Notite Atkinson

download Notite Atkinson

of 32

Embed Size (px)

Transcript of Notite Atkinson

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    1/32

    Notite Atkinson

    An

    I

    ZI

    Partea I-Capitolul I (Natura Psihologiei)1

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    2/32

    Obiectivele Psihologiei

    Psihologia ar putea f defnita ca stiinta comportamentului si a proceselor

    fzice.

    Teama conditionata

    eama conditionata de un stimul ino!ensi" ( daca un copil este supus in

    mod repetat a#uzurilor fzice sau psihice de catre o persoana$ dupa un

    anumit numar de e%periente dureroase$ simpla auzire a "ocii respecti"ei

    persoane "a declansa copilului o reactie de !rica).

    Amnezia copilariei

    Nimeni nu isi poate aminti prea multe e"enimente intamplate inainte de

    "arsta de & ani.(e%ista posi#ilitatea de a ne aminti cate ce"a dar nu si

    impre'urarile in care s-a petrecut un e"eniment important).

    enomenul de amnezie in!antila descoperit de catre reud$ are o

    importanta remarca#ila$ deoarece primii & ani de "iata reprezinta o

    perioada !oarte #ogata in e%periente.

    Perspective in psihologie

    Cele perspecti"e psihologiece reprezentati"e sunt*

    1. Perspecti"a #iologica+. Perspecti"a comportamentala&. Perspecti"a cogniti"a,. Perspecti"a psihanalitica. Perspecti"a !enomenologica

    Originile diferitelor conceptii psihologice:

    riginile Psihologiei moderne se regasesc in secolele I- i./r. 0arii

    flosof greci$ ocrate$ Platon si Aristotel si-au pus intre#ari !undamentale

    despre "iata psihica.

    2oua milenii mai tarziu$ la s!arsitul secolului al 3I3-lea$ ia nastere

    psihologia ca stiinta si ideea !undamentala era aceea ca psihicul si

    comportamentul pot f su#iecte de analiza stiintifca.

    Perspective moderne:

    1. PERSPECT!A "O#O$CA:

    oate e"enimentele psihice sunt in4uentate$ intr-un !el sau altul$de

    acti"itatea ceierului si a sistemului ner"os.

    Aceasta a#ordare isi propune sa prezinte procesele neuro-#iologice care

    stau la #aza comportamentului si a proceselor psihice

    A inregistrat progrese in domeniul de studiu al in"atarii si memoriei.Neuro#iologii sunt cei care au propus mecanismul de in"atare din-

    aproape-in-aproape al in"atarii prin conditionare.

    +

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    3/32

    %. PERSPECT!A CO&PORTA&E'TA#A

    Acti"itati ale organismului direct o#ser"a#ile.

    5atson constata ca introspectia are o caracterostica distincta !ata de

    o#ser"atie$ ca metoda utilizata in alte domenii stiintifce.rice om de

    stiinta poate !olosi o#ser"atia in stiintele naturale$insa o#ser"atia

    introspecti"a este realizata numai de catre o#ser"atorul insusu$ in timp

    ce comportamentul declansat de perceptii sau sentimente(inclusi"

    comportamentul "er#al) poate f insa o#ser"at de catre o alta persoana.

    5atson sustine ca doar comportamentul oamenilor este un o#iect posi#il

    de studiat stiintifc in cadrul psihologiei.

    "ehaviorism ( denumirea su# care a de"enit cunoscuta conceptia lui

    5atson$ a contri#uit semnifcati" la dez"oltarea psihologiei in prima

    'umatate a acestui secol.

    6na din orientarile promo"ate de #eha"iorism 78 Psihologia stim)l*

    rasp)ns

    Pespecti"a 9eha"iorista nu ia in considerare procesele

    mentale.9eha"ioristii au pre!eat sa !aca a#stractie de procesele mentale

    care au loc inte si : (stimul-8raspuns).

    +. PERSPECT!A CO$'T!A

    :eactie la #eha"iorism.

    :eintoarcere la radacinile cogniti"e ale psihologiei.

    pecifca secolului al 3I3-lea.

    tudiaza procesele mentale(perceptia$ 'udecatile$ deciziile si rezol"area

    de pro#leme)$ !ara a se #aza pe introspectie.

    tudiul cognitiei porneste de la ipoteza ca* Numai prin studierea

    proceselor mentale se pot intelege actiunile umane si procesele mentale

    pot f studiate stiintifc prin analizarea comportamentului(principiu

    #eha"iorist)insotita de interpretarea acestor comportamente in termeni

    de procese mentale.

    ,. PERSPECT!A PS-A'A#TCA

    ;la#orata de igmund reud in ;uropa $apro%imati" in aceeasi perioadacu 9eha"iorismul din .6.A.

    eoria psihanalitica reprezinta un amestec de fziologie si psihologie

    cogniti"a.

    Principiul de #aza* cea mai mare parte a comprtamentului uman este

    determinat de procese inconstiente.

    mul este condus ca si animalele$ de instinct( in special instinctul se%ual

    si agresi"itatea).

    . PERSPECT!A /E'O&E'O#O$CA0manism)l2

    &

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    4/32

    Are ca punct principal de interes trairea su#iecti"a a e%perientei$

    ocupandu-se deci de parerea su#iectilor in legatura cu anumite

    e"enimente.

    -a dez"oltat ca reactie la caracerumecanicist al altor conceptii

    psihologice.

    Psihologii de orientare !enomenologica nu accepta ipoteza con!orm

    careia stimulii e%terni detin controlul comportamentului(#eha"iorismul)$

    ideea de procesare a in!ormatiei in cadrul perceptiei si

    memoriei(cogniti"ismul) sau de orientae inconstienta(psihanaliza).

    6nele teorii !enomenologice sunt denumite

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    5/32

    O vaiabila > un indicator care poate lua "alori di!erite

    Aceasta metoda o!era posi#ilitatea unui control riguros al "aria#ilelor

    !ariabila independenta:"aloarea ei nu depinde de su#iect(su#iectul

    este sta#ilit de e%perimentator)

    !ariabila dependenta:"aloarea ei depinde de cea a "aria#ilei

    independente$ masoara comportamentul su#iectului

    Proiect)l e5perimental

    >procedura !olosita pentru colectarea datelor

    ;%perimentatorul manipuleaza "aria#ila independenta si ii studiaza

    e!ectele asupra "aria#ilei dependente

    e re!era la gr)p)l e5perimentalin care "aria#ila independenta

    este prezentata si la gr)p)l de contol6in care "aria#ila

    independenta este a#senta.

    C)anti7carea

    aria#ilele tre#uie masurate in asa !el incat sa poata f ordonate pe o

    anumita scala de "alori

    cala cu ni"ele*-niciodata

    -rar

    -uneori

    -adesea

    -totdeauna

    In scopul unei #une comunicari$ "aria#ilele sunt inlocuite cu numere$

    procedeul este numit c)anti7care.

    &etoda corelatiei

    e poate !olosi pentru a realiza o corelatie e"entuala a unor "aria#ile

    pe care nu le a"em su# control$ cu alte cu"inte$ o corelare a acestora

    cu alte "aria#ile care ne intereseza.

