MihailŞişkin

ScrisorarTraduceredinlimbarusăşinotede

ANTOANETAOLTEANU

CURTEAVECHEPUBLISHING2012,2013

ScrisorarMihailŞişkin

©CURTEAVECHEPUBLISHING,2011,2013pentruprezentaversiuneînlimbaromână

CURTEAVECHEPUBLISHINGstr.AurelVlaicu,nr.35,Bucureştitel.:(021)2602287,(021)2225726

redacţie:0744554763fax:(021)2231688

distribuţie:(021)2222536e-mail:redacţie@curteaveche.rointernet:www.curteaveche.ro

ISBNePub:978-606-588-504-2ISBNPDF:978-606-588-505-9ISBNPrint:978-606-588-336-9

Editor:GrigoreArseneRedactor:ŞtefaniaNalbantCorector:GabrielaBălteanu

Tehnoredactor:DragoşDumitrescu

Aceastăcarteînformatdigital(e-book)esteprotejatăprincopyrightşiestedestinatăexclusivutilizăriieiînscopprivatpedispozitivuldecitirepecareafostdescărcată.Oricealtăutilizare,incluzândîmprumutulsauschimbul,reproducereaintegralăsauparţială,multiplicarea,închirierea,punerealadispoziţiapublică,inclusivprininternetsauprinreţeledecalculatoare,stocareapermanentăsautemporarăpe

dispozitivesausistemecuposibilitatearecuperăriiinformaţiei,alteledecâtcelepecareafostdescărcată,revânzareasaucomercializareasuboriceformă,precumşialtefaptesimilaresăvârşitefărăpermisiuneascrisăadeţinătoruluicopyrightuluireprezintăoîncălcarea

legislaţieicuprivirelaprotecţiaproprietăţiiintelectualeşisepedepseştepenalşi/saucivilînconformitateculegileînvigoare

Lecturadigitalăprotejeazămediul

Versiunedigitalărealizatădeelefant.ro

Mihail Şişkin s-a născut în 1961 laMoscova şi a absolvitUniversitatea Pedagogică de Stat dinacelaşi oraş. După absolvire, a lucrat trei ani pentru o revistă de tineret şi cinci ani ca profesor degermanăşiengleză.DebutulsăuliteraraavutlocînrevistaZnamiaînanul1993,iarîn1995s-amutatînElveţia,undeaavutocaziasălucrezecainterpret(experienţăpecareovadescrieîntr-unadincărţilesale,Venerinvolos, încursdeapariţie laCurteaVechePublishing)şicaprofesor;esteşicolaboratorpermanentalpublicaţieiNeueZürcherZeitung.

Şişkinestesingurulscriitorcareaprimittoateceletreimaripremiiliterareruseşti:RusskiiBukerîn2000,pentruromanulVziatieIzmaila,Naţionalnîibestsellerîn2005,pentruromanulVenerinvolos şiBolşaiaknigaîn2011,pentruromanulScrisorar.

În afara premiilor naţionale, a fost recompensat şi cu prestigioase premii internaţionale: PremiulCantonuluiZürichîn2000,PrixDuMeilleurLivreÉtranger(secţiuneaeseu)în2005,PremiulGrinzaneCavourîn2007,PremiulinternaţionalpentruliteraturăHausderKulturenderWeltîn2011.

TreidintreromaneleluiŞişkinaufostdramatizateşipuseînscenă:VenerinvoloslaAtelierulPiotrFomenko,Vziatie Izmaila laTeatrulMOST, iarScrisorar laTeatruldeArtăCehovdinMoscova, înregiaMarineiBrusnikina.

Scrisorar

+DeschidGazetadesearădeierişiacoloscriedesprenoidoi.Scriecălaînceputvafidinnoucuvântul.Dar,deocamdată,laşcoalălisebagăîncapcopiilor,tot

pestilvechi,cămaiîntâiafostoexploziemareşitotceaexistats-aîmprăştiatîntoatepărţile.Şi cum că toate ar fi existat dinainte de explozie— şi cuvintele încă nespuse, şi toate galaxiile

văzuteşinevăzute.Totaşa,înnisiptrăieşteviitoareasticlăşifireledenisipsunt,iată,seminţeleacesteiferestredincolodecaretocmaiatrecutînfugăunbăieţelcuomingebăgatăsubtricou.

Afostaşa,oconcentraredecăldurăşidelumină.Şi ca dimensiuni, cămăruţa asta, fără ferestre şi fără uşi, plină de oameni, ne spun oamenii de

ştiinţă,eracamcaomingedefotbal.Saucaunpepene.Iarnoieramnişteseminţeîninteriorullui.Şi,uite,totuls-acoptacoloşi,dupăces-aumflat,apocnitpedinăuntru.

Arheopepeneleaplesnit.Seminţeleauzburatcareîncotroşiaufăcutrădăcini.Osămânţăadatun lăstarşi lăstaruladevenitcopaculnostru, iarumbraramurilor luialunecăpe

pervaz.Oaltaadevenitamintireauneifetiţecarevoiasăfiebăiat—încopilărie,launbalmascat,afost

costumată înMotanul încălţat şi toţi voiau s-o tragăde coadă iar, în celedinurmă, i-au rupt-o, de-atrebuitsămeargăaşa,cucoadaînmână.

Cea de-a treia sămânţă s-a spart acum mulţi ani şi a devenit un tânăr căruia îi plăcea când îlscărpinampespinareşiuraminciuna,maialescândtoţiîncercausă-lconvingădelatoatetribunelecănuexistămoarte,cătoatecuvintelescrisesuntunfeldetramvaiceteduceînnemurire.

Conformhoroscopuluidruizilor,eleraMorcov.Înaintedea-şiardejurnalulşi toatemanuscrisele,elascrisoultimăfrază, îngrozitorderidicolă:

„Harulm-apărăsit“—amapucatsăcitescastaînaintecatusă-mismulgicaietuldinmână.Stăteamlângăfocşineacopereamfeţelecupalmele,privindu-neoaseledegetelorcareseconturau

prinţesutulroşutranslucid.Desuscădeaufulgidecenuşă—paginilearse,calde.Da,eracâtpecesăuit,într-oziînsătotceeimportantseîncheagădinnou.Vova-Morkovka,peundeeştituacum?

Şicepotsă-ţipovestescdepe-aici?Julie-prostuţasetotchinuie,îitottrimiteluiscrisori,iarSaint-Preuxăstacuinimacrudăscapăcunişteepistoleglumeţe,uneoriînversuri,rimândscrumbiicupustii,muniţiecuapariţie,beţiarondeicusurâsulGiocondei(apropo,tuaiînţelesdecezâmbeşteea?,credcăeuamînţeles),buriccuputernic.

Dragulmeu!Deceaifăcutasta?

0Arămasnumaisă-mialegrăzboiul.Dar,seînţelege,nuastaeproblema.Zisşifăcut,şicenufac

ele,regateleprietene,casă-iiabunuluneiţărineînvinse,câtaideschidetuziarul,căîişiiauînbaionetepeprunci şi siluiescbătrânele.Nuştiudece îţipareaşade răucăa fostucisnevinovatul ţarevici încostumdemarinar.Femeile,bătrâniişicopiiisunttrecuţioarecumîntăcerepelistapierderilor,daraicievorbadecostumuldemarinar.

Soloulunuiajutordebăgătordeseamă,deasupraneguriiclopotelor,patria-mamătecheamă.Ne-auchematlacentrulderecrutare:fiecarearenevoiedeAusterlitzulsău!Dacătrebuie,arenevoiedeel.Doctoruldelacomisiamedicală—uncraniuuriaş,chel,cudenivelări—m-aprivitcuatenţieîn

ochi.Aspus:—Tuîidispreţuieştipetoţi.Ştii,şieuamfostaşa.Aveamtotatâtcâtaişitu,cândamfăcutprima

practică în spital.Şi, a fost adusodată lanoiunomal străzii călcatdeomaşină. Încămai trăia,darfuseserănitîngrozitor.Nune-amdatpreamultsilinţa.Sevedeacănimeninuarenevoiedebătrânşicănimenin-o săvinădupăel.Putoare,mizerie,păduchi,puroi.De fapt, l-am trasmai laoparte, sănumurdărească ceva.Oricum urma sămoară. Iar eu, după aceea, trebuia să strâng, să spăl şi să trimitcadavrul lamorgă.Toţi au plecat,m-au lăsat singur.Am ieşit să trag un fum şimi-amzis—de cetrebuiesăfaceuasta?Ceepentruminebătrânulăsta?Deceenevoiedeel?Câtamfumateuaşa,ălaşi-a dat duhul. Şi uite-aşa am şters eu sângele, puroiul, cât de cât, pentru a-l trimite câtmai repede lacamerafrigorifică.Şi,launmomentdat,mi-atrecutprincapcăpoateeşieltatălcuiva.Amadusunlighenaşcuapăfierbinte,amînceputsă-lspăl.Untrupbătrân,părăsit,amărât.Nimeninul-amângâiatdeanibuni.Şiuite,îispălpicioarele,aredegeteleîngrozitordestrâmbe,iarunghiileaproapecănicinumaiexistă—toateaufostmâncatedeociupercă.Îiştergcubureteletoaterănile,cicatricileşivorbescîncetişorcuel:ei,taică,viaţătaregreaaimaiavut,nu?Egreucândnimeninuteiubeşte.Şicummaieşi asta, ca la vârsta ta să hoinăreşti pe străzi ca un câine de pripas?Ei, dar acum totul s-a terminat.Odihneşte-te!Acumtotulebine.Nutedoarenimic,nimeninutealungă.Şiuite-aşal-amspălatşiamtotdiscutat.Nuştiudacăastal-aajutatpeelînmoarte,darpeminem-aajutatînviaţă.

Saşenkamea!

+Volodenka!Privescamurgul.Şimăgândesc:ce-arfidacăşitu,chiarînclipaaceasta,aipriviacestamurg?Asta

arînsemnacăîlprivimamândoi.Eatâtalinişteînjur.Şicumecerul!Uitesocul,şielpriveştelumeadinjur.Înasemeneaclipe,ţiseparecăşicopaciiînţelegtot,numaicănupotvorbi,exactaşa,canoi.Şi deodată simţi foarte acut că, de fapt, gândurile şi cuvintele sunt făcute din aceeaşi esenţă ca

vâlvătaiaastaaamurgului,saucăsuntaceeaşivâlvătaie,însăreflectatăchiarînbaltaaceea,saucamânameacudegetulbandajat.Tareaşvreasăfivăzutşituasteaacum!

Îţiimaginezi,amluatcuţituldepâineşiamfostaşadeisteaţăsă-mitaidegetulpânălaunghie.L-ambandajateucumva,iarmaiapoiamdesenatpebandajdoiochi,unnas.AieşitunfeldeDegeţica.Şitoatăsearaamstatdevorbăcueadespretine.

Amrecititprimatacartepoştală.Da!Da!Da!Chiaraşa!Totulrimează!Priveşteînjur!Toatesuntrime! Uite, aceasta este lumea vizibilă, iar aceasta, dacă închizi ochii, e cea invizibilă. Uite limbileceasului, şiuiteo rimăpentruele,strombus1,careaajuns în lumeaastaoscrumieră.Uitepinulcarecoasecerulcucreangalui,şiuite,pepoliţăeoplantămedicinalăfolositoareprinaceeacătescapădegaze.Acestaestedegetulmeubandajat,acum,probabil,osă-mirămânăpentrutotdeaunaocicatrice,iarrima lui e tot degetulmeu, dar înainte de amă naşte eu şi atunci când eu n-o sămai fiu, ceea ce,probabil,etotuna.Totulrimeazăcutotpelumeaasta.Rimeleacestealeagălumea,oprindcanişteaceînfipteîntr-opălărie,săn-oiavântul.

Şi lucrulcelmaiuimitorecă rimeleacesteaauexistatmereu,de laorigini,elenu trebuiesă fieinventate, aşa cume imposibil să inventezi celmai simplu ţânţar saunorul acesta din clasa celor decursălungă.Îţidaiseama,n-ainevoiedeniciceamaimicăimaginaţiepentruainventalucrurilecelemaisimple!

Cineascrisdespreoameniiînsetaţidefericire?Cebineaspus!Doarşieusuntînsetatădefericire.Şiammaiobservatcăîţirepetgesturile.Vorbesccucuvinteletale.Privesccuochiităi.Gândescca

tine.Scriucatine.Tottimpulîmiamintescdevaranoastră.Destudiilenoastrematinaleînulei,pechiflelerumenite.Maiţiimintemasanoastrădesubliliac,acoperităcumuşamauapecareeuntriunghicenuşiu—

urmafieruluidecălcatfierbinte?Daruite,astanu-ţimaipoţiaduceaminte,astaenumaiamea:dimineaţaaimerspriniarbăşi în

soareparcăailăsatourmăstrălucitoare.Şimirosuriledingrădină!Aşadedense,decompacte,plutindînaerexactcaosuspensie.Tocmai

bunesăletorniînceaşcadeceai,înlocdeesenţă.Şitotulînjursegândeştelaunsingurlucru—purşisimplumergipeuncâmpsauprinpădureşi

oricinevreasăpolenizeze,săfecundeze.Toateşosetelesuntplinedeseminţeleierbii.Darmaiţiiminte,amgăsitpecâmpuniepurecupicioareletăiatedeocoasă.

Niştevacicuochicăprui.Pealeeniştemăslinedecapră.Iazulnostrutulburepefund,ozeamăînfloritoareplinădeouădebroască.Crapiiîmpungcerul.Ieşi

dinapăşi-ţidaijosalgele.M-amîntinssămăbronzez,mi-amacoperitfaţacutricoul,vântulfoşneştecauncearşafapretat.Şi

deodatăsimtcămăgâdilăcevapeburic—deschidochiişitu,într-unfirsubţire,îmipresaridinpumnnisippeburtă.

Mergemacasă,iarvântulpunelaîncercarecopaciişipenoi,săvadădacă-iţinempiept.Culegemmerecăzute—primele,acrişoare,pentrucompot—şiaruncămunulîncelălaltcucele

stricate.Pădureasevedecrenelatăînluminaamurgului.Iarîntoiulnopţiinetrezeştecursadeşoareci,carepocneşte.

0Saşenkameaceabună!Cesăfac,osănumerotezscrisorile,casăştiucares-apierdut.Scuză-mă că ies nişte scrisorele aşa de scurte, chiar că nu am timp pentru mine. Şi tare am

problemecusomnul,vreausăînchidochiişisăaţipescmăcarînpicioare.Descartesamuritfiindcăseduceapeîntunericlaoracincidimineaţa,pentrua-iţineprelegeridefilosofieregineisuedezeChristina.Iareuabiamairezist.

Azi am fost la statul-major şimi-amvăzut deodată imaginea în oglindă, echipat complet.M-amsimţitciudat:cemascaradămaieşiasta?Chiarşieum-amminunat:cum,suntsoldat?

Ştii,totuşiecevaînasta—sătrăieştitotaliniindu-tecupomeţiiceluide-alpatruleadinrând.Osă-ţipovestescunepisoddespreunchipiu.Escurt.Mil-auşutit.Chipiul,adică.Şisăteprezinţi

înformaţiefărăchipiuînseamnăîncălcarearegulamentului,pescurt,oabatere.Şefulnostrucelmare,comandantulcomandanţilor,aînceputsăbatădinpiciorşiapromiscăosăspălclosetulpevecie.

—Osălingiculimba,căzătură!Chiaraşaaspus.Ce să spun, în limbajul militar e ceva înălţător. Am citit undeva că Stendhal a învăţat să scrie

simpluşiclarstudiindordineledeluptăaleluiNapoleon.Iar closetul de aici, îndepărtatameaSaşa, trebuie să fie explicat. Imaginează-ţi niştegăuri într-o

podeaplinăderahat.Nu,maibinesănu-ţiimaginezi!Şifiecareareplăcereasă-şidepunăgrămadanuîngaură,cipemargineaei.Şieplinpestetot.Defapt,activitateastomaculuisupusuluităuşiacelorasemeniluiesteoaltătemă.Îndepărtareadeaici,nuseştiedece,mereutedoareburta.Edeneînţeles,cumsătepoţidedicaştiinţeideaînvingedacăstaitottimpuldeasuprahăuluişidintinecurgemereu?

Pescurt,îizic:—Păişideundesăiaueuunchipiupentrudumneavoastră?Iarel:—Ţil-aşutit,du-teşişuteşteşituunul!Şipoftim,m-amdussăşutescunchipiu.Darastanuedelocsimplu.Maibinezis,echiarfoarte

complicat,pentrucăfiecarevreas-ofacă.

Aşaamtotbântuiteu.Deodatămi-amzis:cinesunteu?Undesunt?Şiamplecatsăspălclosetul.Şiînlumeaîntreagătotulafostcumvamaiuşor.Trebuiasăfiuprezentaicipentruaînvăţasăînţeleglucrurilesimple.Îţidaiseama,nuenimicmurdarînrahat.

+Îţiscriunoaptea.Tocmaiamterminatderonţăitunpişcotînpatşiacumfirimiturilenumălasăsă

adorm,s-aurisipitpecearşafşimăînţeapă.Pefereastradedeasupracapuluisevedecerulplindestele.Şi Calea-Lactee taie cerul pieziş. Ştii că seamănă cu o fracţie uriaşă? La numărător se află o

jumătatedeunivers,iarlanumitor—cealaltăjumătate.Amurâtmereufracţiileastea,cifrelapătrat,lacub,nuştiucerădăcini.Toateacesteasuntatâtdeimateriale,deneimaginat,chiarcănuaideceapuca.Rădăcinaesterădăcină,esteaunuicopac.Etare,setârăşte,seagaţă,muşcăpământul,seîncleştează,suge,edeneoprit,lacomă,vie.Şiaicievorbadeoprostiesofisticată,pecândacoloerădăcina!

Şicumpoţisăpricepiceeminus?Cumvineasta,minusfereastră?Păieanudisparenicăieri.Niciceeaceedincolodeea.

Sauminuseu?Aşacevanuexistă.Defapt,suntomulaceeacepoatefiatins.Şimirosit.Suntchiarmaimultpentrumirosit.Caîntr-ocărticicăpecaremi-ociteatataîncopilărie,înaintede

culcare.Eradespretotfeluldeoameni.Erauoamenicaretottimpulseluptaucucocorii.Erauoamenicuunpicior,cucaresedeplasauiute,şicuotalpăaşademare,căseadăposteauînumbralargăaeidearşiţasoareluişiseodihneaudeparcăs-arfiaflatîncasă.Şimaierauşialţioamenicaretrăiaunumaicumirosurile fructelor.Dacăplecau ladrumlung, luaucuei fructeleacestea, iardacăsimţeauunmirosurât,mureau.Uite,povesteaastaesteşidespremine.

Înţelegi,totceeviu,pentruaexista,trebuiesămiroasă.Indiferentace.Dartoateacestefracţiişi,îngeneral,totceamînvăţat,numiroase.

Afară, un trecător întârziat bântuie pe stradă, tot rostogolind cu piciorul o sticlă goală. Sunetulascuţitalsticleipeasfaltuluneistrăzipustii.

S-aspart.Noaptea, înasemeneamomente, te simţiaşadesingur şivreiaşademult să fiiunmotivpentru

ceva.Şivreauaşadetaresăfiucutine!Săteîmbrăţişez,sătealint.Darştiicesevaîntâmpladacănumărătorulăstastelardeafarăvafiîmpărţitlanumitor?Ojumătate

auniversuluilacealaltă?Voirezultaeu.Şitualăturidemine.Aziamvăzutcumacăzutofetiţădepebicicletă—s-ajulitlagenunchi,stăjosşiplângeamar,iar

tricoul alb emurdar. Asta s-a întâmplat pe chei, unde sunt leii— cu botul plin de gunoi, hârtii deambalaj,beţişoaredelaîngheţată.Şidupăaceeam-amdusacasăşi,nuştiudece,mi-atrecutprinmintecă nicio carte mare, niciun tablou nu sunt deloc despre iubire. Numai lasă impresia că sunt despre

iubire,pentrucasăfieinteresante.Dar,defapt,suntdespremoarte.Încărţi,iubireaeunfeldescut,maibinezis,unfeldelegăturăpesteochi.Casănuvezi.Casănufieaşadeînfricoşător.

Întrebareaecelegăturăareastacufetiţacareacăzutdepebicicletă.Legătura e că ea a plâns puţin şi poate că a uitat demult de căzătură, dar într-o cartemicul ei

genunchirănitarrămânepânălamoarteaeişichiardupăaceea.De fapt, nicio carte nu este despremoarte, ci despre eternitate, numai că eternitatea lor nu este

adevărată—eunfragment,oclipă,caomusculiţăprinsăînchihlimbar.S-aaşezatpentruoclipăsă-şiscarpinelabeledinspateşis-adoveditafipentrutotdeauna.Desigur,suntaleseclipediferite,minunate,daroarenuegroaznicsărămâiuite-aşa,etern,deporţelan—caciobănaşulcaresetotîntindes-osărutepeciobăniţă.

Dareunuamnevoiedenimicdeporţelan.Amnevoiedetotceeviu,aicişiacum.Deceeaceţinedetrupultău,devoceata,decăldurata,demirosultău.

Acumeştiaşadedeparte,cănicinumi-efricăsă-ţispunceva.Ştii,atunci,lacasadevacanţă,amfostîncameratacândnueraiacolo.Şiamadulmecattot.Săpunultău.Parfumultău.Pămătufulderas.Ghetelele-ammirositpedinăuntru.Amdeschisşifonierul.Amadulmecatunpulover.Omânecăauneicămăşi.Gulerul.Amsărutatunnasture.M-amaplecatdeasuprapatului tău,mi-amapropiatnasuldepernă. Eram aşa de fericită! Dar era puţin! Ca să fii fericit, ai nevoie de martori. Te poţi simţi cuadevăratfericitnumaidupăceprimeştiunfeldeconfirmareşi,dacănuprinintermediulprivirii,dacănuprinatingere,dacănuprinprezenţă,atuncimăcarprinabsenţă.Prinintermediulpernei,almânecii,alnasturelui.Odatăeracâtpecesămăprinzi,abiaamreuşit să fug înpridvor.Dar tum-aivăzutşiaiînceputsă-miarunciciuliniînpăr.Atuncim-amsupăratpetine,daracumcen-aşdasă-mimaiarunciciuliniînpăr!

