Cultura: 0inventie umana,

aItedeprinderidobinditedeomcamembroaluneisocietati"(Tylor,1871).Totu~i,toatedefinitiileauuneleelementecomune.

Culturaeste0 caracteristidiauneisocietati,nuauriuiindivid.Culturaestetotceeaceesteinvatatincursulvietiisociale~itransmisdin generatiein genertie.In cuvintelelui Ralph Linton,eaeste"ereditateasocialaamembriloruneisocietati".

Goodman~iMarx(1982:85)auvazuteulturacafiind"mo~teni-reainvatata~isocialmentetransmisa,aobiectelormcutedeom,acuno~tintelor,aparerilor,avalorilor~iaperspectivelor,careasiguramembrilorunei societatiuneItepentroa face fataproblemelorcurente".Culturadefine~te~ipunela dispozitiamembriloruneisocietatihranapentroa 0 minca,hainepentroa Ie purta,limbapentroa 0 folosi,valoripentroa faceaprecieri,idei pentrua Ieghidacomportamentul~ipracticipentroaIeuffila.Pescurt,culturadaformavietiisociale~ioorganizeaza.

Culturapareafi 0 caracteristicaeminamenteumana.Altespeciinuparsaposedecultura.0 marepartedincomportamentulanimaliceste0 functiea instinctuluisauderivadin invatareaspecificaaunuianimalin timpulvietii sale.

De ceauculturafiinteleomene~ti?In cursulevolutiei,multedintreinstinctelepecarespeciaumanaIe-aimparta~itcustramo~iisaimamifereleaufost"selectate"treptatsaupierdute.Cu toateacestea,fiinteleomene~tis-audezvoltat.De-alungultimpului,fiin-teleomene~tis-autransformatintr-ospeciecomplexa~inumeroasa,intr-unsensspeciadominantapepamint.De ce?

Raspunsulscurteste"cultura".Culturadafiinteloromene~ti0maibuna~imairapidametodadeadaptarela schimbareafizica,topologica~iclimatologicadedtarfi fostposibildoarprinevolutiabiologica.Combinatiaintreevolutiaanatomidi(dezvoltareacre-ierului,degetulmareopozabil,mersulbiped)~idezvoltareaculturalaacondusspeciaumanala stareasaactualadeosebitdedezvoltata.

Relatiaintrecultura~ifiinteleomene~tiestereciproca.De~inoicreamcultura(i.e.,"invent'ind"limbaj ~ivalori), noi, la r'indulnostro,sintemumanizatide ea(veziCap. 6). Mult din ceeace

3CULTURA

A

Inaeestcapitol,vomexaminaeoneeptuleheiedeeulturei-eeesteeloJicumextindesaulimitezalibertateaindividuala.VomexaminaeomponenteleeulturiioJivomfacedeosebireamtreeultura" ideala"oJieea"reala". DiversitateaeulturataintresocietalioJiin interiorullor vaji, de asemenea,diseutata,cumvorji diseutaterelativismulculturaloJietnoeentrismul.De la 0priviregeneralaasupraeulturii,nevomeoneentraasupraeulturiiamerieane,inparticular.CapitolulsevasfiroJieu0diseuliedespreo nouaperspeetiva,sociologia.

CE ESTE CULTURA?

in conversatiaobi~nuita,cuv'intulculturadeseorisugereaza0formadeartasuperioara:opera,balet,muzee.0 persoanacuculturaestedefinitacafiindrafinata,sofisticata,av'indcuno~tintedesprearte~icapacitateadeaIeaprecia.In acestsens,culturaest~0 carac-teristicaa individului.Totu~i,sociologii~iantropologiifolosesctermenul'intr-unsensmailargo

odefinitie a culturii,Existamultedefinitiialeculturii,'incep'inddelalapidarol-"un

moddistinctdeviataaloamenilor,unmodeldeatrai"(Kluckhohn,1949)- ~imerg'indp'inalacelenumerativ- "acelintregcomplexcareincludecuno~tintele,credinta,arta,morala,legea,obiceiul~i

48COAL.A 'I INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE 49

trecedrept"naturaumana"este,de fapt,produsuluncianumiteculturi.Americanii,depilda,deseorivadrazboiul,agresivitatea~icompetitiacafiindumaneprinna~tere.Totu~i,existasocietiiti(e.g.,arape~iidin Noua Guinee)in carerazboiulestenecunoscut,iarcomportamentulagresiv~icompetitiv,virtualinexistent.

Cu/tura Iimiteaza libertatea umana

Culturalimiteazalibertateaindividuala.Oameniinusintliberisafacatotceeacevor.Legile,0 inventieculturala,ii impiedicasaseangajezein anumitefeluridecomportament(e.g.,saumblegoipestrazileora~ului)~iIecersaactionezein anumitefeluri(e.g.,sapunaunsemnlabarierarotitoaredinmetrou).Indivizii nui~ipotcreaproprialimbadacavorsacomunicecualtii.De~iegalibiolo-gic (in acela~itimpdiferiti),barbatii~ifemeilerar sintegalidinpunctdevederecultural.In multesocietati,barbatiiauun statutsocialsuperior~imaimultaputeredecitfemeile(veziCap. 12~i13).Acela~ilucrus-arputeaspunedespresaracii~iminoritatiledincelemaimultesocietati.Culturalimiteazain modinegal.

Cu/tura extinde Iibertatea umana

In acela~itimp,culturamare~telibertatea.Culturaelibereazaindividuldecomportamentulpredeterminat~iconditionat,dictatdeinstinct.Oameniii~imodificareactiilein functiedesituatii;eifacalegeri,oricitarfi eledelimitate.Chiardadiculturalimiteaza,eaadeseapermitealegereaincadruluneigamerationakdeoptiuniacceptabile.(Depilda,intimpcemersulgolpestradaesteinterzis,gamasortimentelordeimbracamintedincarecinevapoatealegeestefoartelarga.)

CulturaneelibereazadenevoiadeareinventamereuaspectelenecesarealevieWsociale.Nu trebuiesacreamneintrerupt0 limbacucaresacomunicamsausaredescoperiminmodcontinuufoculpentruaneincalzi sauanegatimlncarea.Nenumaratelelucruriobi~nuitepe careIe facemin fiecarezi ~iarticolelematerialedecareavemnevoiesintasigurateprincultura,astfeleliberindu-netimppentrucreatie~iexplorare.

50

COMPONENTELE CULTURII

Culturapoatefi impaqitain douacomponentemajore:culturamateriala~iculturanemateriala.

Cu/tura materia/a

Culturamaterialasereferalatoatecreatiileconcrete~itangibilealesocietatii.Acesteaincludobiecteleprincipaledescoperiteprinsapaturilearheologice:oaledelut,bijuterii,arme~ialtele.Deaseme-nea,culturamaterialaincludediverseobiecte,cumsinttelevizoarele,avioanele,stadioaneledebase-ball,imbracamintea,zgiriie-norii~ima~iniledespiilat.Pe scurt,oricemanifestarefizicaavietiiunuipoporeste0 parteaculturiisalemateriale.

Culturamaterialaestetransmisageneratiilorviitoare.Uneleobi-ecteprodusedeom,cumsintavioanele,sintconsiderabilmodificate;altele,cumsintcaziledebaie,suportaputineschimbarisaudelocinstructuralordebaza.Unele,cumesterigladecalcul,sintinlocuitecusuccesetehnologice;altele,cadansulhulahoop,ajunglamoda~idispar.Fiecaseschimbasubstantial,fiecanu,comportamenteleculturiimaterialedevin0 parteimportantaa caracteruluifizic alsocietatii.

Cu/tura nemateria/a

Sociologiimanifestatendinladeaseconcentraasupraculturiinemateriale,crealiileabstractealesocietalii,caresinttransmisedingeneraliein generalie.Acesteasintinsa~ibataiadeinimaavieWsociale.

Cuno~tintele~iopiniileldeilepecareIeavemdesprelumeconstituieunaspectimpor-

tantal culturiinemateriale.Acesteideisintpartedinmo~tenireaculturalaatuturorsocietiitilor.Cuno~tinlelesereferalaaceIecon-cluziibazatepeunanumitcriteriualevidenteiempirice.Depilda,

51

fonnasferidi apamintului~irelatiaintrecopiiicu greutatemicalana~tere~ifumatulintimpulsarciniisintelementealecunoa~terii.

Parerile,pedealtaparte,sereferala concluziilecarenu sintsustinutedeun sprijinempiricsuficient,pentrua fi considerateechivoc,adevarate.Douaexempledeparericontroversatesint:viataincepeinmomentulconceperii(veziCap.13)~ipedeapsacapitalaretinedela crima(veziCap.8).

Culturiletuturorsocietatilorintruchipeazaideidespremedivlnatural,precum~idesprelumeapecareaucreat-ofiinteleurnane.Mai mult,toateculturileauideidespremulteaspecteambigue~iconfuzealevietii ~ialemoqii,cadepilda,dacaexistaviatadupamoarte,intelesulfericiriiumane~isoartafinalaauniversului.Acesteopiniistrabatexistentadefiecarezi a fiinteloromene~tidepretu-tindeni.

Valorile

Valorilesintideiabstractedespreceeace0 societatecredecaestebun,corect~iplacut.Valorileasiguracontextulincadrulcfuuianonnelesociale(vezimaijos) sintstabilite~iexplicate.Valorileasigurabazapecarejudecamactiuneasociala,prinaceastadindformaalegerilorpecareIefacem.In societateaamericana,depilda,apreciemmuncainmoddeosebit,iar"eticat:puncii"neinfluenteazacomportamentulspecific.

Valorilenu sintdoarconcepteabstracte;elesintinvestitecusemnificatieemotionalaconsiderabila.Oameniidiscutain contra-dictoriu,selupta~ichiarmarpentruvalori,cumeste"libertatea".Uneori,valorileseciocnesc,caatuncicinduniiapreciazasteagulamericancapeun simbolcetrebuieaparat~irespectat,iar altiiapreciazamaimult dreptuldea-I arde~ia-Iprofana,in semndeprotestimpotrivaunoraspectealepoliticiiStatelorUnite.Deaceea,ovaloarenuesteinmodnecesaruniversalacceptatade0 societate,nicinuaretotdeaunaacela~iintelesin diversesocietati.Depilda,democratiileinlerpreteazacutotuldiferit"libertatea"fatadestatele.totalitare.Mai mult,valorilesintdeseorilimitatein cadruluneiso-cietati.Depilda,"exprimarealibera",careestefoarteapreciatadedemocratii,es,tedeseorilimitatain timpderazboi;~ichiarin timpdepace,legileimpotrivacalomniei~iapreocupariideaprovoca

52

"un pericolevident~iiminent"limiteazadreptuloamenilordeazicetotceeacevor.

Valorilenu sintin modnecesarstatice;elesepotschimba~ichiarseschimbain decursultimpului.De pilda,valorilecaresereferala iubire,la sex ~ila casatories-auschimbatin ultimeledecenii.Deasemenea,cercetareaactualaaratacastudentiidinul-timii ani.auajunssaconsidereinvatiimintulsuperiorunmijlocdea dobindisigurantafinanciaramai degrabadecit0 calede a-~iperfectiona0 filozofiesemnificativadeviata.

Normele

omarepartedinviatasociala implicacomportamentrutinier.Oameniisetrezesc~iseculcala anumiteore,manincadupaunprogramprecis~iseimbracaintr-unanumitfei. Acestlucrunuesteintimplator.Comportamentulnostruestestructuratdenorme,regulisociale~ilinii deconduitacareprescriuun comportamentadecvatin situatiispeciale.Deasemenea,normelepotmodelaac-tiunileoamenilorinrelatiiledintreei."Nonneledepolitete"definesccomportamentulcuvenitfatadealtii. '

Ansamblulnormelorsocietatii("cadrulnonnativ")esteimpaqitin obiceiuri,moravuri~ilegi.

Obiceiurile ObiceiurilesintconventiilecurentealevieWdefiecarezi. Ele sintcaile(1{,i~nuitep'rincareoameniiactioneaza:de~teptareala0anumitaora,turnarealapteluipestecereale,tun-dereapaji~tei,aruncareagunoiuluiin crematoriu,imbracareaintr-otinutapotrivitapentru0 ocazie,folosireatacimurilor"adecvate"lamasa.Obiceiurilesintactiunicu0micasemnificatiemorala;celmaiadesea,elesintchestiunidegust.Oameniitrebuiesasecomportein acestefeluri:dacanu0 fac,potfi consideratiexcentrici,neatentisauciudati,dar,de obicei,nu primejdio~isaurauvoitori.Dacaoameniiincalcaobiceiurile,ei seexpunbirfei ~iridicolului,nubatailorsauinchisorii.

Moravurile Moravurilesintnonneconsiderateimportante~isemnificativepentrufunctionareasocietatii~iavietiisociale.Furtulrespectuluipentruproprietateaprivataeste0problemaserioasa.EI sfideazaconcePtiilesocialededistribuirea proprietatii~ideincredere.Valorilepatrioticesintalcatuitedin moravurilerefe-

53

ritoarelafelulincarecetateniiresponsabiliartrebuisasecomporte.Prezentadezbateredespreprofanareasteaguluiamericantreze~tesentimenteputemice,deoareceacestcomportamentatingedefmitiilefundamentalealecetateniei,caresintsemnificativepentrusocietate.

Tabuurilesintmoravuriproscriptive,adicadefinescceeacenuartrebuisafie fiicut.In general,societatileautabuurireferitoarelarelatiilesexuale~imaritaleintrerudeapropiate("tabuulinces-tului")~itabuulreferitorla consumareadimii deom.In general,incalcariletabuurilor~ialemoravurilorimplicasanctiunimuItmaiseverededt nerespectareaobiceiurilor.Acestesanctiuniincludintemnitarea,exilul~ichiarmoartea. ,

DeosebireaconceptuaIaintreobicei~imoravuri(primaoarafiicutadeSumner,1906)esterelativclara.Totu~i,nuestetotdeaunau~orsadistingicomportamentespecificeobiceiurilorsaumoravu-rilor.Profanareasteaguluiconstituieunbunexemplu.Pentruuniioameni,aceastaeste,pur~isimplu,0 violareaunuiobicei~inunecesitanimicmaimuItdedtdezaprobarea.Pentrualtii,unaseme-neaacteste0violareamoravurilorsocieUitii~inecesita0pedeapsasevera.