    Coe7cient)l de corelatie

    >o estimare a gadului in care e%ista o relatie intre doua "aria#ile si

    este cuprins intr-un numar cuprins intre ? si 1

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    6/32

    Testele

    Constau in prezentarea unei situatii #ine determinate unui grup de

    su#iecti care "ariaza prin anumite caracteristici.

    2i!erenta intre scorurile o#tinute la test poate f corelata cu "ariatiile

    altei "aria#ile.

    &ETO3A O"SER!ATE

    Observatia directa

    #ser"area cu atentie a comportamentului unui animal sau al unui

    om$ este punctul de plecare pentru cea mai mare parte a cercetarilor

    psihologice.

    &etoda anchetei

    Pro#lemele difcil de studiat cu a'utorul o#ser"atiei directe pot f

    studiate prin intermediul o#ser"atiei indirecte$ respecti" prin !olosirea

    chestionarelor si a inter"iurilor.

    "ioga7a psihologica

    9iografile !olosite in scop stiintifc

    Ram)rile psihologiei

    "iopsihologia

    pecializare specifca pro!esionistilor din domeniul psihologiei care au

    adoptat perspecti"a #iologica.

    9IPI/@II au ca o#iect de studiu sta#ilirea relatiilor e%istente

    intre procesele #iologice si comportament

    Psihologia e5perimentala

    PI/@II ;3P;:I0;[email protected] sunt de o#icei de orientare#eha"iorista si cogniti"a.

    olosesc aceasta metoda pentru a studia su#iecti umani sau animale.

    Psihologia dezvoltarii6psihologia sociala si psihologia

    personalitatii

    Psihologia dezvoltarii

    Au ca o#iect de studiu dez"oltarea umana si !actorii determinanti ai

    comportamentului de la nastere pana la #atranete.

    pecialistii studiaza di!erite a#ilitati psihice$ cum ar f dez"oltarealim#a'ului in di!erite perioade ale "ietii

    B

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    7/32

    2ez"oltarea psihologica are loc in conte%tul relationarii cu alte

    persoane

    PI/[email protected] interesati de in4uenta e%ercitata de

    interactiunile cu alte persoane$ asupra atitudinilorsi comportamentului

    6n alt punct de interes il reprezinta comportamentul de grup$ opinia

    pu#lica si cercetarile de marketing.

    Personalitatea> produs al dez"oltarii si al in4uentelor sociale

    Psihologia personalitatii studiaza in principal di!erentele

    interindi"iduale a"and drept preocupari principale ela#orarea de

    clasifcari care sa ai#a utilitate in domeniu practic$ cat si in ceea ce

    pri"este studierea caracteristicilor particulare ale indi"idului.

    Psihologia clinica si consilierea

    PI/@II [email protected];NI sunt interesati de aplicarea principiilor

    psihologice in diagnosticarea si tatamentul tul#uarilor emotionale si

    de compotament(tul#urari mentale$ dependenta de droguri$ retardaremintala$ con4icte !amiliale si maritale$ tul#urari de adaptare)

    2esi multi dintre clinicieni adopta o orientare psihanalitica $ nu lipsesc

    a#ordarile #eha"ioriste$ cogniti"iste si !enomenologice.

    [email protected];:II 2; :I;NA:; se ocupa in principiu de aceleasi categorii

    de pro#leme$ insa mai putin ga"e.

    Psihologia scolara si ed)cationala

    PI/@II [email protected]:I des!asoara acti"itati indi"iduale $ in "ederea

    e"aluarii ni"elului de in"atare si a emotionalitatii ele"ilor.

    PI/@II ;[email protected] specialisti in domeniul in"atare$predare.

    Psiholohia ind)striala si psihologie inginereasca

    PI/@II IN26:[email protected](:[email protected]) !ac selectie de personal$

    a'uta la dez"oltarea programelor de pregatire pro!esionala si

    identifcarea !actorilor care in4uenteaza consumul.

    :eprezentantii PI/@I;I ININ;:;I au ca o#iecti" ameliorarearelatiilor om-masina$ conti#uie la proiectarea unor utila'e care sa

    micsoreze numarul de erori umane.

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    8/32

    Capitolul ,(Procesele senzoriale)

    Pocesele senzoriale> asocieri dintre organele de simt si eta'ele

    peri!erice ale sistemului ner"os

    Procesele percept)ale> asocieri care au loc la eta'ele superioare ale

    NC(sistemului ner"os central)

    Simt)rile om)l)i:-"edere *auz *miros *gust *tact

    Sensibilitatea

    imturile noastre sunt deose#it de sensi#ile in detectarea schim#arilor

    sur"enite in mediul incon'urator.Prag)ri absol)te:

    D

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    9/32

    Cel mai simplu mod de in"estigare al sensi#ilitatii unui simt consta in

    sta#ilirea magnitudinii minime a stimulului ce poate f discriminat dintre

    alti stimuli.!az)l:lacara unei lumanari poate f o#ser"ata de la ,D de km intr-o

    noapte senina.A)z)l:icaitul ceasului poate f auzit de la o departare de cca B m in

    conditii de liniste.$)st)l: linguita de zahar poate f simtita intr-un "olum de &$,l de apa.&iros)l: picatura de par!um di!uzata poate f simtita in "olumul intern

    a B camere.Atingerea:Aripioara unei insecte poate f simtita pe o#raz de la o

    distanta de 1cm.

    0etodele de determinare ale acestor praguri a#solute se numesc

    metode psiho7zice.

    Psihologii defnesc pragul a#solut ca find "aloarea stimulului detectat

    intr-un procent de ?E din numarul raspunsurilor.

    3etectarea schimbarilor de intensitate:

    2i!erenta minima de magnitudine necesara pentu a spune ca doi stimuli

    sunt di!eriti se numeste prag de diferenta saudiferenta abea

    perceptibila.

    ;rnst 5e#er a ela#orat una din cele mai importante legi din psihologie. ;l

    a descoperit ca stimulul de"ine mai intens atunci cand su#iectul percepe

    o schim#are mai mare. A masurat di!erenta a#ea percepti#ila pentru

    di!erite simturi si a constatat ca di!erenta a#ea percepti#ila sporeste o

    data cu intensitatea stimulului standard.

    3e la receptori la creier

    iecare simt raspunde unui tip de stimul.

    imtul "izual -8 la energia luminiiimtul auditi" si cel tactil -8 la energia mecanicaimtul gustati" si cel ol!acti" -8la energia chimica

    iecare modalitate senzoriala$ traduce mai intai energia fzica in semnale

    electrice$ semnale care sa poata e!ectua un traseu spre creier. Acest

    proces de translatie se numeste si transd)ctie.

    F

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    10/32

    Transd)ctiaeste indeplinita de catre celulele specializate din organele

    de simt$ numite receptori.