Îmiaducamintedetineşilumeas-aîmpărţit—înainteaprimeidăţişidupăaceea.Întâlnirilenoastredelângămonument.Curăţamoportocală—palmameas-alipitdepalmata.Tocmai veneai de la policlinică, aveai la măsea o plombă proaspătă — mirosul de cabinet

stomatologicce-ţiveneadingură.Mi-aidatvoiesă-ţiatingplombacudegetul.Şiuite,lacasadevacanţăvăruimtavanul,dupăceamacoperitmobilaşipodeauacuziarevechi.

Mergemdesculţişiziareleniselipescmereudetălpi.Ne-ammurdăritdetot.Necurăţămunulaltuiavopseauadinpăr.Iarlimbileşidinţiinoştrisuntnegridelamăline.

Dupăaceea,ampusperdeleledetulşine-amtrezitcăeramdeoparteşidealtaalor,şivoiamaşadetaresămăsăruţiprinaceltul!

Tubeiceai,dupăce te-ai fript la limbăsufli, ca să se răcească,beicu înghiţiturimici şiplescăizgomotos, fără să te temi cumva că nu e cuviincios, aşa cum am fost învăţaţi în copilărie. Şi atunciîncepşieusăplescăi.Pentrucănumaiexistăcopilăria.Şioriceeposibil.

Dupăaceeaafostlacul.Coborâm panta abruptă şi ne apropiem demalulmlăştinos, simţind sub picioarele goale poteca

umedă,elastică.Ne-amstrecuratpânălaapacurată,fărămătasea-broaştei.Apaetulbure,însorită.Recedincauza

izvoarelorceţâşnescdededesubt.Atunci, înapă, trupurilenoastres-auatinspentruprimadată.Pemalm-amtemutsăteating,dar

acolom-am aruncat asupra ta, ţi-am cuprins şoldurile cu picioarele, încercând să te trag la fund. Încopilărie,aşamăjucamlamarecutata.Tutesmulgi,vreisă-midesfacimâinile,darnumălas.Mi-ampusînmintesătebagcucapulsubapă.Geneleţis-aulipit,aiînghiţitapă,râziînhohote,scuipi,fornăi,pufneşti.

Dupăaceeastămlasoare.Tuainasulcojit,ţiseiapieleafâşii-fâşiidelaarsură.Privimcumclopotniţadepemalulcelălaltîşitremurăreflexiaînapă.Staujosînfaţataaproapegoală,dar,nuştiudece,ruşinatătocmaidepicioare,dedegete.Leascundînnisip.Atingcuţigaraofurnicăşituîiieiapărarea.Mergemacasăde-adreptul,pecâmp.Priniarbaînaltă,uscată,sarcosaşi,miseagaţădefustă.Peverandăm-aipussăstauînfotoliulderăchităşiaiînceputsă-micureţinisipuldepepicioare.Ca

tata.Cândveneamdelaplajă,totaşaîmiştergeapicioarele,casănumairămânănisipîntredegete.Şidintr-odatătotuladevenitclar.Aşadesimplu.Aşadeinevitabil.Aşademultaşteptat.M-amridicat înfaţa ta, încostumulmeudebaieud.Mâinilemi-aucăzut.Teprivesc înochi.Ai

apucatbreteleleşiaitrasjoscostumul,capeopiele.Demulterampregătităpentruastaşiaşteptam,darmi-erafrică,şiţieîţieraşimaitare,şitotuls-a

întâmplat aşa de demult, dar atunci, era încă primăvară,mai ţiiminte, ţi-am luatmâna şi am dus-oacolo,iartuairetras-o.Daracumeraialtul.

Ştiidecemi-erafrică?Dedurere?Nu.Şinicinum-adurut.Şin-afostniciunpicdesânge.Îmiziceam:dacădeodatăîţitrecepringândcănueştiprimulpentrumine.

Abia searami-amadusamintecănupusesemcostumuldebaie lauscat.Rămăsesepe jos,uitat,umed,stătut,rece.Miroseaanoroi.

M-am lipit de tine şi ţi-am sărutat nasul jupuit. Nimeni nu era acasă, dar noi, nu ştiu de ce,şuşoteam.Şipentruprimadatăampututsă-ţiprivescochii—fărăsă-mifiefricădenimicşifărăsămătulbur—căpruicupunctişoaremaroniişiverziîniris.

De fapt, totul se schimbasedeodată—puteamsă atingoricedin ceea ce înainte era inaccesibil,străin.Tocmaifusesestrăin,daracumeraalmeu,caşicumtrupulmeusemărise,secontopisecualtău.Şi acummă simţeam pemine numai prin intermediul tău. Pieleamea exista numai acolo unde tu oatingeai.

Noapteatuaidormit,eunuamputut.Voiamaşadetaresăplângpuţin,darmi-erafricăsănutetrezesc.

M-amsculatşim-amduslabaie.Amplânsînvoie.Şi dimineaţa, în faţa lavoarului, simt deodată un val de fericire stupidă, la vederea celor două

periuţededinţialenoastreînacelaşipăhărel.Stauaşa,încrucişate,şiseprivescunapealta.Lucrurilecelemaisimple tepot facesămoride fericire.Mai ţiiminte,eramdeja înoraş,când te-ai încuiat întoaletă,iareutreceampelângăea,sprebucătărie,şinuamrezistat,m-amaşezatpevinelângăuşăşiamînceputsăşoptescprincrăpăturauşii:

—Teiubesc!Am şoptit foarte încet. Apoi mai tare. Dar tu nu ai înţeles ce-ţi şoptisem şi ai mormăit drept

răspuns:

—Acum,gata,ies!Deparcăeuaveamnevoiedebaie!Detineaveamnevoie,detine!Stăteaiînfaţaaragazuluicuolingurăîntr-omânăşicuocartedebucatedeschisăîncealaltă.Nu

ştiuce tegăsise.Aispuscăosăpregăteşti totul singur, sănu tederanjez. Iareuspecialam intrat înbucătărie, de parcă aveam nevoie de ceva, dar, de fapt, voiam numai să te privesc. Mai ţii minte?Amestecaicarneatocatăşinum-amabţinut,mi-ambăgatşieumâinileîncratiţă—câtdeminunatafostsăamestecîmpreunăcutinecarneamoaledevită,mirositoare,şitocăturanealunecaprintredegete!

De fapt, nu prea te descurcai cu cărţile, mănuşile de bucătărie şi tigăile, totul prindea viaţă înmâiniletale,făceaeforturisăserăstoarne,săsarăşisăalunece.

Ţinmintetot,tot.Stămîntinşişinuneputemdesprindeunuldealtul,iarmaiapoiapareurmasemicircularăadinţilor

meipeumărultău.Picioarelenoastreseîmpletesc,tălpileselipesc,sefreacăunadealtaşidegetelealunecoase,după

ceaufostdatecucremă,intrăuneleînaltele.Întramvaioameniiseîntorcsprenoi—pumnultăuseaflălângănasulmeu,iareusărutsâmburele

acelacareesteiulie.Urcămlatineşimiseparecăliftulsetârăşteinsuportabildeîncet.Subscaunsuntgheteletaleîncaresuntbăgateşosetele.Atuncim-aisărutatpentruprimaoarăacolo,şieunumăputeamrelaxanicicum.Crescând,aflăm

cănupoţisăatingi loculacela.Numaibăieţeiicredcăfetiţeleauunsecret întrepicioare, iaracoloeumezeală,suntmirosuri,bacterii.

Dimineaţa,n-ampututsă-migăsescchiloţii,nuştiuundedispăruseră,i-amtotcăutat,darnui-amgăsit.Şiacumcredcă tu i-ai şterpelit şi i-aiascunspeundeva.Şiamplecataşa.Mergândpestradă,vântulmisestrecurapesubfustăşiaveamsenzaţiaaşadeuimitoarecătuteaflipretutindeni.

Ştiucăexist,daramnevoietottimpuldedovezi,deatingeri.Fărătinesuntopijamagoalăaruncatăpeunscaun.

Numai din cauza ta au început să-mi fie dragimâinilemele, picioarele, trupul, pentru că tu l-aisărutat,pentrucătuîliubeşti.

Măprivescînoglindăşimăsurprindcăîmispun:uite,astaeceapecareoiubeşteel.Şiîmiplacedemine.Darmaiînaintenumi-aplăcutniciodatăcumarătam.

Închidochiişi-miimaginezcătueştiaici.Potsăteating,săteîmbrăţişez.Îţisărutochiişibuzeledevinvizibile.Şivreauaşadetaresă-mipetrecvârfullimbii,caatunci,petăieturacarelatineoiaîncolo,jos,de

lapânăla,calaunbebeluş,şicaşicumaififostfăcutdindouăjumătăţi.Amcititundevacăcelemaimirositoarepărţialecorpuluisuntcelemaiapropiatedesuflet.Acumamstinsluminapentruca,însfârşit,sămăfacghemşisăadorm;pecer,câtţi-amscris,s-au

adunatnorii.Caşicumcinevaaşterstotuldepetablăcuocârpămurdarăşiaurămasnumainiştedungialbe.

Simtcătotulvafibine.Soartanumainesperie,darnepăzeşte,neapărădeonenorocireadevărată.

0Saşkamea,dragamea!Euo tot facpegrozavul,dar,defapt, fără tine, fărăscrisorile tale,demult,dacănumi-aş fidat

duhul,atunciaşfiîncetatsăfiueuînsumi,nicinuştiuceemairău.Ţi-amscrisdespretorţionarulnostru,căruiai-amzisCommodusşiporeclaastas-alipitdeel,cum

îţidaiseama,fărăniciunfeldelegăturăcufiulluiMarcAureliu.Astăziafăcuteforturideosebitesă-miexpliceceesteviaţa.Nuvreausă-ţiscriudespreasta.Vreausăuit,sămăgândesclacevacarenuedeaici,laMarcAureliu,depildă.

Nu-mipotdaseamapreabinece legăturăpoatesă fie întreMarcAureliu,careamuritacumunmiliondeanişidesprecareştietoatălumea,şimine,carestauaici,înindispensabiliiaştiaînţepătoridindotare,şidesprecarenuştienimeni.

Dar,pedealtăparte,elascris:niciunomnuefericitpânănuseconsiderăchiarelfericit.Probabil,astaeceeaceneuneşte,pemineşipeel,suntemdoioamenifericiţi.Şiceimportanţăare

căelamuritcândva,iareusuntîncăaici?Încomparaţiecufericireanoastră,moarteapareunfleac.Elatrecutînmineprineacapesteunprag.

Senzaţiaaceastaafericiriivinedelaceeaceînţeleg:nimicdinjurnuesteadevărat.Iarceeaceesteadevăratesteatuncicândeuamfostlatineprimadatăşim-amduslabaiesămăspălpemâini,iaracoloamvăzutbureteletăuşiamsimţitaşadeacutcăelţi-aatinspieptul.

Saşenkamea!Amfostîmpreună,dareuabiaaiciamînceputsăteînţelegcuadevărat.Iaracumîmiamintescşimăminunezcăpeatuncinuampreţuittoateacestea.Mai ţii minte când, la voi, la casa de vacanţă, au sărit siguranţele şi tu ai făcut lumină cu o

lumânare,iareustăteampescaunşiîmitotfăceamdelucrucuungândac.M-amuitatlatineşitueraiaşa de neobişnuită în penumbră, şi lumina flăcării iriza pe faţa ta! Şi în ochi ţi se reflecta flacăralumânării.

Sauuite,mergemprinparculnostru,dartuieşimereudepealeeaasfaltată,rupismocurideiarbăşi-miaducisăprivescbaunsmoc,baaltul:

—Darastacee?Darastacumsenumeşte?Mergicutocurileplinedenoroi.Sărmanultăudegetdelapiciorevânăt,vânăt,cinevate-acălcatîntramvai,şitueştiînsandale.Şivădlacul.Apas-aîngroşat,s-aacoperitdemătasea-broaştei,denori.Te-aiapropiatchiardemargineaeişi,dupăceţi-airidicatfusta,aiintratînapăpânălaglezne,săo

încerci.Aistrigat:—Erece!Aiscospiciorulşil-aitrecutpesuprafaţaapei,caşicumaifinetezitniştecute.Vădtotuldeparcănus-arfiîntâmplatatunci,cichiaracumseîntâmplă.Te-aidezbrăcat,ţi-ailegatpărulpentruanusedesface,intriînapă,verificânddecâtevaorinodul

dinpăr.Te-ailăsatpespateşibaţiapacupicioarele,încerculdespumăsezăresctălpileroz.Dupăaceeateîntinzicaostea,cumâinileşipicioareledepărtate,noduldepecaps-adesfăcutşi

părultăucellungserăsfirăîntoatepărţile.

Mai târziu,pemal,pe furiş, fărăsăobservi tu,aruncoprivireacolounde, întrepicioare,desubelasticulcostumuluidebaie,ieslasuprafaţăcârlionţiiuzi.

Iaracumvădcamerata.Îţidaijospantofii,îţiapleciunumăr,apoicelălalt.Îţisărutpalmeleşituspui:—Nusepoate,suntmurdare!Mi-aicuprinsgâtulcumâinileşimăsăruţi,muşcându-mibuzele.Deodatăaiţipat.Chiarm-amsperiat:—Ces-aîntâmplat?—Mi-aiprinspărulcucotul.Te-aiaplecatdeasupramea, îmiatingicusfârcurilepleoapele,sprâncenele.Ţi-ai traspărulcaun

cortdeasupranoastră.Îţitragjoschiloţii,uniicopilăreşti,crem,cupanglicuţe,tumăajuţi,îţiridicigenunchii.Tesărutacoloundeepieleaceamaimoaleşimaidelicată,peparteainterioarăacoapselor.Îmiînfundnasulînhăţişuldes,cald.Patulscârţâieaşadedisperat,cănemutămpepodea.Aigemutsubmine,te-aiarcuitcaunpod.Stămculcaţişicurentulnisestrecoarăplăcutpesubpicioareletranspirate.Aipespateunpufuleţdelicatşimodeledelamarginiletarialerogojiniichinezeşti.Îmitrecdegetul

pestevertebreletaleproeminente.Iauunstiloudepemasăşiîncepsălegcuoliniedecernealăaluniţeletaledepespinare.Tegâdilă.

Dupăaceea,teîntorcilângăoglindă,teuiţipesteumărsăvezice-aieşit.Vreausăteşterg,dartuspui:—Lasă!—Şiosămergiaşa?—Da.Ţi-ai pus picioarele pe perete şi deodată ai început să faci paşimici pe tapet, te-ai ridicat, te-ai

sprijinit cucoatele în rogojină, ai rămasaşacupicioarele în sus.Nu te-amsusţinut, tarevoiamsă tesărutacolo,darte-aistrânsimediat,ţi-aidatdrumul.

Euplec,iartuieşisămăconducipânălauşă—numaiîntr-untricou,nuainimicpesubel,tesimţistânjenităşi-ltragiînjosînfaţăcumâna,demargine.

Înultimanoastrănoapte,m-amtrezitşiamascultatcumsforăi.Te-ai obişnuit să dormi înfofolită, cu capul băgat sub plapumă, lăsând numai o crăpătură mică

pentru a respira. Stau culcat şi privesc crăpătura asta. Şi tu eşti aşa de amuzantă, ai adormit cu obomboanădeciocolatăîngură.Şiîţicurgedingurăunfirişordeciocolată.

Stauaşaîntinsşi-ţiveghezrespiraţia.Tragcuurechealaritmultău.Şiîncercsărespirîmpreunăcutine.Inspir,expir,inspir,expir.Inspir,

expir.Încet,încet.Uiteaşa.Inspir.Expir.

Ştii, niciodată numi-a fost aşa de bine şi de plăcut ca în clipa aceea.Mă uitam la tine, aşa defrumoasă,aşadeliniştită,aşadeadormită,îţiatingeampărulcareevadasedincoconultău,şivoiamaşadetaresăteprotejezînnoapteaaceeadeniştestrigătecherchelitedeafară,detoatălumea.

Saşenkamea!Dormi!Dormiliniştită!Eusuntaici,respirîmpreunăcutine.Inspir.Expir.Inspir.Expir.Inspir.Expir.

+M-amuitatîncutiapoştală—iarnuenimicdelatine.Trebuiesămăpregătescpentruseminaruldemâine,darnu-miintrănimicîncap.Puţinîmipasă.O

să-mifacocafea,osăurccupicioareleînfotoliuşiacumosăvorbesccutine.Ascultă.Mai ţii minte, era aşa de frumos să ne povestim câte ceva din copilărie. Doar că încă nu-ţi

povestisempreamultedespremine.Iaracumrodstiloulşinuştiudeundesăîncep.Ştiidecemi-aupusnumeleăsta?Încopilărieadoramtoatecutiuţelefrumoase,caseteledinsertareledejosaleservanteinoastre,tot

luammereulamânăbrăţările,broşelemamei,cărţiledejoc,vederilecaresepăstrauacolo—eraudetoate.Şiîntr-ocutieamgăsitniştesăndăluţedecopil,mititele,scorojite,cadepăpuşă.

S-a dovedit că avusesem un fratemaimare. La trei ani s-a îmbolnăvit, a fost dus la spital. Sespuneadespreelcevaîngrozitor—cătratamentull-adatgata.

Părinţiis-auhotărâtimediatsămaifacăîncăuncopil.Înlocullui.S-anăscutofetiţă.Eu.Mamanuputeasăacceptecopilul,număalăpta,nuvoiasămăvadă.Maiapoimis-apovestitasta.Tataaavutgrijădemine.Şidemine,şidemama.Pătuţulmeudecopilaveatăiatetreigratiidingărduţuldelemn,pentruaputeacoborî.Daracesta

erapătuţul lui, al acelui copil.Pe atunci, nuputeampricepe că era locul peunde se strecura el de-abuşilea.Aşa ieşeael.Atunci îmiplăceasămăstrecorpeacolo,dar,defapt,purşisimplu îi repetammişcările.

Pentrumine,băieţelulacelaarămasîntr-oviaţă inimaginabilădedinainteanaşteriimele,care,şidacăexistase,secontopeacuniştetimpuripreistorice,darpentrumamaeleraaici,alăturidemine,eraprezent,fărăsăfiplecatvreodată.Odată,mergeamlacasadevacanţăcutrenulşivizavistăteauncopilcubunicalui.Copilul,caoricecopil—gălăgios,capricios,plângăcios,rârâit.Totvoiabauna,baaltadelabunicalui.Eatotîncercasă-lpotolească:

—Da’mailinişteşte-teodată!Şi,ţinminte,mamaatresărit,s-achircitcândbătrânaaspus:—Saşa!Coborâm!Când am coborât din tren,mama, pe peron, s-a întors şi a început să scormonească disperată în

poşetă,dareuamvăzutcăizbucniseînlacrimi.Amînceputsăscâncescşiatuncis-aîntors,aînceputsămă sărute cubuzeleude, sămă liniştească spunândcă totul e înordine, căpur şi simplu i-a intratomusculiţăînochi.

—Daracumtotuleînordine!Aterminatcuplânsul,şi-arimelatgenele,apocnittaredincapaculpudrierei.Şiampornitsprecasa

devacanţă.Ţinmintecăatuncimi-atrecutprinminte:cebinecăamuritbăiatulăla!Altfel,undeaşfifosteu?

Mergeamşirepetamîncetcuvintelemamei:„Daracumtotuleînordine!“Cădoarnuputeamsănumănasc.Şitotceesteînjur,ceafost,esteşivafireprezintăodovadă

simplăşisuficientă,pânăşiferestruicaastaprincareintrăgălăgiadepestradă,şiacesteochiuridesoarepepodea,şicaimaculdedeasupralapteluifiert,şicelecâtevapetaledelaptedincanaaceastadecafea,şiuite,oglindaastadecoloratăcaretotaruncăocheadeferestrei—seiaulaîntrecerecineseuităprima.

Cânderamfetiţămăuitamcuoreleînoglindă.Ochiînochi.Deceexistăochiiaceştia?Deceexistăfaţaaceasta?Deceexistătrupulacesta?

Şidacăsedovedeştecănusunteu?Şicăaceştianusuntochiimei,căacestanuetrupulmeu?Şică,deodatăeu—cuaceştiochi,cuaceastăfaţăşicutrupultremurând—suntnumaioamintire

auneibătrânecaren-osădevinniciodată?Măjucamadesea,spunândcă,defapt,suntdouăcamine.Caşicumaveamosorăgeamănă.Euşi

ea.Caînpoveşti:unaerea,altaebună.Eusuntascultătoare,eaeozbânţuită.Purtampărullungşimamamătotcertasămăpieptăn.Şieaapusmânapefoarfeceşimi-atăiatcu

răutatecoada.Am făcut la casa de vacanţă un teatru şi toate rolurile importante, se înţelege, le juca ea, iar eu

trăgeammereu cortina.Şi uite, în timpul piesei, ea trebuia să se sinucidă. Îţi imaginezi, ea îşi spuneultimelecuvintecucuţitul înmână,dupăaceea îşi iaavânt şi se loveşte lacapşi seumplede sângeadevărat.Toţisarînsusîngroziţi,iareaesteîntinsăşimoare—şiînpiesă,şideentuziasm.Numaieuştiamcărăseseosfeclă,luaseunoudegăină,făcuseogăuricăşi-lscursesedeconţinut,iar,cuajutoruluneiseringiluatedelamama,băgasesuculdesfeclăînouşi-lascunsesesubperucă.Asăritînsusplinădesângedesfeclăşiaţipatdebucuriecă-iputusepăcălipetoţi:

—Aţicrezut!Aţicrezut!Pur şi simplu,nu-ţi poţi imaginace înseamnă sădepinzi tot timpuldeea!Nu-ţipoţi imaginace

înseamnă să porţi toate lucrurile vechi ale ei. Ei, acestei prinţese fără bobul demazăre, îi cumpăraumereu lucruri noi, frumoase, iarmie îmi reveneau numai când erau deja vechi, respingătoare, atuncitrebuiasăleportşieu.Negătescpentruşcoală,dupăvacanţadevară—eaarepantofiorinoi, iareutrebuiesămăîmbraccuimpermeabiluleivechi,cubuzunarerupte,cuopatăperever.

