eel mal iIl1portall1i poeti modern! au subliniat caracterul ~tiinlific al poezkj pe care 0 ~I:riu. Ill! inseamlla - a$a cum ar parea la prima vedcrc $i

cum interpreteaza cei care-~i proiccteaza prorriilc comrlc\C $i limite asupra poeziei - -':3 poezia rnoderna ar Ii In siaiul ~tiin!ei sau ca poaia moderna ar suferi de eomplexc de inferioritalc rata de ~li in!~L

Sensu I afirma!iilor deja citate - care merg de la E.A. Poe. Baudelaire. Rimbaud. M:llianne pIlla la Pound. Valery. Pes~oa. T.S. Eliot, Maiako\ski. Lowell etc. - este de a sublinia, pe de 0 parte. speci Iicul poeziei moderne In raport Cll cea care 0 preeeda ~i, pe de alta parte. de a aeeentua impol1anta demersului eognitiv (de ~xplorare ~i descriere a noii lumi in care traim) al poeLiei mooerne. Ullul eu nimic inferior ccluj al filozoflci. ~tiinlelor um<lne. ~tilllt('lor

e'Cacte etc. in dclinirea specirteului poeziei Illoderne e>.iSla 0 polemica.

implieitil. sau explicitu. eu poetieile premoderne. Cind poezia estc vazutl\ ca rezultat al unui modus operandi. crearea ci ,,1111 paall! ,­

pus(iJ) {II! seamo Ut7U; uccidem sail a IInei il1l11i(;; ": dnd se afirma ell. poezia are" rweci::ia ,I'; cOl1secl'en(a riRie/a a IIl1ei (lmh/en/t! c/iJ malema/;co" (E.A. Poe). este negata ideea romantien de inspiratie, ideea en poezia este un ..prod us natural". 0 asemcnea pozi!ie neaga in aeela~i timp atit modelul ortic al poeziei c1asice, cit ~i pe eel mimetic. Poetul nu nUl11ai ell. nu este inspirut de zei, dar nici nu vrea Sil redea, sa eopieze 0 anumitA imagine a lumii. sau 0 anllmita emolie. EI urmAre~te sli provoace. controlat, 0 anumiU'i emotie in cititor $i. pentru aceasta, i$i alege CLl deplinil lueiditate $i In deplina libel1ate atIt mijloacele, cit ~i materialele folosite. Ca I:..A. Poe ncaga ~i poetica aristotelieil. se vede ntl numai din afinna!ia sa, aparent monstruoasa, "Iliada eSle rodul unei conceplii imper(ecte Qsupra arlei", ci $i din efortul SaL! de a separa, ceea ce Aristotel ..atnesteca" (dupa E.A. Poe): GllSlul ~i Simlul Moral. Cind subliniaza .,gratuitatea" poemului, faptlll ca acesta cxista per se. 0

face pentru a-I seoate de sub rigorile Didacticului sau ale unei utilizliri imediate, 0 face pentru a-I nega atit pc docere. cit ~i DC

83

cleh:uul'e. Poe!ii modcmi vor insista asupra difcren!elor intre felul in care

se scrie, funCiioneazc'1 ;;i exista. poezia in lumea moderna ;;i fellil in

I care aceasta era creata. aqiona ;;i exista in lumea premodema. Accentlll pus de Baudelaire pe aniticial marclleaza 0 deplasare

11 fundamentala: poezia nu mai recreeaza. nu mai copiaza, ea inventeaza. face sa apara obiecte (artistice) noi. i;;i inventeaza ciliaI' ;;i domeniul: " ... Adevaralul piclor, iJ71reaga-i viaru, este in diutorea picturii.- udeVC1l'atlll poe/ ill cfmtarea Poe:iei etc. Caci acestea 1711 sinr ac/ivi/uti detel'mina/e jn ele trehuie sii-(i creezi singur lIecesitatea, seopul. mi;loacele. plm; ~i ohstacolele ... ., (subl. A.M.) - afirma Paul Valery. Poezia este 0 explorare a limite lor ulllanului ~i chiar di ncolo de lim iIe, in anormalitate: ..... e vorba sa-ti foci su(lelul mons/rHOS.... Imagina/i-llo lin om implantilldll-$i singur negi pe obr,,;i ~i cllitivindll-i. .. boola e I/noa,~tere. () cole de pa/rundel'e in necllnoscllt" (A. Rimbaud).

Poezia l1lodcrna. dupa Mallarme... .. .refllui mellerialele nuwrule .)·i socotind-o brutalG, 0 gindire exactQ (id est "mill1eticA", A.M.), t'e

JI Ie-or ordona" ;;i considera ca fiind "obolila, prelen/ia. eSlelle eronata. de$i SIO la ba:::.a lInol' copodoperl!, de () include in h/rria I. subtila a 111711i voillm de poe'::ie altc:eva decf/, de exemplll, spcrima de plidure sail tllnellli mlll, ruspindit prin (runze, /111 lemnlll intrinsec: ~'i dens 01 arnorilor ". Pentrll ca "a 1'0rM /1/1 or/! leg6turo ell realilOtea 11Icrllrilor dedI c/in Plll1Ct cle vedere comereiol ... ".

allarme are grija nu doar sa sllblinieze diferen!a dintre poezia moderna ;;i cea rornantica sau clasica (construita pe principiul mimesisului aristotelician), ci ~i sa marcheze specificul demersului poeziei in Illmea conternporana.

Nici macar poetii care, aparent, scriu 0 poezie de tip mimetic (s~

icem imagi;;tii sau obiectivi~rii) nu contesUi posrularele lui Mallarme. Dimpotriva. Daca difera metodele, daca exist controverse asupra zoneJor rea1ita~i i care trebuiesc explorate sau asupra relaTiei semnificantJsemnificar, CllvintJObiect, tOli poeti i moderni accepta definitiilc lui Mallarme ca tiind corecte, considerll poezia un spaliu special. sint de acord cil. "literela combinate . cl/vintele - sint simboll/rile absolwe ale obiectelor. starilor. aClelor. relaliilor dintre oarneni $i gindllrilor referitoare 10 ele" (citatul nll

84

e dill Mallarmc, ci din Un obieclh'. al lui Louis Zukovsky). Fiilldca lallarrnc c primul con~tient ca "lllerurile exislG, nu avem de ce su

Ie cream: noi trebuie door .ria .riurprindem rrrportlirile dinfre ele (sub\. A.M.); iar lirele aces/or I'Upo/'luri fCiliresl: verSlll'i . ". Poezia. deci. esrc in primul rind 0 explorare a realului pcntru a surprinde adevaratelc raporturi ~i, In al doilea rind, un efol1 de a Ie reface. de a constnli un nou spari u: spalilll literal', cum ar spune Blanchot.

De aici necesitatea unui dcmers .. ~tiin\ific". Prin acest demel'S poelii moderni in~eleg unul in care poetlll (ca persoanc1 CU 0

anumiUI biografie, sensibi Iitate, anumite prejudecA!i etc,), .. dispare (e/oe/llol'lu!!!). Dacc1 poeti i sint "manome/rele ~'i voltmetl'ele speciei" (Ezra Pound), ei trebuie sc1 nu falsitice rnregistrarile di n cauza subicctivitalii lor. De aici toata [eoria modema a poerului "obiectiv", ..impersonal".

Obieclivitatea e 0 condilie sine qua non in procesul de fabricare a poeziei: ., eeea ce e bine seris, eSle rezlllwJliI UI1lIi pet/eel control." ill mare. u serie bine inSeUllma su excrc:iti lin perlet'/ cO/1/l'ol a.I'lipra a ceea ce spui - olltol'ul spune exact ceea ce vreo s6 spund. 0 spline ell /} simplitate ~i 0 darita/e absolule, ell un minimum de cuvinle pusibil'", afirm3. Ezra Pound in ArtiSlal seriOJ. ~i. tot el. In acela;;i eseu: "Poezia. spun adesea in{ele(1iii, ar rreblli sci dohind<!(Jsc(i 100111 calilolile prozei. Aeeaslci /{lee prelll17ge~te

ceea ce sfllmeam mai sus despr/! control, Proza nil are nevoie de entOlii. Eu pOOle loarte bine sa ineerce so descrie emo!ia, dol' a.lta e altcel'a".

Pentru cli Ezra Pound pomenea despre proza. iata ~i un citat din Flaubert. unul dintre mae;;trii lui Pound ~i - spun eu - ai poeziei l110derne (n-a scris, e drept. nici un vel's memorabil - ~i va amta el insu~i mai iDs de ce - dar a scris Doa17llla Bovar}'!). imr-o scrisoare catre Louise Colet, din 1852. Flaubert afirrna.: .. Dad] or Ii destul sa ai nervii sensibili CCI sa fii poet. a~ prelui mai mult decit Shukespeare sou Homel; despre care-mi inchiplli cil a lost un om nll prea nel1'lJ.\. Aceasta conticie e 0 impielole... Poezia I7lI e 0

debilitate u spiri/ului, iar (aculta/eo de a simli peste miisura e 0

sliibiciune... Nu pasillnea tace versurile. $i ell cit vei fi mai Personal. Cll atft vei fi rnai slab ... ell ell sim(i ma; pu(in un luerll,

85

cu alii e~'(i mai apt sli-I exprimi u~(J cum e (1;11111 o! mereu, ill .lllIc.

il1 genl!raliro/ea lui ~'i de,l'prins de IOale cOnlingen(ele efl!l1IereJ Dur

Irehuie sa ai facultulea de (/ (;-1 face fie ill~'lIri ~·ensihil. Acea.ll(

acuftare JlU este alic.:evCI decif geniI/I.' a vedea. u avea modelul in lura. po:ind in acelu~1 fimp" (sublinienle sint ale lui FlaubeI1).

II Gasi m in aceasta scrisoare, di n 1852 (!). atit ex pi iC3\13 rimbaldianului "Je es/ /1/1 autre ", cit ~i 0 perfecta descricre a pozi(iei ~i a modului de a aqiona ale poetului modern. Poet care este ~i "manometI'll ,~i vo!rmefrll" ~i, in acela~i timp. eel carer inregistreaza rewltatele masuratorilor acestora. Mai Illult. eel care ineearea sa recol1lpl1na nu in lext. cL eu aiutorul te:-'lului. in cititor

lume de senza\ii, lrairi etc. Sublinierea caracterulLii ;;tiintific al poeziei moderne este, deci.

in prima instanta, 0 modaJitate de a rasturml. de a ncga poetieile allterioare ~i. in al doile;J rlnd. un mod de a dellni specificul demersului creator modern.

in al treilea rind. sublinierea caraeterului ~liin\ific al poeziei moderne are drept seap preeizarea felului in care aceasta Sf:

constituie, rela\iile care se stabiJesc in eimpul cultural modern. modul ei de existen\~L Poezia moderna. care se na~te ~i tdlic$te intT· o culmra scmantito-sintactica.. nu este identica eu realitatea materiala ~i eu lumea cultural" in care apare. nici nu este expresia senlimentelor unui om, tie eI generic, fie unulnon-convenliollal, Ull

particular. Ea este un obiect fabrical. car~ funclioncaz<1 intre rna' rnulte eoduri. diferite. concurente chiar. De$i sint de acela~i tip. pocmcle moderne pOl purta mesaje diferite. contradictorii chiaro Poemele expresioniste au un ..mesaj" care Ie leaga de tipul cultural semantic. poezia lui Mallanne unul in legi'ttura direeta eu tipul cultural sintactic (fragmenteJe nu-~i capats. adevarata semnificatie. nu au valoare ~i sens dedt raportate la intreg, la Opera visata). Poezia imagistil, obiectivisHI, dar ~i cea suprarealista (de~i au poetici opuse) incearea 0 refaeere a modelului cultural asemantje ~i

asintactie. Un paradox al poeziei rnoderne este ca, dincolo de caracterul ei

~tiintific, mereu afirmat, de faptul ea c una dintre piesele de baz ale tipului cultural sernantieo-sintactic. se vrea 0 dep~~ire a limiteJor ralionalismului ~tiin!ific, incearca refaeerea (in text) a

86

unoI' modele culnJrale prcmodcrne. Si - culmea - toemai acestc o;t'i.lrturi sint 0 expresie. la nivelul maxim, a modului de a Ii al ciliaI' Ilpului cultural semantico-sintactic!?!

Subl inierea dimensiuni i ~ti intifice a poeziei are drept seop ~i

~~l-i defineasca loeul ~i rollli in lumea modema. Poezia flU mai are in primul rlnd rolul de a-i uimi, a-i delecta saL! a-i irwata pe altii. ei pe aeela de a explora aceasU\ nOLla lume a sim(LlriJor, noile limbaje. rela!ii interumane etc. ~i de a gasi. de a invema, a fahrica forme/e care sa faca sa funqioneze naLia Iume. care sa a culturalizeze. Poezia moderna are 0 valoare epistemica eel pu\in egala eu eea a ~tiin\ele propriu-zise: ....lrfe!e. li/erallll'll. poe:/(l sin! () ~'liil/lCi, 10 fel co ~'i chirnia Obiecllll lor de cerceEal'e eOn/III. specia umana Chimia. ea, are drepr ohieci mOferia 1'0:1110 dill perspec/ivCl compo:::iliei ei. ANellO Ill! nfer6 ceo rnai mare purfe din datele dumbile $i inataeabile pe care Ie posedom asupl"O nOfllrii omului ­{/ ol11u/lli imalerial, vlizlIf ell () creatura glndifoare $i sinl{itoare

(sub!. A.M.). Efe incep acufo tmde se opre:jfe medicinCi - mai mulE. ctle dOUG $tiin(e (subl A.M.) se supraplln IIl/eori; (ronliende aces/or dOllo demel'suri sint linear; com line " (Ezra Pound Arlis/ul ...erios).

Reluarea acestui citat ne va ajula sa lamurim ~i care sint rela!iile poeziei (una dintre anele) moderne. atH eu filowfia sau religia. cit ~i Cll celelalte ~tiil1~e. Daca liloz.ona - devenita. in secolul XX. mai ales filozofie a limbajului. logie:i. filosotie a ~tiintei. epistemologie - incearc:i sa analizeze omul ca pe 0 creatura ginditoare, poezia lncearea sa iJ analizeze ea pe 0 erealUra ~i ginditoare ~i simtitoare in acela~i timp. Fernando Pessoa afimla: "Exist{i dOlla tipuri de pue/i· eei care ginclesc ceeu ce simI ~i cei Care simI eeea ce gindesc Ceo de-a Ireia categorie. care door gfnde$fe sau door simle .. neer:is/ind pur ~'i simplll ",

Desacralizarea lumi!. care faee ca poezia sa oeupe loeul la.sat libel' de catre religie (dupa cum afirma Valery). eSle 0 eonsecinlii directa a de-semantizarii ~i de-sintactizarii lumii. Daca olnul devine sistemul de referinta, orice text poate eel mull sa incerce 0 refacere inlelectual1l. a semantisll1ului lurnii. a sintaxei ei divine; eventual, 'in pIllS. eu 0 nostalgie a originilor. cum ar spune Mircea Eliade (exprimate 'in ~i prin texte cullllrale de tip semantieo-sintactie,

87

Insa). Poczia, centrata pe indlvidul ginditor ~i sil11!itor. se atlil in centrul li111bajului (vezi George Steiner Dllpli Bubel) !?i se substituie. pentru omul modem. pentru eel realmente modern, religiei. Sau e impinsa sl'i 0 fad! (vezi abatele Bremond, dar nu nUl11ai el). De~i ea refuza acest rol. inclusiv prin afirmarea caracterului ei ~tiintific. laic in ultima instanta.

Poezia se pierde pc sine in clipa in care vrea sa se SUbsliluie religiei (vezi cazul lui Paul Claudel). Poetii ad~varali eviUi in extremis aceasta substituire. fie afirmtnd caracterul ,.secund" al poeziei, de refacere . il1l:ompleta! - a pierdutci limbi originare (citalul din Maltarme, deja analizat aici), fie intelegind actiunea poeziei ca 0 aCliune resll'illsa. avind orgoliulmaxim de a fi 0 Sliin!a a Limbajului. AflatlL astfel, deasupra tuturor $liintelor, fiindca - 0

afirma tot Mallarme . "Sliillio. gasindu-,~i ill Limbo; 0 con/imwre

de sl11e il7SQsi. lrebllie sa deviniJ oell/II ea () confirmare

Limbajului ". Insa. prin relatia sa speciala cu limba. prin imposibilitatea - sau

refuzul. tOI una c! - de a construi un discurs ..abstract·" prin negarea arbitrariului semnului lingvistic. poezia ll10derna nu poale fi realmente 0 ~tiin!a. Ceea ce nUlllim ~tiint~. ill lradi!ia carleziana. a lui Galileo, Newton, Leibnitz sau Kant. presliplIne tocmai aeeasta separare a scmniticallllllui de semnificat. 0 de-semamizare prealabita a discursului. a limbii folosite. ~tiin!e1e s-au eOllstruit pe presupozi!ia unci .. imaculare coneep!iuni" a oricarei formule, teorii etc. Aeeasta abstraetizare merge mina ill mlna Cll ceea ce nllmirn specializare, eu 0 disecare. 0 seetoriali:zare a realitatii, aceea$i realitate fiind studiata, concornitent. de -$tiinre diferite, eu limbaje diferile.

Poezia moderna cunoa~te ~i ea, nu neaparat din cauza \lnor reaqii mimetice (de~i nu au lipsit nici acestea), 0 tendinla de sectorializare, de focalizare a demersului exploratoriu: fie asupra obieclului fabricat sau a moclalitiltii de comunicare. fie asupra anumitor simturi (imagism), tIe asupra unei zone a eului (suprarealismul), fie asllpra corpului celui ce scrie (versul proiectiv) etc. Dar. In cazul poeziei, aceste demersuri au avut intotdeauna un back-ground com un ~i un caracter explicit provizoriu, experimental; sistcmul de referinla ftind unul care se

opune nll nllmai abstractizi1ri i. 1K) ci ~i sectorializi1ri i. unul care impune/presupune nu numai "maximum de semnifico{ii posibi/e"

(Ezra Pound). un slIpraplin de sens, ci ~i a viziune integratoare (carc unqte: c1ipa-eternitatea, limbajul-realitatea etc.).

Aceasta tendinla - de sectorializare a demersului - e il11pusa atit de tipul cultural in care apare poezia moderna (~i pe care il genereaza. il amplifica), cit ~i de neCeSila!ile explorarii "noii IUl11i". Ea apropie ~i mai mult modul de a exista " social-cultural vOI'bind. aClim - al poeziei l110derne de cel al ~tiinlei 1110derne. Explid\, in acela~i limp. de ce curentele cele mai diverse, unele contradictorii. ell premise aparent ireductibile. din poczia moderna se dovedesc a fi complcmentare. contribllind. loate, la aparilia. structurarea si impuncrea noii paradigrne.

Rezumll1d: de~i poczia modernil are atil de multe in comun cu ~liinta moderna, incil poale fi inteleasa lTlai bine in demersurile ei. i se pot sesiza l11ai Il~or specificul. coeren\a ~i semnificatia mai degraM din perspectiva ~tiintei modernc decil din aceea a poeziei care a preccd<1, exista 0 deosebirc fundamenlala intre ccle dOlla: ~tiinla e conslruila pornindu-se de la premisa arbilrariull.li semnlilui lingvistic (arbitrariu ..contracarar· prin ..absolutizarea" limbajullli ~tiin!i lie !?i/sal.l prin apellil la experirncl1HlI ..concrele"). poezia (atlt cea clasiea, Cil ~i cea moderna) exisla prin negarea (anularea, in ~i

prin poem) a acestei arbilrarictali (negare implicit1l sau expliciti1). De aceea. niei unul dintre poe!ii care pJedeaza penlru caraclerul ~liintific al poeziei nu accepta ideea caraclerului arbitral' al semnului lingvistic. DOlla exemple: I) Suprareali~tii. care denunta arbitrariul sintaxei limbilor, proplln 0 noua sintaxa, rezultat al dicteului autornat, 0 sintaxa care nu ar mai falsi fica ..adevarat Sintaxa". cea a asocierilor la nivelul sl.lbcon~tientului. Motivarea scmnului lingvistic e deplasata la all nive!. ~i atit; 2) La E.A. Poe, unde poemul e conslruit ,.rnalernalic", motivarea 0 face IOcmai emo{io provocatl'i in receptor, emolie realizata pnmr-un efeel de motivare globala, prin deplasarea motivarii la nivelul unui i'ntres poem, care - el - e Semn: .. Va/oorea unlli poem sla In infensifalea

unei emo{ii IreCalo()re ". Emofia trec~ltoare e semniflcatlll acestui SCmnificant (texttll poeziei) construit riguros de poet Poemul e doar aparent gratllil. fn fond, accemuarea dimensiuni i ~li in1ifice a

88 89

poeziei permite apanlla unui Poem (Semn) care sa nu mai li-: motivat la fel ea in romantism. manierism sau clasicism, Nu voi intra in amanunte. 0 intreaga ramuraa poeticii ... tiliera lingvistica". SC ocupa (OCilla; de fellll in care se anuleaza arbitrariul semnului lingvislic in poezia modema, nivelul la care sc realizeaza aceas!". II, procedeele folosite ~tc.

Distantarea de tipologia poetic~ premoderna. incercarea de a faee comprehensibil demersul poeziei moderne Intr-o lume In care discursul (de tip) ~tiintific pare a deveni central (pina ~i reclamele pentrll drnati. costume de sport sall anumite prod lise cosmetiee mimeaza un limbaj. 0 motivalic de tip ~tiintific). atlmarcat po?i~iilc

tcoretice ale marilor poeti ai modernita,lii. La taate acestea se mai adaugli inea un impuls. poate la fel de

important: aceta de a constitui un spatiu de aetiune poetica ~i

meditalie asupra poeziei. comun mai multor poeti ~i generalii de poeti. de a provoca 0 anumitn atitudine vizavi de creatia poelica In rindul poelilor in$i$i. Obsesia poelilor secolului nOSlru, de la Ezra Pound In W.H. Aliden $i Lowell. este cli poezia se invat~ (pin1l la un pllnct. fire$te). c1\ progresul in poezie este rodul unui efort comlln. al colabor1lrii intre generatii poetice. Intre personalitari poetiee ireductibile. E'\plorarea noii lumi se ponte face nllmai de ca.tre paeli profesionalizali (nu ncapArat profesioni$ti) $i printr-o sllbtil~

cooperare Intre ei. n semn al malurizilrii paradigmei poetice moderne este

deosebirea intre felul in care cancep explorarea marii modemi ai seeoluilli XIX - Mallarme. Rimbaud. Baudelaire, Lautreamon., Walt Whitman - $i fellJl In care este ea vazuUl ~i practicata i secolul XX. Dincolo de deosebirile dintre ele. curentele $1 mi$carile de la inceputul secolului nostru (futurism, dadaism, sllprarealislll elc.) sint ($i se afirma. drept) explofl1ri ..in grup" ale noii lumi.

ercetatorului individual $i individualist lind sa-i ia locul .. Iaboratoarele de cercetare". De aceea poezia modern1\ cuno~te

enomene care nu pot fi intelese din perspectiva poeziei romantice: caracterul experimental,19) asociat eu negarea ideii de genill, in cazul multor avangarde.

Chiar ~i marii Poeli, In fond ni~te individuali$ti feroce. de tipul Pound. Maiakovski sau Auden pledeaz~ pentru caraeterul

90

trall~individllal al explorarii. al crea\iei poclice ~j sim preOClIpa!1 d infiilliarea de adevarate ~coli pentru a invnra tehnicile de bazA ale poe/iei. (intre care ..Academ ia Sarzi lor". de care vorbe~te W, H. Auclen in Poeml ~'i cew(ell. academie pentTu care nll doar pledeaza, dar ~i elaboreazil $chi(a unei programe de invl\lamint).

N~cesitatea stringelllil [l invatarii meseriei de poet are dou ~auze; I) Poc7ia llloderna c'\ploreaza 0 Ilime (comple!) naua. e1aboreaLfl - pentnl aceasta ~i ca rCZUllal al acestei exrlorari'- noi forme poeticc. Or. asta nu se poate realiza. cum in repetate rinduri Slibliniaza Pound. decit pornindll-se de la formcle ~i tehnicile e"istcnle deja. Acestea nu pot fi c1epa~itc decit daca. ~111t CUI1OSClile. Nimeni nil ajunge sli proiecteze un compuler dad! mai strl sa ~i

rcinventezc roata. sau seripelii. sau locomoliva ell aburi: 2) Poetica romantica a devalorizal lotal - eel putin teoretic - me~te~uglli. in favoarea inspiratiei. rorma s-ar n[l~te direct din conlinllt. Omul l1L1

lrebuie decit sa se exprime. fiindca are. deja. tOlUl in el. Nu Insist. cerl este d\ rOlllantisl11ul nu tlllmai ca a 3cceptal ~i a prcluat. a 'ontinu,1t 0 poetic;'\ inaJeevata. dar a ~i creat tin hiatus in sllccesiunea de profesioni~li. mai bine spus a general 0 mentalitate care dauneaza intoldeauna calita!ii artei: una care neaga (implicit sau explicit) profesionalismul. in numele inzcstrarii egale a tuturor oamcnilor. in nurnele democratiei in arta (ea ~I in numele alllenticitillii ).

Vizavi de 0 asernenea mentalitate. Ezra Pound e ncrnilos: .. Nu-li

imogl11o co a/'fa puericu e mu; ~implt1 decir mu:::ico ~'i co lIei reIl$1 sO clinvill\!i me/car 1111 crpel'l inClinrC! de (I Ii deplIs r.:eIIW{i'l1 !O! alila

I!for/ in CI in\'(i(u Ie/mica scriel'ii verslIri/or eil a consllmar pen/I'll

"-$1 insll~i lehnir.:u sa II/I r!/Cll1isl de nivel mediI!"' Pentrll ca "oricine Poale su eil/le 10 harll/onil/l11, forti more r?f()rf, (IGod bless our

home II. dar I/ll oricine poole do concerle SOli .I'Ll plcle:L' 11'\1'011l0nll" Pentru Pound .. Iehniea (poelicu; !! 0 davado sinr.:emolii', in sensu I in care - tara tchnica - orice mesai e falsificat. "Slupinirea maieslriei in oriee emu e rodl//I/mli efbr/ de

() I'iu/o "_ EI dislinge intre amatori ~i expcl1i ~i pune confuzia di poezia contemporana ~i lipsa de audienl~ a acesteia (in \913. A.M.) pc seama nediferen~ieri i-in practica ~i receplarea poeziei dintre all1atori ~i expel1i. Daea e adcvtlrat ca "lv/ais d'ahnrd" IOlll eIre III

9\

{J0efe". tara a fi un e;\peI1, adica tara sa stapine~ti tehnica poezici. e imposibil sa realizezi 0 opera semnificativ:\.

Int1'-o paranteza. in acelu$i eseu (0 retro.\·pectivti). Pound face u noua paralela eu $tiinta. de data aceasta pentru a marca modul de a fi al pocrului in lumea moderna: .. Poarro-fe mai degraba co lin om de ,I·tiinta, dedf co agenful de puhlicifafe allJ/1l1i nOli saplill. 0111111

de ,1'fiil1{{( nil a~feapla sa IiI! adamal co lin mare savanf. Tnoinfe tie a Ii rlescoperit (sub!. Ezra Pound) ceva realmenfe nOLI ",

Maiakovski. la rindul lui, elaboreaza un mit: manual, inlitulat Cum Sf! (ac versurile, Tn care, dincolo de un anume limbaj ­pregnant $i proaspllt atunei, Illlbicsit ;;i l11irosind a singe UCtll11. ­

recunoa$tel11 ueelea$i idei: " ... I, Poe::..io este 0 prodllctle EXfrem de111

grea, exfrem de complexc/, dar 0 produclie 2 II i/1vQ{a me$fe$lIglll 11

poefic... inseul1l/1o SlUdiere(J l'echiloF me/ode de prodllc/ie. cel!(J C:CI ill/ii 10 crew'eo alfora nOI 3, Nouta/ea. nOllfafeo /l/OIer;allllui ,~I u

ml!fodelor es/e ohli~aforie penfrll (iecare apen'i Iweficii .; MllnctJ pIJefll!l1l Irebllie seT .\'C' desfa:joore ::ill1ic. il1 vederea desiivir,)'lril

miJies/riei .~i (lewrll aClI/IIulareo de /101 re::en'e {Joelice" 7 . 'l/no(.J~·ferea leoriei economice, CUl10u,ylerea /rail/iui real.

po/rlll/derea ill isrvria $/iin(i[idi. sin/ mai importl1l11e penl/'ll poel ­In partea esel/{illhi 1I 11l1lllcii sale (sub!. A.M.) - decif lIIoll/wlele scolo~/ice inlocmife de pro(esoni idealisti care se illclnniJ. ill fa!" l'l!c!liturilor. !O ,Vlf SI! poC//e acordu $Idilirii. a)'(I-:lsel prelucrLiri Itdmice. 0 valow'e de sine siala/oare. Dar lOCI/wi ~'le(uire(J face C(J

o opere; poeticl, Sll devilli'i utilhabilr, (subl. A.M.). NUII/ai deoseblrea inrre acesfe metode de prell/erar!! ereea::i'i deosebirea din/re poe{i. numai cunos/inlele. perjec{ionorea. oCl/llllllarea I'ariela/eo proeedeelor liferure fac dinlr-un om un scriiro

{'ro(eslOnis/... ". aptul ca ..reaqionarul" Pound ~i ..comunistul·' Maiakovski au

aceea~i pozitie vizavi de creatia literara. vizavi de importanta lehnicii poetice ~i de neeesilatea TnYalarii permancnte a aeesteia ma sellle~te de orice comentariu.

Poezia moderna nu e doar explorare. descoperire, ci ~i [1oein. 0

..fabrieatie" care presupune 0 anume tchnologie, cuno~tintc tehnice adecvate. Nu Tll1implator. aut euv'intl.ll grecesc poein. a face. a t'abrica, cit ~i eel provensal /robar, a glisi. a descoperi. denumeau

92

L,,<!ct doua dintrc demersurilc fundamenlale ale poc7.iei modernt:, ..J

labrica ~i a dt'scopl:!ri sint doua aspecte ale aeeluia~i demcrs: de e,xplorare a unei noi lumi $i de elaborare (fabricare de noi forme).

La vechii greci. intr-un sistem cullural semantic, undc nu exist'" dedt aUlOcomunicare. In care I1lcsajul e acela~i pent1'u loti ~i e in 101i. ccen ee il distinge pc poet de receptor e capacitatea de a fabrica, dar mai ales de a refolosi noi forme. in Provcn!a din secolele Xl-XIII regasim accla~i lip cultural semanlit.:, dar ~ in cadrul acestula - se exploreaza ~i sc inventeaza un nou model al illhirii (~i nu numai. Cum arata Denis de Rougemont in Drugostea

~'i Occidellfuf), unul deoscbir de eel vcchi. Inventarea e simultanc'l eu $i condi!ionala de fab1'icarea a noi ronne poelice. Aici, inSEt, accentul cade pe descoperirea a ceva nOLI, de unde si cuvinrul ..tfObar".

Epoca moderna se distinge prin aceea ca e:--plorarea (eu descoperirea/fabriearea de rigoare) se face in cadrul unui alt tip cultural, eel semantieo-sintaetie, care nu mai poate ignora earacteru] conventional al oricarui act. al oricarei forme culturale.

Opunlndu-se romantismulul. poezia moderna nu se poate intoarce pur ~i simplu la formele preromantice. Pe de 0 parte, fiindca ele au lost declarate convenlionale. pc de alta parte, fiindca ele nu mai slnt adecvate lumii moderne. Trcbuie, insa, reiterala cxplorarea lumii (inclusiv Tn ceca Ce are ea conventional, $i anUme in limbaj. de fapt ineepind eu limbajul). ea ~i fabricmea de noi forme (ceea ce presupunc 0 anume ucenicie. ideea de a inva!a ceva ce nu ~tiai). J\mbele laturi ale explorarii pot Ii readuse in centru prin asem~narea lor eu ceca ce tipuJ cultural a.semantic $i asintactic accepta ~i promoveaza: demersul ~tiin!itic.