    Receptor)l(celula ne"oasa specializata>ne)ron)l

    2aca e%perimentam o atingere aceasta nu apare la ni"elul pielii ci la

    ni"el cere#ral.(la !el ca e%perienta gustati"a

    Notiunea de prag a#solut dateaza din anii 1D??. Prag)l absol)t

    reprezinta o #ariera senzoriala f%a Gpeste acest prag indi"izii pot detecta

    un stimul.

    Prag)l absol)t> "aloarea stimulului detecta#il dintr-un procenta' de

    1??E incercari. 0oti"ul pentru care pragul este defnit prin ?E detectie

    este acela ca in orice e%periment pot inter"eni numerosi !actori

    pertur#atori.

    importanta deose#ita in ceea ce pri"este codarea unui stimul il are

    numarul de impulsuri ner"oase pe unitatea de timp$ ce poarta numele de

    coe7cient de imp)ls)ri nervoase.(daca cine"a iti atinge #ratul la

    ni"elul f#rei ner"oase "or f generate o serie de impulsuri ner"oase).

    2aca presiunea se intensifca numarul de impulsuri ner"oase "or a"ea

    aceeasi maime dar$ "a creste numarul lor.

    @a intensitati mici impulsurile ner"oase sunt relati" rare$ iar la intensitati

    mari$ timpul dintre impulsuri poate f aproape constant.

    Simt)l !iz)al

    #)mina si senzatia viz)ala

    iecare simt raspunde unei !orme particulare de energie$ iar in cazul

    simtului "izual$ stimulul fzic estel)mina.

    @umina- parte din spectr)l de radiatii electromagnetice0energie

    produsa de oscilatia materiei incarcata electric)

    Apartine aceluiasi continuum ca si razele cosmice$

    3$ultra"iolete$in!rarosii$undele radio si .

    chii omului sunt sensi#ili la radiatiile electromagnetice cu lungimile de

    unda cuprinse intre ,?? si ?? nm.

    Sistem)l viz)al

    Alcatuit din* ochi( cu mai multe structuri cere#rale) si caile specifce de

    conducere la care sunt conectate.

    Ochi)l este alcatuit din + sisteme* -unul destinat !ormarii imaginii

    1?

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    11/32

    *unultransd)cerii imaginii in impulsuri

    electrice

    istemul de !ormare al imaginii cuprinde* COR'EEA PP#A

    #E'T#E#E( !ara acestea "om putea "edea doar lumina si nu

    pattern-urile ei) COR'EEA(supra!ata !rontala transparenta a ochiului

    Pe aici patrunde lumina in ochi iar razele acesteia sunt de"iate spre

    interior pentru a initia procesul de !ormare al imaginii.

    #E'T#E#E(completeaza procesul de !ocalizare al luminii pe

    :;INA(situata pe !undul glo#ului ocular)@entilele isi modifca !orma in scopul !ocalizarii o#iectelor a4ate la di!erite

    distante;le de"in mai s!erice pentru o#iectele mai apropiate si mai plate pentru

    o#iectele indepartate. PP#A(e prezinta su#!orma unei deschizaturi circulare cu diametru

    "aria#il.e maeste la lumina sla#a si se micsoreaza la lumina puternica$in acest

    !el asigurandu-se o cantitate sufcienta de lumina pentru a mentine

    calitatea imaginii la di!erite intensitati ale luminii.

    ;%ista doua tipuri de celule receptoare "ASTO'ASE#E si CO'R#E

    denumite ast!el din cauza !ormelor lor distincti"e.

    Cele doua tipuri de receptori sunt specializate pentru scopuri di!erite."ASTO'ASE#Epentru "ederea nocturna$ele opereaza la ni"eluri scazute

    si conduc la !ormarea senzatiilor cromatice.

    2aca "rem sa o#ser"am detaliile unui o#iect "om misca ochii ast!el incat

    o#iectul sa fe poiectat in centrul retinei in regiunea numita/O!EA.

    In /O!EA se a4a numerosi receptoi asezati in grupuri apropiate$ iar la

    peri!eria !o"eei numarul este mai redus.

    Constituie regiunea ochiului care este cel mai #ine adaptata la "ederea

    detaliilor(/O!EA) Celulele cu #astonase si conuri contin su#stante chimice care a#sor#

    lumina$ denumite /OTORECEPTORA#sor#tia luminii la ni"elul !otoreceptorilor declanseaza un proces care

    are ca rezultat un impuls ner"os. data e!ectuat acest pas al procesului

    de transductie$impulsurile electrice tre#uie sa a'unga la ni"el cere#ral$

    prin neuronii de legatura.

    A%onii lungi ai celulelor ganglionare se e%tind ina!ara ochiului !ormand

    'ER!# OPTC6 care are traseu spre creier.

    Receptia viz)ala a l)minii

    11

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    12/32

    Sensibilitatea

    ensi#ilitatea omului la lumina este determinata de celulele cu conuri si

    cele cu #astonase.

    2i!erenta !undamentala intr-e celulele cu prelungiri in !orma de conuri si

    cele cu prelungiri in !orma de #astonase este !aptul ca*- In medie$ mai multe celule cu #astonase se conecteaza la o singura

    celula ganglionara decat cele cu conuri.- A doua di!erenta este ca celulele cu #astonase si cele cu conuri sunt

    situate in regiuni oculare di!erite./ovea contine m)lte con)ri insa nici

    )n bastonas6 in timp ce retina periferica este bogata in

    bastonase si are doar cateva con)ri.untem mult mai capa#ili sa detectam lumina sla#a cu a'utorul retinei

    peri!erice(#ogata in #astonase) decat cu !o"ea. Pe masura ce se lasa noaptea "om de"eni mai sensi#ili la luminile

    al#astre$ intrucat odata cu "enirea intunericului "ederea se trans!era de

    la celulele cu conuri la celulele cu #astonase.(#astonasele sunt mai

    sensi#ile la lumina al#astra decat conurile)

    Adaptarea la l)mina

    Intram de pe o strada luminoasa intr-o sala de flm intunecata. Initial nu

    "om distinge nimic in sala sla# iluminata$ dar in cate"a minute "om

    putea f capa#ili sa "edem locurile pe care le cautam sau sa recunoastem

    fzionomiile celor din sala. Cand "om a'unge din nou pe strada luminoasa

    aproape orice lucru ni se "a parea dureros de luminos si "a f imposi#il sa

    !acem deose#irea dinte acestea$ dar in cate"a minute totul "a re"eni la

    normal.

    !ederea cromatica

    is. Nostu "izual trans!orma lungimile de unda ale luminii in culoare$

    di!erite lungimi de unda genereaza di!erite culori.

    @ungimile de unda scurte cuprinse intre ,?-?? nm sunt al#astre.

    @ungimile de unda medii cuprinse intre ??-?nm sunt "erzi.

    @ungimile de unda lungi cuprinse intre B+?-??nm sunt rosii.

    Aparenta c)lorii

    Culoarea poate f descrisa !enomenologic prin & dimensiuni*- luminozitate-nuanta

    1+

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    13/32

    -saturatie

    #)minozitatease re!era la intensitatea perceputa luminii.

    ')antase re!era la caliatea descrisa de numele culorii$ cum ar f gal#en-

    "erzui.