Toată copilăriam-a tiranizat cum a vrut. Ţinminte, am trasat pe jos un hotar alb, cu cretă, amîmpărţitcameranoastrăaşa.Şieaaştersliniaşiatrasat-odinnou,astfelîncâteusăpotmergenumaipelamargineapatului, spremasă şiuşă.Nuaveaniciun rost sămăplângmamei,pentrucă,de faţă cumama, se comporta caun adevărat înger, iar când rămâneamsingure începea sămăciupească şimătragădurerosdepăr,casănumămaiplâng.

Niciodatăn-osăuit—mis-afăcutcadouopăpuşăminunată,uriaşă,carevorbea,careînchideaşi

deschidea ochii şi care putea chiar sămeargă.A fost suficient sămă întorc fie şi pentru o clipă, căasupritoareameadejaodezbrăcase,văzusecăîilipseştecevaşidesenaseacelceva.Euamînceputsăplângînhohote,amdatfugalapărinţi,dareiaurâsnumai.

Eimposibilsăteînţelegicuea!Euîipropunceva,iareabatedinpiciorşideclară:—Aicivafiaşacumspuneu,altfeln-osămaifienimic!Ochiiis-auîngustat,aruncăscânteişibuzadesusiseridică,dezgolinddinţişoriiascuţiţi.Acumo

săseînfigăînmine.Ţinmintecumm-amsperiatcândmamam-aîntrebatcucinevorbesc.Amminţit:—Cumine.Îmidauseamaacum,astamis-a întâmplatcândaveamnevoiesăfiu iubită.Eaaapărutcândeu

trebuiasămăluptpentruiubireacelorlalţi.Adicăaproapemereu—chiarşiatuncicânderamsingură.Şiniciodatăcutata.Cutatatotuleraaltfel.

Şimamei,şimienezicealafel:Iepuraş.Probabilîifăceaplăceresăstrige:—Iepuraş!Şirăspundeamamândouă,unadinbucătărie,cealaltădincameracopiilor.Cândveneaacasă,înaintesădeschiduşa,trebuiasăîntreb,pentruanudeschidestrăinilor:—Cinee?Elrăspundea:—Călător,strângătorşilafluiercântător.Cândîşiştergeapicioareleînholpăreacădansează.Îiplăceasăaducădaruriciudate.Spunea:—Iaghiceşte!Darerachiarimposibildeghicit.Erabaunevantai,baofarfuriuţă,baunlornion,unboldeceai,o

sticlăgoală,unaparatdefotografiatstricat.Odată,mi-aadusomascădinteatruljaponezNo.Chiaraadusdeundevaunpiciordeelefantadevărat,golpedinăuntru,pentruumbreleşibastoane.Mamaîltotcerta,dareueramextremdefericitădecadouri.

Hodoronc-tronc,puteasăspună:—Iamailasălecţiile!Şifăceamunconcert.Neplăceasăcântămlapiepteniiînfăşuraţiînfoiţădeţigarăşi,dincauzaasta,

nemâncauîngrozitorbuzele.Cutiaîncarefuseseuntortdeveniseunclopot.Trăgândlaoparteuncolţdecovor,seapucasăbatăstep,pânăceveciniidejosîncepeausăciocăneascăînperete.Sauluaocutiedeşah,începeas-ozornăieţinândritmulşitotceeraînăuntruhuruia.

Măpuneasăjocşahcuel,mereucâştigaşi,dupăcemăfăceamat,sebucuracauncopil.Ştia toatedansuriledin lume şim-a învăţat şipemine sădansez.Nu ştiudece îiplăceadansul

hawaiian,pecareîldansamfărăsănescoatemmâiniledinbuzunar.Odată,lamasă,aspussănumămaifandosesc,căosă-mitoarneîncappaharulcuchefir.Amspus:—N-osă-ltorni!Şi,deodată,mătrezescplinădechefir.Mamaeîngrozită,eusuntentuziasmată.Niciodatăn-atrebuitsămăluptpentruiubirealui.Dar,cândnueratata,cealaltămăpedepseafărăîncetare.

Aveammereuproblemecupielea—aeieranetedă,curată.Pieleanuedoarunsacîncareseaflămăruntaiele, este cea prin care lumea ajunge la noi. Este un tentacul. Şi afecţiunea pielii este pur şisimpluomodalitatedea tedistanţadeatingeri.Stai liniştită, ascunsă, ca într-uncocon.Ea, cealaltă,cealaltăeu,nuînţelegeanimicdinasta.Nuînţelegeacămi-efricădetotşi,maiales,săfiualăturidealţii.Nuînţelegeacumsepoateca,învizită,cândtoţiceilalţisedistrează,săteîncuiîntoaletăşisăstaipur şi simplu aşa, fără să-ţi dai jos chiloţii.Nu înţelegea cumpoţi să înveţi pe de rost demonstraţiateoremeiluiPitagora,iarlatablăsădeschiziguraşisăînţepeneşti,să-ţipărăseştitrupul,săpluteştiînafaraluişisăpriveşti,dinafară,câteştideneputincioasă,deamărâtă,degolită.DesprePitagorami-arămas înminte numai faptul că, atunci când părinţii lui, copil fiind, i-au arătat pe omăsuţă formeleprincipaleprincareinvizibilulseprezintăoamenilor:sferă,piramidă,cub,bucăţidelână,mere,turtecumiere şi un coferaş cu vin— şi le-au spus numele, atunci Pitagora, după ce a auzit explicaţiile, arăsturnatmăsuţa.

Iarcompunerilelescriammereuînloculei.Şiprimeampatru.Iarprofesoaraleciteaînfaţaclasei,oftând:

—Saşenka,taregreuosă-ţifieînviaţă.Şi-mipuneapatru,pentrucămereuscriamdesprealtceva.Nisedădeaotemălaalegere,trebuiasă

scriem despre una, despre alta sau despre un al treilea lucru, iar eu scriam despre ceva fără niciolegăturăcucenisedăduse.Pentrumine,tocmaiacestalcincilea,alzecelealucrueracelmaiimportant.

Eu eram o monstruozitate din familia brahiopodelor, a aripatelor şi a lichenilor. Iar ea eradansatoareînhoradinMahanaim,cuochiiprecumiazurileHeşbonuluidelângăpoartaBat-Rabim.Ţinmintecăamfostuimităcuceochiopriviselalecţieprofesoruldefizică.

Odată,m-amschimbatdupăceamvenitdelaşcoalăşiamobservatcă,delaofereastrăaclădiriidevizavi,dinspateleperdelelor,cinevaseuitălaminecubinoclul.Degroază,m-amaşezatsubpervaz,iarea,dimpotrivă,aînceputsădeaoîntreagăreprezentaţie.

Cânderammică,îmispuneanoaptea,pentruamăsperia,căeaevrăjitoareşicăareputeriasupraoamenilor. Iar, ca dovadă, îmi arăta ochii— cel stâng albastru, cel drept căprui. Şi povestea că eaavusese negi, dar, când rămăseserămpeste noapte într-o vizită, se spălase cu buretele în casa aceea,după care negii îi dispăruseră şi apăruseră la un copil care locuia acolo. Dar, desigur, argumentulprincipalîlreprezentauochii.Easpuneacăpoatesădeoachepeoricine.Fetiţelenusetemeauchiaraşadeea,daroriceeraposibil.Într-adevăr,aveacapacitateadeadescântasângele—lingerana,şopteştecevaşisângeleseopreşte.

Niciacumnumălasăînpace.Şinuştiiniciodatăcândosăaparădinnou.Badispareşilipseşteculunile,ba,deodată,uite-oiar:ce,număaşteptai?

Râdedeminepentrucă,labibliotecă—dinpărerederăupentruautoriimorţi,decarenimeninumai are nevoie—, iau cărţile celemai uitate, pentru că, altfel, nimeni nu şi-armai aduce aminte descriitoriiaceştia.Oifieuneîngrijităşicamciufulită,darideilecare-miplaclesubliniezcumareatenţie.Seridicăşiiaopoziţieautoritară,măînvaţăcaosorămaimare:nusepoatesă-ţipetreciviaţaaşadehaotic,trebuiesăfiimaibăgăcioasăşimaiînfiptă!Ţineminte,surioară,regulanumărulşaptesprezecealuiThalesdinMilet:maibinesăproduciinvidiedecâtmilă!

Darcândrâdeaeadetine!Maiţiimintecumstăteampeverandăşimâncamcăpşune,acre,delocgustoase?Ledădeamprin

zahăr.Iareii-atrecutprinmintesăleînmoaieînmiere.Şi-apusmieredinborcanînfarfuriuţăşilingelingura.Şiseuitălatine.Şi-şiverificăprivireaînoglindă.Iareuştiufoartebineprivireaastaaei,cândrăulacestavesel,cuochideculoridiferite,punestăpânirepeea.

Alinslingura,aluat-ocudouădegetedevârfşiaaruncat-odeodată,înspate,pegeamuldeschisalverandei.

Şiseuitălatine.—Ad-o!Amvrutsă-ţistrig:„Stai!Sănuîndrăzneştisăfaciasta!“Şin-ampututsăscotniciuncuvânt.Tu te-ai ridicat, te-aidussăcauţi lingura,şiacoloerau tufedemureşidemălinisălbatici.Te-ai

întorszgâriattot,aveaipemâinimărgeledesânge.Aipustăcutlingurapemasă,plinădepământulceselipisedeea,deierburiuscate,te-aiîntorsşiaiieşit.

Eanumais-astrâmbatlalinguramurdară.Şi,maideparte,caşicumnus-arfiîntâmplatnimic,aînmuiatcăpşuneleînmiereşile-amuşcatcudinţişoriiei.

Eunuamrezistat,amdatfugadupătine,te-amapucatdemână,voiam,caea,să-ţilingzgârieturile,să-ţivrăjescsângele,dartum-aiîmpins.

—Maidu-teşitu!…,şim-aiprivitcuatâtadispreţ.Ailuatbicicletaşiaiplecat.Cete-ammaiurâtatunci!Maibinezis,peea.Peamândoi!Şicâtmaivoiamsăţiseîntâmpleceva,peloc,cevarău,îngrozitor,nefast.Mi-amziscănuvindupătine.Daramvenit,totuşi,adouazi.Caacumvădtoateasteaşi lesimtcupielea:plouămăruntdedimineaţă,ceaţas-a lăsatdeasupra

gardului,toatedrumurilesuntplinedebăltoace.Vinlatinecuumbrelaşipepoduldepesterâpăploaiatoarnăşimaitare.

Întrecaselenoastredevacanţăeobucatădepădure,acolotoatepotecilesuntvraişteşiverdeaţaseîntindefărănume,numaitule-aidatnumeplantelor.

Trecsprecolţ,pelângăveciniivoştri,măuitpestegardlatrandafiriiuriaşi,grei,caniştecăpăţânidevarză.Înploaiemirosşimaitare.

Mătemeamsăurcscăriledelaverandă,amînchisumbrelaşim-amstrecuratchiarspreferestreleverandei.M-amridicatpevârfurişite-amvăzutînspatelegeamurilorplinedepicuri.Stăteaiculcatpecanapeacupiciorulbandajat,ridicatpeunscaun,şiciteaiocartegroasă.

Ţi-amdoritrăulşiaicăzutcubicicletaînşanţ.Acumştiideceînsearaaceeaţi-airuptpiciorulşimaiapoiatrebuitsăstaiîntins.Amstatînploaieşite-amprivit.Aisimţit,airidicatprivirea,m-aivăzut,aizâmbit.

0Da,Saşenkameadelacasadevacanţă,câtdedemultafostastaşiîntr-unfeldecutotulaltăviaţă,

îndepărtată.Eaşadebinesăstaiîntinsşisăscriitotfeluldeprostiiînjurnal,trăgândcuurechealazgomotul

ploiidepeacoperişşi lazumzăitul ţânţarilordepeverandă.Cândteuiţipefereastră,dincauzaceţii,meriisuntfărăpicioare.Pefrânghiaderufe,cleştiisuntplinideapă,cadpicăturidepeei.

Dincauzaploiiecamîntunericpentruaputeaciti,aprinziluminaînmiezulzilei.Mi-ampuspegenunchivolumulmaredeShakespeare,peelemaiuşorsăscriuînjurnal.Iarnişteacedubledepinerausemndecarte.Ştiicescriamatunci?DespreHamlet.Maibinezis,despremine,căşimieîmimurise,darpoatecă

totuşinu-mimurisetatăl,iarmamasecăsătorisecualtul,caremaieraşiorb,dareaproapedeneînţelesde ce toţi trebuie să se ataceunii pe alţii şi să se împungăcuobiecte ascuţite, fără aumple, în felulacesta, scena cu sânge. Iar dacă toţi o sămoară fără niciun fel de răutăţi sofisticate şi intrigi, pur şisimpluaşa,delasine,dupăceşi-autrăitviaţa,ceînseamnă,astanumaieHamlet?Eşimaiîngrozitor!Gândeşte-te,fantomatatălui!Sperietoripentrucopii.

Şicevaloaremaiareotravaturnatăînureche?Şi de ce totul începe abia de la întoarcerea în castelul părintesc; şi ce, înainte de asta, el nu era

Hamlet?Doar încănu se întâmplasenimic, cortina încănu se trăsese,Bernardo şiFrancisco încănuîncepuserăsăseialaceartă,deşiregulamentulerafoarteclar,dareldejaeHamlet.

Darăstaesteşilucrulcelmaiinteresant,ces-aîntâmplatcuelînaintedetoateacesteîntâlniricufantomele,deotrăviri,deacestetrucuriteatralestupide,cumarfiascunsulînspateletapiseriei.

Atrăitşielcumtrăiescşieu.Fărăniciunfeldemonologuriînversuriînaintedemoarte.Artrebuisăsepovesteascăviaţaluidedinainte.Deexemplu,cumsejucaîncopilăriede-apoştaşul

—luaomânădeziarevechişilebăgaprincutiilepoştale.Şicumlaşcoală,înpauze,seascundeacucartealagarderobăşilabibliotecă—râdeaudeelşiceimailaşi,şiceimaislabi—plăteauşieimaideparteceeacesuferiserădelaalţii.Ştii,apropo,careafostprimameadezamăgireînliteratură?Amcititcăbufoniimedievalilepuneauseniorilorlortotfeldeîntrebărisofisticate,iareirăspundeaulaelesârguincioşişidefiecaredatăeraupuşiînîncurcăturăşi,înpauză,amîncercatşieusăpunoîntrebarenaiv-înţepătoaretorţionarilormei,darei,fărăsămăasculte,m-auşitrosnitpesteurechi!

TotdespreHamlet,artrebuisăsemaispunăcăodată,cândsescăldaînlac,avenitlaelînotândunneneşii-aspus:„Băiete,tuînoţibine,darstilultăunuedeloccurat.Haisă-ţiarăteu!“Şiprofesorulacelade înot îl susţineade jos şimâna îi totalunecamereudepeburtă,dince încemai jos,cadinîntâmplare.

Şidesprecolumbar.Încopilărie,cândlocuiamîncăînvechiulapartament,unvecinaveaîncurteuncolumbar, şi când aştepta sosirea porumbeilor săi, se uita nu în sus, ci într-un lighean cu apă, şi neexplicafaptulcăastfelvedecerulmaibine.

Şiammai scris în jurnalcăvreausădevineu însumi. Încănusunteu.Nusepoatecaeusă fiuacesta.Voiamsămăsmulgdincalendar.

Iatăcăm-amsmuls.Ebinecănuveziundesuntacumşiceeînjurulmeu.N-osădescriuasta,şiatuncipoatenicinu

există.Maiţiimintecăaveaipeunraftniştepietricelefrumoasepecarele-aiadusdeundeva,delamare?

Odată,ailuatopietricicărotundăşiţi-aipus-olaochi,capeunmonoclu.Amluateupietricicaaceastaşieaseaflapepervaz.Şimăpriveatottimpul.Şidintr-odatămi-amdatseamacăeachiarestepupilacuiva.Şicăacelcinevamăvede.Şinunumaipemine,vedetot.Pentrucăînfaţaacesteipietricele—ea

nicinuapucăsăclipească—,totulabiasemaivede,dispare,şieu,şicameraaceasta,şioraşulacestacesevedepe fereastră. În clipa aceea amsimţit toatănimicnicia—şi a tuturor cărţilor citite, a tuturorcaietelorumplutedemine,şiamînceputsănumăsimtbine.M-acuprins,aşa,onelinişte.Dintr-odată,mi-amdatseamacă,dimpotrivă,pupilaaceastanunumaicănuvedenicicameramea,nicipemine,ci,defapt,eanupoatevedeachiarcutoatădorinţasa,pentrucăeuîilicărescînfaţaochiloraşadepuţintimp,cănicinuapucăsădistingăceva.Eaesteceaadevărată,există,dareuexistoarepentruea?

Darpentrumineexist?Ceînseamnăsăexişti?Căştiicăaifost?Sătedemonstreziprinintermediulamintirilor?Ce înseamnă pentru ea mâinile mele, picioarele, aluniţele, măruntaiele care ghiorăie din cauza

arpacaşului,unghiileroase,scrotul.Talamusul?Amintirilemeledincopilărie?Odată,derevelion,m-amtrezitdis-de-dimineaţăşiamdatfugadesculţlabradsăvădcadourile.Încamerădormeaumusafiripeste tot, iar sub brad nu era nimic— cumpăraseră cadourile, dar, pur şi simplu, după şampanie şivodcă,uitaserăsălepună.M-amduslabucătărieşiamplânsmultăvremeacolo,pânăs-atrezitmama.Oprostie?

Probabil,pentruafireal,trebuiesăexiştinuînconştiinţata,careeaşadenesigură,subinfluenţa,deexemplu,asomnului,cândnicitunuştiidacăeştiviusaunu,ciînconştiinţaaltuiom.Şinupurşisimpluaunuiom,ciaceluipentrucareeimportantsăştiecătuexişti.Deexemplu,euştiu,Saşenkamea,cătuexişti.Şituştiicăeuexist.Şiastamăfacesăfiurealaici,undetotulecususulînjos.

Încopilărieamscăpatdemoarteprintr-ominune—m-amtrezitnoapteaşim-amduslatoaletă,iarpepats-auprăbuşitrafturilecucărţi.

Darcuadevăratamînceputsămăgândesclamoarteameapentruprimadatălaşcoală,lalecţiadezoologie.Aveamunprofesorbătrân,bolnav,şielne-aspusdinvremesă-ipunemîngurăopastilădinbuzunar,dacăarfifostsăcadăşisă-şipiardăcunoştinţa.I-ampus-o,darnuafostdefolos.

Îşiştergeamereuochelariicucravata.Mai întâi, predabotanică şi îmiplăcea aşade tarede el, că făceam întruna ierbare, iarmai apoi

chiarm-amhotărâtsădevinornitologcael.Eraextremdecomicatuncicândsufereacădispartotfeluldeplanteşipăsări.Stătealângătablăşistrigalanoi,caşicumnoiamfifostvinovaţideceva:— Unde este brânduşa de toamnă? Unde este rogozul de baltă? Unde e caldesia? Dar ochiul-

boului?DaralbăstreauaDubianski?Decetăceţi?Darpăsările!Undesuntpăsările?Undeestevulturulnegrudemare?Undeesteeretelebărbos?Undeeibisulnegru?Pevoivăîntreb!Daribisulcupicioareroşii?Darlişiţamarmorată?Darşorecarulcomun?Undeeşorecarul?

Şi atunci chiar el semăna cu o pasăre zburlită. Toţi profesorii aveau o poreclă, iar a lui eraŞorecarul.

Ştiilacevisam?Căodată,maidevremesaumaitârziu,osămăîntâlnesccutataşielosăspună:—Iaarată-mimuşchiităi!Euîmivoiîndoibraţulşiîmivoiîncordamuşchii.Tataosă-micuprindebicepsulşiosădeadin

capuimit,cică,eicasăvezi!Bravo!Iardesprelumeanevăzutăamînţelestotcândbunicas-adusvarasălucrezelaocasădevacanţăa

copiilororbişim-aluatcuea.Încădincopilăriemăobişnuisemcufaptulcăacasălaeaerautotfeluldelucruripentruorbi.De

exemplu,făceapasienţecuniştecărţideosebite,cunişteînţepăturisus,încolţuldrept.Deziuameami-adăruitunjocdeşah—unsetspecial, încarefigurineleaveaudimensiunidiferite—celealbeeraumaimaridecâtcelenegre.Şii-aşoptitmamei,dareuamauzit:

—Eioricumnujoacăacolo.Lacasaaceeadevacanţă,maiîntâi,afostciudat,dar,maiapoi,chiaraînceputsă-miplacă—am

simţitdeodatăcăamdevenitinvizibil.Trecea un băiat cu o stropitoare în mână, abia atingând cu piciorul bordura din stânga, iar eu

mergeampelângăelşielnumăvedea.Darnumaimisepărea.Adeseaîmistrigau:—Cineeaici?Defapt,erafoartegreusăteascunzideunorb.Dimineaţaaveaugimnasticadeînviorare,iarmaiapoitoatăziualecţii,jocuri.Maiîntâi,eraciudat

săvădcumaleargălagimnasticăînşir,ţinându-secumânadeumărulceluidinfaţă.În curte, în cuşti, trăiau iepuri de casă de care aveau grijă. A fost omare tragedie când odată,

dimineaţa,cuştiles-audoveditafigoale—iepuriifusesefuraţi.Cântaufoartemult.Nuştiudecesecredecăorbiidispundecalităţimuzicaleextraordinare,deun

auzfin,deosebit,şicăsuntniştemuzicieniînnăscuţi.Desigur,eoprostie.Înfiecarezifăceaumodelaj.Ofetiţăamodelatopasărecarestăteapeocreangăcaunompeun

scaun.Defapt, laei lecţiilenuse ţineauca lanoi, laoşcoalăobişnuită.Ţinminte,amfostuimitcă la

lecţiieitrebuiausăbagemânaînacvariuşisăatingăpeştii.Misepăreacăeaşademişto!Dupăaceea,cândnumaieranimeniîncameră,m-amapropiatdeacvariuşiamînchisochii.Mi-amsuflecatmânecaşimi-ambăgatmânaînapă.Peşteleminunat,auriu,mis-apărutlapipăitoporcăriealunecoasă.Şiînclipaaceeamis-afăcutfrică,cuadevăratfrică,sănucumvasăorbescşieucândva.