Poezia modema are inc[\ 0 trasatura care 0 apropie de ~tiinta

moderna ~i 0 dislinge de poezia prernoderna: importanta dChlersuriJor teorctice ale poeti1or. La fel cum, In ~tiin!a moderna, anumite teorii sint abia Lirziu (uneori la zeci de ani) confirmate de experiente. ba chiar se aiunge sa se elaboreze un set de experienle. sa se puna fa punet 0 lehnologie hipersofisticat3 pCntru a se putea vedea daea a anume teorie e corecta sau nu, in poezia modema multe dintre demersurile Icoretice ale poelilor au fost mai importanLe. mai fertile pentru evolu!ia poeziei dedr ercatia

93

lor propriu-zis1\.. Ceea ce contemporanli nu scsizau. pentfu ntli,l asta%i, e de domeniul evidenlei. E.A. Poe e un teoretician al

I ll1odernitatii: in crealia sa. ins~. e un bun romantic. ~i atit. Mallanne. teoreticianul. e decisiv pentrll cvolll!ia Inrregii poczii moderne, de~i poe7ia sa e, in buna masma. 0 poezie datata. Mai mull. II mai citim pc poelUl Paul Valery pcntru a inlelege sllbti1it~lile marelul teoretician al poeziei moderne Paul Valery.

Si mai semllificativ: l11ulte dintrc teoriile despre poezie ale poelilor din SCCOllll XIX all 0 valoare prospectiva. deschid noi orizonturi de eAplorare pentru poczia secolului XX, fae posibila inlelegerea nu atit a poeziei moderne din secolul XIX. cit a celei din secolul llostru.

o parantezA: Iectllra poeziei moderne din perspectiva poczici premoderne. obnubilarea originalit11lii ei ireductibilc. a 5peciticului ei. a caracterului ei exploratoriu s-a datorat ~i analizel tcoriilor lUI Mallarme. de e:--.emplu. prin prisma poemelor lui. identificarii dcmersului sau teort:tie (revolu\ionar. prospectiv) CLi demersul sAu creatOr (eLi praelica sa. mai degrab<i conservaloare). La fel: 1'.S. Eliot se mira, Intr-o eonferinta. ea. in spapul cultural francez, L '" Poe e vazut ca un mare poet, penlru el Poe fiind. in eel mai bun caz. un minor de calitate. Dar. dac~ Eliot se refera la poetul E.A. Poe­~i are. credo dreptale (~i asta nu pentru cn e 1'.S. Eliot!) - francezii vad in Poe in pril1lul rind pe teorcticianlll care. pe .. ftliera Baudelaire". a dl;"clan~at poezia modema, care poezie ~i-a avu\. decenii la rind. centrul in Fran!a.~i, evident. ~i franeezli all dreptate!

Poezia moJerna ntl e. t01u~i. 0 ~tjinla. Cel mult 0 ~tiin{a specialtl. un fel de Supcr;;tiill\i'i (nu lntimplntor Rimbaud se proclama .. Supremul Savan") Fiindea se afla in centrul Lirnbajuilli ~l fiindc~ sensu! demersului ei e 511 explore7c noua lllme in care trilllll ~i. concomitent. sa dcscopere (invente7c) noi forme; care au 0

valoare decisiv3 in structurarca unei noi culturi (cum 0

demonstreaza stralucit DenIS de Rougemont pentru poezia rubadurilor. bcneficiind de avantajul unui reclli de aproape nou1l

5ccole). Poezia moderna are in COlllun eu ~tiinta moderna nu numai

faptul cll amindouil apaqin aceluia~i tip cultural. c~ funqioneaz<'\

94

il1ll'-ll cultur;l a Reguillor. Illai degraba dedI in una a TeAtelor ~i c('l.

in consecinlA. dirncnsiullea metatextuala a demcrsului teorelic devine escn!iala, ci $i faptul ca. arnbelc se constituie pnntr-o ruptura, ca. practic. fnlocwesc modele preexi5tentc. nu Ie continu~.

in plus. exista in ambele atit 0 intcrdependen!cl learie - practica (teoriile au valoare prospectiv3. orienteaza. ex.perimenlcle). cit ~i 0

componenta tehnica (tehnologica daca weli), care. 0 data cu srabili7area paradigmei. devine tot mai impol1alltii, pina la a deterillina sau chiar conditiona experirnentele propriu-zisc. Nu intimplator, ~tiinla de virf c tot rnai legata de rrogresul tehnologic. Tot a;;a cum poezia moJerna nu mai poate fj conceputa fara latura ci .. tehnic<l'·, care deja. in principalele Phi din Occident - sc prcdi'i ~i se invala. Daca eforlul exploratoriu era. 13 Poe. Rirnbaud. Baudelaire sau Whitman. lInul solilar, poezia secolullil XX sc instituie intr-un demers mai inuit sau mai putin de geup, in care circula!ia infomlaliei. invtt!area tehnologici $i colaborarea intre poeti devin ind ispensabi Ie crea!iei de virf (vezi ~i Ill{lrluria lui Stanley Kunitz desprc modal itatea de lucru a lui Robert Lowell).

Poetul modern nu se mai mi$ca in interiorul unei tradi!ii. Illl se poate baza pe preexistenla unor forme poet ice. a unoI' metode $i tehnici. a unui anuille mod de a !i al poeziei. E obligat sa instituie o naui! paradigma roefidi.

95

TRItIMFl L INOIVJl)lJALI~MLiLUI

Poella model nil vi I1c .:\a ~:\ prime ~i sa ~xpl ice. elm perspecli va ~l eu mijloacele sale specilicc. Illmea in care tri'iim. Ea e t:OnstitLJir~ nu doar uin 8fl1l1l1ite poeme. ci ~i din H:OI'ii dcspre poezle. din metode Si rehnici poerice specifice. dintr-lin n1l1llir orizOnl imaginal' ~i lin aflume mod d~ a cOl11unica ell pllblicul ctc. Ea flU poate n recltlsa la lin al1ume fel de a scri~ poezie. la Clflurnite poezil ~i la anllmiti aUlori. ea nu PO~ltC fi idcntitlcara doar eu anum ire direqii din poezia ulfimului seeol ~i jUl11atmc. Cum nu plltem considera ll10derna toata pOCl:ia "crisc) in lIhlll1ii 150 de ani.

Pemru a Incel'ca sa e1c5erii. sa nproximezi poezia modernn, trcbuie - volens nolens - sa incepi prin a face 0 list::! de poeti modemi. prin a-i despaqi pe cei care lin d~ poezia (poetica) modernade cei care. de~i sinl eontemporani Cll primii. lin de poezia (poetica) romantic;) (SeW de Ce<t clasica. mUllIerista elc.). Pentru ca. \orba lui Pound... de!;i \';nrem cOl1lemporoni. !! eric/em cu 1111 Iruin

ell IOlii in a('/:,I:",I'i CPOCQ". tar a incercu sa slabiJe~1 i paradigma poeziei moderne pomind ~I de la poeziile lui Sully Prudhomme sau Octaviall Goga (de~i sim contemporani Cll Mallarllle sall Kavnfis) ar fi () intreprindere sisifici'i (dnc,' nu una ce ar rine de plira paranoia sau de schlzofrenia intelccIUala).

Avem de infrllIH3f riscul de a ne in~ela USllpra adevara!ilor poe!i modern i. Dar. pc de alta pane. perspecli va noaSlra e _ aCUl11 _ Cll IOlul alta declt cen pc Care (1 pUleall avea. sa zicem. Marcel R.aymond, Hugo Friedrich. Cleanth Brooks in ueceniile IJI-V ale Secoluilli nOSlru. atunci cilll! i~i elaborau remarcabilele for cuqi despre poezia modernA. Nu num31 ca am beneficial de rezulralele ll1uncii atitor teoreticieni. emici. antologarori erc .. dar evo/ulia inS{I~i a poeziei moderne n scos in rapl adevara!ii poeli ai 11l0c!ernitu!ii. Cileva exemple: la 1920, Minuleseu p<'lrea mai :.1l1

udernisl" (orieulll, un poet mult rnai important) decil Bacovia;

~11 aproape Ilicl una din 31lrol0giile de poezie franceza de la IncCputul secolului Ilostrll nu figurau MalJarme sau R.imballd. II

tiJl'lp ce aproape fori poetii prezen!i in respectivele antologii ni se Par. aZi.lipsi~j de imeres; aproapc iJizibili. oricum vetu~j ~i prcpO~I, SI'IH azi un Alben Samain. un Vcrhaercn. un Jean MOn~(l5 (l()ru~i.

99

maestrul lui Ion Barbu - dar nu era Theophile Gautiel maestrul lui

Baudelai re?).101

Pe de alti:l parte, pentru a reduce la minimtlln ri~cul de a mli in~ela. am [olosit - in opera\ia dc selectare - nu doar gustul propriu i exegezcle altora, ei ~j citeva criterii ..objective":

1) Am eonsiderat poezia moderna ca pc un fenomen international. Dac~ valoarea unui poet s-a impus - in timp ~i dincolo de spatiu\ sau cultural, e Wl semn clar al impol1antei sale. eu atit mai mull cu elt provine din arii marginale sau care. la un moment dat, au fast marglllalizatc (e cazul portughe7.ullli Pessoa, al spaniol Hor Vincente Aleixandrt::. Federico Garcia Lorea. Jllun Ram6n Jimenez. etc., al grecilor Kavafis sau Elytis. at italienilor Montale, Quasimodo, Pavese etc.. al ru~i1or Maiakovski,

)1 Hlebnikov. Ahillalova. Paslernak, Krucionlh, Mandclstam el':.). 1

2) Un criterill In selectarea poeti1or a fost ~i Illasura In care all

descoperit (inventat) ceva real mente nOll. urmllllt, ~i aid, rccomand~rile magistrului Pound: .. In(eteg prill Il/1wrea ur/Li ... Si ee"a care se inrudeste C11 mOI'orio. crea/orul trebuie .'Hi Ii descoperit ceva nOIr lie in viaro In ~ine. lie fn mijloeu! de

expresie .. 3) Un poet este considerat modern doar in Ill~sura in ear~ se

raporteazl1 (direct sau indirect. e>-plicit sall implicit) la aceast~ noua lllme (obiecttlal~, senzoriala, cllltllral~ etc.) analizata la lncepllWI seului de fat~. Un poet din secolul XX. un Robert Graves, de

excmplu. care refuz~ lumea modema In datek ei esen\iak $i scrie o poezie in care incearca sa raca abstraqie de aceasta. nu este un

oet modern. La [el. in c1ipa in care un poet modern lncearca sa dea solutii care tin de un alt tip cultural, premodern, el inceteaza a mai

fl, in creatiile in cauza, un poet modern. ind Maiakovski renunta la individualismut sau agresiv din

Noml 'in palltaloni. omil I sau F/ulilul I'ertebrelor $i scrie VllIllimir lIiei Leni" sau 150 de mi/ioal1e. el .,evolueaza" de la 0

poezie moderna la una... pre-moderna (?1). Upsa de valoare a poeziilor sate militante, ca ~i a eelor ale lui Aragon sau Eluard Jin perioada lor de creatie angajata, provine nu din tCl11atica (una similam Intilnim la Walt Whitman), ci din inadecvare. Maiakovsk i. revolu\ionarul, l'evine la 0 poezie de tip c1asic, semantica sau

100

sinlactica. intr-o Illme Cll totul diferita: in care...poporul sovietic. eei .. 150 de milioane" sau ,.V.1. Lenin", pot tine loeul divinitatii doar plni:l c1nd atotstap'initorul Reportaj i~i face datoria ~i ii arata a fi ceea ce realmente au fost dintotdeauna: ni~te prefabricate propagandislice. ni~te elemente dintr-o cultura. de tip semantico-sintactic, iar nu sistemul de referintli. nu ,.Modelul" din culrurile de tip semantic, sintactic sau asemantic ~i asintactic.

A stabili, In acest mod. care poet e modem ~i care nu poate parea arbitral', iar clasificarea poc!i lor in funetie de relatia lor cu lumea ll10derna poate fi cOllsiderata una exterioari:l ~i/sau taulOlogica: e modern poerul care raspundc provocl:irilor lumii mode me. lumea l1lodernil t'iind cea pe care 0 exploreaza poetul modern.

Dar Ins~i premisele cercetarii noastre au fost ca: 1) apari!ia paradigmei poeziei rnoderne I1U se datorea7li in prilllul rind unei evolu!ii inlerne a poeziei, ci necesitalii de a raspunde provoei:lrilor unci Iloi lumi; de aceca poezia moderna Illarcheaza 0 ruptura, ea inloctlie~te poezia (poetica) premoderna; 2) dimensiunea exploratorie este fundamentala pentru poezia modema; ea detenllinil specificul poeziei moderne (modul in care aceasta actioneaza, cum e constituit textul, cum intra acesta in rela!ie Ctl cititorul etc.) ~i deoseb<.:~te poezia modema. 13 roate nivclurile. de paezia clasiea, romant;ca, lllanierisUi erc.

Aceste premise se bazeaza pe ideea c~, daca cxistl1, poezia are ­intr-o anum ita epoca. intr-o anumita societate - 0 funC\ie mai mult sau lnai putin precisa.. mai mull sau mai putin c1ar~. Una dintre aceste funetii este dciinita de catre T.S. Eli011n FUl1c{ia socia/(i a p(}eziei: .. Fora ci{ivo oameni care sCi imbine 0 sensibilitat E'xcep{ionoICi. cu 0 excepliol1alu pll/ere de expresie. propria l1oO.l'trCi capacitate nil numoi de a ne ex-prima, dar chiar de a sim(i al/ceva decil cele mai rudimen/ore emopi va degenera". Funetia poeziei ~ste, repet, una de cultufalizare a lurnii ~i a individului. Ea ii ajuta pe oameni sa cornunice in aceasta "noua lume" dincolo de un nivel lllecanic, rudimentar: .. Am Incerea/ sii seriem 0 poezie demnCi de Ii ins/rumen/lit de comzmicare inlre oameni in/eligen!i", scria Ezra POund in Artistul serios. Dupa ce afirmase ell .. am fncerca/ sa foc:em lac Ilnei ar/e poe/ice de tip nUll aces/ tip nu e in realltuf<' nUll. e/ e unul vl!chi ..

101

e\ercit~, Ins1\,culturale. dnd.

pentru ca lumea

Functia de explorare a lurnii ~i apoi de c\\lwralizare a et prln interrnediul cuvinw\ui, este functia primordiala a poczici. Ea se

mai ales in perioada de inceput a unei epoci intl'-un anurne spa\iu culwral. e (re)inventata

poezia. De ce se produce aceasta (re)inventare a poeziei e simplu. s-a schimbat din temelii: .. eJrice schimhare in

urmo poeTica llUre sa fie simpT01Tlui unei (oarTc! adinci modifictirl 0

socieTalii .~j indivic/uilli ", afirma T.S. Eliot in eseul sau din 1936

Wordswortll $i Coleridge.Schimbarea, a~ adauga eu, nu e doar un simptom, ci ~i un

raspuns. Poezia nu doar exprima diferite\e crize pe care Ie provoaca moditicarea profunda a lumii. ci Ie --relo\va". in Felul ei, desigur. Daca vedem in poezia moderna doar 0 expl'esie a crizelor lumii modeme, lin simptom. evidenl cA ea poate fi cilit;,! doar ca 0 poczie a ncgativitatii . Dac~ analiza poeziei moderne se fixeaza pe momentul circumscrierii ~i descrierii crizelor profunde pc care Ie traverseaza omul modern. l110delul poeziei modernc se poate limita la Rimbaud, Lautreamonl, Baudelaire ~i Mallarme Dar poezia moderna nu poate Ii redusa doar la ace~lia: mai exisl~ Walt Whitman ~i Emily Did.inson ~i. in secolul XX. Kavatis. pound. tvlolltale, Eliot. Hlebnikov. Maiakovski. Apo\linaire, Trakl, Benn. e.e. cummings. W.e. Williams. Robert LowelL John Berryman. Ted Hughes. Silvia Plath. Olson, Ginsberg, Lundqvi<;1. Pessoa, Lorca, i\ \cixandre. CcrnLlda, Elytis. Bacovia... Poeti care all incercat nllJIl doar diagnoslicarea crizelor. ci ~i rezolvarca lor in ~i prin poezie.

poczia secolului XX estc de nelnteles daea incercam sa (\ citil11zi pornind de la un model elaborat exclusiv pe baza poeti1or france din secolul XIX. mai sus cita\i. AltminterL lie c<'i acceptam a centra. aceeplam ca. 0 daH\ Cll avangardele, apare 0 alta poezie. un all modernism. un at doi\ea modernism, urmal. dLlP~ ultimul ..a7ba;0 mondial, de un alt treilea modernism (pe care-l plltem numi. \3

adicu. poslmodernism), fie accepUim existcnta in para\el a douA

(sau Inai multe) modernisme. Cum nu pOl vedea poezia doar ca pe un simptom. ci 0 conside~

a Ii ~i un r<1spuns, 0 solulie, a~a Cllm au considerat-o IOli marii poep nodcrni. penlru mine e evident ca avem de-a face - de laLlrfl Baudelaire ~i pina la Frank O'Hara, s~ zicem .- Cll 0 sing

paradigm~ poetica. cu lin singur modernism. AceastA pcrspectivi:'! se impllne de la sine tot mai l11ult, demersul mell avind doar meritul de a cvidentia. descrie ~i. evenlual. analiza fenomcnul in eauzl!.. Nu din raliuni de demonstratie, nu penlru a conslrui cu orice pret 0 nQua schema a unei singure paradigmc poet ice moderne (de la Baudelaire pina la John Berryman). ci fiindca astfel putem in\elege mai bine poezia scrisl1 de poetij care realmente aduc ceva nou.

A vedea din modernism doar dimensiunea-i negativa (carc nu e altceva dedt diagnosticul crizei), lnseamna a-I cili din perspeetiva poeticilor anterioare. Pe care, evident, le neaga. dar nu de dragul negaliei. ci pentru cA nu mai sint adecvate. 0 asemenca Icetura e eu atil rnai stinjenitoare. ell ell se prelunge~le plni'l astazi. Avangardele sin\, in marea lor maioritate. constructive. nl! demolatoare. Nu intll11plator cllrentele avangardlste se numesc constructivi<;m. suprarealism. futurism etc, Trebuie sa ai 0 minte de burghe7 universitar pentm a-i rtlstalmaci pe moderni .. pentru a inloaree pe dos 0 aftrmalie ca a lui Ilarie Voronca din 1924, In 75 HoP.: '; LllIllL'U

Ire/mil' re;,/venlala ". Care eSlc modificarea profunda care s-a prod us in lumea

modema, care determina aparitia poeziei moderne. care-i obliga pe poeli sa reinventeze lumea? Un raspuns care simplilicl1 la ma:\illlum. tara a deforma prea Illult: cmergcnta, aparitia individului (a individualita\ii, a individualismului). Individul este. Inai lnlii. 0 fiqiune cullllrall1. a ernpiri~tilor cnglezi ~i a illimini~tilor francezi. E produsul tipului cultural asernantic ;;i asintactic. Individul e omul in sine, omul "natural", dar care are inscrise in el toate valorile culturale (vezi Emil sou despre EducCl(ie a lui JJ. Rousseau). EI este societatea. Mai exact, sOCielatca e 0 asociere de indivizi ..compleri··, pe baza contractului SOcial. TOala civilizalia moderna (occidentala., apoi mondializa~) e <:onstruitll pornindu-se de la individ, avind drept sistem de referin\u absol ut individul. Individualismul se idenlifiea cu modernitalea. eu ideea de progres, democratie ~,a,m.d.

Orice punere in discutic alum ii l11oderne, orice incercare de a Construi 0 soeietate alternativa. de a propune alt tip de cultura ~i de SOCietate incepe prin negarea individualismului. Fie opLlnlndu~i-se llIassa (prolelariatul), In cazul lui Marx ~i al comunisrnului. fte

103 102

opunindll-i-se SlIpraomllllui Nietzsche ~i al fascismelor de tot fclul (Supraomul neaga individul, de~i pome~te de la ideea de individualitate ireduclibila, pentru ca refuza egalitatea, contractu I social $i pentru ca supraomul e vazut ca reprezenlaliv penlru cee ce i~i doresc massele. 0 ..chintesenta" a masselor), Negarea individualismului este punctul de plecare In incercarea de a rezolva. prin revenirea la lipuri eulturale premoderne, semanlic sau sintactice (aici Nietzsche e cinstit, revendicindu-se de la Zaralhustra. in timp ce Marx tTi$eaza, proiectind in social ~i eu argumente economice schema religioasa a venirii lui Mesial' crizele care apar 0 data eu impunerea modelului cultural ascmanlic ~i asintactic, 0 daHl ell triumful individualismului.

lndividualismul .,realizal" genereaza trei erize majore, in jllrlll carora se constiluie, intru rezolvarea carora se straduie~le inlreaga cultura modern~: I) criza limbajului; 2) criza cului; 3) criza realit.Wi. Toate aceste lrei crize pun in disculie tocmai individul. posibilitatea exislenTei cu adevarat a acesUlia, posibililatea sa de a comunica cu ceilalti indivizi. De peste doua seeole, cU/lura (~i

civilizatia) modern~ se afla Tntr-un echilibru precar. asemanator celu; in care se afla - spre sftr~itll/ Anlichililfii - cultura greco-Ialinli (ideea e a lui E.R. Dodds. din admirabila-i carte Grecii ~i irarionalul, capitolul inlilUlat cum nu se poate mai sugesli v Teamu de liberta/e). Istoria moderna e marcala de singeroase recaderi in lipuri cultllrale premoderne (de la comunism ~i

hitlerism. pina la fundamentalismele de tot felul). insa 0 Recadere nu s-a produs. Dimpolriva, exist3 0 tendinta de generalizare a culturii semantico-sintactice. modeme, care - lreptal - inlocuje~te

sau marginalizeaza celelalle tipuri culturale in cele mai indepartate !ari ale lumii.

Crizele insa ramin ~i, poate, se amplifica. In ee ar consta ele?

104

CRJZA LlMBAJULUI

Daca individuJ dev1ne sistemul de referin~a, unicul sislem de referinriL limbajul intra inlr-un impas: logic ~i Ontologie. Limbajul ulllan este conven!ional. exterior senza!iilor $i emotii/or individuale. EI nu poate exprima decil ceca ce eSle dinco/o de individ. Eo unealta imperfeeta, care delormeazii umanul. accep(a~ doar In lipsa de altccva mai bun. Mai mull, deoarece limbajul e comun tUluror oamenilor, el nu are nimic de-a face eu ceca ce este (simte. Iraie~le) rea/mente indiYiduf. La limita, limbaju/ nu falsi fica, nu dcgradeaza doar cornunicarea Inlre indivizi, ci falsi fica, degradeaza insa~i natura individului. Omul cs/e na/liral (~i toale valorile sale de asemenea). limhajul e artificial. Oameni; ar cOlllunica perfeci intre ei daca nu ar exista limbajul (?1).

,"'ccasla perspec/iva asupra lirnba;ului, specitica tipului cultural asernantic ~; asintactic. 0 regasim. In diverse forme. nu numai la romantici (al caror ideal era locmai cxprimarea naturala, "de la slI!ler 10 slIfler ", de dincolo de cuvinte), ci ~i la unji dintre Poelii $i teorclicienii moderni, rnai ales din secoJul X/X, care pfaseaza in ccnlrul poeziei. care e maximum de cOlnllnicare posibila, Tacerea.

Criza /irnbajului sc manifesta In pfanuri diferite: criza a cOlllunicarii, criza a limbajului poetic ~i. la limila, arbilrarieta/e $i alcatoriu ale oricarei comllnicari, ale oricarei limbi concrele (cal'acterul arbitrar aJ selllnului lingvistic).

Criza Iimbajufui Un toate planurile rnai SUS rnenlionate) e consubstantia/a crizej eului ~i crizei realitiilii: daca ceea ce sint (simI. glndesc) e transrnis fa/sificat (~i fa limila. arbilrar), celalalt e o PUra fietiune, e Un fals. Or, identitatea Se define~te prin alleritate, deei eul insu~i Se releva a fi 0 construqie fie/iva. un fals. Ceea ce si'llt nici IlU rnai simI Cll adevarat, pentru eil celaJalt. lume<l ma fa/sitka permanent, ma degradeaza. In primul rind prin limbaj.

Mai mult, ce rnai este real? Daca ceea ce simr IlU poate fi COlllunicat, Sau devine ceva artificial/arbitrar in chiar momentul ~Olllunicarii, ce leaga simtllrile Intre ere, ce da semnificafie? Daca !IOlbajul e conven{ional, e arbitrar, eu nu voi lrai. nu voi putea trai 11 re lI p una CU ceifalli, 0 realitatc autentica; rea/italea Inceteev.ll. a fi una deplina, ..substanfia/a". se lransfonni:i Intr-o realitate faclice.

105

Cum europenii au 0 lradi!ie culluralil diferiUl - 53 zicem -- de indieni. 0 lradirie in care se atirm3 tocmai realilatea deplina. ..substantialitatea'· aceslei lumi, criza limbajului (Impreuna eu ceea ce antreneazti ea: criza eului ~i criza real itati i) este extrem de grav;'i, provoaea 0 trauma ontologica.

Care poate fi ..vindccaHi'· in doua feluri: fie prin revenirea la tipuri culturale anterioare (semantice sau sinlactice, chiar asemantice ~i asintactice. vezi mi~carea .,Flower-power"). tie prin afirmarea, descoperirea unoI' zone. unoI' modaliUili de exisrenta limbajului care sa asigllre 0 comunicare deplina..,adevaraU!" Aceste zone speciale Stilt, inceplnd cu secolul XIX. dOll~. intr-o concurenta c1nd vizibiHt cind invizibila: ~tiinta ~i artele (Iiteratura. poezi~1 in special).

$tiinta modernii are, teoretic, doua avamaje: e rationala, deci In ea nu inlervine subiectivilatea deformatoare a individului, ~i c instrumentala. Paradoxul ~liinlei modeme este ca. de$i a fos generata de un tip cultural asel1lantic ~i asintactic. merge impotriva acestuia. Ra~iunea, presupusa a fi cOlTIuna lUturor oamenilor ~i

aceea~i pentru toli, e ceva de deasupra individuilli. Acesta sc legilimeaza ca fiinta umana nllmai Tn masura in care e rational, la fel cum omul cre:;;lin. de exemplu. se legitimeaza, are va loan: daar in masura in care este 0 crea\ie a di vinita\i i ~i traie~te. ex ist1\. raportlndll-se la aceasta.

Dar. daca omul poate fi asemaniHor lui Dumnezeu. fiind 0

crealie a acestuia, Ratillnea este, in esenta, deosebita de ra\iunile tiecarlli individ Tn parte (care individ nu e decit panial ralional). e deasupra omului. de$i este innascuta in el. InStrumentele, la rindul lor, sint ni~te prelungiri. presllpus obiective, 31 simlurilor. insa, nu nLllTIai cli. instrumemul contine un factor de eroare. de deform are a inregistrarii, dar constituie ~i 0 negare a simtului .. natural", 0

artificializare a acestllia. (De aceea exista. in interiorul ~tiinlei

insa:;;i, 0 segregare intre ~tiinta pura ~i cea care, pentru a exista. are nevoie de instrumente).

Tensiunea, care apare intre ideologia dominanla a epocii moderne, cea individualista, ~i modalitatile prin care ace-asta e TaCuta posibila, e TaCtlU\ sa funqione7e, de~i poate ti negat~ logic sau poate fi anihilata epistemologic. ramine. De~i sint concurenlC•

106

~tijnta ~i artele se completeaza pentru a rezolva aceasla criza. Epoc'" moderna e. poale. cea mai preocupata de ana, vazuta ca 0 activitate specifica. ce asigura 0 comunicare superioara.

Ana. in modernitate, e considerata eu aliI mai imponanta. lllai valoroasa pentru cOlnunitate. ell cit eSle mai .,pura". Adica mai put in deforlnata. De ce poate f1 defonnata poezia, de exemplu? Ea roate fi deformata de: I) limbajul poetic preexiSlent. inerrial, plin de poncife (de aici revolla impotriva poeziei predecesorilor); 2) limbajul utililar (d~ aici opoziria dintre Poezie ~i Reportai): 3) subiectivitalea poelUlui (de aici insistenta asupra poeziei ca act <lltistic impersonal. in care sa nu intervina suOetul anistlllui, insistenta asupra ..obiectualitarii" poeziei. chiar ~i atunci c1nJ ea ex prima emo!ii); 4) ceea ce preexistil in fiecare Jimba. arbitrariul semnului lingvislic din fiecare limba: de aiei insislenla poetiJor. intre care Valery, asupra deosebirii dintre 0 anulllilil lirnba ~i limba poezit'i - doua limbi diferilC: una profana ~i relativa., cealalta sacra ~i absolura; de aici tendinta de evadare, fie spre muzica - in special in simbolism - fie spre arteJe plastice - vezi caligrarncle lui Apollinaire sau piclopoezia lui Voronca ~i Viclor Brauner: de aici ~i ambitia lui Hlebnikov de a inventa 0 nOlIa Jimba., una transralionala (..motivata.··. legarii de limba originala).

imbajul special al artci intra, insa. ~i el intr-o criza. Sursa crizei e aceea:;;i: desacralizarea lumii. schimbarea sistemului de referin~a. inlocllirea unui lip cullural prin alrul. intr-o cultur<'l. de tip asemantic ,;,i asimactic sau. in prelungirea ei. de tip semantico-sintactic, milllcsisuJ nu mai este posibil. iar fictiunea expresiei ..naturale" nu poate rezista mlilla vreme (tocmai fiindca este 0 pretungire, 0

reformulare a mirnesisului). Arta implica. obligatorill, comunicare, dar (\ceasta e, penlru rnoderni, viciata de faptul cA e conventionala, artificialtt De~i arta. in conceptia empirismului ~i a iluminismului, a romantismllilli, e 0 transtigurare a simturilor. a semimentclor omului ara cum eel.

Ruptllra pc care 0 marcheaza Poe :;;i Baudelaire fata de l110dul in care gindeall arta, limbajul. comunicarea empiri~tii ~i iJul1lini~tii secolului XVIlf, e mai mult decit eVidenta. De~j rad<'l.cinile esteticij Inoderne se gasesc in Locke sau Burke. arta moderna - ~i, de la Un rnOment dat. estetica modernii. - se consiruie. se dezvolta negind

107

I principalele postulate ale acestora. Cum s-a ajuns la 0 asemenea poz1lle radicala, care merge

impolriva curentului. care se opune tipului cultural asemantic :;;iII a'>intactic :;;i este 0 alinnare clara <I tipului cultural semantico-sintactic?

in Limba; $i II;Cere. Steiner analizeaza eriza pe care 0 sufera limbajul. limbajlliliterar in special, 0 data eu schimbarea sistemului de referinl~: ., Pino in seeo/lil J\.'VII. cfnd s-a prvdus /(de::.acordarea Certilui», 10 baza linei bune pdrii din in{elegerea poefu(u; despre propria aCfivifafe sfii credinlQ in muzica s(ereIOJ: in acordul ~i

echi/ibrul-pitQgoreice ~i kepleriene - dintre stea $; plane/ii. dinJre fimc(iile armonioase ale matematieii $i coarda care l'ihrea::a a

laulei. MuzicQ sferelor reprezinfii garan(ia Ji legeo contrapuncfica, in virtuteo caroru poellli fvlose:jfe (wrmoniile ordonOfOare») ". 0 data Cll denuniarea. ca fiind artificiale, conventionale, a tipuTilo culturale semantic :;;i sintactic (care aveau un sistem de referinlll absolut ~; exterior), secolului XVIII se treze:;;te In [ala paradoxului llnn~Hor: singurul sistem de referinta autentic c individul, omul natural, iar punctul de plecare in constituirea limbajului e corpul, eu senzaliile :;;i runctiile sale. Dar acest limbaj al corpului e unul. In principiu, de neCOlllunical. E facere. Sau. la limita, ceea ce Steiner nume~te un idiolecf.