    Sat)ratiareprezinta puritatea luminii.(culorile nesaturate sunt pale saual#icioase)

    In inter"alul ,??-?? nm la care suntem senziti"i$ putem distinge

    apro%imati" 1? lungimi de unda di!erite* ceea ce inseamna ca in

    medie$putem di!erentia doua lungimi de unda a4ate la un inter"al de

    +nm. Ceea ce inseamna ca di!erenta a#ea percepti#ila pentru lungimea

    de unda este de + nm.

    Putem discrimina peste milioane de culoriHHH A"em nume pentru

    apro%imati" ?? din aceste culori.

    Amestec)l de c)loare

    oate nuantele pe care le putem distinge sunt generate de amestecul

    cator"a culori de #aza.

    Amestecul luminilor>amestec adictiv

    Prin contast la amestecarea luminilor$com#inatia se realizeaza in

    interiorul ochiului$ si deci aceasta intereseaza psihologia.

    3e7ciente ale vederii cromatice

    0a'oritatea oamenilor pot o#tine o gama "ariata de culori prin amestecul

    a &lumini selectate adec"at cum ar f lumina al#astra$ rosie si "erde.

    Alte persoane pot o#tine culorile amestecand numai + lumini

    >discromatopsie

    In cazuri rare prin simpla a'ustare a unei singure lumini

    >monocromatopsie0persoanele care su!era de monocropmatopsie sunttotal incapa#ile sa distinga lungimea de unda)

    Am#ele grupuri de defciente (discromatopsia si monocropmatopsia)

    poarta numele de cecitate cromatica(daltonism.0a'oritatea acestor

    defciente sunt de origine genetica si sunt mai !rec"ente la #ar#ati(+E)

    decat la !emei(?$&E) intrucat genele specifce din cromozomul 3 sunt

    recesi"e.

    Teoriile vederii cromatice

    1&

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    14/32

    eoria8o)ng*-elmholtz sauteoria tricromatica* chiar daca e%ista o

    paleta larga de culori di!erite pe care sa le putem deose#i$ pentru

    perceptia culorii nu e%ista decat & receptori(celulele cu conuri).iecare receptor este sensi#il la o gama di"ersa de lungimi de unda

    ast!el*-receptorul scurt este e%trem de sensi#il la lungimi de unda scurte(gama

    de culori al#astre)-receptorul mediu este mai sensi#il la lungimi de unda medii( gama de

    culori "erzi si gal#ene)-receptorul lung are o sensi#iliate ma%ima la laungimile de unda

    lungi(gama de culori rosii)

    Actiunea com#inata a celor & receptori "a genera aparitia senzatiei

    cromatice.

    Persoanele cu discromatopsie se nasc cu un tip de receptor in minus$ in

    timp ce persoanele cu monocromatopsie au in minus doua din cele &

    tipuri de receptori.

    Simt)l a)ditiv

    A doua sursa ma'ora de o#tinere a in!ormatiilor despre mediul

    incon'urator este simtul auditi".

    Auzul constituie principalul canal de comunicare.

    aptul ca putem auzi se datoreaza unor mici schim#ari ale ni"elului de

    presiune a sunetului care determina "i#ratia unei mem#rane$ situata in

    urechea interna.

    ndele sonore

    unetul ia nastere prin miscarea sau prin "i#ratia unui o#iect.

    onurile pure au o importanta deose#ita in in"estigarea auzului$ findca

    sunetele mai comple%e pot f analizate su# !orma tonurilor pure.

    rec"enta genereaza senzatia de inaltime a sunetului$ iar intensitateagenereaza senzatia de tarie a sunetului.

    Intensitatea sunetului este e%primata in decibeli.

    Sistem)l a)ditiv

    ;ste alcatuit din urechi$ anumite structuri cere#rale si di"erse cai

    ner"oase de cone%iune.

    6:;C/;A*-+ pa"ilioane dispuse de o parte si de alta a capului

    -organul intern auditi"(sapat in stanca temporalului)

    1,

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    15/32

    Constituita din + sisteme*-6nul amplifca si transmite sunetul spre

    receptorii acustici

    -Celalat sistem il preia si il transduce in impulsuri

    ner"oase.

    istemul de transmisie cuprinde*-rechea e5terna0alcatuita din pa"ilion

    si orifciul auditi" e%tern)

    -rechea medie(cuprinde timpanul si un lant

    de & oscioare* CICAN$ [email protected]$ CA:IA)

    -rechea interna( adaposteste sistemul de

    transductie intr-o structura numita cohlea care

    contine receptori acustici)

    [email protected] "i#reaza la orice sunet care pro"ine din e%terior

    :olul urechii interne este de a transmite "i#ratiile timpanului printr o

    ca"itate pneumatica$ spre o alta mem#rana fereastra ovala 0poarta de

    acces spre urechea interna si spre receptorii acustici).

    i#ratia timpanului pune in miscare primul oscior$ care la randul lui il

    antreneaza pe cel de-al doilea si cel de-al treilea$ care in fnal duce la

    "i#ratia !erestrei o"ale

    Ner"ul acustic are apro%imati" &1 ??? de neuroni acustici.

    Receptia intensitatii s)net)l)i

    untem mai sensi#ili la sunete de !rec"ente intermediare decat la cele

    apropiate de capatul #enzii noastre de !rec"enta.

    2oua tipuri de defciente de receptie auditi"a* -de7cit de cond)ctie0 pragurile de

    audi#ilitate sunt ridicate in mod egal din

    cauzaconductiei defcitara prin urechea

    medie) *de7cit ne)rosenzorial0apare

    doar la "arstnici$pierderea

    auzului$pragul de audi#ilitate este

    ridicat inegal in special pt. !rec"ente

    inalte)

    data distruse celulele ciliate nu se mai regenereaza.

    1

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    16/32

    Receptia inaltimii s)net)l)i

    naltimea si frecventa

    Inaltimea depinde de !rec"enta sunetului.

    2aca !rec"enta sunetului se mareste $ atunci "a spori si inaltimea

    sunetului$

    Persoanele tinere pot auzi !rec"ente cuprinse intre +? si +? ???

    /z(ciclisecunda)$ cu di!erenta a#ea percepti#ila mai mica de 1/z la 1??

    /z si de la 1?? /z pentru 1? ??? /z.

    Simt)l olfactiv

    0irosul unul din cele mai primiti"e si importante simturi.

    Are o ruta mai directa spre creier* receptorii situati in ca"itatea nazala$sunt conectati !ara sinapse cu creierul.

    :eceptorii mirosului sunt e%pusi direct mediului e%terior- receptorii

    ol!acti"i se a4a in ca"itatea nazala !ara nici un scut protector in !ata.

    l!actia nu este esentiala pentru specia umana la !el ca pentru celelalte

    specii.

    Sistem)l olfactiv

    0oleculele din compozitia unei su#stante reprezinta stimuli ol!acti"i.

    0oleculele tre#uie sa fe solu#ile in grasime deoarece receptorii ol!acti"i

    sunt acoperiti de un lichid "ascos.

