5/11/2018 Nr.1- 2004

1/32

ADRUM IN LUCRUSerie noua, volumul 1

SERlE NOUAuletin informotival Asociatiei Grupurilor Locale deTineret In cadrul proiectuluiinternational Structura de sprijinpentru grupurile locale de tineret

AICI PUTETI AFLA:* Despre Asociatia Grupurilor

Locale de Tineret* Despre reuniunile de la Sibiu* Despre cursurile de vard* Ce au facui cei care au par-

ticipat la proiecte internaiion-ale

* Despre Manualul pentru lan-sarea grupurilor locale

* Ce ne scnu prietenii* Despre vizite reciproce si

inidlniri regionale* Despre ce s-a mal inidmplat fn

grupurile locale* Informaiii utile (dar cam

tdrzu)* Ce vom face fn coniinuare

Cu acest Drum tn lucru Tncepe 0noua serie in viata revistei. Esteprimul numar realizat integral TnRomania, de la anuntarea temei dediscutie in actualitate si pana ladifuzare.

Tema prlnclpala a acesteiaparitii este tntalnrea de la Sibiu siurmarile ei. Materialele au fostcolectate deCristina Enache de la ceicare au vrut sa Ie frimlta. Tot ea le-atradus pe cele mai multe.

Iunie - Septembrie 2004

Sigur, nu-a interesatactualitatea imediata: ultimeleactivitati, ultimele noutan, reffectiipersonale.

In fine, cu gandul la viitor, ammai ales un subiect pentru momentulacela cand se va vorbi cu miraredespre cat de influente sunt grupurilelocale de tineret. Avem tot interesulca liderii nosm sa fie primii care stluce trebuie tacut pentru a nu avea tnpreairna 0 multime de tineri apaticisau chiar nernulturniti. Pentru

THE NEW SERIESWith this "Drum tn lucru'' starts a newseries in the life of this magazine. It is the firstnumber integrally made in Romania, sinceannouncing the discussion subject in actuality tothe diffusion.The main subject of this appearance is themeeting from Sibiu and what follows. CristinaEnache collected the materials from those whowanted to send them. She also translated most of

them.Finally, thinking of the future, we chose asubject for that moment when people will betalking surprised of how influential are the localyouth work groups. We have all the interest that

our leaders are the first to know what must bedone for not heaving around a lot of indifferent orunhappy youngsters. That's why we propose thelocal youth work projects theory.

5/11/2018 Nr.1- 2004

2/32

Page 2 DRUM iN LUCRU

The moment we meet there is a battle of games. We arehardly trying to imagine how kids will feel during a game oranother. It is difficult because that moment you have toI n momentul in care ne intrunim, pot spune ca are loc 0 think and feel like a kid. Many times we invent games. Mybatalie intre jocuri. Ne straduirn sa ne .....__ --. __ --. opinion is that you cannot understand another if you are notimaqinam cum se vor simti copiii in timpul trying to understand things from his/her point of viewunui anume joc. Este greu, deoarece in acel and put up his/her shoes and wear them. It is difficult, es-moment trebuie sa gande!?ti ca un copil. De pecially when your size is 39 and the others wear less. Itmulte ori tncercam sa nascocim jocuri. happens that at a certain time those shoes become too littleParerea mea este ca nu poti intelege pe altul and uncomfortable.daca nu privesti lucrurile din punctul lui devedere, daca nu-ti pui papucii lui !?inu umblicu ei. E greu, mai ales atunci cand portimarimea 39, iar cei de langa tine mult maiputin. Ajungi ca acei papuci, la un momentdat, sa te stranga.

DE CE?Am inceput sa organizez activitati de joc pentru ca eu credca cea mai frurnoasa meserie din lume este sa fii vesel. Tmiplace sa fac adesea reverente in fata copiilor, in fatapuritatii lor, in fata naturaletei lor netrucate. De fapt, cred canoi, instructorii de tineret, ne putem considera mici artistideoarece ne straduirn sa"rupem" c opru de lumeacotidiana !?isa Ie cream 0 lume alor, la fel ca in teatru. Am facutcomparatia cu teatrul deoarecein teatru !?i in arta nu seneqociaza nimic: se dedica. Aceasta este !?i menireanoastra: sa ne dedicam timpul liber copiilor din localitateanoastra. Incercarn sa cream 0 lume de vis. De fapt, cred calumea este caietul nostru scolar pe care ne facem exercitiilesau poate ca zeii arunca zarurile fara sa ne intrebe dacavrem sau nu sa ne jucam.

cea mai frumoosameserie din lume

~,.'.'. - . ';:~.Ne-am confruntat de-a lungul timpului cu multe greutati, daram invatat multe: banii - baloane de sapun: faima - baloanede sapun. lar reflexele pe baloanele de sapun sunt chiarlumea in care trairn. Eu nu sunt altceva decat un copil carereveleaza.

Tmiplace sa cred ca activitatile pe care Ie organizez Ie vorfolosi copiilor in viata. Poate ca lnce rcam sa dam un S.O.S.celor mari, sa evidentiem ca de fapt suntem niste cautatoriin ceea ce priveste drumul in viata. Urmeaza ca ei saprimeasca acest S.O.S. sau sa ramana indlferenti.

Sunt genul de persoana care nu stie sa se bucure de unpremiu. I n schimb, daca nu-I ia, se irita groaznic.

P.S. Am scris fiindca era singura cale de a vorbi tacand ...

WHY?I have started to organise play days because I think themost wonderful 'job' in the world is being happy. I often likemaking bows infront of kids, for their innocence and realnaturalecy. In fact I think that we, youth instructors, we mayconsider ourselves little artists because we are trying to'escape' kids from the day by day world, creating them theirown world, just like inthe theatre. I have made this compari-son with the theatre because in the theatre, just as in art,there can be nothing negotiated: it can only be dedicated.This is also our "mission" - to dedicate our free time to thekids from our vil lage. We are trying to create a dream world.In fact I think that world is our notebook where we do ourexercises or maybe gods are doing everything without ask-ing us if we wanted to play or not.

We had a lot of difficulties time passing by but we havelearnt many things - money - soap balloons, fame - soapballoons. And the reflexes on these soap balloons are eventhe world we live in. I am nothing else but a kid that isdreaming.

I love thinking that the activities we are organising will behelpful to kids in l ife. Maybe we are trying to makea SOS for the adults letting them know that we are lookingfor away in life. They may pay attention to this SOS or re-main indifferent.I am that kind of person who doesn't know to be happywhen receiving a prize but who becomes terribly upsetwhen not receiving it.

P.S. I have written these being the only way of speakingremaining silent...

DANA CODREANU"Phoenix" Youth Organisation Codaesti

5/11/2018 Nr.1- 2004

3/32

Serie " O U a , volumul 1 Page 3

PLANIFICAREA ACTIVITATILORSuntem un grup, avem unul sau mai multe obiective deatins (de exemplu, vrem sa asiqurarn 0 alternativa depetrecere a timpului liber pentru copiii din sat), amhotarat cum facem, interactionarn cu mediul social. Amdepasit vremea cand vedeam Problema si numaiProblema. 0 orqanizatie, ne tnvata manualele despecialitate, nu are doar de implinit sarcinile pentru cares-a creat, ci, in plus, trebuie sa se rnentina (sa-i adunenoi membri, sa Ie rezolve problemele din agendeleascunse, sa-i formeze i sa-i motiveze) i sa seadapteze la lumeatnconiuratoare. Indepli nireasarcinilor lnseamna: lansareaproi ectului, informare, analizasituatiei, planificare sladministrare, evaluare.Mentinerea orqanizatieipresupune: dezvoltareanumerica, incurajareavoluntari lor, interacf uneamembrilor, gestionareaconflictelor, stabil irea regulilor.Toate acestea in functie desituatia concreta din teren.

exemplu, educatie pentru abordarea critica a societatii, nudoar performanta artistica lntr-un concert rock);

b) publicul sa plateasca numai 0 parte a costurilorprodusului sau sa nu plateasca deloc;

c) banii ?i mijloacele necesare sa vina de la cinevacare nu este parte a publicului.

In cazul grupului local de tineret, acest aspect este ?i maievident d ac a u rm a rim toate detaliile:jocul este pretext, facem "invatare prinjoc", participanti i nu sunt, in modobisnuit, taxati, liderii au de asigurat nudoar organizarea, dar ?i resurselenecesare bunei orqanizari, Relatia secomplica fie ?i numai pentru ca grupulactioneaza ca un releu tntre toti ceiimplicati.

Problema (sociala) este numele generic pentru 0lipsa resimtita de mai multi membri ai

comunitatii, recunoscuta ca atare ~i avand eelputin 0 solutie rezonabila de satisfacere. Deexemplu, adolescenti i vor defini ca problemararitatea concertelor cu muzicienii lor preferati,O=~~I,,~ ~=~ ~~~hl=~=; ~= +~~= ~~;~~~_"~ ~~;=~~

I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 cunoastem destui oameni care ar aratamare nemultumire daca Ii s-ar cere sa-?i programeze activitatea. $i va potasigura ca acestia nu sunt dintre ceilnalt creativi, capabili sa lucreze numaidaca in jurullor si lntre ei stapaneste

haosul (treaba lor de genii fiind aceea de a surprindemomentele de ordonare intamplatoare).

c

Ilell a- ''- II;;;:'IIJII~. I I;;A UI ~II III.. "- If "11 ....

colectiva a unor filme inregistrate in concert etc.

Putem numara multe propuneri de construire a vreuneimetodologii de lucru pentru grupul promotor de proiect,lncepand cu modelul hei-rup-ist allui "sa facem si noi ceva"si terminand cu actiunea proqramata pana cand lncepe sasemene cu cele pe care ni Ie imaqinarn ca se lntampla lntr-o fabrica robotizata. Daca tot e sa propun 0 metodologie,atunci a? pleca de la aceasta jurnatate de definitie:"activitatea intregii orqanizatii orientata catre satisfacereadiverselor nevoi ale publicului sau diferentiat". Este unadintre definitiile marketingului. Pornind de la ea, vom bagaimediat de searna ca avem stabilit:

a. cum anume activeaza/ actioneaza orqanizatia, cumse produce produsul actiunii sale ?ib. cum vorbim despre orqanizatie ?i produs astfeltncat sa avem cum/cu ce sa-l producem.

Daca ne uitam la paginile despre f inantatori din cartlle caret nc ea rc a ln d ulc ir ea pilulei, vom vedea c a o rq an iz atia e xis tapentru publicul ei, dar ca, in acelasi timp, nu publicul lida,in mod direct, mijloacele necesare pentru a actiona. In modobisnuit, dam banii, primim produsul ?i suntem sau numultumiti. In cazul actiunii orqanizatiei, este foarte probabilca:

a) produsul sa fie altul decat cel care pare (de

Cineva care tine cat de cat la eficienta trebuie sa eliminedin viata personala timpul alocat activitatilor urgente si/sauneimportante si sa inmulteasca orele alocate dezvoltari ipersonale, prevenirii momentelor de criza, cultivarii relatiilorsi exploatarii ocaziilor aparute. Cu un asemenea program,perioadele de supraaglomerare si de crize se raresc sipoate incepe lucrulintr-un ritm omenesc. Lucrul cel maiinteresant este dat de faptul ca un asemenea model deviata arata nu cat e omul de ocupat, ci cat de mult timp libern

5/11/2018 Nr.1- 2004

4/32

Page 4 DR U M I N LU C R U

o proba de planificare avem in statutul grupului,daca I-am facut. Acolo am stabilit care ne este scopulsl ce vom face ca sa-l lndeplinim. Se-ntampla uneorica descrierea sa fie destul de amanuntita si sa nu------------. mai avem nevoie de alta planificare strategica. Cand

vrem sa orqaruzam, vreme de trei ani, Carnavalulcartierului (iar acesta este un bun eveniment de

planificarea activititilorC ON TIN UA RE DIN P AG IN A A NT ERIO AR A

Toate acestea vor sa arate ca avem in realitate destulavreme ca sa ne lnharnam la munca de planificare ingrupul liderilor. Sa zicem, 5 ore pe saptarnana. Ce avemde facut, cate putem realiza in 5 ore saptarnanal? Poateca, numai cu putin noroc, vom intelege si urmatorularnanunt: cand lucrarn 5 ore pe saptamana pentru grupullocal, nu-i nevoie sa ne bloc am agenda pentru toataziua! E un amanent de care ni se lntampla sa uitam: eziua de lucru in grupullocal, dar, in acelasi timp, e yorbade numai cinci ore!!Incercati, ca exercitiu, sa raspundeti la lntrebari, tinandcont de micile comentarii strecurate printre randuri:a) Ce stim sa facem?- Cine ne-ar putea fi publicul?- Ce probleme ar putea avea publicul?- Ce stim noi sa facem?o abordare mai putin de-centrata ne-ar ajuta sadescoperim ca 0 parte a publicului are exact nevoia pecare stim noi s-o satisfacem. Va trebui sa mai inteleqemc a nu-i obligatoriu sa judecarn componenta public dupasabloane.