Iarlornuleerateamăcăerauorbi.Nevăzătorulsetemesănusurzească.Setemdeîntunericuldinurechi.

Defapt,văzătoriiauinventatorbirea.Pentruorbastaesituaţia,elcuastatrăieşte,deaiciporneşte,nudelacenuexistă.Nusuferădupă

cevacenuexistă.Nicinoinuvedemnicioculoareîndreaptavioletului,înspectru,şinu-inimic.Dacănesimţimnefericiţi,nuedincauzaasta.

Buniciiîieramilădeeitoţi,şieiselipiserădeea.Uneorimisepăreacăîiiubeştemaimultdecâtpemine.Eraoprostie,desigur,darşieuvoiamsămămângâielafelpeceafă,sămăstrângălapieptuleiuriaşşisăoftezeblând:

—Of,vrăbiuţamea!Şipeeiniciodatănu-iplesneacuonuia,dareuomaiîncasam.Totvoiams-oîntrebdetata,dar,nuştiudece,mi-erafrică.De fapt, ea povestea destul de puţine. Am aflat o istorie de familie de la ea, când am crescut.

Bunicaeinăscuseuncopilcânderatânărăfată.Spusesecăfuseseoconcepţiuneimaculată,darnimenin-ocrezuse.Peatuncinuseauzisedepartenogeneză.Tocmaiîncepeausăsespargăgheţurile.S-adusnoaptealarâuşişi-apusbocceauapeobucatădegheaţă.

Ţinminte cămultă vreme nu amputut scăpa de tabloul acela—e noapte, alunecă o bucată degheaţăşibocceauaurlă.

Iarpestemulţianil-amcititpeMarcAureliuşim-amliniştit.Acoloeformulataşa:uite,edusunpurcelpentruafijertfit,purcelulsesmuceşteşiurlă.Doaroricefiinţăvieşioricelucrusesmuceşteaşaşiurlă.Purşisimplu,trebuiesăauzimîntoateacesturletalvieţii—înoricecopac,înoricetrecător,înoricebaltă,înoricefoşnet.

+Tareaşvreasămălipescdetineşisăpovestesccevastupid,stupid,drag,drag.Ţinmintecumm-auduspărinţiiprimaoarălamare—poatecănueraprimaoară,daratuncimi-a

rămasmieînmintepentruprimaoară,cumaminspiratvuietulvalurilorlovindu-sedeţărm,cuml-amluatînpumnşil-ampurtataşatoatăvara,închisînpumn.

Ţinminteextremdeclarcumamînceputsăcoborâmpestrăduţelestrâmbeşimareaseridicadinceîncemaimult,împingealaopartecucoateleorizontulplindeînţepăturilesoareluişi-miumpleanasulcumirosdesare,dealge,depetrol,deputregai,cuîntindereanemărginită.

Amalergatsprefalezalovitădinplindevalurişiamprimitimediatdelamareopalmăudă.Pavajulcheiuluidinscândurietransluciddincauzastropilor,caşicumcerularfiplindegăuri,iar

înscândurisevădreflexiilepescăruşilor.Digulalbdegăinaţ.Algesfâşiate.Unbuşteanplindedepuneriadusedeapamării.Uncatargculcatpeapă.Înfiecareziplajaîşiaeriseştesubsuorile.Fericireadeaalergaprinapamică,ridicândnoridestropicestrălucescînsoare!Prundişuleînfierbântat,şuierăînbătaiavalurilor.Valurileîţilovescglezneleşitetragdupăelela

fund,teapucădepicioare,vorsătepunăjos,săteiacuele.Nişte muşte agile sar pe ghemotoacele de iarbă de mare aduse de ultima furtună. Valurile se

strecoarăpiezişşimusculiţelesperiatesetotridicăînaer.Cioburiledesticlă,canişteacadelemarine,aufostsuptedemareşiscuipateînapoi.Leadunşiîi

servesccuelepepărinţiimei.Tata începesă facăuncastel împreunăcumine,dinpietricele,dinnisip, scobimunşanţdeapă,

ridicămzidurile,turnurile,eledinceîncemaiprins,îşitotiesedinfire.Euîmpodobescturnurilecucioburidescoici,steguleţedinambalajedebomboane,iarelstrigălaminesănu-lîncurc.Măsupărpeel—doarconstruieştecastelulmeu,pentrumine!Dupăaceea,deodată,vineunvalşidistrugetot.Eusuntnumailacrimişitataetrist.Atunci,dedisperare,elîncepesăstricetotceamairămas.Şieuîiţinisonul.Sărimperesturilecasteluluinostruşirâdemdinnouînhohote,fericiţi.Măialasubsuoarăşimătrage înapă,cădem învaluri.Seprosteşte, sebagă la fund, înaintedea se scufunda îşi împreuneazăpalmelecapentrurugăciune.

Apaeaşadelimpede,căsevădpânăşiunghiileroşiialedegetelordelapicioare—le-amdatcuojamamei.Măţindenas,intrucucapulsubapă,tatamăsusţine,plutesc,amurechileînfundate,iarînfaţamea se întindeobeznă turcoaz şi acolo,pe fundul apei,pietrele sunt acoperite cadeoblană, şiaceastafreamătă.Cumieşilasuprafaţă,auzidinnouvuietuldinjur.

Înotămsprepromontoriiledelemn.Unstâlp,înaniimulţidestatînapădemare,şi-alăsatobarbă

dinalgeşi-isperiecueapemicuţi.Pelângăeltreceînotospinarelată,păroasă.Vreautottimpulsămergcâtmaidepartedemal,îndepărtări,dartatanumălasă,şiatuncimăapuc

să-lîmpinglafund,îlprinddeumeri,îltragdeurechi,depăr,darelscapă,seapucădestâlpulalunecos,ieselasuprafaţă,fornăie,picăturiîistrălucescpesprâncene,elhohoteşte.Necăţărămpepromontoriulde lemn,mergempepavaj, încercând sănune rănimpicioarele în scândurile scârţâinde,mâncatedesoare.Alergămlamama,amândoinescuturăm,neînfofolimînprosoape,dinţiineclănţăne.

Tatamăîntreabămereu:—Câteceasul?Mi-afăcutcadouuncesuleţdecopil,dejucărie,cuniştelimbidesenate.Măuitlaelşirăspundcu

mândrie:—Douăfărăzece.Ceasularatămereudouăfărăzece.Pieleanisestrângelasoaredincauzasării.Mamasebronzeazăpeunprosopmare, îşi lasă josbreteluţelecasăsebronzezeşipeumerişi-l

roagă pe tata să-i descheie sutienul. Alături, chiar pe pietriş, stă întins un bărbat cu nişte coapseputernicedefotbalist;seuitălaea.

Mamaseprefacecănuvedenimic.Bărbatulsesprijinăîncoatepentruaseuitaacoloundeprosopulafoststrivitdepieptulei,rotund,

greu,răsfirat.Peatuncinupricepeamnimic.Maibinezis,depeatuncidejaştiamtot.Tataprindeprivirileastea.Înochiiluiseciteştemulţumireastăpânului.Îifaceplăcerecăareceva

lacareviseazăşialţii.Decâtevaori amvăzutpeplajăuncuplu foarte ciudat.Tineri, frumoşi, îndrăgostiţi.Ea aveaun

singurpicior,celălalt,delagenunchi,lipsea.Ţinmintecumsebronzacupicioareledesfăcute—douăfărăzece.Toatăplajaseuitalaei,cândeloluaînbraţeşioduceaînmare.Acolosestropeau,strigau,înotaudeparte,chiarpânălageamandură.Cândseîntorceauşiieşeaudinapă,earâdea,sesmulgeadinmâinilelui,săreaîntr-unpiciorspreprosopulei.Oameniirămâneaufărărăsuflarecândseuitaulaei—careîngroziţi,careinvidioşi.

Eu,cumiesdinapă,mănăpustescasupramamei,îngheţată,plinădenisipumed,şimăurcpeea,mătot lipesccuchiloţeiimeirecidespinareaeifierbinte.Mamaţipă,mădăjosşiseducesăînoate,serios,aşacumlefacepetoate.Îşiînchidesutienulfărăsăsegrăbească,ducându-şimâinilelaspate.Îşiîndreaptă bretelele, îşi pune cascheta albă de cauciuc, chinuindu-se multă vreme să-şi bage părulînăuntru.Încet,caşicumşi-arverificafiecarepas,intrăînapă.Euţopăiînjurulei,eaţipăşi-mispunesămăpotolesc,îiplacesămăpocneascăpestefund.Delacaschetadeînotcapulisefacedeodatămicdetot.

Ţinminte că s-a aşezat în apă, răsfirând-o cumâinile lipsite de oase— sub apă ţi se părea cămâinileşipicioarelenuauoase—şideodată,înapatransparentă,amvăzutcăfacepipi.Atunci,nuştiudece,astamisepărusefoarteciudat,darîmifusesefricăsăspun.

Înoatăpânădeparteşicaschetaeimicădecauciucpareomingiuţădeping-pongpevaluri.

Eustaucutatalamal,înbătaiavalurilor,şioprivescpemama.Aşademinunatetotul!Staujos,răsfirapacudegetele,valurile îmidesfacpicioarele. În jurulmeusuntnumaioameni fericiţi, strigătefericite,valurifericite,picioarefericite.

Abiadupăaceeaamînţelescătatahabarnuaveasăînoate.Iarmamaînotamultăvremeşieudefiecaredatăîiduceamgrija,dartatarâdea:

—IateuiteundeseduceIepuraşulnostruînotător!Nupoţis-oajungidinurmă!Mama iese din apă, se şterge şi din nou bărbatul cu coapse de fotbalist se uită la ea, cum i se

umezeşteprosopuldelacostumuldebaiecândseştergepepiept,peburtă,lasubsuoară,întrepicioare.Mamaseculcăpeburtăşi-şilasădinnoujosbreteleledelasutien,citeşteocarte.Eumăaşezlângă

ea,începsă-ifaccodiţe.Cândseusucă,apademarelasăpepieleaeicristaledesare.Pedeasupranoastrăzboarăpescăruşişimiseparecăşieiîmpletesccodiţevântului.Dupăaceeamăîntindlângămamaşiînchidochii.Foşnetulvalurilor—caşicumcinevaarrăsfoila

nesfârşitpaginileuneicărţi.Şiadormfericită.Mă trezeşteun tunet. În jure întuneric, rafale raredevânt.Osă înceapă furtuna.Toţi fugdepe

plajă.Primelepicăturilovescpetrupulgol,caniştepietricelearuncatedecineva.Neluămlucrurileşifugim.Vântulbateaşadeputernic,cărăstoarnăşezlongurile,peplajăgonesc

oamenipejumătatedespuiaţicareîncearcăsăprindăumbreleleluatepesus,prosoapele,fustele.Mareaedejacenuşie,agitată,valurilegonesc în toatepărţile.Abia reuşimsăajungem lacasanoastră,că şiîncepepotopul.Măbagcumamasubduş—ea-midesfacecodiţele,casămiseducăsareadinpăr.Mălipescdepieleaeirececares-afăcutcadegăină.

Dupăaceeastaupecanapea,învelităînpled,şi-laşteptpetata,careapromissă-miciteascăocarte,întimpceelsespalăladuşşicântănuştiucearie.

Tataeradirijorpeatunci.Nuvedeamnimicdeosebitînasta.Elîmipovesteacătatăllui,buniculmeu,violonist,făcearepetiţiiacasă,şitata,cânderacopil,lua

douăbeţişoare,iarcândtatălluicântalavioară,elîirepetamişcările.Ţinmintecătata,cânderammicădetotşi-miplăcealanebuniesămăînvârtpeuntaburetrotitor,

cânta cumine la pian: aglomeraţia de başi de pe suporturile pedalelor formau norii. Sunetele înalte,acute,prinsedepedală,setopeaucaniştefulgiraridezăpadăînvăzduh.Iarploicicadevarăseformaaşa:numaicudegetelearătătoare—omânăpeclapelenegre,cealaltăpealbe,repede,repedesăreaudepeunsunetpealtul.Elaveaomânălată—luaooctavăşijumătate.

Şi-mimaiaducamintecumdeschideacapacul,îmiarătainstrumentulpedinăuntruşispunea:—Veziceciudateconstruittotul—înoricelucrucomplicat,inexplicabil,seaflăcevasimplu,noi

doarlovimcunişteciocăneledepâslă.M-apussăstudiezpianulşi,înceledinurmă,amajunssăurăscRönisch-ulnostru.Exersezacasă,cântarmoniiinfiniteşiarpegii,iarelîmizice:—Nuteîncrunta!Dincauzaîncordării,mi-aapărutunridîntresprâncene—aşacumareşiel.Cândtatanuera,îmifăceamdecap:puneampepupitru,deasupranotelor,ocarteşiciteamdinea,

cântândînorbexerciţiiinterminabile.Odatăm-asurprinscândfăceamaşaşitarem-amaimuştruluit.Aînceputsăseagiteprinapartamentşisăstrigecăn-amdelocurechemuzicalăşicăastaepedeapsalui.Aspuscănaturaseodihneştecândevorbadecopiiigeniilor.Dincauzaastaamînceputsămăînecînlacrimişicântamdinceîncemaiprost.Înaintenuţipaseniciodatălamine.Misepăreacătataafostînlocuit,cănuesteelcuadevărat.Peatunci,nuputeamsăînţeleg.Darelpurşisimpluintraseînrolşinumaiputeasăiasădinel.

Întimpceeucântam,elstăteapevine,pentruavedeadacănumiselasăpalma;tresăreaşigemealaauzuluneinotefalse,parcăşi-arfimuşcatlimba,iarodată,când,înloculdegetelorindicate,patruşicinci,crezândcănuosăobserve,amcântattrilulcucelde-aldoileaşialtreilea,s-aenervataşadetare,căeracâtpecesămăpocneascăcuunCzerny2jerpelit.

Înceledinurmă,mamaaaruncatoprivireîncameră,cuunprosopudpefrunte,cerândlinişte.Nuştiudacăîntr-adevărochinuiamigrenasaupurşisimpluavrutsămăsalvezeînfelulacesta.

Ţinmintecăodatăs-aîntorsacasăsearatârziu—enervatrău,îşitrăgeanasulşiseplângeacătotconcertulatrebuitsăsechinuiecuguturaiul.Şisufereacălabisnuafostinterpretatcetrebuia.Şinicifracullui,pecaremamaîlpuseselaaerisitpebalcon,nuseputealinişti,totdirijaîntruna.

Şimai ţinminte că el repeta acasă, în chiloţi, după ce punea un disc cu nu ştiu ce simfonie. Îlurmăream printr-o crăpătură din uşă, cum dirija scaunele noastre, masa, rafturile de cărţi, fereastra.Servanta reprezenta instrumenteledepercuţie.Covoruldepeperete—suflătorii.Ceştilede lamiculdejunaflatîncăpemasă—viorile.Loveacubaghetaîncanapeaşieaimediatrăspundeacuovocedebas. Îşi întindea degetele spre veioză şi o trâmbiţă îndepărtată începea să cânte. Îşi agita aşa de taremâinilecareîimergeauîntruna,căsudoareacurgeadepeelşiroaie,iardinnasîizburaupicături.

Mamaseuitaşieaşispuneasăschimbemaibinebeculcelarsdelalustră,darelîiaruncaoprivirecruntă,fărăsăîncetezesădeadincap,şidupăaceeaîitrânteauşaînnas.

Lafinal,strângeatoatesuneteleînpumnchiarsublustrăşilesugruma.Cândnueraacasă,luam,fărăsăcervoie,etuiulîncareîşiţineabaghetadedirijor,puneamundisc

lavolummaximşimăapucamşieudedirijat.Ieşeampebalconşidirijamcurteanoastră,blocuriledinapropiere,copacii,băltoacele,câineleculabaridicatădelângăcopac,norii.Darcelmaimultîmiplăceaca,lafinal,săsugrumnoteleînpumn.

Dupăaceea,măaşezamlapianinăşiciocăneamdinnouCânteculfărăcuvintealluiMendelssohn,poticnindu-măinvariabilînaceleaşilocuri.

Maiapoi,tatas-afăcutaviatorpolarşiastami-aplăcutmaimult.Ceîncântătormiroseapieleamantaleilargi,negre!Combinezonul îmblănit, cizmele înalte, casca de zbor îl făceau altul. Luam cizmele, îmi băgam

picioareleîntr-unaşiţopăiamaşaprinapartament—caaceioamenicuunsingurpiciordesprecareîmicitise.

Aduceafigurinesculptateîncolţidemorsă,podoabedindinţiînşiraţipeunşnur,cutiicumureşiblanăderen.

Măducealaculcareşi-mipovesteacăîncopilărievisasesăfiepilot—odatăvăzusecumunavionfăcuseoaterizareforţatăpecâmp,lângăsatullor.

Pentruel,unbăiatsimpludelaţară,nufuseseuşorsăobţinăcedorea—atrebuitsăînveţemult.Şi,îngeneral,viaţalaşcoaladeaviaţie—onumeainstrucţie—nueradelocuşoară.Acolomaieraşio

şcoalăde infanterieşi, înorăşel, în timpulpermisiilor, întreeleviaveaumereu încăierări serioase.Sebăteaucucenturileşitatafusesecâtpecesă-şipiardăunochiînurmauneilovituricucatarama—îmiarătacicatriceadepefrunte,iarmieîmipărearăudeelşimângâiamcudegetulaceaumflăturăpecarenucreşteapărul.

Odată,laşcoală,l-aubăgatlaarest—elspunea„lapăstrare“.Iatăpentruce.Trebuiacaiarnasăstealapostcumuniţiederăzboişisăpăzeascăavioanele.Mergeaînjurulhangaruluişiis-apărutcăazăritpecinevaînîntuneric.Daracolonueranimeni,ceaţă,dezgheţ,pestetotpicura,iarnaseretrăgea.Şi-apusdegetulpe trăgaci,s-auitatcugrijădupăcolţşi imediataprimito loviturăzdravănă încap.Trăgaciuls-adeclanşatsingur.Oîmpuşcătură,unbubuit.Toţiînjurauînceputsăseagite,şefiitreziţiauvenitînfugăşis-adoveditcăzăpadagreadepehangarîncepusesăsetopeascăşi,înclipacândtatas-adusacolo,i-acăzutîncapunmormandezăpadă.

M-aînvăţatsăzbor—nejucam,darmisepăreacătotulerade-adevăratelea.Nuerampecanapea,ciîncabină.Tehnicianulpunemânapeeliceşiotragecuputeredeopală.

—Contact!strigăelşiseîndepărteazădemotor.Euîirăspundvioaie:—Avemcontact!Motorul,dupăceatuşitdecâtevaori,elibereazăunghemcenuşiudefumşiîncepesăseînvârtă

din ce în cemai tare.De sub roţi sunt luate penele. Rulăm spre start. Steguleţul alb al starterului ecoborât. Tata bagă viteză maximă. Din cauza aerului spart de elice, avionul trosneşte, se pune înmişcare.Orularevijelioasăşiapoidinceîncemairapidă.Pepistainegală,maşinaîşiagităaripilepemicilemuşuroaie,aşacumîşileagănăbraţele,pentrua-şipăstraechilibrul,unacrobatpefrânghie.

Tatatrageuşorspresinemanetadecontrolşicoadaseridicădelasol,seechilibrează.Trageşimaitaremanetaspreelşimaşinapluteşteînaer,iareusimtcutottrupulcăluămviteză.Pământuldisparedesubpicioare,pieptulţiserăceşte.

Jossevedecumumbraavionuluineurmeazăîngoană.Huruitulmotoruluidevinedinceîncemaimoale, hambarele şi garajele de jos, de pe aerodrom, se fac totmaimici, încep să semene cu niştecubuleţedinjoculmeurisipitepepământ.

Tata apasă pedala, împingemaneta de control când la dreapta, când la stânga, şi avionul începeimediat săse învârtă, se lasăcândpeparteadreaptă,cândpeceastângă.Ţi separecănuavionulseînvârte,cipământulşicerulserotescînjurulavionului.

Neridicămdeasupranorilorşizburămsubsoarelestrălucitor,iarumbraabiamaireuşeştesăţinăpasulcunoi,scufundându-seînrâpelenorilor.

Măuitlatatacumîşimutăconcentratprivireadepeuncadranpealtul,cumconducecuîncredereavionulnostruprintrespărturiledintremormaneleinformedenorişi-midauseamacă-liubesccelmaimultpelume,maimultcapemama,maimultcapemine.

Tatapovesteştedespretovarăşiiluimorţi.Elspune:—Toţivorsătrăiască,darnutoţiseîntorcdinzbor.Launviraj,motorulprietenilorluiseoprise.Selăsaseacealiniştedecaresetemaşadetarepiloţii.

Disculelicei, strălucitor în faţaochilor,dispăruse.Paleleeiatârnaucaniştebeţe.Numaierachipsăajungă la aerodrom şi piloţii au început să caute un terende aterizare potrivit. Pilotul l-a întrebat pe

navigator:—Cecrezi,bătrâne,ajungem?Iaracelaarăspuns:—Trebuie!Altfelosăpierdbiletelelateatru.Nuaveauundesăaterizeze,trebuiausăsarăcuparaşuta.Darpretutindenieraunumaisate,iarînele

trăiauoameni.Piloţiiseputeausalva,darundeaveasăcadăşiceprăpădaveasăfacămaiapoiaparatulpărăsit?