Esteticienii. in special cei englezi ~i francezi, din secolul XVIII constmiesc teorii senzorialiste. Edmund Burke Incearca, in 1757, sa elaboreze 0 noua estetica, bazata pe instincle, pe senzat;i, pe reac!iile corporale la stimulii extemi etc. Mai mult, germanul Baumgarten afirmase deja ca .. Un poem esfe 0 reolizare senzorialiJ perfectu·'.

Dar - ~i aici apar necazurile - aceasta real;zare senzoriala perfecta trebuie comunicaUi, ea trebuie sa fie reeeptata nedeformat de catre cititor. De catre orice eititor, din orice strat social? Inclusiv unul care vorbe~te 0 altA limba?

In principiu -darinsu~i acest principiu s-a dovedit a fi 0 fictiune - oamenii sint la fel, reactioneaza la fel la stimulii exteriori. Dar poemul nu se poate adresa direct tuturor simturilor 0 data, el nu poate concura cu realitalea, Cll Natura. Mai mult, realizare3

senzonala perfecta fiind. poemul se transmite priotr-un limbaj,

108

Lart~. el. e conventional.

Poate exista 0 comunicare nmurala (care. eventual, Sa fie ~i .. rariona/a", nesubiectiva)? Da, par a raspunde romanticii: ea a exist'lt in Grecia antica! Si de aici obscsia antichitarii Ja romanticii germani, care, prin Novalis, Schiller. Goethe, frarii Schlegel'. \Vilkemann. Holderlin, reinventeaz~ Grecia amici! (pe umlele primilor romantici englezi :;;i imprcuna eu a~tia). 0 lume nalurali1 ~j rarionala in acela~i limp, in care senzaria ~i cuvintul erau una'. Oa, ~j mai spun romanticii, 0 astfel de comunicare exiSI!! In poezia populara, in limba vie a olnuJui simpfll, nefalsificat. limba care se opune lirnbii osific'lte a aristocraliei! Pasiunea romanticilor pentru folclor vine din aceasta fascinarie a ..natllralullli·' din propria ellitunl, din propria limba. Oa. mai raspllnd romanticii. comunicarea neconvenlionala este posibila printr-o depa~ire a limbajuilli prin sentiment, aeesta treClnd dinco10, comuniclndll-se dincoJo de limbajl

Marii poeri romantici nu sint. insl!. ni~te vizionari naivi, 1I11 fel de copii mario l1ieiodata maluriza!i. Pentrll ei natllralerea eo cOl1venlie nec..:sara. De aiei WitzlIl. ironia romantica. Witzul romantic. deta$area alllorului de propria opern, sllblinierea _ in ullima instanra - a convenrionalitalii acesteia. tara a 0 nega insa. tan1 a i se pune in diseurie aUlentieitatca, este punctul de plecare in elaborarea primelor teorii literare modeme. De la a slIblinia cil prodllsul e artificial - de;;i actul artistic, senti mentll I transmis Slnt naturale - ~i pina la a afirma ca. de fapt. alit prodllsul, cit ~i ..tabrica!ia" slnt artificiale. nu mai e deeit un pas. A:;;a cum am ararat. E.A. Poe se considera poet romantic. EI nu vrea sl1 imite realitatea, nu vrea sa educe sau sa delecteze, el vrea sa provoace erno!ii. anumite emolii cititorului (singurul mod posibil de a cOJnllnica 0 emotie fiind de a 0 induce in mod anificial, printr-o serie de procedee bine calculate).

Poezia moderna nu ignora lumea senzatiilor. a emoliilor. Dirnpolriva. e 0 exploratoare frenetica a aeestora. Dar pome:;;te de la premisa ca a comunica presllpune 0 intermediere, de la premisa eli lirnbajul lrebuie modificat, prelucrat, in a~a feJ incil sa nu deformeze comunicarea. Mai muir, se alinna cil frumosul _ chiar tllllanul. in ceea ce are el mai nobi I. in ceea ce II deosebe~te de

109

animallc - este artilll.:ial Toale emo!iile ulllane sint artillciale, SI111

prl:-formutate cultural. Sintem. deja. in 1110delul cultlll'al semantico-sinraclic. Sistelllul de I'eferin~~ e tot omul, dar acesln Ilu

eAisla in sine. IlU e ..natural··. CI exista in ['aport eLl 0 serie intreaga de sisteme de scmnificare. care sint Illanirubte de catre 0111. dar din care omul nu poate sa iasa.

Poe7ia realizeaza 0 explorare nu doar a IUl11ii simrurilor. obiectelor. ci ~i a lirnbaiului. a Illmii elillUrale. ornul silllindu-se la interscqia tuturor acestora. dcfinindu-Ie; ~i defininJu-se prin ele 0 data eu acccptarea artificialului (al naturii urnane. dar $i al poeziei. allimhajului). poezia a depa~il, eel putin teoretic. crizu comullicarii ~i criza lill1bajului poetic (care se opune in conlinuare celodalte limbajc. inclusiv celui ~tiinlific. nu prin aceea ca ar Ii natural, ci prin aceea c1\ este un lilllbaj total. unlll care nu sectorializeaza limba ~i realitalea alllnci clnd Ie exploreaza sau Ie exprimil). Ramine. ins~, arbitrariul semnului lingvistic. Se poate, leorelic, anula impasul logic despre care vorbeam Illai sus, nu insa ~i impasul ontologie.

Atita timp cit materialul cu care Iucreazil poezia este unul perisabi! ~i conventional (rezllitat al contractului social), valoarea existenliala a dcmersului poetic e una foarle fragila.. oscilind lntre relativ ~i inuti1. Daca acceptam cil actu\ poelic ~i poezia rezLlltal~

sint artificiale. ele lrebuie Insa sa aiba. un sens, 0 motivalie Illai profund<1 decit simpla "fabricare".

inca inainte ca SaussLlre sa. vorbeasca de arbitrariul semnului lingvistie, poetii moderni ai secolului XIX sinl obsedali sa demonstreze existent3 unei relalii motivate intre selllnificant ~i semnif,cal. in definitiv. intreaga poezje moderna este 0 negare a arbitrarietatij semnului lingvistic. una dintre raliunile sale de a ft este tocmai aceasla negare. Explorarea limbajului, a ILlll1ii senzoriaJe, obicetuale. a subcon~tientulLli etc. nu fac dedt sa adud! noi argumente, din cele mai nea~teplate perspective. in favoarea motivarii semnului lingvistic. (Mai exact spus. a motivarii sale in ~i prin poezie - din aceasta. cauza poezia deosebindu-se net de lOate celelalte limbaje).

Citeva exemple: simboli~tii vorbesc de "coresponden{c'·. iar Baudelaire, In sonclul eu aceJa~i titlu, afirmi:l: .. Natllra e lin lemplJl

IIle cilrlli colnOIl!! viii Lasa 1I1/eon sa Ie scope CIIVlJ1te COli/ICc! '

Olllul treel! (irin codri de simboluri I Carl1-1 observa ell Oelll

familiari .. ,1 intr-o tenebrousa ,\'i projill1da /lnilate/ .. Partumurile. elilorile !ii sllnl!tele-~i co-rospllnd", E:--ista un sistem de referinr3 absoillt. neela comun iluminismului ~i romantismului. ~i anume Natura. Dar Natura e lin templl/, iar OnluJ traie~te in codri de :jimbuluri Pentn, inte1egerca c/ll'inrelor (lor) contu:.e nu are dedt 0

singura cheie: pnrfumurile, culorite $i slIlIetele (care iSI) cu­

rospund Sim{L1rile sint sistcl1lul de referinr~, pllnctul de plecare In descifrarea Naturii, pemnl ell doar aeolo. III ele. exista tin Inceput de sens. 0 [Joarta de acces spre absolut, spre tenebroasa ,~I profimdu /lnilate. 111

Aparent. avem de-a face cu 0 reintoareere la poelicile anterioare. [Jar: I) omul nu este identic. cO-sUbSlan\ial Cll Natura (ternrlul, lumea. divinitatea care I-a creat). el doar poate auzi c/lvintele con/u:.e ale acesleia; 2) corespondentek dintre simturi sint eele care-i pot da cheia pentru a in!elege corespondenrele Naturii, codrii de sil1lhol1lri Nu e Yorba de 0 coresponden{1i intre un antlrne simI ~i ceva echivalent din Naturn. ci, pe de 0 parte, de corespondenre In interiorul naturii omului ~i in imeriorlll Nalurii ~i. pe de alta parte, de 0 coresponden!1\ globala Intre cele doull naturi. Crea!ia aI1istic~ e posiblla, e posibil11 refacerea. dincolo de simlliri. c1incolo de natura omului ~i de Natura. a modelliJui. a corespondenlelor. pcnlru c;1 existl1, in simturile noaslre. ~i 0 echivalenli.\. 0 co-resPondenta ill senzatii Ie naturale ~i cele arti ficiale, provocate: "Si/lt par/umuri fl!'owpete co ~i cele ole carnii c1e copil. I $i altele con/pIe, hoga/(! ~i tri/fm/Ziroore. Avfnd expansiunea IlIcrll/ i/or nestjr~ile, Ca ambra. 11l()~clJl... ". Corupte. corrompl/S, adicil artificiale. derivale. prelul:rate. Doar acestea au 0 dilTlensiune neSnr~itil. Acestea doar POt reface, prin .. Ie transport de I 'esprit ef des sem ". prin depa~irea. prin suprasolicitarea intelectulul ~j silTl{urilor, acea \Iailira care e sistemul ullim de referinra..

Baudelaire sugereaza. in Core.l'pondeJ1(ele sale, ca locmai prin al1ifieial, prin depJ~irea 1ll0liva{ieJ imediate. scmnul Iingvistic ar deveni. in poezie. motivat. '. Dereglarea tuturor simrunlor" a lui Rirnbaud. ca ~i asocierea (in sonetul Sllu, Vocate) aparel1l arbitrara a Slinetelor ~i culorilor (Illotivatll de relatia ambelor cu fenomen~.

110 III

CRIZA EULUI

Cea mai vizibila, fiindca e resil11!ita direct de fiecare individ ce traie~te intr-o eultura de tip semantico-sintaetic. este erila idemita~ii, criza eului.

Cultura asemantica ~i asintactic1\, ~i apoi cea sel11natico-sintactiea. trebuie sa reeompuna. sa reinventeze Un

Tntreg orizont. prabu~it 0 data eu desacralizarea lumii. Desacralizarea IUlllii antreneaza ~i deseentrarea ei: atlt in dimensiunea temporala (dispare limplli sacru), ell ~i In cea spa!iala (dispare, se oculteaza sau se deplaseaza spa!iul sacru). Nu mai exista puncte de refcrin~ absolute, ordonatoare. Sistemul de referinla e deplasal, cum am mai spus, din afara omului inauntrul sau: omul devine un Centru. Corpul omului deville centml spallal, inr tTilirile sale. c1ipa. devin centrul tempornl. 0 sarcina mult prea dificila pentru omul concreto (.,017. "11111 omul (J devenil concrel./··. exclama Bacovia.)

Tipul cultural semantic pennitea 0 definire a eului prin identificare (un elen era egal cu elenii, era Elada), 0 definire in fond tautologica (un elen esle un elen). Tiplll cullural sintaclic permitea o definire a eului prin raportare la sistern, una funqionala (.. Ivan Ivanovici este polcovnic pentl'll co OCl/pO (unC{ia de polcovl1il: "). Cind individul (cu corpu\. eu senzariile ~i sentimentele sale) devine sistemul de rcferinta, apar cete mai nelini~tiloare Intrebari: dadl azi slnt dIU, iar miine bun, CUIll sint eu realmente. ra.u sau bun? Nu e oare. vorba de doua curio unul pozitiv ~i allul negaliv? (Wl1

stabilesc ce exista reahnente ~i ce doar mi-arn imaginat sau am visat? Care e Iimita, conturul eului meu? Daca simt ~i traiesc la fel, sau aproape la fel, in vis ca ~i in stare de trezie, ce e vis ~i ce e realitate? $i a~a mai departe...

intocrnai multora dintre ~tiinlele umane, literatura moderna ia n~lere, practic, in secolul XVIII, cind apar - abia atunci - no i

enuri (cel putin "temalice", in terl11inologia lui Northrop Frye): romanul sentimental, romanul de groaza, rornanul fantastic. romanul "sadie", dar ~i poezia (Iiteratvra) pasiunii. a elanul ui

romantic etc. Tzvetan Todorov, atunci cind analizeaza tell1ele

literaturii fantastice (apa.ruta, repel, 0 data Cll tipul cultural

J 14

asemantic ~j asintactic), Ie irnparte In doua c<ltegorii: temele ell-lui

$i temcle tll-ului. Ambele exprima criza eului, nesigufUnta in definirea grQnilei dintre ell ~i ceilalli. intrc real $i ireal, Inlre exterior ~i interior Fanlasticul fiind. dupa Todorov. tocmai aceasta czitare in a stahil i granita.

Temele cului constau in " " !'Imerea SlI!> semnul intreharii " llmilei dil/lre lIluterie .si spirit. Acest principiu "a do flU$lere lIIai mlllior teme IIII/damemale: aJ 0 cauzalilafe de lip particulcll, pandetermillisllIul- bJ I7IlIltlplicareu persol/(ilitii/il: C) rupere" limitel dintr/! subiecI ,\'i obJect; d) trans{onl/area limpul/ll ,~I u

spati1(llli. Cele putI'll teme sin! ill perflfctll C()responden{a ell

,.cOle}!oriile lu cure fl'ebuh: sa recllrgem pentru a descric unirerslI toxicolllanilOl; 0/ psillOpatilor sau al copllului mle" (Nu e cazul sa insist asupra modelllllli care e, pentru J.J. Rousseau. copi!uL sau asupra impor1antei irealizarii. a deregli'irii tUllIror simturilor in poezia modemi:\). Teroarea pe care 0 provoaca. aceste "terne ale eului" provine tocmai din puncrea la indoiala a unoI' achizitii culturale, a rezu ItateJor .,rc\'olutiei intelectllale" (cum 0 1111me~e .1. Piaget). care se realizeaza in primii doi ani de via!a: "Pall'll procesc timdamentale caructeri:eaza aCt!aSlo rel'vft/fie 1melect1(ala infoptllitci in primii dol ani ai exislentei: este vorha despr, con.I'trueri" cOlegoriilor ohlectullli $1 spariull/i, ale clIlizalltriril ,II tim/mil( i ".

Criza eului este provocata de faptlll ca, dacc1 tipul cultural asemantic ~i asintactic considera aceste patru categorii ca fiind lnMscute. in lipul cultural sernantico-sintactic ele sint fntelese ca fiind. a~a cum spune Piagel, 0 achizitie eulturala, una fragila, ill care granilele gliseaza in permanell!a. Poezia moderna exploreaza aceastil zona nesigura: lntre mine -5i ceilalti, intre mine $i realitate, intre inlerior 5i exterior etc. Deosebirea dintre poezie ~i. s~ ziccm, rOmanul de groatil sau cel fantastic nu e una tematica. ci una detcnninata de funqia diferiti\ a fiecaruia: poezia exploreaza pentru a fixa in expresie, a culluraliza angoasa, literatllra fantastica pentru a 0 exorciza.

Far-d pretentia unei emflnernri exhaustive, yom analiza cJteva dintre solutiiJe. Cfleva dintre ipostazele eului inventate in poezial11oderna.

115

EuJ multiplu

Cu ecle (rei trepte: cui scindat, eul dedublat, eul multiplu, Eul scindat· poetul e taiat in doua. e un fel de doctor Jeckyll ~i

ister Hyde. traie~te 0 existenta scindat3, atit lmpotriva naturii cll ~i a aspiratiilor sale cele mai intime. Dar este obligat la aeeastii e.xperienra. Vezi untecele lui Maltloror ale lui Lautreamont.

Eul dcdublat: Je es1 un autre. al lui Rimbaud. Sau, in Un vopage a Cvthere, al lui Baudelaire: "Dans Inn ite. 017 Venus.' it! n '£Ii I/"Ouve deboul! QlI 'UI1 gihe£ s\'mholique Oil pendait mon image., ! - All, Seip1eur. donne:::.-moi fa furce et Ie couroger De' omempfer mon coeur er mon corps sans degour" La fel. ac.:e

mon-vilt. dedublat. din ..Arcadia moldava" a lui George Bacovia. Eul multiplu. Atit eul scindat. elt $i cui dedublat nu sint dedt

varianle. trepte spre una dintre zonele cele mai fascinante pe care le-a exploral ~i transformal in obiect artistic poezia moderna: elll muJtiplu, eul plural. Tipul cultural semantico-sintactie aproape cere apariiia, manifeslarea unui astfel de eu (de neconceput pentru

ullllrile anterioare).J31 Eul este 0 fictillne. un construct, rczultalul unel anumile perspective asupra lumii. al unei anllmite abordari. asumilri a acesteia In Illodernitatc exiSla euri multiple, pentru cil IUlllea moderna insa~i e 0 pluralitate de lumi. Trei mari poet i Illoderni "ilustreaza" cu stralucire aceasta tema..,rczolva" intr-un mod spectaculos eriza eului, prin inventarea eului multiplu: Constantin Kavafis, Ezra Pound. Fernando Pessoa.

Constantin Kavafis e un re-scrietor. el se deghizeaza. adopta vocca, fantasmele, angoasele ~i viziunea cite unui personaj, de obicei fiCliv, alteori luat din lunga istorie elena (rareori romana). EI se identifica cu un erou, un individ, un personal din trecut. devine altcineva, cu 0 normalilate care il lace eontemporan nu numai eLI diadohii lui Alexandru Macedon, ell Constanlin Porfjrogenetul. dar ~i eu noi in~ine.

ascinalia pe care 0 exercita poezia sa se datoreaza ~i aeestei capacitati creatoare, prin care eul mulLiplu, eul tarimitat intr-O multitudine de euri. este lransformat dintr-o sursil de angoasa inlr­una de .,beatitudine·'. Elli mllitiplu la Kavafis e unul de dincolo de limp, anuteaza limpul. functioneaza ca un generator de antidestin

116

(in terminologia lui Gilbert Durand). Nu se exorci7eaza daar nclini~tea ca. de fapt, nu ~lii care sint limitele eului propriu. ci ~i

atrocea spaima de moarte care domina culturile de tip asemantic $i asintactic ~i de tip semantico-sintaclic (corpul fiind ceva perisabil. omul devine 0 ,. Sein =um Tode". cum ar spline Heidegger). Kavafis. prin deghizare. prin identificare (iar idcntifiearea sa 0

rregate~te ~i 0 face posibila pe eca a eititorului) ell diverse personajc (reale sau fictive, nu conteaz~ - elc exista, lra.iese in·lext). anuleaza moartea. prin suspendarea limpulul.

Normalitatea, natllraletea chiaro a deghizarilor celor mai nca~leptate fat ca limpul din poezia lui Kavafis (aparcl1t 0 poc7ie istorica, ce UTlllare~te reeanstituirca unoI' epoei, ll1entalil'1\i. senzatii, rnoduri de raportare la realitale de mult disptlrute) sa fie un timp supra-istoric. Concretelea. individuali7arca situatiilor. atiludinilor, personajelor eelor mai diverse. ret11eure In poe7ie ~i

prin poezie, sint 0 dovada ca timplll poate fi invins. ca spiritul (~i

nll doar el) este deasupra timpului, fiindca af1a sta deasupra realirafii. Cum, indirect, 0 afirm:l Kavafis in sllperbul poem Morm'i111u{ lui Lanis: .. Lanis, pe care alfla I-oi iubit I1lI-i aici. Marc.! in morminluf fa care vii ,~i suspini $i slai ceasllri .~i cea.wri./ Lall/'s, pe core alii {-ai iuhil. e 11101 l/{Jroape de rinc, l/1ull/ cind inehis in odoi. ii conlempli porrrefld.i care tot 1I,1'i a pU,l/rar cevo dill fi,rmecll{ fuiJ care IVlu~i a pastral ceva dill ceea ce indrugisesi"

FOJ1a artci (portretul) ~i forta re-trairii sint cele care permit idcmificarea eu cele mai diferite personaje. dall seIlS ~i valoare deghizarilor lui Kavafis. Aeestea nu Slnl roluri doar pentru ceilalti (ca in Regele Demetrios. lin simplu "ClCIOr! ceo () dala repre:t:'J7(o{ia lerminata, ! i$i schimba cosrllmul ~i dispure" - subl. A.M.), ci $i pentru sine. Un mod de a anula lipsa de sens, de a sllplini lipsa lInui sistcm de referin!3 absolut intr-o existcn{3 care altminteri·- ar fi pllra fiziologie.

Eul multiplu kavafisian afirma primatul arlei ~i al spiritului in [aJa realitii{ii profane ~i a fiziologicului. Nli e.\ista. niei 0

prcJiozitate in accste dcghizari, fiindci! nu c yorba de 0 poza, ci de o asumare existenliala, Ill! e yorba de un 1'01. ci de 0 (rc)tr:lire. Sistemul de referinlll. e unul absolut, de~i nu se poale manifesra dec!t prin m~ti succesive. care sint relative. tocmai liindcc'\ till de

~ f

n amllne limp ~i de un anume loc. Acestea dau carnatic retrairii. deghizllrii. de aceea nu putem desparti farmecul poeziilor lui Kavafis de obsesia sa ..arheologic<'i"", de aparcnta $crupulozitate ~liin\ifica in refaccrea. sugerarca unui limp ~i unul loco De~i poezia sa eSle una a lranscended i accstora.

Ezra Pound ne propune masca, persona. A face poezie nu inscamnc1 altceva decil a inventa, a adopta (in fond e unul ~i acela~i lutru) 0 anumilll masca. Poezia e inventie de ..personae"", Aparcnt legat de poeticile anterioare (cea c1asicl\ - a mimcsisului ~i cea romanticil), Pound e funciarmente modern, tocmai prin aceea ctl afinna pluralilatea m~tilor; fiecare mascil e un sistem de referin\~ ireductibiL la fel de valabil ea ~i celelalte. Poelia lui Pound are dou<~ mad perioade: cea de pina la Hugh Selwyn Mallberler (inclusi v) ~i cea inaugurala III Ino prin CCl"t()~-urile sale. Prima

erioadc'l estc una de testarc a ma~tilor, de inventare ~i de aSllll1an: a cit tnai multor Persol/ae (titllli volumului sau din 1909), de la Beltran de Born la Hugh Selwyn Mauberley. A doua perioada este a ma~tii supreme. a autorului care nu exisH'l in afara operei proprii.

se idenli fiea ell ea. Avem aici 0 fonna de maxim orgoliu ~i de l11a'\ima modestie.

Displlri{ill elocutorie a lui Pound e, eoncomilent. 0 a(irmore U cHIlli

sau. una de lip Walt Whilman. Nu inutnplatol Pound poale ti rcvendical atit de catre direqia ..realista"· din poezia moderna, care cauta 0 motivare a limbajului, aceasta tacind posibila re­constiluirea lumii, cil ~i de catre direqia ..nominal iSla'·, care ineearca sa treaca dincolo de eLivinle, deoaree~ acestea nu sinl identiee Cli realilatea, deoarece slnt convcnlionale.

a 0 .,sintcu" se ajunge In Cantos-uri. vazute de Pound insu~i ca ni~le .. dntece ale IrIbulll;-·. intelegerea acestora nu este posibila di n aproape In aproape. ci este una globa la, care intcrvine la sfj~ilul leelurii: .. Doca /111 critic Ie cite~te de 10 llIl cupCilla altlJl.

inOtnfe de a se inrreba clacci fl1{e1ege. eu cred co la sfir~it \1(,

descoperi co a in(eles·· Cantos-urile slnt vazute de Pound ca a Super-Ideogram(\.. Dar aceasl1\. Supcr-Ideograma. aeeSle .. cintece

ale fribllllli", se nasc prinlr-o hipertrofiere a eului, 0 transformare a eului empiric al lui Pound in sistem de referinta. printr-o afirmare .iolenUl a individuali5mului, de sorginte anglo-saxonll. Nu

118

IntampliUor. la un moment dat, Pound va face un ..pact" elL.. Wall Whitman.

zra Pound este unul dintrc poe\ii cei mai il11portanti ai secolului XX toernai pentru ca el depa~e~le controversa. implicita sau explicil3. dinlre ..nominali~ti" ~i ..reali~ti". Daca in fizic:J lumina e ~i corpuselll ~i linda, pentru Pound cuvInlul eSle. in acel~i limp, ~i

nemotivat ~i mOlivat. Cuvintlll nil e motival. dar devine mo~ivat In ~i prin poezie, inslanla ultim1i, cea care iI motiveaza fiind nu 0

Fiinta Suprema, ci un lndivid. Poctica lui Pound csle 0 punte Inlre poetica mallarmeana ~i cea

a lui Wall Whitman. Paradigrna poeziei moderne e de neinleles !"ara integrarea celor doua direqii. a eelor doua poetiei apartent incompatibile (orice Incercare de a elimina din discu!ie una din cele doua poelici ducind la 0 limitarc, 1a 0 sirnpliticare a modernismului poetic). AceaSUi integrare a cclor doua direqii marcheaza malurizarea. impunerea paradigmei poetice moderne, lreeerea la un nou moment al lirieij moderne, la un nOli mod de a exista al acesleia. Ezra Pound participa nu doar la faza eroica . ..revoILl\ionara·" a poeziei moderne. ci ~i la cea nonnalizata. in Pisan Cantos avem deja 0 poezie a elilui individllalizal. (Un eu pc care-I inlllnill1 in poezia unui Ginsberg. Lowell. Berryman. Snodgrass sau Ted Berrigan).

Pound a sesizat ca. 0 datil. impusa paradigrna poeziei modeme, sarcina poelUlui e sa scrie. Sa faca descoperiri in inrerivrul respeclivei paradigme. Poemele din PisGn Cantos nu sim altceva decit cele din primele Cantos-uri. Ele dau seama. ins~. de 0

deplasarc de accent, de faptul cA poezia l1lodern~ era, dupa a1 doilea razboi mondial. paradigma poetiea dominantil., ca ea nu mai lrebuia (re)afirmata. in acest moment se irnpllne un alt eu - eul din poeziile lui Lowell sau Berryman, eul individualizat.

Pina alunci. insa. poeLia modema va mai cunoa~te 0 experien!a fundamenlalil.. care, ea, face posibila ~i da sens ficliunilor eului din lirica secolului XX, ~i anume heteronimii lui Fernando Pessoa.

Deoarece, asemeni lui Kavafis, era relativ marginal (seria in poriughezll) ~i pentnl ea demersul lui poetic presupunea tocmai 0

Inaxirnil. discretie, Fernando Pessoa s-a afirmat tirziu drept unul dimre l1lae~trii poeziei seeolllilli xx. 0 data eu trecerea timpului.

119

insa, semniticatia demersului sau poetic. importanta ~i anverguru poeziei sale (~i a teoriilor sale despre poezie) se iJTIpun aproape de 13 sine. ajungll1du-se chiar - ll1tr-o eultura snoaba, dar ~i eu talcnllll de a-~i apropria lotul, cum e cea franceza - la un el de ,.pessoa-manie'· .

Ileteronimii lui Pessoa slnt un rllspuns atlt la eriza limbajului. cil ~i la criza eului ~i la eriza realita!ii. Ei exprima - aproape didactic - situalia individului in lumea modema. 0 lume care e centnHc1 pe individ, dar III care acesta nu exista de fapt. Departe de a fi un mon sau un joe literal'. heteronimii lui Pessoa traduc in text paradoxul culturii ml1dcrne. 0 cultura a maximei libertali a individului, care, Insa. nu are un ..axis". 0 culturil in care individul poale fi lot ce 15i dore$te, dar nu poate fi sigur ea real mente exisUi..

Hderonimii lui Pessoa se nasc din asumarea noului statut ontologie: al ollllllui modem: inexistenta (de~i trai~ti din plin ~I

pari mai libel' ea oriclnd), 0 inexistcnta generata de absenlil celuilall: "Ce t!SIl: !umea? f'entrll 11Jlfle loata !umea e (ora idenliwle., N-WII C:1If/OSCul pe nimeni. nic:ioJalii DislillgewlI oamellii unii de a!rii cum dislingi pielrete. _ Ei IIU mi-QlI dar

icioJara sell:alia co ar (I rea!i. mai a!es cind vorbeau" Dar omul simte nevoia sa com lin ice, iar a comunica inseamna, deja, arta: "sa ne imaginol1l, IOIIl~i. CLI Joresc sa 0 comltnic celor!ul(i, adica sa (£Ie din ea (din emolie, ~enza!ie. stare de spirit A.M.) aria. (/indc..'l/ aria inseanlnCJ sa eomunic:i ce!orlaLli aceas/(] identilale intinui fie care 0 Q\"el1l Cll ei.- (ora de care n-ar exisia mci comunicare, lIiei

nel'oia de 1I COl1llln/(:U ", fneXisten!a unui sistem de referinta exterior ~i nevoia de a

otnllnica eu celaJalt, de~i acesta e cvanescent, mai ales cind vorbe~te. Sll1t premisele lui Pessoa. De aici, 0 poelica antimimentica, in care sistemul de referin!a nu mai e In afara, cf inauntrll: "Cilllpurrlu .1/111 mai ver-.:i ill c/lvinlele care Ie expril1l(/ dedi in verJeu{u care !e e proprie... sinl un om penlru care l/llnea u'CleriOlira eSle 0 realilale inleriuarti", in aceste propozirii rcgasim atit poetica rimbaJdiana, cit ~i pc cea mallarmeana. Dar ~i pe ce3

whitmaniana. Whitman e vuut, de catre Pessoa, ea primul mHre

poet nonaristoteJic; (al doilea fiind, in opinia sa. Alberto Caeiro ~i al treilea Alvaro de Campos - ambii, proprii lui heteronimi!).

120

De altrel. pelHru Pcssoa, Whitman, eel din Fire de iarha. e un heteronilll al omului Whitman, e un personaj fubrical. Whitman practica, de~i pare ca vorbe~te pentru ceilalti, exaci ceea ce preconiza Mallarmc. ~i anume .. mono!oglll CII Sinele". Poezia e crcaloarc de ma~li. de heteronimi. de personalitati fictive, care eAista doar prin poe7lC ~i in poezic. E un demel'S fundamental. tiindca inslituie cOl1lunicarea i'nlre oameni. Poezia era comunicare pentru vechii greci. ea trebuie sa fie aidorna pentru omul modem. Repro~ul pe care Pessoa i-I face lui Aristotel este ca a plasat in afara punctul de plecare al comunidirii prin poezie (arta), c1nd eJ era _ dintotdeauna - inauntru: .. Frwl/use{ea, armonia, proporlia nll eroll

penlru greci ni~te concepfe. prodllse a!e imeligen{ei /01: ci predispo:iiii. porniri imime a!e sensibi/iftirii /or" Grecii comunicau Intre ei perllru ca sirn!eau la fel (~i aici ne intoarccm la Nietzsche, care spunea .. Pfnci allinci - pina la Socrate, A.M. 1111

era lIorba de indivizi, ci de deni"). Mimesisul are sens IlHr-o cliltur:l de tip semantic. Aristotel e ~i el un biet profesor care, in fond. nu In!elege poena (arta) ~i construie~te teori i pami nd de la premise false. Premise eu atil mai inadecvate pentru a Ie folosi in descrierea artei moderne. 0 arta care, paradoxa!, nu neaga alllichitatea greaca (ea e invocata, yom vedea. chiar ~i de catre Apollinaire), ci un model. ni~te modele falsificale ale acesteia_ Modele Care nu lin seama de specificul lumii in care a fost creata poezia (arta) vechilor greci.