Planificarea este functiade selectare a obiectivelor si

de stabilire a politicilor, procedurilor siprogramelor necesare realizarilor.

b) Care sunt problemele reale ale publicului?- Din punct de vedere cultural, tehnologic, educational,civic etc., cam pe unde se afla publicul?- Care sunt problemele sale evidente?- Putem oare sa-i fim de folos?c) Cine mai face ca noi, pentru acelasi public?

c o m p a r a t t a cuc o n c u r e n t a neavantajeaza?d) I n ce directie ne-arplacea sa ne dezvoltarn incontinuare, in modprioritar?- Ce-am mai facut cusucces? Ne intereseazaaceleasi lucruri?- Dintre proiectele posibile, pe care-I alegem?

e) Ce obiective ne __ ----------""'%11fixarn?In c o n di ti i

normale;- I n conditii de risc.f) Elaborarn un plande actiune?Daca puteti cadeala intelegere cucolegii in legatura cu raspunsurile la aceste lntrebari, atiobtinut schita proiectului de dezvoltare strateqica aorqanizati ei.Aici lncepe planificarea.P/anificarea este tunctie de se/ectare a obiective/or $i destabilirea a politici/or, proceduri/or $i programe/ornecesare reeliziititor.Daca grupul nostru nu-i 0 gluma, atunci el va actiona inmod planificat. EI fiinteaza intr-un mediu in care contampe seriozitatea celor care ne sunt vecini. Este depresupus ca i vecinii conteaza pe seriozitatea noastra.Daca nu se lntampla asa in acest moment, vremea-iaproape. Asta se numeste oarecum stiintific "a manifestacomportament contractual" iar specialistii sustin ca,odata cu tmbunatatirea conditiilor de viata crestenumarul contactelor corecte, contractuale si, maiimportant, creste increderea oamenilor unii in altii, Candspuneam ca lmprovizatia are putin loc in proiectul unuigrup local de tineret, aveam in vedere si acest arnanunt:increderea este un ingredient care asiqura viata in cazulproiectelor de actiune socio-culturala.Sa presupunem ca suntem dintr-un orasel turistic.Localnicii ne recunosc pentru programele culturale pecare Ie producem. Cand, din diverse motive, renuntarn lacele doua actiuni importante pentru care am fostorganizatorii principali, s-ar putea ca:

nernultumirea poporului sa se reverse asuprapri marului localitatil (pentru ca Iipsescspectacolele promise); nurnarul turistilor sa scada in anul urrnator(pentru c a ei nu uita cum s-au plictisit); multe altele sa se intample (sa apara unconcurent care sa ofere exact produsul pe care I-am scos de pe lista noastra de interese, sa setndeparteze sponsorii recunoscuti etc.).

5/11/2018 Nr.1- 2004

5/32

Serie " O U a , volumul 1C ON T IN UA RE DIN P A GIN A A N TE RIO A RA

promovare) sau un cros al prirnaverii, este s!mplu ..D.acalnsa avem de asigurat placuta petrecere a tirnpului hberpentru locuitorii Tntre 10 ~i 15 ani, atunci lucrurile secornplica, macar pentru ca evantaiul actiunilor este prealarg, voluntarii prea putini, finantatorii rari s.a.m.d.Planurile trebuie Tnnoite din cand Tn cand, urrnandscopurile ~i obiectivele declarate.Probabil ca mai exista a planificare Tn dosarul cu hartiide la reuniunile liderilor. La fiecarereuniune se verifica daca s-a facut ce s-astabilit la cea dinainte. Dar avem acolo ~iidei pentru mai mult timp de-acumTnainte, sugestii bune ne-aplicate.Planificarea se face Tn scris. Desi paregreu, complicat ~i plicticos, este posibilsa avem Tngrup pe cineva potrivit pentruasemenea munca. Ii trebuie a minteorganizata, usurinta Tn exprimare sirabdare.Cred ca actiunea trebuie sa porneascade la definitia identitatii orqanizatiei (cine suntem, cevrem cum vrem s-o facem, pentru cine) cu raspunsuricare ~a ne rnearqa la inirna. Sunt trei operatii de savarsitTn acest caz: evaluarea situatiei actuale, stabilirea stariide atins ~i precizarea drumului de parcurs.In Iipsa planiflcarii, toata lumea se agita cu. entuzi~sm,dar fara rezultatele asteptate ~i cam haotic. NU-I demirare ca sunt cautati vinovatii pentru nereusite, iar ceiactivi primesc pedepse Tn rnasura Tn care grupul celorcare n-au facut nimic este laudat ca baietii cumsecade.Abia la urma se pune problema definirii actiunii si acerintelor, Grupurile serioase cu asta Tncep.Este buna planificarea Tn forma scrisa chiar si pentruactivitatile care par usor de Tndeplinit. $tiu un grup detineri care aveau de preqatit Balul bobocilor din scoala.Am aflat ca, fara sa vrea, au respectat ordinea actiuniineplanificate, exact asa cum am scris-o Tn para.graful

dinainte. Dupa ce au pierdutvreo saptamana Tn haas sicerturi au stabilit, Tn sfarsit, ca-icazul sa puna la punct a echipade proiect. Da, pentru Balulbobocilor.Pune'Ii-va pe hartieideea. 0 schi'Ta deproiect se intinde pemaximum doua pagini. Pe de alta parte, am participatodata la pre qatirea unuieveniment la care s-au asiguratspatii de cazare pentru catevasute de oameni cu doar douazile Tnainte de sosire fiindca echipa a considerat cabifarea dorintei de rezervare a camerelor de hotel eaproape totuna cu rezervarea propriu-zisa. Nu aveau"cap limpede".

planificarea activititilorCand se termina planurile majore, trecem la celernarunte. In mod practic, avem de raspuns laurrnatoarele lntrebari: Cine face? Ce anume? Cand siunde? Cu ce? Cum anume? Pentru ce trebuie facut cefacem? Au priceput toti ce au de facut si de ce? Cum aiesit pana acum?Rezultatul planiflcarf este un set de proiecte.

1. Ganditi-va bine daca ideiledvs. de actiune ar puteainteresa pe cineva. Cel mai bineeste sa respectati Tntocmaiordi nea Tn etapi zareaconstructiei proiectului, dar nuam sperante foarte mari ca yetiproceda astfel: fa inceput avemtoti tendinta de a crede ca siimce vorceifafti.2. Puneti-va pe hattie ideea. 0schita de proiect se Tntinde pe maximum doua pagini.Pornind de la schita se ajunge, Tncetul cu Tncetul, la undosar gros. Deocamdata plasati schita de proiect Tntredocumentele de planificare.

Voi scrie undeva mai Tncolo ca, daca avem sa-l spunemceva cuiva, trebuie s-o facem Tn asa fel lncat salnteleaqa ~i sa procedeze cu convingere, asa cum i-amindicat. Tntre interlocutorii orqanizatiilor, se credeindeobste ca mai greu de convins raman aceia caredispun asupra resurselor. (E a credin~a gre~ita!) Maimult, finantatorii - pentru ca despre el e yorba - a~inventat ~i formele Tncare orqanizatiile sunt obligate sa I~se adreseze. Pornind de la ideea ca a munca este malbuna decat doua, incercati sa va prezentati schita deproiect direct dupa modelul preferat de finantatorulpotential cel mai atractiv.3. Cum niciodata mijloacele nu-s suficiente, stabiliti unregulament pentru intrarea proi~ctelo~ Acon.cre.t~ !~planurile de actiune ale grupulUl. Sa nu va lnchipuiti ca-Imai bi ne sa Ie redimensionati ca sa lncapa toate Tnbuget sau ca yeti avea resursele dorite la momentulpotrivit; yeti reusi doar sa nemultumiti pe toata lumea.4. Supuneti setul de proiecte spre aprobare Tn grupulcompetent pentru aceasta (adunarea generala, consiliulde conducere, reuniunea liderilor etc.).5. Detaliaf planificarea si trecef la actiune.Tnainte de a munci pentru realizarea practica a oricaruiproiect, sunt obligatorii cat eva etape de ajust~re ~ireproiectare. Evident ca actiunile de executa! depln~ .d~a lunga lista de resurse. Daca scopul este sa fiu ferlc/ta,iar Tn lista de componente obligatorii am marcat s a ma

5/11/2018 Nr.1- 2004

6/32

Page 6 DR U M I N LU C R U

NICU BOICIUC RASPUNDEINTREBARILORNOASTRE: Cum ti s-a parut cursul din 6 - 9aprilie 2004 ?Intalnirea de la Sibiu a fost in primulrand un bun prilej de a ne revedea.Un punct foarte important al discutiilorI-a reprezentat posibilitatea inchegariiun or relatii ma i stranse lntreorqanizatiile existente. S-a vorbitdespre reteaua care va cuprinde~rupuri locale dintr-o anu~ita ~eg.iune.lntalnirile lntre rnembrii diferitelornoduri ale retelei, fiecare aducand dinexperienta proprie idei in sprijinul uneicat mai bune functionari a centruluidin care facem parte, ar putea fi un

ca~tig atat pentru noi, cat si pentruorqanizatia noastra.Colaborarea diverselor grupuri aflatein retea, dar si dintre membrii unuigrup ar putea fi intensificata prinfolosirea Internetului. Grupul de peYahoo ne-a ajutat pana acum sa fimla curent cu ultimele noutatlreferitoare la lntalnirile la care amparticipat, iar acum sperarn sa fie unpunct de plecare in activitatile pe careIe vom desfasura ca membrii airetelei.

Ce a fost bine ~i la ce sa neoprim pentru a deveni 0orqanizatie de tineret mai buna?

Atmosfera in care s-au desfasuratreuniunile a fost foarte deschisa,fiecare Impartasindu-si parerea cuceilalti. De asemenea, experientagrupului de organizatori din 8elgia ne-a facut sa observam mai bine felulin care ar trebui sa functionezereteaua.Orice lncercare de a construi 0orqanizatie de tineret mai buna se

Cursu! scurt d e proiectare/:

REZUJl.1ATUL ACTIUNII IN GRUPULLOCAL:a face,

a ~tisa faci,a face sa se taca,a face sa se stle

competenta ,i timpActiunea liderilor grupului local detineret se rezurna la seria: a f ace , ast i sa faci, a face sa se faca , a facesa se stie. Cornpe tenta serecompenseaza numai dupa ce afost recunoscuta, ceea ce Insa nuImpiedica pe multi responsabili sacreada ca daca lucreaza (bine)pentru un proiect (nobil), publicul Iiva Imbrati~a (cu caldura) ~i Tara sastie de ceo Puteti, desiqur, porni cugandul cal foarte bunifi ind, pana la urma vavor descoperi. Numai sanu fie prea tarzi u:tineretea s-a dus ~i copiiivor f deja la casele lorc and societatea varecunoaste ca ideeaspatiului de joacasupravegheat era buna,Daca am putut accepta ca actiuneatrebuie plan if ica ta , atunci vom f deacord ~i cu urmatoarea fraza: avemtot timpul la dispoeitie. Schirrjbarilese produc incet In societate, iarsuccesul este mai deqraba asiguratde munca pica tur i i de apa dec a t deelanurile revolutionare, Nu-i treabanoastra sa rezolvarn de la cap lacoada marile crize. Pentru acesteaexista totdeauna oamenii ~iinstitutiile necesare: cei care aveaudemult de rezolvat problema ~i ceiaflaji la vanatoare de procente depopularitate.sa pomim cu gandul la finalPuteti sa va uita] In orice carte dernetodica doriti, Nu exista exceptii,Tof afirma cal In orice ac j iune ,trebuie sa pornim cu gandul la final.Sa stabilim ce vrem sa objinem, Cestare de fapt avem de ameliorat. N-ar trebui sa inreqistrarn dificultafaici. Ce vrem sa obtinem se aAascris, negru pe alb, In capitoluldespre scopul ~i obiectivele grupuluilIn statut, daca-l avem. Tot asa,

formulari mai mult sau mal putinprecise ale scopului se gasesc Ineventuale documente care propunprecizari de filosofia orqanizatiei, Deasernenea, In planurile de actiunepentru acest an. Fie ~i In formularulpe care l-au completat cei care aufost la cursul de lideri din vara. Siasa mai departe, chiar ~i In zoneleminore ale existentei noastre: satermin scoala In urmatorii trei-patruani, sa fiu fericita, in ce ma priveste,nu sunt convins c a toji am aAat panaacum un asemenea lucru simplu: eutil sa stim ce

rezultatevrem sao b t i n e rnpentru a nernisca inspreele In modeficient.Dupa ce ne-am hota ra t

asupra scopului, vom incerca sastabilim mai In detaliu ce insearmaatingerea scopului ~i sa identificamdaca exista deja In realitate cateceva din visul nostru ~i In ce rnasura.Scazand din ideal realul, secontureaza lista a ceea ce mai avemde Tacut.De unde am pornit? Maria, 0 mamatanaral credea ca riscurile la careeste supus un copil jucandu-se Infata blocului sunt prea mario Apropus crearea unui sistem destul debun ca sa Ie permits mamelor sa-~ilase copiii a fa ra : supraveghereaunif icata a celor mici. I-a iesit directprimul centru de tineret cu staif lacare am lucrat , dar putea sa seIntample ~i altfel. Sa nu sara nici 0etapa, s a defineasca un proiect Incare sa incapa administratorul,obiectul de gestionat etc, De aici ainceput: nistemarnici s-au

