No 604 TrReporter

8/19/2019 No 604 TrReporter

1/22

2 | ACTUALITATE

| 17 - 23 martie 2016 Nr. 604

MARTOR

Emil Boc a fost audiatla DNA Bucureşti

Fostul premier Emil Boc, primarul muni-cipiului Cluj-Napoca, s-a prezentat astăzi laDirecția Națională Anticorupție pentru a fiaudiat. Acesta a fost citat în dosarul ANRP.

La intrare în sediul DNA, Emil Boc asusținut că nu are emoții și că va detalii despreprezența sa în fața procurorilor anticorupțiela finalul audierii. „ Am fost invitat în calitate demartor într-un dosar de cercetare penală. Nu știudespre ce este vorba, deci nu mă pot pronunța”, aspus el, potrivit Agerpres.

La ieșire din sediul DNA, edilul a preci-zat că declarația de martor dată în fața an-chetatorilor a vizat procedura de organizareși funcționare a Guvernului în baza Legii90/2001. „ Am prezentat aspecte și detalii carevizează modul de funcționare a Guvernului, relațiaGuvernului cu ministerele de resort și procedurilede desemnare în diverse comitete, comisii inter-ministeriale în care ministerele, respectiv Guver-nul, au reprezentanți. Mai multe date concrete nu

vă pot da. Ancheta este în derulare și acest lucru a fost convenit cu procurorul de caz. Apreciez faptulcă procurorul de caz a avut toată disponibilitateași deschiderea de a afla, de a asculta toate aspectelecare țin de procedurile de funcționare a unui gu-vern în baza prevederilor legale”, a afirmat fostulpremier, potrivit agenţiei citate. Emil Boc astat peste două ore în sediul DNA.

HOTĂRÂRE

Instanţa a respins recursulMuzeului Farmaciei

Instanţa a respins la termenul de ieri re-cursul depus de Muzeul Farmaciei în cazulordinului de evacuare trimis de proprietariiclădirii în noiembrie 2015. Totuşi deocamdatănu se pune problema, evacuării.

„La termenul de ieri instanţa a respins recursulnostru. Totuşi nu se pune încă problema evacuării,deoarece există negocieri în derulare ale primărieicu proprietarii clădirii pentru cumpărarea aces-teia. Până atunci, muzeul îşi desfăşoară activitateadupă programul normal, noi avem o expoziţie îndesfăşurare până în luna mai” , a declarat pentruTransilvania Reporter , purtătorul de cuvântal Muzeului Naţional de Istorie a Transilva-niei (MNIT), Ioana Gruiţă, Muzeul Farmacieifiind în subordinea acestei instituţii.

Proprietarul clădirii în care funcţioneazăMuzeul Farmaciei doreşte să vândă în-treaga clădire pentru suma de 1,3 milioanede euro, iar primăria este interesată doar deachiziţionarea părţii în care funcţionează efec-tiv muzeul. (C.R.)

BUGET LOCAL

Se mai împart 3 milioanede lei pentru proiecteleculturale ale ONG-urilor

Primăria Municipiului Cluj-Napocaanunţă etapa a doua de acordare de finanţărinerambursabile de la bugetul local pentruproiecte şi acţiuni culturale, în anul fiscal 2016- etapa a II-a. Suma care este disponibilă înaceastă etapă este de 3 milioane de lei şi seva acorda pentru proiecte culturale, artistice,educaţionale, realizate de către fundaţii sauasociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, înparteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în munici-piul Cluj-Napoca; proiecte de tineret; proiecteculturale regionale şi proiecte culturale locale.De asemenea, 400.000 de lei sunt disponibilipentru proiecte cu caracter social.

Depunerea proiectelor de finanţarenerambursabilă se face în perioada 17 mar-tie 2016 - 15 aprilie 2016, la RegistraturaPrimăriei. Data limită de depunere a proiect-elor de finanțare nerambursabilă este 15aprilie 2016, ora 16.30. Dosarele depuse dupădata menţionată mai sus nu vor fi eligibile.De asemenea, nu se vor accepta completărila dosarele proiectelor depuse. Evaluarea şiselecţia dosarelor depuse se vor efectua decătre Comisia de analiză și selecție a proiecte-lor în perioada 16 aprilie până în 3 mai 2016.Detalii suplimentare privind procedura deacordare a finanţărilor pot fi consultate pesite-ul primăriei la secţiunea anunţuri. (C.R.)

APEL DE PROIECTE

Ministerul Dezvoltării Regionale şiAdministraţiei Publice (MDRAP)a lansat marţi, 15 martie 2016, primeledouă apeluri de proiecte, pentrupriorităţile de investiţii 6.1 şi 3.1.A:

• 6.1 susține investițiile în mo-dernizarea rețelei de drumuri județenecare asigură conectivitatea, directă sauindirectă, cu rețeaua TEN-T, construcția/modernizarea variantelor ocolitoare custatut de drum județean aflate pe traseuldrumului județean respectiv, precum șiinvestiții destinate siguranței rutiere.

•3.1.A vizează creșterea eficiențeienergetice în clădirile rezidențiale, îndeosebi a celor care înregistrează con-sumuri energetice mari.

„Toată lumea așteaptă de mult aceste ghiduri, erau gata, dar în administrație avemnevoie de timp ca să înlăturăm orice posibile greșeli; procesul de consultare publică pen-tru ghidurile beneficiarilor a durat destul demult; în plus, am așteptat programul MySMIS, care va fi gata doarzilele acestea. Cele două axe pe care le deschidem acumsprijină dezvoltarea locală,care duce lipsă de resurse;ele se adresează autorităților publice locale, care au nevoiede tot mai mult sprijin șiatenție din partea noastră.Ghidurile sunt acum mult mailizibile, documentele care trebuiedepuse sunt mai puține, perioada deevaluare și selecție va fi, sperăm, mai scurtăși încercăm să avem un singur tip de con-tract standard pentru toate prioritățile.

Rugăm beneficiarii să ne semnaleze oriceurmă de corupție sau manifestările unorsimpatii politice. În noul exercițiu financiarvrem să punctăm și inteligența proiectelor,elementele care țin de durabilitatea lor:asigurarea egalității de șanse, adaptarea laschimbările climatice și respectarea prin-cipiilor dezvoltării durabile. De asemenea,vom încerca să înțelegem mai bine care suntnevoile de dezvoltare și să proiectăm maibine investițiile, aducând laolaltă proiec-tele europene, proiectele de dezvoltare localăși investițiile private. Un alt element denoutate sunt punctajele suplimentare pen-tru proiectele care creează o rețea, proiect-

ele aflate într-un stadiu avansat, cele caredeservesc o parte importantă de populațieși cele care au un impact strategic”, a de-clarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu( foto medalion) în conferinţa de presăorganizată cu ocazia lansării.

„Pentru drumurile județene, Ghidulbeneficiarului este corelat cu StrategiileRegionale de Dezvoltare, iar drumuriletrebuie să facă legătura cu Rețeauatrans-europeană de transport(TEN-T)”, a precizat SorinMaxim, secretar de stat înMDRAP. „Lucrările de mo-dernizare, pe care le finanțămacum, sunt mai complexedecât cele de reabilitare – pre-supun crearea de trotuare, pistede biciclete și refugii în localități.

La fel, pentru blocurile de locuințe finanțăm, pe lângă anvelopare, și lucrăride instalații, repararea acoperișului, a liftu-lui, de reabilitare și iluminat interior. Benefi-ciarii sunt autoritățile locale în parteneriat cu

asociațiile de proprietari. Există soluții de areduce partea de cofinanțare iar dacă

autoritățile au resurse, pot eșalona plata cofinanțării pe o perioadă

de până la 5 ani. Sunt eligibileblocurile de locuințe construiteîntre 1950 și 1990, iar proiect-ele trebuie să urmărească re-ducerea consumului de agent

termic și, în final, a poluării ur-bane. Bugetele pentru aceste

prime apeluri de proiecte pe POR sunt de 807,78

milioane de euro pentrudrumuri judeţene, respectivde 447,75 milioane de euro pentru creșterea eficiențeienergetice a clădirilorrezidențiale. Ne propunemun grad de contractare între120 și 150%. Proiectele se dep-un la sediul Agențiilor de Dez-voltare Regională, unde se va face șievaluarea “, a subliniat secretarul de statSorin Maxim ( foto medalion).

Consiliile judeţenetrebuie să coopereze„În ce privește drumurile județene,

încurajăm existența unor conexiuni multmai lungi: Consiliile Județene trebuie să

asigure trecerea cursivă a unui drum prinmai multe județe”, a adăugat GabrielFriptu, director general fonduri euro-pene în cadrul MDRAP. „Bugetul to-tal de 807 milioane de euro este împărțitîn alocări regionale. Bugetul unui proiect poate fi între 1 milion și 50 de milioane de

euro. Pentru Regiunea București - Ilfovcofinanțarea publică este de 20%,

față de 15% pentru celelalte regiuni, dar contribuția benefi-

ciarilor rămâne peste tot de2%. Proiectele vor putea fidepuse după două luni dela lansare, începând cu 16mai, timp de 6 luni, până

la închiderea apelului – cumențiunea că, dacă bugetul

alocat va fi depășit cu peste50%, apelul poate fi suspendat

mai repede. Majoritatea consiliilor județeneau deja studiile de fezabilitate făcute, iarîn aceste 2 luni pot îmbunătăți calitatea proiectelor. Pentru clădirile rezidențiale,încurajăm primăriile din mediul urbansă aibă o abordare integrată: să identificezonele prioritare în funcție de emisiile deCO2 și de zonele unde rețeaua de distribuțiea energiei termice este reabilitată – deci să-șicoreleze investițiile. Așa cum am spus, ratade cofinanțare pentru Regiunea București-Ilfov este diferită de celelalte regiuni, darcontribuția beneficiarilor rămâne aceeași

peste tot”, a precizat directorul gen-eral Gabriel Friptu ( foto medalion).

Bugetul minim al unuiproiect de creștere a eficiențeienergetice la o clădirerezidențială este de 100.000

de euro, iar cel maximde 5 milioane euro. Unproiect poate cuprinde cel

mult 10 blocuri de locuințecu minim 2 niveluri (P+2).

Autoritățile publice în parteneriatcu asociațiile de proprietari pot alege

să se grupeze pe cartiere.Ghidurile finale pentru cele două

Priorități 6.1 şi 3.1.A sunt disponibilepe site-ul programului. Cererile definanţare se pot depune după data de 16mai la sediul Agențiilor pentru Dezvol-tare Regională, timp de 6 luni, până la închiderea apelului.

Finanţări europene pentru drumuri judeţene


2/22

DOSAR | 3

17 - 23 martie 2016 Nr. 604 |

MAI BINE?