Poezia nu a fost niciodata mimetica ~i niei nu poate f"j mimetica, afrnna Pessoa. Ea e "drumu! spre vialii. care eSle \'ia/a" 0 viara, insa, nu ..naturala", ci una .,fabricatff', CUm este orice opera de arta. POezia se adreseaza nu nivelului social al vlelii lraite de noi, ci cclui intim, cel adevarat. Arta adevaratll nu e mimcsis tocmai penLru ca e o comunicare a acestei idcntit3.ti intime. Pessoa distinge Intre lumea illlaginarului (iolerna) ~j cea a .. realului'· (externa): "Noi avem. ell forii. doua vie/i. cea adevaratti, cea pe care 0 visam in copiliirie. pe ("eWe conrinuam .Iii 0 visam - ca in ceala -~i adu!{i. $i cea fa/sa, cea pC' care 0 imparfii~irn Cll cei!a/li. viafa praclica. via,a ZltiLa. cea pe Care () sfiJ'!J'im intr-lin sicriu ". Heteronim ii sli.i sinl incercari de a ..fabrica", pornindu-se de la senzatii, persona Ii tc1t i fictive, dar nu Inai putin adevarate: .. Opera heferonima este cea a auforu!ui (<ie,~if

121

din propria personna): eu esle ceo a IInei personalirari fiJhri/.:ull.! i/1 [lIrregime 10 lei cum sin! repltcile Ilnui personal ie~'it dil1lr-o piesu de leatru oarewre. scrisa de minu sa" Pessoa duce pina la ultimele consecinte atit rimbaldianul .,Je est 1111 uulre", cit ~i dela all1inlilu! .. monolog ell Sinele ", In care Mallanne vedea forma

iitoare a dramei. insa. sprc deosebire de Mallarme, poeml nll lasa iniliativa

Cuvintelor, ci Senzatii1or. Pessoa se afla, deja. intr-un moment de nonnalizare a paradigmei pocziei modeme, La el. dereglarea tuturor ~imlurilor e ceva de la sine inteles. actul poetic constind din fabricarea de heteronimi. pomindu-sc de la 0 unull1ita constelarie de senzatii. Un hHeronim este, deci. 0 anumita lamra a nO<lstra. un anume mod de a simli. Vazut astfel. oll1ul modern e multiplu. e plural. e incoerent. Coerenli pot fi doar heleronimii. acestc constructe din cuvinte. Coercnta lor se na~te, insn. nll din relaliile dintre cuvinte, ci din relaliile .. inventate" dintre senzalii. imagini.

emolii etc. ElIl multiplu al lui Pessoa presupune. pc de 0 parte. 0 Illme

culturala semantico-sintactica. in care fiecare din noi avem mai multe ,.ma~ti". ~i. pe de alta parte, un fel de black-hole, care SUflclul. mintea. personalitatea rcala a autorului: .. Su/lerul mell e lin maelstrom negI'll, imensa /"Otir!! Imprejurul go/ull/i, as(?ira{ie serL' ceva fara s/ir!jll, spre gaura dill neallf' ,~i, In acesle upe, mUI

degraba In acest \'ortex, plllresc dinlOtdealll1a imaginile pI.! cure Ie-am pUlUr vedea ~i aselii/{) in 11Ime". In citatul de mai SlIS rcgasinl nu doar Illotivarea unei poezii care. pentrll a fi semnificativa, obligata sa faca apel la hcteronimi (pentru a comunlca persoane-ma~ti coerente, adica ni~te complexc eoerente d

u

scnzatii), ci ~i premisele vorticismului pound ian din 19\3 ~i ale poeziei ca aqiune. ale personisl11ului lui Frank O'Hara. Dad! vrem ..coerenta", va trebui sa acceptam (~i sa exprimam - vezi Franh. O·tIara) incoerenta imanenta a ,.persoanei".

Poezia lui Pessoa e aproape de radacinile modernismuilli: nefilosofia empir~tilor englezi ~I a ilumini~tilor [rancezi. Care pu

accentul pe senzatii ~i care define~te persoana care e comunicata celorlalli drept 0 fictiune. 0 conventie sociala. rezultat al contractu lui social. Heteronimii lui Pessoa te trimit cu gindlll mai

122

degraba la omlll-l1la~ina suu ol11l1l-plantii aJ lui I.a Mettrie, dedt la SlIpraomul lui Nictzsche. Futurist el iI1S11~l (eel putin prin heteronimul Alvaro de Campos). Pcs50a sesizeaz3. en mutalia principalil in lumea modema c provocma nu atit de aparilia de no' abiecle. cit de moditicarea scnzatiilor. a felului in care percepcrn lumea. a relaliilor dintre simtllri. Dincolo de futurism e sen:arionislllul, curcnt pe care Pessoa il ~i leoretizeaza de altfe!.

incercarea de a analiza senza!ia produce. automat. 0 deformare a acesteia. Apare. prin analizc.t 0 nOlla senzatie. una descompusa, la care poclul "adougo deliberar 1111 elemenr oarecare pe care 1111­

conrinea, clliar ~'i indistincr" pentru a se ohlintf UII Ol7l1me ej"ect" Aceste prelucrari deliberate genereazl'l vocea specifica; sen7.atiile distincte ale tiecArui heteronim sint llsociatc 111lre cle 1a fel Cum se asociaza in viala reala senzatiile. Fiindca orice amintire e construita din "sen:::arii analoage $i difimle care se alarurli, in mod ineviwbi ,.i slJ017lan. acesrei .\"(!I7:::orii ".

Tndividul modern este. deci. lin fel de neant, lin ..nimeni" care genereaza () pluralitOle de euri. Rostul poeziei nu este nici docere, nici deleclare, ci c\'plorarea lumii ~i comunicarea ei suI:> forma lInor heteronil11i. a unoI' Jumi (persoane) ..fabricate", devenite astfel coerente ~i semniticative: .,Am puras;, ohicellfl de a cil;. declara 10 lin momenr dUI Pe,:,.lou .4.;- pUleo cili penlru a il1\'Qla sail din

lcu:ere. Dar 1711 wl/l1imic de invci/at iar placereo pe care (i-o cia () carre e 11110 cure poole fi fnloclli/o eu [olos de ceea ce imi okra direct cOlllactul eLl natura Ji observareo vielii" 0 fraza la care ar fi subscris neTndoios Rousseau. Atlta doar c~ Pessoa. poet al secolului XX, duce pin!! la capat observarea naturii ~i a vie~ii ~i

consecinlele care decurg din faptul e:l arta e explorare ~i

comllnicare eoerent1i a rezultatelor explorarii. Nimic obscur la parimele a peste 72 de heteronimi, poetul eel

mai fascinant din primaiumatate a secolului XX. Fernando Pessoa. Studiindll-l. in!elegem atit sensul demersurilor poeziei moderne. cit ~i faptul c1i direqia ,.nominalista'· ~i cea ..realista"' se inscriu in aceea~i paradigma poetica. Mai mull. analiza heteronimilor lui Pessoa ne va ajuta sa facem un tablou cvasicomplet al poeziei moderne ~i s~ sesiZl\m prin ce se deosebe~te aceasta de poezia ce 0 preceda.

113

aniNu tntimpHltor, maestrul tuturor heteronimilor pesso e

..l!nerIO'C(lelrG, poetol care nu e marcat in nici un fel dt: conven!iilC culturalc. Poezia sa este 0 "realizare" a fic!iunii iluministe a ..omului natural", 0 poezie bazala pe sim!uri, sponlana. Alberto

aeiro ar fi protolipul poetului "spontan" (romantic), dad\. n-ar fi

un heteronim. adica un construct!!! Ricardo Reis e un poet al simbolurilor ~i al subtiliUI.\i1o

eufonice. al motivarii limbajului, un explorator al llniversurilor secunde. Nu e un manierist sau un baroc, nu doar fiindca e ~i elun heteronim, ei Iiindca poezia sa e 0 cautare a "misterului", a unei ,:olTIunicari absolute, de~i, in ultima instan!~, imposibila: "E stranill /Ot ul/ .5i /limeni rlU vorbe!jte limbo noostral Din il1s('1~i sineo nouSlru sa ne r"r;eml Un adapest de-at /umii ::gomol...IA!j(J co lainu

~pllsii in mislere/ Sa fie sacra penlru noi ", A /varo de Campos e un poet al lumii moderne. un futurist'

frenetic. (Mario de Sa-Carneiro considera Oda (rium{oll; a lui Alvaro de Campos drept capodopera poeziei futuriste - iar timpoul tinde sa-i dea dreptate), EI se declaro un urma~ direct a\ lui Walt Whitman ~i ineearca sa refaca in poem ritmlll, senza\iile traite de to\i cei care \ocuiesc lntr-o mare metropoll\.. Maiakovski, Ginsberg, Kenneth Koch sint paeti de tip Alvaro de Campos: energici, hipersensibili, egocenlrici, iubitori de spectacol, cosmopo1i\i,

extrovel1i!i.Onhonimul Fernando Pessoo reprezinta un tip nu foarte rar, de~i

marginalizat atunci dnd se discuta poezia moderna: poetul care inceardl motivarea limbajului, dar intr-lln spaliu dat, al unei anlltnite limbi, al unei anumite cultw·i. Marii poeti de acest tip din spaliul anglo-saxon, francez (~i german) sint socoti!i - inca ­imponanli. fiindca avem de-a face cu limbi ~i spa!ii poetice

dominante in \irica moderna, Dar un Blok sau un Antonio Machado, un Blaga sau un

.Konstanty l\defons Ga\czynski sint pe punctul sa fie uitali, cind se vorbe~te despre poezia modernii.lmpotriva curentului dominant in modernitate, acela de "rnondializare" a culturii, poelii cita!i f~c adintr-ul1 anume spaliu cultural sistemul lor de referinl . In consecinll'l. ei vor fi tot mai importami in spa\iul lor cultural ~i ­simultan _ tot mai des ignora\i in disculiile asupra poeziei moderne.

124

in acela~i tilllp, poeti mult Illai putin talentati. gen Isidore Isou, sint mereu citaJi, de~i se vede clar - acum - ea poezia lor e lipsita de orice anvergura.

Fernando Pessoa (orthonimul) e poetul lusitan prin excelenla. eel care rcface istoria. mitoJogia tribului sau, intr-o prefara din 1934. la Quinto impero de Augusto Ferreiro. Pessoa vorbe~te de patru .. imperii spiri/lwle" - al Greciei antice, al Romei. al Cre~tinaU\!ii.

a1 Europei postrenascentiste. AI ci nci lea "il yom (JtrJblli Porlllgaliei", scrie poetul ..lara identitate", Poeziile din Stenul ~i

Mare portughelii inventeaza, in aceea~i m1l.sura in care celebreazll, un spafiu cultural, pentru care deja anuntase, In 1912. apari!ia unui Sil pro-Camoes.

Pessoa pledeaza - in prelungirea lui Poe ~i Baudelaire - pentru o poezie antimirnetica Si antinatural~: "Uterotura, co orice arlil.

mcirturisire cd via/a I1U e suficienra So croie$ti opera lilerara dupa liparul a ceva ce nil e slIlicienl, InSeanlna sa (Ii incapabil sci subslillli viala". Poetul modern. Ii psit de "Axis Mundi" (cum ar zice Mircea Eliade), t~ind intr-o lume policentridi nu poate dedt .,sa fie plural eo Universu/". Scoplli sllu. ea ~i eel allui Mallarme sau Pound. este: .,' .. sa till un crea/Or de mituri, care sinl mislend eel mai Inall /0 care pOOle lucra WI reprezentont al umonitii/ii". MiIUI, insa, e creat pornindu·se de la un neanl aparent: "Miflll e nimicl/l care este 101ul", fi indcil .. tollll e mister !ii (01111 e pUn de semniflco{ii ".

Eul mulliplu. realizat prin crearea de heteronimi. e una dintrc forme Ie cele mai viabilc artistic de explorare a realitalii. 0 cale, un drum prin care se poate ie~i din impas. din "decadenlll'·. in 1917, in revista .. Porlugal (uturisto", Pessoa declarl\.: "Daca a,'i avec, metoda 0$ Ii eu insumi loala aceosl[i generolie (poeticcl, A.M .). Dar eu viid doar Drumul: nll :jtiu unde duee"

Heteronimii lui Pessoa, ca ~i mil~tile lui Pound sau deghizarile lui Kavafis. nu sint simple jocuri, ci modalitAli de a depfl~i ati! nlimesisul. cit ~i mitologia romanliea a geniullli, de a crea noi forme artistice, noi mijloace pentru structurarea culturii modeme.

Eul scindat, eul dedublat ~i eul multiplu sint trepte In asumarea deschisii, cxplicita a caracterului conventional al eului. Faptul ca eul este 0 conventie sociala fusese afirmat deja in secolul XVIII,

125

dar el avea in viliunea ernpiri~tilor ~i a ilumini~rilor 0 imanellta sa. Era com pus din sirn\uri, dar ~i dIn paternuri culturale innascule. ra "plin". Poezia moderna e prima care dcseopera vanitalea

persoanei. a ma~tii. Tn poezia modema nu avem de-a face ell 0

transeendenta goala (cum ar spune Hugo Friedrich). Transeenden\a - ell sensul ei propriu - a fast negatil Inca din secolul XVIII, in nurnele irnancntei. al olnului "In sine ~i pentru Sill/! ". La ll1oderni. semnificativa e deseoperirea faptului ca omulinsu~j eo ma5ca, C[l

e gol pc dinauntru. firmarea individului se face impotriva ideii de transeendefllil.

I Ilf;· Dar dadi individullnsu~i e 0 fiqiune. el nu poate fi un sistem de

referin!a absolu1. La limiti'i, cum 0 afinna ~i Pessoa, acest SISlem d referinla poate fi .,fabrical", dar ei nu este dat. nu este innascut. Poezia l11oderni1 exploreaza zona cea mai sensibila a culturii semantico-sintactice, 0 cultura construita pe paradoxuri, care flU poate supravie\ui declt prln motivarea (prin clIvint. discurs) a acestOr paradoxuri. De aceea poezia modern1\. nu doar pune in eviden\tl inexistenla unui sistem de referinta absolut. nu doar aratll ca .. individul e go/" (pe dinauntTu, la fel cum irnpararuI din povestea lui Andersen era pe dinafani), ci ~i ineearc1\. sa. ofere solutii.

iferitele solu!ii SII1t tot atitea lipuri de euri, toate construite, pomind de la 0 eviden\a: eul eo fictiune. Elirile despre care vom vorbi in continuare. fie subliniaza lipsa de semnifica!ie ontologicll a acestei situalii paradoxale. fie Tneearca sa motiveze fiqiunea eului. Motivarea scmnului lingvistic din poezia realista.. are drept pendant, in cea nominalista, motivarea fictiunii eului. Ambele putlnd, astfel, sa rezolve criza realitatii.

Eul impersonal

Poezia ll10derna se distinge, dintru inceput, de cea romantic~ prin negarea subiectivita\ii A face poezie nu inseamna, dupa EA Poe, sa comunici 0 emotic de-a ta, ci sa provoci - deliberat ~i frlra slHi tremure mlna - 0 anumita emo!ie Tn citiror. Pentru T.S. Eliot.

ezia e ,,1111 0 eliberare a emoliei, ci 0 eliberare de emolie, nil

exprimarea persona/ito{ii. ci eliberareo de personaliwte. El1Io{i

126

artistica e impersonalil"_ Valer)' afirrna Iran~ant: .,E 0 gluma u:atu sa splli ca po(?tul exprima ;n I'ersuri durer;le, moreriil/!, aspirarirle sal!! su!letq'li Acesl luCl'u 1I11 e volabt! clecit at/mei cind e l'orha de poe!t l'ulgari. co Musset .. Este (oarte clar eo verSlI/ instiluie 0 alta lume declt cea a aspectelur personale ale lInlli poel, acesta neimereslnd direct ulliversollil .. E adevarat eo spiritu!. dispo:;iriile pOetllllli domina mircorile interne ~i Ie exereila iJ1fr-un leI sail a/tul. dar indirect in raport ell poe:;io .. AcuJlllIlOlorul e limbajll! Tamil atell{ia aclevaralu!ui artisl e indreplalG mai mull oSupra manevrarii reprezcntarilor Si emo!iilor decil aSlipra pOlenrialu/lli lUI: .. .'It/inimulII de pre:;enfil ~'i ;mensitale a emoriei poelullli in (letul .I'cri/!rii ~"i iIIon'!1l11nl de ascllilore, supunere ~'i imensilatc a (rdirii prohabi/e ale cilitorului -SlIttlegate". Proiectarca unui ell fiqional impune inexistenta. rnai precis spus impersonalizarea. elllui poetuluj, a senti"mentelor ..rea Ie" ale acestuia. Poetul e lin feJ de alchimisl care poate genera eur; sau fragmente de eu. cu condilia s~-~i anuleze propria slIbieclivitatc.

Scindarea cului, dedubJarea eului. eul mulliplica[ exprima tacmai aceasti1 situa!ie paradm,ala: nu pOli cOl1lunica 0 emolie. nu oli transmite un eonlinut psihic. nu pori genera un Cititor (adica

sa~1 srnulgi din maSa amorta a Publicu/ui $; sa-I fac; sa traiasc<'l POczia) dedt in mtlsllra in care ie~i din tine insuri. dcvii impersonal. devii un operator anon;m. Toate eurilc din poezia lT1odern~. cele pomenite mai SlIS. dar ~i cele pe care Ie Yom analiza in Continuare (eul proiecrat, eul hiperemic. cuI aleatoriu, eul subcon~tienr. eu! personaIizat. eul obiectualizat etc.), nu sint dedt ni~le constructe, n;~te fiqiuni, care nu se .. realizcaz<'l·· dedt prin participare cititorului. cilruia i se induce un anume ell, prin te>..t.

Criza eului e rezoJvatit dac<'l Se poate spline <lstfe!, prin gellerare in (~i cu ajutonl1 unui) cititor a unlli anume cu. Arta modern1\. nll este dezumanizanta, dimpotriv<'l, e LIn efort de urnanizare. Dar nll art - la cei mai buni autori ai ei - pretentia lucifericti de ..a insllna" pcrsonalitate. eel mult, pe aceea de a propune un ..joe secund'., In Care putem alege un anllme rol, lin anume eu.

Irnpersonalitatea este 0 condirie obligatorie nu numai pentru a va reZol cumva criza euilli. prin generarea de emo!ii. de euri fictive. cj ~j prin a outea aborda tara ezitari criza IimbajulUi ~i criza

127

realita!ii. Manifestarea subiectiviti'lii poelUlul are un etect de perturbare atlt a functionarii limbajului, cit ~i a inregistrarii realitatii. Pentru Mallarmc. dar ~i pentru Pound, pentru imagi~ti sau obiectivi~ti. orice interfercO\u a poetului e defonnatoare, impiedica buna desfa~urare a actului poctic.

"Opera pura implica dispari/ia eloclltorie CJ poelullli care edea:::.6 ini{iuliva cuvinlelOl; mobili:::.ale de ciocnireo inega!llo{ii

dintre ele. ele Slr6Iw.:esc. oglindindu-se unul in altul, co a f/aciira deaslipro comorii. inlocuind respil'Qlia perceplibilCi in vechiul s/I(lu liric sail direC/ionarea personalii. entu:::.iaslo a (i'a::ei .. ". Obiectul poetic se poate n~te, dcci. in doua feluri: prin rclalia nemediata Intre cuvintc. 0 rela!ie ..punl", absolutl\, ~i prin intermedierea relaliei dintre cuvinte de ciHre eul poetului. Intervenlia eului ..subiectiv" al poetului e disturbatoare. lrindca - ~i aici Mallarme invoca tradilia or/rca - poctul nu e decit lin medium, el nu trebuie sa disturbc in nici un fel Textul. (TexlUl pe care-I poate genera eul ..subiectiv·· ar adllce 0 motivare limitata (nu una absolutA. sau care sa tinda spre absolut) 3 semnuilli lingvistic. in acest fel s-ar perpetua "de::ordineo !ji havarda;u/", s-ar genera doar 0

pselldo-realitate. nu Realitatea. Poezia care i~1 propllne sa observe elt l11ai obiectiv posibil

rcaliratea - de tipul imagismuilli sau al obiectjvismuilli - vede In poet un aparat de inregistrat: .. Poe{ii Slnl manometrele ,I'i voltmetrele speciei ", iar " .. artele ne o(era ceo mai mare parte din dalele inatacabile ~I durubile pe care Ie posedom asupra omulur ­a omului material, vazUl ca 0 specie gfndilOare" (Ezra Pound). Importanta pe carc 0 are impersonalizarea. obiectivarea nu mai slnt. aici, de comentat. Ral11lne doar sa subliniem ell., iara, ~i pcntru nominali~ti anularea subiectivitalii euilli poetului eo condilie sine qua non a explorarii lumii empirice.

Motivele pentru care eul impersonal sta In centrul explorarii pe care 0 efectucaza poezia modema nu mai trebuie dezvoltate aici. Trebuie, insa, sa repetam ca impersonalizarea nu asigura - automat -succesul. Ea e doar 0 condifie prelil11inara a oricarui act poetic. 0 condiric care, aparent, vine in contradiclie cu plasarea In centru! cullurii modeme a individului. Dar prin eul impersonal nu se neag1\. individul in numele unui alt sistem de referinra, ci se instituie doar

128

o circumstanta operatorie, se atlrma un modus operandi. opus romant iSll1ullii.

Rezulratul aqiunii lInui ell impersonal nu e 0 opera de tip mimetic, ci un corelativ obiectiv, un obiect nou. care apanine realitajii ca ~i obiectele "naturale" preexislente. Unul care poate fi ell atlt mai complex ~i plin de semnificalii, ell cit este mai impersonal: "A laluri, poem III preluCr(Jl. E rnai bun decil cel ini/iul. inrrucil aCllm e impersonal ,~i plin sCi crape de mi~'care §i vi=tllni. Sint convins ca forma ,F str/111 acesla universal rfi val' sPline llIui nIlllte dedt forma !'crsonulo atll de limilat6 a primei Inceral";

rede-l1lo eLi mJ-mf e ~.; 11l1-/Ili va Ii niciodalCi 1I~'or sa mu Suplln (ara condilii SilUa(lel cellll care se expune. ~'i Val /i mereu vbligal srJ 171(1

corecle:: pentrll a do aJevonilui ceea ce eSle ul adevcirului" (Georg Trakl, intr-o scrisoare Ultre E.8.).

na dilltre ciudaleniilc felului in care a fost citit{l poezia ll10dcrna e presupozitia ca aceasta haina de lueru a poellllui modern. cuI impersonal, e 0 manlfestare a antillmanismului poczici rnodernc. 0 expreSlc a dezumanizarii 311ei. Total abcranta ~I nefericila sintagilla a lui Ortega y Gasset a devenit un 1m; (;Omlln, In cillda faptullJl ca chiar poetii spanioli ai inccpwlIllIi de seeol au protestat vehement ~i au adus argurnente zdrobitoarcimpotriva presupusei de7.umanidiri a ar1ei lor.

Inlre allii, Jorge Guillen: .. Formalismul gol sau ofJruape gol e::,le un monslrLl II1ventat de citilorul incompelenr sau .It! aplica nUl//ai scriitorilor ineompe/en(i. un poem «Je:::'l.(I7wm:::.ut» conslitllie 0

imposibilitale Ii:::.icti ~i melali:::.ica, iar lorl1lula ((de::III11O/l;:urea urlei» inventaro de mare/e naSII'll glndl/or Orlego y Gosset {) sunol echivoc «De:wnomzarew) esle un concept inadmisibi/ ~'i poe!li Clnilor '20 or ji PI/lUI sii se pUngo iusti(iei pentru duul7ele ~'i Ne;udiciile pe care 1/:!.l.I1 ~i ahlclIl acc.llui nul.! cu\'int Ie-au pricinuit chiar lUI: clnd Cl (OSI (olusit drept prcsupusti cheie /17 interpretare poe::.iei respeclive Chefe care Ill' descl/ldea niei 0 O{len.1. . Dar cuvintul e sell1ll ~I cOJl1unicure, sen11l al unel idei, cOnlunicare u II/ud stari cum repeto Vicenle Alexandre Alrcevu or /7 josl dUL'(i S-ar Ii vorbll de anllsenlimcnta/ism, de anlirealism ".

129

Eul proiectat

Daca e relativ dificil sa explici prin ce se deosebe~te cui impersonalizat modern de eul poetului elasic (fie unul din lradilia ort"ic1\. fie unul din cea mimetica), e cu atlt Illai greu de dCl1lonstrat deosebirea dintre cui proiectat alunora dintre marii moderni (de la Wall Whitman la Maiakovski, $i de la w.e. Williams la Ted Hughes) ~i cuI romantic. La limita - ~i in funClie de perspectiva adoptat~ - tOli ace~ti poeti deja citali (~i mulli al!i moderni care ado pta. In unele dintre poemele lor, masca elilui proiectat) pot fi considerali ni~te romantici.

SlI-1 luam, de exemplu, pc Walt Whitman: poezia sa este un ci'ntec despre sine, dar, In aeela~i timp. ~i un poem despre lot ce e in jur. de la cel mai umil til' de iarbll., pinll. la stelele de pc cer. La Withman nu exista Poewl ~i Natura. Poetul ~i via{a, Poetul ~i

Realitatea etc., ci Poetul care este Natura, Vialll., Realitate etc. Prin anularea distincliei dintre interior ~i exterior, poetul devine, brusc. tow!. adica devine nu prin retragere, prin .. disl'0rilie eloeutorie" etc.. ei prin proiectare in afara, in tot ce-I ineonjoar1\ - la fel de impersonal ca ~i poetul de tip mallarmean, sau eel din poezia obiectivistll.: "ASfC/::i cint despre mine, ($1-/1 ceea ce :ic despre mine \'0 (Jl/te/i il1l':l'ede, pelliru co !lecare alOIl7 al meu este ,~i-{/I

vOSfrlll1. II G6:dui-voi in porlul mell ~'i binele ~i raul/ $i 10.\ ~ti

glaslliosca imimplareo / lVatura fOra opreli~li, ell energw ei nreasca//.. II Oprili-l'o zilla ~i noaplea as/() eu mine. $i/ veli area originea f/lturor poemelol':! Veti avea bunul paminf/ll/li ~i 01 sooreilli - :' (IIIoi sint arifea milioane de sari).! Nu ve/i pJ'l/lIi lllcrurile la mina a doua sail I fa mlna a Ireia. niei I1lf veli nloi vedeal eu oeMi mor/ilOl: niei nu va veli mai hriinil eu (antomele din carli:!Dar nu ve!i privi niei prin ochii mei. ~ill1ici 1111 veri lila ceva

'e 10 mine,! Ve/i audja toate par/ile ji veli filtro lOlldl orin vai n~'ivu ",

Walt Whitman este un individualist care trll.ie~te pini'i la capAt, transfonni'i in poezie postulatele empiri~tilor ~i ilumini~tilor

secolului XYlIl. EI e un poet "paranoic" doar in masura In care Ii refuzAm dreptul de a crede In identitatea dintre am ~i Natura, de a crede e~ Omul (sau omul) este eehivalenl cu to~i Oamenii.

130

W'hitman nl! cste lnsa un romantic pentru ca. la el, ~ul. 0 datll. proiectat in afara, se dizolva. nu mui e lin sistem de referinra. Eul proiectat e ubicuu, e deseentrat ~i. l1lai ales, nu are sentimente. Cu cxeeplia iubirii, care - ~i ea - e ulla ubicuJ. Nu mai exisl~ opo.:::ilia romantica inrre ell ~j ceilal!i. cum nu mai e.\ista 0 distinqie illtre sutlet ~i trup, nici chiar intre om (orice om) ~i Divinitate. Anularea distinqiilor in cauza fiind chiar rostul poeziei:

.. Am spus c(i slIf!elul nIl e mar fIlIIl! decit Iru{JlI/. Si-um spw, cd I!'lIpul //fl-i rnai mulf decit .l'1I(lerull $i nimic, nici clliar Dwnne:t!u nu-i mai mare deeilf vrellmd dm nu,", Elil proiectat presupune 0

irnanen~a absolutil. 0 traile IILilnai in ~i prin clipa trecatoale Aceasta traire e 0 anulare $i a limpului (Spuliul tiind anulm automat. prill proieclarea eului, prin negarea tlil'erenrei intre eu ~j lume);

.. Si cil despre line, {'jutCI, iml incJllpui eLi qfi' urmureu /IlUi

multor II/or{/ / (Ell insumi desigur mlll"if-UfI/ de mii de ori inOfl7fe) . .<,'e leag(ltlii pe c:em mai iII/ellS decil ,doblfl tereslnll pr: care

11/6 le~dnam( Penlru acell1e~'fillf Rene;:a CII drag ma Ire:;e'fte ,~I_I bra/e ",a fa"

Avem aiei. a;;a cum pe bUlla drcptate sublil1lu Fernando Pessoa, o poezie nonaristotelica: sistemul de referil11~ nu mai e in llfara. Dar nu e nici 0 poezie rornantid'l - tiindca eul proieClat e un eu transpersonal, supcrpersonal (Whitman:ll putea Ii Supraolllllilui Nietzsche. daca soar opune celorlalli. vazuli ca inferiori; or el se iclentifica eu ace~tia). Un eu, in aeela~i timp. ~i tocmai de accea, farll ..sentimt:nte". Dar. ~i aid C subtilitatea lui Walt Whitman, aCest eu proieclat e un eu potential. eo tiqiune. pe care cititorul 0 poale face sa fie a lui. Cu 0 conditie: sa re-faca traseul. sl1 retnliasci! poemul, sa-I faca s~ existe prin lectura lui. Cititorul e invitat sa iasa din anonimatul Publicului ~i sl1 fie ..elillsu~i'·. adica lotul: "eu greu ve/i alIa cine sin! ~'i ce-nsemn Dur eLf fOflJ!ji voi ft pentrll voi sal/ofale,! Si singell? v()sfr/l-I vui fuce 117(1( pur .~i mai lure,! La-nfiia il/carcare de n-u{i i:;b/llil so m-ajunge{i. I nil pierdeli nude/dea, DaCCll1l1 mo gasi/f il/o'-un loc.:. COufa//-mo! i11lr-altulll Ell lmdevG 'II-am oprif ~i V-u!ilepI".

Nu avem de-a face eu titanism romantic, cu 0 infruntare a divinitajii de tipul Manfred al lui Byron, fiindc~ Whitman gase$te divinuf peste tot. Divinul se alla. III om ~I se manifesta prin om.

131

Intilnim la Whitman Illl doar 0 perfect~ exemplificare a leoriilor despre om ale secolului XVIII, ci ~i tradi\ia protestanta care a racUI posibile respectivele teorii. Dumnezeu nu se opune omului. cit limp omul e pi in de iubire. Dimpotriva, traind In iubire, omul llrmeazi! oruncik lui DlImnezell. lar Dumnezeu e In tot ce exista: "Nil/lIe,

niei ehiar DlImne:eu I1lI-i mai mare deci! vreunu! din noil Si orieine lace doua sull? ele t'a~i (cirtJ dragosrel se-llIbroCt.i-n lin!olill de moorre,,'f. II Eu spun lImunilii/li: Nu IIri curio,~i elf lace Dumne:ell,l

eJ71ru eli eli sin! cunos ce (acep fiecarei ~i l1li sinl curios de ce [ace Dumne:eull II Aud $i wid pe Dumnezeu ill fieeare luau $i 1O!U~il

eu cilll~'i de (JU!in nu-L pal pricepe.il ..// De ce-a.~ do,.i sa-I. vad pi! DlIl71ne:eu mai blne decil il \Iud usfti......il ELI vud cile ceva din E!I in f/ecare din cele dou[j:eei $i potru de c.:easuri $1 in/ fieeare dmlre .I'ecllndele /iecarui ceas.l jl vad in ciliplIl burbarilor ~'i /emcilor $i/

in propriul meu chip din oglinda. I Gasesc scrisori de-ule LI/I lasate pe srrd......il ,~i fiecare poorla semnurura Luil Si Ie las acolo lIJ1de sinl pen(ru cd ,\'fiUI cii, orinco(ro m-a," alice.! A!rele vor a;lJ17ge

uncluallo deSlinu{ie/ uel/m :$i-II veeii vecilor", Walt Whitman rezolva ..dintr-lln foC"' crizele despre care

vorbeam: cea a limbajului (to I ce e In illr ~i-n poet e ~i un Sernn de la F.I). cea a euilli (0 falsa problema, fiindca ..ell este cela./all". mal eAacl spus ,,~i celalall") ~I eea a realitatii (tot ce simI. traiesc. exprim e:<ista ~i are 0 valoare absoluta in c!liar momenlul In care sinH. traiesc, exprim). Whitman anuleaza arbitrarilli. conventionalul flU doar al semnului lingvislic, dar at oricarei forme de existen!a sociala, al oricarci forme clIllUrale. printr-o imanen{ii "absoluta" (Una care - all fel - i~i contine transeendenta).