    ")lb)l olfactivstructura cere#rala situata su# lo#ii !rontali$ are

    cone%iuni cu corte%ul ol!acti"$ localizat in interioul lo#ilor temporali.

    Acuitatea ol!acti"a a omului mult mai sla#a comparati" cu a altor specii.

    amenii 1? milioane de receptori ol!acti"i iar cainii 1 miliard.

    6n om distinge intre 1? ??? si ,? ??? de mirosuri(!emeile disting

    mirosurile mai #ine decat #ar#atii.

    Simt)l g)stativ

    ;ste in4uentat de codul genetic si de e%perienta anterioara

    timulul gustati" este o su#stanta solu#ila in sali"a$ un 4uid asemanator

    cu apa sarata

    istemul gustati" cuprinde*-receptori situati la ni"elul lim#ii(ciorchini

    numiti m)g)ri g)stativi situati la ni"elul papilelor gustati"e ale lim#ii2 -structurile cere#rale specifce

    1B

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    17/32

    -caile ne"oase de interconectare

    Perceptia intensitatii si calitatii g)stative

    ensi#ilitatea la di!eriti stimuli gustati"i depinde de regiunea stimulata a

    lim#ii.

    ensi#ilitatea la su#stantele dulci si sarate este !oarte mare la "ar!ul

    lim#ii$ iar acrul se simte cel mai #ine pe partile laterale$ iar su#stantele

    amare pe patul moale.

    Aceste , gusturi sunt !oarte #ine depistate in zaharina (dulcele)$ acidul

    acetic(acrul)$clorura de sodiu(saratul) si chinina(amrul)

    Simt)rile c)tanate

    imtul cutanat este alcatui din & simturi tactile distincte*1.unul corespunde la presiune+.unul raspunde la temperatura&.unul corespunde la durereiecare dintre aceste & simturi*-raspunde la o categorie distincta de stimuli-are capacitatea de di!erentiere intre un element constituiti" si clasa de

    aparenta-poseda un set distincti" de receptori-duce la e%periente care di!era !enomenologic daca simtul este stimulat

    Senzatia de presi)ne

    timulul> presiunea fzica ce actioneaza asupra tegumentului.

    6nele parti ale corpului sunt mai sensi#ile decat altele la senzatia de

    presiune9uzele$ nasul si o#razul sunt cele mai sensi#ile la presiune$ iar degetul

    mare de la picior are cea mai mica sensi#ilitate la presiune.

    In regiunile senziti"e putem detecta o !orta de numai mg aplicata pe o

    supra!ata mica

    imtul tactil prezinta e!ecte pro!unde de adaptare. 2aca iti ti pietenul de

    mana o perioada de cate"a minute (!ara a misca mana)$ "ei de"eni

    insensi#il la aceasta situatie.

    0a'oritatea studiilor a%ate pe senzatia specifca unui model de presiune

    masoara pragul

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    18/32

    timulul termic este temperatura pielii noastre.

    Termoreceptorii (terminatii ner"oase li#ere situate in dermul

    superfcial si epiderm.

    In procesul transductiei$ receptorii pentru rece genereaza un impuls

    ner"os atunci cand are loc scaderea temperaturii la ni"el cutanat$ iar

    receptorii pentru cald genereaza un impuls ner"os atunci cand are loc o

    crestere a temperaturii la ni"el cutanat.

    :eceptorii pentru rece nu raJspund doar la temperaturi scazute ci si la

    temperaturi de peste , C. timulii !oate calzi "or acti"a atat receptoii

    pentru cald cat si cei pentru rece$ ceea ce "a duce la e"ocarea senzatiei

    de fer#inte

    0entinerea temperatuii organismului este decisi"a pentru supra"ietuirea

    omului$ tre#uie sa simtim si cele mai mici schim#ari de temperatura.

    2aca pielea are o tempeatura normala$ putem detecta o incalzire de

    numai ?$, C si o racire de numai 1$ C

    imtul termic se adapteaza complet pentru a modera schim#arile de

    temperatura$ ast!el incat$ dupa cate"a minute stimulul nu "a mai f simtit

    nici cald nici rece.

    Senzatia de d)rere

    rice stimul sufcient de puternic pentru a pro"oca o leziune a tesutului

    reprezinta stimulul pentru durere.Aceste poate f o presiune mare$ un soc

    electric$ sau su#stante chimice iritante.

    ;!ectul stimulilor de durere consta in eli#erarea unor su#stante chimice la

    ni"el cutanat$ ce "or stimula receptorii specifci pentru pragurile

    inalte(stadiul transductiei).Algoreceptorii sunt$ in special terminatii

    ner"oase li#ere specializate$ din care cercetatorii au descris cel putin ,

    tipuri.

    *Cea mai importanta distinctie se !ace inte tipul de durere pe care o

    simtim in timp ce su!erim leziunea$ denumita d)rere 7zica6si tipul de

    durere pe care o a"em dupa aparitaia leziunii$ denumitad)rere tonica.

    *2urerea fzica este usoara si poate sa creasca sau sa scada rapid in

    intensitate

    1D

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    19/32

    *2urerea tonica este adesea de lunga durata si !erma$ poate f adesea

    se"era in cazul unor pacienti cu cancer sau in cazul celor cu arsuri

    puternice este a#solut torturanta.

    Cercetari recente au indicat ca aceia care !olosesc morfna contra

    durerilor cronice nu de"in dependenti$ spre deose#ire de cei care o

    consuma pentru a-si pro"ica placere.

    Teoria 9portii de acces a d)rerii(0elzak$1F&). Poti"it acestei teorii

    senzatia de durere nu necesita doar acti"ismul algoreceptorilor$ ci si o

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    20/32

    :eceptorii pentru miscare si orientare liniara(deplasarea in linie dreapta)

    sunt situati in camerele cu lim!a. In aceste camere$ denumitesaci

    vestib)lari$ se gasesc celulele ciliate.

    :eceptorii pentru miscarile unghiulare sunt sensi#ili la miscarile corpului

    sau ale partilor lui care se rotesc in spatiu(atunci cand !acem o tum#asau o saritura in #azinul cu apa). Acesti receptori sunt situati la ni"elul

    canalelor semicirc)lare.

    Capitolul (Perceptia)

    /)nctiile perceptiei

    Perceptia constituie modalitatea in care integram senzatiile in percepte

    ale o#iectelor$ precum si modalitatea in care !olosim apoi aceste

    percepte pentru a simti lumea

    Percept)l(rezultatul procesului perceptual

    istemul peceptual tre#uie sa determine*

    -Care sunt o#iectele din e%terior(casa$ masa$ masina$ piscina etc.)-6nde se a4a aceste o#iecte

    ederea si determinarea a ceea ce sunt o#iectele$ se re!era la procesul

    de recunoastere al pattern*)l)i.

    :ecunoasterea are o importanat cruciala pentru supra"ietuire$ intrucat

    adesea tre#uie sa stim ce este acel o#iect.

