Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 201866

Model econometric de analiză structurală a consumului fi nal şi elementele componente

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)

Universitatea „Artifex” din BucureștiLector univ. dr. Ana CARP (karp_ana@yahoo.com)

Universitatea „Artifex” din București Drd. Daniel DUMITRU (dumitru.teticdaniel@gmail.com)

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Doina BUREA (doina.burea@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Consumul fi nal al unei țări este cu alte cuvinte consumul total care cuprinde consumul privat și consumul public. Evoluția celor trei mărimi pe care le-am precizat sunt corelate în sensul că evoluția pozitivă a consumului privat și consumului public, determină în mod cert și o creștere a consumului fi nal total. Luând în cifre absolute este mai evident că așa stau lucrurile, luându-l în cifre relative ca pondere pe care o are consumul fi nal total în produsul intern brut și ponderea pe care o au cele două forme ale consumului privat și public în consumul fi nal apar unele aspecte neconcludente. Așa de pildă printr-o creștere mai accentuată a produsului intern brut în cifre absolute, chiar dacă ponderea consumului fi nal ca procent se reduce, consumurile în cifre absolute sunt mai mari. Din acest punct de vedere prin metoda corelației pe care o propunem și a modelului econometric de regresie punem în evidență modul în care a evoluat pe o perioadă de timp consumul fi nal comparativ cu celelalte două componente. În cazul studiului s-a luat o serie de timp de 20 de ani în car pe baza datelor privind cele trei mărimi ale indicatorilor luați în discuție, utilizând un model liniar de regresie și aplicând sistemul informatic EViews am obținut parametrii care dau relevanță perspectivei creșterii consumurilor despre care am menționat anterior. Cuvinte cheie: model econometric, consum fi nal, consum public, consum privat, corelație statistică Clasifi carea JEL: C87, E21

Introducere

În cadrul acestui articol am pornit de la necesitatea analizei legăturii consumului fi nal cu cel privat și cu cel public pentru a reliefa modul în care cele două componente ale consumului fi nal sunt , ca mărime absolută sau

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2018 67

relativă sunt corelate cu creșterea consumului fi nal. Autorii nu s-au referit

doar la o interpretare teoretică și considerând o serie de timp de 20 de ani și utilizând modele statistico-econometrice au efectuat o analiză, au calculat pe baza modelului utilizat parametrii de corelație, parametrii funcției de regresie

care au evidențiat tendințele evoluției în acest sens. O astfel de analiză este

pozitivă, în sensul că evidențiază, în termenii cei mai corecți considerați,

modul în care evoluează aceste trei agregate macroeconomice.

Literature review Anghel, Carp, Sfetcu and Dumbravă (2017) au utilizat un model

econometric în vederea studierii infl uenței factorilor asupra consumului fi nal.

Anghelache, Marinescu, Avram, Burea and Bodo (2017), dar și Anghel, Stoica,

Samson and Badiu (2017) au realizat studii prin care au analizat corelaţia

dintre produsul intern brut şi consumul fi nal. Anghelache and Anghel (2016) au

prezentat principalele elemente teoretice și practice ale econometriei. Aspecte

fundamentale ale consumului sunt tratate de Anghelache and Popovici (2015).

Anghelache, Anghel and Popovici (2015) au studiat evoluția consumului

privat și a celui public. Bachman (2011) a cercetat aspecte ale consumului

public pe parcursul ciclului de afaceri. Elemente ale consumului populației

sunt abordate de Bastagli and Hills (2013) și de Wolff et al. (2003). Censolo

and Colombo (2008) au studiat structura consumului public.

Metodologie, date, rezultate și discuții

Analiza legăturii consumului fi nal cu cel privat, utilizând modelul

unifactorial de regresie, asupra seriei de date din perioada 1996-2016, luând

ca bază de raportare anul 1996, vom evidenția corelația dintre cele două

variabile.