Pilotulaordonatnavigatoruluisăsară,darelnuşi-alăsatprietenul.Nuausărit,ciauîncercatsăducăavionulcâtmaidepartedeoameni.

Aparatulprăbuşit şiechipajulmortau fostgăsiteabiaadouazi.Fragmentele împrăştiate,aripilecontorsionate,paleleelicei îndoite,coadaridicatăsprecer.Probabilse întâmplasecevacuelevatorul.Amândoiîşiînfipseserămâinileînmanetă,încercândzadarnicsăîndrepteavionul.

Tatam-aduslacimitir,acoloeraumultemormintecare,lacăpătâi,aveaueliceînlocdecruci.Dinfotografiilepuseînbucşenepriveauchipuritinere,frumoase.

Odată, tata primise o misiune specială— o cursă sanitară urgentă. Trebuia să ia de la o staţiemeteolorologicăîndepărtatăofemeiecareaveaosarcinădificilăşis-oducălaspital.Începuseviscolulşiatrebuitsăfacăoaterizaredeurgenţăpegheaţaunuirâu.Şis-amaişiruptschiulstângalavionului.Tatami-aarătatcumânacumaterizasepeunsingurschi.Avionuls-alegănatpegheaţă,caşicumarfifăcut o „rândunică“. Pierzând viteză, aparatul asculta din ce în ce mai greu, şi aripa, fără sprijin,începuse să zgârie gheaţa, avionul s-a învârtit repede, precum picioarele unui compas, şi s-a oprit.Viscolul începuse să-i acopere cu zăpadă, tata a făcut sub aripă un fel de peşteră şi au stat acoloamândoidouăzileşidouănopţi,pânăauvenitdupăei.Femeiastrigatottimpul,iarmaiapoiaînceputtravaliulşitataatrebuits-omoşească.

Defiecaredatăcândzbura,tataîşibăgaînbuzunaromănuşăde-amea,eratalismanullui.Aspuscăatunci,încursaaceea,cândauaşteptatajutorperâuşinuştiadacăosăvinăsaunucinevadupăei,mănuşameaafostceacarel-asalvat.

Elpleca,iareu,dacăvedeampecerunavion,măgândeammereu:dardacăofiel?Şi-ifăceamcumâna.Iaravionuleraaşadesuspecer,caunmicpăianjenprinsdeopânzăinvizibilă.

Niciodatănumi-afostteamăpentruel—decesă-mifiefrică,dacăaveamănuşamea?Eaosă-lsalvezeşiosă-lpăzească.

Elpovesteafoarteinteresantdespreviaţaevencilor3.Eiîşiziceauceavciv,adică„oameniirenilor“.De câteva ori fusese nevoit să se oprească în corturile lor şi seminuna cumputeau oamenii ăştia airenilorsăconstruiascăîncâtevaminute,înoriceloc,ocasăcaldă,comodă,dinoasedebalenăşiblănideren.

Ţinmintecândtatapovesteacumafostnevoitsăînnoptezeîntundrăîntr-unasemeneacortşi,încalitatedemaredelicatesă,is-adatsăroadăunosderencumăduvă,iarmamaaaruncatopriviredinbucătărie şi a întrebatdacăeadevărat că laaceştioameniai renilor,după legeaospitalităţii,gazda îioferăpestenoaptemusafiruluipropriasoţie.Învoceaeimisepărusecăaudointonaţieciudată,caşicums-arfi îndoitdeadevărulpovestirii lui,şimăsimţeamîngrozitordejignită.Dartataaînceputsărâdă şi a spus că gazda, se înţelege, i-a oferit nevasta, dar că ea era bătrână, numai răni, în păr i seîncurcase pâslă şi era plină de paraziţi, lucru deloc uimitor, pentru că oamenii renilor nu se spală

niciodatăînviaţă,delanaşterepânălamoarte.Uneori,tataplecapentrumulttimp,însă,cândrămâneaacasă,înfiecaresearăîmiciteacevaînainte

deculcare.Aveamcărţilemelepreferate—despretotfeluldeţăriuimitoare,darceamaidragăîmieracea despre împărăţia Preotului Ioan4. Puteam s-o ascult de nenumărate ori. Când îmi citea, semetamorfoza, ca şi cumnuciteao cărţulie tipărită, ci nişte literepe frunzedepalmier şi peoasedeberbec.Îşilegapecapobluzăde-amea,caunturban,seaşezaturceşteşivorbeacuovocestrăină:

—Eu,popaIoan,stăpânulstăpânitorilor,împăratulcelorînţelepţi,domnitorultuturordomnitorilor.Locuiesceuîncapitalatuturorcapitalelor,înoraşulcelmaiimportantdintoatepământurilelocuiteşinelocuite,şipalatulmeueste turnulcelmai înalt, încare,noaptea,urcăcititorii înstelepentruaaflaviitorul. Iareucălătorescpepământurilemele într-unbaldachinpuspeoelefăntiţă.Şipeaici râurilecurgziuaîntr-odirecţie,iarnoapteaîncealaltă.

Elnuaveanevoiedeniciocarte,ştiadejatotulpedinafară,şimaişiinventalucruri,şidefiecaredatăascultamacestecuvinteneobişnuite,dinaltălume,curespiraţiaîntretăiată.

—În ţaramea senasc şi trăiesc cămile cudouăcocoaşe şi cuo cocoaşă,hipopotami, crocodili,metagalinari,girafe,pantere,măgarisălbatici,leialbişipurpurii,cicademute,grifonişilamii.Şiaicisemainascşioamenicenuputrezesc,unicornul,pasăreapapagal,şicrescabanosul,scorţişoara,piperulşitrestiaplăcutmirositoare.Şimaiamofiică,împărăteasaîmpărăteselor,stăpânitoareavieţii,şiîmpărăţiameaesteîmpărăţiaei.

Şi,cândrosteacuvinteleacestea,totulînjur—şicameranoastră,şilustracubeculmereuars,şiteanculdeziaredepepervaz,şioraşulgălăgiosdeafară—totuldeveneaireal,iarţaraPreotuluiIoaneraadevărată,însuşipopaIoaneraadevăratşielnustăteapemargineapătuţuluimeu,ciînbaldachinuldepeelefăntiţăşi-şiaruncaprivireaasupraposesiunilorsale.

Şi de jur-împrejur într-adevăr se întindea, cât vedeai cu ochii, împărăţia Preotului Ioan, şi acololocuiauoamenicenuputrezeauşicicademute.

0Saşameadragă!Sănutesuperi,chiarcănuamcândsă-ţiscriu.Însfârşit,înceledinurmă,nimeninumaiarenevoiedenimicdelamine.Amoclipăsăfiucutine.Deceoaresărutărilesuntpăstratemereupentrufinalulscrisorii?Tesărutchiaracumşipestetot,pestetot!Bine,osămăînfrânez.Ieriamavuttragerelaţintăşinicinu-ţipoţiimaginacumis-alungitdeuimirefaţaluiCommodus

alnostru,cânddincelecincigloanţepecarele-amtras,semnalizatoriiauindicattreinimeriteîncapulţintei,delapatrusutedepaşi!

Cumsănutegândeştiaicilaîntâmplare!Doartotulpelumeaastaestededomeniulîntâmplării.Decene-amnăscutnoiînsecolulacestaşi

nu,săspunem,încelaltreizecişipatrulea?Deceînceamaibunădintrelumi,şinu,săzicem,înceamai rea?Şipoate tocmaiacum,chiar înaceastăclipă,unomstă şiciteşteocartedespremeşteşugulclopotelor?Decegloanţeleauzburatnuîntrecutşinuînviitor,ciîncapulciuruitalnefericiteiţinte?Doardacăaşa

Uite,Saşkameadragă,num-aulăsatsăterminscrisoarea,iaracummăgrăbescsăteanunţcădeaici înaintenumaisuntunoarecare!Doar îiştiipe-ainoştri!De-acumosăfiu lastatul-major,să-mitocesc pantalonii şi să mâzgălesc ordine şi ferpare. Tătucul m-a fericit aşa.Mă cheamă la el şi mănumeşte,dinmomentceştiucarte, lastatul-major.Eustausmirnă, înamurgulnostrucesevedeprinferestruicaprăfuită,cuvârfuriledegetelorînperucă:

—Domnulecomandant!—Ei,ce-i?—N-osămădescurc.Scrisulmeueilizibil.Darel:—Băiete,nutrebuiesăscriilizibil,cisincer5!Aiînţeles?Şi-mitoarnă.Întindepaharul.—Tefelicitcuocazianumirii!Beau.Îmidăniştescrumbiecuceapăpepâineneagră.—Şieu,băiete,amavutvârstataşiamînţelesdeodatătot.Dar,maiapoi,toatăviaţaamîncercatsă

înţelegce înţelesesemeuatunci. Ia şinişte slăninuţă,de-astaadevărată!Şi ţineminte:oricecuvântemai inteligentca tocul.Iarcâtdespreînmormântări,sănulepui lasuflet.Conţopistuldedinainteatatarelemaipunealasuflet.Seîmbătaturtă,îmicădeapeumărşiplângeacauncopil:„Kolea,iartă-măcănuammurit,n-amfostniciodatăînliniaîntâitotrăzboiul…“Îmicereaiertare,iarelparcăvorbeacuceldesprecaretrebuiasăscrieînştiinţarea.

+Iaghiceşte,undesuntacum?Încadă.Maiţiiminte,regeleDavidavenitîncameradebaieşiavăzutdeodatăcăegolşinuarenimic.Şieusuntgoalăşinuamnimic.Stauculcatăşi-miexaminezburicul.Ceocupaţieminunată!Buricultăuecaunnod,ţinminte.Iaralmeuecaunineluş.Şimamaîlaretotineluş.Un ineluş ce face parte dintr-un lanţ nesfârşit. Ineluşul prin care şi eu am fost agăţată de lanţul

formatdeoameni.Maibinezis,doarlanţulacestamergemaideparte.Şiînambelesensuri.Şitotuleatârnatdeel.

Ceciudat:ineluşulacestadepeburtameaestechiarburiculpământului.Şilanţulacelacaretreceprinelestetocmaiaxalumii,înjurulcăreiaseînvârteîntreagacreaţie—cuovitezădemilioanedeanitenebre!

Doar că e goală şi nu are nimic. Iar eu, numai în buric, am tot universul, de la început până lasfârşit!

Şimi-ammaiamintitcăîncopilărieamavutvărsat-de-vânt,totcorpulîmieraplindebubuliţe,şi

tataaspus:—Iateuită,cete-aimaiînstelat!Şieumăjucam—erupţiadepeburtăarătaconstelaţiile, iarburiculeraluna.Pestemulţianiam

aflat căaşa şi-o reprezentauegipteniipe reginacerului,Nut, care se îmbolnăvisedevărsatulmeudevânt.

Iaracumaşvreaaşademultcasubaceastăboltăaceruluisăsecuibăreascăşicopilaşulnostru.Eoprostie?Epreacurând?

Eaşadeplăcutsătegândeşticumnoidoiamstatînbaiaasta,maiţiiminte,faţăînfaţă,abiaamîncăputîncadă.Îţispălampicioarelecupărulmeu,deparcăeraunburete.Iarmaiapoitumi-ailuatunpicior şim-aimuşcatdedegete, aşacumfăcea tata, aşa îmi făceacânderammică,mârâia şi spuneaameninţător:

—Osătemănâncacum!Şi-mimuşcadegeteledelapicioare.Şipeminemăgâdilaşi-mieraaşadefrică—dacăosămă

muştede-adevăratelea?Iarmaiapoim-amaşezatînspateletăuşimi-amstrecuratpicioareleînfaţă,pelasubsuoriletale,şi

tule-aispălatcubureteleşiaifrecattălpileşispaţiuldintredegete,şiastaîmiplăceaextremdetare.Tareîmimaiplăceacummăsăpuneaipestetot,pestetot!Iubitulmeu,decenueştiaiciacumşinuvezicumstrăluceşteşiiradiazăînapăblăniţameaaurie…Iartă-mă!Suntoproastă.Îţiimaginezi,întrelunileaşaseaşiaopta,copiluleacoperitcuoblanăcaremaiapoicade.Lanoi

laspitalne-auarătatunasemeneacopilnăscutprematur—groaznic!Darştiideceoameniişi-aupierdutblanaşiaudevenitgoi?Ne-aupovestitierilacurs.Doarblana

esteunlucruaşadefolositor!Uită-telapisică!Emoale,confortabilă,frumoasă,netedă!Îţiimagineziopisicăfărăpăr?Ceoroare!Aşacă,uite,chestiaestecăafostpotopul.ŞidespreNoetoatesuntpoveşti—defapt,nus-asalvatniciunom.Darunelemaimuţeausupravieţuit,pentrucăauînceputsătrăiascăînapă.Nuştiucâtemiidegeneraţiiamfostniştemaimuţeacvatice.Deaceeaavemşinărileînjos,nuînsus.Şiladelfini,lafoci,totaşaacăzutblana.

Uite,şieusuntomaimuţăacvatică.Stauaicişivisezcăteîntorcişicăintrămamândoiîncadă.Măprivescşisufărcăammultpăracoloundenutrebuie.Tuaispuscăîţiplace,darmieşiacum

miseparecăpurşisimplun-aivrutsămănecăjeşti.Ei,spune,cumpoatesă-ţiplacădacăepărşiaici,şiaici,şi,uite,pânăşiaici!

Stauaşaşi-lsmulgcupenseta.Taredurerose!Îmiimaginezcăsuntofatăacavernelor,care-şismulgepărulfolosindniştescoicimarineînlocde

pensetă. Şi-şi rade părul de la subsuoară şi de pe picioare cu nişte brice făcute din cremene sau dincoarnedeanimale.

Iankaarenoroc,păruleiepestetotdeschislaculoareşimic.Iubitulmeu,desprecetotvorbesceu?Desprece?Spunnumaiprostiişituînduri.Iankaîţitrimitesalutări,atrecutpeaiciieri.Apovestitfoarteamuzantdesprenouleipretendent.Îţiimaginezi,s-aîndrăgostitdeeaunbătrânşi

acerut-oîncăsătorie!Elîispune:

—Copilă,m-amîndrăgostitdefemeicândpărinţiităiîncănusenăscuseră.Iankami-aarătatcums-apuselîngenunchiînfaţaeişiaînceputs-oceară,i-acuprinspicioarele,

s-alipitdeea,dareaîipriveaceafachealăşi,pedeoparte,îipărearăudeelpânălalacrimi,dar,pedealtăparte,voiaaşadetaresă-ideaunbobârnac,căde-abias-aabţinut.

Seînţelege,l-arefuzat,darradiazădeparcăaprimitomedalie.Toatăviaţaelafostgravorşiaamuzat-ocupovestiridesprecefeldeinscripţiiatrebuitsăfacăpe

ceasurişiportţigarete.Îţiimaginezicei-adăruit?I-aîntinsunetuiminunat,capentruuninel.Eal-adeschisşiînăuntru

eraunbobdeorez!I-ascriscevapebobulăstadeorez.Aspus:—Ianocikamea!Uitelucrulcelmaiscumppecare-lam!Iareamaiapoi,acasă,apregătitolupă,adeschiscutiuţapentruaseuitacescrieacolo,darbobuli-

a săritdindegete şi s-a rostogolitundeva.L-a tot căutat,darnu l-amaigăsit.Aşacănu ştie ceo fiscrijelitelacolo.

Cetotgăsescbărbaţii laIanka?Mănâncădeparcăesteuniepure.Areurechileblegi. Îşiascundeurechilecupărul.

Acumîţiscriudincameră,m-amînfofolitînpledşim-aminstalatpecanapea.Tuaifostprimulcaremi-aspuscăsuntfrumoasă.Ei,desigur,înafarădetata.Darpeelnul-am

crezut.Însăpemamaamcrezut-o.Easpunea:—Of,speritoareamea!Era îmbrăcată cu halatul ei chinezesc demătase, cu dragoni bleu, care făcea ape, se unduia.Ne

urcaserăm cu picioarele pe sofaua veche,mare, ne aranjaserăm câtmai bine şi şopocăiam.Vorbeamdespretotceepelumeaasta,eaîmipovesteatot.Deexemplu,cumm-amnăscut—nuvoiamsăiesşiatrebuit să facă cezariană. I-amatins cudegetele cicatricea taredepepântece şimi-eragroază sămăgândesccădeacoloamapărut.Şiacummi-egroază.

Şidespreprimadatăamvorbitcuea.— Asta trebuie să fie frumos, a spus ea. Şi numai cu cel care va merita asta. Lucrul cel mai

importantestesănu-ţiparărăudeceeaces-aîntâmplat.N-aidecâtsănutecăsătoreşticuel,n-aidecâtsătedesparţideeldupăaceea—oricesepoateîntâmpla,numaisănu-ţiparărăudenoapteaaceea.

Maimultocredeampeeacândîmiziceacăsuntsperietoaredecâtpetata,deşieamăcertamereu,îmispuneacănuamgust,cănumăîmbraccumtrebuie,cănuvorbesccumtrebuie,nurâdcumtrebuie.Mereumăsimţeamvinovatăcuea.Nu-miputeatreceprinmintecăemultpreaseverăsaunedreaptăfaţădemine.Elvedealaminecalităţile,eanumailipsurile.

Tataniciodatănumi-adatniciopalmă,dardelaea,încopilărie,amprimitşicâteocurea,şicâteopalmă.Odată,eisecertauşieum-amdusînspateleei,pentruaoîmbrăţişa,iarealuaunmedicamentşidingreşealăi-amatinscotul.S-asupăratşis-anăpustitasupramea,aînceputsămăloveascăşinusemaiputeaopri.Tatam-asmulsdinmâinileei.

Secertaudincauzamea.Tatastriga:—Deceototpocneştimereu?Earăspundea:—Păialtfelce-osăsealeagădeea?

Aplecat undeva câteva zile şi, după ce s-a întors, a făcut scandal că emizerie în casă. Iar dataurmătoare,euamfăcutcurăţenieînaintedeîntoarcereaei,destrăluceatotul,dareatotnemulţumităafost,chiar şimai rău.Poatecăsimţeacăeuşi tataputeamsă trăimfoarte frumosşi fărăea,căviaţaacasă,înlipsaei,decurgeaperfectnormal.

Tottimpulrepetacevacititpeundeva,căviaţanueunroman,cănuepresăratăcutrandafiri,căînviaţănutrebuiesăfacinumaiceeacevreişicănoinuamvenitpelumenumaipentrudistracţie.

Nu-iplăceacândplecamdeacasă,nu-iplăceauprietenelemele,ourapeIanka.Credeacătotceeaceameurăudelaeae.

Tatamereuîmiluapartea:—Darareşieanevoiedeprietene!Seîncheiatotulculacrimilemamei:—Tueştimereudeparteaei!Şi ea simţea că întremine şi tata estemaimult decât între ei. Probabil, amândouă simţeam că,

pentrutata,euînsemnmaimultdecâtea.Odată,mi-amdatseamaceanumenu-miplăcealaea.Eaeraofemeieînviaţacăreiatotulerala

loculpotrivit—totulerachiaraşacumvoiaea,altfelnicinuseputea.Eamereuştiacevoiaşicumsăobţinăasta.Şicumobilaeraaşa,şicuoamenii.Şilaşcoalăeraelevădenotazece.Şiprieteneleeierautotunfeldenefericite,pecaremereuleînvăţacumtrebuiesătrăiască.Şiînsineaeiîidispreţuiapeceicenupot,peceilacarenuetotulcumsecuvine.Şimereulipeafotografiidintoateconcediilenoastreînalbume,unde fericireaeraaşadeprotocolară.Eavoia sănemodelezeşipemine, şipe tata,dupămodelulalbumeloreifoto.Darnureuşeadeloc.

Tataeraacumactor,darnujucamaideloc.Elsuferea,seascundea.Acasănubea,darveneadinceîncemaidesbeat.Îlîntrebam:

—Tata,eştibeat?Iarelrăspundea:—Nu,Iepuraşule,măprefac.Eifăceauscandal,deparcănuştiaucătoatecuvintelerelenumaipotfiretractateşiuitate.Nuştiau

căoamenii se ceartă în totalitate şi se împacăpe jumătate şi, astfel, de fiecaredată sedepărteazădeiubire,caredevinedinceîncemaipuţină.Sauştiau,darnuputeausăfacăaltfel.

Iareudispăreamdinfaţalorşimureamdinlipsădeiubire.Celmaigreueracuoglinda.Uitenişteochicumnutrebuie,uiteofaţăcumnutrebuie,uitenişte

mâinicumnu trebuie.Uiteunpieptcumnu trebuie—neatinsnicimăcardesoare—promitesă fieceva,dartotnuseiveşte.

Şinuînţelegeamcumdeseîntâmplaseaşa—mamaeofemeiefrumoasă,iareu,uite!Misepăreadenecrezutcăciudăţeniadinoglindăsunteu.Şicenefericiresăfiiaşa.Ianka avusese demult şi prima iubire, şi pe a doua, şi pe a treia, iar eu credeam că n-o să am

niciuna.Şiurlamfărăsăscotvreunsunet,cuochiiaţintiţiîntapet.Şiatunciaapărutelîncasanoastră.Fuseseprietencutataîntinereţe.Iaracumdeveniseregizorşi

îlluasepetatasăfilmezecuel.Era roşcat, dar avea sprâncenelegroaznicde roşii, lungi, dese.Caun conifer roşcovan.De fapt,

păruleradescadeanimal.Lamasăeracald,şi-adescheiatcămaşa,şi-asuflecatmânecileşiisevedeaubicepşiiputernici,plinidepistrui.Şipesubgulerulcămăşiiseiţeaudepepieptsmocuriroşcovane.

Îmiaducaminte,spuneacătocmaivenisedelamare,darcăarepieleadeschisălaculoare,nusebronzează,numaisefacerozalie.

