neuroinfectii 3.pdf

04.11.2013

1

NEUROINFECTIILE

Dr. Mihai Vasile, 2012

CUPRINS:

1. INTRODUCERE

2. CARACTERISTICILE LCR NORMAL

3. MENINGITELE VIRALE SI BACTERIENE

4. ENCEFALITELE VIRALE SI BACTERIENE

5. AFECTIUNI FOCALE INFECTIOASE (ABCES CEREBRAL, EPIDURAL, SUBDURAL)

6. AFECTIUNI FOCALE INFECTIOASE MEDULARE (MIELITE INFECTIOASE,

ABCES SUBDURAL, EPIDURAL)

7. NEUROINFECTII SPECIFICE

• TBC

• NEUROSIFILIS

• NEUROBORELIOZA

• COMPLICATIILE NEUROLOGICE ALE INFECTIEI HIV

• BOLILE PRIONICE

• CRIPTOCOCOZA

04.11.2013

2

INTRODUCERE (I):

• Mecanime infectii piogene

• hematogen - emboli bacterieni sau trombi infectati

• extensie de la structuri vecine (urechi, sinusuri, osteomielita)

• direct (mecanic) (traumatisme, postchirurgical)

• iatrogen: sunt ventriculoperitoneal, punctie rahidiana

• centripet (pt virus rabic si varicelozosterian)

• forme clinice:

• meningita

• encefalita

• meningoencefalita

• mielita

• colectii purulente focale:

• abces cerebral

• empiem subdural cerebral/spinal

• abces epidural cerebral/spinal

• infectii ale radacininilor nervoase (radiculite/poliradiculite)

Mumenthaler – Neurology, Editia a 4-a Thieme

CLASIFICARE IN FUNCTIE DE LOCALIZARE

04.11.2013

3

INTRODUCERE (II):

• clasificare dupa evolutie: • acute

• subacute

• cronice

• clasificare dupa etiologie: • virale

• bacteriene

• parazitare

• fungice

• boli prionice

• alte forme de neuroinfectii: • boli datorate neurotoxinelor unor germeni:

• botulism

• tetanos

• complicatii neurologice postvaccinale

• infectii congenitale

• infectii ce cauzeaza sd. Guillain- Barre

• sindromul de oboseala cronica

MECANISME GENERALE PATOGENICE:

• trombi infectiosi ajung in vene diploice si de aici in sinusuri durale si de aici

prin vene meningeale retrograd catre parenchim

• parenchimul pentru a fi afectat trebuie sa fie deseori infarctat (ocluzie arteriala

sau venoasa)

• focar osteomielitic – tablia interna – dura – spatiul subdural –pia –parenchim

• infectii hematogene :

• nou nascut: E.C. , streptococ gr.B

• copil: H.I.

• adult: pneumococ/meningococ/stafilococ/H.I./Listeria

• embolii septici cu mai multi germeni se pot realiza din focare cardiace,

pulmonare, otice, sinusale

• infectii postneurochirurgicale frecvent cu: Stafilococ auriu sau flora mixta

04.11.2013

4

Examenul LCR (I)

• punctie rahidiana:

• lombara

• suboccipitala

• consens pacient/ avantaje/riscuri

• pozitionare pacient/ac/anestezie/recoltare/asepsie/ postpunctie

• indicatii:

• suspiciune de meningita

• suspiciune de HSA

• suspiciune de boala demielinizanta

• solutie terapeutica pt pseudotumor cerebri

• administrare intratecala de antispastice

• administrare intratecala de citostatice

L4

EXAMENUL LCR (II)

• CONTRAINDICATII ABSOLUTE PUNCTIE RAHIDIANA:

• semne de HIC (clinic/paraclinic)

• semne de focar • nr.trombocite sub 5000/mm cub

• CONTRAINDICATII RELATIVE PUNCTIE RAHIDIANA;

• tratament anticoagulant • nr. trombocite intre 5000-20000 • abces paraspinal sau alte infectii locale

• RISCURI SI POTENTIALE REACTII ADVERSE SEVERE:

• herniere transtentoriala/transforaminala cu deces • agravare parapareza daca exista un bloc partial al LCR • hemoragie epidurala, subdurala si subarahnoidiana • sindrom de hipotensiune in LCR cu cefalee postpunctionala • infectii cu abces epidural sau subdural/ meningita etc

04.11.2013

5

EXAMEN LCR (III)

• INSPECTIE MACROSCOPICA:

• culoare

• presiune cu manometru /proba Queckenstedt

• normal; lichid clar, incolor

• aspecte patologice:

• turbid

• sangeriu – proba celor 3 eprubete/ centrifugare cu aspect supernatant

• xantocrom/absenta xantocromiei nu exclude HSA

• in HSA in primele 6-10 ore apoi dispare

• CELULARITATE:

• NORMAL: 0 hematii si 1-4 leucocite

• PATOLOGIC : valori mai mari de 30 leucocite/microlitru

• tip de celule:

• inflamatii acute: neutrofile

• inflamatii subacute: neutrofile, MF, monocite

• inflamatii cronice: limfocitele predomina

EXAMEN LCR (IV):

• PROTEINURIA NORMALA: 0.2-0.5 g/L • ALBUMINORAHIA 50-75 % DIN PROTEINORAHIE

• INDEX Ig G < 0.65

• proteinorahie crescuta> nr. celule – disociatie proteinocitologica

• sindrom G-B, DZ, arahnoidita, TVC, tumori cerebrale, deficit vit. B12

• benzi oligoclonale – 90 % din pacientii cu SM

• GLICORAHIA: 0.5-0.6 DIN GLICEMIE • glicorahie scazuta:

• meningite bacteriene acute, meningita neoplazica, meningita TBC

• boli care cresc si numarul de celule in LCR

• ASPECTUL CELULARITATII LCR: • nr. celule: 100-200 cel/microlitru – inflamatie nespecifica

• nr. celule 100-1000 cel/microlitru – infectie virala

• nr. celule > 1000 cel/microlitru – infectie bacteriana

• predominanta limfocitara – virala

• predominanta granulocitara – bacteriana/faza acuta virala

• eozinofile – infectii parazitare

• eritrocite – HSA/ faza acuta inflamatorie

• celule neoplazice:- carcinomatoase/sarcomatoase

04.11.2013

6



04.11.2013

7

SINDROAMELE MENINGITICE – ASPECT LCR

SINDROAME

MENINGITICE

CELULARITATE PROTEINORAHIE GLICORAHIE

ACUTA BACTERIANA

100-1000

PMN

CRESCUTA

SCAZUTA/

FOARTE SCAZUTA

ACUTA

VIRALA

100

MONONUCLEARE

NORMALA

NORMALA/

SCAZUTA

MENINGITA

CRONICA

100

MONONUCLEARE

CRESCUTA

FOARTE CRESCUTA

SCAZUTA/

FOARTE SCAZUTA

MENINGITA ACUTA BACTERIANA (I)