5/11/2018 Nr.1- 2004

7/32

Serie noua, volumull Page 7

NICU BOICIUC RASPUNDECursul scurr d e nroiec tare /a INTREBARILORNOASTRE:tara a Ie interzice totusi sa iasaafara? Primul raspuns. in orice cez,e greu s-o facem Iiecarepentru sine.AI doilea raspuns: Am putea pazicopiiicu sch imbu l. A I treilea raspuns:Trebuie sa lie cineva responsabilpentru peisajulpost-atomic de afara!AI patrulea raspuns: Vom lucraimpreuna co administraja pentruspatii de joaca sigure ~i decentepentru copiii nostri. Ei bine,impreuna i n sea rn n a orqan iz a tia . Restu I acestu i u Iti m raspu nsreprezin ta primul semn maiconsistent al proiectului orqanizajiei. proiectulS-ar putea ca oamenii sa va creadapresta tori de vreun fel, lipsiji denoblejea conferita de actiunea socio-cu Itu ra 1 0 3 . Prod usu I d v s . esteproiectul care rezolva Problema.Puteti oferi:

un proiect uzual, dintre cele pecare Ie ofera mai toti ii de care,de altfel, toti au nevoie;un proiect atractiv, careinnoieste publicul si-l face sa sei nmul teasca. Mai mult, unproiect atractiv II face pe om sascoata ii bani de bunavoie;un proiect rentabil: ieftin, dar cu ca~tiguri - de imagine I ifinanciare - rnari,

Oamenii au nevoie de securitate, de con fort, de companie, de auto-implinire, de recreere, de increderein valori ne-materiale. Modalitati le desatisfacere insearme, practic, ofertaalegerii lamelei favorite dintr-unevantai al solujiilor marisor, inevantai, nevoia este cuiul care tinelamelele imp r euna , Ceea ce putemface este adauqarea unei lamele noila evantai sau modificarea formeiuneia deja ex is ten te. Pen trugrupurile locale de tineret eu am 0lista de aproape 130 de act iv i tafdiferite posibile, Nu avem niciodatadestule mijloace pentru a crea cuiul.

Cuie fac revolujionarii de profesie iifirmele multinajionale foarte bogate,daca vor sa arunce cu bani pefereastra.Proiectul este un set de activitajorientate catre atingerea unuianumit scop, spune definijia. Oriceinsiruire de activitati poate ficonsiderata proiect daca:

are un obiectiv specific caretrebuie atins prin pan:::urgereaunor etape precizate;are 0 incadrare temporalsdef in i ta ;

are resurse limitate pe care Ieconsume.

descrierea proiectuluiCel mai simplu model de proiectareeficienta a acpunii este cel pe care vi-I descriu imediat. Raspunzand laintrebari, obpnef 0 buna descriere aproiectului,obiectivea~eptate

rezultate

L LA CE VREAUCONCRET?

S A AJUNG,

care sunt obiectivele mele? darale celorlalti?sunt obiectivele noastre ne-contradictorii?putem armoniza acesteobiective? am facut-o deja?

Dad urmsrim sa ajutam oamenii sa-ii formeze ceea ce numim "culturamuzicala" iine propunem s-o facemca 0 istorie exemplificata a muzicii in20 de etape, dar administratorul saliide acre avem nevoie iiiimaqineaza20 de spectacole cu cate 400 deoameni in sala, toti platitori de biletela 15.000 de lei fiecare, adica daca ii-a stabilit ca obiectiv incasarea a120.000.000 de lei, va f ceva vremede muncit impreuna ca sa ~

re a membrilor. Fiecare dintre ei arputea propune idei de petrecere atimpului liber. Ideile membrilor altororqanizatii ar fi foarte importante, iarrelatiile care s-au Inchegat la acestecursuri ocupa un loc aparte.Conceperea unei baze de date peInternet la care toti membrii retelei saaiba acces ?i care sa cuprinda jocuri?i activitati recreat iv-e ducat ivepracticate de un anumit grup local ar fiprimul pas In tmbunatattr eafunctionarii noastre ca orqanizatie ?iar mentine stranse leqaturile dintrecursanti.

Care sunt planurile pentru viitorulgrupului local de tineret dinregiunea voastra?Un pas important II constituiemediatizarea In scoli a existentei siactivitatilorgrupului nostru. Pentru a obtine catmai multe rezultate pozitive, ideilecopiilor ar trebui puse pe primul planapoi, In functie de posibilitati,animatorii trebuie sa conceapa 0strategie cat mai apropiata decerintele tinerilor pentru ca timpullibersa fie cu adevarat placut atat pentrunoi cat ?i pentru ei. Ce mesaj vreti sa transrnitetipentru celorlalte Grupuri locale detineret?Uram succes In viitoarele activitatituturor ?i speram ca organizarea ?isuccesul lor sa fie un exemplu pentrualte orqanizatii ?i tineri ce doresc sa-?i Infiinteze un grup local.Colaborarea dintre noi sper sastranga relatiile de prietenie Infiripate

5/11/2018 Nr.1- 2004

8/32

Page 8 DR U M I N LU C R U

INCEPUTUL INACTIUNEA LOCALA

DE TINERETA aparut de cateva luni deja, manu-alul pentru grupurile locale detineret at/ate la inceput de drum, invarianta sa rornaneasca.Este 0 bro~ura de aprox. 60 depagini realizata initial in 2002 degrupul participantilor kosovari. t/a-manzi, romani ~ipolonezi la un semi-nar organizat de un grup de asociatiidin Selgia in ideea de a incuraja gru-purile de initiativa de tineret in Eu-ropa de Est.Traducerea Manua/u/ui a fast facumde Catalin Saluta. Celelalte activitati- revizuirea traducerii, redactare,

tehnoredactare, multiplicare ~i di-fuzarea - s-au intamplat in cadrulsecretariatului national pentru spri-j inirea grupurilor locale de tineret.Manualul sistematizeaza. la nivel deinitiere, principalele teme de gandirepentru liderii de tineret ~i ofera solu-tii realiste ~iimediat accesibile pentruiesirea din incurcaturile inerentedemersului de structurare a uneiorganizatii noi ~i viabile, scotandmereu in evidenta faptul ca. de~i nua~a pare, tipologia prob/emelor e stein mare masura comuna.

:J 111"C'111 C!r .n nd-: J0V\V '~ ; 00.4:

5/11/2018 Nr.1- 2004

9/32

Serie " O U a , volumul 1 Page 9

Cl11I"C.1I ,stitutii c a re a re m a ri p la n u ri e xa c t indomen iu l in c a re n e rniscarn ~i noi,da r d e sp re c a re haba r n u ave am . C uc in e am pu te a colabora , pe c in e saa t ragem? Desiqur, nu vern n ime r itotde aun a un de trebu ie . Este l d easernenea, posibi l sa f dec is indiscujia de spre id en ti ta lE c a or ic econ ta c t c u an um ite organ iza ti i e s tec on ta gios ~i d e e vi ta t.

D a c a n e intereseaza rea lmenter ez olv ar ea P ro blem eil in t reba rea Cucine am putea colabora? i~ i va ga sira spun su r i d in tre c e le m a isu rp r in za toa re . V om c on sta ta un eoric a n u stiu c e fu n c tion a r i~i tre c e inpa lm are s m un ca n oa stra , or i c am in ulc ultu ra l e ste lua t d re pt orqa niza to r,bineinjeles, D ar , in a c e ste c a zu r i ,p rogram e le d e comun ic a re su n tp rost T a cu te . S i su n t p rogram e lenoas t re .teoria planificariiamanuntite5. A !;iA D A R : C U C IN EI C A N D s rU N D EIC U M ?C re d c a am a jun s in momen tu l inc a re c roitoru l tre c e la c roi t. N e m a iu itarn 0 da ta in u rr ra sa vedem :pen tru c in e lucrarn, c a re e stepopu la jia t in ta . Sa in c e r-c am a ltexe rn p lu , un ul fa ta de c a re acjiuneacu re n ta a un u i grup loc a l pa res im pla joa c a de cop ii . A m selecjionat15 agr ic u lto ri p an a -n 25 de an i Ic a sa to ri ti ~ i c u a rma ta T acu ta . C ere su rse n e sun t n e c e sa re ? Ban i, 0multi me d e ba ni sa u se rv ic ii g ra tu ite .M a c a r un profe sor spe c ia liza t inp reda re a in te nsive a lim bii ge rm an e

p en tr u s tr ai ni . 0 e chip a d e pre qa ti rea vizitei, acolo. 0echipa de preqatirepen tru toa te c e le pa n a a colo. C am18 lun i la dispozitie ~i sp r i jin ulmajoritajii cons i li u lu i l oc a l .C e an um e facem, c e actiuni ' in~ira tein tim p ~i sp a jiu ? T rebu ie sa adun amc ei 15 a gr ic ulto ri tineri, hota ra ti satd i ia sc a d in agric u ltu ra ~ i turism, ~isa -i pun em la un loe cu profe soru l.Vor suporta un cu rs: acesti oamen itr ebu ie sa invete sa foloseasca, 'i n 18luni, macar 2000 d in tre c e le m a ifo lo si te c uv in te d in viata de z i c u z i ~ id in me se r ia lor, regu lile deconstrucpe pen t ru propozipi ~ i F ra zep lus in ca 0 muljime de a lte lu c ru ri .D ac a a r a jun ge sa -~ i fa c a vreodataun C VI sa poata sc rie "I imbage rm an a - vorb it bin e !" in rubr ic apen tru lim bile straine cunoscu te .Dupa selecjie, asta Insearma stagiud e p re qa tir e in te nsiv e.In a c e la s i t im p , e chipe le vor adun aban i ~ i vor p re ga ti v iz i ta a co lo:pasapoarte, invitajii, transport, vize,a siqu rsr i , c a za re -m an ca re , ban i d ebuzun ar , con ta c te u ti le (form aton ,p rogram de c a la tor ie l p rogram dev iz i te - 0 agen da adeva ra ta l) ,m a te r ia le pen trumemor i acolectivitajii (d in 15oamen i n uma i 5 vorfa c e c a te c ev a d inc e -au in v a ta tl d a r, da c a avemm ate r ia le , Ie pu tem a ra ta ~i a ltora ;a sa se va lip i ~ i de e i c a te c ev a l),p rodu se public i ta re , p rogram der ez er va , d iv er ti sm e nt e tc .

STARTING UP ALOCAL YOUTHWORK GROUP

A few weeks ago. the manual forthe local youth work groups thatare at the start of their action ap-peared in Romanian.

It is a booklet of about 60 pagesinitially realized in 2002 by thegroup of Kosovar, Flemish, Roma-nian and Polish participants at acourse organized by a group ofassociations from Belgium in the

idea of encouraging the youthinitiative groups in Eastern Europe.

Catalin Baluta made the transla-tion of the manual. The NationalSecretariat for supporting the local

T O T D Q J t w A S( A f L A I N P R fM ~ A U W P < > s : t B l LP A A T E N t R B lN E : v 'E :d lT . ~ct (L W U Sl ID.

youth groups made the other ac-tivities - revision of the translation,editing, layout, multiplying anddiffusion.