Aînceputsăvinămaides.Tatami-aarătatofotografieîncareseprosteauamândoi,stăteaupeogrindăcucapulînjos.Mă

uitamlabăieţiiaceiaşimăgândeam—înaintedeadevenitatălmeu,tataeradejael?Darroşcovanulăsta,încădepeatuncieraaşa?Elceera?

Eleraunflăcăutomnaticşitataşimamasetotamuzaucătrebuiesă-lînsoare.Odatăelaspus:—Dacăamvăzutodatăpieptuluneifemei,ecaşicumle-aşfivăzutlatoate.Darmamaprotestacănuedelocaşa,pieptuluneifemeiestecafulguldezăpadă,nuseamănădoi

fulgi,şieiîncepeausărâdă.Pentruminetoateasteaerauciudateşineplăcute.Odatămi-azisSaşa-drăgălaşa.Dareu,înprezenţalui,măpierdeamcutotul.Maibinezis,cuelmă

dedublamdinnou,dar ceadecaremă temeameraprezentă, iar cealaltă, carenu se temeaniciodată,dispăreaundevachiarînmomentulcelmainepotrivit.

Elvinelamine,seuitălacopertacărţiipecareocitescşiîntreabă:—CemaifaceTroia?Încămairezistă?Sauafostdejacucerită?Euprindcurajşiîntrebdesprecevreasăfacăfilmul.Elrăspunde:—Uitetu,deexemplu,aibăutchefirşi,dupăasta,aifăcutniştemustăţialbedinchefir,iarafară—

s-ascrisînGazetadesearădeieri—unautobuzaintratîntr-ostaţie,undemaimulţioameniaşteptaumaşina,şioameniiaumurit.Şiîntremustăţiledechefirşimoarteaaceastaesteolegăturădirectă.Defapt,întretoatedepelumeaasta.

M-amîndrăgostitdeelpânăpesteurechi.Când venea în vizită,mă strecuram pe neobservate în antreu pentru a-i adulmeca paltonul larg,

fularulalb,pălăria.Foloseaoapădecolonienecunoscutăşieraunmirosextraordinar,dur,bărbătesc.Nuputeamsădorm.Mureamde iubire.Nopţi la rândplângeam înpernă. În jurnal, în fiecarezi

umpleamcâtevapagini:„Teiubesc,teiubesc,teiubesc.“Eraaşadedureros.Nu-midădeamseamacesăfaccutoateastea.Mamavedeatotşisufereaîmpreunăcumine.Nuştiacumsămăajute.Măîmbrăţişaşimăalinta,

mămângâiapecap,deparcăerammică.Încercasă-mibageminţileîncap:—Tueştinumaiuncopil.Aionevoieacutănunumaideafi iubită,darşidea-ţidărui iubirea.

Totuleminunat.Darpecinesăiubeşti?Peţitoriităiabiace-aurenunţatsăsemaijoacecusoldăţeii.Şiuite, de aici vin lacrimile acestea în pernă, invidia, fanteziile, visele, supărarea pe destin, răutateaîndreptatăîmpotrivalumiiîntregi,împotrivacelorapropiaţi.Caşicumceimaiapropiaţiarfivinovaţidetoate.Şiatunciîncepisă-ţiimagineziorice.

Încercasămăconvingăcăeraîncădevremepentruiubire,cănueracevaadevărat.Euurlam:—Darceeadevărat?Eaaspus:—Ei,uite,aşacumsunteucutata.Şitataveneaîncameramea,seaşezapemargineapatuluişizâmbea,nuseştiedece,vinovat.Caşi

cumarfifostvinalui.Caşicumaveamoboalăgreaşielnuputeasămăajutedeloc.Ofta:

—Iepuraşule,teiubescfoartetare.Ei,astaepreapuţinpentrutine?Şimisefăceaaşademilădeei!Amînceputsă-iscriuscrisori.Letrimiteamzilnic.Nuştiamcesăscriuşipurşisimpluîipuneam

înplic ceea ce era în ziua respectivăopărticicăde-amea—unbilet de tramvai, un fulg, o listădecumpărături,unfirdeaţă,unfirdeiarbă,ungândăcel.

Mi-arăspunsdecâtevaori.Scriacevaamuzant,politicos.Darmaiapoiaînceputşielsă-mitrimitătotfeluldeprostii:unşnurrupt,bucăţidepeliculă.Odată,amscosdinplicunşerveţelîncarefuseseînfăşuratdintelepecareşi-lscoseseînajun.Peşerveţelscriacăîmitrimiteastacusperanţacă,dacă,dinparteamea,eravorbadeiubire,atuncicusiguranţăacumîmivatrece.Adevărat,dinteleeraîngrozitor.Darl-amluatşil-ambăgatîngură.

Amaivenitodată,avorbitmultăvremecevacutataşicumamaînspateleuşiiînchise,apoiavenitlamine.Eustăteam lângă fereastrăcaparalizată.Voia să seapropie,dareuam trasperdeaua,m-amascunsdupăea.

Aspus:— Saşa-drăgălaşa! Sărmana mea fetiţă îndrăgostită! Oare te poţi îndrăgosti de un asemenea

monstru?Ascultă,trebuiesă-ţiexplicunlucrufoarteimportant,deşisuntconvinscăşitu,dinspateleacesteiperdele,îlînţelegi.Număiubeştidelocpemine,purşisimplu,iubeşti.Asteasuntlucruritotaldiferite.

Şiaplecat.N-amaiapărutniciodatălanoiînprezenţamea.Şinicinumi-amairăspunslascrisori.Într-oziamchiulitdelaşcoală.Purşisimplu,mi-amziscănumăducşinum-amdus.Hoinăream

aşaînploaie,fărăsă-midauseamacăpicură,aşacumnicivacilenubagăînseamăploaia.Ţineamînpumn,înbuzunar,dintelelui.Ţinmintenumaimirosul unui coşdegunoi ce ardeamocnit.Şi învitrinaplinăde stropi a unui

fotograf,unmireşiomireasădinzahăr.M-aluatcufrig,amîngheţat.M-amtârâtpânăacasă.Deschiduşaapartamentului—pepodea,lângăintrare,umbrelauriaşăacuiva,desfăcută.Simtun

miroscunoscutdeparfumînhol.Încuier—paltonullarg,fularulalb,pălăria.Dinbaieseaudezgomotulapei.Uşadeladormitoredeschisă.Mamaaruncăoprivire—eciufulită,îşitragepecorpulgolhalatul

mic,chinezesc,cudragoni.Întreabăsperiată:—Saşa?Ces-aîntâmplat?Cefaciaici?

0Azimăcheamăşefulşefilorşicomandantulcomandanţilorşizice:—Ialoc,scrieunordin.Iauloc.Scriu.—Fraţişisurori!Soldaţi!Mercenari,pacificatorişiasasini!Patriasedezintegreazăcaosugativăîn

ploaie!Numaiavemundesăneretragem!Niciunpasînapoi!Măi,măi,iateuită!Aivăzutcecurare?Ei,nu,nuaia!Dejaadatcolţul.Taieceaiscrisdesprecur.Deci,undene-amoprit?A,da!Aşadeci.Părul,dincreştetpânălamijloc,săseîmpleteascăîntr-ocoadăcaresăselegemaiapoiprinintermediul

unei panglici. Fără niciun fel de moţ. Tâmplele să fie aranjate la fel, aşa cum s-a stabilit acum ladetaşament, într-obuclă lungă,dar pieptănată şi aranjată cum trebuie, să nu semene cuun ţurţure, pevremegeroasăsăsefacăunamailargă,casăacopereurechea.Exerciţiulacestafereştedeleneacareestesursatuturorpoznelorsoldăţeşti.Separecăesuficientmotivulacestapentrucasoldatulsăexersezeneîncetat.Ghetelesăfiedupămărimeafiecăruia,nicimaimarişinicimaimici,capevremedegersăsepunăînelepaiesaucâlţi,şiînniciuncazscurte,pentruca,întimpulmersului,sănustrângătălpileşidegetele,dreptpentrucaresoldatul,înmarş,sănupoatăsămeargădincauzabătăturilor,cisăsteadreptpepicioare.Mereusăfiereparatecumtrebuie,curăţateşiunse,săfieschimbateînfiecarezidepeunpiciorpealtul,pentruanuseuza înmarşşipicioarelesănu lestrice lamers.Sănuuitesăse radă.Celorcarenusepricep,osălerăspund:purtareabărbiipoatefiundezavantajînluptă,pentrucădeeaîlpoţiapucaşi învingepeduşman.Mâineosăatacăm.Caleaelungă.Noapteaescurtă.Noriiseculcă.Mai întâi, o sămergemprin regatul prieten al Preotului Ioan, despre a căruimăreţie vorbeşte lumeaîntreagă.Uite,scrieînGazetadesearăcăl-acuceritprinepuizarepânăşipeGinghiz-Han.Loculacestaestegreuaccesibil şi fiorosdenusepoate.Vărecomandstrict tuturorconducătorilordeplutonşidebatalion să le transmiteţi şi să le explicaţi gradelor inferioare şi soldaţilor ca nicăieri, când trec prinorăşele,sateşicârciumi,sănufacăniciceamaimicădistrugere.Ceicaresuntliniştiţisăfiecruţaţişisănu fie deloc obijduiţi, pentru a nu înverşuna inimile poporului şi astfel să nu merităm denumireapăcătoasădejefuitori.Sănudaţiiamaprincase,să-lcruţaţipeneprietenulcarecereîndurare,sănu-iomorâţipeceineînarmaţi,sănuvăluptaţicumuierile,sănuvăatingeţidecopii.Pentruaeconomisigloanţele,lafiecareîmpuşcătură,fiecaretrebuiesă-şiocheascăadversarul,pentrua-lomorî.Caredintrenoivafiomorât—fie-iţărânauşoară!Carevarămâneînviaţă—cinstelui!Ceicarestârnescpanicaşifricoşii să fie distruşi pe loc. După mine, la atac, ura! Du-te, du-te! Atacă! La baionetă! Trăgători,înainte!Raportează!Tragepânălacapăt!Lapământ!Osă-ifacemprafpetoţi,osă-ipunemjos,osă-iluămprizonieri!Iute,împunge-l!Taie-l,dă-i!Trosneşte-l,baţ,haţ,puf,uf!6

S-aîntrerupt,pentrua-şitragesufletul,şi-adesfăcutnastureledelaguler,s-aapropiatdefereastră.Şi-aşterscuperdeauasudoareadepefrunte.Ascosdinbuzunarunportţigaret.Aciocănitcuţigarapecapacullui.Aruptunbăţdechibritfrecându-ldecutiaumedă.Aldoilea.Cualtreileaaaprins-o.Atrasunfumadânc.Asuflatfumulîntr-unfuiordenspeferestruică.

Pentruoclipă,iseparecătotuls-amaiîntâmplatcândva:totaşa,stăteaîncameraastabăieţaşulăstaplindecernealăpedegete,caresemănaaşadetarecufiulluimort.Nicinuiseuscasecaşuldelagură,căfemeile îişipăreauplinedemister.Amaifostşiceainiculacestacares-aşi răcit,cucioculspart.Totulelafelcaatunci:uite,tapetulacestacufloricelemici,roşii—caoerupţie—caşicums-arfimolipsitdevărsat-de-vânt.Uite,legăturaastadepeştiuscaţi,careatârnădezăvor,cusfoaratrecutăprin ochi. Uite, trecătorul ăsta care se vede pe geam, cu sticle îndesate în ambele buzunare alevestonului. Uite, firma asta de vizavi, pe care cineva a acoperit cu noroi litera B şi a ieşit AIAGARNIZOANEI.Deundeva,dedupăcolţ,seaudezgomotulfăcutdeunbăţcucareuncopilzgâriepe-ungard.

Îşitrecemânaprinbarbăşiseaudecumfoşneştepărul.Toatesemaiîntâmplaserăcândvalafel,îşitrecusemânaprinbarbă,părulfoşnise.

Măgândeamcă secretuldéjà-vu-ului constă, probabil, în faptul că în cartea existenţei toate suntscrise,desigur,numaiosingurădată.Darprinddinnouviaţă,cândcineva reciteşteoanumepagină,

careamaifostcitităcândva.Şiatunciprinddinnouviaţăşitapetul,şibăţultrecutpestegard,şipeştelemirositoratârnatdezăvor,şifoşnetulacesteibărbi,şiceainiculcares-arăcit,şifemeileplinedemister.

Deci,purşisimplu,cinevaciteşteiaracesterânduri,iatăcareestesecretuldéjà-vu-ului.Atrimiscuunbobârnacmuculdeţigarăpefereastră,dându-lde-aberbeleacul.Asuptdincioculspartalceainiculuiesenţaamară,rece.Şi-aştersbuzelecumâneca.Aînceputsădictezeîncontinuare:— În al treilea rând, şi poate celmai important, să nu ucideţi aiurea. Ţineţiminte că şi ei sunt

oameni. Băieţi, o să fie greu. Şi va trebui să mergem departe, la capătul lumii. Acolo, nici măcarAlexandruMacedonn-a ajuns, a ajuns numai până la graniţă şi a poruncit să se ridice o coloană demarmurăşisăsescrieunrândpeea:„Eu,Alexandru,amajunspânăînlocurileacestea.“Nucredeţi?Osăvăarăt.Acolocactuşiiauurechileciuliteşipoporuleînţeleptşigol.CândAlexandruMacedoni-avăzut, s-a minunat foarte şi a spus: „Cereţi ce doriţi şi o să vă dăruiesc!“ Ei i-au răspuns: „Dă-nenemurireapecarecelmaimultodorim,căaltebogăţiinunetrebuie.“Alexandrule-aspusînsă:„Eusuntmuritor,cumpoteuoaresăvădăruiescnemurirea?“Iareii-auspus:„Dacăteconsiderimuritor,atuncidece,dupăceaifăcutatâtarău,tothoinăreştişirătăceştiprintoatălumea?“Vezi,nurămâneaumaiprejos.Şicumte întorcipuţin, imediatprimeştiunglonţ înceafă.Sămergemmai întâipecaleaferată, iarmaiapoipemare.Şicăamajunsacoloosănedămseamadecumosăvedemoamenicucapetedecâini.Şiosăvâslimmaideparte,iareiosăneîntrebecesuntlopeţilealeapecareleavemnoi.Şiacolomaiexistălupanare,undesuntbărbaţiasemenimuierilorşialteticăloşiifărănumăr,aşacăsă fiţimereu cu ochii în patru! Pentru noi lumea e un proces, pentru ei—un rezultat. Ei considerăcunoaştereaoamintire.Fiecareîşicunoaşteviitorulşioricumîşitrăieşteviaţa.Adică,rezultăcăaceiacareseiubescunulpealtulîncădinaintedeaaflaunuldealtulosăfacăcunoştinţăşiosăsteadevorbă.Şinicinuseroagăpentrupropriapersoană,pentrucănuştiucareefolosulpersonal.Zeii lornusuntcineştiece,darsunttotatâţiacâtepăsări,copaci,nori,bălţi,apusurisuntlanoi.Referitorlaexistenţaaltorlumi,eisuntîndoiţi,darcredcăeonebuniesăafirmicănuexistănimicdincolodecelevizibile,căci,zicei,nuexistănefiinţă în lume,nicidincolodehotareleei.Ei recunoscdouăorigini fizicealetuturor lucrurilor pământeşti: soarele-pământ şi pământul-mamă. Aerul este considerat de ei o partedestulderarăacerului,iartotfoculvinedinsoare.Mareaestesudoareapământuluişilanţulceuneşteaerulşipământul,aşacumsângeleleagătrupulşisufletulfiinţelorvii.Lumeaesteofiinţăvieuriaşă,iarnoilocuimînpânteceleei,precumviermiicetrăiescînpântecelenostru.Darcâtdeveselesteviermele,nuseştie, însăomulsenaşte,trăieşteşimoarefericit,numaicătottimpuluităasta.Şiuite,înţelepţiiăştiagoi,nagomudrii,audeşurubattoatepiuliţeledelaşine.Şibinearfifostsădaţivinapecărăuş!7Deăştia-mi sunteţi, instigatori căcăcioşi! Nu, vedeţi dumneavoastră, căile ferate le strică feng shui-ul!Trebuie să distrugem fărămilă toatămizeria asta.Cape nişte câini turbaţi! Să fie ştearsă de pe faţapământuluihaitaastablestemată!Ţineţiminte,cineva trebuie să facăşi treabaastamurdară.Oamenibuni!Osă-irăzbunămpetovarăşiinoştrişipecamaraziinoştridearme,caredeocamdatăsuntîncăvii,uite-iprintrenoi,zâmbesc,darîncurândnuvormaifi.Lucrulcelmaiimportantesăştiţicăadevăruledeparteanoastră, iardepartealoreneadevărul!Darpoatecăeinvers.Doarluminaemânastângăaîntunericului,iarîntunericulemânadreaptăaluminii.Doarşisoareleîncearcăsăardăpământul,nusăproducăplante,oameni.Înviaţaastanuexistăînvingători,toţisuntînvinşi.Maialescătuîiîmpungicubaioneta,iareioricumgândescaşa:„Sătenelinişteştiînlegăturăcucevaficutinedupămoarteecaşi

cum te-ai întreba ce se va întâmpla cu pumnul pe care îl vei deschide sau cu piciorul îndoit dingenunchi,atuncicândteridici.“Şi,lucrulcelmaiimportant,copii,aveţigrijădevoi!Sănutrageţipânănusevorauzitobele!MaiţineţimintenădragiiluiPitagora?Ei,voi,capeteseci!Doaraţifăcuttotullaşcoală!Pe-ourechev-aintrat,pealtav-aieşit.Parcăpoatesăvăînveţecineva,proştilor!Numailafustevă gândiţi. Ce ne învaţă Pitagora? Pitagora ne învaţă că, atunci când va fi vremea să mori, numaisufletul tăuvapărăsi lumeasublunarăşi luminasoarelui,mergând lastângapepajiştilesfinteşiprincrângurilePersefonei.Şicândosăfiiîntrebatcineeştişideundeaivenit,trebuiesărăspunzi:„Eusuntun ied, am căzut în lapte.“Ei, uite, asta pare să fie tot.A da,mai e ceva, să nu scuipaţi, vă rog, încastronulcucaşăalconţopistuluidelastatul-major.Şi,îngeneral,lăsaţi-lînpacepenefericitulăsta!Ei,zici tu, îşizgârieşielacoloferparelecutocul.Pecinederanjează?NuvreasăseroagepentruregeleIrod?Păicinevrea?

+M-amîntorsdelaclinicăşitotnu-mipotreveni.M-amdussăînvăţ,pentrucăamvrutsăajutcândsedăviaţă,darsuntînvăţatăsăfacchiuretaje.De fapt,mai întâi am vrut să fiu veterinar, dar când am văzut cum sunt sterilizaţi câinii numai

pentrucaoameniisăsesimtămaibine,m-amindignatşiamplecat.Îţi scriu şi, după aceea, o sămă apuc să învăţ în continuare.Dacă ai şti numai ce fel de lucruri

trebuiesăiaudebune!Deexemplu,te-aigânditdeundeaapărutîmbrăcămintea?Imaginează-ţi,nudincauzafriguluişi

nicideruşine.Cidincauzamersuluibiped.S-auridicatoameniipelabeledinspateşiaapărutnevoiade a-şi acoperi organele genitale. Însă nu din cauza ruşinii — nici animalele nu cunosc ruşinea.Maimuţele,pentrua-şiarătaorganelegenitaleşidisponibilitateadeaseîmperechea,trebuiesăiaopozăspecială.Daroameniiautottimpulpozaasta!Deci,eitrebuiesăseacoperepentruasemnalacănusuntpregătiţi!

Defapt,ceneplăcutesăştiicătotulareoexplicaţie.Săzicem,dragosteamaternă.Ştiideceemaiputernică la oameni? Pentru că, în comparaţie cu puiul demaimuţă, copilul se naşte total prematur.Pentruavenipelumelafeldepregătit,artrebuisăpetreacăînpântecedouăzecideluni!Adicăsăsenascăaşacumajungelaunan.Şifemeiacontinuăsă-lpoartepecopilpânălamaturitate,numaicănuîninterior,ciînexterior.Şideaceeanupoatedelocsă-llase.Copilulcreşte,darmamasetotleagădeel,nusepoatedespărţi.

În copilărie, pur şi simplunu-miputeam imagina căvaveniovremecândvoidori s-ovărsdinminepemama,capeovomă.

Când nu era nimeni acasă, luam albumul şi începeam să scot de acolo fotografiile ei, să le facbucăţeleşisălearuncînvasuldetoaletă.

Amînceputsăfumeznumaipentrucămamanuîmidădeavoie.Când veneamde pe stradă, ea începea sămă verifice. Ştia unde trebuie sămiroasă.Nu spunea:

„Suflă!“, nu, îşi dădea seama că după cemănânci o bomboană numaimiroşi a nimic. Îmimiroseapalmele.Hainele,părul se îmbibădemirosdacăcineva fumeazăalături.Darpalmele,numaidacă ţiichiartuţigara.

Număascundeam,fumampefaţă,să-ifacînciudă.

Tataîmispuneaîncetişor:—Fetiţamea,deceoprovociaşa?Ascundeţigările,uitecumiesaşa,provocatoare,dingeacă!Mamamăcerta,iareuîispuneam:—Eusuntrea?Bine,osăfiuşimairea!Şiaşaneprovocamunapealtapânăla lacrimi,pânăneapucaisteria.Probabileu,nuştiudece,

aveamnevoiedeasta—delacrimi,strigăte,debătutdinpicioare,derupereafeţelordepernă.Odatăm-amîncuiatşiamînceputsărupperdelelecuatâtaputere,căgaleriaacăzutcuzgomot.Eaabătutlauşameaşiastrigatcăemamameaşicădeaceeatrebuiesăorespect,iareui-amrăspunscănueum-ambăgatînovululălaşică,defapt,nuamrugat-osămănascăşideaceeanuamnicioobligaţiefaţădeea.