• ETIOLOGIE:

• VARSTA:

• nou nacuti: E.C. sau streptococ grup A

• copii: H.I., pneumococ, meningococ

• adulti: pneumococ, meningococ

• la orice varsta: Listeria monocytogenes • se transmite prin alimente nepraparate termic (lapte, carne)

• tratament cu Penicilina/ Ampicilina/ Biseptol

• COMORBIDITATI:

• deficit de C: meningococ

• splenectomizati: pneumococ

• varstnici, alcoolici, posttraumatic/postchirurgical: Klebsiella, E.C., Pseudomonas

• ANATOMOPATOLOGIE:

• infiltratie granulocitara meninge /spatiu subarahnoidian

• perturbari circulatie LCR– hidrocefalie

• vasospasm arterial vase meningeale

• tromboze arteriale/venoase

• infectii parenchimatoase:

• encefalite/cerebrita/abces cerebral

04.11.2013

8

MENINGITA ACUTA BACTERIANA (II)

• MANIFESTARI CLINICE: • febra • cefalee severa, difuza • meningism: redoare de ceafa, semn Kernig, semn Brudzinski • alte simptome:

• dureri de spate • dureri musculare • greata • varsaturi • fotofobie

• in 40 % din cazuri – crize epileptice • in 10-20 % din cazuri – deficite nervi cranieni • alterarea starii de constienta • semne de HIC: bradicardie cu HTA, edem papilar, varsaturi in jet, cefalee

• PARACLINIC: • examen LCR • imagistica cerebrala anterior punctiei in caz de semne de HIC

• anormal in fazele tardive cu compresie pe santuri/cisterne • priza patologica s.c. la nivelul meningelui pe IRM

• coloratie Gram LCR (in 60-90 % din cazuri identifica germenele) • hemoculturi (in 50-75 % din cazuri identifica germenele)


04.11.2013

9

MENINGITA ACUTA BACTERIANA (III)

VARSTA GERMENI TRATAMENT I LINIE TRATAMENT A-II –A LINIE

NOU NASCUT E.C.

STREPTOCOC

GR.B

AMPICILINA/CEFOTAXIM AMPICILINA+

AMINOGLICOZID

1- 3 LUNI H.I

MENINGOCOC/

PNEUMOCOC

AMPICILINA+

CEFTRIAXONA/CEFOTAXIM

CLORAMFENICOL+

AMINOGLICOZID

> 3 LUNI IDEM CEFTRIAXONA/

CEFOTAXIM

CLORAMFENICOL +

AMPICILINA

COPII SI

ADULTI

PNEUMOCOC

MENINGOCOC

LISTERIA

AMPICILINA+CEFTRIAXON VANCOMICINA

ADULTI>60 ANI

ALCOOLICI

BOLI SISTEMICE

PNEUMOCOC

E.C.

H.I.

LISTERIA

PSEUDOMONA

S

VANCOMICINA+CEFTRIAXONA

+ RIFAMPICINA

TMP+CLORAMFENICOL

TRAUMATISME

NEUROCHIRURGIE

STAFILOCOC

E.C.

PEUDOMONAS

PNEUMOCOC

VANCOMICINA+CEFTRIAXONA

DURATA TRATAMENTULUI IN MENINGITA BACTERIANA

• EVOLUTIE CLINICA • EVOLUTIA EXAMENULUI LCR • TIPUL DE GERMENE IN GENERAL:

• MENINGOCOC/H.I. – 7-10 ZILE

• PNEUMOCOC – 10-14 ZILE

• LISTERIA/GRAM NEGATIVI/ANAEROBI – 21 ZILE

• SE POT ADAUGA LA TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN IN PRIMELE 2 ZILE

SI TRATAMENT CORTIZONIC I.V. CU DEXAMETAZONA 0.4/MG/KG LA

FIECARE 12 ORE

• COMPLICATIILE MENINGITEI: • deces

• hemoragii in CSR bilateral cu insuficienta CSR– sdr. Waterhouse – Friderichsen

• surditate

• epilepsie

• tulburari cognitive

• hidrocefalie interna

• infectii focale cerebrale

04.11.2013

10

MENINGITA TBC (I)

• apare in cazul primoinfectiei dar si tardiv la ani de zile

• se insoteste sau nu de afectare pulmonara

• anatomopatologic;

• tipic apare o meningita exudativa bazala – semne de nervi cranieni

• vasculita meningitica TBC – infarcte cerebrale in teritoriul ACM/ACP

• obstructia LCR- hidrocefalie interna obstructiva/ normotensiva

• clinica:

• progresiva nepecifica in saptamani de zile

• subfebrilitate

• astenie

• depresie

• confuzie

• cefalee, meningism – 30 %

• deficite nervi cranieni

• deficite neurologice prin AVC ischemic

• ex LCR: • inflamatie cronica

• granulocite apoi monocite

• 100-500 celule/microlitru

• proteinorahie crescuta

• glicorahie mult scazuta

• col Z-N pozitiva

• culturi in 4-6 saptamani

MENINGITA TBC (II)

• dgn pozitiv:

• radiografie pulmonara – normala/ modificari tipice de TBC pulmonar

• clinica – meningita cronica progresiva

• examenul LCR – glicorahia/ proteinorahia/ celularitate

• col Z-N si cultura din sputa, suc gastric, urina

• examen imagistic MRI- priza de contrast la nivelul meningelui in secventele T1

• TRATAMENT:

• 4 tuberculostatice:

• RIFAMPICINA+ IZONIAZIDA+ PIRAZINAMIDA+ ETAMBUTOL

• asociere vitamina B6

• steroizi

• durata:

• in functie de rezultatul culturii LCR

• cultura negativa – stop medicatie

• cultura pozitiva – continua 2-3 luni cu 3 tuberculostatice si apoi 8-10 luni

cu 2 tuberculostatice

• MENINGOENCEFALITA DIN MILIARA TBC:

• diseminare hematogena

• simptome sistemice+ hepato/splenomegalie+ adenopatii+ tetrapareza+cefalee

• LCR -inflamatie cronica

• MRI cerebral cu noduli mici parenchimatosi ce prind substanta de contrast

04.11.2013

11



04.11.2013

12

ALTE INFECTII BACTERIENE CEREBRALE EMBOLICE

• ENDOCARDITA BACTERIANA

• MECANISME FIZIOPATOLOGICE:

• ocluzie artera cerebrala de emboli septici din vegetatii

• emboli septici/bacteriemie cu insamantare meninge, parenchim cerebral sau

perete vascular

• afectare toxica/ imunomediata

• EFECTE:

• infarcte/hemoragii cerebrale

• hemoragii subarahnodiene prin ruperea anevrime micotice

• meningita

• encefalita

• abcese cerebrale

• DGN POZITIV:

• semne cardiace

• semne sistemice

• inflamatie cronica

• hemoculturi pozitive

• ecografie cardiaca

• examen LCR/MRI/angiografie

TRATAMENT EMPIRIC: • METICILINA/FLUCOXACILINA SI GENTAMICINA • VANCOMICINA+GENTAMICINA (droguri/ valve artificiale)

MENINGITA ACUTA VIRALA (ASEPTICA LIMFOCITICA)

• ETIOLOGIE:

• enterovirusuri

• arbovirusuri

• HIV

• HSV

• CLINICA:

• febra

• cefalee frontoorbitala

• meningism

• fotofobie

• fara semne focale/ fara alterarea starii generale

• manifestari sistemice nespecifice

• DGN PARACLINIC:

• sdr. inflamator in sange

• LCR:

• limpede, normotensiv

• 100-200 celule

• limfocite predomina (initial granulocite)

• proteinorahie si glicorahie normala

• Ac antivirali

• PCR din LCR

DGN DIFERENTIAL:

• boli parameningeale

• meningita bacteriana partial

tratata

• meningite cronice

• vasculite

TRATAMENT:

• analgezice/antipiretice

• antivirale in inf. herpetice

04.11.2013

13

MENINGITE CRONICE (I)

• semne clinice si biologice persistente > 4 saptamani

• factori favorizanti:

• imunodepresie

• operatii

• stari maligne

• muscatura de capusa

• comportament social

• ETIOLOGIE:

• INFECTIOASE:

• BACTERIENE (BRUCELLA)

• MICOBACTERIENE

• FUNGICE (CRIPTOCOCOZA/CANDIDA)

• VIRALE (HIV)

• SPIROCHETE (SIFILIS, NEUROBORELIOZA)

• PARAZITARE (CISTICERCOZA, ECHINOCOCOZA)

• NONINFECTIOASE:

• NEOPLAZICE

• SARCOIDOZA

• VASCULITE

MENINGITE CRONICE (II) • CLINICA:

• cefalee

• febra

• meningism redus

• specifice:

• eritem migrator/ corioretinita - neuroborelioza

• disfunctie talamica sau hipotalamica – sarcoidoza

• deficite nervi cranieni – sarcoidoza, TBC, sifilis, fungi, neoplazica

• PARACLINIC:

• HLG

• serologie HIV, sifilis, criptococoza

• RX cord pulmon

• examen dermatologic

• examen LCR:

• celularitate redusa cu limfocite

• proteinorahie crescuta

• glicorahie foarte scazuta

• coloratie Gram, Ziehl- Nielsen

• VDRL

• Ig antiborelia

• flow-citometrie LCR

• culturi aerobi/anaerobi/ fungi

04.11.2013

14

MENINGITE CRONICE (III)

• MRI cerebral:

• leziuni parenchimatoase – TBC, Toxoplasma

• contrat meninge in secv T1

• excludere focare parameningeale

• vasculite

• hidrocefalie interna

• angiografie – vasculite

• biopsie:

• ficat

• ganglioni

• maduva

• culturi sputa/suc gastric/urina

MENINGITE RECURENTE:

• se considera 2 cauze:

• recadere infectie cu HSV 2

• reactie alergica la AINS

• dgn diferential cu:

• infectii parameningeale

ENCEFALITE

04.11.2013

15

ENCEFALITA VIRALA (I)

• ETIOLOGIE:

• arbovirusuri

• enterovirusuri

• HSV1

• virus urlian

• rar: alte virusuri herpetice/ HIV/rujeolos/rabie

• PATOGENIE:

• hematogen frecvent

• transport retrograd prin nervii periferici pentru rabie si VZV

• CLINICA:

• pseudomeningita: cefalee+febra+meningism

• alterarea starii de constienta

• tulburari de comportament

• tulburari de limbaj

• deficite motorii

• ataxie

• crize epileptice

• semne de nervi cranieni

ENCEFALITA VIRALA (II)

• DGN POZITIV:

• clinica

• examen LCR:

• asemenea meningitei aseptice dar cu mai mica pleiocitoza

• se repeta la 10 zile si trebuie sa persiste pleiocitoza

• Ac antivirali in LCR

• imagistica:

• CT cerebral – uneori normal/ hipodensitati

• IRM cerebral – mai sensibil

• hipointensitate T1 si hiperintensitate T2

• EEG:

• anormalitati focale sau generalizate

• serologie:

• Ac antivirali in ser

• PCR in ser/ LCR

04.11.2013

16

HERPESVIRUSURI

• Peste 80 herpesvirusuri cunoscute: toate sunt virusuri ADN

• 8 herpesvirusuri umane:

– HSV-1*

– HSV-2*

– VZV*

– EBV*

– CMV* ( HHV-5)

– HHV-6

– HHV-7

– HHV-8

* virusuri care determina neuropatii

Infectiile cu HERPES VIRUS SIMPLEX • Neuroinfectii

– ENCEFALITA: de obicei cu HSV-1

– MENINGITA ASEPTICA ( de regula recurenta )

+/- RADICULOPATIE RECURENTA (de obicei HSV-2)

– RADICULOPATIE RECURENTA ( de obicei HSV-2 )

– MIELITA ( HSV-2 )

– PARALIZIE FACIALA PERIFERICA ( HSV-1 )

MENINGITA ASEPTICA & RADICULOPATIE RECURENTA

* reactivarea HSV-2 din ggl. lombosacrati → radiculopatie → meningita

( prin extensie )

* mecanism identic si pentru:

- nevralgia trigeminala prin HSV

- nevralgia "conjugala" recurenta ( cu herpes genital - HSV-2 )

- radiculopatia cu VZV ( eruptie zosteriana )

# daca este recurenta: presupune supresie imunitara severa

* radiculopatia recurenta cu HSV: apare si la imunocompetenti

# de regula pe acelasi dermatom

04.11.2013

17

ENCEFALITA HERPETICA (I):

• ETIOLOGIE:

• frecvent HSV 1

• MECANISM:

• infectie noua pe calea nervului olfactiv

• reactivare infectie latenta

• CLINICA:

• cefalee

• febra

• confuzie

• tulburari comportament

• letargie

• meningism

• crize epileptice partiale complexe/ generalizate

• disfazie

• deficite focale motorii/senzitive

• cvadranopsie homonima superioara

ENCEFALITA HERPETICA (II):

• CT CEREBRAL:

• normal sau hipodensitate temporal medial

• IRM CEREBRAL:

• hipersemnal T2 medial temporal + partea laterala nc. bazali + insular

• afectare asimetrica

• mai rar:

• edem cerebral cu efect de masa si herniere transtentoriala

• transformare hemoragica parenchimatoasa

• afectare teritoriu vascular:

• ACM

• ACP

• EEG:

• descarcari de tip varfuri periodice la fiecare 2-3 secunde localizate

uni sau bilateral temporal

• serologie:

• tardiv Ac anti HSV

• PCR ser HSV1 – rapid

• TRATAMENT:

• ACICLOVIR 10 mg/kg i.v. la fiecare 8 ore timp de 10 zile

04.11.2013

18

Infectiile cu VIRUSUL VARICELA-ZOSTER ( VZV )

– dupa primo-infectie ( varicela ) → in neuronii din ggl. nn.cranieni, nn.spinali, vegetativi ( pe toata lungimea nevrax-ului )

* > 90% din populatia de adulti

– reactivarea ( depresia imunitatii tisulare ) → herpes zoster ( "zona" ) • SIDA, neoplasme, chimioterapie – inclusiv corticoterapie in doze mici de lunga durata, post-

transplant, varstnici, post-interventii chirurgicale, etc.

• adesea complicat de nevralgie postherpetica

( pare sa semnifice o ganglionita cronica cu VZV )

• neuropatii de nn. cranieni aparute la saptamani-luni dupa semnele cutanate: prin microinfarcte ← ocluzii in vasa vasorum

– NEVRITA TRIGEMINALA ( cel mai frecvent )

– PARALIZIE FACIALA PERIFERICA CU VZV ( + vezicule → sd. Ramsay-Hunt )

• forme rare: ZOSTER SINE HERPETE, NEUROPATIE VZV FARA RASH

• daca se extinde in SNC, determina 2 complicatii alarmante: – vasculita de vase mici ( de obicei la imunocompromisi )

– arterita granulomatoasa de vase mari ( la imunocompetenti )

ENCEFALOMIELORADICULONEVRITA

MIELOPATIE

VASCULITA MIXTA DE VASE MARI si MICI ale SNC

04.11.2013

19

NEUROINFECTII SPECIALE

SIFILIS (I) • etiologie: Treponema pallidum • 3 faze:

• primar/secundar/tertiar

• forme de infectie ale SNC:

• meningita sifilitica – in faza secundara • neurosifilisul – faza tertiara

• meningeal • meningovascular • parenchimatos:

• pareza generalizata • tabes dorsalis

• sifilis latent seropozitiv - asimptomatic + serologie pozitiva • neurosifilis asimptomatic – aimptomatic + serologie si LCR pozitive • neurosifilis simptomatic:

• meningeal: la > 1 an de la primoinfectie • cefalee,varsaturi, meningism, epilepsie, semne nervi cranieni • meningita cronica bazala

04.11.2013

20

SIFILIS (II): • neurosifilis simptomatic:

• sifilisul meningovascular: • inflamatie cronica meninge si perete vae cerebrale • infarcte arteriale frecvent in teritoriul ACM • prodrom nespecific

• sifilisul parenchimatos: • tabes dorsalis:

• clinica: • barbati la 10-12 ani de la primoinfectie • dureri lancinante, mb inferioare, pelvis etc • ataxie senzitiva membre inferioare • parestezii membre inferioare • ROT diminuate • tulburari sensibilitate profunda • reactii pupilare anormale la lumina si neregularitati pupilare • impotenta sexuala • tulburari trofice cutanate

• anatomopatologie: • subtiere + scleroza cordoane posterioare medulare • demielinizare si degenerare axonala • degenerare fibre din cornul posterior medular

SIFILIS (III) • neurosifilis simptomatic:

• parenchimatos:

• pareza generalizata:

• meningoencefalita subacuta + inflamatie granulomatoasa parenchimatoasa pierdere neuronala + proliferare gliala • clinica bogata:

• tulburari mnezice progresive • tulburari motorii • tulburari de limbaj • agnozii • dizartrie • tulburari comportamentale • epilepsie/ mioclonii • tulburari pupilare • atrofie optica • semne focale tranzitorii

04.11.2013

21

SIFILIS (IV)

• DIAGNOSTIC POZITIV:

• SEROLOGIC:

• nespecific: VDRL

• specific: FTA-ABS, TPHA

• LCR:

• meningita cronica

• VDRL in LCR

• COINFECTIE HIV

• IMAGISTICA CEREBRALA:

• infarcte arteriale

• gome: leziuni cu contur net captante de substanta de contrast

TRATAMENT:

• asimptomatici cu doze mari de:

• PENICILINA G 12-24 MIL UI X 4 ORI/ZI 10zile

• CEFTRIAXONA 1G IV X 4 ORI/ZI 14 zile

• sub control VDRL la 1, 3 ,6, 12 luni

• FTA-ABS si TPHA nu se negativeaza

• control LCR la fiecare 3 luni timp de 3 ani de

zile

MANIFESTARI INFECTIOASE ALE SNP

04.11.2013

22

Principalele neuropatii asociate cu infectii

• Neuropatii asociate cu infectii bacteriene – Neuropatiile asociate cu lepra

– Neuropatiile difterice

– Neuropatia asociata cu borelioza

• Neuropatii asociate ci infectii virale – Neuropatii asociate cu herpesvirusuri

– Neuropatiile asociate cu infectia HIV

• Neuropatii asociate cu boli parazitare

Neuropatiile asociate cu lepra • Mycobacterium leprae ( bacilul Hansen )

– susceptibilitate la infectie: un subgrup restrans in orice grup populational !

• susceptibilitate genetica ( identificarea locusurilor – subiect de cercetare )

• afectarea de organ: f-ctie de susceptibilitate

– nu afecteaza SNC

– structurile cele mai afectate: nn. superficiali, tegument, 1/3 anterioara a ochiului, tractul respirator superior, testiculul

• leziunile cele mai invalidante: nn. periferici, ochi

– singura bacterie care invadeaza nn. periferici in mod constant si consistent

• consecinte:

– disabilitate determinata de leziunile specifice

– disabilitati secundare;

» sociala ( izolare )

» stari induse de reactivitatea imunologica

» amiloidoza secundara:

* rara, afecteaza rinichiul si ficatul

* nu afecteaza nervii periferici (≠ amiloidoza secundara )

• Neuropatie tratabila !