    2eterminarea pozitiei o#iectelor se re!era la localizarea spatiala sau la

    localizare.0necesara pentru supra"ietuire).

    ara aceasta a#ilitate ne "om ciocni constant de o#iectele din 'ur$ esuand

    in apucarea lucrurilor pe care "rem sa le atingem$ find ast!el posi#il sa

    ne deplasam spre o#iecte periculoase sau animale de prada.

    :ecunoasterea "izuala si localizarea nu sunt in totalitate

    independente(am#ele necesita o in!ormatie despre !orma o#iectului)

    unt e%ecutate de arii cere#rale di!erite

    +?

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    21/32

    :ecunoasterea o#iectelor depinde de o ramura a sistemului "izual care

    cuprinde aria corticala de receptie "izuala(prima arie corticala desemnata

    sa receptioneze in!ormatia "izuala) si o regiune apropiata de #aza

    creierului)

    @ocalizarea o#iectelor depinde de o ramura a sistemului "iziual care seproiecteaza pe o arie corticala$ situata in "ecinateta partii superioare a

    creierului.

    Cand indi"izii se anga'eaza intr-o sarcina care pune in e"identa

    recunoasterea o#iectului$ are loc o crestere a 4u%ului sanguin$ in special

    in ramura de recunoastere a corte%ului* cand acestia se anga'eaza intr-o

    sarcina de localizare$ 4u%ul sanguin sporeste in special ramura de

    localizare.

    #ocalizarea

    istemul perceptual poate determina pozitia o#iectelor intr-o lume &2 $

    inclusi" distanta la care se a4a de noi si modelele de miscare ale

    acestora. Ideea ca aceste & a#ilitati perceptuale(sepaarea$ determinarea

    distantei si determinarea miscarii) sunt a4ata intr-un raport unitar$ este

    sustinuta de descoperirile fziologice care indica !aptul ca toate aceste &

    a#ilitati sunt mediate de aceeasi ramura a sistemului "izual.

    Separarea obiectelor

    Imaginea proiectata pe retina se prezinta su# !orma unui mozaic de

    di!erite culori si luminozitati.

    Acest tip de organizare a"ea o mare importanta pentrupsihologia

    gestalista 7ramura a psihologiei initiata in ermania la inceputul acestui

    secol.

    /ig)ra si fond

    2aca un stimul contine doua sau mai multe regiuni distincte$ de o#icei

    "edem o parte a acestuia ca find o fgua$ iar restul ca find !ond.

    :egiunile "azute ca fgura contin o#iecte de interes$ ele sunt mai

    consistente decat !ondul si apar in !ata acestuia.(cea mai elementara

    !orma de organizare perceptuala)

    rganizarea fgura-!ond poate f re"ersi#ila.

    $r)parea obiectelor+1

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    22/32

    Pro5imitatea(elementele apropiate intre ele "or tinde sa fe grupate

    impreuna

    &a5 tendinta de a grupa la un loc o#iectele asemanatoare

    Perceptia distantei

    Pentru a sti unde se a4a un o#iect tre#uie sa ii stim distanta sau

    adancimea.

    ndicile percept)ale de adancime

    Retina(puntul de unde poneste "ederea$este o supra!ata#idimensionata>8 imaginea retiniana este plata si nu are adancime.

    Indiciile perceptuale pot f*-monooculare

    -#nioculare

    In !unctie de implicarea unui singur ochi sau a

    amandurora

    Persoanele care !olosesc doar un singur ochi pot percepe !oarte #ineadancimea prin resta#ilirea indiciilor perceptuale monooculare de

    adancime.(, indicii)

    1.&arimea relativa(daca o imagine contine o arie de o#iecte similare care

    di!era in marime$oamenii "or interpreta o#iectele mai mici ca find mai

    indepartate.

    %.S)perpozitia(daca un o#iect este pozitionat ast!el incat sa

    o#structioneze "ederea altui o#iect$ oamenii percep o#iectul de

    suprapunere ca find mai aproape

    +.naltimea relativa(2intre o#iectele simulare$ cele care sunt mai inalte

    intr-o imagine sunt percepute ca find cele mai indepartate

    ,.Perspectiva lineara(Atunci cand liniile paralele par sa se uneasca si sa

    a'unga in acelasi punct$ sunt percepute ca disparand in distanta.

    ++

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    23/32

    Atunci cand ne deplasm cu "iteza o#iectele apropiate par sa se deplaseze

    cu "iteza in directia opusa noua$ in timp ce o#iectele a4ate la o distanta

    mai mare se deplaseaza mai incet>parala5a miscarii

    ederea cu am#ii ochi este a"anta'oasa in perceptia adancimii. 2eoarece

    ochii sunt separati unul de altul$ fecare ochi percepe un o#iect &2 cafind intr-o pozitie usor di!erita. Contopirea acestor + imagini di!erite ca

    da nastere unei impresii de adancime

    Parala5a binoc)laraeste indiciul responsa#il de receptia adancimii.

    3isparitatea binoc)larase #azeaza pe di!erenta dintre imaginile

    retiniene de la ni"elul celor + ochi atunci cand pri"im de la distanta un

    o#iect.

    Atat parala5a cat si disparitatea s)nt consecinte ale fapt)l)i ca

    ochii s)nt separati.

    Perceptia directa

    Ideea care sta in spatele indiciilor de distanta este accea ca o#se"atorul

    percepe o proprietate esentiala- de e%emplu ca un o#iect pare mai mare

    decat altul si atunci in mod inconstient$deduce in!ormatia de distanta din

    acea proprietate.

    Notiunea de rationament inconstient a !ost propusa de /elmholtz in 1F?F

    $radient)l de te5t)ra apare daca o#ser"am o supra!ata in pespecti"a .

    Acest gradient "a da nastere unei puternice impresii de adancime.

    Perceptia miscarii

    &iscarea stroboscopica

    Percepem un o#iect in miscare atunci cand imaginea tra"erseaza

    retina.Putem "edea miscarea chiar si atunci cand pe retina nu se misca

    nimic. enomenul a !ost demonstrat de 5ertheimer in studiile sala

    pri"ind miscarea stro#oscopica.

    ;ste produsa in modul cel mai simplu prin sclipirea unei lumini in

    intuneric si apoi$ cate"a milisecunde mai tarziu$ prin sclipirea unei alte

    +&

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    24/32

    lumini in apropiere de prima lumina>8 lumina "a parea ca de

    deplaseaza dintr-un loc in altul

    ilmul este o serie de !otogaf statice(cadre)$ fecare usor di!erita de

    precedenta. Cadrele sunt proiectate pe un ecran intr-o succesiune

    rapida$ cu inter"ale de negru inte ele.

    &iscarea ind)sa

    6n alt caz in care percepem deplasarea in a#senta unei miscari pe retina

    este !enomenul de miscare ind)sa. Cand un o#iect "oluminos se misca

    in 'urul unuia mai mic $ o#iectl mai mic pare a f cel in miscare$ chiar daca

    este static

    &iscarea reala

    0iscare indisa de miscarea pe retina.

    Adaptare selectiva(reprezinta o pierdere in sensi#ilitatea la miscare$

    care apare atunci cand "edem miscareaG adaptarea de"ine selecti"a daca

    se pierde sensi#ilitatea la miscarea "azuta si la miscari similare$ insa nu

    si la miscari care di!era semnifcati" in directie sau "iteza.