Legile Legilesintnormestabilite$iaplicatedeautoritateapo-liticaasocietatii.Dupaceacestelegiaufostscrise~icodificate,sefacerefertntala ele,in general,ca "legi promulgate".In unelesocietati,legeaestetransmisapecaleoraUi;aceastaesteconsiderataca"legeaobiceiului"sau"obiceiulpamintului".Indiferentdeformasa,deseorilegeaseaplicaacelorcomportamentecaresintconsid-erateimportantein societate.0marepartedindezbaterilecurentedesprecaracteruladecvatallegilorcarereglementeazaoricefeldecomportamentsexualintreadulti,cuconsimtamintulpiirtilor,esteo consecintaadeosebirilorintreprotagoni~ti,cuprivirela faptuldacaun astfeldecomportamentesteintr-adevar0 problemade"gust"personalsaustil (obicei),saudepreocupareprincipalaasocietatii(moraVUfi).

Semnele ~isimbolurile

Semnele Semnelesintreprezentari;elereprezintaaltceva.Existadouafeluridesemne:semnenaturale~isemneconventionale

(simboluri).Unsemnnaturalare0relatiepropriecuceeacerepre-

54

zinHi.De pilda,unanumitmirosesteun semncain apropieresegase~teunscones.Intremiros~isconcsexista0rela!ieproprie.Sadamun aItexemplu:dnd vedemfum,~timcaareloc 0 anumitaformadeardere.Celedoua,fumul~iarderea,sintlegateunadecealaltii.Nu noiamcreataceastarelatie,dartrebuiesa0 invatam.

Simbolurile Simbolurile(sau"semneleconventionaleH),pedealtaparte,nusint"naturale";elesintreprezentaricreatein modarbitrar(cuvinte,gesturi,obiecte,imaginivizuale)caredobindescintelesprinconsenssocial.Un steag,depilda,estepur~isimplu,0bucatadepinzacu0 anumitaforma,culoare~idesen.Totu~i,oa-meniimorpentruel - nupentrupinzain sine,ci pentruceeacereprezinta,pentrusemnificatiacarei s-aatribuit.Steagulesteunsimbolaluneinatiuni~iintruchipeazaintreagasemnificatieaaceleisocietati.Weitman(1973)aaratatcapoatefi analizatasemnificatiapecare0 societate0 investe~tein steagulsaunational,ca0moda-litatedeaintelegeaspecteleimportantealeaceleiculturi.

Limba Limba,unansamblusemnificativdesimbolurisocialconstruit,estecelmaiimportantaspectalculturii.Elementeleunei

. limbiauaproximativacelea~isensuripentrumembriaceleia~ico-munitatilingvistice.Prinurmare,limbadevineprincipalulvehiculdecomunicareintreoameni.Cu dt mailargaestegamadecuno~-tinte,cuatitmaimultesimbolurisintnecesarepentruaIecomunicaDeaici,bogatia~ivarietateavietiisocialesintlegatedebogatia~ivarietatealimbii.

Gesturile Oameniicomunica$ipringesturi,mi~carialecorpu-lui(alepiirtilorcorpului,cumsintfata~imiinile)careausemnificatiiconsimtitesocial.In societateaamericana,descriereaunuicerccudegetulmare~icu aratatoruldela minadreapta,tinindcelelaltetreidegetedreptin sus~imi~dndu~ormina,insearnna"A-okay;totulestein regula".In aItesocietati,acela~igestaresemnificatiidiferite.De pilda,in Frantael exprimainsultacacinevaesteunnimeni,un "zero".In Grecia~iTurcia,el sugereaza0 invitatiesexualanedorita.Gesturile,ca~ilimba,ausemnificatiein cadrulunuicontextsocialspecific.

Oameniicomunicaatltpe caleorala,prin limbaj,dt ~ipringesturi.Defapt,comunicareapersonalai~itragebogatia$isubtilita-teadinasociereaindicatiilorverbale~iasenmelorneverbale.Totu~i

55

uneori,aceastaasociereducelaconfuziesaulainterpretiirinedorite~inea~teptatealesensului.De pilda,unii biirbatiacuzatideviolsustinca,in timpcelimbajulvictimelorlor ziceacanuvor saseangajezein relatiisexuale,gesturilelor(tonulvocii,expresiafetei,stilulimbracamintei)spuneaualtceva.

Ipoteza relativitatii Iingvistice

LimbafacemultmaimultdecitsaIedeaoamenilorposibilitateadeacomunicauniicualtii.Insa~inaturalimbii,s-asustinut,structu-reazamodulincarepercepemlumea.Aceastateorie,numitaipotezarelativitaliilingvistice,afostformulatainitialdedoiantropologi,EdwardSapir(1929)~iBenjaminLeeWhorf(1956).Ei sustincalimbauneisocietatidirijeazaatentiamembrilorsaispreanumitetrasaturialelumiimaidegrabiidecitsprealtele.Ilustrareaclasicaa acestuifenomenesteca,in timpce limbaenglezaaredoarunsingurcuvintpentruzapada,limbii inuitilorii lipse~teuntermengeneralpentruea.In schimb,intrucitdeosebireadiverselorformedezapadaestefoarteimportantain viatalorzilnica,eiaucuvintediferitecaredescriutipuridiferitedezapada(e.g.,zapadapufoasa,zapadacarecade,zapadaumeda,nameti).Astfel,utilitateadeose-birii multelortipuridezapadaaduslacreareacuvintelorpentruaIenumi~ila includerealor in limbainuitilor.

Aspectulimportantalipotezeirelativitatiilingvisticeesteconcen-trareaeiasuprastructuriigramaticale,care,sustinSapir~iWhorf,Ii conducpe oamenisapriveasdilumeaintr-unanumitfel. Depilda,in unelelimbi neeuropene(e.g.,limbachineza)separareaobi~nuitaaagentuluicareactioneaza(subiectul)~iaactiunii(pre-dicatul)nuareloc(Tung-Sen,1970).In schimb,agentul~iactiuneasintlegatelaolalta;actiuneaesteagentul,iaragentulesteactiunea.

Potrivitlui Sapir~iluiWhorf,vocabularul~istructuragramati-calaauneilimbi,impreuna,determinamodulincaremembriiuneisocietatiperceplumea.Astazi,parerilecelemaibineinformateaccepta0versiune"slabii"aipotezeirelativitatiilingvistice.Existii.unconsensgeneralcavocabularul~istructuragramaticaliialimbiiuneisocietatii~iconcentreazaatentiamaidegrabiiasupraanumitor

56

fateteale lumii decitasupraaltora~iii determinapemembrisagindeascaintr-unstil specific.Totu~i,perspectivamodificataaipotezeirelativitatiilingvisticesustinecalimbaesteunmecanism

"carefaciliteaza".0anumitalimbiiteajutasaginde~ti~isapercepiintr-unmodspecific,dareanu ii obligape oamenisavadaaltefatetealelumiisausai~idezvoltealtempdurideagindi.Depilda,cindestein interesullor,schioriipotfacedeosebireaintrediferiteletipuridezapadaintocmaicumfacinuitii.Deasemenea,dominantaformeimasculinegenericeingramatica(e.g.,chairman1)seschimbiiinmodcurent(e.g.,chairperson2),a~acumseschimbiiconceptiilenoastredesprerelatiilespecificeintrebiirbati~ifemei.

CULTURA "IDEAL4" ~I "REAL4"

Normeleajutalastructurareacomportamentuluiprindefinireamodurilordeactiuneaprobatecultural.Norme1edefmesc"idealul";eleprecizeazaceeacesocietateaconsideracaoameniiartrebuisafaca,ceeacesea~teaptadinpartealor safaca.

Dar oameniinu secomportatotdeaunaa~acumartrebuisaucumsea~teaptadinpartealorsasecomporte.Depilda,insocietateaamericana,oameniisubscriu,in general,lanormelefidelitatiise-xualein casatorie.Totu~i,intreunsfert~ijumatatedinbiirbatii~ifemeilecasatoriteaurelatiiextraconjugale.Chiar~ia~a,ceiangajatiin astfeldeactiunideseorisustinvaliditateanormelor.Ei i~iexplicacomportamentulprin slabiciuneapersonalasauprin imprejurarispeciale["mariajulmeusedestrama","sotia(sotulmeu)meanumaintelege,iareuamnevoiededragoste~iafectiune"].

Normelenuartrebuiconfundatecucomportamentul.Normeleprecizeazacomportamentulcuvenitdinpunctdevederesocial,carepoatesaunupoatefi manifestat.Ele sintpatrunderivaloroaseinformeledeactiunepecare0 societateIe consideraoportune,darelenugaranteazacaaceleactiunisintcuadevaratefectuate.

IPre~edinte.Cuvlnt formatdin chair =scaun~iman=blirbat(n: tr.).2Persoanacarestape scaun(barbatsaufemeie)(n. tr.).

57

DIVERSITATEA CULTURALA

Culturadiferaatitintresocietati,cit ~iin interiorullor.

Diversitate intre societati,Rapoarteleantropologilorexprimadiversitateaculturalaconsi-

derabilaintresocietati.Societatilesedeosebescprinmodurileincarei~iorganizeazarelatiiledintremembri(vezi Cap. 13).Darsocietatilesedeosebesc~iprin culturilelor.Variatiilein culturamaterialaasocietatilorsintevidentein formelelor diferitede10-cuinte~itransport.Pentrusociologiediferenteleintresocietatisintrelevanteindeosebiinculturilelormateriale.

Societatilesedeosebescprinvalorilelor ~iprinnormelecareprecizeazacomportamentulpotrivit.RuthBenedict(1934)adescrisdouasituatiidiametralopuse:0 culturadionisiaca,deactivitatefrenetica,desensibilitateexagerata~ideinaltareindividualaprincompetitie(KwakiutPdinInsulaVancouver,ColumbiaBritanica)~iculturaapolonica,dediscretie,sobrietate~imoderatie,carepuneaccentulpeimportantacolectivitatiiin raportcuindividul(Zuni2dinNewMexico).

In societatilemodernevedemdeosebirisimilare.Accentulpusde culturaamericanape individ diferain modconsiderabildeaccentulpuspe colectivdestatelesocialiste.Chiar intrestatelesocialistedeosebirileculturalesintevidente.Cubadiferafoartemult

deUniuneaSovieticadinpunctdevederecultural.Ambelediferafoartemultde RepublicaPopularaChineza.De asemenea,sintevidentedeosebirileculturaleintre statelecapitaliste,cum sintStateleUnite,MareaBritanie~iJaponia.Fire~te,existaasemanariin toatesocietatile.Totu~i,istoria,geografia,clima~iconditiilesocialesecombinapentruadeosebisocietatileunadealtainmulteprivinte.Depilda,culturilesocietatilorinsulare,curnesteMareaBritanie,continelementenauticedistinctivecarelipsescin tarileinconjuratedeuscat,cumesteUngaria.Culturiletarilortropicale

IMembru al uneipopulatiiindienedin Insula Vancouver(n. tr.).2Membrual unui trib de indieninord-americanidin New Mexico (n. tr.).

58

sedeosebescdeculturiledinzonatemperata.TariledominatecindvadeFrantasedeosebescdecelestapinitecindvadeMareaBritaniesauPortugalia.

Diversitateaculturaladintresocietatidemonstreazaflexibilitatea~ivariabilitateaorganizatiiloromene~ti.Intelegerea~iapreciereaacesteidiversitatipoateducelaunrespectsanatosfatadedeosebiriledintrepopoare~ifatadeingeniozitateaspecieiumane.

Diversitatea in cadrul unei societati,A~acumculturilediferitelorsocietativariazadelaunala alta,

grupuridincadrulaceleia~isocietatipot,deasemenea,viidivarie-tate,indeosebidacasocietateaestenumeroasa,complexa~imoder-na.Acestegrupuri,numitesubculturi,potvariadupaclasasociaIa,origineetnica,rasa,religie~istildeviata,precum~idupascopuri~iinterese. '

Subculturile

Tiparelesubculturaledauunuigrup0savoare~i0identitatece11deosebescdesocietateaintreagadincarefaceparte.Identitateauneisubculturisepoatebazapemo~tenireasaetnica,indiferentdacaestechineza,italianasaupoloneza.Ea arputeaderivadincOIiditiaeconomicaagrupului,cumestecazulsaracilordinghetou.SubculturileunicedinNouaAnglie~idin sudulindepartatseba-zeazaperegiune~iistorie.Subculturadrogurilori~iarepropriilesaletipare.Pe scurt,oricegrupdemarimemedie,careareideisociale,valori,norme~istilurideviataconsiderabildiferitedecelealesocietatiimaimari,poatefi considerat0 subcultura.

Deseori,0 subculturaare0 limbadistincta.Limbaoamenilorde~tiintaestein esentaunjargonsubcultural,a~acumestetermi-nologianegustorilordedrogurisauamuzicantilordejaz.Formeledistinctedecomunicarein cadrulsubculturilorconferaun senti-mentdeidentitate,oferaposibilitateauneicomunicarimaipreciseintremembriisubgrupului~iprotejeazaaceastacomunicaredeper-soaneledinafaraacestuia.

