http://www.authorstream.com/Presentation/sandamichaela-1223244-noto-citta-del-barocco/

NotoNotoConsidered Sicily's "Baroque City," Noto is in the province of Syracuse, in the southeastern corner of Sicily. The town is located about 35 kilometers southwest of the city of Syracuse. Old Noto was completely destroyed in the extremely violent earthquake that struck Eastern Sicily in 1693, a quake that heavily damaged Catania and Syracuse also. The present site of Noto was rebuilt from scratch, and almost entirely in the Baroque style, the prevailing style of building in Sicily at the time.

Considerat oraşul barocului sicilian, Noto se află în provincia Siracuza, în colţul de sudest al Siciliei, la o distanţă de circa 35 de kilometri de Siracuza. Vechiul Noto a fost complet distrus de cutremurul devastator din anul 1693 care a provocat mari pagube şi în Siracuza şi Catania. Noul oraş construit din ruine este realizat aproape în totalitate în stil baroc, stilul la modă în Sicilia în acea perioadă.

Un giorno Dio decise di fare un regalo alla terra! Esso si tolse un diamante dalla Sua corona e lo gettó in mezzo al Mare Mediterraneo dandogli il nome di SICILIA!

Noto, UNESCO World Heritage Site, representing "the final flowering of baroque art in Europe."

Noto is, quite simply, the apotheosis of Baroque town planning and architecture. Completely destroyed by the terrible 1693 earthquake, it was rebuilt from scratch on a new site, about 10km from the old centre. Under the supervision of the Duke of Camastra, the Spanish Viceroy’s right-hand man, three architects, Labisi, Sinatra and Gagliardi, set to work, intent on creating a new town based firmly on Baroque ideals.

Noto este apoteoza arhitecturii baroce şi a planificării urbane. Complet distrus de catastrofalul cutremur din anul 1693 a fost reconstruit din ruine pe un amplasament situat la 10 kilometri de vechiul oraş. Sub conducerea Ducelui de Camastra (mâna dreaptă a viceregelui spaniol) trei arhitecţi, Labisi, Sinatra şi Gagliardi au construit noul oraş

At its eastern end is the town's gate, known as Porta Reale, built in 1838. Noto's grand main street, Corso Vittorio Emanuele, offers a good view of the city's architecture.Poarta Regală construită sub forma unui arc de triumf în anul 1838 (în cinstea Regelui Ferdinand II) se află la capătul de răsărit al bulevardului Vittorio Emanuele

The main axis is provided by Corso Vittorio Emanuele which runs through three piazzas, each with its own church. The street extends from Porta Reale, a monumental gateway modelled on a triumphal arch, erected in the 19C.

Axa principală a oraşului este formată de Corso Vittorio Emanuele care trece prin trei pieţe, în fiecare dintre ele existând câte o biserică. Bulevardul pleacă de la Poarta Regală, un arc de triumf ridicat în anul 1838 cu ocazia vizitei regelui Ferdinand II.

pellicano, simbolo dell'abnegazione nei confronti di Re Ferdinando. 

Above the entrance is a pelican, the symbol of self-denial – a reference to King Ferdinand Il, who visited the town in 1838; flanked on either side with a tower – shorthand for a fortress and thereby a symbol for strength, and on the other a cirneco – an old Sicilian breed of dog symbol of loyalty

Pelicanul de de-asupra intrării reprezină abnegaţia (referire la regele Ferdinand II care a vizitat oraşul în anul 1838), turnul puterea, iar câinele (cirneco – o rasă veche de câini sicilieni), este simbolul loialităţii

Noto is the finest baroque town in Sicily according to the visitors. The locals call it “a garden in stone” 

A plausible legend has it that Noto Antica was founded by a leader of the Sikels called Ducetius circa 500 BC. Scholars have dated the earliest ruins to circa 800 BC. With the Greek colonization of Syracuse, Netium came into contact with the advanced Hellenistic Culture and was eventually absorbed by it.

O legendă plauzibilă spune că fondatorul aşezării Noto Antica a fost o căpetenie a siculilor cu numele Ducetius pe la anul 500 î.Hr. Savanţii au datat cele mai vechi ruine în jurul anului 800 î.Hr. După colonizarea greacă a Siracuzei Netium vine în contact cu avansata cultură elenă şi a fost asimilat de aceasta.