Î n timp ce unele localuri au început

să caute soluții alternative pentru anu-și pierde clienții fumători: fie auamenajat spații de fumat în aer liber, fieau pus bazele unor cluburi pentru ceicare împărtășesc același viciu, cei care aumizat pe o afacere fără fum sunt cei careau cel mai mult de pierdut. Legea anti-fumat nu face altceva decât să le înlătureunicitatea. Dacă până acum nefumătoriialegeau un club sau un local tocmai pen-tru că acolo nu se fuma, acum nimic nuîi mai împiedică să frecventeze și altelocații. Cât de afectate vor fi aceste afa-ceri după data de 17 martie, când nimeninu va mai avea voie, conform legii săîși aprindă țigara în restaurant, cafenea,bar, club sau orice alt spațiu public de-limitat de doi pereți și care beneficiazăde acoperiș? S-au gândit proprietariiacestor localuri la o strategie de atragerea clienților în noile condiții? Ce anume

va face de acum înainte diferența întreaceste localuri și celelalte?Mint Bistro este un local cochet din cen-

trul Clujului deschis în urmă cu aproapedoi ani special pentru nefumători. RareșSâncrăian, proprietarul, ne-a mărturisitcă s-a gândit serios în ultimul timpla modul în care intrarea în vigoare aLegii antifumat îi va afecta businessul.„Nu știu ce se va întâmpla. M-am gânditîntr-adevăr că poate ne vom pierde clienții.De asemenea, s-ar putea să câștigăm alții.De la bun început au fost prieteni care mi-auzis: «Rareș, noi am vrea să venim la tine, dardacă nu se fumează…” „Probabil acum vor

Afacerile fără fum, sabotate de legea antifumat?

ADIO FUM!

Fumători sau nu, clujenii sunt de acordcă legea antifumat are efecte pozi-tive. Dacă cei din prima categorie suntnemulțumiți de faptul că vor trebui săîși savureze țigările afară, nefumătoriise bucură că vor putea respira, în sfârșit,aer curat. În ceea ce privește sancțiunilecare vor fi aplicate de către forțele deordine, ambele categorii sunt destul desceptice.

„Sunt de acord să nu se mai fumeze înspații închise. Mergi să bei o cafea liniștit și eobligatoriu să inhalezi fumul de țigară al co-legilor de masă, pe lângă faptul că, și atuncicând mergi la o nuntă ești obligat să stai înmirosul acela, iar trebuie să îți speli toatehainele și pantofii. Ce e asta? Sunt perfect deacord cu această lege. Și la serviciu, dacă înbirou fumează o persoană, toate persoanelesunt obligate să suporte mirosul. Foarte binecă nu mai e permis nici fumatul la serviciu!Nimeni nu e obligat să simtă fumul de țigarăa unui coleg nesimțit. Pe lângă asta, cei care fumau munceau mai puțin ca ceilalți pentrucă poate din opt ore, trei le petreceau la țigară. Am avut o colegă care, obișnuită cu țigaradin România, a avut o surpriză când a merssă lucreze în Italia. Fumoarul era la capătulcoridorului, iar pentru a ajunge acolo, trebuiasă treacă prin fața biroului șefului. Într-o zi amers la țigară. L-a văzut pe șef că se uită laceas. A mers și a doua oară după ceva vreme.Șeful s-a uitat din nou la ceas. A treia oară nua mai mers că i-a fost rușine. Acum dacă vor fi obligați și fumătorii din România să fumezeafară, poate le va fi și lor jenă de șefi și se vorlăsa! Dar puțin probabil”, este de părereGabriela Moldovan, 45 de ani, ingineră.

Maximilian Pop este profesor. „Legiale fumatului au mai fost. S-a mai interzis fu-matul în școli, fără rezultat. Fumează elevii, fumează profesorii, în școală, lângă școală.Să văd eu dacă intră cineva în vreo școalăși amendează vreun elev sau vreun profe-sor. Tare aș vrea să văd asta. Dar nu se vaîntâmpla degrabă! Elevii te sfidează, bravează

Clujenii, la ultima ţigară

veni. În principiu, nefumătorii vor avea acummult mai multe opțiuni. Va conta foarte multcalitatea serviciilor. Poate unii veneau pentru

loc, alții pentru mâncare, alții poate ar fi pref-erat să mânânce în altă parte, dar veneau aici pentru că știau că nu este fum. Deocamdatăe prematur să spun ce se va întâmpla. Noinu am avut un loc special amenajat pentru fumători și nici nu vom avea. Cred căva fi destul dificil și pentru alte lo-caluri, mai ales pentru cele dincentru să amenajeze astfel delocuri în fața localului. Pesteo lună probabil vom puteatrage primele concluzii și vom putea spune dacă ne-a afecatîn vreun fel această schim-bare”, spune Rareș ( foto me-dalion).

Acesta nu a fumat niciodată șitocmai de aceea a dorit să deschidă unlocal de nefumători. „Știam că la un mo-ment dat va intra această lege în vigoare, carede altfel e de bun augur, dar nu m-am gândit

niciodată că acest lucru se va întâmpla atât derepede. Mă gândeam că acolo într-un an, doi.Ce să zic? Cred că la început va fi mare tam-tam, fumătorii poate se vor scandaliza, darapoi se vor obișnui”, este de părere tânărulanteprenor.

Larisa Roșca, fostul manager al lo-calului Off the Wall, consideră că lo-calul reprezintă mai mult decât un loc încare nu se fumează: „Colaborarea mea cu proiectul Off The Wall s-a încheiat de cevavreme pentru că aveam nevoie de o nouă pro-vocare, dar părerea mea despre OTW a rămasneschimbată. E un local de nișa, chiar dacă nuar părea care se dezvoltă pentru un anumit

public țintă: relaxat, deschis, prietenos, un public care revine pentru ceea ce are de oferitlocul, nu pentru a putea sta trei ore lângă o

cafea și zece țigări. Pentru mine va rămâneun loc ce întreține prietenia și conversațiaîn compania preparatelor culinare unice înCluj, a berilor și vinurilor interesante și mai puțin știute ale orașului nostru”, este de

părere Larisa.After Eight este unul dintre

cluburile din Cluj-Napoca încare fumatul a fost interzisde anul trecut. Temporar aexistat o încăpere destinatăspecial fumătorilor, însăaceasta va dispărea acum că

legea își va produce efectele.Cu toate că în sala de dans

nu s-a mai fumat, numărulclienților nu a scăzut.

„Din punct de vedere financiar nu credcă se va resimți. Oamenii merg să se distrezeoricum și, eventual, vor fi străzile din fațalocalurilor pline de oameni care fumează.

Lumea se va conforma exact cum s-a întâm- plat în clubul After Eight. Probleme voravea cluburile care nu au intrare directă dinstradă. Problema majoră o văd ziua când mi-norii se vor deplasa pe stradă între oamenicare fumează văzându-i și simțind mirosul de fum! Acest lucru nu este normal din punctulmeu de vedere, ca părinte”, este de părereGyori Csaba, proprietarul clubului AfterEight.

Primul club fără fum din Cluj-Napoca,Tangaj, și-a încetat activitatea anul trecut.Nu putem spune cu exactitate dacă acestlucru s-a întâmplat din cauză că aici afost de la bun început interzis fumatul

sau din cauză că, în general nefumătoriiconsumă mai puțin decât fumătorii, ceea cea dus la încetarea activității. Cert este că, în

iunie 2015, pe pagina de Facebook a clubuluia fost postat următorul mesaj: „They win! Deastăzi dăm drumul la fumat”. Fostul manageral clubului, Bianca Neagoe, ne-a confirmatfaptul că Tangaj nu mai funcționează: „ A fost o încercare, cineva trebuia să-și asume șirolul acesta de pionier”, a spus aceasta.

Maria Man

și vor fuma în continuare. Eu ce să le fac?Le spun de nenumărate ori să lase țigara,le spun părinților. Problema e că fumează și profesorii. Am chemat poliția la un momentdat. Mi-au spus «Da ce, tu nu ai fumat înWC când ai fost tânăr?» Nu, nu am fumat.Cred că efectele acestei legi vor ține trei zile.Inclusiv cei din Parlament, din comisie, și-auaprins țigara. Elevii văd și speculează acestemomente un, doi. S-a dat o lege, dar se vor găsi destui care să o sfideze. Din păcate”, estede părere cadrul didactic.

Iulia Balog are 28 de ani. Este fericităcă în sfârșit legea își va produce efectele:„ Mă bucur enorm că în sfârșit hainele melenu vor mai mirosi a fum când ies în oraș.Uram acest lucru! Nu am nicio problemă cu fumătorii, am mulți prieteni care fumează,dar mă deranjează când îmi miros toate

hainele a fum. Nu mi se pare un efort așamare să fumeze afară. Asta se întâmplă înțările civilizate. E o dovadă de bun-simț pânăla urmă. De exemplu, dacă vine la mine un prieten fumător, îl rog să fumeze pe balcon.Se conformează. Nu e așa mare lucru. Ține până la urmă de respectul reciproc! Măderanjează mai tare când văd elevi fumând înstații sau pe lângă școli. Acolo ar trebui inter-venit cumva”, este de părere tânăra.

„Sunt de acord cu prevederile legii. Chiarm-ați nimerit! De când am aflat că s-ar puteaca legea să intre în vigoare chiar am refuzat săîmi mai beam cafeaua în oraș, tocmai pentrucă mă enerva la culme fumul! Mi-am zis așa: până nu intră legea în vigoare, nu mai ies.Gata! Am făcut ceva economii, dar mi-e dorsă stau cu prietenii la o cafea în oraș, înaintesă ajung la birou. În sfârșit voi putea face

asta! Mă bucur, cum să nu mă bucur? Voi faceeconomie serioasă la detergent, la șampon, gelde duş. Glumesc”, spune amuzat și în acelașitimp încântat Andrei Crivăț, programator.

„Eu nu prea sunt de acord. Adică sunt, dar fiind fumătoare nu îmi prea convine. Măcar o salăseparat pentru fumători era ok dacă lăsau. Iarnava fi nasol să ieșim în frig. Vom fi mai mulți afarădecât înăuntru. Nu sunt foarte încântată, dar nevom adapta, ce să zic? Mi-e groază de iarnă”,spune Marina Matei, în vârstă de 32 de ani.

„Eu nu cred că ne va amenda nimeni. Sincer. Am fumat în tren și nu a zis nimeni nimic. Credcă și acum va fi așa, o isterie de început, apoi sevor liniști apele. Poate nu voi fuma în localuri, pentru început, dar sper să avem voie măcar peterase, că tot vine vara. În cluburi ar fi bine săexiste un loc special pentru fumători. Nu credcă ar fi așa de greu de amenajat. Până la urmă fumătorii țin cluburile, cred că ar fi ok să li seofere condiții cât de cât. Știm că țigările nu suntbune, dar când ieși, parcă merge o țigară sau maimulte. Chiar și atunci să ți se interzică?”, estede părere Dragoș Andrei, în vârstă de 37 de

ani, fumător de la vârsta de 16 ani.Alexandra Dima este de acord cu toateprevederile noii legi, chiar dacă va trebuisă iasă în frig la o țigară, pe perioada ier-nii. „Poate așa mă voi lăsa și eu, că nicicumnu reușesc. Da, cred că e bine că intrăm șinoi în normalitate” , este de părere tânărafumătoare.

Maria Man

Mint Bistro

Tangaj


3/22

4 | DOSAR

| 17 - 23 martie 2016 Nr. 604

EFECTE

De la jumătatea acestei săptămâni,fumatul este interzis în absoluttoate locurile publice din România.Potrivit unui studiu facut de IRES, 79%dintre români, clienţi sau nu ai localuri-lor, susţin legea antifumat. Clienţiicafenelelor sau ai barurilor în care pânămai ieri se putea fuma în voie suntîmpărţiţi, resc, în două tabere. Proprie-tarii de localuri din Cluj întâmpinănoua lege fără prejudecăţi. „Probabil căvom recupera o parte din acei clienţi care

lege europeană

Deputatul Aurelia Cristea, iniţiator allegii antifumat, spune că interzicereafumatului în spaţiile publice vine preatârziu în România, pentru că, între timp,foarte multe persoane şi-au pierdut viaţadin cauza fumatului pasiv.