Mozaiculculturalcreatdesubculturipoatefi consideratunfac-tordeimbogatirea societatii.StateleUnite, depilda,deseoriau

59

consideratdiversitatealorculturaHicafiindunadintreputerilelor

majore(de~ilegilestrictedeimigrareinceamaimareparteaacestuisecoldemonstreazacanutotiamericaniiauaceea~iparere).Pede-aWiparte,unelesocietliti(e.g.,Japonia)credcavariatiasubculturalaslabe~teculturanationaHi~ideacecanu0incurajeaza.

Contraculturile

In unclecazuritipareleculturalcaleunuianumitsubgrupnusintdoardiferitc,ci contraretiparelorrestuluisocietatii.Contra-culturile,cumsintnumiteacestesubgrupuri,intruchipeazaidei,valori,norme~istilurideviatacesintin opozitiedirectacucelealesocietatiimaimari.In anii '60~ila inceputulanilor'70,depilda,"hippie"ausfidatvalorileamericanefundamentaledeindividualism,competitie~imaterialism.Mi~careaneonazistacrescindadinGer-mania,Ku Klux Klan-ul din StatelcUnite ~iFr~tiaMusulmanadinEgipt~i-audezvoItatpropriileloransambluridetipareculturalecareii punin opozitiecuculturilepropriilorlor societati.

Uneori,cumafostcazulcurni~carea"hippie"dinStateleUnite,elementelecontraculturiisintabsorbitedecadrulculturalmailarg,

iardistinctiadintreceledouaseestompeaza.Totu~i,celmaiadesea,contraculturaramInein contactputemiccusocietateamaimare,cumestecazulcuFrlitiaMusulmanadinEgipt.

Relativismul cultural

Varietateapracticilorculturaleatltin interiorulsocietatilor,cit~iintreelesugereazacanuexistliunsingurtipar"celmaibun".0astfeldeconcluzieconstituiebazarelativismuluicultural,ipoteza

canici 0 practicaculturalanu esteinerentbunasaurea;frecaretrebuieinte1easain raportdeloculei in configuratiaculturalamailarga.

Aceastaperspectiva11facepeobservatorsaseabtinadela aformulaaprecieriasuprapracticilornecunoscute.Aceastapresu-punetoleranta,~ichiarrespect,fatadestilurileculturalecarepot

. pareaciudatesauchiar"nefire~ti".Oameniiautendintadeaevalua

60

obiceiurile,practicile~icomportamentelein raportcu alelor ~ideseoriaceastaevaluarecapatauncaractermoralcareestespoitcu foartemultsentiment.Relativismulculturalaparaimpotrivaacesteitendinte.

Oarerelativismculturalinseamnaca"oricemerge",canuexistlistandardeabsolute?Aceastapresupuneiertareapruncuciderii(uci-dereacopiilor,deseorifolositacaunmecanismdecontrolalpopu-latiei)saubrutalitateaindreptataspreungrupminoritar?Sociologia,cadisciplina,nuareraspunsuriu~oarela acesteintrebari.Ca in-divizi, ceimaimultisociologi,dacanutoti,sint~ocatideacestepractici.Totu~i,eiarincercasa-~iseparepreferintele~iideilemo-raledeeforturilelorprofesionaledeaanalizacauzele~iconsecinteleuneianumitepracticiculturale.Adoptareapozitieirelativismuluiculturaliiincurajeazapeoamenisapriveascamaiobiectivpropria

lorsocietate~ipractidleeiculturale.Aceastaoferaun.feldedistantadela careoameniisa-~ipriveascapropriaviata.

Etnocentrismul

Opusulrelativismuluiculturalesteetnocentrismul,tendintadeaconsiderapropriaculturasuperioaraaltoradinpunctdevederemoral~i,astfel,deajudecaalteculturidupastandardeleproprii.Afi etnocentristinseamnaapresupunecapropriasocietatefacelucruridoarcumestedrept~icumsecuvine(e.g.,America:"Iube~te-lsaulasa-l").Observatoruletnocentristeste,deaceea,capabilsapercea-pa practicilealtorculturi sausubculturica derivatii,nu doarcadeosebiri. .

Etnocentrismuluiii estemaiu~orsasementina'insocietlitirelativomogene,traditionale~iizolate.Inastfeldesocietati,existliproba-bilitateaunuicontactreduscudiferitepractici~iputineposibilitatidea Ie vedeautilitatea~iimportantain interiorulculturiiin careacesteaaulocoCind membriiacestuifel desocietatesintexpu~iacestorvariatii,esteimprobabilcaei saaibagamadeexperientecarele-arpermitesasuspendejudecata~isaconsidere0variatiecafiindmaidegrabapur~isimpludiferitlidecitgre~ita.

61

TEMELE CULTURALE AMERICANE

Unadintreprimeleafirmatiidesprevalorileamericanevinedelaunvizitatorfrancez,AlexisdeTocqueville(1969;original1835).El afostdeosebitdeimpresionatdelipsadeformalitate~iegalitateexprimateclar,pecarele-ag~sitin StateleUnite,avind,maiales,invedereoriginealorin tipareletraditionale,deformalitate~ideo-sebiridestatut.

Mai recent,sociologulRobinWilliams(1970)asugeratca,inciudamariidiversitaticulturaledinStateleUnite,existaunnumarlimitatdevalorifundamentalecareinc1udexpresivitateaculturalaaStateJ.orUnite.Citevadintreacestevalorisintdescrisemaijos.

Americanii,conchideWilliams,punmareaccentperealizare$isucces,indeosebiin rolurilelor profesionale.Ei sintextremdecompetitivi~iconsiderasuccesulcafiindmasuraproprieivalori.Activitatea~imuncasint,deasemenea,importantepentruameri-cani.In general,americaniisintfrenetici,profundangajatiintr-oactivitate,i}1deosebiin domeniulmuncii.Activitatileprofesionalein specialcelepentrubarbati,dardin ce in cemai mult~icelepentrufemei,constituiecentrulvietii lor reale~ial conceptiilordespresine.

Americaniiapreciaza,inmoddeosebit,eficienfa$ispiritulprac-tic.Nu este0 intimplarefaptulcastudiile~tiintificedespre"timp~imanagement"(Taylor,1991)auinceputin StateleUnite.SingurulsistemfilozoficpropriuStatelorUniteestepragmatismul,0 filozofiecareseconcentreazaasupraconsecintelorpracticealecomporta-mentuluiuneipersoane.Americaniiau0mareincredereinprogres.In general,ei sintoptimi~tiinprivintavietii,siguricalucrurilevorfi maibune.

Americaniiau0putemicalaturaumanitara.Ei credin ideeadea facebine atit ca indivizi, cit ~ica grupuri- depilda,marelenumardeorganizatiifilantropicepecareIe-aucreat.Ei apreciazalibertatea~idemocrafia.Ei credca indivizii au dreptuldea seexprimaliber,dea-~iurmariscopurilepersonale~idea-~iaugmentafericireaindividuala- ~i,in general,nupeseamaaltora.

Totu~i,Williamsdeasemenearemarditendintaamericanilordeagindiin termenidecategoriisociale,careuneoriduclarasism

62

#sentimentedesuperioritatedegrup.A~adar,etnocentrismulnuestenecunoscutprintreamericani.

Alteanalizealevaloriloramericane[e.g.,Yankelovich(1978)]vadschirnbariin curs.Ele remarca0 atentiecrescindafatadesine~ideexprimareabinelui,0scadereaaccentuluipuspeactivitatealucrativacapunctcentralalvietii~i0preocuparecrescindapentruactivitatilelibere.In modevident,culturaamericanaa suferit0schimbaredeosebitderapidain ultimulsfertdeveac~inuexistanici unmotivsanea~teptamcaeasa-~iincetezeevolutia.

CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIA

Intr-oprovocaremajoraa sociologiei~ia ideii caculturafor-meazacomportamentuluman,etnologulEdwardWilson(1975)aintrodus0nouadisciplina,sociobiologia,studiulsistematicalbazeibiologicea comportamentuluiuman.Wilson preziceca antro-pologia,psihologia~isociologiavorfi absorbitedeaceastanoua

~tiinta,deoareceeaexplicamaibineactivitatileomene~ti,pebazageneticii,decitcelelalte~tiintebehavioriste,careIeexplicapebazaculturii saua educatiei.El credeca tot comportamentulsocial,inclusivcelmanifestatdealtespeciidecitceaumana,estesupusacelora~iprocesedeevolutiecareafecteazacaracteristicilefizicealespeciei.

Deseori,sociobiologiifolosescexemplulgrijii parintilorpentruodraslelelor,deobiceiexplicatape0bazaculturalain termenide"altruism",pentrua-~idezvoltaargumentul.Ei sustincamotivulpentrucareparintiidinmultespeciii~iaparaurma~iinuarenimicde-afacecualtruismul.Mai degraba,sociologiiinsistacaacesteanimalesintprogramategeneticsaactionezeinacestmod,deoarecesupravietuireaodraslelorlor mare~te~ansaca genelelor sa fiementinutein fonduldegenecolectiv.

Critici ai sociobiologiei(e.g.,Bock, 1981;Lewontin,Rose~iKamin, 1984)spuncaanalogiaintrecomportamentulanimal~icel uman(depilda,compararearitualurilorde imperecherealeanimalelorcuritualurileumanedecurtare)estefundamentalgre~ita.Ei sustincamareadiversitatein comportamentulumanpledeaza

63

impotrivauneiexplicatiibazatepegenetidi.Programelegeneticecodate,afirmaace~tioamenide~tiinta,ardeterminaun graddeuniformitatein comportamentulsocialalluihomosapienscare,inmodevident,nuesteprezenta.

Totu~i,sociobiologiai-afortatpesociologisasegindeascala0problemaimportantapecarepreaadeseaautrecut-ocuvederea:factoriibiologicinutrebuiesafie ignoratiin examinareacompor-tamentuluisocialurnan.Biologianunurnaicastabile~teunelelimitepentruceeacefacfiinteleomene~ti,ci ea,probabil,faceposibilcauneletipareculturalesafiemaigeneratedecitaltele(Barash,1977).Astfel,cumdeseoriseintimpIain ~tiinta,uneledintrepretentiileextremealeuneinoiabordarisintrespinse,permitindcanoiintele-gerisapatrundain perspectiveIestabilite.Foartemultioamenide~tiintain domeniulsocialrespingpremisadebazaasociobiologiei,dardincein cemaimultiincearcasainteleagaexactmodulin carefortelebiologiceinfluenteazaviatasociaIa.

Aeestcapitola examinatconeeptuldeeulturam modde-taliat.S-a evidenliatcaculturaesteunelementumaneelimi-teazalibertateafntr-ooarecaremasura,dar$iextinde,mmodconsiderabil,capacitateaoamenilordeafacefata mediuluifneonjurator.Au fost discutateaspecteleeulturiimateriaIe,cumsmtobiectelefacutedeoameni,precum$idif'eritelecom-poneneteale eulturiinemateriale- euno$tinlele$i opiniile,valorile,normele(obieeiurile,moravurile,tabuurile$ilegil!?),semnele$isimbolurile(limbajul$igesturile)."Ipotezarelati-vitalii $tiinlifiee", care afirma ca limbajul structureazagmdirea,afost analizata$i considerataea avfndnevoiedemodificari.

A fost descrisadeosebireafntrecultura"ideala" $i cea"reala". S-a acordatatenliediversitaliieulturaleatft mtresocietali,eft$i fn interiorulacestora.Acestsubiecta dusladistincliadintresubculturi$i contraculturi,dintreconcepteleeontrarederelativismcultural$ietnocentrism.

Deasemenea,eapitolulaprezentat,fn liniigenerale,analizafaeutadeRobin Williamstemeloreulturaleamericane:a rea-

64

lizarii $iasueeesului,a aetivitalii$ia muncii,a eficienlei$iaspirituluipraetie,a umanitarismului,rasismului$i a senti-mentelorsuperioritaliidegrup..

Capitoluls-a meheiateu0 diseu/iedespresoeiobiologie,ea0provoearemqjoralaexpliealiaeulturalaaae/iuniloruma-ne.Aufostprezentatesumaratltargumenteleadeplilor,eft$ialecriticilorsoeiobiologiei$i aufost luatefn eonsiderarem-lelegerile$i limitarilesoeiobiologiei.

65

COAI.A 5 INTRODUCERE tN SOCIOLOGIE

4STRUCTURA SaC/ALA

A

/ntreaga vialasocialaincepe0 datacusocietatea,cu organi-zareaasocieriiumane.Fiinleleumanesenascintr-osocietatecarefunclioneazadeja.Societateaestecentrulexistenleiumane;vialasocialaesteviala in societate.

Nucleulacestuicapitolvafi societateainsine:ceesteea,dinceesteformata$idiferiteleeiforme,precum$iperspectiveleteo-reticedincare0 examineazasociologii.

NATURA SOCIETATII,

Trasaturile fundamentale ale societatii,Un obiectivimportantalcercetariisociologiceestesocietatea,

ocolectivitatedeoamenicareau0culturacomuna(pecare0transmitgeneratiilorurmatoare),unteritoriucomun~i0 identitntecomuna~icareseinfluenteazareciprocprinrelatiiorganizatesocial.

Faptuldea avea0culturacomuna,unteritoriu~i0 identitatecomuneii leagapeoameniunuldealtul.CulturacomunaIeasiguraun"modeldeexistenta"comun,iarteritoriulgeograficcomunIeasiguraunspatiucomunin caresarealizezecultura.Acesteadouasecombinapentrua asiguraun sentimentcomunde identitate.Acestsentimentcomunitareste,deasemenea,produsdeinterac-tiuneaumana,dincaremareparteseproduceprincanalesociale.Acestecanalede interactiunesociaIaseaflaprintreelementelestructurale- elementeleconstitutive- alesocietatii.

66

Structura sociala: elementeleconstitutive ale societatii,

lnteractiuneasocialarareoriarelocintimpUitor.In general,existauntiparal'comportamentuluinostru.In timpceculturadeterminaoparteatiparului,0marepartealuiestedeterminata~ideelemen-te1estructuralealesocietatii.Pescurt,structurasocialaestetiparulrecurentalrelatiilordintreelementelesocietatii.Printreacesteele-mentesint:statutul,rolul,grupurile,organizatiile,institutiilesociale~icomunitatea.

