PApUSItE,

Cristina Nemer'ovschi

RHERG BENET

CupRrNs

Prolog .............7

Partea intii: Iubirea .. .. . . . .. . 1 9Parteaadoua:Moartea. ...........,........219

Epilog .........359

PROLOG

I'ue been liuing so hng with m! ?ictares of louThat I almost

.belieue that the ltictures are

All I canfeel

(The Cure- Picrures ofYou)

La ce mai e buni iubirea, dacl" ea nu poate salva

pe nimeni de la moarte?

Pe cind aveam trei sau patru ani, marna Pictase o

serie de tablouri in care apfueau rePetitiv doui silue-

te: un birbat gi o femeie - birbatul imbricat in alb,

blond, zimbitot stralucind in soare; in partea opusi,

femeia, in negru din cre;tet pini-n tllpi, cu o glugipe cap, care iti cam dldea fiori, cu ochii scipirind a

uri gi furie. intre cele doui aparigii se didea o luptiin care erau puse toate fortele.

$i birbatul c6;tiga, in cele din urmi.

Cristina Nemerovschi

Albul.Lumina.

Am intrebat-o cind am mai crescut despre ce era

yorba, gi ea mi-a spus: Dora, despre iubire;i moarte.

Sunt singurele chestii care meriti pictate, mai adiu-gase Eva. Singurele pe care meriti si le simti gi despre

care si vorbegti.

Da, in cirgi, in tablouri, ln piese de teatru, in fil-me, in balade rock apar de multe ori aga cum le vizu-se gi mama: iubirea si moartea, speranla si sfhgierea,

lumina impotriva intunericului, totul in lupti. cu

nimicul.

Si, in multe din ele, iubirea cfutigi. in faga mortii.Dar e doar o speranti, un scirbos si mincinos

wishful thinking. Cu totul gi cu totul gre;it, fals.

Cel putin, la noi nu a fost aga.

Si cresti cu ideea gresiti. ci iubirea poate apirafiintele gi obiectele pe care le adori, ci le poate imbri-ca intr-o piele noui, impenetrabili, invincibili, per-

fecti, prin care nimic riu nu poate trece. De fiecare

dati cAnd le privegti, in mintea ta nu poate inci.pea

gAndul ci pAni gi lor li s-ar putea intAmpla ceva atet

de riu cum ar fi si dispari. pentru totdeauna din lu-mea in care ex\ti tu. Pentru ci le iubegti. $i, cindegti un pic mai mare, apoi, iti spui ci doar ista poate

fi rostul iubirii, si-i salveze pe cei pe care-i iubegti de

la moarte, de Ia disparigie, de la nimicul infioritor pe

care mintea ta de om indrigostit cu tot ce are nu-l

8

Pdpu;ile

poate concePe.

PinI. intr-o zi, c?nd adevirul te loveste brutal inpiept ;i-gi opreste respiratia: nu, si oamenii pe care-i

iubesti pot muri, orice ai face tu. $i, cAnd e si, devinisi ei nimic, iubirea ta nu poare face niciun cicat pen-tru ei. E neputincioasi, nuli; iubirea nu le oferi unbilet care si,-i gini aici, cu tine.

De ce mai iubim, daci. nu purem salva acea fiingicare ne face si respirim, care ne inventeazi. un sens,

care e toati fericirea noastri? De ce pAni ;i o iubireimensi, irepetabill, incomparabili, se pleaci in faqa

mortii ca un cfiine speriat? Se asazi pe picioarele dinspate gi schelaliie trist. De ce nu poate sra acolo, cutoate patru picioarele bine infipte in pimAnt, gi sirefr,ne si cedeze chiar si un milimetru, sL nu fac5. ina-poi nici micar un pas, nici o jumitate de pas? Dece si mai iubim, daci timpul nostru impreuni. este

finit, marcat de la inceput cu o dati de expirare?

$i daci nu ii poate salva de Ia moame, cu ce iiajuti, dragostea noastri? La ce le foloseste? Le ofericlipe mai intense? Dar ista e doar prezentul, cAt in-seamni el? Prezentul e atAt de fragil, incAt, intr-unfel, el nici nu existi.. E doar o clip5., suspendata intretrecut gi viitor. in plus, iubirea nu inseamni doar acel

moment intens, plin, complet, ci inseamni;i griji,suferinti, indoiali. Tot ceea ce primesre o fiingi iubi-t5. plateste inapoi cu durere. Cu neliniste. Nimic nue gratis. Iubirea, orice ar spune povestile romantice si

Cristina Nemerovschi

naive, nu le poate gine aici, cu noi, pentru totdeauna,

nici micar pAni simtim ci ne-am umplut de ele, ca

am luat din esenga lor tot ce aveam nevoie pentru a

merge mai departe. Atunci, ce mai poate insemna o

iubire, daci ea se poate sparge in orice clipi in mii de

cioburi, ca o cani pe care o scapi din mAni pe gresia

rece gi duri?