„Legea care interzice fumatul în spațiile

publice închise intră în vigoare în România cu14 ani întârziere - o «greșeală» de abordare a principiului unei legi pe care multe alte țări eu-ropene au corectat-o de mult timp. României șioamenilor ei politici le-a luat 14 ani. 14 ani încare s-au pierdut, anual, 5700 de vieți datorită fumatului pasiv. 79.800 de oameni. Aceastăima gine, a unui oraș de mărime medie, «ars»de pe harta României în 14 ani, a fost moto-rul acestei inițiative. Și a mai avut un motorsecundar: peste 250 de organizații non-guver-namentale, dintre care peste 150 de organizațiide tineret- care au «strigat» zilnic, timp deaproape un an, ceea ce toate studiile o arătau:că tinerii României cer oamenilor politici să leapere dreptul la sănătate, lor și generațiilor vii-toare - peste 80% din tinerii și cetățenii aces-tei țări au armat sprijinul pentru demers” , aspus, pentru Transilvania Reporter , AureliaCristea.

Deputatul clujean mai spune că îşi

doreşte ca prin această lege să e protejatăsănătatea oamenilor şi că toată problemaţine şi de responsabilitatea ecăruia: „Îmidoresc ca legea să reprezinte, înainte de toate, prima lege care are drept unic s cop protejareasănătății comunității - într-un mod care o facediferită de orice altă lege - prin înțelegerearesponsabilității individuale în spațiul public, prin asumarea acelor comportamente care să nuîl afecteze în niciun fel pe cel de lângă noi, prinrespect unul față de celălalt. Este o viziune deresponsabilitate individuală în spațiul public,care sper să se extindă nu doar altor inițiativelegislative, dar și spiritului nostru de comuni-

tate. Doar atunci când aceste principii fun-damentale ale unei conviețuiri sociale vor asimilate pe deplin, vom putea să armămcu certitudine că am pus o cărămidă mică,dar trainică, la fundația viitorului copiilorde azi”.

Potrivit Aureliei Cristea, legea anti-fumat este foarte clară şi nu mai are

nevoie de norme de aplicare şi, în opiniasa, nu există metode prin care legea săpoată eludată.

„Legea nu are prevăzute norme de apli-care, pentru că este o lege extrem de clarăşi denită în conformitate cu obligaţiileinternaţionale pe care România şi le-aasumat. Este important de precizat că în

România exista o lege în vigoare din 2005,legea nr. 332, prin care România s-a angajat, ca parte a Convenţiei Cadru pri-vind controlul tutunului, să adopte o astfel de măsură, alături de alte măsuri caresă reducă impactul consumului de tutun.Guvernul României pregăteşte un set deinstrucţiuni pentu Legea 15/2016 care vor făcute publice în cursul zilei de 16 martie.

Nu, nu există «portiţe» de scăpare şi estetotal greşit să privim o astfel de lege, careîmpactează sănătatea publică, din punctde vedere al portiţelor de scăpare - respec-tarea legilor face parte dintr-un exerciţiu dedemocraţie, civilizaţie şi trai în comunitate pe care e nevoie, mai mult decât oricând, săîl arătăm generaţiilor tinere. Cluburile pri-vate vor putea funcţiona atâta timp cât nudesfăşoară activitate economică şi nu există personal angajat” , a subliniat Aurelia Cri-stea.

Totuşi, cu toate că şi alte ţări aulegi similare, în unele dintre acestea,reglementările legii nu se aplică, un ex-emplu în acest sens ind Grecia. AureliaCristea spune, în schimb, că în alte ţărieuropene legea funcţionează şi că, pânăla urmă, ţine de voinţa autorităţilor.

«Legea nu se aplică în anumite ţări dinmotive care ţin de capacitatea autorităţilor

de a controla şi impune sancţiuni - exem- plul Greciei est e unul special în acest sens, pentru că acolo legea este implementată decătre inspectorii sanitari, cu efective extremde reduse. Tocmai de aceea, în România,responsabilităţile au fost extinse cătrereprezentanţii Poliţiei Locale/Naţionale, cuo mai mare capacitate de a acţiona în teri-toriu. Pe de altă parte, există exemple ca Anglia, Irlanda, Ungaria, Bulgaria, Rusia,unde legea este aplicată cu succes de mulţiani» , a menţionat Aurelia Cristea.

Marius Avram

Aurelia Cristea:

Legea antifumat vine prea târziu,după ce au murit zeci de mii de români

Legea antifumat, respectată fără prejudecăţi

au refuzat să mai vină în cafenea toc-

mai din cauza fumătorilor” , a armatunul dintre antreprenorii clujeni.

Fumătorii, scoşi la aerIntrarea în vigoare, de la data de 16

martie a legii antifumat îi afectează, înprimul rând, pe clienţii care au acestviciu. Ei nu vor mai avea voie să-şiaprindă ţigara în localuri, ba chiar vor nevoiţi să iasă la aer pentru a trage unfum. „Fără îndoială, toți fumătorii vor afectați de intrarea în vigoare a acestei legi,

nu doar clienții fumători ai localului nostru.Va un impact pentru toți, o situație nouă,atât pentru noi, cei care trebuie să punemîn aplicare prevederile acestei legi, cât și pentru clienți. Va un inconvenient pentru fumători faptul că vor trebui să se abținăde la fumat în spațiile publice închise. Noivom încerca să îi facem pe clienți să resimtăcât mai puțin posibil acest inconvenient.Café-bar-ul nostru va crea condițiile celemai bune, atât pentru fumători cât și pen-tru nefumători, astfel încât nimeni să nuse simtă dezavantajat” , a declarat VladMăcicăşan, proprietarul unei cafeneledin centrul Clujului. Tânărul afaceristrecunoaşte că majoritatea clienţilor eraufumători, dar este optimist pe de altăparte că şi-ar putea recăpăta clientelacare nu avea acest viciu şi care a ales să

nu mai petreacă timp în cafenea, tocmaidin cauza fumului. „În localul nostru, fumătorii reprezintă majoritatea clienţilorși cu toții contestă noua lege. Procentultrece de 80 la sută, atunci când vorbim de fumători. Ei vor putea să vină însă în con-tinuare și vor avea posibilitatea să și fumeze, pe terasa localului, pe care am pregătit-ospecial, mai repede decât în alți ani, pen-tru a le oferi această posibilitate și din mo-mentul aplicării noii legi. Le vom pune ladispoziție și instalații de încălzire pentruterasă, astfel încât disconfortul să e minim.Cred că orice local în care era permis fuma-

tul s-a confruntat cu reclamații din parteanefumătorilor. Am avut parte și de cliențideranjați de faptul că, la masa de lângă ei,erau persoane care fumau. Această lege vineîn ajutorul lor și le lărgește oportunitățileîn ceea ce privește localurile pe care le pot frecventa. Sperăm să recâștigăm eventualiiclienți pe care e posibil să-i i pierdut din pricina faptului că fumatul era permis îninteriorul localului, iar ei erau deranjați deacest lucru” , a mai spus Măcicăşan.

Clientul nostrustăpânul nostruDeparte de a se simţi lezat, propri-

etarul de cafenea abordat de Transilva-nia Reporter îi îndeamnă pe toţi antre-prenorii din acest domeniu să respectelegea şi să caute să asigure un confortechitabil, atât fumătorilor cât şi celorcare nu fumează. „Nu cred în existențaunor variante ingenioase. Cred că este nec-esar să învățăm să respectăm legile și nu săne pierdem timpul cu găsirea de soluții ire-alizabile pentru driblarea legii. Dacă pot considerate variante ingenioase, pot spunecă vom introduce mai multe promoții caresă atragă clienții și să descurajeze fumatul.Poate că un preț atractiv la unele produse te face să uiți de țigări. De asemenea, ne gân-dim să organizăm în continuare mai multeevenimente de genul stand-up-comedy sauseri cu muzică live, pentru a atrage un

F o t o : D a n B o d e a ©

T r a n s i l v a n i a R e p o r t e r


4/22

O LUME FĂRĂ FUM | 5

17 - 23 martie 2016 Nr. 604 |

număr mai mare de clienți. Dar, repet,legea este aceeași pentru toate localurile.Sunt convins că lumea va înțelege be-neficiile acestei legi și faptul că vizează,în primul rând, sănătatea clienților din

localuri. Nu ne putem închide în case pentru că nu se mai poate fuma în spațiile publice închise. Oamenii vor cont inua săiasă în oraș și să se întâlnească cu priete-nii în aceste localuri, iar de acumîncolo vor putea să aleagădacă doresc să serveascăo cafea sau o bere îninteriorul localului,unde nu va mai ex-ista fum de țigară,sau pe terasă,unde vor putea fuma. Pe terasănoastră vor aveatoate condițiile decare se bucură și îninteriorul cafeneleiși nu cred că va fi unmotiv pentru ca cei care frecventează localul nos-tru să nu mai vină” , a mai spusMăcicăşan.

Planează risculfalimentuluiOrice afacere este dependentă

de clienţi, iar de acest lucru esteconştient şi interlocutorul Transil-vania Reporter. Afaceristul clujean amărturisit că confortul clienţilor a fosto preocupare constantă a sa, dar nuexclude nici varianta cea mai sumbră: închiderea localului. „De la început

NE CIVILIZĂM

Cu doar câteva zeci de ore înainte ca

legea împotriva fumatului în spațiipublice închise să intre în vigoare, în in-sula de tinerețe a Clujului, strada Piezișă,se trage cu patos din ultimele țigări carevăd interiorul unui restaurant. Prin ba-ruri, clienții pare că se pregătesc de ofurtună. Când îi întrebi ce vor face în-cepând cu 17 martie, când rigorile legiivor fi aplicate și cei ce nu se supun vorfi amendați, cu toți adoptă o atitudinerelaxată și spun cu nonșalanță că nu e așao mare filozofie să renunțe la fumat. Dar eoare chiar așa?

Seara zilei de 15 martie. Ca niște teme-rari studenți hotărâți să facă „un tur dePiezișă” abordăm restaurantele din ves-tita zona pentru a înțelege și observaultimele momente de deplină libertateale fumătorilor de prin cafenele, puburi,restaurante și cluburi. Prima oprire esteLiving Pub, unde câteva mese sunt ocu-

pate, în ciuda faptului că ora este destulde „matinală” (ora 18.00). Angajații mergzâmbitori spre mese cu cafele și beri, șidacă e loc de răutăți, parcă pe chipurileclienților se citește îngrijorarea cu privirela zilele următoare, când băuturile nu vormai fi asezonate cu țigări, decât afară, peterasă.

Curaj, vine ziua cea mare!Teodora este managerul localului Li-

ving Pub și este, cel puțin aparent, foarterelaxată cu privire la rigorile acestei legi.

Toată lumea este pregătită, angajații pub-ului își repetă deja în minte dsicursurile

pe care le vor rosti dacă vreun client rebel încearcă să miște în front și, per ansamblu,toată lumea se poartă de parcă nimic nuar urma să se întâmple.