Statutul

In vorbireadefiecarezi,prinstatutseintelegeunniveldepres-tigiu,debogatiesauputere.Totu~i,dndsociologiifolosesccuvintulstatut,ei sereferala pozitiauneipersoaneintr-o retea derelatiisociale.Statutulde"mama"desemneazaunmembrualreteleiso-cialenumite"familie",a~acumdesemneaza"tata"~i,:fiu". Inmodasemanator,"director~colar"sereferala0pozitiein sistemuldeinvatamint,lafel"profesor"~i"elev".Fiecaredintreacesteeti-chetestructuralesereferala0reteasociala~idefine~te0anumitapozitiein cadrulaceleiretele.

Unelestatutesintreciproce:,,mama"implica"copil","profesor"implica"elevi".Alte statuteindicaretelemaidifuze;deexemplu,"dulgher"sereferamaidegrabala0pozitiein reteauaprofesionalageneralaasocietatiidecitlasugerareauneilegaturicuunaltstatutspecific.

Oameniiaumultestatutesociale(setuldestatuteal uneiper-soane).Mama,fiica,instalator,catolic,elev,prieten,italo-american~ifemeies-arputeaaplicatoateunuianumitindivid.Uneledintreacestestatutesintnumitestatuteatribuite.Statuteleatribuitesint

conjeriteuneipersoanedesocietatesaudeungrup,fara contri-bulla concretaa individului,cel putininitial. Oameniinu preapot,initial,sa-~ialeagarasa,religia,etnia,sexul~ichiarclasaso-ciala.Acestestatutesint0 funotieafamilieiin care0persoanasena~te.

Exista,deasemenea,statutedobfndite,caredepinddecalitafiasupracaroraindividulareunoarecarecontrol.Statutulmarital

67

(sot,so!ie)~ieelprofesional(instalator),precum~istatuteleingrupurineformale(prieten,pre~edintedeclub),sintfunctiialeale-geriiindividuale,de~iconstringerilesocialepotlimitaoptiunileac-cesibileuneipersoane.

In societatilemari~icomplexe,culturaeste,deasemenea,com-plexa,darniciunindividnupoatefi expusintregiigamedeelementeculturale.AspecteleuneiculturipecareoameniiIepotexperimentasintputernicinfluentatede statutulsocialpe careace~tiail au.Acestlucruesteadevaratin moddeosebitdnd esteyorbadesprecopii,alecarorstatuteatribuiteii expuneinitial doarla aspectelimitatealeculturiimaimari.De pilda,copiii nascutiin familiicatolicedeobiceinusintexpu~ilavalori,norme~iideialefamiliilormusulmane.Fetele(unstatutatribuit)nusintpregatitesocialCllvalorileculturale~inormelecucaresintpregatitibiiietii.In timpceadultiii~ipotschimbareligia,clasasociala~ichiarsexul,copii-lor Ieesteaproapeimposibilsafacaacestelucruri.

Nu toatestatuteledin cadrulunui setde statuteau aceea~iimportanta.Deseori,avemunstatutprincipal,unstatutcheiecarearemarepondere(ininteracliunilenoastresociale~iin identitafilenoastresociale).In modtraditional,statutulprofesionalal unuLbiirbatesteimportantpentrusentimentulsaudesine~ipentrurela-tiilesalecualtii.Defapt,ocupatiaunuibiirbatestedeseoristatutulsauprincipaLAcestaesteschimbiitorpentrumultibiirbati,intrudteii~iimpart,dincein cemaimult,timpulintreCariera~ifamilie.In modtraditional,statutuldefamiliealuneifemeiafoststatutul~auprincipal.Totu~i,intrucitmaimultefemeidevinmuncitoare,statutullordemuncadevinedincein cemaiimportantpentruele.Virstaestedeseoriun statutprincipal,"controlind"ceeaceper-soaneletrebuiesafaca~imodulin carealtiiarputeareactionafatadeele.Pierdereaunuistatutprincipal(e.g.,dnd oameniisepen-sioneazasaunumaiaucopiidependenti)poatetulburasentimentuldeidentitatepecareoameniiI-auedificatin decursulmultorani.

Rolul

Statutulesteunconceptpozitional;elstabile~teloculuneiper-soaneincadruluneiretelesociale.Rolulindicadouaaspectediferitealeactivitatilorinsadrulunui statut.RalphLinton (1935,1945)initialadefinitrolulcafiindtoatelucrurilepecareIea~teptamde

68

la cinevacareocupaun anumitstatut.Ulterior,el a sugeratcarolulesteformatdincomportamenteleangajatedecatreocupantulunuianumitstatut:

Acestedouasublinieridiferiteaducin centrulatentieiceledouacaracteristiciimportantealerolului:a~teptarile~icomportamentul.In general,sociologiisereferalaprescripliilerolului(a~teptarile)pentruadefininormelesocialepropriiunuianuinitstatut.Ei folosesctermenulindeplinirearolului (comportamentul),casasereferelacomportamentulefectival persoaneicareocupaun anumitrol.Brim (1960)a exprimatdeosebireaintreprescriptiilerolului ~iindeplinirearoluluiin functiede"derivatie"(veziCap.8).

Rolurile in comparatie cu statutul De~iinrudite,rolul ~istatutulsintdiferite.0per~oana"ocupa"un statut,dar,joaca"sauindepline~teunrol. StatuteIenuauacceslarasaIe fie ata~ateprescriptiilerolului.Pozitiauneipersoaneintr-oreteasociali'iarevaloarelimitatadaca"sernnifica!ia"aceleipozitiinll estedescrisadeprescriptiilerolului.De pilda,a fi parinteinsearnnaa sus!ineanumitevalori(e.g.,importantacopiilor)~iafi supusunornormeprecise(e.g.,obligatiadeaIeasiguracopiilorsprijinafectiv,fizic~ifinanciar).Pozitia~iobligatiilemergminain mina.

Dar rolurilenu sint doarobligatii.Anumitedrepturiata~ateunuistatutsintdefiniteinprescriptiilerolului.Depilda,de~isecre-tareledebirousintobligatesafacaactdeprezentala timp,~isapresteze0 activitatecompetenta,eleau ~idreptullaun anumitsalariu,la protejareaslujbei,la zile liberein cazde boala~ilaconcediu.Profesorii,de~isintobligatisatinapasulcudomeniilepecare~iIe-auales,safacaactdeprezentiilatimp~isafiepregatitipentruore,ei au ~idreptulla un anumitgradde respect,la unanumitniveldemuncadinparteastudentilor~ilaunanumitgraddelibertate,pentruafacecercetiirilepecareIeconsideraimportante.Drepturile~iobligatiileseimpletescincadrulprescriptiilorroluluiata~atestatutelorsociale.

Conflictul intre roluri Conflictulintreroluri apare,fiindcarelatiaintrestatut~irol nu esteunadeconvergenta.Adica, de~iprescriptiileata~ateunuistatutsintdeobiceiin concordanta(e.g.statutuldeparinteconcordacuobligatiiledeaaveagrijadecopii,dea-iimbraca~idea-ihrani),uneorielesintin conflict.Rezultatulesteconflictulintreroluri. De pilda,un "asistentintern"(statut)intr-uncaminalunuicolegiutrebuiesa"deasfaturi"studentilor

69

colegi(obligatie)~i,inacela~itimp,trebuiesaraportezeincalcarileregulamentuluidecatrestudenticonducatorilorcolegiului(obli-gatie).Celedouaprescriptiialeroluluiasistentuluiinternsintastfelinconflict,deoarececudt maimultelaplidiregulamentulcolegiu-lui, cuautvaci~tigamaiputinaincrederenecesarapentrua fi unsflituitordesucces.

Conflictulintreroluriapare~idndprescriptii1erolului,asociatecudouasaumaimultestatute,sintcontradictorii.Studentulcareinvata,darcareeste~iprietendevotat,'incearcaun conflictintreroluridnd un prietenapropiatii cereun serviciuimportant,darcareconsumatimp,'innoapteadinainteaunuiexamenhotaritor.Ambeleprescriptiialeroluluisintjustificate(studiulinainteaunuiexamenhotaritor~iajutorareaunuiprietenapropiat),darsatisface-reauneiainseamnanesatisfacereaceleilalte.Conflictecaacestaimpunoamenilorevaluarea~ialegereaintrcererijustificate.

Tensiunea intre roluri Aceastaaparednd eforturiledeasatisfaceprescriptiileintruchipateintr-unstatutsocialprovoacaanxietate,stres~itensiune.Spredeosebiredeprescriptiilecarepro-voacaconflictintreroluri,celecareprovoacatensiuneintrerolurinusintnecesarmentecontradictorii.Depilda,unsupraveghetordebiroutrebuiesamentinarelatiidemunciiarmonioasecucolegiidemundi,dar,deasemenea,trebuiesaIestabileascamaririledesalariu~ipromovarile.De~iceledouaseturideobligatiinusintcontradic-torii,indeplinirealor deseoricreeazasupraveghetoruluitensiuneemotionala~ipsihologica.

Grupurile

"Grupul"esteunconceptcheieinsociologie(veziCap.5).Cindsociologiifolosesctermenulgrup,eiauinmintedoisaumaimultiindivizicareauunsentimentcomundeidentitate~iseinfluenteazareciprocpecaiorganizate,pebazaunuisetcomundesperantere-feritoarelacompqrtamentulfiecaruia.Grupurileconstituie0trasa-turadistinctivaavietiisociale.Celemaimulteactivitatiaulocincontextulgrupurilor,fie ca acesteasint familii, echipe,grupuritovara~e~tisaugrupuridemunca.Grupurisegasescpretutindeni;viatasocialaesteviatiidegrup.

Nu toateadunariledeindivizisintgrupurisociale.Oameniicarestauimpreunaintr-untrennusintnecesarmenteungrup.Membrii

70

unuigrupauunsentimentdeidentitatecomuna~iunsetcomundesperante,careIeorganizeazainteractiunea.Naveti~tiidintr-untren,caresevadunulpealtulzilnic, incepconversatii,seautodefinescca"naveti~tichinuiti"~iocupaacelea~ilocuri in fiecarezi devinungrupsocial. .

Categoriile sociale i colectivele sociale Categoriilesociale~icolectivelesocialesintoamenicareau0 caracteristicacomuna(e.g.,toatepersoanelecuparro~u),unstatutsimilar(e.g.,"clasamuncitoare")sau aceea~isituafie(e.g.,spectatoriila unconcertrock).De~ioameniidinaceea~icategoriesocialanusintnecesarmenteun grupsocial,ceaucomundevine0 bazaauneiidentitatiimparta~ite~ileorganizeazainteractiunea.

Categoriilesocialesintmodalitaticomodedeadescrieoamenicareau cevacomun~ide a indicagrupuripotentiale.Dar spredeosebiredegrupuri,categoriilesociale~icolective,ingeneral,nujoacaunrol importantin viatasociala.Ele sintabstractiistatisticecomode,nufortesocialedeconstringeresaudeacces,a~acumsintgrupurilesociale.

Organizatiile0organizafieesteuntipdegrupcareesteanumecreatpentrua ducela bunsfir~it0sarcinaspecifica~icareare0structuraformala,prin carefncearcasa fndeplineascaaceasar-cina.(VeziCap.5pentru0 discutiemaidetaliata).

Organizatiilesesitueaza,camarime,intr-ogamalarga,delaunelefoartemari(e.g.,GeneralMotors)pinala unelefoartemici(e.g.,unclub~colar).Indiferentdemarime,0organizatiearereguliformale~iconditiipentrua fi membru,ceeaceii daposibilitateasaindeplineascaunscop(e.g.,producerea~ivinzareadeautomo-bilesauasigurareauneigamedeactivitatisocialepentrumembriisai).

INSTITUTIILE SOCIALE,Multe elementealeuneistructurisocialesintlegateintreele.

Adicii, statutele,rolurile~igrupurilenusintizolateunuldealtul.Intr-adevar,grupurilesintcompusedin statute,iar organizatiilesintformatedintr-oseriedestatutelegateintreelesauchiardin

71

(

grupurisociale.Acesteelementealeuneistructurisociale,larindullor,ajutalaedificareainstitutiilorsociale.

Pentruasupravietui,oricesocietatetrebuiesarezolveanumiteproblemecareaparin modfrecvent.Eatrebuiesaasiguresatisfa-cereanevoilorfizice~iafectivealemembrilorsai,saasiguretransmi-tereamo~teniriicomuneasocietatiidingeneratiein generatie~isaaiM grijadetineret.De-alungultimpului,societatiledezvoltaformestructurale~iculturalestabile,pentruaseocupadeacesteprobleme.Acesteasenumescinstitutiisociale.

Institutiilesocialesintcaracterizateprintr-unmanunchirelativstabildevalori,norme,statute,prescriptiialerolului,grupurisociale~iorganizatiicareaulegaturacu0 ariespecificaaactivitatiiumane.Depilda,toatesocietatiletrebuiesaaiM unsistemdeproducere,repartitie~iachizitionaredebunuri~ideserviciinecesarepentrusupravietuireaoamenilor.Institutiacareseocupadeaceastapro-blemaesteeconomia(veziCap.17).De~iformainstitutieiecono-micepoatevariadela societatela societate(e.g.,capitalismuldepiata,socialismul,comunismul,capitalismuldestat),fiecaresocie-tatetrebuiesadezvolte0modalitaterelativconstantadeaproducehrana,imbdicaminte~iadapost,~idearepartizaacesteamembrilorsai. Societateafacetoateacesteaprintr-ovarietatedenorme~iva19ri,precum~iprinstatute,grupuri~iorganizatii.