Evoluția celor doi indicatori macroeonomici în perioada 1996-2016

rezultă și din prezentarea grafi că a celor doi indicatori, ca și din seria de date

supuse analizei:

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 201868

Dinamica consumului fi nal şi a celui privat în România, în perioada

1996-2016

Figura 1

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2000 2005 2010 2015

Cfinal

CFPr

Variabilele analizate și evoluția se prezintă în diagrama următoare care evidențiază evoluția variabilelor. Evoluția datelor este sintetizată în grafi cul nr. 2:

Corelația consumului privat cu consumul fi nal

Figura 2

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000 400000 450000

Cfinal

CFPr

Cfinal versus CFPr (with least squares fit)

Y = -765. + 1.24X

Deoarece în grafi cul de mai sus norul de puncte este liniar, putem afi rma că există o legătura directă și liniară între consumul privat și cel fi nal.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2018 69

Altfel spus, creșterea consumului gospodăriilor private din România

induce o creștere a volumului de bunuri și servicii, pe seama veniturilor. Acest

model este cel din relația:

CF = a + b ∙ CP + Ɛ, unde: CF = valorile consumului fi nal, variabilă dependentă; CP = consumul privat, iar „a”, „b” sunt parametrii modelului; Ɛ = infl uența variabilei reziduale. Estimarea parametrilor a fost realizată cu ajutorul produsului-program Eviews 7.2.

Estimarea parametrilorFigura 3

Pe baza analizei rezultatele obținute desprindem următoarele concluzii: R-squared are valoarea R2=0,9943 și arată că 99,43% din modifi carea consumului fi nal este infl uențată de consumul privat, care este factor determinant al variației consumului fi nal; Deoarece probabilitatea atașată testului t-statistic este mai mică decât nivelul de relevanță ales (5%) pentru ambii coefi cienti, atunci putem considera semnifi cativi cei doi coefi cienți. Valabilitatea modelui rezultă și din faptul că valoarea empirică a testului F-statistic este superioară nivelului teoretic. Ca atare, modelul construit exprimă dependența dintre variabile. Se obține astfel un model liniar unifactorial de forma: CF = - 15948 + 1,61450 ∙ CP

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 201870

Infl uența consumului privat constă în aceea că, la o creștere de un mil. lei, duce la o creștere a consumului fi nal cu 1,61450 mil. lei, corelația fi ind evidentă. Referitor la variabila reziduală constatăm că aceasta are o valoare ridicată. Aceasta exprimă faptul că o serie de alți factori neluați în considerare în cadrul modelului utilizat au o infl uență semnifi cativă asupra creșterii variabilei rezultative și semnifi cația coefi cientului de corelație cu valoarea de 0,996226, testat la rândul său este aceeași a existenței unei legături intene între variabilele considerate. Pe baza datelor rezultate din modelul econometric utilizat rezultă că variabila consum fi nal este infl uențată pozitiv de consumul privat. Pe baza analizei efectuate anterior, putem afi rma că evoluția consumului fi nal este infl uențată de evoluția consumului privat. Corelația consumul fi nal şi cel public se prezintă în continuare. Modelul propus urmează să stabilească corelația dintre consumul public și consumul fi nal în România din perioada 1996-2016. Analizând corelaţia dintre cei doi indicatori am efectuat într-o primă fază o cercetare individuală a mărimilor considerate. În acest sens, am reprezentat în continuare, în același grafi c evoluția celor doi indicatori în perioada 1990-2016.

Evoluția consumului fi nal şi public (1996 – 2016)

Figura 4

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2000 2005 2010 2015

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000PIB (left)

CFPb (right)

Se observă astfel că, pentru perioada analizată, 1996-2016, tendință de creștere valorică a indicatorilor considerați, ceea ce indică o posibilă legătură între ei. Aprofundând această analiză am construit în continuare diagrama împrăștierii datelor cu scopul de sublinia corelația, precum și forma și

sensul acesteia. Am considerat variabila consum public ca fi ind variabila

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2018 71

independentă, notată cu xi, iar pe cea a consumului fi nal variabilă dependentă notată cu yi. În grafi cul 5 se exprimă norul de puncte împrăștiat sub formă de linie

dreaptă.

Corelația consumului public cu cel fi nal

Figura 5

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

0 20000 40000 60000 80000 100000

PIB

CFPb

PIB versus CFPb (with least squares fit)

Y = -3.38e+003 + 6.67X

Norul de puncte, fi ind difuz, evidențiază o intensitate redusă. Analizând

interpretarea grafi cului, observăm că la orice creștere a lui xi este mai mare şi

yi tinde să crească, fapt care ne permite să afi rmăm că între cele două variabile

există corelație efect.