„Ne așteptăm să fie dificil la început.Lumea e obișnuită să aprindă o țigară cândconsumă o băutură, fie că e vorba despre cafeasau alcool. Sinceră să fiu nu mă aștept la mai puțini clienți. Încă nu s-a deschis sezonulteraselor, poate atunci lumea va prefera teraseleîn detrimentul spațiilor închise, mai ales că pe terase se va putea fuma. Nu cred că vom fiafectați. Nu ne e teamă de controale, mai ales cănici nu avem de ales. Se vor acomoda și clienții,

pentru că varianta este să stai acasă și să beicafeaua și să fumezi” , explică tânăra.

Ca să mai aline suferința „vicioșilor”,proprietarii de pub-uri vor amenaja, acolounde este posibil, terase încălzite (nu în-chise!) unde se va putea fuma în condițiidecente, indiferent de vremea de afară.O altă variantă e diversificarea meniului, în speranța că dorul de țigară trece cu o băutură exotică sau cu ceva de mâncare.

„E și o problemă de mentalitate. În altețări se poate, cred că și la noi se poate. Nu artrebui să fie ceva foarte complicat. Probabil olună, două va fi mai problematic. Ne vom axamai mult pe băuturi și vom avea mai multecocktailuri. Avem pregătite scrumiere pentruexterior și se va putea fuma afară, unde esteacoperit” , explică Teodora Pop.

În celălalt capăt al Piezișei, ziua de 17martie este o zi ca oricare alta din motivecât se poate de simple: în restaurantul cuspecific indian Indigo nu se mai fumeazădin primele zile ale anului 2016, astfel că

cei ce vin aici sunt deja „antrenați”. „Eo măsură bună pentru fumători, în primulrând” , spune Hanga Boroș, proprietararestaurantului, care a observat că inter-zicerea fumatului în localul ei nu a avutefecte negative.

„Noi știm deja cum e, pentru că la noi nuse mai fumează de la 1 ianuarie. Vă pot spuneclar că nu ne-a afectat deloc, dar nici nu neașteptam să se întâmple asta. Cluburile proba-bil își pot face griji, dar la noi, clienții fumătorivin. Merg să fumeze afară, lângă restaurant,și se întorc la masă. Puțin s-a schimbat clien-tela, dar noi și când aveam zone de fumătoriși nefumători observam că sunt tot mai mulțiclienți nefumători. Vin oameni care apreciazăcă la noi nu se fumează și profităm de pe urmalegii, pentru că servim mâncare. La fast-food poate mai mergea să fumezi, dar într-un res-taurant cu mâncare gătită nu merge” , explicăHanga Boroș, proprietara restaurantuluiIndigo.

Din lipsă de variante,este bineDiscuțiile cu clienții însă sunt pe un alt

ton. Cu toții sunt de acord că măsura inter-zicerii fumatului este una bună. Și dacă nue bună, tot e bună că doar așa se întâmplă în toate țările civilizate. Niciunul dintrecei cu care am vorbit nu a spus că măsurae ridicolă sau că le-ar îngrădi vreun drept, însă cu toții au explicat că se putea să nufie atât de strictă, semn că acceptăm in-terzicerea fumatului din spirit civic și dinobligație, nu neapărat pentru că am per-

cepe-o ca fiind cea mai bună variantă. Rob-ert întâmpină întrebarea „Ce vei face începând

de joi, când nu vei mai putea fuma în localuri?” cu un vehement „E o tragedieeee!”. Glumește însă și știe că, fie că ne place sau nu, măsurane aduce în lumea normalității țărilor euro-pene, în care prin localuri te deplasezi fără afi nevoie să tai fumul cu cuțitul. Și totuși...

„Am fost plecat în Anglia și acolo toată lumeaiese afară și fumează. E chiar mai frumos afară. ÎnBelgia e la fel. Lumea nu va renunța la fumat, cumnu a renunțat nici atunci când s-au scumpit. Seva putea fuma pe terase și mi se pare ok ca pentruo persoană care nu fumează să nu fie nevoită săinhaleze fumul. Ar fi putut poate să se găseascăsoluții, să se poată fuma în localurile care au oventilație foarte bună, care să scoată tot fumul. Nue scump și era o variantă, pentru că pentru uniiasta înseamnă să se simtă bine: să fumeze o țigară.O să ieșim toți afară, așa vicioși cum suntem și neconformăm” , spune Robert.

Radu, un alt client fumător, este și el deacord cu aplicarea legii și speră că poate în

felul acesta se va lăsa și de fumat. Oricum esigur că nu va mai fuma atât de mult.„Sunt fumător, dar e un lucru bun. Mai ales

în restaurante. Eu când merg să mânânc tot timpul merg la nefumători. Poate mă și las de țigări,mai ales că atunci când ieși fumezi mai puțin. Cuiîi e greu, iese afară” , explică tânărul.

De după bar, pe deplin satisfăcuți,zâmbesc angajații Teodorei. Radu (un altRadu), este barman de patru ani și vorbinddespre meseria lui are o revelație: tot de pat-ru ani inhalează zi de zi fumul altora și ni-meni nu îl întreabă dacă vrea să facă asta. Ei bine, din 17 martie Radu va scăpa măcar deaceastă grijă.

„Mi se pare foarte ok. O să ajung și eu curatacasă, pentru că aungeam la serviciu și mirosinda detergent și ajungeam seara acasă mirosind tot ațigări. Asta nu e ok. Inhalez de foarte mulți ani fu-mul de șigară și cred că e o chestie de bun simț. LaCluj lumea e civilizată și înțelege ce se întâmplă,

așa că e mai simplu să le spui. Pentru cine nuînțelege, avem oameni de ordine. Și dacă cinevanu înțelege, e suficient să le spui cât de mare eamenda. Cifrele le înțeleg cu siguranță. Nu va fimare lucru. Se va plimba lumea mai mult și camasta e”, explică barmanul Radu.

„Angajații se bucură. Ei sunt primii. Amși prieteni care nu fumează și ar vrea să iasă cucopiii la un suc după-masa. Până acum nu putea pentru că aproape peste tot se fumează. Probabilacum se va mai diversifica și clientela, pentru că până acum aveam aici doar studenți. Pentru minee mult mai bine să ajung acasă și să nu am haineleîmbibate în miros de țigară” , spune Teodora.

Radu Hângănuț

am avut o instalație, care a limitat cât s-a putut de mult mirosul neplăcut cauzat de fumul de țigară. Am fost mereu interesațide confortul clienților, pentru că am fost conștienți că fumul de țigară este

neplăcut chiar și pentru fumători și, în primul rând, dăunează sănătății tuturor, fie ei fumători activi sau pasivi. Personalnu sunt interesat să transform cafeneaua

în vreun club cu circuit închis, pen-tru fumători. În primul rând

pentru că legea nu permiteașa ceva și, dacă am face

asta, am schimba ideeade la care am por-nit, aceea de a creao cafenea care să seadreseze tuturor șicare să ofere un me-diu plăcut, familial.Dacă în timp, legea

va suferi modificări șiva permite, sub o formă

sau alta, ca în interiorullocalului să se fumeze, vom

face tot ce este necesar pen-tru ca clienții noștri să se simtă câtmai confortabil cu putință. Așteptămsă vedem cum vor evolua lucrurile, dare clar că orice local este dependent declienții cărora li se adresează și nu poate funcționa dacă nu-și tinge scopul. Oafacere neprofitabilă e normal să dispară.Ne-am asumat de la început acest risc.În momentul când proiectul nostru vadeveni neprofitabil îl vom opri, dar abiadupă ce vom epuiza toate posibilitățile dea-l salva” , a încheiat Vlad Măcicășan.

Patrice Podină

De pe Piezișă, fumul se ridică




5/22

6 | DOSAR

| 17 - 23 martie 2016 Nr. 604

Regizorul Traian Savinescu, fumător de cursă lungă

AMINTIRI LÂNGĂ O PIPĂ

Este fumător de pipă de mai bine de 40de ani, dar nu fumează mai mult de

două pipe într-o zi și, ca urmare, o cutiede tutun de 50 de grame îl ține mai binede două săptămâni. Îi place să le savureze

mai ales dimineața, în fața unei cafele,sau a unui coniac bun în liniștea serii.Are mărci de tutunuri preferate, are unbrand de pipă preferat și un local pe careîl frecventează ori de câte ori vine la Cluj,din localitatea Mera unde locuiește, pen-tru a-și bea cafeaua.

Este regizor de teatru, operă și teatrude animație, a fost director al Teatrului dePăpuși „Puck” din Cluj, artist liric la Filar-monica de Stat „Transilvania” și, nu în ul-timul rând, profesor de chimie la un cunos-cut liceu industrial clujean. Cu doar o zi înainte ca legea antifumat să intre în vigoare în România, ne-am întâlnit cu Traian Savi-nescu la una dintre „cârciumile” sale prefe-rate de pe Bulevardul Eroilor din Cluj, undene-a povestit, înconjurat de fumul gros alpipei sale, despre magia fumatului și tabi-eturile unui fumător de cursă lungă. „Eunu cred că se va diminua fumatul în mod sem-

nificativ prin această lege, ci va exista o adap-tare a oamenilor la noi spații. O cârciumioarăunde se fumează, în condițiile în care ar fi bineaerisită, mi se pare foarte în regulă. Nu cred căera vorba de agresarea celor care nu fumeazădacă se permitea fumatul în localuri. Nimeni nuîși face un business pentru a face o discrimina-re, ci pentru a-și lărgi clientela. Îmi pare rău deunii crâșmari care fac cu dedicație ceea ce fac șicare sunt acolo printre clienții lor, dar le vom fi alături chiar dacă va trebui să îi privim prin geamurile de afară. Sigur, voi veni în continu-are la cafea, dar va trebui să beau una înăuntruși una afară, unde pot trage din pipă. Vor aveaavantaj terasele începând de acum, dar eu încămă gândesc cu tristețe la băieții aceștia careși-au pus speranța într-o afacere. O cârciumioarăîn drumul oamenilor este un business foartebun, dacă e făcut cum trebuie”, precizeazăTraian Savinescu care, la rândul său, înurmă cu câțiva ani, și-a deschis un local în

cartierul Gheorgheni.Regizorul a devenit fumător de pipă în 1974 când era profesor stagiar în Borșa,Maramureș și când, după primul an de învățământ, cu un prieten de-al său, apornit într-un tur al României cu bilet decălătorie în circuit. „ Am parcurs mai mult deo lună și jumătate cu biletul acela și cred că amreușit să avem un record de ștampile pe acea foaie. La un moment dat, conductorul nu maiștia unde să așeze ștampilele. În acea perioadăm-am apucat de fumat, pentru că se potriveaexact situației în care ne găseam noi. Așa amajuns să testez trei tutunuri de pipă, românești:unul echivalent cu țigara Plugar, care se nu-mea Pipa noastră, respectiv mahorca de tutunși alte două, tutunul Matelot, standard și untutun mai bun, tutunul Club, în cutie metalică,verde cu capac. Țin minte că aveam un dulapticsit cu astfel de cutii și prietenii mei pescarisau mecanici mi le cereau pentru a-și depozita

ce aveau nevoie. Eram furnizor de cutii. Tu-tunurile românești erau nearomate, deși aveauun tutun de bună calitate și atunci încercam săle dăm mici arome, umezindu-le fie cu picăturide coniac, fie whisky”, își amintește regizorulTraian Savinescu.