Directia ..nominalista" e deschisa magistral de Whitman prin afinnarea faptului ca totul e semnificaliv, frindca in orice lucru, lraire, j'ntimplare c prezent EI. Aceasta axioma e implicila oricarui demcrs poetic de acest tip din modernilale. Chiar dnd avern de-a face Cll poeti ..materiali~ti" (gen Maiakovski), aceasta motivare ontologlca a realilatii e presupusa (daca nu afirmata raspicat).

Afinnarea eului, prin ,.proieclarea" lui, e -Ia fel ca in cazul ellilli scindat, dedublat, multiplu, al celui impersonal- 0 forma de a nega moartea. 0 forma de a lrece peste aparenta lipsa de sens a lumil noastre.

132

Eul proiectat, fie ca e unul ..prelutindenar", ca la Walt Whitman, fie cn e unuJ care se proicclcaz:. fa seaI'll Cosmica, (Omul lui MaiakoYski), intr-lln ora~, (Patterson, allui W,e. Williams) sau un animal totemic (Kra. a lui Ted Hughes), se are drept sistem de referin!il pe sine insu~i. EI anuleaza, aSlfcl, Cllm am ararat deja pentru Alvaro de Campos (tjindea - sa nu uiUlm - eul proiectat e UI

construct). lipsa de motivatie a eului, "go!1I1 ma~~rii", al individualita!ii. Cele doua direqii principale In generarea d~ ellr; sint rie 0 impersonalizare. fie 0 sliprapersonalizare, prim justificind ~i sHnd la ba7A motivarii de dincolo de subieclivitatca aUlorlllui (de .. JI1od<1 ~'i (imp ", cum ar spune Ion Barbu) a semllulu' lingvistic. eea de-a doua motivind (la modul .. ahsolut") eul.

Alit eulll1ultiplu (scindal, dedublat), Cit ~i eul impersonalizat ~i cel proicctat sinr rnodalira{i de cu/turalizare, prin poezie, a lInei lumi semantico-sintaclice. Cele trei tipuri de eu transcend ('in forme diferite). anuleaza diferenta dinrre eu ~i celalalt, ell ~i lume. Refae, aparenl, sislernul cultural semantic. (insa, atentie! daar in spa!iu poeziei, care devine asrfcl un spa!iu special, in care se mai poate rf'Ji "nostalgia originilor", De aceea s-a putllt vorbi de faptul ca poczia tinde sa preia, In seeoltll XX, funqiile religiei). Refac 0

IlIIne pre-logica, rre-individualisra, non-pragrnalica. 0 lume a copilariei fiin!ei ~i urnanili.llli, 0 lume in afara timpului: .. Celll1ai bun simhol al elermlafii e ((pre:;entul» copilului", afirma Juan Ramon Jimenez. In ESleticd ~i elicii eSletie(i. John Crowe Ramson, aralind limitele unel poetici de tip aristotelic ~i Incercind s,) dcfineascii speciticul "spa~iului" reluat in ~i prin poezia modema. opune lumea creaHi de poet (prin cuvinre) lumii In care traim, 0

opozitic care Irimile tot la copilarie iii la 0 cultura de tip semalllic: ..... Cuvinfele posedu a energie care Ie lace sa nil se opresca 10 simp/a deno/u/ie ~'i /In soi de impuls, pc care Ii-I dd !,oelul. care insuflere~'le obieclele. lor ohieC1ele cure p()puleo~a acesl mic IInivers s"'nl lorale. dale. nalurale ~'i inl/iolabile. Daca ((imito/iw) eSle meloda de II oh/ine malerialele conSlrliC{iei poeliee, imilo/ia care f?use,~/e aSllel de ohiecle e mai "hera decil ar II ingcid/lil

riSIOlel iar miclIl IInivers pc care-I :dimisleJle cOlls/illlie () verSiune miniatllra/ii a IUmii Iloastre naturale In demnilatea ei originor(i ~'i IIlI {f aridei lumi pragmatice, intr-adeviir, {f('('.\'(

~~

I J.J

microcosm esle imilliriu vechitllui 110stru paradis in mre lim {ocuit cindva in inocen((l (subl. A.M.).

.. In interiol'u! ace/lila.)'; poem plltem trece de /0 0 Itmle /0 a/fa.

Prima es(e /umea :buc:illlllatci in care 5imem ne\'lJi{i~6 (,.D,m ,I'i pi! care 0 dorim elf mal ti'lIInoasa Cll plI/in{ti A dOl/a fUllle este ceo din care ne umintim Cel am venit. wr pe aceasta nu rU(em sa 0 /aslin! sa ne scape".

Cele trei euri deja analizate traseaz:! ..granilele" poezlel moderne, marcheaza specJt"icul demersului acesteia (in raport eu poezia premoderna) ~i inslituie postulatele de baLi!. ale paradigmei poetice moderne.

Insa. In momentul 111 care poezia moderna contesta deschis paradigmele poetice preexisteme (momentul avangardclor) ~i dup~

ce sc illlpune ea paradigmA dominanta. apare net:esitatea unoI' eurt poeticc care, pe de 0 parte. s1I rini!. seama de noua IUl1le culturalll ~i.

pe de alta parte. sa-i apara cititoruilli ca aeeesibile. mai pe in!elesul lui. mai ..llormale".

Asumarea euilli impersonalizat. ea ~i a eului multiplU. are un acr esotcric. pare rezervata celor ..ini!ialj". La fel de <.Iificila e asumarea eului proiectal. Cll deosebire cil aici poate fllnc!iona mai Wjor 0 falsll In!elegere. Poezia modema. fllndamentala pentru inlelegerea Illmii ill care traim ~i care 0 .Jormeaza" In bum'i mflsura. a avut - ~i mai are inca - un aer de "cult secret". Ceea ce-i aLrage pe oameni. dar ~i Linde sil-i indeparteze de ea. Nu intimpliltor. marii poeti moderni insista asupra normalita\ii poeziel modeme. invitindu-i pe cititori sa 0 recepteze direct. tara a mai folosi ..ochelarii" proresorilor de lot felu! - preoti ai noului ..cult" -. mergind pina la a cere ea poezia modernil sa fie receptata cu naturaletea ~i lipsa de inhibilii ell care e receptat un ci'ntec de muzica u~oarn.

o bun a. parte din poezia secolullli XX propune euri mai u~o

aSllmabile. E 0 poezie in care abia acum I~i face loe ~i i~i gase~te 0

exprcsie adeevata individul. Daca teoriile (sociale. filosofice etc.) care pun in eelltrll indivi<.lul dateaza din secollli XVIIl, daca. secolul XIX a pregatil cadrlll pentru manifestarea acestuia. individul nu "exista" realmente dedt in secolul XX (inclusiv in politica: democralille cele mai avansate din seeolul XIX au criterii restrictive - tie la votul censitar, la votul exclusiv penLll.1 barba!i.

134

pentru al bi etc.).

Punctul de cotitura, a~a cum arata Arnold J. Toynbec. e primul razboi mondial. E rnomentlll a ceea ce numim avangarde. Toate avangardele propun IIII doar 0 noua Inlelegere a artei, ci ~i 0 noua lJllelegere a lumii. a relatiei individului CLl realitatea. Propun. implicit, alte mOdele ale eulLli. care provin din cele ale modernitA!ii secolului XIX. constituie 0 ..aplicarc" a lor, 0 adecvare a lor~ dar _ inevitabil- Sint sensibil diferile de acestea.

Eol hiperemie

Sintagma Ii apartine lui Gottfried Berll1. Hiperemic Insemnind, conform D.E.X., "care pre=inta fenomene de !71peremie ", hiperemia fiind "afiu); spari( de singe infr-lIn organ sau infl'-O anumifa regiune a carpuilli ". Eul hiperem ic se deosebe~te de restul Corpului (Cosmosului). dar e 0 parte integranta a acestuia.

omllnica. prin •.slnge", cu acesta, ba ciliaI' c zona In care se realizeaza un aflux sporit de singe. Eul e distinct de lume. dar. in acela~i timp. inti1l1 legat de ea. Mai mull, e zona ell maximum (sau una dintre zonele cu maximum) de "sangvinizare", cu maximum de semnificatie. Ins3, faptul ca Berm folose~tc un termen medical aratil clar ca avem de-a face nu doar eu 0 dirnensiune 1111'tafizica a eului, ci ~i cu una fizica, hiologica. Aceastil coabitare a metafizicului ~i a biologiculLli, exprimarea unui eu Care poarta in el semnificatii de dincolo de sine, dar nu poate depa~i limitarile propriului corp - iata esenta poeticii expresioniste.

ElIl hiperemic comunica - prin ceea ce line de dimensiunea sa corporala - cu semenii sai. dar ~i Cll 0 lume de Dincolo. Tot ce se intimpla aicL tot ce line de imediat, de fiziologic chiar, e lin semn de Dincolo. A exista Tnseamni:! a te indrepta spre moarte, dar accastll .. Sei/1 =um Tode" poate surprinde ~i exprima (In fond descrie. pentrll ci'l Inrelegerea Ii e limitata. daca nu imerzisa) sernnele de Dincolo. Senzatiile, percepliile. imaginile, emotiile nu au 0 valoare In sine, ele sint punctu! de plecare pentru a Inlelege lumca, ele sint ni~te semne-reaJitari. slnt rune.

Avem aici 0 aparent ciudata Tntilnire intre Whitman ~i Mallarme. Ins11 pe un tarim care Ie e strain amindurora: omul comllnici:! Cll

135

fOlalitatea. dar e doar 0 parte a acesteia. 0 parte care nu se pO"It: identifica eu ea ~i nu 0 poate In!elege pilla la capat. Eul nu s~

delinc~te prin raponare la simluri. ci la semnc. Dar aceste a~a-zlse

semne, care vorbesc despre un Absolut. IlU sint propriu-zis Cuvinte. ::;le alclHuiesc un Limbaj. insa, un limbai conslituit din senzatii, imagini, stilri de spirit.

Sistcmul de rcferinta prim 11 constituie individul Ilatllra\ (biologic, eu simturilc lui), dar acesl sistem de referinp'l e unu relativ, are valoare doar Tn masura In care semnalizeaza existcn!C1 IlJ1ui alt sistelll de rcferinlll.. Acest alt sis1em de referin~a nu e niciodata - sau apro<lpe niciodata - nUIll it. Oriculll. e altceva dccll Dumnczeu, a~a Cum 11 gindc~te, il simte. la care se raporteaz!\ omul european. Eul hiperemic se deosebe~te fundamental de etil romantic prin aceea ca nu realizeaza 0 c>.primare de sine, CI descrie ccva de dincolo de sine. prin deta~area. impersonalizarea de tip mallarmean, prin .. ie,rirea din sine" rimbaldiana.

Marii exprcsioni~ll (Trak1. Emst Sladler, Georg Heym. GOlleried Benn. uneori Else Lasker SchOler sau Rilke) IlU reaclioneazll. IlU actioneaza: ei inregistreat.a (ell impcrsonalitatea unui .. I/Ianome/r/J sOli I'ol/me/rll") ceea ce vad, aud, sinH. traiesc. Nu cauU\. sensuri. nu dau sensuri, IlU cauta explica!ii. IlU dau e>.plica~ii. Ei slnl, concomitent, Tn Iradi!ia rimbaldiana. ~i cei care inrcgistrea7tl ~I

"cobaii·'. Dar, "pre dcosebire de Rirnbaud, expresioni~lii nLl

experirnenteaLi:\. Ceea ce Ii se Intimpla nu e rezultatlll vointei lor. 1:.1 doar se supun expericn(elor pc care Ie rae allii. (Cine? La asIa se inghesuic sa raspundA tilosofii de mina a doua ~i griimalicii).

Eul hipercmlc ia na~tere din asumarea condi!iei llnlli om care traie~te (e lrail?) Intr-o cultura de tip semantico-sintactic. 0 cultunl pe care nu 0 imelege pina la capat, dar Impotriva careia IlU vrea sa reaqioneze. Fiindca ceea ce se im'impH\ trebuie sa se Intimple. Sem ni ficativ, exprcsioni~1 ii sint in majoritate poe!i ai ora~ului

tentacular. Scm ni ficativ, poczia lor c reeeplala ca fi ind una crcpllsculara. Avcm dc-a face. la expresioni~ti. eu 0 nostalgic a llriginilor. a vrcmurilor cind eul IlU era, sau IlU sim~ea ea eSle. separar de LUllle.

Lllmea In sine nu e crepuscularll.., e. - Tnsa - una eu totul Slr~inl\

(de~l, repel, cxist5 \1 comunicare .,organica" cu ea): "Aproape de

136

splendoarea pie{elor. s/r{rz:ile dosnicel Se mis/uie ~i SCOrn/onesc, i'nn}i/e-n paragil7CJ/ Sim asemenea cicalricelor caseate adinc! in carneo despuiof(j (/ easelol: ... (Erns! Stadler Ghetou IOfldonez); .. La poor/a zidului. ell i/os de schilod'/ Pith: in slraie ro~ii de ma/ascil Se liJ(Oie sub ",Iopo/-eer in verdea plo.l'JI $i-n holla meteorii }J1l1ti se-/1od" (Georg Heym La poor/a ora~ului); "Spre sew'a I-au odus pe srrain i/1 camera Inar/uora;! Un ahllr de piJcuru: domoala rO~J1ire 0 plaranilor ro~ii;! Zhorul indoliar al corbilor. fn

iata. schimbarea gar::.ii.l Soarele a COWl in gillig/uri neRre; necurma/ reVll7e in "eeas/a seora ce-a {osr" (Georg Trakl Pe drum); .. crllra u/lei (ere ~'urc u =aCUI mul/ in SIIl/./ urUfO arfl de minca(ol..,/ Cind i-au deschis piep/ul. esofaglll era tare R(Junos.l in cele din urma, inrr-lIl1 wnhrw: sub diafrogmal s-o gasir lin cuib de /ineri $oboloni" (Gottfried Benn Tillerere frumoasii).

Pentru a caracteriz.a eul hiperel1lie eel mai potrivil mi se pare versul lui Baeovia .'()h. cum omuf a deveni/ COllcrel.''' Eul hipcremic cxprima aceasta realitate ineluctabilll: sisfemul de referinta devine, parca in ciuda vointei noaslrc, a speranlelor noastre, e>.aet ceca ce preconizau teoretie;enii secolului XVIlf: omul concret (omul biologic, [ar~ transcenden{a). Doar din aceasta perspeetiva. Bacovia estc lin poet expresionist, lInul dinlre cei Illai importan\i, fara indoialcl. Dar nu numai cl: orice .,ezitarc" in propunerea unui ell de all tip, aduce in prim-plan eul hipcremic. De aecea se poate vorbi de ..expresionismul" multor poeti, de la Esenin Plna la Sylvia Plath.

Eul aJeatoriu

Viata Illtr-o eultura semantico-sinfactica ne obliga la fabricarea unui eu ..propriu·· (pe baza codurilor preexistente, a Luturor informatiilor ~i modelclor pc care Ie avem "In no;" sall Ie-am invatat), la fabriearea unei individualit3fi. AvTnd, eel pu!in in principiu. drept sistem de referinl3 corpul propriu.

Dar daca - in urma unui ~oc cultural sau existenlial- dcscoperim ca acesta (corpul) nu e mai valoros decTt, sa zicem, 0 cutie de carton? Nu ne ramine decTt sa eonstatam cll. Ceea ce numim eu e un produs at purei intimplilri, e un rezultat al hazardului. E 0

137

dimensiune pe care 0 descopera .<ji 0 afirma - provoclnd mai mull dedt un simplu s~andal - dadaismul: .. Ordine = dezordine; ell == non l!U, a(irma{u! = nega(ie aces/eo Slnl slralliciri/t' supreme ale lInei arle ahsolute AbsoluliJ in puri[alea de cosmic yi ordon(l/ haas. elemu in clipa globllluro far6 respira{ie. /Ora IlIlIIina ~i (ar6 control" Eul aleatoriu este. la limita, eul care se reCUnOa$IC pe sine ca pe 0 JiCliune. ca pe un construct. Marea libertate a acestui eu ;: deriva din asumarea aleatoriuluL din relluntarea la orice sistem de referinta care soar pretinde .,motivat"' (intr-un fel sau allul). Orice sistem de referilll11 e - daca urma.m pina la capat logica cullurii Tn care::: traim - arbitrar: .,. abo!lrea mel/loriei Dada: obo!ll'ca arheologiei Dada; abolirea profe{ilor. Dada. credinrc1 fare] disc1l/ii in orice :ell prodlls illlediclI 01 ~pol7I"neile!{il. Dada .. Lihertale DADA DADA DADA. urlel de clilori ollclulale. inlilnire a lulll/'or conlrariilvr ~'i a lLiluror c011lradic!illOI: a vrici'irlll mOllv grotesc.:. a oricarei incoerenre: VIA TA ".

Nu avem de-a face cu 0 Silllpl11 ..provocare", ci cu relevarea ullui adeval' 101 atit de important pentru intelegerea cliiturii in care traim pe cit fusese demonstratia lui Wittgenstein din Trllctatus.". eare dovedea e~ lilosoiiile (orice filozofie) nll sint altceva decTt pure .. ,ic{illl1l gromolicale". Pentru Wingenstein. insa. l11ai rarninea Ull sisrcm de referinta: limbaju!. Pentru Tzara. limbajlll insll~i eSle nu doar 0 convelllie, ci ~i 0 Slructura arbitrara. jar ceea ce 1111111 illl persoana. illfa 0 eOllventie care poate fi .. fabricata" pe bn.za unei opera\ii similare celei prill care se ob\ine 0 poezie dadaist~: .. LlIa" un :;iQ/:/ L/loti 0 pereche dt! (oar(ecU Alege{1 elm :;iar WI urlicul care sa aiha lunf;imea pe CtIre vre{i s-o dol' poe::iel vauslre,

eeupuli urlicolull Tviari Cli grija loate cuvintt'le care formeu:a respeclivlIl arlicol $i puneti foate acesre cuvil/re il11r-11l1 scicllle!

gita/i-I inceli~orl Seoareri clIl'mlele unul dupe! alrul. dispunindll­Ie in orclinea in care Ie ve!i extrage.i copiati-le c(Jl1~riillcios'/ Poezia vii va Semallfl. (sub!. A.M.)/ Si iala-vii lin seriilor ill(inil de origmol

~'i de illzestml Cll 0 sensibililate fnciJ1lalOare. cle~i. se inrelege. nei17leleasa de oumei1ii vulgar; ".

Indirect, dar vizibil. se polemizeaza eu Mallarllle; pentru aceasla. Poezia (care se opune Reportajului. articoluilli de ziar) este o abolire a hazardului. Elll Impersonal e unul motivat. tU sens.

138

fiindea poeml1/ e lTIotivat. locmai fiindca a rezu/{at din" disparif/L1

elocUlone a poerului. cure /Llsii inifiu/il'(J cUl'inre/or" Tzara an'age aten~ia ca. in eultura noastra. poettJl. daca aCliollcaza, 0 lace la modul pur IIzie (.. LlIa!i 1/11 :w/' . ". Poclul Iranscrie rezultatul aqiunii hn.zardului. re7.ultallil liind chiar poemul. Poemul e la fel de aleatoriu ca ~i creatorul Sall (..Poe/llll/ va \'0 semuno"). Refu7u unui sistem de referintil CATenar. rcfuz du" pin" la capat. duce la afirmarea non-motivarii atil a limbajuluL eft ~i a eului ~i, iniplicit. a realita.!ii (produs al hazardului ~i lac ar hazardufui. HI incoerenlei). Toata lcoria poslmodemistil a entropiei nu este decit 0 preluerare oodidactica" a afirma\iilor lui Trislan Tzara.

DadaislTIul eSte revelarea - scandaloasa, chiar ~i Beum, pcntru unii - a caracterului neeuclidian. relativist allurnii culturale III care traim. al lumii pe care 0 nUl11im lTIoderna. $i/sau postlllodernA. Dadaismul IlU avea cum sa ..fabriee" poezie propriu-zisa. Poezia este chiar negarea caracterului rclativ al eului. al Jimbajului. al realjtlllii.

Dineolo. sau dincoace. de arbilrariul RealiUilii. exiSla. un sistcm de coagulare a sensurilor. de struClurare a discursului: omul (tonerel) illtr-o anUl11e c1ipa. E ceea cc sUlla baza poeticii ..grupului de la New-York". a lui .,action poetry". "CiNDUL SE NASTE if'; GUR..f". fonTIuJa lui Tzara. din aeela~i Maniles/ despre "moml sl"b $i "moml af1tfJr din J920. este punclul de plecare in elaborarea principii lor poeziei ca actiune.

o poezie care incearca. s11 refaca. pornind chiar de la .. repede Ireeoloaren c/ipci". 0 imagine a lumii: mi~cau'i, caJeidoscopica, descentratiL dar avlnd. lotu~i. lin sislem de referinla: omul concret. tntr-un anume moment.

Eul prezenteizat

Dintr-o perspectiv11 ooabsoJutis!tf', singura anlipoezie este cea dadaistil. Alita doar ca nu exista poe;;;e cladais/ii propriu-zisa. (De$i eXista excelente manifesre poel;ce dadaisle). Poezia ca aCliune nu eSte antipoezie, ci 0 poezie a prczenteizarii: exisla un poet anllrtlc, care creeazli intr-un Bnurne moment 0 anumiti'i poezic, intr-un anull1it interval de timp. Aleatoriul eSle, din aproape In

139

II

aproape, limitat, Until dintre ..poe\ii de la New-York". prieteni cu Jackson Pollack (starul lui action-painting, care, el. - se pare . i-a inspirat mai degrab1'l pe poeti, influenta lui Tzara liind una indirecta), Frank O'Hara teoretizeaza, la sfir~itul anilor '60,

"personismul", Poezia ca ac\iune. insmntanee, aparent aleatorie, porne~te de la 0

al1ume persoanl'l, care produce un anume poem intr-un anume timp ~i loco Personismul introduce, in aceasta ILime cultural1'l ..rela/ivis/ci", acceptata ca atare, un sistem de referinl3, care nu se bazeaza pe un anume lirnbaj. pe 0 anume .. mosca", pe 0 anurniUi dimcnsiune a realitulii. ci pc 0 relatie intTe toate acestea trei. Poezia eului prezenteizat reprezinta nu 0 ncgare a poeziei rnoderne ce 0

preceda, ci 0 relativizare a acesteia, incillsiv a poeziei lui Walt Whitman. Poezia lui Whitman era una a ubicuit1'l\ii. a discursului total ~i a suspendarii timpului in ~i prin discurs (In fond, 0 poezie a timpului mitic acrualizal prin repoveslire - 0 repovestire insa nu a lui illlld lempl/s, ci a ceea ce a trait ~i trnie~te poetul). Aceasta relativizare introduce. pe urmele lui Whitman. dar ~i - oridt ar parea de paradoxal - ale lui Mallanne ~i Pessoa, un tirnp-spa\iu­persoan~ de tip mitic...absolute". motivate (motivindu-se una pe alta), Insa numai in momentul (re)crearii poeziei.

Relativitatea este. ca ~i in lizicli. 0 relalionare - Spa\illl, timpul. persoana sint determinate fiecare de celelalte dOlla componente ale ccuatiei. Ecuatia insa~i exprimA ceva ne-relativ, Poemel genereazA, propun cititoruilli un eu ta fel de ..impersonal" (deci are poate fi facut al sau prin lectura), ca ~i intr-un poel11- sa zicem

_ de Mallarme, in ciuda tuturor numelor de persoane. locuri reale. a evocarii unor stari, senzatii, intimplari traite realmente de autor etc, Prezenlei::area este. de fapt. 0 de-realizare a tot ce apare in poem. Astfel, materia COl1creta nu mai e in sine importanta, devine un pre-text.

Personismul ajllnge la aSlImarea, Cll naturale\e. a moduilli de a exista in cultura modern1\: ,.generezi" 0 anumitA persoana. adopt i un anume 1'01, 0 masca, pe baza unei operatii de selectarc, ordonarc, ierarhizare a tot ceea ce ai in tine ~i exist1\ in jur, in funetie de context l?i de modalitatea de comunicare eu ceilalli. Deosebirea dintre poezia ca aetiune ~i poezia perforrnata in culturile semantice

140

(cea populara, dar ~i cea a vechi lor greci. a trubaduri lor ~.a,lll.d.) este autorlll poemuilli e diferit de eeilalti, ireductibilla ei (~i in asIa sta chiar imporranla sa) ~i nll Illcreaza in interiorul unoI' struclUri date (de la valori, pina la forme prozodice, asocieri de irnagini. relalii intertextuale de tot felLlIl, ci Ie .. inventeaza" pe mi1sura ce produce poezia.

Poetlll nu actualizeaza un text, ci provoaca un text. Nu realizea71! (in terrnenii lui luri Lotman) 0 autocomllnicarc. specific~ tipului cultural semantic. ci 0 comunieare, specitic3 tipului cultural semantico-sintactic. Nu reitercaza valori cOlllunitare, "eterne" ~i !

..stabile". ci propune valori individualc. perisabile ~i schimbatoare. In felul acesta. se adreseaza lUI tuturor odata, ei fiecaruia in parte. Oricit ar parea de paradoxa!. dar poezia ca aqiune. de~i ~c vrea una pcrform3t~ (eel putin In principiu), C 0 expresic extrema a individualismlllui, se afla la extrema opus~ poeziei lirice clasice. Dar. ~i aici voi repeta 0 banalitate nccesara. extremele se ating!? eel putin teoretic. cel pUlin a~a 0 afinna McLuhan cind vorbea de .. sa/III !nondiat'. Numai c1\... nUlllai cil noi. vorbind despre poezie, vedem distanla uria-5a dintre un poem de Alceu sau Sappho ~i unul de Prank O'Hara sau John Ashberry.

Poemul personist e. totll~i, ~i 0 "facatura", Valoaren unui ascl11enea poem deriva din capacitalea de a relaliona timplii. spatiul ~i persoana. de a sari ell naturale!e de la un nivella altul. In poemul pcrsonist eul IlU e dat dinainte, nu e thaI, ci ~e conslruie~te din mel'S. Nu e. insa. un ell aleatoriu, ci un eUln schimbare, un ell care. tocmai fiindca el e sistemul de referin\a. e mcreu altul.

Eul "de acum" e diferit de cel ..de acurn 0 secunda", tocmai tlindca e unLlI adevaral. ireductibiI. 0 imanenla. Eul prezenteizat seamana CLl fic!iunea numita eu individualizat, prin aceea ca are un Sistem de referinti1 multiplu, c~ e 0 expresie a tipului cultural semantico-sintactic, in care ceea ce tine de realitatea naturala ~i ceea ce line de artificial - de la obiecte. pina la muziea, idei etc. _ se ana pe aeela~i plan. Dar se deosebe~te de eul individualizat fiindca refuza pina ~i coeren\a conventionala a lInui individ anume. a unei structuri psihologice anume. Frank O'Hara ~i Ashberry sinl - dintr-un anumit punct de vedere - mai aproape de Tristan Tzara decit de Berryman, Lowell sau Ginsberg.

141

Dar, spre deosebire de dadai~ti. pClltru Frank O' Hara. roc7ia nu e rewltatul hazardului. ci alunui act spontan al autorului. Existen!3 nu c 0 succcsiune aleatorie de imimplari. ci 0 continua improviza(ie: " . nil exislci reguli pentru /7/mic, Il/ei () idee in arlU,

door obiecle ~i malerllile pe cure uceslO (poi!I1IIJ Ie comhinu, co ,~i

oomenii, inlr-un mod neCunOSCIII sinlem lasari door ell

spunloneilalea proprie, hll" l'iQ{o insa,~i esle 0 sel"ie de im{7rovi:orii" ,.. "poe::ia nu inelude lIimic 4"1 include fOllIl" Poe7ia eului prezentcizat afirma. unicitatea oric~rei persoane. care nu e reductibila la structuri de tot felul, nu e dcterminati'l de realitatea exterioara.. dar nici de cine ~tie ee univers interior.

Poezia personista e 0 afinnare a eului intr-o continua ineercare de a se defini pe sine: .. scrill... :;1 renrru a scapa de realilQle, dar ~i

pt!lllru o-mi o(lrma realilaleo proprie _, de asemenea, penll'll a-mi do seama, mai bine. cine sint" (declara John Asgberry intr-un interviu din 1977). Pe de alta parte, Frank O'Hara define~tc

personismul astfel: "nil (Ire nimic de-Q (ace ell (lloso(la... /7/1 art! de-a face nici Cli ideea de perSOnalilQle sail de inl1milale, depart de aSia! ". in personism (~i in via!a omului contcmporan, sc sllgereaza) nu exista nie! lin sisrem de referinta absolul, fie el exterior sau interior.

Eul subcon~tient

Revenind la avangarde, sa observam ca, dinlre ele, singura realmente "nihilistil" este dadaismul. Nici una dintre avangarde nu neaga de dragul negatiei, ci in numele a ceva. Nega~ia e vilzuta ca un moment necesar. de demolare a prejudecaiilor existente. inainte de impunerea, de generalizarea modelului poetic (cultural, artistic) propus. Arti~tii fiecilrui curent in parte se considera 0 avangard~.

Viitorul ar urma sa aduca restul oamenilor pc drumul deschis de ei. Faptul ca avangardele se concureaza, se contrazic, dar se ~i

completeazA una pe alta, nll devalorizeaza - mai ales in cultura l1lodern1'l - accasta ..oximoronid.... inielegerc de sine, doar partial eronata. Partial, in sensul in care demersuri complementare eraLl vazute. de cll-tre cei care Ie flkeau. ca £lind concurcnte. Din perspectiva prezentului, putem afirma lini~ti~i ea in celebrul bane

142

eU rabinul. ca ~i suprareali~tjl aveau c1replale ~i fLl(uri~tij aveau dreptate ~i oblectivi~til aveau c1reptate ~i constructivi~tii aveau dreptate ~.a.m.d, 0 buna palte Jintre cei mai importanti poe~i ai secolului XX, tie au oseilat lntre diverse avangarde. fie - ca Pessoa - all adop'ul. cOl7cumilent. lr/ai mulle (orllll/le uVQngardisle aparenr incompQ/lbile.

Voi incerca s:i siSlernatizez solufiile avangardisle la criza eului. o data ..descoperita" separaria lntre individ ~i realitate. (eea

exterioara. dar ~i cea interioara), dar ~i faplul ea limbajul e 0

ficfiune, e:\isUL logic. trei puncte din care se poate porni reconstruirea unui model ..adevarat": a) interiorul individului (sau ceea ee Freud l1umea $ubcon~tient); b) exteriorul obiectual (noua lume a obiectelor. Oinul tiind vazut el insu~i ca 0 parte a acestei lumi, eventual, la rindU-i obiectualizat); c) sim!urile, corpul (care constituiau pentru ell1piri~tii englezi singllrul sistcm de referinpl sigur). Suprarea Ii~ti i mIzcaza pe subcon~lient. futuri~ti i -5 i eonstruclivi-5tii (cu Jiverscle variame. intrc care jntegralismll romanesc) pe obiecle, pe lumea exterioara., lar cei care s-au numit imagi~ti etc. pc eul empiric.

Aventura suprarealisla ineepe cu ... dadaismlli. ,.PatroJ1ul" suprareal i-5 tilor a fast, plna in 1920, Tristan Tzara. La un moment dat, Insa. grupul din iurullui Breton a refuzat .,nlhilismul"lui Tzara ~i s-n reintors la primul lUI ..parintc" - Guillaume Apollinaire. Acesta. in 1918. in L 'Esprit Nouveau et les Poetes prcvedea ca.. i noua lume, poezia va fi mai putin liriea ;;i mai mull e:\perill1cntala. Locul realismlllui pIal. exterior ~I Cumva funclion~res<:. socializat. constatativ al secolllilli XIX. il va Ilia 11/1 nOli realism. unul radical. care nu se va mulfumi eu 0 pozi!ie pasiv!l. vizavi de Realitate. ci va adopta una aCliv!l.. Un realism pe care Apollinaire I-a nUlnll, in Jipsa L111ui terrnen mai bun ~i mai la indemina, .lIIprarealism.