Formula de transcriere a acestui model econometric este dată de

relația:

CF = a + b ∙ CPL + Ɛ, cu notațiile cunoscute, prezentate anterior.

Estimarea parametrilor modelului econometric descris mai sus, a

condus la obținerea următoarelor rezultate:

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 201872

Estimarea parametrilor

Figura 6

Rezultatele evidențiază următoarele concluzii: R-squared, coefi cientul de determinare R2= 0,978190 arată că aproximativ 97,82% din variația consumului fi nal poate fi explicitată de nivelul consumului public, care determină creșterea consumului fi nal;

Eroarea standard de 5% superioară nivelului calculat arată că nivelul

este semnifi cativ.

Valoarea pozitivă a coefi cientului arată existența legăturii între

variabile. La o creştere cu un mil. RON a consumului public, cel fi nal crește

cu 6,66639 mil. RON.

Concluzii

Din punct de vedere al concluziilor putem stabili unele teoretice și

practice. Teoretic, din studiul evoluției consumului fi nal și al componentelor

acestuia, se desprinde concluzia că între ele este o strânsă interdependență.

Această concluzie poate fi una generică și ..generată toată lumea care are

cunoștiințe economice trage această concluzie. Din punct de vedere al studiului

efectuat concluzia este că prin utilizarea modelelor macroeconometrice

de analiză aplicată în cazul de față la corelația dintre consumul fi nal și

componentele sale rezultă parametrii de regresie (corelație) care ne dau sensul,

intensitatea și direcția de evoluție ale acestei interdependențe (corelații). De

asemenea, o altă concluzie este aceea că acest tip de analiză, aceste modele

utilizate în cazul limitat al corelației dintre consum fi nal și componentele sale,

se pot utiliza și pentru a face previziuni pentru perioade viitoare. Desigur, o

analiză de previziune macroeconomică cuprinde și acest element structural,

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2018 73

dar analiza macroeconomică se referă la o prognoză a evoluției viitoare pe toate agregatele și structurile pe care le presupune evoluția macroeconomică. De asemenea, pe baza studiului efectuat putem concluziona că utilizarea în analize a unor modele macroeconometrice dau o posibilitate de analiză corectă, realistă, pe baza căreia se pot face previziuni și interpretări asupra evoluției viitoare a economiei unei țări. În acest sens, pentru studiul de caz supus atenției, ne referim la o posibilitate de interpretare și de prefi gurare a

prognozei evoluției consumului fi nal total și a componentelor sale pentru o

perioadă de timp viitoare.

Bibliografi e

1. Anghel, M.G, Carp, A., Sfetcu, M. and Dumbravă, Ş.G. (2017). Econometric model

for analyzing the infl uence of factors on fi nal consumption, Romanian Statistical

Review, Supplement, 10, 123-131

2. Anghel, M.G., Stoica, R., Samson, T. and Badiu, A. (2017). Analysis of the

Econometric model of the correlation between GDP and fi nal consumption.

Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 122-129

3. Anghelache, C., Marinescu, A.I., Avram, D., Burea, D. and Bodo, G. (2017). Model

analysis of the correlation between GDP and fi nal consumption components.

Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 84-95

4. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2016). Econometrie generală. Concepte, teorie și studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti

5. Anghelache, C. and Popovici, M. (2015). Analysis Theoretical Model of the

Consumption from the Gross Domestic Product, Romanian Statistical Review

Supplement, 11, 57-62

6. Anghelache, C., Anghel, M.G. and Popovici, M. (2015). Multiple Regressions

Used in Analysis of Private Consumption and Public Final Consumption

Evolution. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance

and Management Sciences, 5(4), 69-73

7. Bachman, R. (2011). Public Consumption Over the Business Cycle. Society for

Economic Dynamics in 2011 Meeting Papers with number 701

8. Bastagli, F., and Hills, J. (2013). What Gives? Household Consumption Patterns

and the ‘Big Trade Off’ with Public Consumption. Centre for Analysis of Social

Exclusion, LSE in series CASE Papers with number case170

9. Censolo, R. and Colombo, C. (2008). Public consumption composition in a

growing economy. Journal of Macroeconomics, 30 (4), 1479-1495

10. Wolff, E.N. et al. (2003). Household Wealth, Public Consumption, and Economic

Well-Being in the United States. EconWPA in Public Economics with number

0309004