Poate ci, pAni la urmi, iubirea e doar un acce-

soriu. Poate ci ne folosegte doar noui, celor care iu-

bim, si ne impodobim cu sentimentele noastre, cu

suferinga, cu extazul, dar pentru ei chiar nu inseam-

ni nimic.

Cu ce s-a schimbat viala Lunei pentru ci am iu-

bit-o eu?

Si, mai riu de atA"t: daci n-ag fi intrat eu in viaga

Lunei intr-o noapte de primivard., ea ar mai fi fost

acum aici?

Fara si mi fi cunoscut pe mine, lumea ar mai

ayea-o inci pe Luna, s-ar mai tnvArti inci in jurul

zeigei mele cu pirul ro;u ca focul intr-un amurg de

iarni.?

CAnd rispunsul la intrebarea asta este DA, imi

vine si m5. urc pe cel mai inalt bloc din Bucurqti, si-mi smulg pletele blonde si si urlu la luni. pini lesin.

De trei siptimAni jumate, intrebi.rile astea imi

ucid, incer, creierul. il frig, il intorc pe toate pirgile,

a;a cum intorci o bucati de carne pe gritar. $i simt

10

Pdpu;ile

cum intrebarile astea ma fbrAmiteaza, tot incet.

Migalos, tenace, flra si dea gres. Dora aia care a fost

iubita Lunei s-a pierdut pentru totdeauna. in dure-

re, furie, tristete, neputinti. imi pierd mintea, pierdusor tot ce am fost eu si tot ce a iubit ea. Dar aproape

ca nici nu-mi mai pas5.

Nu mai am pentru cine sL fiu Dora.

Nu e nimic ca ma desfac in bucati si mi impristiiin aer, in apa, in oameni. E ok.

Oricum, nimic nu va mai fi la fel ca inainte.Niciodati.

M-a luat pe neasteptate. Totul. Nu mi-a rrecur

niciodati, prin cap ci. as putea cAndva si o pierd asa,

si mai ales definitiv. Cosmarurile in care Luna numai era cu mine veneau dintr-o cu totul alti directie

- erau strAnse acolo temerile mele ci ea m-ar putea

parasi pentru altcineva, c5" ar putea si nu mi mai

iubeasci la fel, ca gi-ar dori sa plece pe neasreprare

din RomAnia, ci s-ar rrezi intr-o dimineaqi gi si-ar

da seama ci nu mai vrea si aibi o relagie cu o fe-

meie, ci. dragostea noastri e prea sofisticatl si c prea

obositor si lupgi pentru ea... Niciodata, niciodata,

in cosmarurile mele nu se insinuase posiltilitatea ca

iubirea mea cu pirul rosu si dispari de tot din lumea

noastri".

Mi-au trebuit trei siptimini pAni si. reusesc s5.

inteleg ci a fost adevirat, ci. Luna, Luna mea...

11

Cristina Nemerovschi

Si in astea trei saptimAni ;i jumitate, atat am

reugit sa fac: sa inteleg. Si-mi derulez de sute de ori

in minte momentul ila care a spart lumea mea intr-o

infinitate de flrAmige, pe care nu le voi putea aduna

niciodati, gi, de fapt, nici n-a; avea de ce, acum cAnd

ea nu mai e. Si revid totul ;i si pricep ci a fost real.

Ci n-a fost o viziune a nebuniei mele.

Am inteles, dar nu am acceptat. Asta e altceva.

Cum si accept ci n-o voi mai vedea niciodati, cin-o voi mai Eine tn brage, ci nu voi mai rAde cu ea?

Ci n-o s-o mai gisesc niciodati in casa noastri din'' I v "candvoificopac, ln ntclo seara, In nlcto luna, nICl

tristi, nici cind voi avea o veste pe care s-o impart

cu ea, nici cAnd voi alerga cu o sdcli de vin rosu

in mAni, ci ea nu va fi acolo, pe ,,terasi", si nu va

rAde cu sunetul soarelui care risare din mare intr-odimineali de iulie?