Acest suprarealism IlU era. in viziunea lui ApolJinaire. unu apropial 111 limp, ci rezultatlll final al cxplorarilor incepule de poerii racordafi la spiritul timpului. Suprarealislllul era, pentrll Apollinaire, un obiectiv indepartat, un ideal. la care. in fond, nu se ajunge nieiodata. care constituie 0 limit!l. absolllla. A;;a cum a lost poezia pura pentru Valery. Modelul suprarcalistnului se ga.se~te, pentru Apollinaire, in .. Antichltatea greceasca,

143

ASllpra eseului lui Apollinaire din 1918, fundamental penlrll intelegerea Intregii poezii l11oderne, voi reveni. L-am pomenit aici pentru a pune In evidenti! cit de mult all deturnal sllprareali~tii

sensul cuvlntului inventat de Apollinaire. La fel cum abatele Bremond a identificat rapid poezia pura cu poezia religioasi!2~1,

Breton ~i mi~carea condusa eu mlna de fier de el au identificat suprarealismul lui Apollinaire expresia unei lumi .. interioare". lumea subcon~tientului freudian.

Pentru Breton. tot ceea ce traim este dominat de conventional ~i

de artificial, deci falsificat; doar ceea ce se ana. in subcon~tient

ram7ne pur, arc valoare ,.absoluta". Aceasta ;nfrarealifate (care. eu citeva exeepn i. nu numai eil. nu a fost explorata, dar a fost ignorata.. dispretuitii.. refu IaliI. pina la suprareali~ti) ar fi adevarata suprarealifO/e. Nu exista rcalitate dedt in noi, iar aceasta. fiind una de dincolo de eul con~tienl, e, doar ea. comllno fufuror aameni/o,., e slIprarealii.

Poeliea suprarealista rezolv~, deplaslnd totul la nivelul subcon~tientului. alit criza limbajului (Iimbajului convenTional, rod al eontractulul social, i se opune dicteul aULOmat, scriilllra subcon~tienlului. tOlal neconventionala ~i, intrucit exprima ee au 111 cOll1un toli oamenii. motivala; limbajul c motivat prin negarea semnifieantului In favoarea Ullui semnifical. unul ce tine cxclusiv de domeniul psihicului, mai precis al subeon~ticnlUllIi). cit $i criza eului (acesta e 0 cOllventie, are 0 funC\ic deformatoare, C un mod de a suprima libertatea individului, prins In structurile limbii ~i ale socieUI.\ii, ale rolului. ale ma~tii. pc care allii Ie impun) ~i pe cca a realiUllii (singura realitate autenticll. e a subcon~tientuilli, a visului. a stll.rilor in care sTnt dep~ite aparenrele. in care e depa.~ita

dihotomia individ/lume). E foarte ll~or de tacur, astazi, 0 critica a suprarealismuilli,

Mi~carea suprarealista. s-a ..stins" cumva de la sine, incepind Cll deceniul V, de~i in arii culturale marginale putem constata prelungirea acesteia, eu realizll.ri eel pUTin egale eelor din Franta deceniilor III-IV (Vezi grupul suprarealist, ~i nu numai).25l

Mai profitabil mi se pare sa subliniem trei caracteristici mai putin puse in evidentll. ale suprarealismului, ale exprima.rii in poezi a eului subcon~tient: I) eul subcon~tient este 0 reafirmare, printr-o

144

deplasare de la nivelul fizic la eel psihic. a omlllui natural, a omului nefalslficat de societate, al empiri~tilor englczi ~j ilumini~tiJ()r francezi ai secolului XVrII; 2) cui subcon~tient, ireductibi I, nll are nici un alt sistem de referintil. in afara sa; e vazut ea ..sacru" dar nu trimite la 0 realitate de dincolo: 3) eul subcon~tient se afirma ~i exisUl impotriva oriearei conventii $ociale, Tmpotrivu oric~ruj model Cultural.

Caracleristicile mai sus-men~ionate explica ~i de ce suprareali~tii. opll~i oncaror dogme, all c<'\zut in capcana ideologiei comuniste. s-au pus .. in sllliho rel/oll/liei ". Fundamental anticonventional. suprarealisl11ul este ~j antiindividualisl. Dacll. eul hiperemic poate presupune ~i c»istcnta altor euri similare (sau deosebire). eul subcon~tient flU e decit Unul (acela~i penlru tali). .. E$ecul" suprarealiSll1ului I~i are onginea in faptul ca, daca a avut un 1'01 in n~garea vechii para(!Igme po~tice. el merge - In fond _ Impolriva clIrentului "principal" al poeziei moderne. Negarca tipullli cultural semantic. a celui sintactic 5i a celtll aselllantic ~i asinlactic nu Insearnna. automat. ~j afinnarea ceilli semant ico-sintactic.

Suprarealisl1lul a ramas intr'-un fel de .. limb" cultural. dcvenind until dinn'e lIlultele esoterisrne c.\otcrice ale lurnil l1loderne. eel mull. pentru lineri. e 0 Clapa (alaluri dt: cea a cului aleatoriu) in eliherarea de conven~ilic pree,isteme ~i in descoperirea univcrsului de explorm pe cont propriu Osysseas EIytis: .. ,'illprarea!lsmul . (nil pOI Llccepfa multe dintre aspec/de suprarealislI1ullli, co de

exelllplll dicfelll automat. dogmu dicfeuhll alllolNut) ne-o slimilIa/

prill lIlareC/ impol"/an{ii pe care () dadl!Q sim/unlur IW(1s/re. To/u era l'ii~1I/ prin prisl1/a slIJ/!urilor $i ell am adlls in j7oe~ie 0 metoda

de Clillou~tere a tum;i prin slfII/uri", A afinna c~ expnmarca eului sllbcon51ient se bazeaz[1 pe sirnruri c tina dm acele false lectllri creatoare care permit Jepa~irea ullor blocaje Culturale. (I::. inutil sa demonslram de ce ..sericrea" eului sllbcon~lienl IlU Jlulllai cii nu presupune recurgerca la sim~lIri, dar ~I COil testa validitulea .. intunnu\iilor·· obtinUIC pnn accstca).

Penlru mine, acea<;ta absollitizarc a eului subcon~tiem c importanta doar in rnasura in care neaga un sbtem de reterinta exterior ~I afirrna noua paradigma poelica.. prin dcplasareCl atentici

145

... pre interior. Cea mai bUlla caracterizare a suprarealismului e racuta de Fernando Pessoa In 1913. Illtr-o scrisoare cMre Gaspar Simoes "Freudismul (suprarealismul. A.M.) e.W! un sis/em imperfect. res/rins ~i (oarle lIlil. . E {oaree util pen/rll co {ace sa SI? concen/re:e alentia asupra a (rei elememe imporfallle ale "Iefi' su(lelullii ~ i deci ale interpreltirii aces11IIa I) SlIhCOn$IIentlll.... 2)

sexllalilalea.... 31 ceea r:e a~ pI/lea Ill/mi. in limhajlll lIIel/,

IranslarlO. adicti convertirea anumitor elen/eml! psi/lice (l7li door

sexuale) in alte elemente ". Explorarea subcon~tientului pennite. a~adar. descoperirea unor

elemente ~i a unor mecanisme specifice. care pot sta la baza fabricarii lInor euri fictive. Eul subcon~lient c 0 simplificare. necesara InSa, pentru a putea explora nOlla lull1e. pentru a putea gasi calea spre suprarealitate nereductiva de care vorbea Apollinaire.

Eu 1obicctualizat

Poezia eului obiectualizat cunoa$te doua iposlaze principale: futuriSll1ul ~i constructivislllul (Cll diversele sale variantc). Solulia futurismului la cele trei crize c una de blln simI: 0 nOlla realitate obiectuala impune un nou eu. un alt mod de ci trai In lume: noua realitate arc propriile ei valori ~i propriul ei limbai. Gnd T.F Martinetti allrma " Un ou/omabif.. e mai thmlOS dedI I ieloria de fa Samothrance". lucrurile sint cum nu se poate mai clare. Aparenl. ~i pe moment. Omul modern soar identifica eu noua lume. produs al ma~inismuluL al progresului ~tiintific ~i tehnic.

Individul se exprim~ prin aceasta ~i In aeeast~ noua lume. existi prin ~i In ea. 0 inventeau ~i 0 creeaza, inventindu-se ~i cre'indu-se pe sine. Artificialul triumfa asupra naturalului; lumea modema este o lume a realizarii unei noi umanit~ti. Omul creeaza realitatea ~i.

astfel, este (se afirrnli ~i se define~te). Eul nu e unul impersonal, nici unul subcon~tient. nici unul aleatoriu. nici unul prezenteizat (care improvizeaza, cum ar spune Ashberry), ci unul care i~i construie~te

lucid, con~tient vii/orul (construind 0 noua lume de obiecte - vezi ~i poemul Automobilu/ al lui Marinelli).

Ideile centrale ale futurismului ~i ale constructivismului au devenit componente de baza ale ideologiei dominante (devenita.

146

clliar un modus operandi. 0 idcologie "populnra") in Oecidentul contcmporan. Daea nu mai pot fi sesizatc III cultura modema, e pentru ca. din ll1ulte puncte de vedere. ideile futuri~tilor,

constrllctivi~tilor etc. slnt. azi, IOClln comunc alc glndlrii majoritfi\ii contemporanilor no~tri. Ceea ee parea ..poetic" $i ..revolu\ionar" la 1909 sau 1921 este astazi moncda curenta. Poezia din ultimii 40-50 de ani se realizeaza. lupta Impotriva reducerii individlllui la obiecte. pc care 0 realizeazi\. implicit sau explicit. societatea de consum. (Nu Sint negate obiectele lumii moderne, nici specificlIl acesteia. numai aceast[\ redllcere. prezcnlata de obicei ca Ii in obiectiva-. necesara, practica ClC.). Dar. la illeeplllUl secoluilli XX. futurismlli. oblcetivismul. integralismul etc. vcneau sa atirme. sa impuni'i In modelul cultural dominant ceca ce traiau oamenii (sau incepcall sa traiasc~). dar Illl vedeall ca trfllesc.

Valoarea poeziei eului obicctllalizar. ca ~i in cazul celei a eului aleatoriu sau a ellilli sllbCOn$lienr. e aproape nula. daea e aplicata cu rigoare ..dogma" in cauti!o Dar. In fel cum poe7ici cului aleatoriu Ii eorespllnde 0 poezie a euilli prezenteizat, poeziei eului obieetualizat ii corespllnde. incepind eu deceniul IVaI seeolului XX, 0 poelie ($i 0 proza) in care se realizeaza 0 e,:plorare alltcntiea a nOli IUll1i a obieclclor. pornindu-se de la premisa ca ele ne apanin (din moment ee noi Ie-am rabricat). dar noi nll Ie cuno~tem. Si d. pentru a putca ajllnge sa ne cllnoa~lem. trebuie sa incepern prill a cunoa~te CLl adevarat obicetelc in millocul carora rraim. Apar un Francis POllge. ell al sall De par/ell lucruri/or, sau (In proza) un Georges Perec CLl Lilcruri/e sale.

Eul din poezia lui Ponge nu e redllctibil la obiecte: ornul e de partea obiectelor. e eu ele. dar nu sc define~te pe sine prin obiecle sau ca ~i cum ar fi unul dintre obieete. Poezia sa introduce 0 subtila relatie intre poezie l~i limbaj), care e "tllcatura". poein. pe de 0

parte. ~i obiecte. ele insele .,faea.!uri", pc de alta parte. ~i tndll"idul - meseria$. care e poellli. Eul se define~te, acum. nu atlt prin obiecrele pe care Ie face, elt prin cele pe care Ie alege ~i l~ re-face In poezie.

Eul obiectualizat este 0 forma redUCliva. simplificatoare a cului proiectat al lui Walt Whitman. Deosebirea pare greu de fl'iCllt, dar. in timp ce Whitman se identificll eu tot ce este. a fost si va ft.

1-\7

"aucvaratlil'" futurist se identificA doar eu Progresul, cu NOlla Lume a obiectelor create de am. Aici plltcm explica ~i de ce MaiakovskL poet al euilli proiectat, a fast dintrll inceplItlmpotriva lui Marinetti i a futurismuilli italian. ca ~i a constructivi~tilor rll~i: aceste

curente eraLi limitative, subordonau poezia tehnicii ;;i ;;tiinrei, la 1(:1 cum surpareal i;;ti i subordonau poezia psihanal izei. l..vind. aparem. acela;;i .. Iimbai de lemn" (ideologizat). Maiakovski ;;i oponentii sal spuneau lucruri cu totul diferite.

Futuri~tii italieni afirmau Un auton1ohi{ de CI/rse ell caroseriop.

lui fmpodobila ClI revi groo.l'e. osemanatoare linnr ,I'erpi CI/ respira{ie explo=ivci. ., lin lI/llomobil lIrlind. care pare cu gone~te

pe mitralit. e moi {I'umos dedr (( Victoria de (a Somothrace», , Nni vrem s6 g{orifieam omul ce line volm1/l1", ... .. sa redalll ,~i sd

glori(icttnl "iala contemporana. neeonlenit ,~i tl/multl/os lransformara de caIre ~/iin{a viclOrioosa.... (De;;i. sau tocmai pentru ca. anterior declarasera .. S6 disprepdm pmtimd orice (omui de imi/G{ie ") Diversele clirente constrllctivistc din Rusia

roclamau: .. Noi afirmiim co geniul epocii noaslre trehuie sa til" panra{oni. iachele. pantoli. tramvai. aUlObu:, aeroplan. nave uimiloare" . sall:" eu firu{ de plumb in mina. CII ochii intailibili co l7i~'le slapfnilorl. ell lin spirit exact co 1/11 com pus. 110i edit/com opera O$U cLim univerS/l1 $1-0 d(jde~'le 17e-u sa. a~a cum inginenl C(JnSlrll1e~te podurile, cum malemmieianul eluborea=a (omll/{e{t! orbile{nt: "Jos arIa. friiiasciJ lehnico" ... .. Si/U ucise (Jina $i II/Iimele rama.~i{e ale gfndirii untone. legind-o de arIa" .. r1rlu co{ecriva a pre=enlului e viola construcliva"

aiakovski. care accepti1 ideea de "comanui1 sociala'" pentr poezie, Intelege pri n aceasla comanda sociala: ,. eXiSfen{a ill societale a unei probfeme a carei re=olvare ntl eSle de coneepIlI dedI prinlr-o opera poellea ".

Plna la urma, poetica eului obieclUalizat ajunge la 0 negare a funetiei expJoratorii a poeziei. In ultima instan\a, a roStLlllli poe7iei. Daca., la inceput, poetica eului obiectuaJizal a fost 0 modalitate de a nega modele culturale prernodeme, ea a devenit, 0 data cu impunerea tipului cultural semantico-sintaclic. insuficienta, reductivA. Folosita in mod ironic, sau ca pretext pentru explorarea noii Illmi. ea permite realizarea unei poezii de calitate. Ahmineri.

14

orice reclama in versllri a ulllli detergent sau, yorba constnlctivi;;tilor, a unor "panlaloni. iuchele. panloli" poate fi citita drept 0 poezie a eului obiectualizat.

Eul empiric

lata cum explica George Oppen titlul volumului sau din 1934, Discrete Series: .. Eo sinlagmQ luala din matemaliea. 0 serU! pur malematie6 ar Ii una in care liecare element esle derival din precedenlu{ {Jl'imr-n regula. 0 serie «intrempIQ)) esle 0 serie de elemenle in cure fiecure dill Ire efl! deriva dintr-o expel'ienl­empiricci. in care liecol'e esle adeviirala din punet de vedere empiric $i aceasta esle cou:o earaclel'ului fragmentor af oeeSlOr

oeme Am incercat sa conslrlliesc un sens pe ha:a unoI' nOlalii empirice. a /111Or nOlutii imagiste "­

Dac:i eul obiecllIalizat deriva din cui proiectat. ell! empmc, paradoxa!. C 0 vorianla a eului impersonal. in Ca.7ul cului empiric. subiectivilalca poetului nu intervine niei In inregislrarea datelor. nicl in canstrllirea poelllllilli. Dar nll avem de-a face Cll "disparili eloclI/one a poeluilli ". care" cedeazii ini{iativa cuvinlelor". ell 0

tatala retragerc a sa din actul poetic, chiar daca fantasmele sale, prejuJec~ti Ie sale sin! dale deoparte.

Inregistrarea e cit se paate de abiectiva, dar sensul nu se n~te dc la sine. pe baza tensiunilor intre cuvinte, ci e reconstituit. construil de dnre eul empiric. E un ell de tip asemantic ~i asintactic. In momentul'inregistrarii. dar care - apoi - incearca sa ..fabrice" un model. un sens. Realitatea eXiSla. e punctul de pornire, dar nu are nici un sens ..asCtlllS". nl! are centru, e 0 realitate dcsacralizata. Poetul. dupa ce 0 ..inregistrcaza", cit mai fidel. eu simturile. incearca sa-i dea 0 coerenra. un sens. eel care "centreaza" poemllJ (realitatca re~cuta In text) este individul, eul. Un eu empiric. care nu sc roale baza dedt pe ceea ce simte aici ~i acum, ca ~i pe capacilatea sa innascuU'I, de a corelationa infonnatiile (corccte acesta e unul dintre aspecteJc fundamenlale ale travaliului poctic. poetul trebuie sa ramin:i un simplu "manometl'lI!ji voltmetl'u") pe care i Ie ofcra simturi Ie ;;i de a construi 0 semni fica.tle. un sens. Un sens care nu e de tip ralional (rationalizabil), nu e reductibil la

149

logica ~tiimitiea. ehiar cea mal sotisticata. Un poem e mai complicat. mai ..substantial", cle~i e cliscontinull (de fapt. tocmai fi indca e discontinuu, lumea ins3-5i fii nd discontinua. iar receptarea -5i inielegerca ei asemcnea). dec-it orice teorema.

ElIl empiric exploreaz3 0 realitate care exista In afara (care IlU e­o ilune). tani rt defomla receptarea - defonnare care ar afecta ;;i nivelul limbajului (premisa e ea limbajul exprima eoreet. ..neutru". realitatea. daea nu apare 0 bruiere exterioara). Eul empiric se afirma, se manifest3, exista prin explorarea realil{(tii. dar fara a 0

infl L1enia in vreun fel. Acesta e crezul arit al lui W,e. Wi 11 iams (care afirma "Nil c"l:isra Ide!! dedf [n Illeruri .. ~i .. Nil fae dedi sci surrrind unluerll in ell/orile ~i formele lui nOlurale"'). cit ~i al lui Oppen, al lui Zukovski sau al illlagi~tilor. Elil empir'ic e 0 afirmare a individului ~i a importaniel aeestuia. prin valoriz.area tocmai a obiectivilatii lui.

'ul individualizat

Revolulia poetica moderna presupune nu doar ..rezolvarea·· provocarilor despre care am vorbit deja, ci ~i a unei provoeari care Ie include pe toate celelalte, subordonindu-~i-Ie: nparilia lndividului. A olllului care nu mai poate fi redus nici In ceilal!i. nici la un model "natural", nici la 0 functie sociala sau simbolica.

Aici. pe acest teren. poezia a sosit relativ timu. Ezra Pound obscrva, in Cum sa cile~ti ~i 0 rerrospecfivli, ca. aprox imativ dupa 1750, poezia a incelat sa mai joace un 1'01 central in literatura. locul ei fiind luat de catre proza. Mijlocul secolului XVIH e un momen de cOlilurll., eu semne clare de schimbare radicala 1a loate nivelurile: de la relatiile economice ~i politice. pina la mentalitatile ~i modul de a trai. 13 imaginarul individual ~i colectiv. E suficient sa reamintesc ca. pentru Fernand Braudel, timpul lung al lumii europcne, care incepuse cam in juruJ anului I000, se stlr~e~te in chiar secolul XVII1- Alunci se na;;te lumea moderna: mai intii punctual. apoi - pe masura ce procesele se adincesc ~i se accelereaza - noua lume linde sa se generalizeze. se mondializeaza.

Modernitatea aduce tn prim plan ceva eu tOlul nou: individul (sau ..epistema Oui" cum i-ar spune Foucault), Care individ nu se

150

mai detine';;1e prin apal1enenla la Ull clan, la un popor. la 0 familie. casta sau categoric sociala. ei eauta sa se alirrne prin transgresarea acestora. Un IIldivid care are. pentru prima oara (?!). 0 ..vialii interioara", un ..sutlet"". Proza sentimentala e primul ~i eel lllai semnificativ semnal. Poezia secolului XVIII. din perioada 1650-1750, sc afla. in siajul prozei ~i suna ingrozitor de artificial. E ceea ce observa Stendhal. la Inceputul seeolului XIX, alunei eind proza progresase deja dincolo de sentimentalislllul sccollilui XViII: "Poe:ia. eli cOn/flaraliile ei presfohi/I/e ~i milologia so in care poe/lllmi lila; crede. ell demni/Ofea sa slit LlIdavie a/ XIV-lea ~i ell IOf repcl"/oriu/ sail de ornal17e11le. mllll;le puelice. e JIll/if sub niveltll pru:ei erne! e vorha sa deu 0 imagine ciaI'd u mi,~ciiri/ar slJ!letullli: 01: in Clcesl gen. /1/1 pOli emoriona dedI prill darilote",

Ezra Pound IlU poate sa nu eonstate superioritatea prozei aSLlpra poeziei intre 1750 ~i 1900 (eu dOlla-trei exceptii), in ceea ce el nume~te ..pr<!ci:ia psihnlogidF.

Aeesta sa. fie sensul evolUiiei poeziei modeme. redobindirea superioriti\!ii asupra prozei in preeizia psihologidi.? A~ lnclina sa ered ca da (impotriva unoI' munti de doele tratate. care fae din poezie 0 metafiziciL LIn fel de religie. ceva de dineolo de reaJitate). Daca in!elegcm prin precizie psihologica nu aliI capacitatea de a descrie, de a povesti stari sunele~ti. eil capacitatea de a crea euri fictive. suficienl de subtile. de clare ~i de complexe ineit citilorul sa ~i Ie asume.

Poezia modema. 0 data intrata in faza de paradigma poetica dominanta, incearca s<'1 propuna euri eil mai apropiate de ceea ce este (sau ar treblli sa fie, daca ar avea modelul!!!) individul in lumea moderna, Tali rnarn poeti din ultimii 50 - 60 de ani (de la Cesare Pavese la Hans Magnus Enzensberger. de la Lowell sau Berryman. la Peter Handke sau Ted Berrigan) asta au aproximat. au propus: eul indiYidualizat.

Pentru a argumenta in favoarea acestei in!elegeri a evoluJiei ~i demersuri lor poeziei mod erne, sa ne intoarcem la teza lui Pound despre eele 3 epoci tn care a fost (re)inventata poezia. Care aLI fost modelele lImane in Grecia antica, In Proventa Irllbadurilor (;;i apoi in reslul Europei. pina la sfir~jtul Rena~terii)?

in Grecia antiea: Eroul, eroul politic. eroul militar, erolll sportiv,

151

care faptuia lucruri ce aduceau ..faima ~i folos" Cetll.lii. Pentru lrubaduri: indr:\gostitul. lndragoslitul, explicA Denis de

Rougemont, traia pe cont propriu (~i aici e originalitatea sensibilitll.tii ~i poeziei trubadure~ti) 0 experienlll ini!iatica. Prin dragoste, el realiza, tari\ ca nimeni sa ~lie. Ctl cxceptia celei iubite, uneori) 0 ..profanif'. dar nu mai pulin profunda ~i semnificativ:t, ..imitatio Christi". Modelul trubaduresc se implinqte. genial ~i

,.didactic in acela~i timp, in Divina Comedie a lui Dante. Misticul profan. indragostitul e modelul Europei Occidenlale. aJ o111ului din respectivul spaliu cultural, timp de sute de ani Poezia trubadurilor vine sa "seeularizeze" modelul care a dominat Occidenlul inca de fa inceputurile cre~tinismului: lisus Hristos. Atita doar ca. pina la tnlbaduri. aceSI modcl nu putea fi unul care sa para ..accesibi I" celui care trAia :;Ii in lumea cea mare (fervoarca mistidl u EVlllul Mediu ne apare ca ireala. dar ea se datora eXiSICn\ei doar a modelului nesecularizat).

are e personajul central al Ilimii l1loderne. eel pc care-I propune cultura asemantic~ :;Ii asinlactic<'\. apo; eea sernantico-sintactictl" Evident. Individul, Particularul. Care c ireduetibil In orice dill afara sa. care e diferit de ceilalli :;Ii de lumc. Care - din acea<;t,' CaUla - are un ..interior'· (i s-a spus sullet dar 1111 t! vorha de un avafa,. e,1 wI7e/ulu; cres/;n, pcntrll ca, in princ:ipill, /Ill l'\"I.\'0 dt'ell un singur sulTet cre$tin. prezent concomitenl in 5i liind aCela$1 in toti crcdincio~ii). Care se raporteazi'l la tot ce nu e in el. eu la Ull

..exterior". Prlmul gcn literar eare valorifica individLiI eo parvcnitfi: proza.

Dc la Daniel Defoe, Swift sau Cervantes (Lin precursor. eLi al sat Don Qlli;nte. roman al asurnarii. de catre un particular oarccare. a modelutui eavaleresc). pina fa Richardson. Sade, Chorderlos de Laclos sau Sterne, trec'i'nd prin rornanul ncgru ~i eel fantastic ... ~1

ne-arn opril tn pragul secolului XIX. secollil prozei. F\plorarea noilor relatii eu ILimca. 3 sentirncnlLllul. a fantasmelor de tol fellil (de la celc sadienc, la cele ale eului ~i ale !Uului din romancle rantastice), explorarea comunidlrii cu ceilal(i. a incongnlen!ci discursului (Ia Sterne), propunerea de modele. de la Robinson

nlsoe, Clarissa sau Pamela, 13 Lovelace. Gulliver sau Yallllont (cn sa nl! pornenesc, iar. de eelebrt.ll Don QlIijote)... Pe toate 1c

1<;"

rcalizeaza proza. Acum. dincolo de ..mode ~i timp", descoperim Gl

Rimbaud avea. totll~i, drcptate: .. Din Grecia antieo s; pina fa misc(1rea roman/icii - Ev Mediu - exis/a Ii/erali. versi!icalori. De 10 Ennius la Theroldus, de fa Theroldus 10 Casimir DelaviRne. lOful esta prO=ii riflllala, un ioe. () fimpen;e $1 glorie a nenumarale generalii de idioti ,.

Principala inertie cureia i-a cll.zut victima poezia - gina la Baudelaire ~j Rimbaud, de fapt pina la cei ciliva mari romantici, de la Novalis ~i Blake. la Wordsworth ~i Coleridge - a fost cea privitoare la ..subiectul" ei) la ..eroul" ei.

Trasaturile distincti ve ale eulu i individualizat sint: I) Sistemuf de rcferinta e individul. 2) Acest individ nu e unul generic. nici unul de excep!ie (de (ip romantic). ci unul com lin, oarecare (oo Poe'::ia aeeasIt.J f.' pentru mine ,~I pentru tine ~"i pentru oameni obiSl1ui{i, ea noi". e.c. cummings). 3) Aeest individ are 0 psihologie. are trairi interioare. Acolo se afla. de fapt, esenlialul. Lumea exista in afam. dar nu are sens dedt in masura in care e traita, retraita in interior. 4) Realilatea e recunoseuUi. ca fiind ..reafa"; dar Realitatea nu sc reZUll1a 1a ..exterior", e infinil mai complexa:: informatiile sim(urilor sint completate de amintiri, de fantasme ~i asocieri simbolice; eel care "coagufeaza" ~i da un sens acestei complexita!i. aparent incoerenle. e chiar intlividul. 5) Individ care se afla nu intr­o relarie neulra sau fixa eu realitalca, ci intr-o relalic dinamica: realilatea e l11oditieata. interpretata, semantizata de IIldivid. dar acesta. la rindlll lui, e modificat de realitate, nu lraie~te dincolo de ea. 6) Existenta e 0 conti null. explorare a lumii ~i efol1 de semantizare. care efort e. simultan, unuf de a te in\efege pe tine insllti, de a-fi gasi un sens (dincolo de eveniment, de intimplare). 7) Fiindca acest eu individualizat este, ~i trebuie sa fie dincolo de rela!ia dinamica de care vorbearn. de modificari. 0 eoerenfa~i, mai ales: 8) E un eu ireductibil. unie. 9) Eul individualizat e, insa. 0

.Jaeatura", e 0 fietiune. Caracteristica lui cea mai semnificativa: ramlne 0 simpJa potentialitate, e incomplet,in expresia sa poetica. tara participarea cititorului, care "Ii da viaw·. (0) Eul individualizat nu existll dedt prin Jectura, prin asumarea lui de catre un cititor. Care. astfel. "prime~te" un eu numai al sAu.

ireductibil. De aceea poezia moderna trebuie citita - revin la

153

Rimbaud - .,in fOOle sellsllri/e posibile" - liecar~ cite~te Ji ferit pentru eli. nimen; nu seamani'! eu celalalt - dar ~i "Iiferul" : prin leetura se instituie. iltllnei. un singur eu, ireductibil. "Iiferal'·.

Poelia eului individualizal va avea 0 pregllanta dil11ensiunc ..psihologica.". dar nu se reduce la aceastrl. Fiindca ceea ec anglo-saxonii numesc inner sp3ce nu e reductibil la psihologic. Spa!iul imim este un loc al existentei depline. alliberlalii. e ceea c era ..Cetalea·· penlru vcchii greci: ,. fenlnl greci. Sporilll fl1fim era

slera in care viara era guvernafo de necesila/eo supruvie(lllrii

fi:;ice. iur Sporilll filMic (Polis-III) era spa{iu/ liberla{ii, {OCIIIUlldc

un am (Ill/eo SU-~'I expnme personaliraleo \'i:avi de cl!ila/{i Aslib

in{e/eslll fermenilor de inrim $i public a few raslllrna/: vio{o

plthliea eSfe. in mod necesar. () via{a impersono/ti, via{a ill c(m olnul i$i indepfine$fe tlmc{ia socia/ii dala .~i /oemai via{a inrinui

es/e ceo in care om ul eSfe /iber sa (ie el inslI,H" ( W.I-I. Auden). Eul este un spaliu care poate Ii al nirnanui. al dezordinii ~i lipsei de sens. dar care poate deveni. dllpa ce a fosl culturaliz31 (prin poezie. dar nu numai). un spa!iu al sensului, al arrnoniei.