Altădată,m-acertatcăi-amluattrusademanichiurăşinuampus-olaloc,iareumi-amzisce-osăfiecândosăaflecăamînceputsă-ifurbani.Nicinuaveamnevoiedeei—tataîmidădeamereuşipentruţigări,şipentrualtele.Dartrebuiasădepăşescoanumitălimită.

Era respingător săoprivesccând se îmbrăca, când se făcea frumoasă.Mereuputeamsăghicescundeseducea—dupăochiitulburi,alunecoşi.Îmiimaginamcumsedezbracăînfaţaamantuluiei—cumîşiscoatecugrijăhaineleunadupăalta,leîntinde,learanjeazăcugrijă.

Aveampeatuncişaisprezeceanişi, fărăniciunfelde tranziţie, simţeamînmineoschimbare—tocmaifusesemcopilşimătrezisemdeodatăofemeiefoartesingură.

Atunciamplecatdeacasă.Amstrigatcănumămaiîntorcniciodatăşiamtrântituşa.Darnuaveamundesămăduc.M-amduspestenoaptelaIanka.I-arugatpepărinţiieisămălasesăstauonoapte.Leaveanumaipemamaşibunicaşiealenumeapărinţiiei.

Tataalergasepestetot,măcăutasepânănoapteatârziu,deşiarfipututimediatsăghiceascăundesunt.Avenit,aînceputsă-micearăsămergimediatacasă.NusesimţeabineînfaţafamilieiIankăi.I-amspus:

—Bine,osămăîntorc.Darcesăfaccufaptulcănuvămaiiubescpeniciunul?Vădispreţuiesc,cesăfaccuasta?

Credeamcăosămăpocnească.Nuafăcut-o.Şitotdrumuldeîntoarcereamersîntăcere,numaiîşitrăgeanasul.

Nuştiudecemi-amadusaminteacumdeasta.Singurameaiubire,câtdemultîmilipseşti!Recitescdemulteorifiecarescrisoareataşi,acoloundesuntpuncte,îmipunsărutările.Şi,defapt,trăiescnumaidelaoscrisoarelaalta.Trecpelângămonument,elalocullui,darundeeîntâlnireanoastră?Şi tot timpul încerc să găsesc o justificare faptului că nu eşti aici, nu eşti alături demine.Nuo

explicaţie,ojustificare.Doarpentrucevatrebuiasăfaciasta,dacăaşae.Şiuitecemi-avenitînminte.Estecaîncopilărie,dacăaiceva,trebuiesăîmparţilucrulacela.Deexemplu,tuaiprimitbomboane,daralţiinuau.Şitrebuiesăleîmparţi.Că,altfel,potpurşisimplusăţileia.Şiînviaţaastatrebuiesăîmparţimereuceeaceaimaidrag.Şicucâtemaidrag,cuatâttrebuiesădaimaimult.Săîmparţiceiubeşti,căaltfelţiseiadetot.

Tesărut,iubitule!Săfiisănătos,săaigrijă,fericireamea!Adormşimătrezesccutineîngând.Dacănuai exista,m-aş îneca înpropriapersoană,aşhoinăriprinpustiulmeu, fără săgăsescun

punctdesprijin.

Şimi-eaşadeteamăcăţis-arputeaîntâmplaceva.Nuştiudece,mi-amadusamintecăaipovestitdespreniştepăsăricareseiubescînzbor.Nupot

să-miaducamintecumlezice.Ştiicevreauacumcelmaimultpelume?Sărămângravidăcutine,cutotul—cugura,cuochii,cu

buricul,cupalmele,cutoateorificiile,cupielea,cupărul,cutotul!

0Au fost aduse vagoanele. Patruzeci de oameni, opt cai, un hamster.Aşa de ciudat sunt aranjate

lucrurileînviaţaasta!Oameniisesălbăticescrepedefaţădeceilalţioameni,devinticăloşi,aspri,şisetopesc,devinumanicândevorbadeunanimăluţcetrăieşteînbuzunarullor.Leparerău.Deodatăsetransformă,cândîlmângâiecudegetulpespatelemic.

Tarelungămaieziuaînvagon.ProbabiltrecemprinîmpărăţiaPreotuluiIoan.Stâlpidetelegraf,poduri,barăcidinlemn,fabricidecărămidă,gropidegunoi,drumuriauxiliare,

depozite,elevatoare,câmpii,păduri,dinnoudrumuriauxiliare,antrepozite,casteledeapă.Eşalonulabiasetârăşte.Lângăobarierăcoborâtăseaflăocăruţăcevreasătraverseze.Acarul,o

femeie însărcinată, se scarpină la ceafă cu steguleţul făcut sul. O capră legată de un par se uită cuatenţie.

Înlocuriledeschise,fumullocomotiveiseaşternepepământ,seagaţădeiarbapalidă.Într-ogară,ieri,aavutlocunaccident—amvăzutunmanipulantstrivitdetampoane.Prindemdinnouviteză—jos,undesuntşinele,privireaîncepesăalunece.Amcăutatodovadăcăpământulseînvârteînjurulaxei—uite-o,afară.Amtrecutprintr-unsatdevreoduzinădefumurişisuflete.Măgândescmultlamama.Ladespărţireavenitcuorbulei,deşiamrugat-osănufacăasta.Mi-a trecutprinmintecăos-opot iubicuadevăratnumaicândosămoară.Cineaspusasta,că

rudeniadesângeesteceamaiîndepărtată?Cecrudşiadevărat!Mi-amadusamintecumauplecat—pentrufiecarepasalluieranevoiededoipaşimicuţiaiei.Cecuvântciudat—fiuvitreg.Mamaafăcutcunoştinţăcutatălmeuvitregprinintermediulbunicii.Câtaveamatunci,optani?El

veniselanoidecâtevaori,mamaîlserveacuceailamasăşi-mifăceaîntăceresemneameninţătoare,săstaucuminteşisămăcomportcuviincios.Omulacestaîmifuseserespingătordelaînceput.

Miemiseadresapeuntonvioi,ironic,aşacumseobişnuieştesăsevorbeascăcucopiii,privindu-măînacesttimpcuurechealuipăroasă.Tăceamlaîntrebărileluistupide,iarmamaspuneablând:

—Fiule,hai,răspunde,doareştiîntrebat!Eraminciunăînvoceaastablândă,evidentăpentruamândoi,şiastamărăneafoartetare.Specialtrânteamcâteoprostieşimaimareşipefaţăîiapăreaogrimasălargă—aşazâmbeael,

trebuiasăteobişnuieşticuzâmbetulacesta.Saşka,frumoasamea,eînordinedacă-ţiscriudespreasta?Niciodatănuamvorbitdespreel.Ştii,cândamîncercatsă-miimaginezlumealui,num-amsimţitînlargulmeu.Viaţaunuiorbmise

părea precum viaţa unei cârtiţe care sapă, într-un întuneric dens şi greu precum lutul umed, tunele-vizuinişialeargăprinele.Şi totspaţiul luinegruestebrăzdatdeasemeneacotloane.Şi într-unuldin

aceste cotloane sunt eu cumama.Mai ales noaptea, cu orbirea lui, se strecura în creierulmeu şi nuputeamsămi-lscotdincap,oricâtefortaşfifăcut.

Ţinmintecummi-aspusmama, lăsându-mănăucdetot,căvreasăsecăsătoreascăcuelşică îliubeşte foarte tare pe omul acesta şimă roagă să-l iubesc şi eu.M-a uimit cuvântul acesta— „să-liubesc“.Să-liubescpeel?Înconştiinţameapurşisimplunuintrafaptulcăeaapututsăaducăîncasanoastrăbărbatul acesta străin,deneînţeles, cunişteochi îngrozitori, căzuţi înorbite, şi cuniştedinţiverzuice-iieşeaudingură.

Mamam-arugatsă-llaspeorbsă-miatingăfaţa.Şiacum,dupăatâţiaani,îmiaducamintedeastacuunfior.

Îţiimaginezi,chiarîmifăcusemnişteplanurinebuneşti,decopil,cumsăfacsălestricnunta—sătaicufoarfecarochiademireasăamamei,săpunlaxativîntortsaucevadefelulacesta,darnuaavutlocnicionuntăaşacumîmiimaginasemeu.Purşisimplu,s-amutatîncasăşiaînceputsălocuiascălanoi.

Nuputeamdelocsă-midauseamadeceaveanevoiemamadeinvalidulacesta.Şimirosul!M-aifiînţeles.Dinspreelveneaoduhoaredensă,aunuitrupmare,cetranspira,nuputeamsăînţelegcumde-lsuportămama,oareeanusimţeaasta?Purşisimplu,nuputeamsăcredcăeanusimtemirosul.

Uneoriîmifăceacadouri.Ţinmintecummi-aadusocutiuţădelacofetărie,iaracoloerauprăjituri,preferatele mele, cartofi. Doi cartofi mari, cu o aromă ameţitoare de ciocolată. Ce mai voiam să-imănânc!Darm-amduslabaie,amluatpeneobservateprăjiturilecumineşile-amaruncatînvasuldetoaletă.

Els-abucuratcândaaflatcăaveamunjocdeşahspecial,pentruorbi,pecaremi-ldăruisebunica,daramrefuzatcategoricsăjoccuel,deşipânăatunciaşfijucatchiarşicuoglinda.

Cândamieşittoţitreipestradă,oameniiîntorceaucapuldupănoişimieîmieragroaznicderuşine.Ţin minte că, la prima ocazie, de exemplu, când se opreau în faţa unei vitrine sau intrau într-unmagazin,încercamsălasimpresiacăsuntsingur,cămăplimbpurşisimplusingur.Imaginamcelemaiimposibilepretextecasănufiualăturideeiînlume.

Cândmă luau la film, mama îi şoptea la ureche ce se întâmplă pe ecran şi tot timpul oameniisâsâiauspreea,iareutrebuiasă-lconduclatoaletă.Aveacevacuvezicaurinarăşiseducealatoaletăaproapedinorăînoră.

Celmaimultmăderanjaumărunţişurile.Nutrebuiasăaruncilucrurilecumvoiai—acumpentrufiecareobiectapăruseunlocobligatoriu.Nutrebuiasălaşiuşaîntredeschisă—trebuiafiesăoînchizi,fiesăodeschizi.Cândseduceasăseodihnească,totulîncasătrebuiasăamuţească.Latoaletăpusesenişte cutii pentru beţele de chibrit—de fiecare dată în urma lui aprindeaun chibrit şi ne spunea săfacemacelaşilucru.

Nusuportamsăvădcummâinileluipipăiaupemasă,încăutareazaharniţeisauauntierei.Cândrămâneapegânduri,adeseaîşilăsacapulpespateşi-şiapăsacudegetulmaresuborbită.Şiacumvădcumpipăiepecoridorulnostru,cudegeteleîntinse.Nu-miplăceadeloccând,seara,mamaîiscoteaşoseteleşiîifrecadegetelealbe,strâmbe.Şilucrul

celmaineplăcut,nuştiudece,eracăîispuneaPavlik,deparcăerauncopilaş.Uneori,misepăreacănuedelocorbşivedetot.Odatăamaruncatdinîntâmplareoprivirepeuşa

deschisă—tatălvitreg,dupăcevenisedeafară,seschimba,îşiscoteaghetele,lepuneaunalângăalta,

şideodatămi-aspustăios:—Închideuşa!Cândmamanuputeasă-lconducăundeva,atuncimărugapemine.Tatălvitregmăţineadeumăr.

Măuimisecândspuseseprimadată:—Nuteteme,nuemolipsitor!Toţi seuitau lanoi şi eunuputeamsuportaprivirileasteacompătimitoare, şoapteleastea furişe:

„Ce îngrozitor!“ sau„Doamne-fereşte!“Şi trebuia să-l conduc încet, fărămişcări bruşte şi smucituri,altfelîncepeasă-mivorbeascăsupăratşisă-mistrângădurerosmâna.Trebuiasăştiicumsă-lconduci.Îlapucau dracii când oamenimiloşi voiau să-l ajute şi-l apucau demâna cu care ţinea bastonul. Şi săîncercecinevasă-lconducăpelângătoatebăltoacele,dacăeploaie!

Tatălvitregaveamereulaelocutiuţădefiercuuncapac,încareeraunişteferestruicipătrate.Pedrum,dacăîitreceadeodatăprinmintesănotezeceva,neopreamşieuaşteptampânăceel,cuosulăboantă,făceanişteşanţuriînhârtiagroasă.Trecătoriiseuitau,iareu,deruşine,aşfivrutsămăînghităpământul.

Cu toate acestea,prin tunelurile-cotloanele sale cunoscutemergea încrezător, ciocănind sonorpetrotuarcubastonulsăualb.

Însubsolpăstramgeamantaneculucrurivechi,mamauneorilelualamânăşiodatăascosdeacolounpulovermare,l-amăsuratpemineşiaspuscă,uite,osăcrescşiosă-lport.Mi-amdatseamacăăstarămăsesedelatata.Şiapoiamvăzutpuloveruldelatatălmeupetatălvitreg.Nuştiudece,darastam-airitatcelmaitare.

Înparc,laiaz,auluatobarcăşitatălvitregatrecutlarame,iarmamaconducea.Einuînţelegeaude ce tuturor le plăcea să se plimbe cu barca, numai mie nu. Ei erau veseli— se apucaseră să sestropeascăcuapă,mamaţipaşimureaderâs,iareustăteamudşirăutăcios.Iarcândamluatşieuunpumndeapăneagră,plinădemătasea-broaştei, şi i-amaruncat-o în faţă,mamaa începutsăstrige lamineşim-alovitpesteobraz.Pânăatuncinumaiprimisemdelaeavreopalmă.

Voiasă-iceriertare,dareum-amîmpotrivit:—Pentruce?Ceamfăcut?Şielastropit!Mamaaînceputsăplângă,dartatălvitregşi-aştersmurdăriadepefaţăşiazâmbitcugrimasasa:—Nu-inimic,Ninocika!Nu-inimic.Dareuştiamcăşielmăurăşte.Treceaupelângănoi,într-obarcă,niştestudenţi,şiunuldintreeiafluieratcătrenoi:—Iauitaţi-vă,Caron!Şibarcaloreracâtpecesăserăstoarnedincauzarâsetelor.ŞtiamcineesteCaron.Şiamînceputsărâd.Mamami-aspusmaiapoi,cânderamsinguri:—Fiule,terog,iartă-mă!Şiîncearcăsăînţelegi.Şisă-ţifiemilă.Peatunci,astamisepăreaaşadeciudat,cumcănumameitrebuiasă-ifiemilădemine,cimiede

ea.Palmaaceeanuampututdelocsăi-oiert.Odatăaplecatsingurşiacăzut,s-aîntorsplindesânge,murdar,cucămaşaruptă.Mamaaînceput

săplângă,totscormoneaprincutii,căutândplasturişiiod,iartatălvitregîşipicurasângelepeparchet.

Ţinmintecănu-mieradelocmilădeel.Duminica, mama îmi interzicea categoric să-i trezesc devreme şi ieşea din dormitor mulţumită,

fredonândceva,cuurmeroşiipegât—iritaţiidelabarbalui.Îicreşteaaşaderepede,cătatălvitregserădeauneoridedouăoripezi,dacăsearasemaiduceauundeva.Nuaveanevoiedeluminăşiadeseastătea în întuneric şi chiar se rădea pe întuneric, pe pipăite şi pe auzite, luându-se după zgomotulbriciului.

Odată,eraonoaptesufocantăşieustăteamînpatcufereastradeschisăşinuputeamadormi.Erafoartelinişteşideafarăseauzeaoricefoşnet.Şilacameralorerafereastradeschisăşirăzbăteapânălaminecumvorbeau,convinşicănuvoiauziprinceledouăuşiînchise.Elîngăimacăpieptuleiebogat,iarsfârcurilesuntcaniştedegetare.Şicălasubsuoarăareniştetropice!Şieiîiplăceaasta,chicotea.

Ce-lmaiuramînmomenteleacestea,iarpeeaodispreţuiam!Mai apoi, patul începea să scârţâie.Voiam să sar în picioare şi să fac ceva!Să spargo vazăde

peretesausăîncepsăurlu,sauoricealtceva.Dareustăteamîntinsşiascultamcumfornăiauşicumselipeasonorsudoareadepântecelelor.Şieamaiîncepeasăstrigeînăbuşit:

—Da!Da!Da!Dupăaceea,olualagoanălabaie,lipăindcupicioarelegoale.

Uncanton.Amrămasblocaţi.M-amapucatsămaiscriucâteceva.Saşenka,deceamînceputsă-ţipovestescdespretatălvitreg?Nicieunuştiu.Dracu’să-lia!Mai

binesă-ţiscriudesprecevainteresant.Eamuzantcă laDemocrit trupulpoatefidivizatnumaipânălanivelulsufletului—sufletuleste

ultimullucruindivizibil,caunatom.Întreatomiemereuuninterval.„Dacăatomiis-aratinge,atuncieiarfidivizibili,dar,prindefiniţie,eisuntindivizibili:darsepotatingenumaiprinanumitepărţialelor.“Adicătrupurilesepotatinge,darîntresufletevafimereuuninterval,unlocpustiu.

Mi-efoame.Stăncuţelesuntnegre,unsuroase,canişteseminţedelocomotivă.Probabilcăoameniiseîmpart,purşisimplu,înceicareînţelegdeceesteposibilcaîntimpcebei

nişteceai,exactladouăfărăzece,pământulsăseînvârtă,fărăsăgăseascăînastaniciocontradicţie,şiînceicarenupotsăînţeleagăastadefelşisubnicioformă.

Amopritlângăuncasteldeapă—locomotivas-apregătitsăseadape.Stau la fereastră şi mă holbez la maşina de manevră. Când pufăie pe lângă noi, împroaşcă cu

căldurăşicuunaburfierbinte,lipicios.S-aîntunecatşinoinunemişcămdinloc.Defapt,noapteaaiciefrig,trebuiesăteînveleşticumantaua,casănuîngheţi.Pelângăşinetrece,de-alungulîntregiigarnituri,unomuleţcuunciocancucoadălungăşiloveşte

fiecarebucşă.Ascultăunsunetdeosebitpecare,înafarădeelşidebucşă,nimeninu-laude.Şineleruginescpeliniileauxiliare.Şi,deodată,pricepunlucrufoartesimplu—căuite,cantonulăsta,felinarulăsta,lovituradeciocan

înbucşă,cânteculcosaşilorceintrăpefereastratelegrafului,mirosuldefumşidelocomotivăfierbinteceemanăaburşiunsoare,şiaceststrigătallocomotivei,răguşit,obosit—eusunt.Şinuexistănicăieriunalteuşinicinuvamai fi.Şi toate încredinţările referitoare laveşnica întoarceresuntnumainiştepoveşti. Totul este într-o singură direcţie şi acum. Şi dacă acum ne punem înmişcare, cantonul va

dispăreaşiosădisparşieularândulmeu.Locomotiveleauînceputsăurleceva.Poatecăosăpornimmaideparte,încurând.Darpoatecăpurşisimplusecheamăaşaunelepealtele—camasculii,femelele—cuvocilelor

cavernoase.Secautăînnoapteunelepealtele.Iubiredelocomotivă.Acumunastrigăsinguraticăşinimeninu-irăspunde.Pentruele,poatecăestevoceaceamaitandră.Gruşenka8luiDostoievskiaveaun„defect“trupesc.Tottimpulmăgândesc—oaredesprecefelde

defecteravorba?

+Iubitulmeu,suntneliniştită.Cumîncepsăcadpegânduri,imediatîmivineînmintecăsepoateîntâmplacevacutine.Îmiţin

fireaşiştiucătotulvafibinecunoi.Cucâteştimaimultdepartedemine,cuatâtdeviiopartemaimaredinmine.Uneori,nicieunu

maiînţelegundeîncepituşiundeîncepeu.Totcemiseîntâmplăesterealnumaipentrucămăgândesccumsă-ţiscriudespreasta.Şi,înlipsa

acestui lucru,chiarcândmi-ebine,nupotsămăbucurdecemise întâmplă.Trebuiesă împărtăşesctotulcutine,pentrucabucuriasăfieadevărată.

Uite,deexemplu,ierine-amînţelessătrecpelaIanka,daramajunsmaidevreme,laeicursurilenuseterminaserăşim-amhotărâts-oaştept înăuntru,pentruanustaaşa,aiurea,pestradă,vremeanuecălduroasă,efrigşivânt.Acoloserenovează,lângăscarătocmaiurcauzugraviipeschelă,unul,cuocăpşunămare,necoaptă, în locdenas,mi-afăcutcuochiul,s-afăcut, înglumă,căvarsăasuprameacăldarea cu vopsea. Am început să râd. Într-adevăr, ce puţin îmi trebuie pentru amă simţi deodatăfericită,dacăpotmaiapoisă-ţipovestescdespreasta.Altfel,înţelegi,asteanicinuexistă.Nicizugravulcucăpşuna,nicicăldareaciobităcuocru.

Ampornitpecoridoare,pestetoteraneplăcut,delaferestreveneacurent,pestetotnumaimirosdevopsea,deduhoaredelatoalete.Amgăsitsaladupăorar.Amaruncatoprivire.Sepictadupămodelnud. M-am strecurat şi eu, m-am aşezat. Nimeni nu mi-a aruncat nicio privire, toţi erau ocupaţi,concentraţi.Făceaueforturi.Peo scenă se aflao femeiegoală, iar în jur atâţiabărbaţi tineri carenuvedeau.Maibinezis,nuvedeauceeacetrebuia.

În liniştea din sală se auzea scârţâitul minelor de creion, cărbunele foşnind pe hârtie. Unul îşiîntindeamereucreionul,mijindu-şiochii,şitotmăsuracevalafemeie.