Astfel, Traian Savinescu se apucasede fumat pipă la 24 de ani. Țigară nu fu-mase decât foarte puțin, în facultate, câteun Mărășești sau un Carpați fără filtru și,când avea bani, câte un Snagov. Astăzi,cunoscutul regizor nu fumează mai multde două pipe într-o zi, adică în jur de șase

grame de tutun. „Când eram tânăr aveamun vecin căruia îi spuneam «Bunicu’», undomn foarte în vârstă care fuma pipă. Șiîmi amintesc că eram foarte intrigat ca șicopil să văd pe cineva fumând pipă și tot-deauna am asociat fumatul de pipă cu vârstaînaintată și iată că am ajuns să fiu eu însumiun reprezentant al acestei categorii. Pipa nuo asociez nici cu snobismul, nici cu un maremoft. Este exact pe temperamentul meu.Sunt un tip plin de energie când lucrez, dar pot fi și delăsător și atunci îmi place să len-evesc și să îmi aprind o pipă”, precizeazăTraian Savinescu.

De o vreme, spune regizorul, în isto-ria sa de fumător, a trecut la o marcă depipă care seamănă „al dracului” de binecu numele său: Savinelli. „Ca în toateindustriile, și în industria tutunului și a pipelor există branduri. Când eram cântărețla Filarmonică, cum aveam multe turnee înItalia, prietenii mă alintau Savinelli. Ne- fiind snob, începusem să fumez cu o pipăchinezească, comună, dar când am nimerit

într-un magazin de pipe și am descoperitchiar brandul Savinelli, un nume apropiatalintului pe care mi-l adresau prietenii mei,mi-am dorit să o am. Bineînțeles, la începutnu mi-am putut-o permite pentru că făceacam cât cinci diurne de-ale mele în Italia. Dar,la un moment dat, mult după 1990, am primitcadou de la fiica mea o astfel de marcă și deatunci am început să le folosesc pe acestea maides”, spune Traian Savinescu.

Cu o brichetă specială, pe care o aredin 1985, Traian Savinescu ne exemplificăritualul aprinderii unei pipe. Niciodatănu a asociat gestul de a fuma pipă sno- bismului, sau boemei, chiar dacă, prinprofesia pe care o are, poate fi identificatcu zona boemă. Fumatul de pipă îi dă ostare de bine, o stare de relaxare, pen-tru că implică un ritual, spune regizorul.Uneori, în momente de creație, pipa con-tribuie chiar și la inspirația sa. „Fumul de pipă este mai abundent decât fumul de țigarăși norul care se creează e mai mare. Nu zicneapărat că așa cum în nori vezi tot felul de

lucruri, așa vezi și în fumul de pipă. Dar îmi place această idee, la fel cum îmi place să stausă fumez, fie dimineața, fie seara. Sunt mo-mente când mă abandonez și nu întotdeauna fumez în timp ce lucrez și, în schimb, prefersă mă dedic acestei plăceri. Recunosc că aso-ciez întotdeauna ideea de fumat de pipă, cu unconiac bun”, mai spune Traian Savinescu.

Imediat după Revoluție, în aminteșteTraian Savinescu, s-a fumat mai mult,libertatea manifestându-se și în acestcaz. Cu toate acestea, fumători de pipă

erau destul de puțini atunci. Astăzi,doar o mică parte dintre tinerii fumătoriapelează la gestul de a-și aprinde tu-tun într-o pipă. Cauza, spune TraianSavinescu, este lipsa timpului. „Băiețiitineri parcă nu mai au vreme să fumeze pipă. Mai repede își scot țigara și o aprind. Pipa,însă, nu se trage în piept și putem spune cădin punctul acesta de vedere este mai puțintoxică. Un avantaj este și faptul că nu fumezihârtia”, explică regizorul.

Cristina Beligăr

Dacă vrei să auzi înjurăturifrumoase, stai la uşa unui

local în care se fuma, iar acumnu se mai fumează. E imposibilsă nu apară un client al localu-lui care să afle noutatea că „einterzis”. Nu mai ţine bietul omseama că ne afăm în Post şi scoatepe gură o întregă grădină botanicăde buruieni verbale. Dinăuntru,patronul, văzând mesele goale şisimţind factura chiriei în buzunar, ise asociază cu repertoriul său. Ieseun duet infernal.

Ceea ce e uimitor e că fumătoriisunt cea mai bleagă categorie

de cetăţeni europeni. Iar asta nunumai la noi î n ţară. Au mult sânge

în limbă, dar puţin în alte părţi. Canişte oligofreni incapabili să decidăce e bine şi rău, ce vor şi ce nu vor,acceptă să fie puşi sub tutelă. Suntavertizaţi în fel şi chip de efecteledăunătoare ale fumatului. Dar dacăei nu au voinţă, înseamnă că nicilibertatea voinţei şi conştiinţei nu lemai foloseşte. Aşa că li se ia. Nişteforuri abstracte, formate, bănuiesc,tot din fumători, le fac binele cuforţa. Iar ei stau ca mieluţii.

Alte grupuri minoritare (rasiale,oamenii cu dizabilităţi, homosexu-

alii, lesbienele, feministele etc) audrepturi speciale la locul de muncă.

Ba, mai nou, am citit că şi pedofilii(ptiu!) luptă să li se recunoascădrepturile. Ferească Sfântul săatingi cu o floare un minoritar. A fifumător, însă, e mai rău decât dacăai avea râie. Nu mai e mult şi totnişte foruri abstracte vor decide înfiinţarea de ghetouri pentrufumători. Căsătoriile între fumătorişi nefumători vor fi intezise, iarpentru cele în funcţiune va existaobligativitatea patului separat.Relaţiile sexuale între fumători şinefumători vor fi condiţionate de

purtarea uneimăşti de gaze.

Argumentulreligios împotrivafumatului ar fiacela că e un actde sinucidere, iarsinuciderea e cel maimare păcat. Dar prin interzicereabrutală a fumatului, prin prigoanaşi hăituirea fumătorilor, alte cuvintemai elegante nu găsesc, nu mailaşi loc de liber arbitru. Nici de întoarcere a oii rătăcite.

Economic vorbind, fumătoriisunt mulşi de bugetele tuturor

statelor (accize, taxepe viciu etc) cu sume

care se cheltuiesc,de cele mai multe

ori, pentru sănătateaşi bolile celor care nu

fumează. Ei, purtătorii demici eşapamente ecologice,

însă plătesc şi nu se plâng deeşapamentele chimice. Şi, la urmaurmei, nimeni nu s-a lăsat de tutunpentru că i s-a interzis, ci pentru căaşa a decis singur.

Respect opţiunea nefumă-torilor. Şi dreptul lor la opinie. Șidecizia Curții Constituționale.

„Pentru un Partid al fumătorilor”, Ion Mureşan




6/22

DOSAR | 7

17 - 23 martie 2016 Nr. 604 |

eşec

Interzicerea fumatului înspaţiile publice interioareîn Grecia a fost introdusăîn septembrie 2010, dara sfârşit în fum, noteazăekathimerini.com. În ciudaangajamentelor guvernuluide vigilență și aplicare deamenzi, fumătorii continuăsă-şi aprindă ţigările în mar-ea majoritate a restaurante-lor, barurilor și cafenelelor.

Legile antifumat sunt re-spectate numai în transportul

public, în facilitățile medicale(deși nu întotdeauna) și într-unnumăr mic de restaurante bune și de obicei scumpe.Interdicția pare a completignorată în tavernele țării,cafenele și baruri. În timp, şiinspecțiile autorităților de stats-au redus în mod dramatic.

Din moment ce forțelede poliție municipale au fostdesințate, inspecțiile au fostefectuate numai în cazul încare cine face o plângere laCentrul pentru Controlul şiPrevenirea Bolilor.

În prezent, un corp deinspectori din domeniulsănătății publice instituitpentru a efectua inspecții lafața locului acționează nu-mai la plângeri cu privire la încălcarea interdicției în spi-tale.

Desigur, se pot găsiexcepții de la regulă şi o mi-noritate de fumători aleg sărespecte restricțiile ociale,chiar dacă acestea sunt înmare parte încălcate.

„Localul nostru a fost recentrezervat pentru o petrecere de

logodnă. Am lăsat la latitudinea

oaspeților să decidă dacă vor fuma în interiorul halei. Spresurprinderea mea, toată lumeaa optat pentru o petrecere fără fumat", a declarat ziaruluiproprietarul unui restaurantdin Pireu „Când am întrebatde ce, au spus că erau copii îninteriorul camerei și că nu ar corect pentru non-fumători să se fumeze”, a mai spus el.

Între timp, ociali ai Minis-terului Sănătăţii examineazămodalităţi de a pune în apli-care restricțiile existente.

Grecii ignoră pe scară largă legeaantifumat valabilă din 2010

clarificări

Guvernul României a emis, miercuri,un ghid pentru implementarea Legiinr. 15/2016 pentru prevenirea și comba-terea consumului produselor din tutun.

Ghidul explică în detaliu noţiunile de„spaţiu public” şi „spaţiu public închis”,spaţii în care, potrivit Legii nr. 15 nu semai poate fuma şi enumeră locurile încare fumatul este, în continuare permisşi stabileşte care sunt obligaţiile angajato-rilor cu privire la acest act normativ.

Locuri unde

este interzis fumatul

Se interzice fumatul în toate spațiilepublice închise, spațiile închise de la lo -cul de muncă, mijloacele de transport încomun, locurile de joacă pentru copii.Se interzice complet fumatul în unitățilesanitare, de învățământ, precum și celedestinate protecției și asistenței copilu-lui, de stat și private.

Spațiul public închisSpațiul public este considerat orice

spațiu accesibil publicului (de ex. dindomeniul cultural-artistic, sănătate, învățământ, alimentație publică, cluburi, baruri, cafenele, etc) sau destinat utilizăriicolective (de ex. pentru activități com-erciale, sportive, târguri, expoziții, etc),indiferent de forma de proprietate ori dedreptul de acces.

Spațiul public închis reprezintă oricespațiu accesibil publicului sau destinatutilizării colective, indiferent de formade proprietate ori de dreptul de acces,care are un acoperiș, plafon sau tavan șicare este delimitat de cel puțin doi pereți,

Ghid pentru fumători:

unde se mai poate fuma indiferent de natura acestora sau de carac-terul temporar sau permanent.

Prin „perete” se înțelege orice ele-ment de construcție așezat vertical (saupuțin înclinat) care limitează, separă sauizolează:

– încăperile unei clădiri / construcții între ele (pereți interiori) sau de exterior(pereți exteriori) și care susțin planșeele,etajele și acoperișul, respectiv;

– anumite spații ale unui sistemtehnic între ele (pereți interiori) sau sis-

temul tehnic de spațiul înconjurător.

Având în vedere faptul că spațiile în-chise pot face parte dintr-o construcțiesau dintr-un sistem tehnic (cort, pavi-lion, chioșc, etc), denirea „peretelui”trebuie să țină cont de ambele situații:

• „Clădiri” sunt acele construcțiipentru care Legea nr. 50/1991 prevedenecesitatea obținerii unei autorizații deconstruire;

• „Sisteme tehnice” sunt acele

construcții sezoniere sau provizorii care nunecesită autorizație de construire ci doaraviz/ acord de amplasare, în cazul în care serealizează activități economice.