• Invazia bacilara a nn. periferici apare in toate cazurile !

• Diagnosticul bazat in principal pe examenul neurologic clinic !

04.11.2013

23

Lepra - forma de boala * nu depinde de bacil

* depinde de raspunsul imunitar al gazdei in prezenta bacilului ( defect – posibil genetic, in imunitatea de tip celular: exces de activitate a LTs )

• Clasificarea Ridley-Jopling:

– Forme majore:

• lepra tuberculoida ( TT )

• lepra lepromatoasa ( LL )

• lepra – forma intermediara ( B )

( "borderline" )

– forma intermediara tuberculoida ( BT )

– forma intermediara de mijloc ( BB )

– forma intermediara lepromatoasa ( BL )

– Forma minora:

• lepra – forma nedeterminata ( I )

• Clasificarea OMS:

– PB - Forma paucibacilara (</= 5 leziuni )

• forma nedeterminata ( I )

• lepra tuberculoida ( TT )

• forma intermediara tuberculoida ( BT )

– Forma paucibacilara monolezionala

• forma intermediara ( I )

• unele cazuri de lepra tuberculoida ( TT )

– MB - Forma multibacilara (>/= 6 leziuni )

• forma intermediara ( BB )

• forma intermediara lepromatoasa ( BL )

• lepra lepromatoasa ( LL )

04.11.2013

24

Neuropatiile asociate cu lepra • Simptom cardinal: pierderea sensibilitatii

– cauzata initial de distructia intracutanata a terminatiilor nervoase:

→ nu respecta pattern-ul nici unui nerv periferic / radacini de nerv

– nociceptiva & termica

– sensibilitatea vibratorie & mioartrokinetica: pastrate pana in stadiile f.avansate de distructie a nn. periferici

– disocierea nu este atat de evidenta ca in sd. siringomielic

( tulb. de sensibilitate tactila este variabila ! )

– precede deficitul motor - in toate formele de lepra

• tulburarea de sensibilitate – de obicei apare cu mult timp inaintea dg.

– " toleranta la durere ! " la stimuli cutanati

– durerea poate sa apara localizat:

» lovituri / compresii in zonele de nerv edematiat/ hipertrofic

– de obicei neinsotite de parestezii ( uneori; prurit, senz. de arsura )

– adesea apar leziuni traumatice severe nedureroase

• leziunile mainii si/ sau piciorului atrag atentia mai repede !


– LEPRA TUBERCULOIDA

• distributie: "pete" izolate asociate cu modificari cutanate parcelare

• intotdeauna insotita de anhidroza

• afectare de trunchi de nerv: daca este subiacent leziunii cutanate

– distributie de tip nevritic a tulburarii de sensibilitate:

» ULNAR, MEDIAN, PERONIER, FACIAL

– nn. subcutanati hipertrofici → palpabili

» RADIAL, DIGITALI, AURICULAR POSTERIOR, SURAL

• raspunsul tisular local intens → necroze posibile

– se pot forma abcese "reci" in teritoriul de nervi afectati

( ulnar, peronier – mai frecvent )

– pot sa apara dureri

– pot sa apara calcificari de nerv ( vizibile Rx ) – leziuni vechi

04.11.2013

25


– LEPRA LEPROMATOASA

• tulburarea de sensibilitate mai putin bine delimitata vs. TT

• leziuni cutanate mai numeroase si mai proeminente acolo si unde pierderea sensibilitatii este mai mare

• nn. hipertrofici au adesea functia pastrata ( ≠ vs.TT )

• tulburarile de sensibilitate – in localizarile de maxima proliferare a bacililor

( favorizata de T° scazute + diseminare hematogena )

– mai ales pe partile descoperite

- distributie relativ simetrica, dar nu de tip polineuropatic !

» variatii individuale: f-ctie de climat, tip de imbracaminte, etc.

- lobul & pavilionul urechii

- dorsul mainii

- fata dorso-mediala a antebratului

- dorsul piciorului

- fata antero-laterala a gambei

» ulterior ( + menajarea reg. palmare & plantare ):

- extensie la antebrat/ cot si gambe/ genunchi

- reg. nazala, malara, san, reg.abdominala centrala, reg. fesiera

- LEPRA LEPROMATOASA • tardiv – cand tulb. de sensibilitate este severa → apare DEFICITUL MOTOR

– nn. care contin fibre motorii si sunt localizati superficial

– nn. deveniti hipertrofici ( inmultirea masiva a bacilior ) devin ulterior vulnerabili la:

» traumatisme cronice

» compresie

» n. ulnar – segment proximal de santul olecranian

de obicei primul afectat de deficitul motor

- proximal de art. pumnului

- clinic: atrofii ale mm.mici ai mainii inervati de n.ulnar + grifa cubitala

» n. peronier – distal ( retromaleolar ):

- deficit motor pe m. extensor scurt al degetelor

– ulterior: alti nn. ( zone "mai putin reci" )

» tulb. sensibilitate corneana

» n. supraorbitar ( € n. V ) – devine palpabil in forme avansate

» pot apare nevralgii neuropatice

» paralizii multiple in teritoriul rr. mici ale n.VII ( unde traseul este mai superficial ariile centrale ale fetei )

– mai tarziu: extensie masiva a tulb. neuropatice ( inclusiv reg. palmara )

∆t

04.11.2013

26

- LEPRA LEPROMATOASA

• ROT examinate in mod obisnuit - sunt pastrate (!)

• NN. VEGETATIVI

– deteriorare paralela cu nn. senzitivi si motori

» anhidroza in zonele cu anestezie

» extremitati reci si cu tulburari trofice cutanate

– NU apar ( ≠ alte neuropatii vegetative ):

» hTA ortostatica

» diaree nocturna

» crize abdominale

» tulburari vezicale urinare

» tulburari de dinamica sexuala

Neuropatiile asociate cu lepra - tratament -

• TRATAMENT ANTIBACTERIAN – DAPSONA - nu se mai utilizeaza in monoterapie ( rezistenta dezvoltata !)

– TERAPIE COMBINATA:

• DAPSONA + CLOFAZIMINE + RIFAMPICINE

– scheme diferite recomandate de OMS – f-ctie de forma de boala

• alte antibiotice eficiente in lepra:

– OFLOXACINE, MINOCYCLINE, CLARITROMICINE, STREPTOMICINE

– unele THIOAMIDE ( ETHIONAMIDE, PROTHIONAMIDE ) – toxicitate mai mare !