Inmodsimilar,nevoiauneisocietatideaasiguramembrilorsaiunsetfundamentaldedeprindericognitive~iintelectuale,careIevadaposibilitateasafunctionezein societate,esterezolvataprininstitutiasocialaa "educatiei"(veziCap. 14).Orice ~coala(sausistem~colar)constituiedoar0parteaunuimodelmaimare~imaicomplexpecare11numiminstitutiedeinvatamint.

Cap.16).Religiaesteceade-acinceainstitutie;eaasiguracoeziuneas~)Cialaprininteresuleipentru"valorileabsolute"(veziCap.15).

Caracteristicile institutiilor,Intrucitinstitutiilesintalcatuitedinelementeculturale~istructu-

rale legateintreele,eleautendintade a rezistaschimMrii. Depilda, institutiaeducatieia dezMtut,cel putinun sfertdesecol,problemaunuisistemvoucher1,aalegeriiparinte~ti~ia~coliidecartier,cuputinefectimportantasuprastructuriieducatiei.

Institutiiledeasemeneatindsafieinterdependente.Institutiileimportantealesocietatiitindsasebazezepe~isasustinanorme~ivalorisimilare,~isaaiM scopurisimilare.De pilda,sentimentuldeindividualismalamericanilor(veziCap.3)joacaunrol impor-tantin sistemuleconomiccapitalist(economia)al StatelorUnite,in checksandbalances2inglobatein sistemulpolitic(politica)~iinlibertateaamericanilordea-~ialegepartenerulmarital(familia).Sustinereanormelor,a valorilor~ia scopurilorsimilaretindesafacainstitutiileinterdependente;cindseproduce0schimbareintr-oinstitutie,seproduce,probabil,~iin altele.Functionali~tiitindsaseconcentrezeasupraaspectelorpozitivealeinstitutiilorsociale~iamoduluiincareinstitutiileoferasocietatiiposibilitateadearezolvaproblemeleceaparfrecvent.Pedealtaparte,teoreticieniiconflic-tuluicriticainstitutiile,pentrucaservescdoarscopurileunormembriai societatii.Ei iauin consideraremaidegrabaproblemelecauzatedediverseleinstitutiisocialedecitcelerezolvatedeacestea.

Comunitateaesteun grupsocialcareimparta~e~tenunumaiidentitatea~iunmodelorganizatdeinteractiune,ci ~iunteritoriu

IUn sistemdegestiunein careesteprezentata0 dovadajustificativa,deobiceicu documentesustinatoareata;;ate,pentrufiecaretranzactie(n. tr.).

2Limiteleimpusetuturorramurilorunui guvern,prin imputernicireafiecareiramuricu dreptuldea amendasaua anulaacteleuneialteramuri,carecadinatributiilesale(n. tr.).

Teoria functionalista,Potrivitteorieifunctionaliste,majoritateasocietatiloraucinci

institutiiimportante.Douadintreacesteasinteconomia~ieducatia.A treia,familia(distinctadeoricefamilieconcreUi),este0 institutiesocialainsarcinatacuresponsabilitateadea ingriji copiii ~ideatransmitemo~tenireaculturalaa societatiiprin socializare(veziCap.6~i13).A patraesteinstitutiapolitica,institutiaraspunzatoarede organizarea~irepartizareaputeriiprintremembriisai (vezi

Comunitatea (

72 73

geograficcomun.Acestteritoriucomunmare~tefrecventa,~ideseoriconsecintele,interactiuniilor.De~icomunitateaadeseasereferalaungrup,relativmic~ichiarizolat,deoamenicaretraiescimpreuna,easepoatereferi~ila0 societateurbanamoderna.Depilda,multeora~emaridin StateleUnitevad0 rena~terea ideii de"mahala".Intr-unsens,mahalalelesintcomunitati.

Termenulcomunitateestefolositdinceincemaimultcureferire

la grupuriai carormembrinuaulegaturigeograficeunii cualtii;de pilda, "comunitateaoamenilorintelepti"sau"comunitateaoamenilorde~tiinta".A~adar,labazauneicomunitati,fiecamem-brii saiaucomun0 bazageografica,fie canu au,seaflaun setcomundevalori~inorme.Capitolele20~i21,caretrateazapopu-latia~iurbanizarea,vorcontribui~ila lntelegereaconceptuluidecomunitate.

TIPURI DE SOCIETATI,Existamultetipuridesocietati.Totu~isocietatilepotfi clasifi-

catein cincitipurifundamentale,clasificarebazatapetehnologiapecareacestea0 folosesc~ipestrategiapecare0 adoptapentruexistenta.

Societatile de vinatori $i culegatori

Celemaivechistrategiipentruexistentasintvinatul~iculesul-vlnatoarea~ipescuitulcuajutoruluneltelorsimple,confectionateinitialdinlemn~ipiatra,~icautareahranei.Aceastaformadeexis-tentaesterelativrarain zilelenoastre,doarvreo300000deoa-menidin5miliardecitislntpepaminti~imaiasiguramijloaceledetraiin acestfel (VanderZanden,1990).

Intrucitputineregiunipotintretinepopulatiinumeroasecaredepinddehranaobtinutazilnic,societatiledevinatori~iculegatoritindsadevlnarelativmici.Deasemenea,diutareahraneiadecvateconducelanomadism.Din cauzaaceasta,densitateapopulatieiinacestesocietatiestescazuta.

74

Economiasocietatilordevinatori~iculegatorieste,in esenta,lanivelulsubzistentei;membriisocietatilorconsumatotceau.Intrediverselepopulatiicomertulesteslab.Peplanintern,majoritateaoamenilorindepline~teacelea~isarcini,diviziuneamunciiestefoarteredusa,dacaexistacumva~isebazeazapevirsta~isex.Diferentie-reasocialaestemica,iarlegaturilederudeniesintformaprincipaladeorganizaresociala.Conducereatindesafieneformala~iseba-zeazapeperformantarealizatalavinatoaresaulastringereahranei.

Societatile horticole,Dezvoltareacultivariiplantelorintrezece~inouasprezecemii

deani in urmaa dusla schimbarisociale.Societatilehorticole,bazatepe cultivareaplantelor,auinceput,treptat,sainlocuiascasocietatiledevinatori~iculegatori,indeosebiin regiunilefertiledinOrientulMijlociu ~idinAsia deSud-Est.Societatilehorticolefoloseautehnica"doboririi~iarderii",prin carecuratau0 bucatadeteren~iardeauvegetatiataiata,casafadi cenu~apentrulngra-~amlnt.Dupaaceeasemanaugrine,folosinduneltesimple,cumeraubetelepentrusapat,~i,maitirziu,sapeleprimitive.Dupadoisautreiani,cindpamintulerasecatuitdeelementelenutritivene-cesarerecoltelor,grupulsemutaintr-onouaregiune.

SocietatilehorticoleeraumaieficienteInasigurareahranei~ia

altorbunurinecesare,decitsocietatilede vinjitori~iculegatori.Prin difuziuneaculturala(rasplndireainventplor,atehnologiilorsauaaspectelorculturiinematerialedelaungrupsociallaaltul),practicilehorticoles-auraspinditpinainEuropaorientala~iChina,creind0maimare~imaisiguracantitatedehrana.Eficientasporitii~iexistentaunuisurplusdehranaaupermis0oarecarediferentieresociala;numaieranevoiecafiecaremembrual societatiisafieimplicatin activitateadeproducereahranei.Au lnceputsaapariistatutespecializate,ca~amanul(0persoanacarepracticamagia~ivindecaoamenii)~ime~te~ugaru1.Au inceputsasedezvolteinstitp.-tiilepolitice,unelelUlndformaconduceriiereditare.Deasemenea,intrucitacumulareabunurilornecesarenuerauniformauniioameni

auajunsmaibogati~i,astfel,maiputemicidecitaltii.

75

Ii

I

Datoritiiuneianumitepermanentegeografice,societatilehorti-coleauajunssafiefoartediferitedesocietatiledevinatori~icule-gatori.Ele eraumaimari,uneoriajungindpinala citevamii deoameni.Eleerauformatedinstructuripermanente,cumeraucaseleadunateintr-unsat.S-audezvoltatlegaturicomercialeintresate.Darcre~tereaacestorsocietiiti~iinteractiuneacucelecaresedeose-beaudeeledeseoriduceaula animozitati,uneoriajungindu-selacerturi~irazboaieintertribale.

Societatile pastorale

Camin aceea~iperioadaincaresocietatilehorticoleevoluauinregiunifertile,societatiledevinatori~iculegatoridinregiunilemaiarideevoluauin societatipastorale.Acestesocietati,bazatepeimblinzireaanimalelor,produceau0cantitatedehranamaistabiladedtproduceausocietatiledevini'itori~iculegatori.Ocazional,so-cietatilecombinautehnicahorticolacuceapastorala,pentruamarinivelul~istabilitatearezervelordehrana.

Ca~ihorticultura,pastorituladuslamarireasocietatii.Totu~i,cantitateadepamintnecesarapentrucre~tereaanimaleloradetermi-natscadereadensitatiipopulatiei.Societatilepastoraleaudevenitnomade,deoareeeaveaunevoiedenoipa~unidnd celevechinuIemaiasigurauhranaadecvatii.Aceastahoinarealaadatna~tereunornoi contactesporitecu alte~cietati,avindca rezultatcomertulintreele.De asemenea,contaetulcu altesocietatia dusla uneleostilitatiintregrupuri~iladezvoltareasclaviei;prizonieriiaufosttransformatiin sclavi.

Tehnologiapastoralaa creatun surplusdehrana.Au aparutstatutespecializate,cumeraume~te~ugarii,uneoriajungindu-selainegalitatidestatutinstitutionalizate(valoareinegalaprintremem-briisocietiitii).Deasemenea,auaparuteonducatoriputernici.Stiluldeviatapastoralparesafi jucat ~iun rol in dezvoltareaideilorreligioase,bazatepezeitatisupremecaremanifestauun interesaetivpentruafacerileomene~tidefiecarezi.Acesteideisintcompa-rabilecuiudaismulbatrinilorpastorievrei~ieureligiilecarei~iau.origineain el,cre~tinismul~iislamul.

76

Societatile agrare

"Revolutiaagrara",careaavutloccarnaeum5000-6000deani,a.dusladezvoltareasocietatiloragrare.Acesteasebazaupecultivareapamintuluipe scara mare,folosindplugul i diferiteanimaledetractiune.SocietatileagrareauaparutmaiintiiinOrien-tul Mijlociu, dartehnologialor s-araspinditla altesocietatidinlume.

Folosireamaidegrabaaplugului~iaanimalelordedtauneltelordeminaa fost0 metodamaieficientadea faceagricultura.Maimult,aceastaeficientaapermisoamenilorsasteamaimulttimpintr-unlocoAstfel,auinceputsasedezvoltea~ezarilepermanente.Mai tirziu,agricultoriiauinvatatsaconfectionezeuneltedinmetal,careeraumaieficientededt celedin lemn~idin piatra,pentruaratul~iaerisireasolului.Deasemenea,unelteledinmetalaupermisdezvoltareairigatiei,atitdenecesaraagriculturiipe scaralarga.S-auprodusmari surplusuridehrana,ceeaeea dusla aparitiamultorstatutesocialespecializate~ilaocupatiidistinete.De-alungultimpului,baniimai degrabadedt troculau devenitmijloculdeschimbeconomic,ceeaceafacilitatdezvoltareapietelor~iacomer-tului.Comequla dusla dezvoltareacentrelorurbanemari~i,in

celedinurma,laora~ulmodern(veziCap.11).Diferentiereasociala~i,maitirziu,inegalifatilesocialeaudevenitmaipronuntate~iinstitutionalizate.A aparut0elitapoliticaspecia-lizata,deseorisubformamonarhiilorereditareabsolute.In modsimilar,s-audezvoltatclaselesociale,indeosebi0 elitaeconomicaprosperacarecontrolapamintulmuncitde0 mare~idependentasubclasadetarani.Religiilecares-audezvoltatin aceaepoca~iinurmatoareleauconeeput,dincein cemaimult,zeitatimasculine,marindstratificareapebazadesex(veziCap. 12).

odatacudezvoltareauneistructuripolitice,economice~isocialedinceincemaieomplexe,societatileagrares-audeta~atcalitativdefoqnelesocialeanterioare.Complexitateaacestorstructurisocialeasporitprobabilitateaproliferariilor ~iacontinuariidezvoltarii.

77

illl:

Societatile industriale,SocietateaindustriaUimodernas-adezvoltatdoarrecent.Revo-

lutiaindustrialaaavutloc initialin Anglia,la mijloculsecoluluial XVIII-lea, apois-araspinditin toatalumea.Rezultatula fostdezvoltareasocietatilorindustriale,careaufolositma~inicomple-xe,actionatedeunmotor,pentruaproducebunurimateriale.Aceas-tatehnologieaprodusbunuriamdeeficient,incHatransformatceamaimareparteasocietatilorlumii.

Productiamecanizataaadusenormesurplusuridebunurifunda-mentalenecesarevietii,dudndla0exploziedestatutesocialespe-cializate,ierarhiidestatut~iinegalitatisociale.In modparadoxal,productiamecanizataamaiavutdreptrezultatreducereainegalitatiisociale,deoareceapermismobilitateasociala~iaredusimportantastatutuluisocialmo~tenit(veziCap.9~i10).lnstitutiaeconomicaadevenitdincein cemaidiferentiata,precum~imaiimportanta~iputernica.Dezvoltareama~inilorpescaralargaainsemnatdeplasa-realocului"demuncacentraldeacasain fabrica~idinmediulruralin centreleurbane.