În aprecierea caracterului de închis/deschisal unui spațiu, nu se va ține cont de:

• natura materialului din care suntconfecționați pereții sau tavanul/ plafonul/acoperișul. Oricare ar materialul folosit laconstrucția pereților sau tavanului (zidărie,textil, lemn, folie plastic etc) și oricare ar densitatea materialului (material perforatetc), atâta timp cât există un tavan și cel puțindoi pereți, spațiul respectiv va considerat„spațiu închis”;

• caracterul temporar sau permanent alpereților sau spațiului. Dacă un element deconstrucție îndeplinește funcția de „perete”(limitează, separă sau izolează) și este vizibil,spațiul din care face parte va considerat„spațiu închis” chiar dacă elementul respec-tiv se poate plia, ridica, etc adică este peretedoar temporar.

Spațiile care au închideri laterale sau/șiacoperiș retractabile adică structuri care sepot plia, ridica, deschide, deplasa, porni,etc astfel încât să formeze temporar pereți/

acoperiș, vor considerate:• spații deschise atunci când structura

este complet pliată/ ridicată, etc, astfel încâtperetele/ acoperișul nu este deloc vizibil;

• spații închise atunci când structura estedeschisă/ coborâtă.

Spațiul închisde la locul de muncăLocul de muncă reprezintă locul des-

tinat să cuprindă posturi de lucru, situat înclădirile întreprinderii şi/sau unității, inclu-siv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sauunității la care lucrătorul are acces în cadruldesfășurării activității.

În cazul în care într-o zonă a unuispațiu pentru locuit se desfășoară activitateeconomică, atunci respectiva zonă devine locde muncă iar fumatul este interzis.

Nu se va mai fuma în:• spațiile închise din toate locurile demuncă:

– halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălilede consiliu, holurile, coridoarele, toaletele,lifturile, balcoanele închise, etc;

– instituțiile publice centrale și locale;– unități comerciale: magazine, expoziții/

târguri în spațiu închis, centre comerciale,piețe închise, etc;

– restaurante, baruri, cafenele, terase în-chise, unități de cazare, cluburi – inclusiv celecu acces restricționat, cazinouri, săli poliva-lente, etc;

– unități cultural-artistice, sportive, rec-reative;

• toate mijloacele de transport în comun(unde nu se va mai putea folosi nici țigaretaelectronică), autogări, gări, aeroporturi, pe-roane și refugii închise, taxiuri, mașina de ser-

viciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului,vatmanului, mecanicului de tren, etc;• toate spațiile din unitățile de învățământ,

medico-sanitare și de protecție a copilului, in-clusiv în curtea unităților;

• locurile de joacă pentru copii, indiferentdacă sunt amplasate în interior sau exterior;

• spațiile comune din clădirile de locuințe:holuri, lift, etc.


7/22

| 17 - 23 martie 2016 Nr. 604

OPINII

Ca umorist incurabil ce sunt, îl pla-giez - tot e la modă această belea acivilizaţiei - pe Petronius, mareleantic, care zicea direct, fără mena-jamente, la începutul erei noastre,că întreaga lume e o comedie. O fi

ştiind el ceva. Şi voi intra direct în nişte fapte carecertifică afirmaţia filozofului...

În cartea sa intitulată Autobiografie, scriitorulamerican Marc Twain povesteşte: în istoria StatelorUnite a existat un singur ofiţer căruia i-a fost dat săpoarte titlul suprem, impunător totuşi, de general.Nu era un grad militar, devenise mult mai târziu.Era un titlu special ce nu se acorda decât de Congresla propunerea preşedintelui. Nu putea fi dobânditprintr-o promovare. Titlul fusese acordat lui UlysesSimson Grant, eroul care a comandat trupele Nor-dului în războiul civil american şi a învins Sudul.Dar Grant a renunţat la titlu pentru că a candidatla preşedenţia Statelor Unite. Si a fost preşedinte în-tre 1869-1876... Când Grant era pe moarte, întreaganaţiune voia să-şi arate recunoştinţa faţă de eroulei. Prietenii ştiau că ambiţia cea mai scumpă inimiisale era să moară general. În ultima zi a mandatuluipreşedintelui Chester Alan Arthur a fost introduspe ordinea de zi a Congresului un proiect privindacordarea amintitului titlu. Nu mai era vreme depierdut. Mesageri au fost trimişi în mare grabăla Casa Albă. Preşedintele Arthur s-a deplasat deurgenţă la Capitoliu, unde domnea o atmosferăde nelinişte şi nervozitate. Din păcate, aceste efor-turi erau întreprinse prea târziu! În toiul votuluiasupra proiectului de lege, termenul pentru carefusese ales Congresul a expirat. Adică ar fi trebuitsă expire, dar cineva a avut ideea de a da înapoiorologiul cu o jumătate de ceas, astfel că proiectulde lege a putut fi votat, iar domnul Arthur l-a sem-nat imediat. Iată cum se ştie şi se poate descurcao mare ţară, un mare imperiu. Dar şi noi, românii,daţi-mi voie să merg mai departe, am dat înapoi denenumărate ori orologiul istoriei, şi ne-am întors întrecut nu cu o jumătate de oră, ci cu decenii chiar.Iată un prilej de a reflecta la ceea ce suntem şi cefacem noi... Şi vom vedea de ce!

Un alt caz cu semnificaţii adânci s-a petrecutrecent tot în Statele Unite. Cetăţeanul american Jonathan Pollard, evreu de origine poloneză,născut în Texas, a ajuns analist la serviciul de spio-naj US Navy. În această calitate, el a dat mai mulţiani o serie de informaţii strict secrete sau clasifi-cate serviciilor de specialitate din Israel. Urmărit,dovedit ca spion, a fost condamnat în 1987 la în-chisoare pe viaţă. Nu i s-a putut ierta faptul că aspionat, fără milă, zicem noi, USA. Din 1987 auurmat zeci de eforturi ale statului Israel menitesă-l elibereze pe Pollard şi tot atâtea refuzuri aletuturor preşedinţilor americani în acea perioadă.După aproape 30 de ani de închisoare, preşedinteleObama a acceptat anul trecut ca spionul Israelului

să fie eliberat. Deşi bune prietene, cele două ţări nus-au înţeles în faţa acestor infracţiuni niciodată. Ei bine, acum vine poanta. Ceva nu i-a convenit luiPollard. Ce anume? Greu de imaginat! Data oficialăa eliberării fusese stabilită pentru o zi de sâmbătă.Dar sâmbăta e zi de Sabat şi nu-i convenea lui Pol-lard. După 30 de ani de închisoare! Din fericirepentru Pollard, practica este – au scris ziarele - cadeţinuţii ce urmează a fi eliberaţi într-o zi de week-end să poată ieşi din închisoare încă de vineri. Pânăla urmă, Pollard s-a împăcat cu ideea.

La finalul acestor două povestioare pline detâlc, să pun o întrebare. Oare noi nu dăm ceasul înapoi şi azi?

L-am dat mereu, înainte şi înapoi, după cum nis-a cerut. De ce zic că l-am dat înapoi ? A venit CCR,instituţie la nivelul celorlalte, nici mai bună, nici mairea, dar cu lipsuri, aservită puterii care a şi numit-o(mă refer aici la aruncarea la coş a celor 7,4 milioa-ne de voturi de la referendum!), care descoperă căSRI face lucruri care nu ţin de competenţa sa. Şi,practic, le ia şi le dă la DNA şi DIICOT. N-am nimic

împotrivă, dar mă întreb: oare instituţiile amintitedacă au dreptul de a asculta, cerceta, aresta, dacă aupoliţiştii şi tot restul, nu devin nişte surori mai miciale fostei Securităţi? Care pot creşte şi ele mari! Nune întoarcem acolo?! Deci, oameni buni, nu dămceasul înapoi? Nu cu o juma de oră, ci cu decenii?!Întreb doar ca Stan păţitul... Alte exemple?

Din „Documentele arhivelor ruseşti”, cercetateşi puse nouă la dispoziţie de Tatiana AndreevnaPokivailova şi Tofik Islamov (Ed. Eikon 2014 )aflăm că, în 6 septembrie 1946, Petru Groza, prim-ministrul României, s-a întors dintr-o vizită laBudapesta şi s-a dus de îndată la generalul colo-nel Susaikov, vicepreşedintele Comisiei Aliate deControl. De ce? I-a relatat tot ce a vorbit si a auzitla Budapesta, La sfârşit, Susaikov l-a informat:„ Am citit toate cuvântările ţinute acolo şi găsesc căconţinutul lor produce o puternică impresie pozitivă ”.Ştia generalul tot ce mişcă în ţara asta şi cum.

În cartea sa „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”,americanul Larry Wa povesteşte cum România

mândră liberă, democrată şi independentă a trimisla Moscova spre aprobare proiectul Constituţiei.Pe atunci nu exista CCR, Iar acolo, Molotov şi Sta-lin au verificat-o şi pus-o la punct, înfiinţând cu dela sine putere Regiunea Autonomă Maghiară. Iată,ni s-a dat ceasul înapoi! Oare greşesc?

Azi domnul ambasador al SUA, Klemm, nespune ba că trebuiau exilate din sediile lor posturi-le TV Antena, ba că activitatea DNA e foarte bunăşi că doamna Codruţa Kovesi trebuie să rămână în fruntea DNA, întreb iar? Oare nu umblă cinevala ceasul istoriei noastre? Ca ieri?! Din nefericire,asemenea exemple mai sunt. Prea mult umblă laceasul istoriei noastre partenerii şi foarte rar noi.Din ce în ce mai rar. Si atunci dăm ceasul înapoi...

Timp de decenii, în exil, Mihai I a fost întruchipareatragică a unei speranţe. Simpla sa prezenţă era un semn

că România uzurpată de comunism şi murdărită de dema-gogie continua să existe. Împotriva sa s-a rostogolit, în ceipatruzeci de ani care au urmat detronării sale samavol-nice, un val de ură. O tenace propagandă nu a încetat să

demonizeze monarhia şi tradiţia ei. Asemeni partidelor democratice,lichidate prin teroare, regalitatea era parte din acea moştenire a me-moriei incompatibilă cu opera de remodelare demonică întreprinsăde PMR şi de PCR.

Fesenismul şi Ion Iliescu au fost succesorii naturali şi entuziaştiai acestei ostilităţi intratabile faţă de suveran şi faţă de monarhiaconstituţională. Zelul cu care au atacat, au calomniat, au urmărit şi l-aupersecutat pe Rege, în anii de după 1989, era expresia continuităţii cu untrecut comunist de care Ion Iliescu şi FSN nu s-au separat, cu adevărat,niciodată. Brutalitatea cu care forţele de poliţie au intervenit spre aopri revenirea lui Mihai I în propria sa patrie oglindea, peste decenii,cinismul cu care regimul de democraţie populară îl expulza din ţară peSuveran. Cultul lui Ion Antonescu a fost, în toţi aceşti ani de fesenismrezidual, un auxiliar simbolic de cea mai mare importanţă - un cineastpolitruc precum Sergiu Nicolaescu a oferit versiunea definitivă a aces-tei propagande dezgustătoare în „Oglinda sau momentul adevărului”.Fesenismul şi peremismul fuzionau, simbolic, în acest moment abject.

Astazi, inamicii de ieri ai lui Mihai I sunt adulatorii săi şi avocaţiisăi entuziaşti. Obscenitatea fesenistă îşi atinge una dintre culmile ei.Ion Iliescu însuşi î şi exprimă speranţa în refacerea Suveranului. RăzvanTheodorescu, conducătorul odiosului instrument numit TeleviziuneaRomână Liberă, îşi dezvăluie, emoţionat, admiraţia faţă de Mihai I. Ounanimitate imorală se face simţită acum. Ca şi cum în jurul unui Mi-hai I încă viu s-ar rosti, deja, ipocritele discursuri funebre.