The manual systemises, at initia-tion level, the most importantthinking subjects for the youthleaders and offers realistic and ac-cessible solutions to get rid of theinherent confusions of the struc-turing approach of a new and vi-able organization, showing thefact that, even if it doesn't seem so,the problem typology is mostlycommon.

resurse ;pibeneficii6.c A T C O ST A ? C E B EN E FIC I IA D U C EPRO I EC TU L ?C hia r d a c a n -am pu te a con tin u aproie c tu l, tot am ca~tiga t 15 fam ili ic a re au c eva in p lus: s tiu 0 l imbas t ra ina l au vazu t im agin ide sp re a lta c u ltu ra l a u ~

5/11/2018 Nr.1- 2004

10/32

DR U M I N LU C R U

CELE MAl MARl GRESELIiN PROIECTARE Cur su l scu r r d e 12roiec ta re / t : )

1 N U vA E V A LUA T I f\c~ ona\i in modmecanic, indiferent de ce se intampla cuec tunea d vs.2 N U SUN TE TI DE -CE NT RA l P roiectul vain te re se aza doa r pe dv s, de si pre tin de ~ caes te d est inat unui g r up m ult m ai m are.3 . N U O B SE RV A T I C E S E T N T AM pL AT N J URIg_norareamediului social In care va manifesta\ iv a duce la esec pen tru ca repetai ce fac al~ ichiar mal bire sau nu \ine\iseama de nevoile reale alecelor d in jur .4 N U A P RO X IMA T I'E T A PIZ A RE A S UC CE SU LU LReu~it a ac \iun ii dvs nu esten ic i in sta nt an ee , n ic i v e ~ nic a L..I'l.:::-.ll_JD in a ce st m otiv e xtin de re a ~ ir es tr an g er ea t re bu ie s ta bil it edin timp, dacs nu din alter a\ iun i, a tunci r nacar pent ru caav e] nev oie de 0 plani ficare aresurselor. A poi, este m arelu cr u s a recuros] m omentu l I ncare proiectul rateazal5 UIT A TI O BIE CT IV E LE P ET E RM E N LUN G P E DRUM Deviind de lad ru mu l d ec la ra t, s -a r p ute a s a a v e\ i p ro bl em e~ i c u p ub lic ul , ~ i c u s us \in at or ii N u p ute m fa ceu n b ar c en d a m p orn it s a c on stru im u n c en trude consultants profesionala destinatadolescenilor6 N U URMA RIT I SUG E ST IILE N O I A LEP U B L IC U LU I P O T E N T I A L7 N US T A B I LIT I U N B UG E TCO RE SP UN Z A T O R P E N T RU P LA N ULCOM UN I CATI I LOR

COMPON EN T EL E P L AN IF IC A R II1 . Ob iec ti vu l (scop, \ in ta , n ive l d e atins )2 . P ro gra mu l ( stra te gia d e u rm at s i a c~ un ilemapre de efectuat pentru atingereaobiectivelor)3 . Ordonajarea (s ituarea In t imp a activ ita\i lorIndlvlduale sau In grup)4 . B ugetul (cheltuielip la nific ate n ec es are p en truatingerea scopului)5 . P reviziunea (proiec\ie aceea ce se va Intampla la unmomentdat )6 . O rg anizarea (stabilireaatribu\iilor personalului)7 P oliticile (ghid g eneralpentru luarea deciziilor siac\ iunile individuale)8 P rocedurile (metodedetal iate de realizare a poli tici lor )9 Standardele (nivelul perforrnanteiacceptabile.)

Cat costa? Socotit la sange, costa1.200 de milioane de lei. Echipa deaici are de adunat 500 de milioane. Sunt rezultatele,asa cum Ie previzionarn,

I interesante? Merita sa te Ducem detalierea pana la capat:zbaji pentru 500 demilioane acum, ca sa aduci,peste 10 ani, 13.800 demilioane in plus la bugetulcomunitatii?

Daca insa ne iese, in mai putin dezece ani comparajia intre, sa zicern, 20 de ferme i 30 de acte aIeautoritatii locale se va putea face i ne va fi favorabila.

Bugetul unui proiect este aconstrucpe la fel de liberaca i a poezie. Mareadiferenta este ca autorul

?ecid~ ~um ii arata poezia, in timp ce,In pnvmta bugetului, n-are nici uncuvant de spus. Practic, daca avemde lucru cu 1000 de contabili nise vor cere 700 de forme deprezentare. Cu a mica-micatendinta de uniformizare! Deaceea, administratorul unuiproiect face acte deadministrajie, Altfel zis, atuncicand Irebuie sa ceara a resursape care ulterior a va justifica, emai bine sa intrebe dinainte cumprefers doamna director economicjustificarea. Fiecare responsabil are!?reten!iile sale de prezentare.Intrebaji lnainte despre exigen!elespecifice in cazul proiectului dvs.

pentru ca e mai usor destabilit un buget stiind cumse va inchide la sfarit.Regula principals era: sapornim cu gandulla final!Aadar, pentru cine facem?ce facem? unde? in ceconditii? cu cine? Urmarind

"'_='''''''''' raspunsurile corecte laaceste intrebari, proiectam

cheltuielile:

de pregatire (specialisti ,deplasari, administrative etc.);de realizare (speciali sti ,deplasari, transport, cheltuieli cuactivitatile - bilete de intrarechirii, materiale etc. -, cheltuiel;administrative, altele);de evaluare (speci alisti ,deplasari, administrative etc.).

"cazare: 3 zile x 25 pers x 100.000lei/pers/zi = 7.500.000 lei" sa u"hirtie copiator: 5 pac x 120.000 lei/pac = 600.000 lei"Leputem orqaniza i asa:~ ~ost.~ri cu personalul (specialistii,mvitatu, participantii, echipa dvs.etc.): onorarii, salarii, deplasari vize. ' ,asiquran de persoane, impozite itaxe pentru cheltuielile cupersonalui;

Cat costa? Pe ce dam banii? Candputem plati? Ce avem deja de la altii?Ce punem noi? Cand avem nevoie de0

anume resursa?

- costuri referitoare la program(transport local, chirii, autorizatiiadministrative, materiale utilizat~etc);- costuri referitoare la echipamentelecurrparate sau inchiriate.Cat fac fiecare, pe categorii, i toatela un lac?Oricum, fiecare finantator arepropriile sale exiqente de prezentareiar ce scriu eu nu are decat valoarede exemplu intre altele.Oricum, vom lua in calcul toateresursele:

5/11/2018 Nr.1- 2004

11/32

Serie nouo, volumul 1 Page 11

transforma in bani toate serviciilevoluntartlor sl pe cele asigurate desediul !ji echipamentele pe care Ie

avem deja

contributiile participanjior;disponibil in contul orqanizatieisau al proiectului;donatii, bani din vanziki etc.sponsorizari;subvenjii:contributii in natura.

Ca sa iasa a surna respectabila ~icinstit c alc ula te , vom transforma inbani toate serviciile voluntarilor ~i pecele asigurate de sediul ~iechipamentele pe care noi in~ine Iepunem la dispozijie. Aceste gratuitatitrebuie masurate pentru ca suntplatite ~i ele de undeva.Am lucrat odata cu un grup dintr-oorqanizatie care, ca de obicei, nuavea sediu. Vicepresedinteleorqanizatiei era fiica viceprimarului.Acesta este un caz tipic de ignorarea resurselor.

Cursu] scurf d e nroiectare/fCe avem? Avem resurse de imagine. fiecare zi ca probabilitatea de a fiSuntem respectap ~i de incredere, ce luat in serios ramane redusa daca nu-am facut mai demult a fast primit exista, dinainte construita, amai degraba bine etc. Aceste insusiri /egaturapersona/a. Problema este canu inseamna bani, dar ii pot ajuta sa relaj ia personals ramane un capitalvina mai repede ~i cu costuri mai consumabil ~i, in plus, e bi-mici. Avem resurse cu/tura/e. Ne direct ionata . De aici se nasc imediatpricepem la marionete ~i invatam ln t reba r i cum ar fi: Dad ma apuc sarepede. Un interpret era platit acum -i cer ceva/ voi mai putea cere ~icativa ani cu vreo 100 de a/tadata? Ce-mi va cere, /a randu/dolari ora. Daca ne trebuia sau, dedi-rr da acumun interpret pentru a ce vreau? Astas s p t arna na , cum a inseamna.Jntr-adevar,descurca m? Noroc ca trei can i vel u Idedin grupul nostru vorbesc ti'::n,,~i"~"-i"" responsabilizare abine engleza. Avem, de relatiilor in mediulasemenea, resurse socia/e. social este redus ~i caCunoastem pe cine trebuie orice luare de contactsau pe cineva care-I este inteleasa ca acunoaste pe acela de care favoare deci aavem nevoie. ~a obtinem actiune potential20 de jandarmi gratis a..__ """"",,_ ilicita, E raul darpentru pastrarea ordinii la festivalul propun, pentru ca tva timp ,de heavy meta/din centrul orasului, introducerea relajiei persona Ie lntrecomponentele mediului, eventual in

zona ocupata de obisnuinteleculturale esenjiale, asa cum m-auinvatat formatorii olandezi la unseminar despre networking.

Am avut de cu r and surpriza de a aAade la un grup format din functionari- ~i tocmai aici era surpriza! - cal ince-i priveste, ideea ca intre diferiteleelemente ale mediului social sestabilesc re/aJiiprofesiona/e este de-a dreptul exotica. Ei constata in

Cineva Ie explicanemultumitilor de

ManvAllA MfAStirn cu totii s ituatia in care se afla in momentul

actual zonele rurale din Romania si faptul ca nouaorientare a tarii noastre ne impune 0 rapida siaproape radicala schimbare in spiritul impartasiriivalori lor europene si al inieri i la standardele pecare societatea europeans le are.Acest proiect isi propune sa aduca Romania cu unpas mai aproape de "idealul european", lucru carerna face mandru sa rna nurnar printre membrii sai.Se spune ca schimbarea incepe cu fiecare individin parte, ajungand sa se manifeste la 0intreagacomunitate, apoi la scara unei intregi natiuni.Vreau ca aceasta schimbare sa inceapa cu mine sicu alti tineri ca mine, fiind constient ca va trebui saconstruim nu numai 0 noua generatie cu idealuri siaspiratii bine definite si cu propria saindividualitate, dar si sa capatam sprijinulgeneratiei trecute intelegandu-i mentalitatea.Astfel se va putea crea 0 punte de legatura care va

duce la construirea unei noi Rornanii, cu 0identitate noua, fara insa a-si pierde elernentelesale traditionale care 0 fac unica si imposibil dedezbinat; se stie foarte bine ca tot ceea ce esteconstruit bine si pe 0 fundatie fermata pe elementeirnbunatatite si rafinate de-a lungul timpului varezista mult mai mull.

B31utfl Marin Catalin

Pentru ca aceasta este 0 scrisoare de motivatie, amsa prezint ceea ce rna motiveaza pe mine si suntsigur ca si pe altii de aceeasi varsta cu minevreau ca atunci cand Romania va fi din nou pepicioarele sale si i ii va recastiga importanta peharta europeans sa privesc inapoi si sa fiumulturnit ca am participat si eu la aceastametamorfoza intr-o oarecare masura De aceea rnavoi implica in multe proiecte de acest fel si voiface tot ce pot pentru viitor .A., si inca ceva .., t ineretul reprezinta vii torull

5/11/2018 Nr.1- 2004

12/32

Page 12 DR U M I N LU C R U

nimeni nu-ti da nimic pentruproiectul tau mare daea nu ~tieca ai fost deja in stare Sa duci cubine la capat cateva proiectemai mici. U n ofiter de politie n espun e a c a a re In agenda "timppen tru In ta r i t lega tu r i le ". In a ce sttimp I~i viz i teaza pu r si s implupotentialii pa rten er i . E ste 0 actiunespecifics pen tru c in eva ca re I~iorga n iz ea z a v ia ta da n d a te n tie

problemelorr ea lmen t eimporta n te . D ea c ee a se trec~i le ga tu r i leper sonaleundeva ,a s cuns e intrer esu r se .Fa za a c ea sta ,a constructieibuge tu lu i , e steintr-o mar ern asu ra ~i un ade aproxim a re c an ti ta tiv a a

c ap ita lu lu i s imbolic a l grupulu ilide r i lo r , de tra n sform a re ac ap ita lu lu i s im bolic In cap ita l. M e ri tafac ut ~i a ic i u n tota l.Pen tru a n e In ta r i re su rse le , e steu ti la e st ima re a timpu lu i in tra ri i s iie s ir i lor lo r . C a sa nu in tram Incon flic t c u fu rn izor i i s i p re sta tor i i ,e ste m a i bin e sa Ie spun em de lainceput c a nd pu tem pla ti , dupa cumeste bin e si sa stim p re c is ca ndc a~ tiga m c ev a.In fin e , a vem de stabi li t c on d iti i le Inc a re d ife re n ta d in tre che ltu ie li s ire su rse e ste z e ro . Ori refacembugetul pana ebtinern unulechilibrat ori renuntam laproiect.7. L A U R M A U R M EI, D E C E M AIN T ER E SEA Z A A C E ST PR O IEC T ?S-a r pu te a sa ma in te re se z e , a sac um spun . S -a r pu te a sa v re au

numa i sa -m i a leg iubi te cu ma i mu ltausur inta . D oa r c ree z 0 scoala demanech i ne !