Piazza Immacolata The neo-classical church and convent of the Holy Savior dates from 1706, the Church of San Francesco from 1745, the latter at the top of a splendid wide stairway whose steps curve all the way up to the entrance.

Biserica şi mănăstirea Mântuitorului, stil neoclasic, datează din anul 1706 iar biserica San Francesco, alăturată, care se află deasupra scării monumentale, a fost construită în anul 1745

Monastero del SS. Salvatore (1706) Corso Vittorio Emanuelle

Chiesa di San Francesco all'Immacolata realizzata nel 1704-1745 da Vincenzo Sinatra, Corso Vittorio Emanuelle

Monastero del SS. Salvatore (1706) Corso Vittorio Emanuelle

Church of San Francesco all'Immacolata (1704-1745 ) by Vincenzo Sinatra, Corso Vittorio Emanuelle

Il convento benedettino del Salvatore (1706, a sinistra) e la chiesa di San Francesco (1745, a destra) in Piazza dell'Immacolata

The puppet theatre known as the Opera dei Pupi emerged in Sicily at the beginning of the nineteenth century and enjoyed great success among the islands working classes. UNESCO has designated Sicilian Puppet Theatre as part of humanity's "oral and intangible heritage" and has devised a plan to save it from extinction.

Convento di Santa Chiara, by Gagliardi.

Convento di Santa Chiara, by Gagliardi.

Convento di Santa Chiara, by Gagliardi.

The church of Santa Maria Assunta o Santa Chiara

The church of Santa Maria Assunta o Santa Chiara

The church of Santa Maria Assunta o Santa Chiara

Piazza Municipio – This is the most majestic and the busiest of the three squares, overlooked on the left by the eye-catching elevation of the Palazzo Ducezio, and on the right by the broad flight of steps to the cathedral entrance, flanked by two beautiful horse-shoe-shaped hedges.

Piazza Municipio, cea mai aglomerată şi maiestuoasă dintre cele trei pieţe, are de o parte Palatul Ducal (azi Primăria) iar peste drum urcă scările care duc la Catedrală, mărginite de două potcoave de gard viu

Palazzo Ducezio, a well-proportioned buildings with curvilinear elements, enclosed by a Classical type of portico designed by Sinatra. The upper section was added in the 1950s.

Palatul Ducal, înconjurat de un portico desenat de Vincenzo Sinatra, adăposteşte Primăria. Partea superioară a fost adăugată în anii 1950.

Dettaglio Municipio di Noto

Noto (Sicilian: Notu) located at the foot of the Iblean Mountains gives its name to the surrounding valley, Val di Noto. In 2002 Noto and its church were declared a UNESCO World Heritage Site

Noto (în limba siciliană Notu) situat la poalele munţilor Iblei a dat numele văii Val di Noto. Sub denumirea Orașele barocului târziu din Val di Noto sunt înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO opt orașe din sud-estul Siciliei care au fost reconstruite după cutremurul din anul 1693 în stil predominant baroc. Dintre aceste opt oraşe face parte şi Noto

Built in 1746 the Palazzo Ducezio or town hall, was designed in the Neo-Classical style to plans by Vincenzo Sinatra, and is a fine example of the Baroque architecture which dominated the rebuilding of the city. An upper section was added to the Palazzo in the 1950s.

Church of San Carlo, Corso Vittorio Emanuelle

Church of San Carlo, Corso Vittorio Emanuelle

Church of San Carlo Borromeo, Corso Vittorio Emanuelle

Via Nicolaci

Chiesa di San Domenico

Chiesa del Santissimo Crocefisso

Fontana di Ercole, Piazza XVI Maggio

Teatro Municipale, Piazza XVI Maggio

Chiesa del Carmine, 1743, progetto di Rosario Gagliardi

"To have seen Italy without having seen Sicily is not to have seen Italy at all, for Sicily is the clue to everything." Johann Wolfgang von Goethe

Sound: Musica Popolare Siciliana - Sonata In Re Minore(Da La Musica Dai Saloni, Di G Pennino E G M Piscopo, Ed Nuova Ipsa)

Text: InternetPictures : Sanda Foişoreanu

InternetOtilia ContraşGabriela Cristescu

Copyright: All the images belong to their authors.

Arangement: Sanda Foişoreanuwww.slideshare.net/michaelasanda