După ce a hulit şi a prigonit, după ce a cimentat prin ură o întreagănaţiune, fesenismul confiscă un patrimoniu care nu este al său. Macu-larea entuziastă a trecutului marchează victoria definitivă a fesenis-mului asupra întregii Românii. Patria pe care Ion Iliescu a dorit-o esterealitate.

Regretele obscene ofensează memoria celor care, timp de decenii, înainte şi după 1989, au avut curajul să creadă în revenirea libertăţii şia demnităţii pentru această ţară care nu mai era a lor. Triumful lui IonIliescu şi al fesenismului este, acum, unul complet - istoria este anexatăla carul lor triumfal.

Întreaga lumeo fi o comedie?

Mihai I şi obscenitatea fesenismului

Viorel Cacoveanu,scriitor

Ioan Stanomir,profesor

8 |


8/22

| 9

OPINIE

Valentin Naumescu,diplomat

Intrăm în epoca Frauke Petry Euroscepticismul britanic, o glumă. Urmează cel german.

Î

ntrebarea nu e dacă, ci când va în-toarce Germania spatele Uniunii Eu-ropene. Ar putea fi vorba de câtevaluni, câţiva ani sau cel mult încă olegislatură pentru inversarea curen-tului majoritar al opiniei publice. În

climatul politic şi economic atât de volatildin vremurile noastre, o uşoară adiere aunui declin al economiei Germaniei, deexemplu, ar putea constitui scânteia care săarunce în aer totul. După acum şi alte eveni-mente neprevăzute sau conjuncturi nefa-vorabile (un eventual atac terorist, conflictecu imigranţii etc.) pot oricând să modificeorientarea esenţială a societăţii germane,din proeuropeană în antieuropeană.

Premisele schimbării, de fapt, au apărut.De la rezultatele spectaculoase, între 12,6%şi 24,4%, obţinute de partidul euroscepticşi anti-imigraţie de dreapta AfD (Alterna-tiva pentru Germania) în alegerile region-ale de zilele trecute (trei landuri), până larenunţarea completă la atitudinea liberală şitolerantă postbelică şi impunerea unui noutip de sensibilitate politică, cel mai probabil

naţionalistă, protecţionistă şi intransigentă, bazată pe redeşteptarea sentimentuluisuperiorităţii germane asupra naţiunilor Eu-ropei, nu mai este un drum prea lung. S-arputea să îl vedem parcurs cu repeziciune,chiar în anii care vin.

Vom fi înţeles atunci că expresiile euro-sceptice consacrate până în prezent, fie că nereferim la Partidul Independenţei Marii Bri-tanii (UKIP), la Frontul Naţional din Franţa,la FIDESZ-ul lui Viktor Orbán sau la PartidulLege şi Justiţie din Polonia au fost, de fapt,versiuni soft ale unui euroscepticism „de sa-lon”, o glumă în comparaţie cu ideologiiletotalitare ale secolului trecut şi cu ceea cepoate să urmeze, iar Uniunea Europeană arfi putut trăi mult şi bine cu ele, fără să riştedezintegrarea reală, ci antrenându-se doar în spumoase controverse de la tribuna par-lamentelor, în titluri mari pe prima pagină atabloidelor sau în reflecţii academice numai

bune pentru întreţinerea tonusului intelec-tual. Cu Germania este însă o altă poveste.Când se apucă de o treabă, bună sau rea, de oconstrucţie împreună cu alţii sau, dimpotrivă,de distrugerea Europei pe cont propriu, ger-manii o fac serios, cu metodă şi cu exaltare,ducând în general lucrurile până la capăt.

Am spus întotdeauna că, atunci când vaveni sfârşitul Uniunii Europene, nu poateveni decât din Germania. Marea Britanie eimportantă, nu zic nu, dar Uniunea poatetrăi fără Regatul Unit, aşa cum a făcut-o, înfond, până în 1973. Presupunând că se vaproduce, după cum prezic sondajele recenteşi tot mai mulţi analişti (deşi eu nu cred că

britanicii vor vota în majoritate pentru ieşire, în fine, rămâne de văzut pe 23 iunie), Brexit-ul nu ar distruge, totuşi, Proiectul European.Partidul Conservator nu va distruge UniuneaEuropeană dacă decizia va fi de ieşire, ci vacăuta eventual să încheie un acord substanţialde cooperare cu Bruxelles-ul, prin care econo-mia britanică să rămână puternic conectată lapiaţa europeană. Nu mai vorbesc de „fiţele”lui Marine Le Pen, Nigel Farage, Orbán, Ficosau Duda, menite doar să facă „impresieartistică” în tabăra nemulţumiţilor şi să aducămandate în plus partidelor lor. Niciuna dinplatformele ideologice menţionate anterior,cu excepţia euroscepticismului german nas-cent, nu pot sfărâma temelia proeuropeanăa scenei politice continentale, clădită de treigeneraţii pe ideea integrării ca soluţie deevitare a conflictului între naţiunile Europei.Această temelie este acum grav avariată, ce-idrept, dar încă nu distrusă.

Singura ţară cu adevărat esenţială pen-tru unitatea Europei este chiar puterea eicentrală, adică Germania. Ştim asta, dure-ros, din întreaga istorie a secolului XX. Nu

întâmplător cine a vrut să dividă Europaa rupt, la început, Germania, şi cine a doritsă întărească Europa, a reunificat mai întâitot Germania. Nu întâmplător propagandarusească antioccidentală şi antieuropeanălucrează intens în Germania, pentru decredi- bilizarea ordinii politice actuale, aceasta fiind„investiţia” cea mai profitabilă pentru ina-micii Uniunii Europene şi, prin extensie, aiOccidentului.

O răsucire a Germaniei ar putea punctProiectului European. Prin dimensiunilepopulaţionale şi forţa economiei sale, prinpoziţia strategică pe harta Europei şi deschi-derea spre toate celelalte regiuni ale conti-nentului, aflată fiind la intersecţia coridoare-lor Est-Vest şi Nord-Sud, prin semnificaţiileistorice şi simbolice ale apartenenţei Germa-niei la Europa unită, prin influenţa politicăşi culturală pe care o exercită asupra mul-tor naţiuni de pe continent, prin contribuţia

bugetară masivă la susţinerea politicilor şiinstituţiilor de la Bruxelles, Germania ţinepractic în viaţă Uniunea Europeană. Fireşte,o face pentru că există în general convingereacă Germania a avut de câştigat de pe urmaextinderii pieţei europene, că exporturilegermane neîngrădite într-o Uniune din ce înce mai mare au adus prosperitate în primulrând germanilor, că a fost deci un win-wingame. Nu avem naivitatea să credem altceva.

Dar ce se va întâmpla când această con-vingere a beneficiilor Uniunii Europene pen-tru Germania va dispărea, când vor apăreatemeri şi contra-argumente cu privire la Eu-ropa unită (AfD lucrează deja în acest sens,

cu rezultate, iată, în creştere), când costurileapartenenţei şi susţinerii Proiectului Euro-pean vor părea în ochii cetăţenilor de rândai Germaniei mai mari decât avantajelecomerciale? Voi răspunde simplu, pentrucă nu sunt multe de spus într-o asemeneasituaţie: nu ar mai fi nimic de făcut pentrusalvarea Uniunii Europene.

Schimbarea generaţiilor în Germaniaşi Europa Occidentală a afectat profund,structural, sistemul de valori şi implicitProiectul European. Generaţia care a trăitrăzboiul la vârsta adolescenţei şi care afost, în mod evident, cea mai dedicatăintegrării europene ulterioare, este acumpe punctul de a dispărea. Oricum, ea numai are relevanţă electorală sau impact înopinia publică. Urmaşii acestora, născuţi înanii ‘50-’60, au continuat în majoritatea lorsă susţină integrarea, mai degrabă dintr-omemorie „intermediată” a războiului, dinrelatările părinţilor, din educaţia atentăprimită în şcoală în primele decenii post- belice sau prin consum cultural individual.Dar fiorul european se stinge treptat, odată

cu memoria războiului, memorie care adat naştere Uniunii Europene, şi odată cuapariţia unui set de probleme noi care arputea părea, într-o cultură politică lipsităde dimensiunea istoriei şi centrată excesivpe confort şi pe nevoile acute ale momen-tului, mai importante decât ideea abstractăa Europei unite. Am convingerea că unfenomen similar se va produce în ţărilepostcomuniste (acest proces este deja în-ceput, în ţările Grupului de la Vişegrad,iar în viitorul nu foarte îndepărtat şi înRomânia), odată cu ieşirea din scenă ageneraţiilor care au cunoscut dificultăţileregimului comunist, respectiv odată cuafirmarea politică a unei generaţii lipsităde termenii comparaţiilor istorice.

Frauke Petry, liderul AfD, are 40 deani. Este exponentul generaţiei germanenăscute la mijlocul anilor ‘70, fără „povara”conştiinţei războiului, generaţie pentru

care orice dificultate sau incertitudine aGermaniei de astăzi poate fi văzută ca unregres faţă de sistemul economico-socialsigur, robust şi prosper al mărcii germanede acum douăzeci de ani. AfD şi-a începutactivitatea militând pentru revenirea lamarca germană, a ratat de puţin (4,7%)intrarea în Bundestag la alegerile din sep-tembrie 2013, deşi era înfiinţat cu doarşapte luni înainte de alegeri, a obţinut unscor destul de bun la europarlamentareledin mai 2014 (7,1%, adică 7 din cele 96 demandate ale Germaniei în Parlamentul Eu-ropean), pentru ca din vara lui 2015, dupăalegerea lui Frauke Petry ca lider al parti-

dului, principalul punct al platformei AfDsă devină opoziţia vehementă la politica dedeschidere a cancelarului Angela Merkel.

Dar nu este vorba doar de temaimigranţilor. Printre altele, AfD se opuneenergic şi adoptării TTIP, adică partene-riatului transatlantic de comerţ şi investiţiidintre Uniunea Europeană şi Statele Unite,una din piesele esenţiale ale relansăriicolaborării în spaţiul euroatlantic. Nici nuputea fi imaginat un actor politic mai con-venabil Rusiei lui Putin decât Alternativapentru Germania.

„Pariul” AfD a fost, se pare, câştigător.Votanţii CDU au început să treacă de laAngela Merkel la Frauke Petry şi acestapare doar începutul necazurilor pentrudoamna cancelar. Sub presiunea pierderiivotanţilor de centru-dreapta, CDU şi alia-tul tradiţional bavarez CSU vor cere curândschimbarea politicii guvernului de la Ber-lin, cel puţin în chestiunea imigranţilor.Fără această schimbare urgentă, alegerilegenerale din toamna anului viitor sunt caşi pierdute de CDU, iar cariera politică a

Angelei Merkel se apropie de sfârşit, chiardacă un sondaj apărut în aceeaşi zi cu re-zultatele dezamăgitoare din alegerile re-gionale o arată încă pe Merkel beneficiaraunui suport politic robust la nivel federal.Mă tem însă că este doar o palidă strategiede PR a creştin-democraţilor, după un re-cul electoral semnificativ.