Saga s-a urcat cu labele din fagi pe genunchii mei

si mi latri ca atunci cAnd are chef de joaci,. Pentru ea

a fost mai ugor si se resemneze cu disparigia Lunei.

in..pr.m. sa mi. iubeasci gi pe mine aproape la fel

cum o iubea pe Luna ei, chiar daci pAni 9i ea, un

ciine, remarcase cAt de diferite eram noi doui.ii pun api rece in vasul ei gri. Lipiie fericita. E

un miez blAnd de septembrie, inci atAt de cald. Lunei

i-ar fi pli.cut tare mult acum la mare. Sau pe mun-

te, cu cani de inox atlnate de rucsac, cu picioarele

t2

Pdpu;ile

arse de soare in pantaloni scurti si ln bocanci care ne

fac bigici pe glezni, cu pirul desfrcut si incurcat de

vAnt, care nu se mai poate descurca pe urmi decAt cu

foarte mult balsam. Sau la vreun fesr, cu multi bere

si muzici zgomotoasS.. in locuri unde si cunoasremoameni noi si ticl.nigi. in paturi suiine, la pensiunipe care le vizitim pentru prima oari, sub ochii miratiai proprietarilor care ne vid seara si.rutAndu-ne ore ingir pe balcon, in lumina lunii. in trenuri care scArtAie

din toate incheieturile gi par si se rupi in doua si

si nu mai ajungi niciodati la destinatie. in sili de

teatru, de cinematografe, in parcuri, pe poduri, lamese din terase uitate, la bere, la cafea, la votci", inmagazine, la cumparituri, impingAnd acelasi ciru-cior, incercind si" pigim in acelasi ritm, cu picioa-rele perfect sincronizate, sau luindu-ne la intrecere

pini la casi.. PlimbAnd-o pe Sa;a gi rAzAnd de pro;tiidisperati si intre cumya tn vorbi cu doui gagici care

se dn de mAni ;i se siruti. Sus, in copac, reparindpentru a mia oar5. podeaua lui Midi. Pe motorulimprumutat de Luna de la vreun amic de-al ei cu

beneficii, tinAndu-mi strins de corpul ei, ciruia iicunosc fiecare fir de pir, fiecare alunigi, toate moli-ciunile, toate duritirile, toare acele mici locuri puginaspre, pe care tntindeam lapte de corp seara. Si, apoi,instantanee ale unor clipe impreuni. care acum nuvor mai veni niciodati. Eu, fotografiind-o pe Luna.Luna in Cigmigiu. Luna in Expirat. Luna la o bodegi

t3

Cristina Nemerovschi

de cartier, printre begivi. Luna la Stuf, in Vami. Luna

ginAnd-o in brage pe Sa;a. Luna aritindu-mi devil's

horns si scogAnd limba. Luna imbricati rock. Luna

in goale punk. Luna hippie. Luna nereusind si. arate

ca o pitipoanci in roz ;i portocaliu. Luna cu batic.

Luna cu palirie. Luna cu ciciuli cu urechi mari.

Luna dormind. Luna flcAnd dug.

Am mai fi putut face atAt de multe lucruri

impreuni.Ne-am mai fi putut iubi atAt de mult.

Acum n-o si mai ajung niciodata si intAlnesc si

si privesc in ochi iubirea noastri maturi, pe urma

bitrAni. Pot doar si imi imaginez cum ar fi fost. N-o

si mai pot tri.i niciodati momentul in care iubirea

noastri obosegte pugin ;i devine mai calmi, mai

reginuti, mai linigtita, dar flri si scadi nici micar

cu un gram. N-o si ttiu cum e si o privesc pe Luna

si si nu-i mai doresc cu disperare corpul, ci doar si

fiu groaznic de fericiti si mindra ci este a mea. Si ne

ginem de mAnL, sa bem ceai pentru pietrele de la ri-le

nichi gi si plinuim vacanfe in stagiuni cu climi caldi,

care si ne faci bine la reumatism. Sa zAmbesc superi-

or gi calm cind Luna va firta cu vreun pugtan care ar

putea si ne fie nepot, pentru ci am si;tiu c5. ea este

a mea pentru totdeauna, numai a mea, pAni la final,

pAni dincolo de moarte. Ci pe cerul nostru nu mai

poate apirea de-acum vreun nor. Si ne compunem

impreuni scrisori in care si mirturisim tot ce am

t4