De asemenea,industrializareaa avutunefectprofundasupraeducatiei,a familiei,apoliticii ~iareligiei.Nevoiademuncitoricalificati~icultivatiareclamatextinderea~anseloreducative~ilaaltecategoriideoameninunumailamicaelita.Familia~i-apierdutstatutuldecentrualproductieieconomice.0populatiemaieducataapretins~iaobtinutmaimultedrepturipolitice.Autoritateamoralaareligieiascazutpemasuraceindustrializareaamaritdiferenteleill stiluriledeviataaleoamenilor,slabindu-Ieastfelconsensulasupranormelor~ivalorilorfundamentale.

odatacu industrializareaavenit~iurbanizarea;oameniis-aumutatundeIeerauslujbele,~iacesteaerauinora~e.Niveluldetraigeneralacrescut,de~inudeopotrivapentlJltoti.Subdasasaracaacrescut.Efectelenocivealeindustrializariiasupramediuluiincon-juratoraudevenitdincein cemaievidente(veziCap.20).lndus-trializareaaadusmultebeneficii,dara~icreatmultep~oblemepecares'ocietateatrebuiesaIerezolve.

78

Societatile postindustriale

Societateaumanacontinuasaevolueze.Recentaaparutunnoutipde.societatenumitasocietateapostindustriala,in careprincipalasursadesubzistentaestemaidegrabaproducereainformatiilor~iserviciilededtproducereabunurilormateriale(Bell, 1973).StateleUnitesintconsiderateprimulexempludesocietatepostindustriala.Acolo,pentruprimaoarain istoriaomenirii,oameniiaumaimulte~ansesalucrezeill sectorulserviciiloreconomiei(e.g.,vinzari,finan-te,reparareama~inilor,comunicatii,educatie)dedtin agriculturasauin industriaprelucratoare.

Totu~i,agricultura~iindustriaprelucratoarenudisparin socie-tateapostindustriala.Ele devinmaieficientedatoritatehnologieidincein cemaisofisticate,ceeaceinseamnaca,pentrumentinereaaceluia~iniveldeproductiesaual unuiamairidicat,enevoiede

maiputinimuncitori.Prin urmare,muncitorjitrebuiesagaseascaalteformedemunca~iIegasescinprimulrlqdin sectorulserviciilor(veziCap. 17).

Societateapostindustrialaesteesentialmente0 societatebazatapecuno~tinte~ipeproducereacuno~tintelor.Ea seconcentreazaasupra~tiintei,aingineriei~iaeducatiei.Educatiaasigurabazadecuno~tintepentmoameniide~tiinta,pentroingineri~iceiceiaudeciziipoliticeintr-olumedominatadincein cemaimultdeteh-nologie.lnstitutiileeconomice,de~isintlafeldeimportantecamaiinainte,sintmultmaidependentedeacestesferededterauintrecut.

Tehnologiaperfectionata,comunicatiile~itransportulauduslao mobilitatesporita.Cre~tereamobilitatiia creat0 diversitatedevalori~istilurideviataill societateapostindustrialamoderna,marindposibilitateauneimaimariegalitatiintresexe,0maimaretolerantapentrudiferitestilurideviata~iimbogatindmutualrelatiileintrediferitlesubculturi.

Societateapostindustrialaseaflaincaintr-unstadiudetranzitie.Exemplulprototipic,StateleUnite,i~icontinuatransformareaintr-osocietatepostindustriala.Tranzitiacreeazaproblemepentrudiverseinstitutiisociale.Depilda,sistemuldeinvatamint,carein esentaeraorganizatpentru0societateindustriala,trebuiesasetransforme

79

in a~afel, incH saserveascamaibineun sistempostindustrial.Familiatrebuiesaseadaptezelaschimbarearoluluisexelor,schim-bindrelatiiledintremembriifamiliei~ischimbindrolurileinmunca.Astfel,structurasocialaasocietatiipostindustrialecontinuasaseschimbe.Dimensiunile~inaturaschimbarilorpecarestructuraso-cialaIeva suferinusintintrutotulprevizibilelaoraactuala.

oabordare evolutionista socio-Iculturala: Gerhard $i Jean Lenski

omarepartedindiscutiadesprediferiteletipuridesocietatii~iareorigineain teoriileevolutionistealeluiGerhard~iJeanLenski(1987).Ei consideracasocietateaevolueazacaurmareaschimbariicuno~tintelorculturale,indeosebiatehnologiei.Societatileseschim-bapemasuacedobindcscmaimulteinformatiidespremediullorinconjurator~idespremodulincareacelmediupoatefi "exploatat"pentrufolosulmembrilorlor.Deobicei,schimbareasemanifestain directiacre~teriicomplexitatii~iaperfectionariitehnologiei.

Celemaimultesocietatiseschimbade-alungultimpuluifieprindifuziuneculturala,fieprininventiiindependente.0 datain-ceputa,schimbareaseproduceintr-unritmrelativrapid.Fortamo-trice,caredeterminaschimbarea,dupaparereacelordoi Lenski,este,deobicei,tehnologia,fiecaaceastaestereprezentatadeuneltemanualepentruacultivaparnintul,fiedeinlocuitorullor,ma~ina.Relatiaintresocietate~imediulfizic este,in acestfel,modificatadenoileidei,deprocedeeletehnice~ideunelte.

Deobicei,inovatiiletehnologicelimiteazacapacitateamediuluinaturaldeamodelanaturasocietatii.Intrucitsocietatilecreeaza~ifolosesctehnologia,elei~iasumauncontrolsporitasupradestinuluilor~isintmaiputinladiscretiamediuluinatural.Totu~i,dependentasocietatilormodemedecombustibiliifolositiesteunmementocaprogresultehnologicdeasemeneapoateduce,inanumitecazuri,laomaimaredependentademediulnatural.

80

operspectiva structural-functionalista: TalcottParsonsI

Functii universale,TalcottParsons(veziCap. 1)vedesocietateacapeun sistem

social,unansambludepaTtiintr-ointerdependentastructuralacarefunctioneazain armonie,casamentinastabilitateauneisocietati.In conceptialuiParsons,acesteelementestructuraleconstituieinsti-tutiilefundamentalecareexistain toatesocietatile.Din aceastaperspectiva,toatesocietatilesintconfruntatecuproblemesimilare.Institutiileoferasocietatiiposibilitateadea gasisolutiila acesteproblemeuniversale.In esenta,deci,toateinstitutiilesocialeinde-plinescfunctiiimportante.

Fiecaresocietate,sustineParsons,trebuiesa-~iasigurepropriasecuritate~isadecidamodulin carevadistribui~ifolosiputereainerentavietiicolective.Aceasmfunctiesmlabazaregimuluipolitic,institutiapoliticaauncisocietati.yiecaresocietatetrebuiesaaibao formaderegimpolitic,de~inaturasaexactapoatevaria.Unelesocietatisintcondusedeocapeteniealeasacareraminein functietoataviata;altelepractica0 formadedemocratie.Indiferentcefor-maadoptaParsons,fiecaresocietateareunsistemdeguvernamint.

Parsonsdefine~teeconomiacafiindinstitutiasocialaresponsa-bila cu distribuireabunurilor~irepartizare~serviciilornecesarevietiicolective.

Societatiletrebuiesasereproducadacavorsasupravietuiasca.Aceastafunctiespeciala,sustineParsons,esteindeplinitadeinsti-tutiasocialanumitafamilie.Familiaasiguramijloaceleaprobatesocialnunumaipentrureproducereasexuala,ci ~i,prinsocializare(impreunacu educatia),pentrureproducereasociala~iculturala(veziCap.6 ~i13).De asemenea,familiasatisfacenevoiaumanaderelatiiintime.

Parsonssustinecaalteinstitutii,cumsintreligia~imedicina,indeplinescaltefunctiisocialeimportante(veziCap.13-19).

81

(:OJ\LJ\ h INTKO])UCEIU, fN SOCIOLOOIE

Paradigma ARIL

Parsonscrededi existapatrufunctiipecaretoatesocieHitiletrebuiesaIe1ndeplineasca.AceastaideestalabazafaimoaseisaleparadigmeARIL. Functiileslnt:adaptarea,realizareaobiectivelor,integragea~ilatenta(ulteriorafostnumitamentinereasistemului).

Adaptareasereferalanevoiasocietatiideaseadaptalamediulsaufizic,1ndeosebipentruexistentasa.AceastaadaptareestefunctiaeCOnOmlel.

Realizareaobiectivelorsereferalanevoiasocietiitiidea1ndepli-ni obiectiveleimportante,cumslntsupravietuirea~ibunelerelatiicualtesocietati.AceastaresponsabilitateIi revineregimuluipolitic.

Integrareaimplicaaducerealaolaltaadiverselorelementealesocietatii,a~aIncHelesafunctionezecaun1ntregceseajutamutual~icolaboreaza.Familia1ndepline~teacestobiectivunindindivizii1ntreeiprinlegaturiderudenie.

Latenta(mentinereasistemului)estecontributiaculturalalamo-durilegeneraledeaglndi~iacrede.Aceastafunctieesterealizatadeinstitutiilefamiliei,educatiei~ireligieiprinactivitatilelor desocializare~iprinmcurajarearelatiilornormale~iavalorilorcomune.

Evolutia societatii, ,Parsonsvedesocietateaca0 structurasocialarelativstabila,In

careschimbareaseproduce1ncet~i1ntr-unmodorganizat.Dease-menea,ParsonspuneaccentulpediferentiereainternacarearelocInsocietate,1ndeosebipespecializareacresdndaastructurilorcom-ponentealesocietatii.Initial,familiaeraresponsabilaCllcelepatrufunctiiuniversalealesocietiitii.Pemasuracesocietatileau~evoluat,s-audezvoltatinstitutiieconomice~ipoliticespecializate.In socie-tateapostindustrialadinzilelenoastre,diferentiereainternaseex-tindemultdincolodeceaasocietatilorhorticole~iagrare.

Parsonsconsiderasocietatileprimitiveaproximativechivalentecuceeaceamdescriscafiindsocietatiledev1natori~iculegatori,~iprimelesocietatihorticole.lnaceste~ocietiiti,diferentiereainternaestemica,iarfamiliaconstituieinstitutiasocialadebaza,dacanucumvasmgura.

Societatileintermediare,aproximativechivalentecusocietatilehorticole~ipastoralet1rzii,~icuceleagraretimpurii,au1nlocuit

82

societatileprimitive.Acestesocietatiau0 diferentiereinternamo-destaconst1nd1ntr-oinstitutiereligioasa,0 formade1nceputdeconducere~iunsistemeconomic.Societatilemoderne,carecores-pundstatelorindustriale~ipostindustriale,constituiestadiulfinalalevohitiei,dupaparerealui Parsons.In acestesocietiiti,celecinciinstitutiisocialedebazaaparcasfereseparate,de~iinterdependente.

Parsonssustinecadiferentiereainternaaredreptrezultatsistemesocialemaieficiente,mtrudtinstitutiilespecializatepotrezolvamaibineproblemelefrecvente~iserioasealesocietatii.PentruParsons,a~adar,diferentiereaesteegalacuprogresul~ischimbareasocialii;attttimpc1taceastaestemoderata,~iorganizata,eaestededorit.

Teoria conflictului: Karl Marx

Marxnuaconsideratsocietateacafiindcompusa'dinstructuriceopereazaInmodarmonios~iajutalarezolvareaunuinumiirdenevoiuniversale.Dupaparerealui, institutiilesocietatiislntinstru-

mentedecontrol,nuderezolvareaproblemelor.EsentialpentrucontrolestesferaecortomidLCeicarestap1nescmijloaceledepro-ductie,capitali~tii,slntIn pozitiadea controla~ichiarexploataproletariatul,careasiguramuncanecesarapentruapuneInmi~carefabricile~ialte1ntreprinderieconomice.

Marx credecainstitutiilesocietiitiinuslntegale~icainstitutiaeconomicaesteceamaiimportantii.Dineadecurgecontrolulsocial~ipolitic.Marx sustineaca1ntreinstitutiilefundamentaleexista0micadiferentiere,Inciudaaparentelorciiarfi invers.In societatiletimpurii,familiaerainstitutiaprincipala;delarevolutiaindustriala1ncoace,aceasta"onoare"Ii revineeconomiei.Celelalteinstitutiiservescnevoilestructuriieconomice.Guvernul,sustineaMarx,pro-tejeazaclasacapitalista.Functiaeducatieiestesaasiguremuncitorieducati~ipregatitipentrucapitalism;functiafamilieiestesaasiguremuncitorului(harbat)epuizat~izdrobitunloc In caresaseodih-neasca~isa-~irevinapentrumuncamonotona~ilipsitiidesensdinziuaurmatoare.

La bazaanalizeisocietatiimcutedeMarx seaflaconcluziacaistoriasocieUitiisebazeazapeconflictuldeclasa.Faimoasapropo-zitiedinManifestulComunist(Marx~iEngels,1955;initial,1848)

83

estelimpedeinaceasmproblema:"Istoriaintregiisocietatiexistentepinaacumesteistorialuptelordeclasa".Societateaseschimbadeoareceintereselecelordouaclase,fiecasenumescstaplni~isclavi,proprietaridepamint~iioba&i,patroni~imuncitori,fiecapitali~ti~iproletari,sintin conflict.In celedinurma,clasasubordonataadoptaformepolitice,precum~ialteformedeactiune,ca sa-~irastoarneagresorul.

Schimbarea sociala

Marx sustineacaschimbareasocialanuestenici u~oara,nicinuseproduceinmodautomat;deseori,eaaducegreumti~inedrep-tati.Dar,credeael, schimbareasocialaesteinevitabila0 dataceclasamuncitoarerecunoa~teca estesubordonatain modinutil.Rezultatulesterevolutiasociala,careducelasocialism,unsistemmaiuman,egalitarin carenuesteexploatatanici 0 clasa.Astfel,pentruMarx, schimbareasocialafundamentalanu vineatitprinproceseevolutioniste,bazatepeperfectionareatehnologicacres-cinda,ci prinrevolutie.

oabordare aactiunii sociale:IMax Weber

Weberpuneaccentulpeefectulstilurilordegindireasupraac-tiuniisociale.Ideilesintfactoriistimulativiesentialiinviatasociala,deoarecemodulincareoameniigindescdesprecevaIeinfluenteazaputernicfeluldeasecomporta.