Criza migranţilor este, pe de o parte, breşa în „zidul de apărare” de care nu aveaacum nevoie o Uniune Europeană slăbităşi vulnerabilă, iar pe de altă parte, privinddin perspectiva opusă, o imensă oportu-nitate istorică pentru AfD şi lidera acestuipartid naţionalist. Frauke Petry va puteaprofita din plin de o eventuală prelun-gire sau agravare a crizei imigranţilor în2016 şi 2017, aşa cum Adolf Hitler şi Par-tidul Naţional Socialist au profitat de crizaeconomică şi politică a Germaniei din 1932-1933, profilându-se în perspectiva viitoare-

lor alegeri ca o „opţiune salvatoare pentru poporul german”.

Cum nici social-democraţii nu pardeosebit de atractivi pentru alegătoriigermani, oferind imaginea unor lideriuzaţi, cu discurs tern şi nu foarte diferitde Angela Merkel pe tematica europeană,singura ofertă proaspătă şi viguroasă pepiaţa electorală pare, din păcate pentruUniunea Europeană, „Alternativa pentruGermania”.

Intrăm în epoca discursului naţionalistşi protecţionist, a identităţilor resuscitateşi a neîncrederii în Proiectul European.Intrăm în epoca Frauke Petry.

17 - 23 martie 2016 Nr. 604 |


9/22

10 | AFACERI PUBLICE

| 17 - 23 martie 2016 Nr. 604

ANCHETĂ

Potrivit primelor concluzii ale ancheteitehnice demarate de Primăria Municipi-

ului Cluj-Napoca, incidentul din 12 martie,când un copil a căzut în gol aproape patrumetri dintr-o tribună a Sălii Polivalente, s-aprodus și din cauza defecțiunilor tehnice pe

care tribuna retractabilă le are. Concret, deșiaceasta este automată, ea nu funcționeazăla parametri normali și trebuie manevratămanual de către personalul necalificat alSălii Polivalente. În paralel, în acest caz sedesfășoară și o anchetă penală a IPJ Cluj.

Tribuna retractabilă dinSala Polivalentă are defeciuni

Primele concluzii:

Emil Boc, mesaj pentru copilul care a căzut din tribuna Sălii Polivalente:

Gheorghe Șurubaru, viceprimarulmunicipiului și șeful comisiei de anchetă în cazul incidentului din 12 martie,a prezentat în cadrul unei conferințede presă primele concluzii ale acesteianchete. Acesta a explicat că tribunaretractabilă are mai multe probleme deordin tehnic. Ionuț Rusu, administrato-rul Sălii Polivalente, a declarat în cadrulconferinței că problema există încă dinaugust 2015, însă sesizările nu au primitrăspuns nici din partea Primăriei, darnici din partea constructorilor CON-Ași Intersport. „ Am observat din manervrărisuccesive că tribuna nu functionează auto-mat. Este nevoie de ajutorul a câte 20 de persoane pentru împingerea ei. Este un primaspect care nu este în regulă, dar nu putemspune că aceasta este cauza. Observândacest lucru, am intrat sub tribună pentrua căuta cauzele și pentru a afla de ce nu funcționează”, a declarat șeful comisieide anchetă.

Verificările comisiei au scos la ivealăși alte probleme de ordin tehnic. De ase-menea, calea de rulare a tribunei nu eracurățată, lucru care, potrivit raportului,ar fi putut împiedica buna funcționare atribunei retractabile și ar fi putut duce la

crearea acelui spațiu prin care copilul acăzut în gol.„Extinzând verificările, am mai de-

scoperit aspecte relevante privitoare la funcționarea tribunei, dar care nu îl punîn pericol pe cei care ocupă această tribună.Ne interesa asigurarea tribunei cu patruarcuri de oțel și un fir care manevrează unlimitator de cursă. Acest fir, atunci când am făcut verificările, s-a constatat că nu estecorespunzător fixat. Am pus provizoriu un

Nemulţumiţide modul cum conducerea

Sălii Polivalente a gestionatcomunicarea în cazul acestuiincident, grupul de consilieri

social-democraţi au cerut demisiaconducerii şi a membrilor

Consiliului de Administraţie.

Consilierii PSD au convocatîn data de 14 martie o audiere

publică a celor de la Sala Polivalentă, dar nimeni din

partea acestei societăţi deţinutăde CL Cluj-Napoca nu s-a

prezentat.

DECLARAŢIE

Primarul municipiului Cluj-Napoca, EmilBoc, i-a transmis într-o intervenție live-

video pe Facebook tânărului de nouă aniînsănătoșire rapidă, i-a spus că îl așteaptăînapoi la Sala Polivalentă și a explicat că îiînțelege suferința, comparând accidentul desâmbătă cu momentul din 2003, când actu-alul primar a căzut în platoul unei emisiuni.

„Înțeleg supărarea familiei și sunt alăturide acest tânăr minunat care a avut totuși șansă.Vreau să îi spun, și acum voi încerca să vorbescși cu el, că din nefericire și eu am trecut printr-un

„Te îneleg. Mi s-a întâmplat ceva similar, la o televiziune”

alt fir limitator de cursă. Am mai observatcă primul rând de scaune nu funcționeazăcorespunzător decât până la jumătateacursei, după care se produce un blocaj,o frecare excesivă. Sunt câteva elementesupuse unei frecări excesive și degradăriicăilor de rulare. Am considerat că acest as- pect ar putea fi cauza pentru care tribuna nu funcționează corespunzător automatizat și deaceea era nevoie de 15-20 de oameni pentrua o manevra”, a mai explicat GheorgheȘurubaru.

Viceprimarul a explicat că, salafiind în garanție până în octombrie 2017,proiectantul tribunei și constructorul vorremedia problema, astfel încât astfel deevenimente să nu mai aibă loc, iar eveni-mentele programate să nu fie amânatesau anulate. „Proiectanții din Polonia vor

veni să rezolve problema tribunei, pentrucă ei au proiectat-o. Dincolo de acel gol, în-treaga structură nu prezintă pericol de ex- ploatare și are doar probleme tehnice. Acum,tribuna este poziționată, acel gol nu maiexistă, astfel încât toate evenimentele se potderula în sală, din punctul nostru de vedere.În această fază recomandăm angajarea de

către Sala Polivalentă a unei persoane califi-cate pentru exploaterea și întreținerea acesteitribune, pentru că este un element special,care necesită personal calificat. Este, de ase-menea, necesară asigurarea unei mentenanțeconstante a tribunei și aici vom discuta, pen-tru că trebui să vedem contractul. Trebuie păstrată curățenia pe calea de rulare a tribu-nei, pentru a nu fi afecatată manevrarea ei”, amai declarat Gheorghe Șurubaru.

Radu Hângănuţ

eveniemnt similar. Acum mulți ani am avutneșansa să fiu implicat într-un astfel de eveni-ment, când am căzut de la aproape patrumetri. Dumnezeu mi-a dat zile și am mers maideparte. Am avut câteva julituri, dar viața aținut cu noi. Sper să fii la fel, să fii sănătos.Primele semne așa sunt. Te înțeleg, și eu am fost prima dată speriat, aveam niște dureri deșold și de umeri care s-au concretizat în câtevavânătăi, dar nu a rămas nicio problemă maicomplicată așa cum sper să fie și pentru acesttânăr”, a explicat Emil Boc.

În cadrul intervenției sale pe Face- book, Emil Boc i-a mai transmis tânărului

că nu are motive să dezvolte vreo fricăfață de Sala Polivalentă, explicând că niciel, la rândul său, nu are vreo problemăacum cu studiourile de televiziune, înciuda acelui eveniment. „Îi înțeleg starea, pentru că eu, a doua oară când am mersîn acel platou, simțeam că îmi tremură ge-nunchii, dar nu pentru că aveam o frică, ci pur și simplu pentru că organismul așa semanifesta. După ce am revenit în acel platou,a dispărut complet orice frică și nu am maisimțit-o niciodată. Așa că te așteptăm și noiînapoi la Polivalentă și te așteptăm să îți reieilocul în echipa de baschet în care am înțeles

că joci și îți doresc să faci performanță”, aspus Emil Boc.

În 2003, când era deputat PD, EmilBoc a fost invitat alături de social-democrata Ecaterina Andronescu, într-o emisiune a televizunii Antena 1. În încercarea de a-i face loc colegei de pla-tou, Emil Boc a alunecat de pe platformade sticlă din platou și a căzut aproxima-tiv doi metri, în decor. Emil Boc a primit îngrijiri medicale, s-a întors în emisiuneși a explicat că de vină sunt reflectoareledin platou.

Virgil Porutiu, Gheorghe Șurubaru şi Ionuț Rusu




10/22

cultură | 11

17 - 23 martie 2016 Nr. 604 |

ATELIER

Ce fel de public ar de dorit în sălilede spectacole, care sunt criteriile ce

diferențiază tipurile de spectatori, câtde importantă este pregătirea înainteareceptării unui act artistic sau cât depreocupate sunt artele spectacoluluidin România să aducă oferte pentrusegmentul tânăr de spectatori, suntdoar câteva dintre întrebările la careunul dintre workshop-urile organizateîn cadrul platformei culturale FocusAtelier 2016 a încercat să răspundă înaceste zile.

Intitulat „Arta de a spectator”, ate-lierul organizat la Bastionul Croitorilor între 11 și 14 martie a fost coordonatde prof.univ.dr. Miruna Runcan, criticde teatru și cadru universitar la Facul-tatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca.

De ce este de valoare, sau nu estede valoare un spectacol, sau un lm afost una dintre primele întrebări pecare Miruna Runcan le-a ridicat în fațaparticipanților la atelier, elevi și studențiinteresați să ae mai multe desprerelația dintre producătorul de cultură șiconsumatorul de cultură și cum poate un spectacol receptat dincolo de cri-teriul estetic de a , sau a nu frumos.

„În materie de spectacole există unanume fel de experiență de spectator, carelucrează și te formează pentru a ști să

deosebești lucrurile și pentru a nu te certa

degeaba, la bere, cu prietenii, despre dece este de valoare, sau nu este de valoareun spectacol sau un lm. Niciunul dintrenoi nu mergem la un spectacol fără a aveaanumite așteptări. Unii mergem pentru căvrem să îl vedem pe un anumit actor, alțiimergem pentru că e rumoare în jurul spec-tacolului, sau a lmului. Avem orizonturi deașteptare diferite, de asemenea, și în funcțiede genurile de spectacol față de care am ge-nerat conștient, sau inconștient, anumite preferințe” , a explicat Miruna Runcan.

Cu privire la scopul atelierului, criti-cul de teatru Miruna Runcan a subliniatcă acesta nu este de a-i transforma petinerii spectatori în chirurgi care să ana-lizeze la sânge ecare părticică a unuispectacol, ci de a-i învăța să înțeleagăce vrea spectacolul de la ei, care esterelația lor cu spectacolul, care este mo-tivul pentru care le-a plăcut ceva și la cele folosește ce nu le-a plăcut.

„Unele spectacole vor de la noi nu să ne placă, nu să ne amuze, ci vor altceva: vorsă ne sperie, sau să ne răstoarne convinger-ile. Nu o fac ținându-ne o lecție, ci o fac pecale emoțională, punându-ne într-o situațiede revelație. Ținta noastră este să reducem,într-un fel sau altul, gradul de acciden-tal al întâlnirii dintre noi și un spectacol.E greu să spui că în urma unui workshopdevii spectator profesionist, dar există pub-lic specializat și mai puțin specializat, iar prin simple exerciții ale focusării priviriiîn raport cu spectacolul de

No 604 TrReporter

Documents

Transcript of No 604 TrReporter