8 .D A C A D A , C A R E ESTE PR IM ULPA S? D A R U R M A TOR U L?M a i In ta i c a u tam in tre no i un

In tre ba re a ram an e . D upa toa te a dm in istra tor . E I v a fa c e core c t c e eaces te aproximari: acuuni, costu r i , d e facut, E 0 min te limpede ,impa c t, ---" ';""---s is tem a tic , a te n t la de ta li i .re zu Ita te JJ(ALlNJ:. '\)1'. it~1'f.W{MF . il.J'oo

Pen tru ce trebu ie sau rm area sca adm in istra to ru lexista nenumarate modele delu c ru , lis te de con tro l s ic a ie te de sarcini, Bineinteles

ca am ~i eu cateva.

e IJ (f ." 'M e o e f.W l 'I 1\F .1 1O lf .M IT'\)e>V'F.'\) 11ei{ 1F . 1'IUef.1 'I lJ{ c t, VIU. l MMel L~ lJ{ ~ 'M.Jei{

favorabile m ie , a re rost sa con tin u i?C and uitam c a am porn it la luc ruf i indca, de dragu l n ostru , am vru t sarezolvam 0 problema pe ca re 0c redeam problema socials, a tunc iraspunsul e ste tr is t.A r fi momen tu l sa n e dam un pa sIn a poi s i sa p r iv im In mod c r i tic c e -am facu t pa n a a cum . A cum masu ramde -ce n tra re a de spre ca re am in te amla p r ima In t re ba re . A sada r , am spu sde stu l d e da r c a re n e sun tobiect ivele . A m produ s un p ro ie c tor igin a l sa u unu l c a re poa te fcombin a t cu a ltc eva , d e jaexis tent . A m ve r ific a t d e c e lpu tin doua or i: p ro ie c tu lra spunde un e i c e re r i ~i a vem ~idove z i . N e pr ice pem sa fa c emca te c eva si a vem sau nupa rte ne ri / c ola bora tor i / e xp er t i .A m ide nti fic at toa te sla bic iun ilepro iec tu lu i (n u stim teor ia s ip ra c ti c a pe n tru ikeban a , ia re xpe r tu l e sc ump). A mre formu la t obie c tive le a tun c ic an d n e -a fost da r c a n u sun tem cupic ioa re le pe pa rn an t (c on ce r t U 2 laA ma ra~ti!). N i s-a in tarnplat saren un tam la ca te c eva cu adeva ra tgroz av ! A ~a me rg lu c ru r i le . N u potia ve a chia r to tu l.C red c a l dac a am trec u t p r in toa tea ce ste momen te , vorbim desp re unp ro ie c t a c c ep ta b il.practica actiunii planificate

C el ma i simp lu mode l incepe cu untabe l In c a re toa te sun t le ga te delista actiunilor, D ec i : porn in d de la c ese fac e ?, adaugam c in e fac e ? pen truc in e? unde? c a t c osta ? cand incepesi c an d se te rm in a ?T oa te se baz ea z a pe c re d in ta c apu tem luc ra dup a sc en a r i ip re sta bili te . E da r c a asa e . D in lis tatu tu ro r p os ib ili ta ti lo r, a dm in is tr at or ulIe a le ge pe ce le tran sform a te Inobliqa ti i s i se e xe cu ta .

cumjudecam ee-am facut9. C E-A IE~ITPA NA L A U RM A ?Poa te a r f fostma i b in e sa fIn cepu t cu asta :

d a ca m in te a noastra e ste de acumindreptata spre fin a l si d ac a sta a sa ,c a p ic ioa re le un u i compa s, poa te ~isa u rm are asc a umbra pe c a recompasu l 0 fa ce In lume . M a i d irec tspus: ac tiu n e a se de sfa soa ra rn a ib in e dac a judecam Inpe rrra n e n ta c e s-a focu t s i , In ~consecinta, re-calculam pasiiv ii to r i In fun c tie de locu l Inc a re sun tem . A c ea sta esteeva lu a r ea .

5/11/2018 Nr.1- 2004

13/32

Serie noua,volumul 1 Page 13

realizarea proiectului evolutia angajamentului celorirnplicati gradul de multurnir e a

organizatorilor/ colaboratorilor respectarea p la nific ar ii,punctualitatea

climatul de lucrub) pentru mijloacele utilizate: sprijinul institutional garantii financiare adecvarea s pa tii lo r, lo ca lu ri lo r,

mijloacelor de transport calitatea personalului functionarea informsriic) pentru rezultate: nivelul parficiparii, provenienta,

varsta, sexul etc. rezultatele financiare (vanzarietc.)

ecouri In mass media nivelul satisfactiei sau alinsatisfactiei participantilor (deunde provin satisfaqia/insatisfactia ?)

armonizarea planului curealizarea practica interesul reluarii proiectului.Exista 0 gramada de motive pentru aevalua proiectele. Primol, ~i cel maiimportant, este acela ca nu avem deales. Tot i cer sa apreciem cat de bineam reusit, Mai rnult , evaluatoridinafar a apar uneori sa ne

controleze.Daca se-n t a m p l auna caa s t a Iconsecintaeste de 0rn inun a t asimplitate:planificati-v asaptamanade refacerede duos

evaluare.De ce evaluare? Cate feluri deevaluare? lata 0 lista pe care am

c:UVC1JI Ct:"1Jrl do lL'\~t:\;ot:"4-~lI'o!Qadunat-o intr-un program deformare. Forma tori i au uitat sa spunacine a focut-o:- ca sa stiti In ce masura ati reusit(e va/uare tehnicii)- ca sa putet i interveni adaptandproiectul (eva/uare corectivii;- ca Sa Va puneti In valoare In .... B~.:sistem (eva/uare po/itidi)- ca Sapuneti punct proiectului, Sanu vi-I lasati neterminat (eva/uarepsih%gicii)- ca sa-l plasati In timp (eva/uareistoridi)- ca sa aveti de unde incepe(evaluare anticipativa) LJ_I!K:~~:::!iI.l~- ca sa va just i f icat i In termeni de acest motiv 0 si repet de-a ta tea ori.costu ri/ bene fici i (e va/uare Pot sa organizez In satul meu uneconomidi) ate lie r pen t r ufo r mar e a- ca sa va faceti cunoscuti (eva/uare responsabililor orqanizatiilor culturalemedietioi; si sa constat c a nu vine nici maca r- ca sa subliniati sensul actiunii directorul csminului cultural. De

unde responsabili i daca lipsescorqanizatiile? De unde orqanizatii,daca pr ior itat ile oamenilor sunt alteledecat cele culturale? Pot, la fell sapropun un program care sa usurezecsutarea unui loc de munca, S-arputea ca elevii din anii terminali ailiceului sa se intereseze de aceastaoferta, Unii dintre ei ar visa chiar la 0reteta infailibila. Altii ar putea sa seastepte sa Ie ofer eu locuri dernunca, Cei mai multi I~i vor dori unalqoritm, ca sa nu piarda vremea.Toate astea le-arn aflat, intreband,Inainte de a-mi oferi ajutorul. MultiI~i doresc un loc de munca si nu stiucum sa ajunga la el. Inca 0 datal nuavem de oferit un produs: atelier deformare pentru intrarea pe platamuncii, ci 0 solutie pa~ala la 0problema: ei vor sa munceasca si ,mai Intail au de Invatat cum seajunge repede la angajare.

DE eE EVALUM\? PENTRU eA"ORleE ~UT IN FUNDE UN PAS INAINTE"!!

(eva/uare etidi).Eu sau altcineva, intuitiv sau cuserioasa preg atire, detasat sau nu,ascult (z vo nu ri, d ec la ra ti i) ~i masersuccesul. Ne intereseaza raspunsul laintrebari ca:1. A avut vreun rost, a meritat?2. Am muncit bine?3 . A fost greu? Ne-am Incurcat uniipe altii?4. Am obtinut ce-am spus ca vrem?5. Ce s-a i n t ampla t cu publiculnostru, cu noi ca echipa, cuorqan iza t i a , cu metodologia noastra?Cred ca lucrurile nu sunt foartecomplicate, numai ca nu ne-amInvatat Inca s-o facem cu voce tare,fara sa banuim 0 intentie de judecarerautacioasa,

Va mai trece destul timp pana candvom pricepe ca nu oferim prod usesau serVIC1l1 ci solutii pentrusatisfacerea nevoilor oamenilor. Din

specializarearesponsabililor ~Necesitatea de a avea unproiect comun nu lasaprea mari posibilitati de

5/11/2018 Nr.1- 2004

14/32

Page 14 DR U M I N LU C R U

model de lu.cru.pentru

administratoru.l de proiect1 . Programul propriu-zis:

programul activ ita1 ilor concrete;orar; Tn~iruirea I n t im p a o pera1 ii lo r;interven~ii a le expe~i lor;

2 . P rob lem e struc tu ra le :auto-p rezentare;info rmare , promovare, difuzareaim ag in ii d e m are s:coordonare interna, gestionareain te re se lo r p ers on ale ~ i d e g ru p;asigurarea materialelor ~ i ate hn ic ie nilo r ( in sta la to r, e le ctr ic ia n,e lectronist etc. );re su rs e u ma ne e xis te nte J n ec es are ;organig ramaJ distribuireacornpetentelor;control;

3 . Informare:

publicitate;rela~ii publice;secretari at;4 . lntendenta;locu r iJ localuri ;cazare;r n a s a ;bauturi;t ransport pub lic;mater ia le necesare;echi pam ente;spa~ ii d e lucru p entru i nt ervenan \i;

5. Administra\ ie:secretariat ~ i permanents;corespondents;baze de date de construit ~ iactualizat;

r1.l1I"C'l.11 C' ("l.1V+ r I 0 11'\11"1'"\;o("}o11"0!tunor anumite obiective se vor simti"irnplinite" atata timp cat fiecare sepoate exprima. Cel mai adesea insatorqanizatiile evolueaza - pe masurace se maresc - catrestructuri in careindeplinirea sarciniipentru care cmevamanifesta aptitudiniajunge sa fie regula. Nuuitaji, rnuljimea nuaduce in mod obligatoriuun plus proportional decornpetenja. Nu spun ca-i rau sau bine. ~amerg lucrurile ~i ramanemereu la vedereavantajul de a putea renunta,oricand se intampla ca proiectul sanu fie cella care eu, membru alorqanizatiei, am aderat.

Din nefericire, specialistii au tendintade a-si restranqe atributiile pana la anu mai face nimic. In plus, cocolositi

ca specia/i~tit ei~I_""""''''''''''--'

Structura grupului de lideri provoaca,aproape automat, 0 anumita alegerein privinta realizarii proiectului. Inmod obisnuit, aveji in orqanizatii,organizatiile evolueaza catre strudun carefovoriyeaya exercitarea aptitlAdinilor

nu se vor maiidentifica inscurta vreme cugrupult ci vorforma un club allor, asa cumsoferii nu sunt aifirmei, ci alcorpululsindicalizat alsoferilor. Inasemenea cazur i ,n-avem decat sa vedem ce nu

merge in programul de resurseumane. Cunosc orqanizajii caretdupa ce au format specialisti, audescoperit ca de fapt nu-i mai au.Specializatii si-au gasit rapidangajamente mult mai atractive.Este evident ca la acesti oamenimotivatia s-a redirecjionat ~i caobiectivele ~i modurile de acjiune aleorganizatiei si-au pierdut de totinteresul. E aproape sigur ca n-aveau nimic cu proiectul, de lainceput. So, keep an eye out ( TheMask). Observaji cu atentie grupul ~ipropuneti corectiile utile.

dar ~i in cazul grupurilornestructurate formal, un grup activ -"nucleul dur", ~i grupul celorlalti, ceicare se rnultumesc cu adeziunea lamotivele initiale de entuziasm.Oricum, modelele de organizareadoptate nu pot fi foarte diverse.Avem de ales intre 0 structure incare fiecare acponeaza, conformvreunei spedalizari, pentru toateproiectele, alta in care specializareapersonala este mai redusa ~i fiecareface de toate in cad ruI unui singurproiect ~it bineinjeles, adesea, 0structura in care modelul funcponaleste mixat cu cel de produs. In celemai multe cazuri, structura aceastapermite exploa tarea celor inaltspecializati (contabilii, artrstu,directorii transporturilor etc.), dar ~iantrenarea celor mai putin priceputi,

schita proiectului idealFaza I' Identificare / SITUATIA PRE-EXISTENTA explorare descrierea situatiei verificareFaza II' Prospectare / CAUTAREASOLUTIILOR expnmarea a s p ir a ti il o r/asteptarilor publicului ales transcrierea a step tar ilor/aspira tiilor cu preci za rea

even tua leior ca racteristici ale"produsului" schite pentru proiectele posibile

5/11/2018 Nr.1- 2004

15/32

Serie " O U a , volumul 1 Page 15

r'1 I ~ 1 I' ,-",""I~ A D "ll'nl'niOrJ-O"1l"o/1ndestinate sa creeze ~i sa of ere"produsul

inventarul: resursele existente,necesitatile, raportul necesar/lipsuri

definirea unei strategii C'Ce-i deTacut?'')

estimarea fezabilitatii proiectului estimarea impactului proiectuluiFaza 111: Materializare /CONSTRUCTIE actiune pentru relajionari Inmediu definirea grupului careimplementeaza proiectul definirea proiectului: scop,

obiective, public-jinta, rnodalitajide participare, localizare, actiunespecializata descrierea mijloacelor:materiale, localuri, personal,transport, necesar de finantare

planul comunicajiilor planul financiarFaza IV. Realizare / FUNCTIONARE planificarea activitajilor coordonare informare gestionarea resurselor umane actiunea expertilor organizare practice utilizarea ~i amenajarea spajijlor coresponden t a contabilitatea

EVALUARE bilanju] activitatilor bilanjul actiunii evaluare generala adaptare, reorientare

R EL A TIA C U FIN A NTA TOR IIPOA TE FI - D A C A VR EM - 0TR A N ZA C TIE EC HIL IBR A TA .