Depilda,dupaparerealui Weber,societateaaprogresatdela0formastravechein care"traditia",ideiletransmisedingeneratieingeneratie,afostelementulcheieinviatacolectivli.Acestmoddeavedealucrurileconsfinteatrecutul~ideseoriimpiedicaschimbareasociala.Societatilemoderne,pedealtaparte,manifestli0 abordare"rationalli"alumii,pecareWeber0define~teca0preocuparepentrueficienta~ipentrurelatiaintremijloace~iscopuri.Aceastliteoriea~teaptlicunerabdareviitorul,determinaschimbarea~i0 intimpinacubucurie.Dupaparerealui Weber,a~adar,ratiunea,eficienta~ievalulirilemijloace-scopurisintinsu~irilecaracteristicealesociemtiimoderne.

84

Accentulpeeficientarationaladucela dominantauneiformeorganizatoricecunoscutesubnumeledebirocratie(veziCap.5).Webersubliniazacaaceastastructuraorganizatoricaestenecesarapelltruaasiguraeficientanecesarain societateamoderna.

Weberafirmaca ideilereligioasecalvinisteauasiguratbazacriticapentrudezvoltareacapitalismuluimodern.Pentruteologiacalvinism,esteesentialconceptuldepredestinare,ideeacaDumne-zeuaalesd~jaoameniipentrumintuiresaupedeapsave~nica~icanimicdinceeacefacoameniiin aceastaviatanuIepoateschimbadestinul.De~inusepoate~tidadiveifi saunuveifi mintuit,pros-peritateain aceastalumeesteconsiderataunsemnaldestinuluiinlumeaviitoare.Calvini~tiicredcaDumnezeunuaringaduiosindi-tilor peveciesa0 ducabineaici ~iacum.Astfel, sustineWeber,calvini~tiipunaccentpeimportantasuccesuluinuatitdemultpentrucaestedatoratci~tiguluimaterial,ci pentrudi el arata~iindepli-ne~tevointaluiDumnezeu.

Acestpunctdevedereducelainsu~irilecareaudevenitcaracte-

risticecapitalisn;a.ului--mundisustinuta,investitiidecapital~idisci-plina.AcesteinSu~irisintesentialepentrudezvoltareacapitalismuluidin zilelenoastre.Webersubliniazadeosebiriledintreconceptiacalvinista~icatolicism,carepuneaccentulpe importantalumiiviitoarein raportcuaceasta,penevoiadea-tiacceptasoarta~ipecredintacain viataviitoarevei fi rasplatitpentrufaptelesavir~itein aceastaviata.

AnalizafacutadeWeberimportanteiideilorcalvinistepentrudezvoltareasistemuluieconomiccapitalist~vade~tecredintasainimpactulideilorasupraschimbariisociale.In timpceMarxconsi-deraideilerezultatulstructuriisociale(indeosebiloculcuivain sis-temuleconomic),Weberconsideraideilecauzastructurilor.Astfel,Weber~iMarx au idei diferite,~iuneoriincompatibile,asupranaturiivietiisociale.Darideileamindurorapunaccentulpeschim-bareasocialamaimultdecitpunctuldevederestructural-functio-nalistallui Parsons.

Acestcapitola examinatstructurasocialaa societatii.Aufostrezumatecaracteristicilefundamentalealetuturorsocieta-lilor: statutul(atribuitsaudobfndit;statutulprincipal),rolul(conflictulmtreroluri ~itensiuneamtreroluri), grupurile,

85

categoriilesocialesaucolectivele,organizatiile,institutiileso-ciale.Ji comunitatea.De asemenea,aufostdiscutatediferiteletipuridesocietati.Ji modulcumau evoluat,de la societafiledevinatori.Jiculegatori,societatilehorticole,pinalasocietatileindustriale.Jipostindustrialemoderne.Amexaminattehnologia.Ji organizareasocialaalefiecarui tip.

Aufost exploratecitevaperspectiveteoretice,diferite,asu-pra societatii,incepindcuteoriaevolutionistasocio-culturalaa lui Gerhard.Ji Jean Lenski.Dupaaceeaamrezumatteoriastructural-functionalistaa lui TalcottParsons,careafirmacafunctiaesentialaasocietatiiestesatisfacereanevoi/oruniver-salefundamentale.A fost discutatateoriaconflictuluia luiKarl Marx. Marx s-apronuntatimpotrivateorieilui Parsonsca institutiilesocialeopereazaimpreunain armoniepentrubinelesocial.El ajirmacasocietateaserve.Jteintereseleclaseiconducatoare.Max Webercredeacaschimbareaideilorducela schimbareasociala.El .Ji-a ilustratteoriaanalizindmodulin care ideile religioasecalvinisteau netezitcaleapentrudezvoltareasocietatiicapitaliste.

86

5GRUPURILE SOCIALE $1ORGANIZA TilLE,

A

Inacestcapitolvomexploranaturagrupurilorsociale.Jia 01'-ganizatiilor.Vomdiscutadiferiteletipuridegrupuri,cums-auformat,structura101'.Jiproceseleinterne.De asemenea,vomexa-minaorganizatiile70rmale,remarcinddiverseleformepe careIepot lua.Ji legaturiledintreorganizatii.infinal, vomanalizacon-ceptuldebirocratie.

GRUPURILE SOCIALE

Viatasocialaesteviatadegrup.Indivizii traiescin familii, ingrupuride activitate,grupurisocialesaude recreere~igrupuri~colare.0 persoanasena~teintr-ungrupsocial,dobinde~teprimeleexperienteintr-ungrupsocial,cre~te~isematurizeazain grupurisociale,i~ici~tigaexistentaintr-ungrupsocial~i,deobicei,parase~teaceastalumein contextuluneiexperientedegrup.

In Capitolul4,ungrupafostdefmitcadoisaumaimultiindivizicareauunsentimentcomundeidentitate~iseinfluenteazaunulpealtulin modalitatistrucutratepe bazaunui ansamblucomundeperspectivereferitoarelacomportamentulfiecaruia.De~iaceastaeste0 definitiegeneralautila,in realitateexistadiversetipuridegrupurl.

87

Tipuri de grupuri

Grupuri primare ~isecundare

UrmindexemplulluiCharlesHortonCooley(1902),sociologiicontemporanifacdistinctieintregrupurileprimare~isecundare.

Grupurileprimaresintgrupurimici in caremembriiaurelatiipersonale,strinse~idurabile.Fiindintime~idurabile,acestegrupurisintdeosebitdeimportantepentruindivid.Defapt,Cooleyanumitacestegrupuri"primare"deoareeeelesintesentialepentrudezvolta-reasociaHiaindividului.Familiaesteeelmaievidentexempludegrupprimar.Membriigrupuluiprimarin modcaracteristicpetrecomarepartedintimpimpreuna,auexperientecomlme~idesfa~oaramuIteactivitatiincomun.Relatiileintremembrisintprofundedato-rimsentimentelorinvestiteinele.Membriigrupurilorprimaredese-ori~tiufoartemulteunuldesprealtul~ifiecarearegrijadebunasta-reaceluilalt.

Pedealtaparte,ungrupsecundarestedecelemaimulteoriungrupcuduratadeterminata~imaimare,constituitpentruunscopsau0sarcinaprecisa,incarerelatiilesintrelativimpersonale.Aceste"relatiisecundare"nuaufoqadecoeziunea"relatiilorprimare".Grupurilesecundaretindsafieasociericuobiecteprecise,cuputineefectedelungaduraHiasupraindivizilorcareIecompun.Investitiaafectivaingrupurilesecundareeste,in general,mica,iarinteractiu-neaintremembriitindesaseconcentrezemaidegrabiiasupraac-tivitatilorcareaudusla formareagrupuluidedt asupranevoilor,dorintelor~ipreocuparilormembrilorindividuali.Deseori,membriigrupurilorsecundareauputinecuno~tinteunuldesprealtuI.

Unelegrupurisecundaredemunca,in careoameniisintimpre-unapentruperioadeindelungate,potdobindicaracteristicileunuigrupprimar.Membriiarputeasa-~ifacamarturisiriunulaltuia,arputealuamasaimpreuna,arputeaaranjaactivitaticomuneinafaramuncii~iarputeaaranjaintilniriintrefamilii.Diferentahota-ritoareintregrupurileprimare~isecundareconstain masuraincaremembriiau0 investitieafectivain grup~iunulin altul,augrijaunuldealtul~imentinintreeirelatiisincere~idelungaduram.

88

Grupurile interne ~igrupurile externe

Grupurilepot,deasemenea,fi impaqitein grupuriinterne~iexterne.Ungrup internesteungrupin caremembriiauunsenti-ment.deidentitate~iloialitate.Acesttipdegrupsedeosebe~tedegrupulexternprinaceeacapersoananicinufacepartedinel,nicinuarevreunsentimentdeloialitate.Deseori,oameniimanifesta0oarecareopozitie~iostilitatefatadegrupurileexterne."Noi" sintemmembriai grupuluiintern,"ei" sintmembriai grupuluiextern.

Ostilitateadintregrupurileinterne~igrupurileexterneserve~teladefinireagranitelorintregrupuri.

Acestegranitepotfi geografice,cumsintcelecaredelimiteazacartierele(~i"bandele"lor proprii).Grupurilepot fi ~iculturale,

cumesteostilitflteaintre"autohtoni"~i"imigranti".Grupurilejhterne~igrupurileexterneauputinecontacteunelecu altele.Deseori,ele~tiuputinelucruriuneledesprealtele,iarostilitatealorreciprocaingeneralsebazeazapestereotipuri.Acesteidei,~icontactulsporadicintreceledouagrupuri,deseoriintarescindiferentasauantagonismuldeschisintre grupurileinterne~igrupurileexterne.

Grupurile de referinta

Oameniinufactotdeaunapartedingrupuricaresintimportantepentruei saucareii influenteaza.Acestegrupuri,numitegrupuridereferinfii,sintfolositedeoamenipentrua-~iexprima,compara~ievaluapropriulcomportament.

Trei functii ale grupurilor de referinta Grupuriledere-ferintaindeplinesctreifunctii.Ele indeplinesc0 functienormativiidnddefmescformeadecvatedecomportament.Un grupdereferintiipoate,deasemenea,saindeplineasca0 functiecomparativii,prinasigurareafie aunuimodelpentrua fi imitat,fie aunuistandarddupacaresafiejudecatacorectitudineauneipersoane.Grupuriledereferintapot,deasemenea,indeplini0 functiedepublic,prinevaluareaacceptabilitatiicomportamentuluiuneipersoane.

Unelegrupuridereferintapotindeplinimaimultedintreacestefunctii.Parintii,depilda, in modobi~nuitindeplinesctoatetrei

89

functiile:ei i~iinvatiicopiiicesafaca~icesanufaca(functienor-mativa);eideseoriservescmodelepentruceeacecopiiivorsafie~isafaca(functiecomparativa);~iei i~iarataaprobareasaudez-aprobareafatadecomportamentulcopiilorlor (functiedepublic).In modsimilar,deseoriprieteniiindeplinescmaimultefunctiidereferinta.

Grupuriledereferintanu sinttotdeaunagrupuriin sensulso-ciologicaltermenului.Conceptuldegrupdereferintaafostfolositpentrua descrieindivizisauidei abstracte(depilda,"libertate","egalitate"),careinfluenteazamodulin careei gindescdespreeiin~i~i.Aceastainfluentapoatefi negativasaupozitiva;adica,eapoateajutaoameniisastabileascacumnuvor safie, precum~icumvorsafie.Pentrumilitantiianticomuni~ti,liberaliitraditionaliconstituieun grupdereferintanegativ,pecareii considerapreablinzi~i"confuzi".Ei nuvorsaactionezeinfelulincareactioneazaliberalii;dimpotrlva,deseorieivorsaactionezeaproapeexactinvers.

Cum se formeaza grupurile

Intrareaintr-ungruppoatefi absolutintimplatoare.Individulsena~teintr-oanumitafamiliesaufrecventeaza0 anumita~coaliidincartier.Totu~i,indiviziideseorisehotarascsaintrein anumitegrupuri.Aceastaalegereparesafiecalauzitadedoifactoriimpor-tanti:apropierea~iasemanarea.

Apropierea

Masuraincareapropierea,saucadrulgeograficimediat,influen-teazaimplicareauneipersoaneintr-ungrupnupoatefi supraes-timata.Noi formamgrupuritovara~e~ticu cei din jurul nostru.Noi intramin grupurilebiserice~tilocale.

Grupurilesintformatedinindivizicareseinfluenteazareciproc.Cucitdoioamenisintmaiapropiatidinpunctdevederegeografic,cuatitmaimultcre~teprobabilitateadeasevedeaunulcucelalalt,dea-~ivorbi,deasesocializa.Pescurt,apropiereafizicamare~teprobabilitateainteractiunii~iaactivitatilorin comun,careduclaformareagrupurilorsociale.

90

Festinger,Schachter~iBack(1950)austudiatmodeluldeinter-actiunesocialain locuintelepentrustudentiicasatoritidelaInstitutuldeTehnologiedinMassachusetts.Ei auconstatatcaapropiereainprieteniedepindeadedistantii;pentruceicarelocuiauinvecinatate,probabilitateadeasedescrieunulpecelalaltdreptprieteniapropiatieramaimaredecitpentrucei carelocuiaumai departe,de~ipeacela~ihol.Deasemenea,prieteniileintreceicarelocuiauincladirilevecineeraumaiapropiatedecitceleintreindiviziicarelocuiaumaideparte.Pe scurt,apropiereaadusla interactiune,ceeaceajucatunrol in formareagrupuriJordeprietenie.