Eul individualizat se opune lurnii moderne in ceea ce are ea ..nociv". insuportabil. Llimea exterioara e ,.dezordonatff·. spaliul ordinii e interior. creat in ~i prin poezie. Poezia. in cultura sernantico-sintactica, alt: {ocmai acest 1'01: de a eehilibra. de a armoniza. de a da un seils interiorului.intr-o lume in care trebUle aeceplat:!. relativitatea aproape absolUll1. Ceea ceo patcrie.Allen Ginsberg, nume~te ..dezordine": "Nu cred eel U Imilalie violenra u

ronlor epocii 110aSlre are vreo {egCilura cu (Joe=ia. Ororile exi,/(­

orielI/lI, ne slnl dale De:;ordinea e ce\'a obi$llIIi/ Oameni; tind .w lie lOt ma; direriri - tlecare se fnchide tot mai fare in .~ine filii

doresc poeme care sCi con/ina 0 armon;e illferioQl'o. intr-lIl1

cOIII,.as/ i:;hiror ell 11005111 In care trdiesc ei. Daca poe=JO are II

/imcrie sociala. es/e aceea de ((1-i fre=i pe cei cure dOnll)) eLi alft'

lIIii/oace decit cele ~'ocal1te" Aceasta anI/ollie in/erioora este rezultatul lInui travallu subtil. Poezia nu poate sa nege modul de existent~ pe care-I geneream lumea moderna. niei sa-I "exprimc" pur ~i simplu (cu mijloace ..~ocante" de tip fUlUrist. de excmplu). Poale, insel, sa-i ofere individuilli un model, unul accesibil. care-i da sens, Ii ofcra annonie interioara. I\tomizarea social~

154

in~vitabila, in (post)modemitate, en ducc la enrropic. la haos. daca nu e contracarata de eforwl culturaliL<Hor al poeziei, care propune indivldului un eu. Care este al sau. nUll1ai al slit!. dar e ~i compatibil u cei lal~i {poc7ia rnoderna presupune. reper. 0 !celliI'll .. lifera/a .'J'i

ill loafe semI/rile posibi/e"

Dad! am fj dogmatici. am spune: poezia eului individualiZ3t. a omulul modem ajwls la un relaliv eehilibru. exclude nu doar celelalle tipuri de poezie modema. ci ~i in primul rind . roali'! poezia premodcm~. in principiu e coreet. Dar... T.S. Eliot e.xpfica deja, la inccpulul seeolului, ell orice crea!ie nOlla. nu doar e inlluentata de tradirie. ci ~i ll1odifica. Ja rindul ei, tradiria. intre altele. prin reselllantizarea acesreia. prin relectllra lextelor acesteia pc baza rnodelului dominant in poezia (Iiteratura) contemporanlL Ceca ee pentru vechii Greci. penlru vcchii egipteni sau evrei. pentru sumerienl. dar ~i pentru provensali. rel1ascenti~ti. chiat. romantici. era eu generic. tipologic, pentru noi este Un eu individualizat. personaliz3t. Ceea ce era, aeolo, unic model. pentru noi este un model, unul dintre modele.

Asta explica cum ~i cit din poezia lrecutului mai e receptata ca poczie vie. dar ~i de ce, pentru un om dintr-o eullurtl semantica sau sintactic:!.. poezia eului individualizal e pur haos. e aberatie (asta in eel mai bun caz; de obicei se afirma eel 0 astfel de poezie "nu se exista". nu e poezie - coreet, din perspectiva llnei culturi in al earei cod nu exist:!. un eu individualizat).

Poezia eului individualizat, de~i apare inca la Rimbaud (ill /Iumilltiri ~i Un altotimp ill infern) sau 1a Apollinaire (in Zona, mai ales), nll se impune real mente dedI dup:!.cel de-al doilea razboi rnondial. In Germania, avem poezia a ceea ce s-a nllmit Neue PrilV((fheit (nllmele insu~i spune lotul), in Italia avem poezia lui Pavese ~i surprinzatoare ..evolulie'· a lui Momale. de la Oase de sepie la Caiet pe palru lIlli. in Romania primele semne ale euJui individualizat Ie gasim in poeziile din perioada '45-'47 ale lui Tonegaru ~i Geo Dumitrescu (acesta din unn:!. .. involuind", cel pUlin din perspectiva noastra, in deceniile VII ~i VIII, spre 0 poezie a elll ui proiectat. daca nu ehiar spre una premodemel).

Dar America e "nOlla lume" a poeziei postbelice. Acolo s­manifestat cel mai bine ceca ce Lovinescu nllmea spiritul vcacului.

\55

Poezia americana postbelica este nu numai cea mai vie. mai bogata s; mai dinamica, dar ~i cea mai ..avansatii". Dacti la inceputll! secolului, pentru a ..invata·' Si a se realiza, Pound Si Eliot au venil in Europa (au fost - clar - discipolii poeziei europene, ai celei franceze in primul rind: dar nu numai ei: W.e. Williams. cummings sau Wallace Stevens. care all ramas sau s-au reintors in America. s-au ..$colit" tot in Francia, Stevens ajungind chiar sa afirme: .. Engleza $i rrance~a sint aceea~i limbO "j, dupa eel de-al II-lea rnzboi mondial .,centrul" s-a mlltat peste Ocean.

Poezia biograficll. - de fapt a eului individualizat - a lui Lowell ~i Berryman, poezia beal (poezie a eului individualizat. ell

nostalgia .,proiectarii·' whitmaniene). poezia scolii de la Blad. Mountain (poezie a eului corporalizat, 0 variantl1 de lranzirie intrc poezia eului empiric $i cea a eului individualizat), poezia primei ~I

celei de-a doua Scoli de la New-York, 0 radicalizare a poeziei eului individualizat (cu Frank O'Hara. Ashberry, K. Koch, Ted Berrigan), poezia lui Robert Bly ~i a lui Tomas Stafford. a Sylviei Plath sau Anne Sexton. e poezia care domina uhimele trei-patru

decenii. ToaHI poezia americana postbelica are drepl reper eu

individualizat. Modalita\ile de explorare ~i cxperimentare difer~. di fera aceentele, di fern talentul ~i lemperamentul cclor care scriu. dar sistemul de referinta eSte acela~i. Nu mai avem de-a face c rasrumll.ri spectaculoase. eu polemici violente. PersonisfIllll: Ufl Manifest al lui Frank 0' Hara, de~i conteSla unele dintre poStlllalc1e. dar mai ales stilul ,.~tiintific". cu ..reguli" ~i ..metode". din manifestul Versul proiectiv al lui Charles Olson, 0 face deta~31.

eu umor, ell simpatie ~ spune chiaro Sinlem intr-o faza de normalitale: paradigma poeziei modeme S-3 impus. In centrul demersurilor ei - individuJ.

Culturalizarea eului

riza eului e determinata nu numai de faptul ca, in cultllra semantico-sintactiea, nu mai exista nimic ..siguT": nu existl'i LIn sistem de referintl1 exterior (Iumea fiind desacralizata e ~i descentrata.); nu putem stabili exact granita dintre interior ~i

156

exterior. grani\a absolut nccesara. frindca interiorul se 0plInc exteriorlilui (spre deosebire de culturile semantice. sintactice. sau chiar asemantice ~i asintaetiee): limbajul se dcvalorizeaz3 din lipsa de motivare a semnului lingvistic; ceea ce numim realitate ..exterioara" ~i realitate ,.interioara·· sint de neinteles ~i in continua sehimbare. Ci ~i de inexisten\a unor "modele", a unoI' .,simlilari" are sa dea llll sens. sa eulwralizeze aceasta. noua lume.,

Eurile premodeme au fost .. inventate'· pentru 0 alta. lume, b lume extrem de deosebita de eea in care traim. La limita, putem sl1 ne cramponam de respectivele euri. dar asta va n~te schizorrenie cultural:1. (deci dezordine illlcrioara) sau ne va marginaliza. Ne va impinge sa deformflm lumea modemA. pentrll a 0 face sa semene Cll lumile premodeme. Demen(eJe individuale ~i coleetive. carora le­au eazul victima zeci de milioane de oameni In ultimul seeal. din cauza carora au sllferit sute de milioane. daca nu miliarde. au drepI sursa ~i inexisten{a (pentrll fiecare din noi ~i pentru eondue~Hori _ dar ei. in epoca modema, nu se mai ..nasc", ci sim ..fi\cu!i" de masse) a unui eu (adica a unei fiqiuni culrurale a eului) pOlrivit cu lumea modernll.

Nu intimplatar cei mai impOrlan!i poe!i ai rnadernitatii au repetat ca poezia e flilldamentala. ca trebuie sa aiba un lac central in cultllrn. in societate. AsIa nu inseamna un loc la tribuna sall pe podiumul de premiere, nici la lansarea modei de primavara la Paris. ei in centrlll fellilui in care strucluram lumea, 0 in{elegem. Nu e yorba de grandomanie, ei de faptul ea poetii Irebuie sa-~i aSllme 0

mllnca rllinatoare, dar necesara. vitala. "SlIlerin,ele sinl imense. dar Irebuie sa {Ii pmernic. sa Ie Ii

nascUl poeI. Nu sil1l ell vinOIlO1 de aSia. E gre~il s6 spui' gindesc. A,. Irebui so se s(J1I116. .lint gindil". Poetul trebuie sa exploreze... .. canriwlea de neCII110SCLII ce se Ire~e$le in vremea lui in sllf!elu universal" Cel care vrea sa fie poet ,,'rebuie sa il1ceapo prin a se cunoCl:jle pe sine jn::iu,~i. in intregime. i:ji cerceleuza sul7elul. il inspeclea:;a. if (Jrobea~a, inva/o s6-1 cZ/I1oasca. Din clipa in care I-a cunOSCUI. Irebuie sa il cultive" (in sensul sa-l culturalizeze. A.M.).... Aceasta explorare e eului treee, obi igatori u, $i printr-o fraza experimentala. in care se realizeazA .. dereglarea - deliberala - a I//Iuror sim(lIrilorlsensurilor ". Ea presupune nu numai un efort

157

individual. ci ~i 0 munc:! in coJectiv: ,.50 crape in sallul hll 8(11'C'

lucrurlle nebtllJl/ile :jl nenUlIlurare, vur veni al(i mundlon lel'ibi/i, 1'01' il1cepe de acola de IInde cel{ilolt .s-o prabu!jil ",

In centrul demersului de cllnoa~tere a noii lumi e necesilatca regasirii sau invent:1rii unui eu adevarat. a eului modern. in scrisoarea sa carre Paul Demeny din 15 mai 1871, Rimbaud aduce in disculie alte doua subiecte care par surprintilloare (dacn avem () inlelegere defonnatt\. a spccificului ~i mizclor poeziei moderne). dar se leaga perfect de dimensillnea exploratorie ::I poeziei rnoderne. poezie care trebuie sa rezolve concomitent criza lirnbajului, a realiullii. a eului.

Pe de 0 parte. exemplul Greciei antice, felul in care se deiineau cui in ea. ~i, pe de alIA parte. falsa intelegere a eului, perpelUat~ mai tirziu din generalie in generalie, IransformTnd poezia Tntr-o simpl~

,idio(ie ", Citez. din nou. in extenso: "Dacii bclrl'inii imbedli /I-or Ii Rasil mereu IIUI/wi {also semnilica(ie a euhli. 1/0i l1-om Ii fosl i/7 Sill/a(ia de a da deoparte acesre milioane de sclielete. care. de UII

rimp nesfir~ir incouce. all lIcuTl/u!ar produsele inte/igen(ei lor ()orbe. proc/amfndu-se ULlto,.,,'

;n Grecia. am spus-o, versuri ~i lire, rirmuri: Actiune, Apoir

mu::lca ~'i l'imele slnt ioclIri, degradari. Siudilil acesrui (recur iI farnleco pe cllrio,~i. citiva se disrrea::a 56 reil7l1oiascu GCeSle Gmichirari -treaba lUI: .. FlII/criollal'i. sCl'iilOri. AurO!: crealOf: poet. acest tel de om n-a exiSlat niciodaur (apoi urmeazA frazele. din care am citat deja. despre cum devii poet).

Sil rezuml'un: pentru Rimbaud, a fi poet inseamna. In primul rind sA ai 0 corectA inlelegere a eului. Dar aceasta e rodul unci explorari (despre care va vorbi in continuare, dnd il caracterizeaza pe poet). Apoi: poezia anticA greacA e altceva dedt poezia modemA. Ea e .. Ac(iune ", ceva care se realizeazA in exterior. 1n timp ce poezia modernA e 0 ..acliune" in interior, 0 explorare de sine. Poetul modem e diferit de poetii care I-au precedat, pentrll cA el face 0

mlincA diferitA. De~i - in absolut - e vorba de acel~i lucru: "a descoperi canlitalea de necullOscUI ce se rre::e~re. in timpld sou, in 8uf!elUl universal ".

Demonstralia lui Rimbaud - pe care eu doar am reluat-o, dindu-i 0 dimensiune discursivli specifica - mi se pare impecabila.

158

a continua. an1t1'nd care este, care trebuie sA fie locul poewlui in celate, care eSle relaria dintre c\.plorarea poelica ~i nOlla lume. "Reiall Deci. pOl!rll1 e CLI adewjrar eel care li,r(J (oelll £1 are in sarcina sa umoniralea, chi"r ~'i animalele; el Ira treblli si'i laea sa fie sim/ite. palpale, GScullare inren{iile sale Dacci ceea ce SCoale el (din cxplorarea euluL A.M.) la lumina e ([colo are lorma, el se I'a

'xprinw flur-o formii. daca e ceva inturm, td va exprima cevu inFurm. Sii g6se~'ri 0 limha, - in res I. unce clIvim llind idee'a, va veni limp II! un"i limboi IIniversal. .. Aceasta j/(ir(uiala I'G 17 de la lin uflet pentrll all suitel. re::llmind lorul. pariiml/lri, Sllnere, clIlori,

gindire agatindll-se de alrei gindire ~i !ragi/lc/, Poetu! va dl!lini canritarea de necunOSCl!f care ::;'e tre=e~'re. in rimpul sifu. in suflerul universa/' el va do lIIai mult decir lormula so a gindlrii. decir nolalia apropierii sale de Progres! Enorlllilare clevenind normcJ absorhira de ro(i, el va 17 imr-ade\'tir lin ampli(ic{[tor rrl Progresu/ui. Acesl viilOi' se va lIIoreriali=a. . in lond. va fi ceva Similar CII Poe::io f{reaca A.rla erer/1() are (IInc/iilt! sale, 10 tel cum poe(ii sim ceralt:/li. Poe=ia I1lI va mai 1'117/0 ac{iunea, ea I'll Ii illflil7terr ([cesteia... Asreplinc1. ,I'U cerel7l poeluilli ceva nOli - idei si orme ".

Deosebirea dintre poezia moderna ~i poezia greac~ e ca poezia moderna nu va rnai fi ,,imitu(ie l'itmic<1 a Ac/illnii", ci. explorind spatiul interior, modellnd felul in care omul se raporleaz~ la lume. dar $i felul in care comunica eu ceilalli. poezia va strucllIra. v genera aqiunea. va fi inaintea acesteia. Criza eului are, dincolo de cauzele deja anaJizate. $i 0 alta. pe care Rimballd 0 vizeaza ImplIcit. Pentru a inte1ege pina la capat ce spune Rimballd. sa revenirn la deja-citalul t~xl al lui W.H. AlIdcn Poet,,1 $i cetlltell: "Pierdereu I'edin/ei i/lrr-lin lillie ripar 01 l1a(/lI'11 UTlIW1C, c{lre avea intoldeaulla

nevoie de aceea$i ll/me (al/riro de om penrru a se sim{i in !Qlxul s{ill. Tehnolo1(ia. CIf a sa schimhure 101 lIlai accelt:!ro({i a modului de via/6 al amI/lui. a laeLlr imposibil ca noi sa lie illlogm{im cum vu Ii II/(/{U fie ~'I mmwi pesle 20 cle ani", E limpede. aCllm, de ce poezia nu mai trebuie sa ritmeze aqiunea, ci sf\ fie 1naintea acesteia: altminteri, omul ar fi ..pregalit" de poezie s~ Iraiasca intr-o ILlm deia depa~iUI de realitate. realitate care va fi la fel de stresanla prin 'ncomprehensibililatea ei in continuare. Si a~a mai departe ...

15

Llimea modem~. de~i centrat1i re individ. pare a deveni tot mui inumana. 0 lume In care omul se sirnte tot rna; inutil. mai golit de sens. Redus la a ft, el7nsu~i, un silllplu obiect (ellluziasmul futurist vizavi de lumea rnoderni\., de tehnologia acesleia. con!inea ~i 0 buna doz~ de exorcism). La reI de inutil (de lipsit de seils. de ..sutler') ca oate obiectele pe care el Insu~i le-a fabricat. Voi dta de data

aceasta dintr-un eseu al lui Pessoa. Eroslra/us, nu doar pentru ca surprindea paradoxurile 11lll1ii moderne, ci $i pentru di literatllra ~i

muzica slnt vazute ca unicele "solu!ii". LiteralLlra, poezia - pentn! ca, in fond. des pre ea eSle Yorba. (pentru Pessoa proza care rea/mente llleritll sa fte cit ita e poezic) - e, ca $i la Rirnbaud. superioara luturor artelor. pentru c1l ea pennite sa se faca 0 lectura .. literal si in toate sensurile posihile in acelasi limp". lata dClllonstra\ia lui Pessoa: "Daca e::itum s(I-1 cOll1panmim pI! eel care se dl'oghea:a CII cocainQ. de ce I-am (:ompiifimi pe drogarlll inc­mai stupid. care pre{erci sa se droghe:e ell vife:a deeit CII cocaino? 'n fimpul Rena~'ferii via{a era mai intensd si nwi {JlinQ dc (en'oare

soniitoasv decit in fimpul nosfrll Sir Philip Sidnel' a (osr ambasador la ijaispre:;;eee ani..

incefineala CII care triiim e atif de more, {neif 1111 ne considertll7l bafrini la parru:ec.:i de ani. Vile:::a vehiculelor de IOf felul a rapi vile:;a din suf!erele nnaSfre r,'oim {oarfc lent .l'i de aeee" ne plicfisim ofir de lI~or .. Nu flll/ncim desflll ,I-j {Jl"efindem co III1111Cill1

rea mult Ne deplasom loarte repede dimr-un loe /If/de nu se face l1imie. in all loc unde nil e nimie de loeut. ,~i l1ul1lim vile:a precipifarea {ehricitafo a vie{ii moderne NII-i vorba de lebro ~rabei. ci groba lehrei.

'!ra(a moderna e un loisir oRifat, 0 redllcere a mi~corii ordol/ale 10 agilatie.

Lipsa de probifate pro(esionala ,I'i de e(ieaci1Ofe pro{eslOnaJa Slnt poote cameterisficile distinCfive ale epocii lIoasrre Vechill al'fi:;an Irebuia so execute 0 anumila munco: mUlIcirorul de asla:::i Irehuie sa (aea sa munceasea 0 mO$ino. £/ e lin simplu varal' de sclovi mefalici: devine el insu:;i la (el de grosier ea un vata( de sclavi. dar mai pu{in interesant decil aeesfa. penfru co nici macar nu mai poale {i un firan.

La fel cum vVfa(ul de sclavi devine sclavlIl modlllui de a se pUNO

160

01 sclavilor si dobinde~'fe deci /111 suf!ef de sclav. alira doar I;V t' IIJI

sc/av mai noroeos dedf ceilal(i, eel care n/anevreaza 0 nW:jiniirie del'ine un simplu levier biotic ala:jat la mOfont! SOli. Parficiparea 10 I>/'Oduc/ia de masli poate Ie/sa omullii Jansa so fie 0 {iinla umana demnii: aceusta participare esle afit de iniosilOare. incit omu' nll e realmenfe o(ecfal de ea. Dar parficiparea la productia de massa nu-i lasa omullii ~ansa de a /i ~'i lin Ilicrtllor deml1.

£ficaeitatea e mai pU!ill complexa asla:;;i Ine/ieaL'iratea p'0are so freaca. in consecin(a. rnai lI,wr drept ejicacitate ~i sa {ie, pina 10 urma, e/ieace Singurele arre ,yi meserii in care vedem lin erOrf spre pertec(izme sfnt cele unc/e I'l!ali:orea I1U e legara de ceeo ce noi nllmewn arIa Si mesel'll! - sinf sporfurile ~i joeurill.!, care o!rau w):;lIie allac/afG n21 co ocrivifQ(i in care /infeai spre un scop, ci co £lei iV/fali in care Ie recreui dupo un e(orf. Mani(esfarea exuberanta a unlli copil n-are nici 0 asemanare eli moni(esfarea exuberal7fa a nebuniei maniaee in plina criza.

Noi I1U admirtml jrumuse/eo. Noi adn/lrtim doar ceea ee 0

Ir£"idea:a ~'i 0 traduCI! Pe oriCI! slrada ve::i (ete IIU mai pu!in 1-ImlUase co (emeile-Itna[?,ine ale cinemafogra(ului. Oricare birou seoate din el. 10 ora prin:ull/i. tmeri 10 (el de li'umoSi co hiJrha(ii-carcasa oi cl1Iemofogra(ului La lei de pro~'fi ca 0 Afarr

ick(ord sau un Rudol( Valentino. _ Ei sim sub niwdul dispretullll . Plcrllra Sf:! va priihll,} I FOlogra(ia a prival-O de multe dll1fre aflll/rile suIt!. FUlilitutea pl'Ostlei a privaf-o de restlti. Ce a mai (imas, a (OSf strica/ de culec!ionarii americani. U picfllra "mare"

imeamna ceva ce L111 american bogat \lreu sa eumpere (lindco .}·i allil ar dori sa cumpere dacci ar pl(lea . Plimburea prinir-lin nlu:eu devme IIU un mod de a-(i imbogo{i c/llflIra. ci lin Imbold in a-I invidia pe celalalf. co arunci cil1d prive~'fi, ridicat in vifllil DiclOarelol: auton/obilul lIl/ui om bogal ..

Singure, fllll:ica .sl Itterafura mOl rami//.

LlferalUra esle mijlocul imelect/lal de a te dispensa de toafe cell!1alfe arfe Un puun. cure e /111 fablou mu:ical de idei, ne (ace liberi. in{elegindu-1. rii veder11 ceea ce vrem srJ vedem $i s(/ au::.im ceeu ce \lrem sii au:im. Toafe sw/uile $i wblourile. toole c/)1tecele :ii .\'/tn/oniile sint firanice in campara/ie ell un poem. inli'-un poem. fWI Irehllie sa intelegem ce vrea poet/ll. dar .\·il1tef/1 liberi sa sim{illl

16

'eea ce ne place ". Criza eului eSle. in prirnul rTnd. una a lipsei eului. mai precis a

ceea ce ne tot place sa. ll11mim ..via(a interioara.... OInul modern, pus in situatia de a fi sistem de referinta. descopera di in el inslI$i nll se ga.se~te ,.nimic" (daca nu 0 agilalie febrila. Lin haos. cum spune Pessoa). Nu e yorba de 0 transcendenla goala. ci de un eu "gol" care, astfe!. priveaza limbajul de motivatie $i face realitatea nereala. Poezia moderna propune omullli modern euri, care pot [j

adoptate slIccesiv. De aceea, eurile pocziei ll1oderne, TncepTnd Cll cel Illultiplu ~i terminind Cll eel individllalizat, nu se exclud unele pe altele (sc concureaz1'i, e adevarat, dar cititorul. omul modern, aflal intr-o cullura semantico-simactica, nu e obligat sa aleaga doar o varianta). cum nu exclud nici eurile propuse de poezia premoderna.

Specificul poeziei moderne (~i al celei premoderne care mai poate fi eitita ea 0 poezie moderna.. $i aici se disting marii poeli, cei vii, de cei care ,-amin pentru amologii $i manuale...milioanele de scheletc" cum ii numea Rimbaud) consta in aceea ca eul propus de ea nu e dedI un incepul de eLI, e un eu incomple/. Cititorlll ..completeaza" poemul, il face sa fie viu. ElIl din poe/iii modema c o ebo~a de eu, c cadrul unlli eu pe care fiecare ~i~l reinventeaza cum vrea, prin lecrura: "lIoi Irebuie sa illielegem ce "rea }Joetlll. do" sintem libed sa sill/{im c:eea ce lie place ".

Diferitele euri propLlse de poezia modema nu sint doar tatonari. in vederea elaborarii propunerii celei mai plauzibile, celei mai apropiate de modul de a fi al omului in lumea modema. Sint. fiecare in parte. 0 ..solulie". Integrarea noastra Tn lumea moderna c diferita de la caz la caz, fiindca .. de~i contemporoni... nu traim eu lO{ii in aceea~i epoca" (Ezra Pound). Dar un lucru e obligatoriu pentru echilibrul individului (post)modem: umplerea ..golului", culturalizarea euJui.

162

CRIZA REALITATII

Lumea moderna di fera radical de cea premoderna. incepind CLI obieetele pe care Ie avem in jur. cu felulln care ne raportilm la ele. Pe de 0 parte. natllralul tincle sa fie inlocuit de artificial. pe de alt1\ parte. noua Illme a obiectelor - creala de om ~i pentru om - devine tot mai com pI ical<'l., a~a Inell ollllli renlln!a. sa mai inccrce sa slapineasca loale (sau 0 parte semnificativa din) zonele realitatii obieeillale $i se specializeaza. Un tl1rall. chiar un grec din Anlichitate. avea capaCitalea de a controla. de a minlli (chlar de C1

fabrica. de a repara) aproape loale obiectele dill jllruJ sall. Oriclll11, Ie plltea pricepe rOSlul ~i funqionarca. Pcnlru omu) modern 0 bun~ parte dintre obiectele Illmii sale, de~i sint fllcute ca stl.-i L1~urcze via!a, sint un tel de Golemi. c~rora-Ia 0 adicil nici nu el cunoa~te .. formula", pe baza careia sa POnta n distru~i.

Exact clnd omul devine sislemul de referin!~. lumea dinjur nu numai cll ii scapa de sub control. dar se ~i modifica prea repede pcntrll a mai pUlea avea senzalia macar ca 0 va inlelege cindva. Mai mult, daca sistemul de referinl~ e oll1ul natural (cu al sau corp animal), IUlnea 1l10derna e una artificiaJa ~i. la limita, fiecare individ in parte risc:t sa devina - ~a cum arata Pessoa - el insu~1 0

ma$inarie .. 5a capel~ un stalut de obiect $i 0 psihologie de obiect. Sursa agresiunii nu e doar exterioara (0 lume a obiectelor. de neTnleles, pe care I1U Ie pOli stapini), ci $i interioara (IU insuli incepi sa te simri lipsit de sens, obiectualizat ~i - ea atare ~i in consecinla - perisabi I, devalorizal, redus la pllra biologie).

Aceast~ instrainare, datoraHl aproape exclusiv schimbarilor din mediul obiectuaJ $i cultural, e Tnsotitl1 de modificarea felului in care ne raportam la lume. a raportuilli cu propriile sim!uri: .. Pielderea credinrei in semnij'icalia .~i realita/eo (enomenelor lumii sen=oriafe. Aceostci pierdere a progresQt, im.:epind ell LI/thel: care nega nrice relolie inleligibifci inrre Credin{Cl subiecliv(i (individualal ,~i (ap/ele eXlerioare $; eLI Descarres. ell doctrina ~a a cali/cililor primare $i seeundare. PinG la ei. coneef?(1a trodifiona/a asupra lum;i 'enomenale era hOZOla pe analogii \'Oere (aveam, adica, un tip cultural semantic. A.M.), eeea ee percepeau simll/nle era lin semn exterior $i veihil a cella interior $i il1\1i:/bil. dar amindoI/o emu

163

eonsldera/e a Ii reale ,~i se/7/nilicolive S/iinla model'no ne-a di5/I'/I.I credin!a In ceea ce percepeulI, ill mod nmll- sim{lIrite nC)Qs/I'(' /1(1;

I1lI 1'1I1em ~'/i niciodata. /Ii se Splll1e. cum este in reali/ate tmire,..I'11/

i::ic: sis/ernul de referin{iJ csle 1/17111 subiecli" adeel'm UlllIi Ul7l1l11e seop pc care-I avell1 In vederc" (W.H. Auden).

Alirmarea omulUl ca sistem de referinta unie. desacralizarea lumii fae indoielnica insa:;;i scmnifica1ia cuvintului realitate. Dacil ficcare 0 vede in feltil silu. realitatea devine 0 ..convcn!ic". pe care o pulem accepta sau nu. Criza realita!ii antrcncaza. eum am spus deja, 0 criza a limbajului (care devine arbitrar). dar:;;i una a eului: nepulind defini, preciza ce e in afara. nu po!i defini cc e in<ll.lntru. Nu p01i stabili 0 grani!il exacta inlre eu ~i lume.

Criza rcaliuilii "dis/rllge concep!io trodi{iona/o a artei C(l

mimesis. penlrll co nil /1/01 IJ'lIstu 0 natura (({]culo, in u(aro» , cure

sa paala Ii imilalQ CO/'eel sou IJ1coreCI: singurul sislem de re(erin{a ((Ito de care un arlisl pOOle Ii (coreelli sin! propriile lui sel1::o{ii ,Ii sill/firi s/lhieclil'e" (W.lt Auden), Fara mimesis, eu un sistem de refcrinli:\ care se all1l in el. olllul are nevoie de un construe\. care nu fusese necesar plna atunci. de acel .. le(ftl'l/ al Fiillfei" despre care scria Mallarme, de un punet de plecare in structurarea aecstui spaiiu interior. 18 care se raponcazi'i $i ciiruia ii comunic::\ sim!urik. Are nevoie de un eu, Prin limbaj, se genereaza cuI. care c facut real prin lectur1l; el da fiintei cxisten\a. "Gesang iSI Dasein", spLIne Rilke. E una dintrc solu!iile la criza realitalii: eca ..realisla", car presupune motivarea absoluta. valoarea de realilate a cuvlntului, eel care face lumea (l:ea interioara. dar $i cea exterioara) sa existe. Cealalti:\ direqie. tea .. nominalista··. nu crede in cuvint, care e un simplu nume, dar crede in lumea obiectuala, in ceca ce transmit simrurile. in ceea cc estc. "No Ideas/ but in lhings" ., Nu existti idei/ dedi in lueruri" a lui w.e. Williams se opune mallarmeanulul "pae=ia nu se (ace Cll idei, ci eu clfvinle ". Cum se opune pozi!iei realiste a lui Mallanne, 0 alta alinnaiie de lip nominalist a accluia~j

William Carlos Williams: "Nu (ac decit sii surprind un Ilfcrll IiI

culorile ~i (ormele lui nalurale ". Williams nu practica. lnsa 0 poe/ic de tip mimetic, traditionala.. ci una a eului empiric, modema.

o poezie Ql1limimeticti, inlr-un univers desacralizat. trebuie si:\ inceapa prin a construi. sau a oferi structuri pentru a se construi

164

spaiiul interior. eul. Abia dupa ce se instituie realilQtel.ll!ului, aceSla oate sa comunice cu alt eu, poate si:\ struclureze la rlndul Sal!. sa

dea un sens la ceca ce cste acolo. in afara. Criza realit<ilii nu poate II rezolvatii fara. 0 motivare a limbajului ~i tl1ra 0 inventare, 'nstituire a eului.

Cu atit mai mull eu cit aceasta criza a reaJitalii are inca 0

imcnsiune. poate cea mai tcrilianta: lumea exteri.oara e perisabila ~i ea, IllJ mai e etema. eca lTIai gravil, in cpoca moderna. spline Auden. este .. plerderea credin!el //1 elernitalea univerSlIlui

noterial .. /i:::.icu, geulogio au in/oclIit w.:um aceSI univers ve,I'nic (din cllitura premoderna, A.M.) e/l 0 imagine 0 nOllirii co proce.\, in

care /limlc nu mal este ClIm a IOSI WU clIm \/0 Ii As/iJ:::.i, Olil cre~·linii. cil ~'i aleii WI 0 gindire de tip escol%gic"

Daca lumea e una lipslla dc dimcnsiullca etcrnita.!ii, ~ansa oricarei 'iupravietuiri disrare. Or, arta e antidestin. e negarc a mortii. AceastA negare a moqii 'iC rcalizeatii In poeZI3 modernil nu

rin (re)afirmarea eternllapi Illmii eXlerioare sau prin raportare la aceasta (rnimetica sau orfrci:l). ci prin inventarc() unei lumi dc dincolo de realilate, care este cuI. Eul pc care-I propune, il instituie poezia modemi:'\.. indifercnl de tipul si'lu, neaga moartea: eul impersonal. prin acest c;paliu ..absolut", pocmul. "hu:::.ordullilvlI1s cllvim CII CIIVlill" (Mallarme). prin "Gesang i,l'l DaSI!II1" (R ilke); cui Illultiplu. printr-o evanescenta protei forma. combinalil cu etemitatea m~tii; cui prOieClal. pnn anularea spa!iului :;;i timputLII a dilerentei dintre interior :;;i exterior, dintre trecul ~i prezent (dcmonstraiia am facut-o deja la Wall Whitman); eul hiperemic. prin aceea ca .. Sein :;UIIl rode" este un semn pentru ceva de Dincolo. eu! aleatoriu. prin ..anularca" complela a rcalitalii. limbii ~i eului, a timpului, spatiului ~i persoanei; eul ohlectualizat, prin staplnirea timpului. in numele construC\iei. a vilezei (0 solu~ie fragila, dovada pu\inelc Crea{il rcmarcabile ale poezici eului obiectualizat); cui subcon~tient. prin anularea realulul ..exterior" ~i inslitulrea drept singura realttate a acestui spa!iu fara timp, subcon~tienlul: cui empiric, prin reafirmarea existen!ei ~i realila1 ii lumJi, 0 lume pe care sim~urile 0 inregistreaza (dcci existi:\) $i minlea 0 poatc re-face in poem (deci are sens) - eul empiric afirma

imancnlll de dincolo de limp, care suspenda tirnpul; cui

165

individualizat, prin chiar aceastti afirmare a individuatiLMii iredllctibile (care e corpul. sau t:lipa Ira-ita de clIleva anume, sau tiill\a care se rransforma. raminind aceca~i), a valorii absolute a Lrilirii. a existenrei fiec~rui om in lume.