D EVIN E A STFEL D A C A STIM C EOFER IM IN A IN TE D E A C ER E

trimiteri po~tale;6. Finan~e:

buget;contabilitate;cautere de fonduri;tncasan ~i pla~ide facut;

7. Securitate:teren de parcare;paza lmpotriva incendiilor;servicii de ordine;mediul In care se misca, astfel Incatsa poata sustine ca este pe deplin - asigurari pentru toate riscurile;

integrata. Este, de asemenea, mai - protectiamuncii;mult ca sigur ca 0 asemenea 8. rela~iiadministrative:orqanizatie nu intra niciodata In criza. avizul/aprobarea Primariel'Consiliului local etc.;competitie pentru resurse - avizullaprobarea serviciilor deordine ~i securitate;

avizul/aprobarea orqanizatii lorsanitare, de pr ote c]!e a

Sunt aici toate elementele care nedefinesc. Suntem un grup careIncearca sa armonizeze relapile dintreproiectul pe care-l urmareste ~i

limitate"Agatarea" finantatorilor paresingurul domeniu 'in care grupurilepromotoare ale vreunui proiect seafla cu adevarat 'in raporturiconcurentiale. Cum finantatoriiprivesc situatia cu instrumenteledisponibile, acelea oferite demetodologiile propriului domeniu deactivitate, fac calcule de genul:1. Suntem clientii acestor grupuri.Sa ne purtam dupa regula

cunoscuta noua - dientul estestapan.2. Sa vedem ce ofera grupul local: 0 -muljime de cutii ale milei de -umplut!

3. L a ce ne serveste sa punem cevaintr-o cutie a milei? Ce primim Inschimb?a. Not 0 r i eta t e -suplirnentara?b. Un sector nou de viitoare _clientele?c. Corectarea unui deficitde imagine?d. Scaderea bazei deimpozitare?e. Partici pari favorizate la

m o d e l de I u . c r u .pentru

admil '1is traroru.1 de proiect

consumatorilor etc.;licen~ecomerciale;taxe datorate diferitelor bugete ~idiferitelor organiza~ii altele decatcele fiscale;posibilita1i de recuperare a unoraccize sau a TVA platite;unde ~i cand se prezinta rapoartede activitate;unde ~i cand se prezlnta rapoartecontabile;confirmarea lncheierii unorcontracte de munca sau de prestari;programul de activitate cu publiculal tuturor serviciilor de care am

5/11/2018 Nr.1- 2004

16/32

Page 16 D R U M I N L U C R U

CURSUL DE PRIMAvARA.P e parcursul cursului de prim av ara a m

m ulte lu cru ri d esp re cu m p ute mconduce mai bine un g rup , despre cum sepot re zolv a e ven tua le le prob le me ce pota pa re a c u a uto rita tile ~ i m -a m in tors foa rtem ultum ita ~ i h ota ra ta sa con tin ui ce am

e put v ara tre cuta . A m fost in can tata dea tm os fe ra c are s -a c re at in tim pu l c urs uluidin a prilie , a ta t tin erii din B elg ia, cat ~ iro ma nii d ov ed in du-se in te re sa ti, c at ~ id is pus l s a c oo pe re ze un ii c u c eila lp .A m intam pin at ce va prob le me in ace astaprim av ara , problem e ce a u a vut loc in ca drulg rupului, da r sper ca n e-a u a juta t sa

c ate c ev a d es pre c om un ic are ,coope ra re ~ i c a totul v a fi b in e in v iitor.V reau sa Ie multumesc prinint er mediul aces tu i art icoltu tu ro r ce lo r ca re n e-a us prijin it ~ i n e sp rijin a inc on tin ua re sa fo nda m a ce steG L T in ca drul carora

cu totii lucruri n oi ~ ii nt er es an te , a ta t c op ii i, c at ~ i n oi , lid eri igrupurilor.AURORA

THE SPRING COURSEI enjoy ed very much the spring course. Ithink ~ w a s v ery useful for all o f us becausew e learned many new things about co-ope ra tion , a bout how to talk w ith th e auth ori-tie s, a bout h ow to b ring th e k ids tog ethe rand how to solve some problems that canappear inside of the g roup. W hen I g otback , I w as very happy and alii w anted w asto contin ue w ha t I h ad sta rte d.I h ad som e problem s w ith m y g roup, (in side ,w ith the leaders) but I hope that this hav eh elpe d us to le arn som eth in g a bout com mu-n ic atio n, a bo ut tru st, a nd , m ost o f a ll: a bo utco-operation . I re ally th in k th afs th e m ostim porta nt in a g roup: to trust a lso th e possi-bilities o f the other and to cooperate w ~h theother.W ith this occasion I w ant to thank to every -body w hich has made this action w ork , forg iv in g m e the possibility to lea m ne w th in gsa bo ut h ow to c om mun ic ate w ith ch ildre n,how to k now my self better, and to chang ee xpe rie nce w ith g rea t pe ople lik e th e B el-gians.

Promotorii de proiect liciteaza intreei, vizand Impartirea favorabila aunor resurse finite, intr-o cornpetitiede tipul eu cartig-tu pierzi. Asta se-ntampla. Oriunde am fi, chiar s i Incel mai prapsdit sat, e plin depromotori de proiecte: preotul,directorul scolii sau al caminuluicultural, suflete caritabile, prirna rul~i consilierii locali, organi zatiilepartidelor politice, neamurile careau totdeauna ceva de cerut etc.Resursele sunt totdeauna finite,nevoile nu. Deci, cine are acces laresurse? Mai Intai, cine areputerea. Nu 0 avem, des i

avem cel mai bun proiect depetrecere a timpului liberpentru 20 0 de copii. Daca ar fifost asa, nu ne-ar mai trebuiorqanizatie. Cine are puterea,I~i ia ce-i trebuie si rezolva

problema. in al doilea rand, eel carecomunica mai bine. Aici se aflasansa noastra,prezentarea pentru succesCunosc mai multi activisti carepretind ca modul de prezentare acererii de finantare este esentialpentru succesul proiectului. S-arputea. Potentia luI finantator esteunul dintre primii judecatori aiproiectului. Oricurn, el se aflaInaintea beneficiarilor.

Cei care au probleme cuag atarea finantatorii sunt dedoua feluri:

nu respects regulile deprezentare stabilite def inanta tor; prezinta proiecte putincredibile.

indraznesc sa spun ca In ultimacategorie sunt mult mai multi decatne-am astepta. Suntem judecatidupa cea mai extravaganta afirrnatiefacuta. Daca as administra un buget,nu v-as da nici un leu pentru

public aua a step ta ta de un publicnumeros, daca solicitarea dvs. aremai multe gre~eli de gramatica decatfac eu In mod obisnuit, 0 revista cugre~eli grosolane de gramatica eprea mult pentru mine. Fiecaredintre noi are propriile blocajeconceptuale. Acesta este unul de-almeu. C.3nd voi produce 0 rnotivatiepentru refuz, din politete, am saspun ca n-ati respectat regulile deprezentare. Exista totdeauna cateceva care-mi lasa loc de inters.Fiecare finantator are propriile salegriji, dar sa presupunem ca proiectuleste bun si, cel putin ca idee, a fostacceptat. in acest moment intra Infunctiun e cealalta e xiqen t aimportanta: respectarea regulilor deprezentare. Adevarata munca aici sevede, pentru ca e compusa dinamanunte. Multi finantatori auregulile gala stabilite si nu a ramasnimic de aproximat. A::::easta estecalea: formalizarea proeedurilor seva tot Intari. Trebuie sa va obisnuitisa puneti toate i n t r ebar i le la timp,pentru reducerea nurnaruluisurpri zelor.

intrebarile privind forma deprezentare se pun la nivelurileinferioare, acolo unde discutatidespre pia nul de finantare simodalitatile agreate de ...decontare. Cel care decide n- ~

5/11/2018 Nr.1- 2004

17/32

Serie noua,volumul 1

Relajia cu finantatoriifunctioneaza asemanator cuaceea cu publicul. Trebuie sagasim mereu noi f inanta tor i ~i sa-i convingem pe cei vechi sa neramana fideli. Dupa cum Yetiobserva in sirul de oferte de maijos, ceea ce putem noi oferi nuprea are concretete. finantatorul~ ~ ~ ~ ~ ~ m ~ ~ ~ I ! ~~ii~stie ca platind va face pe cinevaI ..., beneficiar al unui produs/

serviciu, dar nu pe sine. Cum ammai zis, fata de tranzacpa comercialauzuala , parteneriatul cu unfinanjator nu face decat sa vacertifice drepturile de intermediar.Primiti banii de la finantator, oferiticeva beneficiarului; acesta vamuljumeste, iar dvs. transmitetifinanjatorului semnul recunostinteipublicului. Important e sa nu uitamdemultumiridupa ce ne-am vazut cusacu incaruta

o rnultirne de orqanizatii i~i dauobstescul sfarsit pentru ca Ie lipsescmijloacele ca sa-~i indeptineascaproiectul. Nu au un plan de finanjare~i atragere de sustinatori. In acelasitimp, gramezi de bani nu-si gasescutilizatori sau, in orice caz, nugasesc cei mai potriviti utilizatori. Casa nu intrati in grupul

decepjionajilor, iata ce-aveti deTacut:

a) - sa va cunoasteti bine, pe dvs. ~ipropriul dvs. grup;- sa ~titi cat timp aveti la

dispozijie;- sa cunoasteti toate altemativele

de finantare disponibile, cu cerintelespecifice;- sa analizati care alternative de

finanjare vi se potriveste;- sa fiti preqatit pentru abordarea

mai multor surse de f inanta re ;b) - sa va evaluati bine resursele;

sa identificati surseneconventionale de finantare,posibilita] de reducere achel tuiel ilor;c) - sa invatati cum va adresaffinanjatorilor;- sa vedeti cum puteti relationetimpul finantatorului cu timpul dvs.;- sa ciar i ficat i ce vor finantatorii in

schimb;- sa ~titi ce oferiti dvs. (concret

sau simbolic, acum ~I inperspectiva) ;

d) - sa ~tip ce trebuie sa finantaji ~ice surra va este suficienta;- sa ~titi cand ~i pentru cat timpva trebuie banii pe care-i cerep;- sa stabiliti ce ~i cum dap in

schimb, cum justificati cheltuielile.finan~atorul ne poate ficlient

Oricat degreu v-ar veni sa credeti, am 0 listadestul de lunga din ceea ce putemoferi finantatorilor, in afara derecuno~tinta ~i dosarul de evaluare: promovarea in comunitate aidentitatii dorite de finantator; spatiispeciale de reclama, la pre] redus; asocierea finantatorului cu 0orqanizajie avand 0 buna reputajie ~ialte multe calitap recunoscutepublic; logo-uri alaturate,menjionarea calitapi de ...finanjator pe bilete, afise, ~

Page 17

fisa mediuluiDOMENIUL: g eog rafie (suprafata, lim ~e, populate,

t op og r af ie , c li ma ); h a! 1 i istorie economie (tipuri de economie, ~ omaj,

n iv el d e tra i, uz an te priv in d n iv elul d etraO

RECREEREIDIVERTISMENT: atractii culturale facilitati com erciale parcuri sporturi cu multi parficipantl

(pract icanti , spectator i) sport de masaP UT ER EA LO CA LA : personalul puterii locale oficialitati locale persoane influenteORGAN I ZATI I : civ ice pol~ ice de femei de tineret g rupuri de afaceri org anizatii de munca alte O N GHABI TATUL: unita~ de cazare reg lem entari privind cazarea costuri ~ i com patibilitati uzante privind habtalulA L TE F ACILIT A TI SO C I A LE s I SE RV IC II: util~ ati transporturi (infrastructura, transport

in com un etc) educetia (publica, privata, coleg ii ~ i

universita~) in grijirea s an ata~ i, s erv ic ii s an ita re P S I . protectia politiei biserici hoteluri moteluri oferta culturala oferta turisticaM IJ LO A CE D E C O MU N IC AR E: ziare, ziari~ ti im portanti, conducatori,

inchiderea editie], conslderatli"pol it ice", contacte

radio/tv , extensie, persoaneimportante, termene de pre dare,co ns idera ti i "po lf ice", contacte

R E LA T II P U B LlC E : puncte de contact ale org aniza~ ei puncte de contact in public relationsCO NDUcA TO RIl SO CIE T A TII: participantii la structurile de putere prog rame controlate de fiecare

5/11/2018 Nr.1- 2004

18/32

Page 18 DR U M I N LU C R U

nJRNALDE SALI~TE

Era dimrneata de 13 august, candsoarele abia se trezea dupa 0noapte ploioasa. Noi ne deplasamcu mult entuziasm spre misterioasaSali~te: un buncar plin cu nestematecare asteptau sa fie descoperite.