Asemanarea

Creareagrupurilorsocialenudepindenumaideapropiereafizica

amembriforlor.Unaltfactorcheieinformareagrupurilorestease-manareiintreindivizi.De regula,oameniipreferasaseasociezecuoamenicaeiin~i~i.Ei sesimtmaiconfortabilincompaniaoame-nilor cucareauinterese,idei~ivaloriin comun.Deasemenea,eitindsaseasociezecualtii careaucaracteristicisocialeasemana-toare,cumsintrasa,religia,etnia~iclasasaucareseaseamanacavlrsta,niveldeinteligenta~ialtecaracteristicipersonale.

Intr-unstudiuclasicdespreformarealegaturilorsociale,careafostin intregimeconfirmatde-alungulanilor,Newcomb(1961)astudiatstudentiidinlocuintelecomunedelauniversitateadinMichi-gan.El demonstreazain modclarca legaturilecares-auformatintreindiviziidinstudiulsauaurezultatinprincipaldininteresele~ivalorilelor similareexistentela inceputulasocieriilor.Asema-nareaeste,deasemenea,unfactorimportantin alegereaunuipar-tenerpentrucasatorie,cucaresaformezigrupulsocialnumitfamilie(Belkin~iGoodman,1980).

Norme/e grupului

Comportamentulgrupului,caintregulcomportamentsocial,esteconsiderabilinfluentatdenormeleoperativedingrup.La felcainlumeasociala,in general,activitatilein cadrulgrupuluinuauloclaintimplare.Fiecaregrupare0ideeinprivintacomportamentului

91

adecvatpentrumembriisai,iaracestenormecalauzescinteractiuneain grup.

Formarea normelor grupului

Normeleaparprintr-unprocesgradatalinteractiuniiintremem-briigrupului.Un individactioneazaintr-unanumefel,iaraltiicon-firmacaracteruladecvatsauneadecvatal comp011amentuluiorisugereaza(directsauindirect)schimbariledorite.Normelerezultadintr-unprocescumulatival interactiuniiin cadrulgrupului.

StudiulclasicalacestuiprocesafostcondusdeSherif(1966),carea folositun testperceptualal mi~cariiunei lumini.Cerindsubiectilorin studiusatreacadela0situatie,incare~i-auexprimatparerileasuprami~carilorluminii in timpce erausinguri,la 0situatiecarele-aimpussafacacunoscute,in modpublic,acestepareriunuigrupdecamazari,Sherifareu~itsaexplorezeformarearealaanormeiunuigrup.

Conformarea la normele grupului

Intrudt,ingeneral,oameniiobtinmultedintresatisfactiilevietiisocialedela grupuri,grupurileexercita0 influentaconsiderabilaasupracomportamentuluimembrilorlor.In gener~l,grupurilesintmaiputintolerantefatade comportamentulcarese abatede lanormelelordedtsocietateamaimare.In grupurilemici,presiuneapentruconformareesteputemica.

StudiulclasicalconformariilapresiuneaunuigrupafostfacutdeSolomonAsch(1952).EI astudiatpresiuneapentmconformarealaopiniifalsein legaturaculungimealiniilor imprimatepe0cartedejoc. EI aconstatatcaaproximativ0 treimedinsubiectiadatunraspuns(evident)incorectmaimultdejumatatedintimp("ceicarecedeaza").Ei au procedata~adeoareceauperceputrealmenteincorectsituatia,nuauavutincrederein proprialorjudecatasaunuauvrutsameargaimpotrivapareriloraltoraexprimatein moddeschis.Presiuneapentmconformarelanormelegrupuluiprivitoarela valori,atitudini~ialteformedecomportamentsocialpoatefichiarmaimare.Studiuldemaitirziu (e.g.,Middlebrook,1974)aratacaAscheposibilchiarsafi subestimattendintaoamenilordeaseconformanormelorgrupului.

92

Structura grupului

Grupurilenusintadunariintimplatoaredeindivizicarefacace-la~i1ucru.Fiecaregrupare0organizare,0 structuraa sa.

Statute ~i roluri

Nicaieri,concepteledestatut~iderol nu sintmaiimportantededtin studiulgrupurilorsociale.Deseori,membriiunuigrupaupozitiidiferiteingrup(statutesociale)~itrebuiesaseangajeze(~i,intr-adevar,seangajeaza)indiferiteactivitati(valori).Spredeose-biredecopii,mama(statutsocial)in familie(grup)trebuiesaseangajeze(~i,intr-adevarseangajeaza)in diferitefeluridecompor-tament.Spredeosebiredesecretarulregistratoralunuiclubsocial,administratorulareresponsabilitatidiferite.

Pe scurt,grupurileconstaudinstatutecareseimpletesccuro-lurilelorcorespunzatoare.Statutelediferiteservescdiverseaspectealescopurilorgeneralealegrupului.

lerarhiile statutului

Grupurileconstaudinstatutecareseimpletesc,darnuestene-cesarcaacestestatutesafieegale.Unelestatutepotfi consideratemai importantededt altelepentrufunctionareagrupului.Drepturmare,celemaimultegrupuriau0 "ierarhieastatutelor"in careunorstatuteIi seacordamaimultaputere~irespectdedtaltora.Depilda,multegrupuriauun~efsuprem(pre~edintesaualttitlu)carearemai~ultaputeresastabileascaactivitatilegrupuluidedtaJtimembri.In acestcaz,ierarhiaestedefinitaprinpozitiilestatu-tului(pre~edinteleopusmembrilorderind)~inuprincaracteristicilepersonalealemembrilor.

Totu~i,in unelegrupuri,diferentelein materiedeputere~iin-fluentanusintlegatedepozitiauneipersoanein structurastatutelorformalealegrupului.Unoroamenili seacordamaimultrespect~imaimultainfluentiidedtaltorapentruceeacesintsaupentruceeacefac.Strodtbeck,James~iHawkins(1957),depilda,auconstatatca,lainceputuldeliberarilorunuijuriu simulat,conducereaafostacordataoamenilorin functiedestatutullorin lumeaexterioaraacestuiexperiment~iin functiedeprimeIe impresiipecareIe-au

93

mcut.Ulterior,unaltreileaelementcheieadevenitmaiimportant:calitateaactivitatiioamenilorin roluldejurati.

Studiileulterioare(e.g.,Berger~icolab.,1972)sugereazacainsu~irileextemealestatutuluipecare0persoanaIeaduceintr-ungrupnu sediminueazain timp,ci continua~ainfluentezeloculaceleipersoanein ierarhiastatutuluigrupului.Insu~irile~iactiunilepersonalecontribuieladezvoltareaputeriidistinctive~iainfluenteiin grupurilesociale~i,astfel,laformareaierarhiilorcareafecteazafunctionareagrupului.

Granitele,Grupurileaugranitecareii delimiteazapemembridenemembri.

Acestegraniteservesclaintensificareainteractiuniimembrilor~ilapromovareaidentitatii.Structurafixataagrupuluistabile~teaces-tegranite.

Procesele grupului

Deopotrivadeimportantcagranitele~iierarhiilestatutuluiesteinteractiuneagrupului.Existatreiprocesecentralealeinteractiuniigrupului:comunicarea,conflictul~icoeziunea.

Comunicarea

Comunicareaeste,probabil,activitateacentralaa celormaimultegrupuri.Membriiseinformeazaunulpe altul,selini~tescunulpe altul,strigaunulla altul,secorecteazaunulpealtul.Pescurt,eicomunicainformatii,sentimente~iatitudini.

Comunicareaintremembriigrupuluinuseproducelaintimplare.oseriedestudiis-auconcentratasupranaturiicomunicariiincadrulgrupurilor.Bales ~icolegii sai (1951)constataca modeluldecomunicareestelegatdestatutuluneipersoanein grup.Mai exact,Crosbie(1975)aratacumcomunicareain cadrulunuigrup(maialesin cadrulunuigrupstabil)tindesaaiM locintrepersoaneegalecastatutsaudela0persoanacustatutsuperiorlaunacustatutinferior.Homans(1950)demonstreazaca naturaactivitiit~lorunui grupcontribuielamodeleledecomunicareintremembri.In situatiicare

94

implicarezolvareaunorsarcini,comunicarilesint,in principal,intremembriicustatutsuperior~iinferior;in situatiilesociale~irecreative,comunicareaemaiprobabilsaaibalocintrepersoanecuacela~istatut.

Conflictul

Comunicarea~iinteractiuneamembrilornu esteintotdeaunau~oara~iplacutii.Uneorimembriigrupuluisegasescin conflict.Studiindconflictulin familie,ungrupmic,Letha~iJohnScanzoni(1976)distingtreiformediferitepecareconflicteleIepotlua.Untipdeconflictpoatefi eelcurezultatzerosaucumotivmixt.Intr-unconflict cu rezultatzero,0 persoanafie ci~tigaceva,fie pierdetotul.Intr-unconflictcumotivmixt,niciunadinceledouapersoanenuvreasaci~tigesausapiardatot.

Un altfeldeconflictesteeelbazatpepersonalitatesausitualio-nal.Conflictelebazatepepersonalitatesintprovocatedediferentelepersonaledintreindiviziiimplicati;conflictelesituationalesintpro-vocatedecontextulsocialin careseaflaoamenii(cumarfi incer-careadeimpiirtireaunorresurserare,cumsintbanii).

In final, co~flictulpoatefi fundamentalsaunefundamental.Conflictulfundamentalseproducein legaturacunormelefunda-mentalealesituatiei,in timpceconflictulnefundamentalimplicaaplicareanormeloracceptatela0 situatiespecifica.Discutiaunuigrupcuprivirelaalegereaechipeipecaresa0provoacelaunmecidebase-ballar fi 0 formade conflictnefundamental;a discutadacaei artrebuisafie inclu~iin intrecerileatleticearreflectaunconflictmaifundamental.

Ingeneral,conflictelecumotivmixt,situationale~inefundamen-taleserezolvamaiu~or,deoarece,deseori,esteposibilsasegaseascao formadecompromis.In formelealternative,seriscamultmaimult:totulsaunimic,atributeapreciatealepersonalitatii~iaspectefundamentalealegrupului.

Nu oriceconflictestenegativ(Coser,1956,1967).Conflictulpoateajutalaclarificareascopurilorgrupului~iagranitelor.Dacaestetratatcumtrebuie,elpoatemarigraduldeparticiparein grup~icoeziuneaacestuia.Cheiafunctionariipozitiveaconflictuluiestecael sa fie rezolvatconformnormelor(adica,safie stabilite~iacceptateregulipentrurezolvarealui).

95

IIII

Coeziunea

Coeziunea,gradulin caremembriisesimtlegatiunuldealtul,este,deasemenea,0 caracteristicaimportantaagrupului.Cu citungrupestemailegat,cuatitcre~teprobabilitateacaelvafi stabil~icamembriisevorconformanormelorsale.Grupurileuniterezolvaproblemelemaibine.In general,deci,coeziuneapareaaveamareimportantapentrugrupuri.0 posibilaconsecintaacoeziuniigrupu-rilor estetendintagrupurilorunitedea fi maiputintolerantefatadediferente~ideosebirideopinii.

Probleme selectate instudiulgrupurilor

Efectele marimii

Marimeaunuigrupinfluenteazastructurasa~iinteractiuneamembrilor.Celmaimicgrup,numitdiada,constadindoioameni~inecesitaimplicareaactivaafiecaruimembru.Cagrupulsacon-tinue,fiecaretrebuiesatinaseamadecelalalt.In general,diadeleimplicarelatiimaiintense~isintmaiputinstabiledecitgrupurilemalman.

Adaugareaunciatreiapersoanela0diadacreeaza0 triada.In-tr-otriadaexistamaimulterelatiiposibile~idiferite.Deasemenea,existaposibilitateauneicoalitiiadoiimpotrivaunuia,ceeacepro-voaca0 presiuneasupraceleide-atreiapersoane.Totu~i,dacaexistaconflictintredoimembri,al treileapoateservicamediator~ipoateincercasamentinaarmoniagrupului.Triadaeste,ingene-ral,maistabiIadecitdiada,dartotu~imaiputinstabiladecitgru-purilemaimari.

Cucitgrupulestemaimare,cuautestemailargagamarelatiilorposibileintremembriigrupului.Totu~i,dincolode0 anumitama-rime,apare0 structuramai formalapentruau~urainteractiuneamembrilorgrupului.Cind un gruparemaimultdeaproximativoptpinala zecemembri,devinevirtualimposibilcamembriisaconversezedirectunulcucelalalt.Estenecesarunregulamentpentrurezolvareainteractiunii~iapare0 formaastructuriistatutelor.De

96

asemenea,in grupurilemaimariavorbicu altii deseorisetrans-formain avorbialtora.

~u exista0 marimeoptimapentrutoategrupurile.Grupurilemaimicitindsafiemaipersonale,darmaiputinstabile.Marimeaoptima'aunuigrupdepindedenatura~iactivitatilegrupului.

Conducerea

Celemaimultegrupuriauuncondueator,0persoanacaredato-ritapersonalitatii,realizarilorsaupozitieijoacaunrol importantin influentareaactivitatilorgrupului.0 considerabilamuncadecercetaredespreconducereingrupurilemiciaidentificatdouatipuridiferite.

Conducereainstrumentatadescrieconducatoriicarepungrupulinmi~carepentruindeplinireaobiectivelorgrupului.Conducatorulinstrumentalesteorientatspreobiective~iseconcentreazaasupraafaceriiimediate.Conducereaexpresivaimplicacreareaarmoniei~iasolidaritatiiincadrulgrupului.Conducatorulexpresivestepre-ocupatdemoralagrupului.Ambelefelurideconduceresintnecesarepentrugrupurilestabile~ieusuccese,de~iseparecadoi indivizideosebititindsajoaceacestedouatipuridiferitederoluridecon-ducereintr-ungrup(Bales~iSlater,1955).Aparent,conducatorulorientatspreobiectivgenereaz