Bineinleles. toatc euri Ie din poezia modema conjin moartea, vorbesc aproape obsesiv despre ea. Mai ales eul eel mai complex, eul individualizat. Dar pentru a 0 anula. Mai exact spus, nu artt penrTll a 0 anula, cit pentru a anula lipsa de sens a eXlstentei, ideea unei perisabilirari rotale.

Criza realitalii nu este conjllnclllrala, legata de adaplarea la un nOli rip de cullura, la 0 noua Illme obiectuala ~i senzoriala. ei are a dimensiune ol1tologica...Rezolvarea·· ei, 'in ~i prin poezia moderna. d(\ masura valorii ~i importanjei acestei poezii ..,Re:zolvare" de neconcepul f~rl\ ..rezolvarea" simllitana ~i a crizei euilli, ~i a t:rizc' limbajului. Penrru ca LOate trei s'int provocate de ernergenra individului, de noua situa!ie in care se g:lse~te omu!. Cliituralizarea, atlt a realitt\tii exterioarc. cit ~i a spa!iuJui interior. e imposibila tarn 0 cOlllunicare Intre diferilii indivizi care trAiesc In societatea modema.

Poezia trebuie s~ fie Inaintea aCliunii. penrru ca ea se <ltla 'in centrullimbajului. pentru C~ ea poate .. institui" inclividul iredllclibil ($tiinlcle IImane ..simplific~'· olnul, il reduc la 0 anumila dimensiunc a sa), ~i II poale piasa in centrul existentei, al realitarii. (Din care ~tiinjele exacte ,.scor· omu!. dar nu pentru c1l ar Ii miumane. ci pentrLl ea nllmai eliminind ..accidentalul" .

..individuallll" pOL descoperi noi zone ale realilarii, noi legi. formllle, aparate).

Poezia Ii reda: omului senzaria de realirate, il face stl locuiasca intr-o lume cu sens. Omul din lumea l1loderna este obligat sa-~i

construiasca singu r lin sens. un centrLl. un mod de a fi, 0 data ce s-a produs desacralizarea (sacrlll oferind ~i un sens. ~i un centru ;;i un model pentru om). Doar In acest fel pUlem accepta, provizoriu, ca poezia vine sa ocupe locul rei igiei; nu sa i se substituie, nu sa devina ea 'insa~i 0 religie (0 aberalie, Illl numai teologica, ci ~i

logicA, fiindca ar fi a mi$carc impotriva modllJui de a ft al poeziei moderne). Poezia moderna nu are 0 dimensillne .. llIciferica". Ci una strict ..pragmatica.": daca lumea se relativizeaza. poezia trebuie sA

166

tnSritllie, ill om. prin 0111 ~I pentru om. un sistem de referin! Poezia moderna realizeazA nu doar 0 explorare a acesrei noi

lumi, a identilieare a crizelor moderniri1rii, ci ~i 0 •.rc2olvare" (relarivi1, repet) a acestora.

167

"NOMINALISM" ~l "REALISM" iN POEZIA MOOERNA

Cei doi Icmleni trim it la disputa teologica mcdievala asupra rela!iei dintre cuvint ~i obiect, intre cuvint ~i realitate. Nu-i vom folosi exact cu sensul de acolo. de aceea va trebui sa-i redefinim. (intruclt nu fllseser:i repu~i in discu!ie, recontextllaliza!i, am folasit, pina acum. ghilimelele pentnl eei do; Icnneni).

Nominallsnlul porne$te de la premisa ca un cuvlnt nu estc obiectul pc care-I descmneazil. eu alte cuvinte, ca un cuvinl nu este motivat. nu existcl 0 rela!ie ooabsoluUi"' inlre semnificant ~i

semnifical. Cuvinlul nu este ,.real'·, dar el poare sa vorbeasc<'\ despre 0 anume realil3te. e conventional, dar prin el, ell ajutorullui sc poate realiza 0 cOlllunicare intre oameni. Raporturile intre cuvintcle unui poem sint determinale de obiectele, de emotiile ~i

senza!iilc, de realitalile pe care accstea Ie nllmese. de rela!iile care exista dincolo de cuvinte ~i inainte de cuvintc. Se accepta. din Slart, caracterul conventional at cuvintului. Cllvintul in sine nu e important. el e doar un Intermedlar. ~i ati!. EI nu intluen!caza felu in care se reface in poem ~i prin poem lumca rcala. I\tenlia poe!ilor se concentreaza aSllpra scnza!iilor, a fellllui In care e perceputu lumea, a starilul ~unetc~1i; cuvll1telc pl)eziei sinI la fel de ..neutre" ca ~i rormulelc matcmatice. Deosebirea dinlre 0 serie IlHllematica ~i

o scrie .,intreruptfi", un poem. vine din 3ceea ca seria matcrnatica se constituie pe baza unor reguli ..intemeoo ale dmpului matematicii. in limp ce roemul se conslilLlie pe baza inrcgistrarii unor faptc empirice, pe baLa unci logici care tine de lumea reala, dar ~i pc nevoia umana de a avea 0 semnificatie, 0 coerenla.

Pcntru 0 anumita direqic a poeziei moderne, motivarea lIecarui cuvint in parte e neimportanla. pentru ca poe/ia trebuie sa rcalizeze, prin cuvinte. ceva ..echivalent real iti:i!i i", ceea ce T.S. Eliot nume~te un coreialiv ohie'eliv. Nli cuvintele in parte sint motivate, ci pot'mul, carc e constitllir din cuvinte, dar e allceva. dedt cuvmtelc in sine. Poetlll nu slilpine~te prin cuvintc ~i cu ajutorul cllvintelor direct reali1alca (cuvinlele ele insele nu au "energie propric", nu all ..materialitatc·'). Cuvintele sint simple relee. ,.Energw" se ana fie In poet. fie In realitate. Fie rezulta in

168

tensiunea dintre poe1 Si lume. dintre individ ~i lume (eventual, dintre rext $; lume).

Acest demers poetic e specitic poeziei nominaliste. In care nu Cuvintul e In prim plan. ci eul poetului sau realitatea explorat~. E specific poeziei eului proiectat, a eului dedublat, a eului empiric, partial a eului subcon~tient. a celui corporalizat, a celui prezenteizat ~i a cerui individualizat. Nu e Yorba, cum ar putea parea, de mimesis; nu se copiaza realitatea. ci se .,fabrieaoo 0 nOlla realitate, pomindll-se de la obiecrc. senzatii, emotii etc.

Pentru reali$li. (de facul. aCUlll, dislinctia dintre proza -.realistii" $i poezia ..realista'· - cele dOlla sint incompatibile. la antipozi), poemul are 0 exisrenfa In sine, IIna absoluta $i este sau poate Ii un ool11odel" penrru realitale. mai precis spus penlru felul in care recept~m, lraim noi reaJitatea: .. Opera de aria adevaratQ se na$/ «dill arlisf» in/r-un mod misterios. eniKmofic. miSlic. Desprinsa de e/, eo eapiilii 0 viala aulonoma, devine 0 personalitafe dis/inc/a. independellla. onimala de lin sullll spiri/uol. dar care duce, 1 celasi limp, 0 viola mOierioia reola -I! 0 fiill/ii. Nil Ovem d(!-a face u 0 aporifie indi(erema ~'i nascuta prin hazard (sub!. A.M.) care

se manireSla in viala spirifua/ii: dimpOlriva. ca arice fiinta. e poseda propriile (f)rl/! aCfive ~'i crealOare Ea fraie~·te, aetionea::a ,~i parlicipli io atmosl0'o spiri/uaki de care a (as/ vurha mai sus" (a unei anumitc epoci, A.M.). Kandinsky. din al carlli eseu, Despre spirilualin arlii, # in picturii ill special, am citat, explica aproape didactic Cum se rezolva., in epoca modema. prin erea!ie, criza realiUltii: se instituie 0 realitate ..absoillta", spiritualil. care e un model al realitatii ..concrete". Acee~i idee se gasea deja in textele lui Mallarme: .. opropiindu-se de orXQnismul depozilar 01 vierii. Cuvintul, orerii in vocale/e ~'i diftongii lui un reI de carne ".. , "versui... nexind ell 0 singurii mi~'care suveranii hazardu/. care ramine in lermenii de plecare. in ciudu arli(iciului allernarii sensului $i sonorilafii $i care so provoace aeeaslO SlIrpri::ii de am, mai Ii sesi::al niciod01ci un asemenea (ragment in vorbirea obi$nuirii. in acel~i limp ca reminiscel7(o (anamnetii, A.M.) a obiecrulu; nwnil, sea/dol inlr-o afmosfera compier nouii""... .. hazordul. 0 dara invins cuvinl eu cuv/nt, aibul paxinii revine neindoios, inaime gra/l/il, aeum motival, penlru a aUlenlif/ca cil nu

169

mai exisfii nil/Ill.' dineola" Nu exista nimit: dincolo de poem. de text, de Carte, pentru ca .. lOwl in lume exis/a pentrll a aillnge la 0

Carte (intr-(J carte) ", adica tOllll i~i gasqte realitatea suprcmll. adevaratil. in poezie. Din nou - ea ~i la Kandinski - ideea anularii hazardului, a operei independcnte de creator ~i a poeziei (operei de ana) ca Realitate: ,,( 'ortea, erpansilme totala a !itNei, /relwie sa 'erive din ea, direct, mobilifafe $i, prin coresponden{e, lin spa/ill,

sa insf/(lIle I/n joe. grell de de//nif, care sli confrrme frqium:a ", Renlitatea din Carte estc un model pentru realitatea propriu-zisa

afirma, tran~ant. Wallace Stevens: "Via{a es/e re!lec/areu i/eratllrii" Pozilia lui Stevens (~i a lui Mallarrne) poale parea

extrem ista. doar celor care IlU incearca sa Ii inreleaga pina la capa!. Pentru ca Wallace Stevens, lot in Adagia. slIsrine: .. Reali/ufea eSfe 1111 elise II, de care scapom ell aill/orul me/alorei ", Si: .. Realiwfl! esfe doar ba:a. Dar estl! ha=a de pleeare" $i:" Ceea ce vedem in

infc eSfe I" (el de real co ceea ce vedem ell ochii ". Si: ,,['oemul esfe 0 nCllllr(i creat{i de poet ".

Poelica lui Mallarme. ca ~j a lui Stevens sau Valery. nu neag~

realilatea propriu-zisil, ci ceca ce este cli~eu vizavi de realitate. ca ~i presllpozi~ia superioritillii obieclclor din realitatea fizicil asupr cuvinlului, PoelLll modern dec;copera 0 noua rcalitale. 0 creeaza prin euvint. Sensul dernersuilli sau: sa satisfaea nevoile spirituale fund<lmentale ale ornului, sa e.\prime umanul in ce are el esen!lal. Pentru Valery. poezia e crealle In lirnbaj ~i pornind de la limbaj: "Mallarme. primlll, sail aproape pril/llil s-a dedicat (abricarii 0

aceea ce 0111 pu/eo numi produse de sinteo;,i1 in lilerOlIll"<i, prin analogie Cll chimia - adicd opere. sau mai exact elemel/le de operii cOI1Sfrui/e direcf pornind de 10 materw Iitf;/"Ur6 carl:! este limnaj ­!ji prin lIrmare implicind 0 idee !jf defrmlii ale limbaililui ,I'i por(ilor ace.Hora Ideea ttotomica» ", Sensu Iacestei munci nu este ob!inerea "poe7iei pure", ei crearea, penlru cititor, a unei noi realita!i: "Poeful incearcd So compl/no ell de lin sistem care sa dea ci/iforulul - in il/rul unei Sfliri sail IInni evenimellt, luat co 0

condi{ie de lega/lIrli in/re imogil1orul pur ~i generolifafea llli - 1111

mod de a fi real, senflmentul-ldee 01 rezonon/ei menralL per(ecfe, sew mai degrabcj ai rezonanfel totole, inlril1seci a (iin{ei"

Poezia realisti:\. care incearcl:\ sl:\ refacl:\ 0 rcalitale pomind de la

170

Cuvinl, IllI este 0 silllpia prelungire a orfislllului. Penlru c~ aceasta rcalitate, instillllli'i prin cuvint, nu e una de dincolo de indiviuul uman, ci este 0 Conna de a se manifesta, de a Ii a acestuia. Prin poezie institui realilatea ~i astfel exi~li: " ... poe::ia (tQndrete pro(ill7da, rafrnC/ta raceala. (ora durere. foru lacril/li) eSfl:! ineercarea de a repre=enta, prin illfermedilll lill/bail/lui articulilf. acele lucruri scm ace/lucru, pe care l11ceilrca, iI/mod ObSCUT: su Ie exprime sfrigatele. lacrin/ile, lini~te(» sarll/llri!e etc ~i pe care par a voi s6 Ie exprime obiec/ele in ce all de ca aparcl/{i'J de vlOlo sou co scop presllpIIs. Aces( Iliau I1lI poate II del/nit alf(el, eL e de nOlllro exei{(/{iei. a consllmarii" (Paul Valery). Vedem aici. i a~a-zisul teoretieian al poeziei pure, Paul Valery, un perfect continualor al empiri~tjlor englezi. eu precizarea ca. deja, sil1lem In all momenl cultural: poezia exprimi'l pornirile ,.naturale" ale fiinlei. dar eu aiutorul unui mijloc rccunoscut cn anificial, eu ajulorul limbajului.

Rezolvarea crizei realitillii nu e, in ultima instanli'!, diferita la poerii nOl11inali~li, mila doar eli ei, neavind incredere in cuvint, incear~ aceasta rezolvare fie prin seleclarea unoI' stimuli (imagini ale realiUilii) ~i refacerea unui sens in minte (in cazlIl lui George Oppen ~i al obiectivi~tilor), fie prin eliminarea realitalii obiectuale. exterioare. ~i Inlocuirea ei lotala eu cea interioara (in cazul suprareali~lilor) etc. Sau prill ..cemrarea" realil<1!ii pe individ. prin ruperea barierei dimre eu ~i realitate. Cenlrul, sursa de echilibrll. armonie ~i sens, fiind eul. Am vazut cum se realizeaza aceasla anulare a dihotomiei eu - lume la Whitman. Sa analizam pUlin ~i cazul lui Allen Ginsberg, Liderul generatiel beat are doull premise:

I) lumea e haotica, iar eul - eel creat in ~i pentru poezie _ e ordine. armonie; poemuJ e un spaliu al ordinii ~i armoniei: "Tinjesc dupa poeme {/ carol' armonie interna sa COl1frOSfeze clar eu //(/0.1'111 in miilocul carllia !iinreaza ";

2) granirele dintre acestea doua (eu ~i lume. natural ~i artificial. spirit ~i materie) trebuie sa disparil., pentru a se putea introduce

00armonie ~i sens in lume... In inferioml eon.yfiin{ei s(arima/e a miilocului de seeol XX, su(erind de angoasa separorii de prolJriul frup §i de to/ ee aces/uia ii e propriu".

RostuJ poeziei este sa dca un sens, sa echilibrcze realitatea. care

171

nu poate fi scparat~ in Imp ~i spirit, in interior ~i exterior. Cuvintek i~i cap~t~ motivarea doar prin aceasta eliminare a rupturii.

Pentru Olson, In Versu! proiectiv poezia e un fel de proiectare a energiilor corpului, care, elc, struetllreaza poemul, care, cle, motive~ cllvintele, imaginile poemului. Acela~j lucru, paradoxa I pentro eei care nu citesc cu atenrie poezia modema ~j nici teoriile poetilor moderni, 11 spunea, inca din 1925, ..puristuJ" Valery: .. La poeti rolul eel mai importanl il joaca energia ell care se lormeazo imaginile: imaginile, Tn sine, nu reprezint(j interes (sub!. A.M.). Este sen:::u(ia de Irecere peste. de rocursill, de neu~tep{(Jt, de stapinire 0 universlilui deosehirilor". Poezia modem~ realizeaz8, prin limbaj, pomind de la limbaj sall de la realitate (obieetllalil, sall a fantasmelor, salt a senzaliilor I,;orpu!ui liman), un obiect artistic, 0

noua lume, in care omul ajllnge la 0 .. slapinire a lIniversului deosebirilor ".

Aceasta noua lume, produsa in ~i prin poezie. nu ignon'l individul, dimpotriva: se realizeaza prin individ ~i pentru individ. Indiferenl de perspecliva adoptata, tie ea una realista, interesatll de rnotivarea limbajului sau pomind de la premisa ca limbajul e motivat, fie ea una nominalista, interesata de realul de dincolo de cuvintc. vom avea de-a face cu demersuri poet ice care accept~ ~i tin seama de tipul de cllltlira modema. cel semantico-sintaclic. Demersuri con~tiente ca 10n.ll se realizeaza prin conventie, dar una personalizata, individualizata.

De aceea nominalismul nu se poate reduce la mimesis, la fel ClIO

rcalismul, 'in ciuda rilkeanuilli "Gesang ist Dasein" sau al mallanneenei obscsii a Operei, care s-ar identifiea ell Universul, nu se confund~ Cli orfismul. Valery, "Mtrinul" Valery a spus-o clar: .. ~iricii nu mUla din 101..' nici cend, nici pamfl1fUl, nici zeii. nici emii - ci nervii spiritului noslru ".

Efortul omului de a culturaliza lumea, de a 0 spiritualiza, cum ar spune Kandinsky, e acela~i dintotdeauna ~i are acelea~i scopllri ca ~i acum 2.700 de ani, atita doar modalitarile de a 0 face, mijloacele ~i mai ales rezultatele sint di ferite. pentru ca aceasta culmralizare spiritualizare) se face in lumi diferite. De aceea, a-i ,.imita'· pur ~i

simplu pe antici ar fi un gest simiesc. "Oriee opera de arta este copillil timpului stiu !ii, cel rna; adesea, mama a sentimentelor

172

nOW.,lrt: Astle!. /it:care epoca culturalu na,~te 0 aria curt'.i (' Im'prh' .)'i care 17U ar putea Ii repetatu_ Sa incerei sa luel sej iI/vie principii ale \'echii arte nit poate, Celll/lI!t. deci'l sa clucci la producerea de opere nasC/lte-moarte. Nu pUfem, de exemp!u. sci avem Qeeea~i sensihilitall! Si aceeaSi via(a 'interioara Ca vechii Greei. '" D asemenea, elorllli de a aplica principiile lor plastice _ de exemplu - nu va duee decit 10 fenomene asemonatoare formelor grece~ti, dur penlnl lotdeauna "iste lorme tara suf/et. 0 asemeneu imitu(ie. seamanu ell ceu a maimulelot: '" Exisla (otll~i 0 alta forma de analogie intre formde de arIa din ere cliferile, hazata pe nt!cesilme (undamenialti. Necesi((Jtea exploriirilol; a cercetarilor in terioa re in cadrul unei anumite atmoslere morale Si spirjt/{ale. '01' lIitate apvi, poute conduce. logic, 1£1 folosireu de forme care, in

trecut, WI sen'it eu S/(cces acelora,~i tendinle... Trehllie sa Ie plme:::; i/l acest pune:t de \'edere interior ~i dual' din acesl punct de \'edere o(i stabili dacc; 0 operci e huni; suu rea Ea e ((rew) din punct de

vedere al formei. sau prea slaha, pentru co aceosto formii este I'eu sa/( prev slaba, pemrll a provoca in slifiet vihru(iile pure, La f{d, 0

imagine nu e ((bine descrisci), dacu valorile ei (inevitabilelf! valori, despre care tot I'nrbesc france=ii) sint alese conformist sau dacu e plusLl/ci de U lJIonierii CVaSiSliinrifica intr-o :::ono neUfra, dimpolriviJ ,e bine "eSCri!;'l; acea imagine care, interior, triiie$te in mod total.

a fel nu e ((un bun desen)j dedI acela in care nu se poate scllimha nimic (lira ca aceastii vialii inrerioaril sa (ie distrusa, £ira sa luam i'n considerure laptlll co desenul este sail nu in

comrudiC{ie CII onatomia, botonica .wu oricare alta ~tiin(c1 Aiel. prohlemal1uedeu.ytiduca 0 formci eXlerioara (deci intimplatoure) este alterato, ei doar ceQ a oportu11ltci/ii pel1fru artist de 0 folos' sou nu aceasta forma a~a c1lm exista In mod exteriOJ: .. Pe SCUrf.

artistlll nu (Ire doar dreplul, ci datorill de n minui (ormele a~a cum este necesar realiZiirii sco(1l1lui sliu. Si nici anatomia, niei celelalte ~tiiflte de acela~i fel nu sfnlnecesare, ceea ce esle necesal' este libertatea abso!ut nelimitatii a artisfului in alegerea mijloacelor sale. Aceasta libertale nelimitQta trebuie fondato pe necesitatea interioara (pe care v numim onestitate) Si acest principiu flU este unul exclusiv al artei. el este In aceea~i masur,­unul ul vietii ",

173

Auxquels il faut donner de la realite

Pitie pour nous qui combanons toujours aux fronlieres

De I'illimite et de I'avenir."' Guillaume Apollinaire, "La Jolie Rousse", In "Oeuvres completes de G.A .. ·. tome I. Andre Balland & Jacques Lecar. 1965, p. 316.

184

Bibliografie (in ordinea primei citari / men\ionari in texl)

Poon, Ezra, ,.The Cantos of Ezra Pound". New Directions. 1986 friedrich, Hugo, "Structura liricii moderne". E.L.U., 1969 Eliot, T.S., "EseuTi", Ed. Univers, 1974 Mallanne, Stephane, .,1girur. Divagations. Un coup de des", Gallimard. 1976 Pound, Eznl, "Literary Essays", New Directions, 1968 Kuhn, Thomas S., ..Structura revolutiilor ~tiinlilice", Ed. $tiinrifica ~i Enciclopedica. 1976 CaiUois, Roger, ,,Eseuri despre irnaginalie'·. Ed. Univers, 1975 Durand, Gilbert, ..Structurile antropologice ale imaginarului'·. Ed. Univers. 1981 Steiner, George, "Dupa Babel", Ed. Univers, 1983 JakobsoD, Roman, "Lingvistica ~i poetica", in .,Probleme de stilistica", Ed. $tiinlifica, 1964 Stevens, Wallace, ,.Adagia", in .,Modern Poets on Modem Poetry" Edited by James Scully, Fontana/Collins, 1966 Manolescu, Nicolae, ..Dcspre poezie", C.R.. 198 Man-ou, H.J., "Trubadurii", Ed. Univers. 1983 Zokovsky, Louis, "Un Objectif & deux alltres essais", Editions Royaumont, 1989 Kandinsky, .,Du Spirituel dans I'art, et dans la peinlUre en particulier", Denoel, 1989 Weber, Max, "Etica protestanta ~i spiritul capitallSll1ului'" Ed. Humanitas, 1993 Baudelaire, Charles, "ClIriozitali estetice". Ed. Meridianc, 1971 Baudelaire, Charles, ..Les F1eurs du Mal". Jea-Claude La\t(~s. 1987 Baudelaire, Charles, ,.Florile raului", E.L.U., 1968 Benn, Gottfried, ,Yoeme", Ed. Univers, 1973 LoweJl, Robert, ..Collected Poeme", Farrar. Siraus & Giroux, 1983 Elias, Norbert, "La civilisation des moeurs", Ed. Caiman-levy, 1976 Elias, Norbert, "La Dinamique de (,Occident", Ed. Caiman-Levy, 1990 Pessoa, Fernando, .. Proses", Ed. de la Difference. 1988 Tomer, Alvin, "AI treilea val", Ed. Politica, 1980 Toynbee, Arnold J., ..O~le in mi~care", Ed. PoliticA, 1979 Marinetti, F.T., "Fundarea ~i Manifesto I futurismului", in Mario de Micheli ,Avangarda anistica a secolului XX", Ed. Meridiane, 1968 Rimbaud, Arthur, ..Un anotimp in Infern. lIuminarile", Ed. Albatros, 1979 Pessoa, Fernando, in "Magazine Liueraire", nr. 291, septembrie 1991 Auden, W.H., "Poetul ~i cetatea", Poesis nr. 3-5/1994 Poe, E.A., "Principiul poetic", Ed. Univers, 1971 Kamou.n, Claude, "Sfir~itul diferenlci. Eseu asupra modemitAtii tirzii", Ed. Dacia, 1993 Vattimo, Gianni, ..Sfi~itul modemitatii", Ed. Pontica. 1993

185

Lyotard, Jean-Fran~oi~,.Condilia postmndema", Ed Babel. 1993 Todorov, Tzvetan, "Descopemea Amcricii. Problema celudalt", Ed. Humanitas. 1994

olrnan, luri, ..Studli de lipoJogie a culturii". Ed. Univers, 1976 Dodds, E. R., ,.Dialectica spiritului grec". Ed Meridiane, 1983 Polo, Marco, "Veridiques Memoires de Marco Polo". Editions J'ai LlI, 1983 Swift, Jonathan, ..GW'itoriile lui Gulliver", Ed. Minerva, 1973 Voltaire, .,Contes el romans". Ed. £3audclaire, 1965 Montesquieu, J.~" "Scnsorile p~rsane'·. Ed. Minerva. 1976 Rousseau, J,J., ..Emile, ou de I'Education'·. Ganller-Flammrion. 1974 EJiade, Mircea, .,Aspectc alc mitullli", Ed, Univers, 1976 Williams, W,e., "Paterson", New Directions. 1968 Mai,lkovski, Vladimir, ..Trei poerne de dragoste'·. Ed Univers. \976 Valery, Paul, "Poezii, Dialoguri Poeticli ~I estetica'·. Ed. Univers, 1989 Heisen berg, Werner, "Pa~i peste granite", Ed. Po Iit ici'i , 1987 Schrodinger, Envin, "Ce eSle Vla\a? ~i Spirit ~i materie". Ed. Univers, 1980 Berger, Rene, "Mutalia semnelor", Ed. Meridiane, 1986 Steiner, George, "Reelles presences. Les arts des sens", Gallimard. \991 Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres tome I", Gallimard, 1989 Rim baud, Arthur, ..Lettres de la vIe litteraire d' Arthur Rimballd", Gallimard.1991 Alighied, Dante, ..Opere minore'" Ed. Univers, 1971 Gimpel. Jelln, "Revolulia industriala a EVllllli Mediu", Ed. Meridiane, 198 Aristotel, ,.Poctica", Ed. Acadenllei, 195 Boileau, "L'Art poetique". Gallimard. 1981 Raymond. Marcel, .. De la BaudelaIre la suprarealism". Ed. Univers, 1972 Steiner, Geroge, .,Limbaj ~i llkere", Secolul XX. nr. 9/1976 Wittgen!'tcin, L., ..Traetatus logico-philosophieus". Ed. Humanitas, 1991 Marino, Giambattista, citat din prefata lui Leomid Dimov la .,Florilegiu". Ed. Univers, !C)7 B1anchot, Maurice, ..Spa!iul literal'''. Ed. Univers. 1980 Flaubel't, Gust<lve, "Opere 4. CorespondcnW', Ed. Univers. 1985

aiakovski, Vladimir, ..Cum se fac versurile", in "Despre munea scriitorului", Ed. Cartea Rusil, 1954 Rougemont, Dl.'nis dc, "Dragostea ~i Oceidentul". Ed. Univers, 1988 Nietzsche, Friedrich, .. A~a gr1iit-a Zarathllstra". Ed. Humanitas. 199 Locke, John, "Essay concernlllg Human Underslanding", vol. L Dellt & Dutton, 1967 Burke, Edm und, "Despre sublim !ii frumos", Ed. Meridiane, 1989 Gilbert, K.E., Kuhn, T., "Istoria esletlcli", Ed. Meridiane, 1972 Frye, Northrop, "Anatomia criticii". Ed. Univers. 1972 Todorov, Tzvetan, "IntroducerI.' in literatura fantastica". Ed Univers. 1973

186

L<lutreamont, ..Open: complelc". Ed. Univers. 1976 Eliade, Mircea, ..Le chamanisme el les techniques chamaniquc::. de l'exlaSc·'. Pa\ol. 1951 Kavalis, Constantin P., "Poezii". Ed. Un Ivers. 1971 Pound, Ezra, ,.Cantos ~j aile poeme". Ed Uniwrs. 1971 Pound, Ezra, .. Hugh Selwyn Mauberley", Interval. nr. 6/1992 Pessoa, Fernando...Ploalc oblicij". Ed. Univcr::.. 1980 'r'akl, GeOl'g, ..C.orespondenle·', Secolul XX. nr. 2/1967

Guillen, ,Jorge, .. Intre paradis ~i istorie", Secolul XX, nr.I-31l 971 Whitman, Walt, ..Clntec despre mine". Ed. Un ivers, 1976 Hughes, Ted., ..D1Il cintecele lui Kra", Ed. Univers, 1977 Jimenez, Juan Ramon, "Estetica ~i ctidi estetica", Secolul XX. nr. 3/1969 Rllmson, John, Crowe, ..$coala umanista de la Chicago: de la Arisrotel la Illodemi". Secolul XX, nr. 6/1980 Toynbee, Arnold J., ..Art: comnlllnicative or ESOleric", in .,On the Future of An". Viking Press. 1976 Benn, Goltfired, .,Essays Reden Vonrege" (Erstc Band), Limes Verlag,1977 Shidler, Ernst; Heym, Georg; TrakJ, Georg; Benn, Gotlfried, in .. Poeri ai expresionisll1ului". Ed. Albatros, 1971 Bacovia, George, "Opere", Ed. Minerva. 1978 Tzara, Tristan, "Manifestul Dada, 1918" ...Manifest despre amond slab ~i anlOrul amar". in Mario de Micheli. ,.Avangarda anisticli a sccolului XX" O'Hara, Ft'ank, .,Personismul: un manifest". in Area, nr. 7-8·9/1994 Ashberry, Jobn, in "Writers at Work: 'nle Paris Review fnterviews". Viking Press. 1983 Nadeau. Maul;ce, .. Histoire du surrealisme". Seuil, 1964 Breton, Andre, "Manifestes du surrealisrne", Gallimard, 1%3 Elytis, Odysseas, .,Poezia", in Secolul XX, nr. 1-3/1971 Ponge, Francis, ..De partea lucruri!or". Ed. Univers. 1971 Percc, Georges, "LlIerurile'·. Ed. Univers. 1971 ..ManifestuI raionismlui".•.Manifestul realismului 1920", ..Programul grupului prodllctivist". in M. De Micheli, ..Avangarda artistica a se~olului XX", Ed. Meridiane, 1968 Williams, w.e..,Collected Poems", New Directions. 1978. Williams, W.e.. ,A New Measure", in "Modem Poets on Modem Poetry". Fontana/Collins, 1966. c.e, cumm ings, "An Introduction", In "Modem Poets of Modem Poetry", Fontana/Collins. 1966 Ginsberg, Allen, in .. Writers at Work. The Paris, Review Interviews", Viking Press, 1983 Olson, Charles, ,.Versul proieetiv". in Interval, nr.4-5/1991 Pessoa, Fernando, ,,Erostrarus", Ed. de la Diffeerence, 1987 Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres completes de G.A.... tome I. Andre £3alland & Jacques Lecat, 1965

187