Drumul a fost obositor si, pringeamurile trenurilor, ramanea 0 linede orizont neatinsa de noi inca.Dupa un drum de tara care nu semai termina, am trecut la aerul curatpe care-l sirnteam pana In varfulfirelor de par.

De unde Sali~te? De ce Sali~te?Cum e in Saliste? Acestea sunt doarcateva tntrebarile pe care ni Iepuneam. Pe picaturile de ploaie caretocmai se asterneau pe drumcalcam noi, niste mici cercetasi caredoreau sa priceapa misterul acestormeleaguri.

Un zambet plin de entuziasm semai putea citi pe fetele noastre azidi mi nea ta, cand am inceputprogramul.

Eram ocupati cu tot felul de chestiicare trebuiau sa ne deschida ochiispre frumos.

Acum e 17:12. Vom imortaliza oracand scriem acest articol pentru ane bucura de clipa trecuta, Tabara ...ceva ... nu stirn ... , poate un cuib dincare asteptam sa ne luam zborul sisa vedem soarele cu alti ochi, deexemplu ca 0 portocala care, pestomacul gol, face multe.

Haideti sa observarn cat deuimitoare este culoarea unui fir deiarba nebaqat in seama de nimenipana acum.

Cursul scurf dp nroichH'::ebc:2 cresterea importantei simbolice afinanjatorului in cornunitate; rela tionare interesanta afinanta torului fata de gruPirnentionarea calitatii de finantator lasediul dvs. ~i a lu i: m en jo na re acalitatii de f inanta tor pe obiectele decorespondents ~i pe legitimatii,ecusoane, tricouri etc.; intrarea ln t r -un club al eliteicomunitatii, in reteaua fata de caregrupul se afia plasat intr-o bunapozitie: asocierea finantatorului nu doarcu ideea de profit, ci ~i cugenerozitatea, acpunea educative,artistica, sociala etc.; asocierea finantatorului cuactiuni onorante promovate de alteorqan iza j i i , in parteneriat cu grupuli rnen tiona re a cali ta ti i definanjator in toate spajiile de afisaj; oferirea unor facilitati speciale laprogramele grupului pentrupersoanele desemnate de finantator:preturi speciale sau gratuitatii favorizarea vanzarii produselorfinantatorului la evenimentelepropuse de gruPi oferirea unei clasificari speciale afinanjatcrilor:gazduirea, de catre grup a unorevenimente sustinute de finantator.

Asocierea la finanjare in programe

de durata este, bineinteles, cel maimult de dorit.

Finantatorii proiectelor noastre nusunt numaidecat dintre cei care vorsa ca~tige un ban in plus. Ei cautamai degraba avantaje spirituale. ~tiuun carciurnar care ar fi vrut sa fieastronom; n-a ajuns astronom, darnici ca stapan de bufet nu-i mergerau. Altul viseaza inca la noblejea

pierduta a familiei ~i si-a pusdiploma strarnosilor deasupratejghelei. Un bucatar pe care-lcunosc a fost multa vreme un posibilpoet bunisor. Pe toti ii intereseaza,asadar, proiectele care confersprestigiu ~i legaturi bune cu cei dinjur. Fiecare cu punctele salesensibile. Nu-i yorba de frustrarilenerealizajilor, ci de normale intereseumane. Corect. Trebuie cautatelocurile in care inca mai este nevoiede recunoastere publica, de putere,de inAuenta, de laude.

dosarul de prezentare aproiectului

Ph. Kotler Ie spune oamenilor deafaceri c a finantarea unui proiect caal nostru este unul intre alte 45 deinstrumente obisnuite de comunicare~i promovare. Nici macar cel care saasiqure un profit consistent!Gestiunea riquroasa, respectareaangajamentelor ~i buna crestere vorcontribui la recuperarea acestui greuhandicap.

5/11/2018 Nr.1- 2004

19/32

Serie noua, volumul 1 Page 19

Cursul scurt de nroiectare/taIn principiu, dosarul de prezentatunui finanjator trebuie sa cuprindadescrierea completa a proiectului(asa cum am sugerat-o malinainte!). Daca intelegeti prindescrierea proiectu/ui listaactivitajilor de desfssurat pentruatingerea unui anume scop, sunt depus, suplimentar: indicapi asuprapunctelor tari ale proiectului, celecare-l fac sa fie cel mai bun dintretoate, informatii despre editiaanterioara, despre organizatori - amul ti me de h S r ti i de-aleadrninistrajiei, acelea care vacertifies existenta - ~i despreparteneri. Aveti scrisori de sustinerepotrivite? Adaugati-Ie ~i pe ele.Alegeti ce-i mai interesant dindosarul de presa ~i din materia luiprodus in cadrul programului decomunicare institutionala.

f inanta to r i lo r trebuie sa Ie spuneti,in rezumat ~i cu exemple concrete,la ce vor servi donajiile.

algoritm pentru seducereafinantato rilor

Lista de mal JO S poate fi inceputulunui jurnal de actiune pentruseducerea boqatilor. Ea trebuie rupta~i lipita pe perete, la vedere ochi. Inbanca de date despre care-i yorbaacolo, ata~ati cate a fila de jumalfiecarei persoane inscrise, Man:atirnacar initiativele importante ~i nuuitaf niciodata sa va inforrnajidespre ce se mai intampla cu omulvizat, inainte de fiecare intalnire. Nu-i cazul sa va oferiji singuri surprize.

Fa-ti baza de date. Cauta la fisc, incartea de telefoane, la Primarie.Asculta-i pe cei din jur.Trimite potentialului finantatorinvitajii la a activitate propusa decrqanizajie.

Mai trimite a data.Innoie~te baza de date. Vezi daca auvenit cei pe care i-ai chemat ~i cineanume.Atrage pe cineva apropiat depo ten tialu l finan ta tor ca treorqanizajie,Trimite a scrisoare de prezentare(generala).Daca nu ai primit nici a reactie, J : . - ~ ~ " " "ia-o de la capat,Orqanizeaza ceva special la aacjiune (de exemplu, primesteseparat invitatii, subliniindu-Iecalitatea de invitat deosebit).Cunoaste-i personal pe cei maimulti dintre p o te n ti a lii 1";.,,oIO~ __finanjatori.Provoaca cererea de materialeinformative.Trimite material informativ ~ipersonalizeaza scrisorile de insojire).Innoie~te baza de date.Trimite invitaji i la a alta activitate.tanseaza un apel general pentruajutor.Foloseste resursa socialalTransmite felicitari in toate ocaziilepotrivite.Trimite raportul anual.Fa vizite pentru intrepnerea relajiei.Incearca un apel personalizat deajutor.Trimite un dosar de solicitare.Trimite a scrisoare amabila ,indiferent de raspunsul primit.Construieste parteneriatul.Transmite ecouri ~i multumiri.

o A FA CER E, D A R NU CINE ~TIEC E! M A l SUNT ~I A LTE 45 D E

POSIBILIT ATI

Primim:

Dear mister DoruPruteanu,

Let me present us veryshortly: my name is Stefaan and mywife's name is Rita.Thanks to you we had theoccasion to have the Romanian girlsin our house in Lede for the two daysextra after thecamp in Dour-

.........=-"_ bes. We really~~~ had a fantasticand wonderfultime togetherwith the Roma-nian girls onSunday 29 andon Monday 30of August. Theonly problem was that the time was

too short.Especially we were verypleased with the stay of Irina David.The reason is that my wife and I aretwo members of a small group in

Belgium who are sending already 13years humanitarian help to Ta.rguNeamt. The last 7 years Rita and Iare always staying in the family ofIrina. We told her about the coursesof Somepro, and she was immedi-ately interested to follow a course inRomania. So she looked for twoother girls in Ta.rgu Neamt and wentto the course in Holod in 2003.When they came back of this coursethe 3 girls started directly the group'Atomic Kids' in Tarqu Neamt, andevery week on Saturday they playedwith about 50 children.

We wish to congratulateyou, and also Cristina Enache, foryour excellent job that you are doingwith your organization 'AsociatiaGrupurilor Locale de Tineret'(AGLT).

Thanks again for the twowonderful days that we could livetogether with the Romanian delega-tion!!!!!!!

Many greetings fromStefaan and Rita

5/11/2018 Nr.1- 2004

20/32

Page 20 D R U M I N L U C R U

DESPRE CUM AM FACUT RETEAUA REG IONALAT n t r - o z i m -a s u n a t , d in s e n in , D o r uP r u t e a n u . M a i a u z is e m d e e l , d a r n u - Icunostearn p e r s o n a l . M i- a t a c u t 0p r o p u n e r e p e c a r e n u p u t e a m s - o r e f u z :s a p a r t ic i p la u n t r a in in g la S ib iu . A ma c c e p ta t . L -a m lu at p e c o l e g u l m e u D a n~i a m p o m i t la d r u m . D u p a 1 5 o r e d ec a l a t o r ie p a n a laS i b i u , m e a m ain t r e b a m d e c e n -a m p u t u t ramanea c a s a N u ~tiamp r e c is c e s e v al n t a m p l a a c o l o ~ i d ec e a m f o s t chema],d a r u n lu c r u paress ig u r. a c e a in ta ln ir ea v e a s a decidas o a r ta in t r eg ii o r g a n iz a t i i . . . ~i a v e a md r e p t a t e . A m f o s t f e r ic i t s a i i revad p ev e c h i i participanfi d a r ~ i s a c u n o s c a l t ep e r s o a n e . Dupa s o s ir e a l id e r i l o r b e lg ie n ia m d is cu ta t de s pre re al iza ri le d i n a n u lp r e c e d e n t . C a t iv a a u a v u t s u c c e s ina c t iv it a ti le c u c o p i i i , a lt i i n u ( c a ~ i m i n e ) ,d a r a m c la r i f ic a t c e -i g re u ~ i c e -i u~or inc re ar e a s a u functionarea u n e i o r g an iz a ti ip e n tr u t in e r e t . F ie c ar e a m g a s it d if e r i t es o lu ti i p e n tr u a c e s t e p ro b le m e le c u c a r en e c o n f r u n t a m . A m j u c a t in f ie c a r e z ijo c u r i , c u s c o p u r i m u l t i p le : a m in ti t i - v a ( i nc a z c a a t i u i t a t ) c a in f ie c a r e d i n t r e n o i ,

i n d if e r e n t d e v a r s t a , exista u n c o p i ld o r n ic s a s e jo ac e , c e v a s p ir i t d e echipa~i,cateodata i n t e l i g e n t a .

L a u n m o m e n t d a t a m f o s t impa~it i indoua g r u p u r i : v i it o r ii p ar tlc ip an t avansaf( s u n t p r in tr e e i) ~ i f o rm a t o r i i . A m d is c u ta t

. . . . - - - - p r o b l e m e s p e c i f i c ep r e z e n t e ~ i a mtncercat s a g a s ims o lu ti i l e c a t m a i b u n ep o s ib i l . T n g r u p u ln o s t r u , c u a j u t o r u l.profesionstiior" D o r u~i C r i s ti n a , s -a d e c iss o a rt a o rg a n iz a ti e i.

LL-I __ --' A s t a a v e a m d e facuts a p u n e m b a z e le u n e i re te le nationa le ag r u p u r i lo r lo c a le ~ i a u n o r reteler e g io n a le . A m impa~i t t a r a luand inc o n s id e r a re n u m a ru l d e g ru p u ri lo c a le d et in e r e t , f a c i l i t a t i le d e c o m u n ic a r e ,posibilitatile d e t r a n s p o r t ~ i c h ia rp o tr iv ir i le c u l t u ra le in m a i m u l t e r e g iu n i,f ie c a r e c u u n p o t e n t ia l c e n t r u . A c e s tl u c r u s - a facut p e n t r u 0 m a i bunal e g a t u r a intre g ru p u r i a f la t e a p ro a p eu n e le d e a lt e le .