• TRATAMENTUL REACTILOR LA INFECTIA LEPROASA – trebuie sa fie prompt: leziuni reversibile dar cu potential lezional mare

– CORTICOSTEROIZI, THALIDOMIDE, CLOFAZIMINE

04.11.2013

27

BOALA LYME • agent etiologic: Borrelia burgdorferi [ spirocheta G(-) ] • vector: capusele IXODES ( scapularis, pacificus, ricinus, persulcatus, dammini )

• MANIFESTARI CLINICE – 3 stadii

1. infectia locala: cutanate – eritemul migrator ( unic ) 2. diseminare: – eritem migrator multiplu 3. manifestari tardive: neurologice, cardiace reumatologice

• MANIFESTARI NEUROLOGICE – latenta de saptamani – luni ( de obicei < 3 luni )

– doar 15 – 20% dintre pacienti (!) – TABLOU CLINIC:

• dureri radiculare ( de regula primul simptom neurologic ) • +/- deficit motor • semne minime / absente de meningita ( desi este cea mai frecventa

manifestare a neuroboreliozei ) – de regula dupa ce dispar leziunile cutanate

• edem papilar

• presiune crescuta a LCR: – pleiocitoza limfocitara tip B ( zeci-sute/ mmc ) – usoara hiperproteinorahie ( cu IgM )

BOALA LYME TABLOU CLINIC:

– dureri radiculare ( de regula primul simptom neurologic )

• radiculita senzitiva dureroasa toraco-abdominala + afectare distala

• meningo-radiculita nn. cranieni – de obicei la copii si tineri

• meningo-radiculita spinala – de obicei la varstnici

• durerea este de obicei agravata noaptea si precede semnele obiective neurologice

• creste progresiv in intensitate ( zile )

– deficitele neurologice – apar dupa cateva saptamani

• deficit motor asimetric ( de regula )

– deficite multifocale de tip radicular spinal

– deficite multifocale de nn. cranieni

» paralizie periferica VII – uni- sau bilaterala, asociata de obicei cu meningita

» nn. optici ( mai ales la copii ) → pana la cecitate !

– DE REGULA: REMISIUNE SPONTANA ( in max. cateva luni )

04.11.2013

28

BOALA LYME • ELECTROFIZIOLOGIC:

– leziuni mixte de demielinizare focala si degenerescenta axonala

– predomina degenerescenta axonala

• ALTE MANIFESTARI NEUROLOGICE

– pot afecta SNC

– rare, tablouri clinice diferite:

• parapareza spastica

• ataxie

• disfunctie vezicala

• tulburari cognitive → sd. demential

• encefalita subacuta

– "Boala Lyme cronica" ( " Sd. post-boala Lyme" )

• dureri musculo-scheletice, oboseala cronica, dificultati neurocognitive

BOALA LYME • PATOLOGIE:

– infiltrat inflamator limfoplasmocitar

• in meninge & radacinile nn. periferici spinali & nn. cranieni

• infiltrat inflamator cu largirea spatiilor Virchow-Robin

• in trunchiurile nervoase - doar in cazurile severe

– prezenta Borreliei in leziunile structurilor nervoase:

• rar si discutabil ! ( Prof. G. Said, 2005 )

• CRITERII DE DIAGNOSTIC

– meningo-radiculita subacuta + paralizie faciala + radiculoneuropatie focala / multifocala → inalt sugestiva pt. boala Lyme

– diagnosticul este aproape cert daca acest tablou este precedat de eritem migrator

( Criteriile de consens ale Conferintei Nationale Franceze de Diagnostic Serologic al Bolii Lyme, 1995 )

04.11.2013

29

1996 - the American Academy of Neurology

Based on the literature review and expert opinion, the following recommendations are supported as guidelines (see definitions).

I. Diagnosis of definite nervous system Lyme disease requires:

A. Possible exposure to appropriate ticks in an area where Lyme disease occurs

B. One or more of the following: 1. Erythema migrans or histopathologically proven Borrelia lymphocytoma or

acrodermatitis

2. Immunologic evidence of exposure to B. burgdorferi

3. Culture, histologic, or polymerase chain reaction (PCR) proof of the presence of B. burgdorferi

C. Occurrence of one or more of the neurologic disorders described below, after exclusion of other potential etiologies. Additional testing may be necessary. CSF analysis for cells, protein, and intrathecal production of specific antibody is indicated if CNS infection is suspected.

1. Causally related neurological disease

a. Lymphocytic meningitis with or without cranial neuritis, painful radiculoneuritis, or both

b. Encephalomyelitis

c. Peripheral neuropathy

2. Causally related syndrome a. Encephalopathy

04.11.2013

30

II. Causal relationship asserted but highly unlikely

A. Multiple sclerosis

B. Amyotrophic lateral sclerosis

C. Dementia

III. Based on a literature review and expert opinion, the following recommendations are supported as options.

A. Localized disease is usually responsive to oral antimicrobial regimens

(e.g., doxycycline or amoxicillin for 3 weeks).

B. CNS infection probably requires parenteral antimicrobial therapy (e.g., ceftriaxone or cefotaxime for 2 to 4 weeks), although limited data suggest oral regimens may be efficacious in acute meningitis.

04.11.2013

31

COMPLICATII NEUROLOGICE INFECTIA HIV

• apar in toate segmentele SNC si SNP • in orice stadiu de evolutie a infectiei HIV

– peste 90% dintre pts. netratati in stadiul SIDA

• aparitia HAART → speranta de viata crescuta semnificativ – se asociaza / se modifica manifestarile neurologice f-ctie:

• varsta / comorbiditati • medicatie

• categorii de complicatii neurologice: • complicatii primare induse / facilitate de infectia HIV • complicatii induse de infectii oportuniste ale SNC/P secundare imunosupresiei

induse de HIV • asociate cu tratamentul antiretroviral • asociate cu afectiuni comorbide

Categorii de complicatii neurologice • Primare

– mai frecvente • tulburarile neurocognitive

[ minore+deficit motor (MCMD) → dementa asociata HIV (HAD)] • mielopatia vacuolara • neuropatii periferice

– alte manifestari neurologice (mai frecvente la infectatii HIV vs.

neinfectati, dar nu neaparat direct cauzate de HIV) • neuropatii de incarcerare • cefalee • crize epileptice • AVC • miopatii

• Secundare imunosupresiei • encefalita cu toxoplasma

• meningita criptococcozica

• encefalita cu CMV

• radiculita cu CMV

• limfomul primar SNC

• LEMP

• neurotuberculoza

• Asociate cu tratamentul • neuropatii toxice

• sd. metabolic & consecintele vasculare si neurodegenerative

• modificarea clinica a tulb. neurocognitive

04.11.2013

32

COMPLICATII NEUROLOGICE IN RAPORT CU STADIILE DE BOALA HIV

Boala HIV recenta in timpul seroconversiei si bolii recente

( CD4+: > 500/µL); complicatiile neurologice

mai greu de detectat:

1. MENINGITA ASEPTICA

2. ENCEFALOPATIA ACUTA CU EPILEPSIE si CONFUZIE

3. GBS

4. PARALIZII NN. CRANIENI

5. HERPES ZOSTER

Imunodeficienta moderata spre

severa ( CD4+: 200 – 500/ µL )

1. TULBURARI COGNITIVE

2. PN SENZITIVA DISTALA

( poate aparea si in boala recenta)

3. MIELOPATIA VACUOLARA

4. MIOPATIA HIV

Boala HIV in stadiu avansat

( CD4+: < 200 / µL )

1. ENCEFALOPATIA HIV ( cu HAD )

2. TOXOPLASMOZA SNC

3. INFECTIA cu CMV

4. LIMFOMUL PRIMAR SNC

5. LEMP ( PML )

PATOGENIE HIV → capabil sa strabata precoce BHE dupa infectia primara si bariera sange/ nerv via leucocite infectate/ activate → adera de endoteliu → parenchim nervos

Infectarea macrofagelor perivasculare

microgliei locale

astrocitelor / cell. Schwann

• Infectarea macrofagelor & microgliei: prin

receptorii CD4+

↓

Stimularea celulelor imunitare in

SNC si SNP

↓

Producerea de catre cell.-gazda de

molecule proinflamatorii

( citokine, chemokine, PG, reactanti redox, aa. excitotoxici, enzime )

↓

lezeaza NEURONII si ASTROCITELE

de vecinatate

Interactiuni directe, de tip neurotoxic

intre:

– proteinele encodate pe HIV

( gp120, gp41, tat, Vpr )

&

- celulele-tinta

- NEURONI

- ASTROCITE

04.11.2013

33

Afectarea SNC

• Encefalopatie acuta – foarte rara

– in timpul seroconversiei

• Sindroamele neurocognitive – evolutie clinica progresiva → HAD

• debut: de obicei cand nr. cel.T CD4+ scade sub < 200/µL

• este o forma definitorie de SIDA

• HAART → HAD poate apare si la CD4+ > 200/µL

• HAD → prognostic prost de supravietuire cu/ fara HAART ! HIV encephalitis. Axial T2‐weighted MR image reveals atrophy and confluent, symmetrical areas of hyperintensity within the cerebral white matter (arrows).

• asocierea infectiei cu HCV poate agrava disfunctia neurocognitiva – mai ales disfunctia executiva

HIV encephalitis. Axial T2‐weighted MR image

reveals atrophy and confluent, symmetrical areas

of hyperintensity within the cerebral white

matter (arrows).

Toxoplasmosis. A. Coronal FLAIR MR image

reveals lesions within the right basal ganglia and

the left frontal corticomedullary junction with

surrounding vasogenic edema. B.

Contrast‐enhanced coronal T1‐weighted MR

image demonstrates ring enhancement of the

basal ganglia lesion.

04.11.2013

34

Meningita la bolnavii HIV

• Risc crescut fata de populatia non-HIV

• Cauze multiple ( virale si bacteriene )

– Infectia precoce HIV ( meningita aseptica: zile – saptamani de la infectare )

– Criptococcus neoformans ( stadii avansate )

– CMV

– sifilis

– tuberculoza

– foarte rar: Listeria monocytogenes, coccidiomicoza, histoplasmoza

• Uneori limfomul poate debuta clinic ca meningita

• Examenul LCR + IRM ( contrast meningeal )

• COMPLICATII:

– hidrocefalie

• normopresiva

• hipertensiva

CRIPTOCOCCOZA

04.11.2013

35

• agent: fung Cryptococcus neoformans/ C gatti- fecale pasari

• C neoformans se asociaza cu imunosupresia – infectia HIV

• C gatti – la imunocompetenti si produce procese expansive intracraniene

• posttransplant

• patogenie:

• spori ce duc la o infectie pulmonara asimptomatica/ simptomatica

• faza de diseminare

• cutanata – papule, pustule, noduli, ulcere

• leziuni osteolitice – abcese reci

• prostatita- rezervor de germene la barbat

• miocardita

• hepatita

• peritonita

• faza neurologica:

• meningita

• meningoencefalita subacuta/ cronica

• criptococcome – leziuni focale

• clinica bogata/ saraca in functie de cantitatea de germene si statusul imunitar

CRIPTOCOCCOZA (I)

CRIPTOCOCCOZA MENINGEALA

CRIPTOCOCCOZA CUTANATA

04.11.2013

36

CRIPTOCOCCOZA (II)

DGN POZITIV:

• BIOPSIE CUTANATA

• LCR:

• PRESIUNE CRESCUTA

• LEUCOCITE> 20 / MMCUB PREDOMINANT LIMFOCITE

• GLICORAHIE SCAZUTA/ PROTEINORAHIE CRESCUTA

• TESTARE ANTIGEN SPECIFIC

• COLORATII CERNEALA DE INDIA PE CULTURILE DIN LCR

• SEROLOGIE PT CRIPTOCOCCUS

• SEROLOGIE HIV

• IMAGISTICA CEREBRALA – LEZIUNI DE FOCAR/ HIDROCEFALIE

• TRATAMENT:

• HIV POZITIV SI MENINGITA

• AMFOTERICINA B 2 SAPTAMANI

• FLUCONAZOL 400 mg/zi 8-10 saptamani

• control cultura LCR la 2 saptamani si clinic

• NEUROCHIRURGICAL – CRIPTOCOCCOME

INFECTII PURULENTE FOCALIZATE

• ABCESUL CEREBRAL

• EMPIEM SUBDURAL

• ABCES SUBDURAL SPINAL

• ABCES EPIDURAL SPINAL

04.11.2013

37

INFECTII PURULENTE FOCALE (I):

• ABCESUL CEREBRAL:

• FRECVENT LA:

• infectie HIV

• bronsectazii

• boala Osler-Rendu

• boli congenitale cardiace cu sunt dreapta stanga

• PATOGENIE:

• stadiul initial – CEREBRITA: focar necrotic+edem+ inflamatie focala • docarul devine demarcat + neovascularizatie +fibroza = incapsulare in saptamani/luni de zile • centrul necrotic e inlociut de tesut de granulatie • abces unic – abcese satelite- ventriculita- meningita

• IMAGISTICA:

• CT INITIAL:

• zona hipodensa prost delimitata cu priza de contrast difuza

• zona centrala hipodensa + laterala hiperdensa+edem

• CT TARDIV:

• leziune nodulara bine delimitata cu contrast inelar

04.11.2013

38

INFECTII PURULENTE FOCALE – ABCESUL CEREBRAL(II):

• PATOGENIE:

• 50 % prin propagare prin contiguitate

• 25 % diseminare hematogena

• 25 % necunoscut

• ABCES UNIC/MULTIPLU

• ABCES HEMORAGIC la jonctiunea substanta alba/cenusie in

teritoriul vascular ACM

• SURSE ABCESE HEMORAGICE:

• plaman

• abdomen

• pelvis

• otomastoidita

• IN FUNCTIE DE LOCALIZARE:

• ABCESE TEMPORALE: otite, mastoidite, sinuzita sfenoidala

• ABCESE FRONTALE: sinuzita frontala, etmoidala, abcese dentare

• ABCESE CEREBELOASE: otogenice

INFECTII PURULENTE FOCALE (III):

• ETIOLOGIE: • 2/3 AEROB

• streptococ, stafilococ, Gram negativi

• 1/3 ANAEROB

• streptococ, bacteroides

• CLINICA ABCES CEREBRAL:

• simptome generale

• simptome de HIC

• semne focale

• 90 % cefalee

• 50 % febra, cefalee, semne focale

• 50 % semne focale

• 40 % crize epileptice

• 25 % meningism

• DGN POZITIV:

• sindrom inflamator

• clinica

• hemoculturi – 10 %

• LCR normal / anormal de tip meningita cronica fara celule prea multe

• imagistic

04.11.2013

39

INFECTII PURULENTE FOCALE (IV): • TRATAMENT ABCES CEREBRAL:

• PARENTERAL 4-6 SAPTAMANI + 2-6 LUNI PER OS

• ANTIBIOTIC IN FUNCTIE DE LOCALIZARE SI POSIBILE SURSE:

• TEMPORAL OTOGENIC:

• penicilina G+ ceftazidim+ Metronidazol

• FRONTAL: • penicilina G + Metronidazol

• TRAUMATIC/NEUROCHIRURGICAL:

• Meticilina + Ceftriaxona+Rifampicina

• HIV POZITIV: • Vancomicina+ Ceftriaxona+Rifampicina

• chirugical: • confirmare diagnostic biopsie aspiratie/cultura

EMPIEM SUBDURAL(I):

• colectie de puroi in spatiul dintre dura mater si arahnoida

• se inasoteste frecvent si de abces epidural (legatura prin vv.emisare)

• se poate propaga liber pana la tentorium

• abcesul epidural nu se poate propaga

• cauze primare: otite/sinuzite

• etiologie: frecvent un singur microorganism ce se suprapune peste

spectrul otorinogen al abcesului cerebral

(STREPTOCOC, STAFILOCOC, GRAM NEGATIVI)

• CLINICA:

• otita/sinuzita/otomastoidita

• febra

• cefalee

• meningism

• crize epileptice

• semne focale- hemipareza

• PARACLINIC:

• LCR- modificari nespecifice

• pleiocitoza minima

• proteinorahie crescuta cu glicorahie normala

• culturi – 10 % pozitve

04.11.2013

40

NEUROINFECTII MEDULARE

04.11.2013

41

ABCESUL SUBDURAL SPINAL: • CLINICA:

• dorsalgii • semne radiculare • semne de tracturi lugi • in final se poate instala paraplegie • proces infectios anterior sau osteomielita de corp vertebral

• VSH crescut • IRM SPINAL:

ABCESUL EPIDURAL SPINAL: • 50 % au o leziune infectanta identificata:

• furuncul • osteomielita • endocardita • avort septic • otita • infectii pulmonare

• germenele implicat: • STAFILOCOC AURIU

• debut la 2-4 saptamani de la infectia primara • DIAGNOSTIC POZITIV:

• dureri de spate • febra • sindrom inflamator • semne radiculare • in final compresie medulara sau sindrom de coada de cal • LCR: inflamatie minima • MRI: vizualizare directa si a efectului compresiv medular

• TRATAMENT: • NEUROCHIRURGICAL DE URGENTA • ANTIBIOTERAPIE EMPIRICA

04.11.2013

42

AFECTIUNI INFECTIOASE MEDULARE:

• POLIOMIELITA:

• afectare ggl celulelor din cornul anterior medular de cauza infectioasa

• intubatie 30 de zile

• prodrom nespecific

• faza initiala:

• cefalee+febra+meningism

• deficitul motor se dezvolta la 4 zile de la prodrom

• plegie in catea ore progresiv

• asociaza si dureri musculare

• forme:

• SPINALA

• CRANIANA: tulburari de deglutitie/ fonatie/oculomotricitate

• LCR:

• pleiocitoza minima

• neutrofile apoi limfocite

• creste proteionorahia pe masura ce scade celularitatea

• SINDROM POSTPOLIO

MIELITA:

• proces inflamator al MS izolat sau in contextul unei boli infectioase sistemice

sau reactii alergice, boli demielinizante

• poate afecta :

• mai multe tracturi medulare

• parenchimul – encefalomielita

• CLINICA:

• sindrom de sectiune transversa

• sindrom de hemisectiune

• la un nivel

• la mai multe niveluri

• ETIOLOGIE:

• INFECTIOASE:

• Ricketsia

• Leptospiroza

• Rujeola

• Oreion

• Herpes simplex

• HIV

• HTLV1

• Postvaccinala - antirabic

• NONINFECTIOASE:

• PARANEOPLAZICA

• IN BOLI DEMIELINIZANTE

• VASCULITE

• IDIOPATICA

04.11.2013

43

MIELITA TRANSVERSA (I):

• febra, dureri musculare, dorsalgii, senzatie de “corset”

• progresie in 24 de ore la 50 % dintre pacienti catre un sindrom de transectiune medulara

complet sau incomplet

• evolutie progresiva de la cateva minute pana la saptamani de zile

• episodul acut rareori e urmat de alte episoade similare

• mielita transversa + nevrita optica = neuromielita optica (boala Devic)

• CLINICA:

• MIELITA TRANSVERSA:

• nivel de sensibilitate

• parapareza

• spasticitate sau nu

• tulburari sfincteriene – vezica neurogena

• deficit neurologic segmentar la nivelul leziunii:

• ROT abolit segmentar

• deficit motor segmentar

• atrofie musculara segmentara

• ROT inversate:

neuroinfectii 3.pdf

Documents

Transcript of neuroinfectii 3.pdf