    In!ormatia despre modul in care se misca ochii "a f timisa sistemului

    "izual si "a in4uenta miscarea pe care o "edem$ In esenta sistemul "izualeste in!ormat de sistemul motor care mai tarziu este responsa#il de

    pierderea miscarii regulate pe retina $ ca apoi sistemul "izual sa

    corecteze eaceasta pierdere.

    In situatiile normale de "edere$ e%ista atat miscari oculare cat si miscari

    ample ale imaginii retiniene.

    &iscarea si perceptia eveniment)l)i

    0iscarea o#iectelor nu ne spune doar unde sunt situate o#iectele$ ci si

    ceea ce !ac ele.

    0iscarea este importanta $in special in perceptia e"enimentelor cauzale

    simple.

    Rec)noasterea

    +,

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    25/32

    Cea de-a doua !unctie ma'ora a perceptiei* ecunoasterea a ceea ce este

    un o#iect.

    :ecunoasterea unui o#iect echi"aleaza cu repartizarea lui int-o categoie.

    In fecare caz recunoasterea o#iectelor sau a oamenilor ne permite sa

    deducem mai multe proprietati ale o#iectului.

    :ecunoasterea este ceea ce ne permite sa trecem dincolo de in!ormatia

    data.

    orma 7 'oaca un rol decisi". Putem identifca multe o#iecte aproape la !el

    de #ine din simple linii desenate care conser"a doar !orma o#iectelor$

    precum si din !otogafi color in detaliu care pasteaza numeroase atri#ute

    ale o#iectelor.

    3etectorii de trasat)ra de la nivel)l corte5)l)i cerebral

    ast!el de regiune retiniana se numeste camp receptiv al neuronului

    cortical.

    /u#el si 5isel au identifcat & tipuri de celule in corte%ul "izual ce pot f

    deose#ite prin trasaturile la care ele raspund*1. Cel)lele simple raspund atunci cand ochiul este e%pus la un stimul-

    linie(de e%emplu o linie su#tire sau o muchie dreapta dintr-o regiune

    de lumina si una de intuneric)

    %. Cel)la comple5a raspunde la o #ara sau la o muchie a4ate intr-oorientare particulara$ insa acestea nu necesita ca stimulul sa fe intr-

    un anume loc in campul recepti". celula comple%a raspunde la orice

    stimul a4at in campul recepti"$ si raspunde in mod continuu odata ce

    stimulul se deplaseaza de-a lungul campului recepti".+. Cel)lele hipercomple5e nu necesita ca stimulul sa ai#a o orientare

    particulara$ ci o lungime particulara.

    oate celulele descrise mai sus se re!era la detectori de trasaturi.

    Relatiile dintre trasat)ri

    2escrierea !ormei nu este data numai de tasaturile sala* tre#uie

    specifcate si relatiile dintre trasaturi. 2e e%emplu trasaturile unui au in

    compozitie o linie "erticala si una orizontala.

    +

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    26/32

    Relatiile de corespondenta si modelele cone5ioniste

    Retele simple

    Numeroase carcetari e!ectuate asupra stadiului de corespondenta au

    utilizat pattern-uri simple in special in scrierea de mana$ litere sau

    cu"inte tiparite.1. @iterele sunt descrise in termenii anumitor trasaturi%. In!orrmatiile cu pri"irile la trasaturile care corespund literelor sunt

    continute intr-o retea de cone%iuni( de aici si termenul de modele

    cone5ioniste)

    Cone5ionism)l o!era o punte intre modelul timpului de acti"itate a

    psihicului uman si un model ner"os de acti"itate cere#rala.

    Retelele c) activare TOP*3O

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    27/32

    geoni pentru a recunoaste un o#iect complec. 2e o#icei descrierea

    o#iectului nu include doar trasaturile sale $ ci si relatiile dintre ele.

    Procesele TOP*3O

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    28/32

    Cea mai simpla metoda consta in monitorizarea ochilor cu a'utorul unei

    "ideocamere$ in asa !el incat ochiul este f%at pe ceea ce re4ecta

    corneea sa apara pe monitor suprapus imaginii ochiului.

    Cu a'utorul imaginii suprapuse$ e%perimentatorul poate determina

    punctul din scena unde este f%at ochiul.

    0iscarile oculare !olosite in o#ser"area cu atentie a unei imagini

    garanteaza !aptul ca di!eritele parti ale imaginii "or cadea pe

    !o"ee$ast!el ca toate detaliile sale pot f "azute.

    o"ea are cea mai #una rezolutie

    Punctele pe care se f%eaza ochii constituie locurice$ cu cea mai mare

    cantitate de in!ormatie despre imagine$ locuri unde sunt pozitionate

    trasaturile importante.

    Receptia a)ditiva selectiva

    Capul nostru se deplaseaza ast!el incat urechile noastre sa fe

    directionate spre sursa de interes

    :eorientarea urechilor ne "a permite sa urmarim in mod selecti" o

    con"ersatie. A"em capacitatea$ insa sa !olosim mi'loace e%clusi" mentale

    pentru a f atenti selecti" la mesa'ul dorit.6nele dintre indiciile

    perceptuale pe care le utilizam sunt directia sunetului$ miscarile #uzelor

    si caracteristicile particulare ale "ocii "or#itorului( inaltimea sunetului$

    intonatia si "iteza)

    Cercetarea realizata pe ceea ce se numeste= !enomenul de ascultare

    selecti"a= indica !aptul ca ne amintim !oarte putin din mesa'ele la care

    nu am !ost atenti.

    ;%ista o do"ada consistenta a !aptului ca sistemul perceptual proceseaza

    intr-o oarecare masura stimulii la care nu suntem atenti$ chiar daca

    acestia nu a'ung "reodata la ni"elul constiintei.

    ;ste !oarte pro#a#il sa ne auzim numele intr-o con"ersatie la care nu

    suntem atenti.

    pierdere a atentiei nu #locheaza in totalitate mesa'ele$ ci mai degra#a

    le atenueaza.

    Selectie timp)rie vers)s selectie tarzie

    electia mesa'elor are loc in stadiile timpurii ale recunoasterii- cand

    construim o descriere a input-ului sau numai in timpul stadiilor tarzi cand

    comparam descrierile input-ului cu cele stocate ale o#iectelorL

    +D

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    29/32

    Posi#ilitatea noasta de a ignora in mod selecti" ce"a inainte de a sti ce

    inseamna acel ce"a-selectia timp)rie sau numai dupa ce cunoastem

    semnifcatia acelui ce"aselectia tarzie.

    rice stimul auditi" "a declansa o succesiune de unde care#rale$ unele

    din ele aparand mai de"eme si re4ectand procesele anterioare dedeteminare a semnifcatiei stimulului. 2upa apro% 1?? de milisecunde de

    la de#utul stimulului$ apare o unda negati"a$ insensi#ila la "ariatiile

    semnifcatiei.