T n a in t e d e a v o t a v i i t o a r e a harts a

r e g iu n i l o r o rg a n iz a t ie i a m a v u t placeread e a f i vizita] d e c i n e v a d e la f o s t u lm i n is te r a l t in e r e tu lu i. A m v o t a t ~i,dupau n jo c restrans, p ro p u n e re a g ru p u lu i inc a r e e r a ~ i D o ru P ru t e a n u a ca~tigat.

J o c u l p e c a r e I - a m ju c a t a t u n c i ~ i a r f it r e b u i t s a n e d e a m u l t d e g a n d i t inp e r s p e c tiv a l u c ru lu i in retea, n u m i t P i a t r ade S u p a , e r a c o n c e p u t p e n t r u a n e f a c es a lucram i n e c h ip a , d a r n u a m r e a l i z a ta c e s t l u c r u p a n a la sfa~itul lu i. A v e mtendnta s a n e c r e d e m in cornpefitie c uc e ila lt i c h ia r ~ i cand v e d e m c a a m reusim a i b in e da ca to] i - a m a ju ta p e t o ti . E s t ec i u d a t d a r e s t e f e lu l in c a r e r o m a r utraiesc,

J o c u l d e s e a ra , V a m p i r u l , a f o st u n u l d inc e le m a i infrico~atoare jo c u r i c a r e Ie -a mj u c a t vreodata

lo ti n e - a m s im t i t b in e . tuata i n in t r eg u le i , i n t a ln i r e a a f o s t u n s u c c e s ~ i ~ i-aa t in s t in t a . N o i a m f o s t m u l t u m it i d er e z u lt a t e ~ i sperarn c a a c e s t t ip d eI u c r uri f a c ....----r-------.diterenta.

Z IUA COPIILORSi Tnac es t an , p en tru c op ii i d in

Mu rg e~ ti , 1 i un ie a f os t deos eb it . No i, g rup ul lo ca ld e t in er et , a m o rg a niz at d e z iu a lo r 0 jo ac a d en eu it at p en tr u e i ~ i n u n um ai. C u a ce st a n, a fo sta t re ia o ara c onsecu ti v c and s -a s ei be t z iu ac op ii lo r de c at re g rup ul lo ca l de t inere t Sp rebu cu ri a mea, anul acesta am f os t a ju ta t f oartemu lt a ta t la o rg ani zare c at ~ i la desf as urareaTntreg ii zi le de t re i noi membri .

C el m ai m ult n e- a b uc ur at c a a u fo stf oarte rnu l] c op ii ~ i s -au s im\ it f oarte bine Copiia u a vu t d e a le s d in m ai m ult e j oc ur i c om b in at e c uc ornp et ti e f ug itulTn s ac , t rag ere lac o arda s uf ta tTnfaina, rnarcat dulcea\a fara folos irea maini lor

s .a m.d C e m ai a u a vut pa rte d e d istr ac\ ie lC re d c a a nu l a ce as ta a u f os t m a i m ul\ i

deca t a ltada ta , c am 5 0 la numar. L aTnc h ei ereaz ilei de j oaca , f iecare c op il p ar ti ci pant la j oc ur i s aulac o mpeti \i i a p ri mi t u n p ec be le l c are a f os tfinsnlat de catre l ideri .

k um s un te m ocu pe ] cu or ga niz are au ne i f es tiv al d e d an s p op ula r c ar e a re lo e p e d at ade CGiul ie. Vor fi in vi ta te 1 0 g ru pu ri d e d an su rip op ulare, me io ri etea d in s atele veci ne , dar ma iv in ~ i g r up ur i d e d an s p op ula r d in M e dia ~ , S ib iu ~ iTarg u Mu re~

P e la ng a fe st iv al ul d e d an s n e m ai

cctoam ~ i de o rg ani zarea u ne i exc ursi i de 0s ap ta ma na la la cu l S fB n ta A n n a, la c ar e v orparticipa 20 de copi i, Tnperioada 22-29 iulie.Sperarn sa gas im sponsori suficien\ i pentruaceasta exc ursi e, dar c red c a p utem f optrnistij umata te d in bani i necesari T iavem de ja

C am a st ea s un t n o ut a\ il e p e la no iCu aceste randuri Tncheiacest mic

a rt ic ol ~ i T i sa lu t p e t o] p rie te nii ~ i s pe r s a n erevedem lavara

Hesfelean Is tvanMurge~ti

5/11/2018 Nr.1- 2004

21/32

Serie noua, Volumul 1 Page 21

HOW W E CREATED TH E REG IONAL NETW ORKO ne day I w as called, out of the b lue, b yDoru P ruteanu. I had heard of h imbefore b ut nev er m et h im in person. H em ad e m e a pro po sition I c ou ldn 't re fu se :a tte nd in g a tra in in g c ou rs e in S ib iu . F in eI sa id. I'll g ra b m y partne r (D an ) an d I w illbe there on schedule. A fter a 1 5 hourstrip to S ibiu, I w as still w ondering w hy Ic ou ldn 't h av e s ta ye d h om e. I d idn 't k ne ww hat w as g oing to happen or w hy w ew ere called there, but one th ing w asc erta in : th at m e etin g w a s g o in g to d ec id eth e fa te o f t he w h ole o rg an iz atio n . .. a nd I

te am -w o rk a nd s om e tim e s in te llig e nc e.T he next day w e w ere div ided into tw og roups: the future animators and theadv anced leaders (I am am ong them )e ac h g ro up h ad s ta te d it's p rob le ms a ndtog ether w e tried to solv e them in thebest w ay possib le. T he fate of the bigorg aniza tion w a s de cide d w ith th e h elpof our professional "w ork ers" Doruand C ristina. W e hav e split the countryta ck in g in to c on side ra tio n th e n um b er o fLYW G s and com m unication, into sixm ajor districts each hav ing its ow n

e v ery b od y . I t's o dd b ut it's th e R om a nia nw ay to do. T he ev ening g ame "T heV am pire" w as one of the spook iestg am es w e hav e ev er play ed ande v e ry b o dy h a v e e n jo y ed th e m se lv e s.A ll in all the m eeting w as a success andit had reached its targ et. W e w ere alsov ery pleased w ith the results and hopethat th is k ind of thing s really mak es adifference.A n d re i S ta nc iuPr isacani , las i

"Asociatia Grupurilor. lod!J(J_r .... -

w as rig ht. I w as v ery happy to m eet oldfrie nds from pre vious courses a nd ne wfrie nds also. A fte r the B elg ia n traine rscam e w e discussed ouraccom plish me nts during th e past y ea r.S om e w e re succe ssful in the ir w ork w ithth e c hild re n, s om e w e re m is fo rtu na te ( asI w a s), b ut w e sorte d out th e difficultie san d the e asy parts in run nin g/crea tin g alo ca l y ou th org a niz ation . E a ch o ne of u sc am e u p w i th d iffe re nt s olu tio ns to th es em ajo r pro ble ms w e a re c on fro ntin g w ith .E a ch d ay w e h av e p la ye d m ulti-pu rp os eg am es: rem ind us (in case w e hav eforg otten) that in each of us no m atterthe ag e exists a child eag er to play ,

leader. T his has been done in order tocreate better bonding betw eenassociations situated close to eachothe r. B efore w e v oted th e future m ap ofth e org aniza tion w e h ad th e ple asure tob e v isited by som eone from the form erm inister of y outh. W e had v oted andafter a tig ht m atch Doru's propositionhad w on. T he g am e w e play ed that daycalled "T he soup stone" w as m eant tom ak e us w ork as a team but w e hadn'trealized that until near the end of theg am e. W e tend to w ork in acom petitional env ironm ent althoug hw e w ould cope better w ith anenv ironm ent w here ev ery body helps

Harta scanatii este aceeaa modelului de

regionalizare finalmenteacceptat de majoritateacelor prezenti. Se poatevedea si evolutio votului.Modelul tine cont deposibilitatile detransport ponii la

"centrul" natural-in mod&t:-A normal un mare orcs=de

afinitiiti culturale si deunele dor inte direct

afirmate.Odatii cu ihmultir-ec

grupurilor locale, numiirulregiunilor va creste si,Z . probabil, se vor produce

rearanjiiri.

CRIZA DE IDEIP en tru ce i tnscrisi In y ah oog rupul

Iywg, am intim ca am pus lafi~ ierele acestuia doua pliante cu

peste 1 20 de tipuri de actlv itatiposibile lntr-un g rup local.

E xista chiar ~ i u n concurs al carulterm en final suntem nev oiti sa-l

rnutam pana la zilele nationals decontact (decem brie 2 00 4).

5/11/2018 Nr.1- 2004

22/32

Page 22 DR U M I N LU C R U

A u tre cu t d eja s ap ta ma ni b un e d ela m o me ntu l T n c are n e lu am Ja revedere" f ieT n fata cab anei d in S ali~ e , fie lang aautobuzul Intarziat la cheveres. T n s a t im pu lnu poate ~ erg e toatea ce le a min tiri c are m i-a urarnas in tacte. T oatec lip ele m in un at e d e a tu nc iI e v oi p as tra c u m in e m u lta iiiil.~~~~v rem e, ca ~ i voi - sper -de a ltfe l. S per ca zile le ~ ~ .~ ~ ~ _ :petre cute a laturi de noi, v~~~~t ra in e rii, a u fo s t T n a c ela sit im p p la c ut e ~ i f olo sit oa re .A m T n ce rc at impreuna sa 1$~"If!Z!I~v a o fe rim n o tiu n ile d e b a za 1II.~:::5C::~~~~despre A G LT , punand T no ric e v o rb a 0 p arte d in s ufle tu l n os tru . A mT n c er ca t s a v a T m p a rt a~ im T n a ce l s cu rt t im p

SALUTARE TUTUROR!m ulte cuno~ inte noi, poate prea mute experiertanoastre.c ate od ata , d ar s un te m b uc uro si c a a ti fo stpe rm a n e n t r ec e p ti vi ~ i desch is i

A ~ v re a s a v a fe lic it p e to ti c ei c areau T nceput deja sa se im plice T n acesteB ucuria noastra este aceea de a activ itati ~ i sa-i T ncurajez pe ce i care m ai

-._ ...".,......",."....,...". a v e d e a s ta u p e g an du ri. V a a ~te ap ta c lip e m in un ate ,entuziasti ~ i asa ca nu Ie ra ta~ . A m fost la toate ce le tre ihotarati T n a cursuri din aceasta vara ~ i a~ v rea sa v aco nt i n u ape rnultum esc tuturor pentru colab orare . F araace st d rum . T nte leg ere recproca nu poti m erg e T nain te. EP oa te ca te od ata fo arte im po rtan t sa re u~ e~ i sa ai T ncre de renu este usor sau T n c eila lti ~ i sa fii parte a unui g rup cat sep oa te u ne ori v i p oa te d e u nit. T n a ce as ta p riv in ta n e p ute mse pare m u~ considera un m are g rup nationa l, asa ca v -prea sim plu - a~ sug era cu ca ldura sa nu pierde~ leg aturad ar n oi lncercam c u c ei p e c are v i i- ati fa cu t p rie te ni T n n u m aio rica nd sa v a fim sase zile .aproape ~ i sa M u~ a bafta tuturo~lmpartasim din g andurile, parerile,

faptul ea am eunoseut pe vtu moautlor de a gandi a fost tmr-eaevsrfolositor

IMPRESIII n luna iu lie , T n prim ul din tre

ce le tre i cursuri de vara , au participa tsi lideri ai g rupurilor loca le de tineretd in com una Dumitresti, D es i a ce stiadesfasurasera astfe l de activ itatianterior, cu totii au m arturisit ca autrait a saptarnana d e n eu ita t.

A dela J ug aru (G aloesti) netrnpartaseste im presia g enera la cuun aer m elancolic: A fost deosebit,pacat ca s-a terminat atat de rapid.Am legat multe prietenii cu oamenideosebiti i vom tncerce sa iinemlegatura. D e asem enea, M arcelinaB entea (M otnau) nu poate uita zile lepetrecute la Saliste: Am invatat 0mutume de lucruri noi pe care voiincerca sa Ie aplic iin eottvtt stttnoastre, lucruri cumar fi cola bora rea;am realizat ca estefoarte important sacomunici cu ceila/ti,iar aeest schimb deexperienta la nivel national suntsigura ca va avea efecte beneficeasupra tuturor: am catigat maimulta incredere in mine s! amincercat sa "fur" cete ceva dinexperienta /or.

D e aceeasi parere este i

C rina C raciun (G iurcari) bucuroasaca am cunoscut persoane noi de lacare am avut multe de invatat: a fosto experienta unica pe care nu credca 0 voi uita vreodata.

T ntotdeauna ai ceva care-tirarnane T n suflet dupa a astfel detabara. Auzisem inainte despreaceste contacte la nivel national iinternational, dar faptul ca amcunoscut pe viu modullor de a gandia fost tnir-edeviir iolosiior. Daca etideschis spre 0 astfel de activitate,poti oticend sa te petteciionezi prin