    T)lb)rarile de rec)noastere

    :ecunoasterea unui o#iect este de o#icei un proces !ara eMort find atat de

    automatizata incat o consideram corecta. Procesul se poate deteriora daca

    indi"izii su!era de o a!ectiune cere#rala

    Agnozia asociativa(sindrom in care pacientii cu anumite regiuni corticale

    lezate au difcultate in recunoasterea o#iectelor$ numai daca ele sunt

    prezentate "izual. Pacientii sunt incapa#ili sa numeasca nu pieptene daca

    acesta este prezentat intr-o imagine$ dar pot sa il numeasca atunci cand il

    ating.

    3i7c)ltati speci7ce de categorie

    Aceste difcultati au o mare importanta deoarece ele ne pot spune ce"a nou

    despre cat de normal opereaza recunoasterea.

    Cel mai !rec"ent defcit specifc de categorie este pierderea a#ilitatii de

    recunoastere a fzionomiilor$ denumit prosopagnozie. Cand apare acest

    defcit$ ecista intotdeauna o leziune cere#rala la ni"elul emis!erei drepte.

    6n alt defcit implica deteriorarea a#ilitatilor de recunoastere a ma'oitatii

    lucrurilor "ii$ in timp ce recunoasterea lucrurilor !ara "iata este intacta.

    enomenul poate f si in"ersat.

    Constantele percept)ale

    Cele + scopuri ma'ore ale sistemului nostru perceptual constau in

    determinarea a ceea ce e%ista si unde e%ista$ adica in determinarea

    identitatilor si locurilor o#iectelor a4ate in campul "izual.

    +F

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    30/32

    6n al &-lea scop este acela de a mentine constanta in!atisarea

    o#iectelor$ chiar daca impresiile acestora asupra retinei sunt

    schim#atoare.

    Constanta l)minozitatii si a c)lorii

    Atunci cand un o#iect este luminat$ el re4ecta o anumita cantitate de

    lumina. Cantitatea de lumina re4ectata este legata de luminozitatea

    aparenta a o#iectului

    enomenul de constanta l)minozitatii se re!ea la !aptul ca

    luminozitatea perceputa a unui o#iect particular se poate schim#a !oarte

    putin $ chiar daca proportia de lumina re4ectata nu se schim#a in mod

    semnifcati".

    Cand percepem o#iectele in dispunerea lor naturala$ di!erite alte o#iecte

    sunt de o#icei "izi#ile. Constanta luminozitatii depinde de relatiile dintre

    intensitatile luminii re4ectate de di!erite o#iecte.

    endinta unui o#iect de a a"ea apro%imati" acceasi culoare la di!erite

    surse de lumina se numeste constanta c)lorii0poate f eliminata prin

    indepartarea o#iectului de pe !ondul sau).

    la !el ca si constanta luminozitatii$ depinde de un !ond eterogen.

    Constanta formei si a pozitiei

    aptul ca !orma perceputa este constanta in timp ce imaginea retiniana

    se schim#a este un e%emplu de constanta a formei.

    alta constanta implica pozitiile o#iectelor. In ciuda !aptului ca o serie de

    imagini schim#atoare impresioneaza retina pe masura ce ne miscam$

    pozitiile o#iectelor f%e raman constante.

    Constanta pozitiei necesita ca sistemul perceptual sa ia in calcul atat

    miscarile noastre cat si imaginile retiniene in schim#are

    Constantele!ac ca sarcinile de localizare si recunoastere sa fe mai

    usoare.

    Constanta marimii

    aptul ca marimea o#iectului ramane relati" constanta indi!erent de

    distanta la care se a4a . pe masura ce un o#iect se distanteaza de noi$ in

    general il "edem micsorandu-se.

    Constanta marimii nu este per!ecte$ o#iectele a4ate la !oarte mare

    distanta apar mai mici decat aceleasi o#iecte apropiate$ asa cum fecae a

    &?

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    31/32

    constatat atunci cand a pri"it in 'os de pe o cladire inalta sau dintr-un

    a"ion.

    3ependenta de reperele de adancime

    Atunci cand percepem marimiea unui o#iect$ a"em in "edere si altce"a incompletare la marimea imaginii retiniene. ;ste "or#a despredistanta

    percep)ta a obiect)l)i.

    ;mmet a aratat ca aprecierea marimii depinde de distanta la care ne

    a4am !ata de o#iect.

    0arimea perceputa est > cu produsul marimii retiniene inmultit cu

    distanta perceputa. Aceasta este cunoscuta su# denumirea depincipi)l

    invariatiei marime*distanta.

    Cand distanta !ata de un o#iect creste$ imaginea retiniana a o#iectului

    descresteG daca sunt prezentate indicii de distanta$ distanta perceputa se

    "a mari . Ast!el$produsul marimii rutiniene si distanta perceputa "or

    ramane apro%imati" constante$ ceea ce inseamna ca marimea perceputa

    "a ramne apro%imati" constanta.

    l)ziile

    Principiul in"ariatiei marime-distanta pare a f !undamentalin intelegereaunor iluzii de marime.

    iluzie> perceptul !als sau de!ormat

    Camera lui A0;

    3ezvoltarea percept)ala

    A#ilitatile noastre de a percepe sunt in"atate sau innascute.

    6n grup de flosof nati"isti(2ecartes$ ant)$ au sustinut ca ne nastem cu

    a#ilitatea de a percepe ceea ce !acem.

    pre deose#ire de acestia$ empiristii (9erkeleO si @ocke) afrmai ca

    in"atam modalitatile de percepere prin e%perienta noastra cu o#iectele

    din mediu

    &1

  • 7/25/2019 Notite Atkinson

    32/32

    Atat genetica cat si e%peienta in4uenteaza perceptia

    'ivel)l de discriminabilitate la copii

    6nele capacitati innascute$ cum ar f cele de perceptie a !ormei$ pot

    aparea numai dupa ce s-au dez"oltat si alte capacitati de #aza$ dee%emplu "ederea detaliilor.

    tudiul capacitatilor innascute trateaza dez"oltarea perceptuala din

    primul minut de "iata pana in perioada timpurie a adolescentei.

    2aca un copil pri"este constant la un stimul mai mult decat la altul$

    e%perimentatorul concluzioneaza ca nou-nascutul il poate deose#i.

    Acuitatea "izuala este legata de sensi#ilitatea de contrast.

    0etoda caracteristica utilizata la studierea acuitatii "izuale este

    o#ser"atia pre!erentiala$ cu un model de dungi$primul stimul si un campuni!orm de gri$ al doilea stimul.

    Acuitatea "izuala sporeste rapid in primele B luni de "iata$ atingand

    ni"elul de adult intre 1 si ani

    @a "arsta de 1 luna copii pot distinge o#iectele grosiere$ "ederea lor

    poate distinge o#iecte relati" mari.

    @a "arsta de 1 luna acuitatea "izuala este atat de sla#a incat copilului ii

    este greu sa perceapa e%presiile !aciale

    @a "arsta de & luni acuitatea "izuala a copilului se im#unatateste pana lani"elul la care acesta poate desci!ra e%presiile !aciale.