Profesorultreceadelaunullaaltulşi,cuocheiemare,delauşă,ciocăneapedesene,cicăastanuebine,ailaltăealtfel.Aspuscuivacuimportanţă:

—Maireduceţicuunsemiton!Laminenicinus-auitat.Iankami-avorbitdeelzicându-i„Ceartkov9alnostru“.În faţamodelului se afla un calorifer, dar se vedea că îi era frig, tot timpul îşi trăgea nasul, era

răcită.Şistăteadelocfeminin—cumâinileşipicioareledepărtate.Goalăcaovază—trupuleradefaţă,

dareacineştiepeundeera.Întoateacesteaeracevaneautentic—şiînfemeie,şiînnebărbaţiiăia.

Şi atunci, la fereastră, a apărut zugravul ăla.A văzut-o şi a îngheţat cu rola înmână. Iar ea l-aremarcatşi imediats-aacoperit.Cuungestaşadefeminin—omânăaici,altadincolo.Şideodatăadevenitreală.

Aşademultvoiamşieus-opictez!Înmomentulacelatoţiauînceputsăstrângă,eaşi-apusunmichalatşiadispărutdupăparavan.Iareumăgândeamcumosă-ţipovestescasta.Uite,ţi-ampovestit.Darazim-amtrezitşiamstataşaîntinsă,fărăsădeschidochii,ascultamnumaisuneteledinjur,aşa

devii, aşade simple, aşade familiare—undevapăcănede azi-dimineaţăomaşinăde cusut, huruieliftul, se tânteşte uşa de la intrare, un tramvai zdroncăne la capătul străzii, o pasăre fâlfâie pe lafereastră.Tute-aifiuitatlaeaşiaifispuscumsenumeşte.

Şimi-e imposibil săcredcăundevaeste război.Şia fostmereu.Şio să fiemereu.Şiacolode-adevărateleaoameniisuntmutilaţişiomorâţi.Şicăîntr-adevăracoloestemoarte.

Crede-mă,dragule,iubitule,scumpule,ţien-osăţiseîntâmplenimic!

0Afost receptatădinport comandadeproduse alimentare: zahăr19puduri10 şi 5 funturi11 60de

zolotnici12;ceai23f.1/3zol.;tutun7puduri35f.şisăpun8puduri37d.Sunt bolnavi 2marinari şi 14 soldaţi din batalionul de linie nr. 4.Apadin cală e de 5 inci la o

pompare.În după-amiaza aceleiaşi zile.Vântul e liniştit, e senin, presiunea e de 30,01, termometrul arată

13½.Deazi,s-auduspemal: ladăcumuniţie—1;butoiaşcucarne—4;fuiordecânepă—25depuduri;făinădesecară—29depuduri;crupe—4puduri;ladăde(ilizibil)—1;gloanţe2160buc.;cazanedefontă—3;funii—5puduri20f.;foaiedetablă—50buc.;năvod—1;cal—1;tauri—2.Laora12,apadincalăede24deinci.

Ziledemers—192,ziledeacostare—102.Astăziechipajulaprimitcarnecuviermişiaînfulecat-ofărăcomentarii.Niciunfelderevoltă13.Pestepatruluniamajunslaoinsulăpecareseaflaocâmpie,maredeomilă,şiamcoborâtdepe

corabie,pentruanefacedemâncare14.Cumamaprinsfocul,insulas-aşilăsatînapă,darnoiamrupt-olafugăînapoisprecorabie,dupăceamabandonatacoloalimenteleşioalele.Nis-aspuscănueinsulă,ci un peşte numit Iasconius, care, după ce a simţit focul, s-a lăsat la fund împreună cu alimentelenoastre.

Dupăceampornitmaidepartesprenord,timpdeşasezileammersprintredoimunţiînvăluiţiînceţuri.Dupăcene-amapropiatdeoinsulă,amvăzuttotfeluldeanimalerareşioameniaipădurii,fărăveşminte.Maideparte,ampornitspreoinsulăpecarelocuiescchinocefalişimaimuţedemărimeaunuiviţeldeunan,undeamstatcinci lunidincauzavremiiproaste,carene-a împiedicatsămergemmaideparte.Locuitoriideaiciauşicapetele,şidinţii,şiochiidecâine.Pestrăini,dacăîiprind,îimănâncăimediat.Iarpoamelenusuntcalanoi.

Aiciefoartecald.Soareleardeaşadetare,căabiamairezişti.Dacăbagiunouînrâu,nicinuapucisă-ltragiînapoi,căs-aşifiert.Aicisefacemultătămâie,darnualbă,cimaronie.Eşimultchihlimbar,semai găseşte şi bumbac şimulte altemărfuri.Aicimai cresc elefanţi uriaşi, fiara unicorn, pasărea

papagal, abanosul, copacul roşu de santal, alunele indiene, cuişoarele, copacul brazilian, scorţişoara,piperul,cicadelemuteşitrestiamirositoare.Şimaicrescaicişipăuni,suntşimaimari,şimaifrumoşicaainoştri,şiaratăcutotulaltfel.Şigăinilenusuntlafelcaalenoastre.

Găseştimultghimbirşimultămătaseprinparteaastaalumii.Peaicieatâtdemultvânat,căepurşisimpluuimitor.Peunfirfiricveneţianpoţisăcumperitreifazani.Peaicioameniisuntrăi;laeinuseconsiderăcăepăcatsăfurisausătâlhăreşti,nuexistăînlumeaşazeflemiştişitâlhari.Aicisuntşidinceicevenereazăidoli,şibaniilorsuntdehârtie,pemorţiilorîiard,pelaeiemâncarecâtăvrei,detotfelul,dareimănâncămanguste.

Seroagă la tot felulde lucruri:cumsescoalădimineaţa,se roagă laprimul lucrupecare îlvăd.AiciSteauaPolarănusevededeloc,dar,dacăteridicipevârfuri,easeînalţăcuuncotdeasupraapei.

Pemorţi îiard,dupăspusele lor,şi iatădece:dacănuarardetrupurilemorţilor, îneles-arfaceviermişiviermiiaceiaarmâncatottrupuldincareauieşit,şidacănuarmaiaveacesămănânce,atuncii-ar atacape toţi, iarpe sufletul celui căruia îi aparţinuse trupular fiunmarepăcat.Deaceeaardeitrupurilemorţilor.Şiviermii,zicei,ausuflet.

Vâslesc,iaruntrecătorîntreabă:—Celopatămaieşiastapecareoducitu?Îţiimaginezi,Saşenkamea,maiîntâiafostcopaculbrazilianşiabiadupăaceeaBrazilia.Amieşitpepunte,nuenimenilaprora,s-auascunsînspateletroliuluidincauzavântului.Aicie

bine,înspatelepânzeidecort,poţisătragişiunfumînmânecă.Mareaşicerul—eciudatcăundevapotsăexisteseparat.Încurândosăînceapă.Saşenka,poatecăosăfiuucis.Oricum,estemaibinedecâtsămăîntorc

infirm.ŞisănudeaDomnulsăfienevoiesămăsinucid.Tuştiidoar,suntgatadeorice.Măuitlavaluri,laceaţă.Subpicioaresimtniştetrepidaţiisurde.Huruituldinsalamaşinilor.Şiam

osenzaţieciudatăînsuflet,nuştiucumsă-ţiexplic.Vântulparcăîncearcăsăbagefumulînapoipecoş.Nureuşeştedelocsăfacăasta.Unpescăruşaînţepenitpecer,s-aoprit,acăzutpegânduri.Dupăaceeaşi-aamintitcevaimportant,

poatesătrăiascăcâtdepuţin,şiatulit-ocavântul.Decemintşimămint?Nusuntdelocpregătitpentrunimic!Augolitpestebordcontainerulcugunoi—pescăruşiiauînnebunit.Îţidaiseama,Saşka,probabilaşae:membranamaterială,vizibilă,alumii,materia,seîntinde,se

murdăreşte,sefreacăşiajungenumaigăurişi,atunci,pringăurileacestea,aşacumieseundegetdelapiciorprintr-ogaurădelaciorap,sestrecoarăesenţa.

+Dragulmeu,iubitule,scumpulmeu,singurameaiubire!Ascultăces-aîntâmplat!M-am dus cu bicicleta în pădurea noastră, după aceea m-am dus acolo unde este aerodromul

părăsit.Maiţiiminte?Totulenăpăditdeiarbă,pistaeogroapădegunoi,hangarelesuntpustii.Suntnumaimormaneîn

ele.Pestetotsuntnumaimlădiţedesârmăghimpatăruginită.

Îmizic,oaredecem-ambăgateuaici?Ourzicămi-a făcutpicioarelepraf.Şi şosetele îmi suntplinedeseminţedeierburi.

Iarsoareleapune.Mă întorc înapoi pe bicicletă şi văd: un snop de sârmă ghimpată câtmine de înalt e năpădit de

talpa-gâştei.Şi,luminatdeamurg,începesăseîmbujoreze.Ardecaunrug.Şideodatăspune:—Stai!Stau.Eltace.Îlîntreb:—Cineeşti?Iartufişulînflăcărizice:—Nuvezi,ce-icutine?EusuntAlfaşiOmega,GogşiMagog,HeldatşiModat,dreaptaşistânga,

vârfurileşirădăcinile,inspiraţiaşiexpiraţia,mamă,nană,pană,lamă,dacăaşştieucumsăpreschimbcărţiledejoc,aştrăilaSoci.Eusuntceeacesunt.Călător,strângătorşilafluiercântător.Sănutetemidemine.Purşisimpluvorbescdiferitcuoamenidiferiţi.Doartrăimîntr-olumeîncarefiecarefulgdezăpadăsedeosebeştedecelălalt,oglinzile,defapt,nuaratănimicşifiecarealuniţăareuncorespondentdiferitlaunaltom.Zi!

Eu:—Păicesăzic?—Spune:totulînjurestevesteşi,înacelaşitimp,şivestitor.Eu:—Totulînjurestevesteşi,înacelaşitimp,şivestitor.Snopulînflăcări:—Ei,şicareeproblema?Eu:—Toţi vor să-mi explice că, pentru iubire, nu ai nevoie de altcineva.Cică încă Platon spunea:

iubireaesteprezentăîncelceiubeşte,nuînceliubit.El:—Şicearede-afacecuasta?Câtenus-aumaispus!Ceîiasculţimereupetoţi?Eu:—Păişicesăfac?El:—Uită-telatine!Eu:—Suntgroaznică?El:—Nudeastavorbesc.Uite,aiseminţedeierburiînşosete.Şiastaestetotunvestitorşioveste.O

depeşă. Despre viaţă. Despre victorie. Este acelaşi lucru. În viaţa asta nu există învinşi, toţi suntînvingători.

Eu:

—Dareuvreausăfiucuel!El:—Spunecuvintele!Eu:—Carecuvinte?El:—Leştii.Eu:—Eu?Deundesăleştiu?El:—Gândeşte-te!Eu:—Ei,care?SecununărobulluiDumnezeuVova-Morkovkacualta?Şiîlmaişicalcăpepicior,ca

săcântegăinaîncasă?El:—Nu,nu,nuasta!Eu:—Darnupotsăleghicesc!El:—Nutrebuiesăghiceşti.Dejaştii totul.Uită-tela ţânţarulăsta.Uitenorul.Uitedegeteletalecu

umflăturişicuocicatricechiarlângăunghie.Eu:—Credcăîncepsăînţeleg.El:—Uitelumeavizibilă.Şiînchideochii—iat-opeceainvizibilă.Eu:—Amînţeles!El:—Ei,şiatunci?Eu:—Amînţelestot.Amînţelestot!Suntemdejasoţşisoţie.Mereuamfostaşa.Tueştisoţulmeu.Eusuntsoţiata.Şi

aceastaesteceamaifrumoasărimădinlume.

0Stimatăprenumeşipatronim!CuprofundădurereVăcomunicămcăfiulDumneavoastră.Defapt,Dumneavoastrăaţiînţeles.Fiţitare.ÎnţelegcumVăsimţiţiacum.Însituaţiaaceasta,niciuncuvântnuajutăşinulinişteşte.Vărogsămăcredeţi,nicimienumi-euşorsăscriuasta.Darastaeviaţa.Serviciul.Nuexistă„nu

vreau“,existănumai„trebuie“.Măcar să aveţi omică alinare, că nu amurit aşa, pur şi simplu, ci pentru ceva frumos şimăreţ.

Pentruceanume?Ei,măcarpentruaceeaşiPatrie.Înţeleg.Nuecetrebuie.Pescurt,amuritînluptă.Încareluptă?EsuficientsăspuncăfiulDumneavoastrănus-amaiîntors,cumzicepoetul,dinacelrăzboideloc

celebru15.Prinurmare,ce importanţămaiaredacăa luptatdeparteaalbilor,a roşiilor, aelinilor sauiudeilor?

Ceimportanţămaiareîncarerăzboideloccelebrumori?Înţeleg,Dumneavoastră trebuie să ştiţi ce câmpie anumedin imperiul duşmanva fi îngrăşată de

sângelefiuluiDumneavoastră.DarnuVăetotuna?SăzicemcaevorbadeceadesubCer16.Kutuzov s-a dus să-i bată pe francezi, iar fiul Dumneavoastră, cum glumesc gradele noastre

inferioare,s-aduslachinezc-unbobdeorez.Ei,şiacestaesterezultatul.Vărogsăsemnaţideprimire.Apropo,despreeroiinoştridepoveste s-a scris şi înziare!Uitaţi, înGazetadeseară de ieri, pe

coloanaatreia:GreuedrumulsoldatuluipânălaordinulSf.Gheorghe!!Vi-lataşez.„Oricât de trist ar fi, ne comunică corespondentul nostru special din teatrele de operaţiuni,

experienţaprimelorzilederăzboiaarătatcăaltfelnusepoate:auîncercatsăcruţevieţi,darauprimitînspatelefrontuluisalvedinmlădiţeledesorg.Darcitiţi,vărog,îndemnurilebătutepeuşafiecăruilăcaşdecult!

Nueploaie,Pământulseusucă—Ianguitzîautulburatarmoniagenerală.CerulmâniatAtrimispepământOptmilioanedesoldaţiaicerului.Osălevenimdehacianguitzî-lor,Osădistrugemcăileferate—Osăsedezlănţuieploaiatorenţială,Oameniişispiritelevorprindeputeri,Cocoşiişicâiniiosăseliniştească.Hai,omoarămăcarunul!17

Hai,omoară-lrepejor!DecâteoriteuiţilaunulDeatâteaorisă-lşiomori!

Ianguitzî, stimate cititorule, continuă corespondentul în corespondenţa sa, sunt diavolii de pestemări,neoamenii,necredincioşii,chinocefalii.Adicănoi.

Noiamtulburatarmoniagenerală.Noisuntemcaniştegăuriîndesăvârşirealumiiprincaresepierdcălduraşisensul,princaretragecurentulcosmicdegheaţă.Numiţiaceastăarmoniegeneralăcumvreţi,orifengshui,oriregulament,n-areimportanţă,lucrulcelmaiimportantestecăîneatotulestedinplin

—şiviaţă,şimoarte,şi,lucrulcelmaiimportant,căldurăumană.Cumsăexplicastamaisimplu:armoniageneralăesteacelregulamentcareîndeamnăcarecruţiisă

fie învăţaţi că totul e o rimă.Caşa şiMaşa, iubire şi fericire, zăpadă şi apă, nu ştiu careprenume şipatronimşifiulpecareîlare.

ImperiuldesubCerdeaceeaedesubCer,pentrucăaicioameniimor,darcontinuăsătrăiascămaideparte;toţicontinuăsătrăiascămaideparteînaceleaşicase,sămeargăpeaceleaşidrumuri,săspunăaceleaşi cuvinte, niciodată de ajuns, să privească la fel apusul, să-şi taie la fel unghiile, înmuindu-leînainteîncastronelulcuapăcaldă.Toţisuntacoloundeaufost.Şinupoţisăleieicasele,drumurile,pământul,apusul,unghiile.

Înacestregulamentsespune:trebuiesăînţelegicătrăieştipepământullor,cămergipedrumurilelor.Şidacăvreisăbaţiuncuiînperete,trebuiemaiîntâisăleceripermisiunea.Şicândconstruieştiocasă, nuo construieşti pentru tine, ci pentru toţi.Pentru toţi cei care au trăit şi carenuau trăit încă.Pentrutoateapusurileşitoateunghiile.

Decinuevorbadetraverseşinicideşine,cideceeaceseîntâmplăfărăpermisiune.Aşa,caîntrevii.Aşa,caînlumeadesubCer.

Ianguitzî au tulburat armonia generală, ea trebuie restabilită. De aceea ianguitzî trebuie să fiedistruşi.Noi.Noisuntemceicucapeteledecâini,noitrebuiesăfimomorâţicaniştecâiniturbaţi.Noinulăsămpenimenisătrăiască.

Însuşiceruls-aindignatşiatrimisîmpotrivafiilornoştriarmatacerească.NoiluptămcuCerul.Dacăi-aivedea,cititorule,peaceştiluptătoricereşti!Suntdoarniştecopii!Maimultfetiţe.Elecredcăanumitecuvinte rostite,nişte invocaţii cereşti, le fac intangibile.Elecredcă în jurul

trupurilor lor feciorelniceapareunclopot transluciddeaur, care, caoplatoşă, le apărădegloanţe şibaionete.Şimaicredcăpotdafocuneicasenumaiprinsimplaatingeresauprivire,căpotsădisparăşisăaparăînloculcelmaineaşteptat,căpotfiinvizibile,căsepotascundesubpământşipotzburaprinvăzduh.Iarînmâinilelorarmădevinepânăşiunbăţdesorg.Estesuficientsăfieîndreptatînsprevreunianguitzî,căacelapelocvafifăcutprafdeniştegheareinvizibile.

Şinuiaupenimeriprizonier.Sepoartăfaţădevictimelelorcuunfeldecruzimenefeciorelnicăşiînmodobligatoriu trebuiesărostească imprecaţiiasupra trupurilorfărăviaţă.Lefacbucăţi, ledaulaporci,iarinimilelemănâncăchiarele.Darastanueobarbariesimplă,aicieosemnificaţieprofundă.Doarcăele,acestefetiţezburătoare,nu-şipotimaginacăfiulcuivaoricumnuvaînvia,nicinusevareîncarna,niciînatreiazi,niciînaosutămiatreiazi.

Darsăneîntoarcemlaoilenoastre.Oiaudelacapăt.Conform instrucţiunilor ataşate la scrisorarul pentru conţopiştii de stat-major, dindatade cutare,

anulcutare,înînştiinţareaoficialădedecestrebuieprezentatepescurtcircumstanţeleşicauzelemorţiifiuluiDumneavoastră,care,zice-se,întimpceîndeplineaordinuldeluptăalunuiidiotdecomandant,credincios jurământului, după ce amanifestat bărbăţie şi curaj, a pierit la datorie sau, la alegere—îndeplinindordinuldeluptăalunuiidiotdecomandant,credinciosjurământului,dupăceamanifestat

bărbăţie şi curaj, a fost grav rănit şi a murit. E posibilă şi o asemenea variantă, dacă băiatulDumneavoastrăamuritdincauzaunuicomportamentlipsitdeprecauţiefaţădearmă,înurmauneibolişidinaltemotive,deexemplu,afăcutdizenterie,înţelegeţişiDumneavoastră,doarnuerasăVăscriemaşa ceva, aşa că uitaţi care e treaba: îndeplinind ordinul de luptă al aceluiaşi idiot, credinciosjurământului,s-aîmbolnăvitgravşiamurit.

Expun.FiulDumneavoastrăşi-adatviaţaînapropieredeTongzhou,pemalulrâuluiBeihe.Maicorecteaşa:CândfiulDumneavoastrăşi-adatviaţapentrupatrie,eraviuşisănătos.Totuşi,trebuiesăluămtotulînordine.AmdebarcatlaTaku,carefusesedejacuceritdealiaţi.

+Volodenka!Câttimpatrecut?Atuncim-asunatmamata,darnuapututsăvorbească.Aluatreceptorultatăltăuvitreg.Elmi-a

spustot.Douăzileamstatînpatfărăsămăridic.Decesămăridic?Totulaîngheţat.Şisufletul,şipicioarele.Apoim-amsculatşim-amduslaaităi.Ţi-erafricăsăteuiţilamamata.Dincauzalacrimilorfaţaiseumflase.Măpriveacape-ostrăină.Ne-amaşezatlamasă.PavelAntonovicistăteaalăturideeaşioţineapedupăumeri.Apoiaspuscă

faceunceaişis-aduslabucătărie.Eaaspus:—De-arfifostunsicriu,de-arfifostunmormânt,darnuenimic—numaiohârtiuţă…Mi-aîntinsînştiinţarea.—Uite,estehârtia,esteştampila,estesemnătura.Darundeefiulmeu?Şiînmomentulacelaabufnit-oplânsul.Şipeminelafel.Amînceputsăplângemînhohote.Repetatottimpul:—Dardece să-lomoare?Dece să-l omoare?Putea să-l schilodească, să-l lase fărămâini, fără

picioare,darviu.Doarealmeu!Mieîmiaparţine!După aceea am început să bem ceai servit cu pesmeţi. Tatăl tău vitreg ne umplea ceştile şi am

observatcumpune—pânăcelichidulîiajungealadeget.Tuştiiprobabilcăexistăunpragaldurerii.Omul îşipierdecunoştinţaca sănumoară. Iardacă

existăunpragaldurerii,dinmomentulacelanumaisuferă.Nusimţinimic.Nimic,chiarnimic.Staipescaunşibeiceai,cupesmeţi.Şi încă ceva— în jur sunt mulţi oameni, dar, când se întâmplă ceva, ei dispar subit. Am citit

undevacăexistacândvainterdicţiadeacomunicacuvăduvelesaucuvăduvii,pentrucăsecredeacădurereaemolipsitoare.Probabilşiazisecredelafel.Darpoatecădurereachiarestemolipsitoare.

Şiaziammerspejosprinparculnostru.Tocmaiseacopereaustatuilecuniştecutiidinlemn, le

pregăteaupentruiarnă.Lepuneaucaîntr-unsicriu.Unaaveachiaracelgestviu,cafemeiacarel-avăzutpezugravdeunăzi.Stăteamaşaşimăuitam.Nuputeamsămămişcdeacolo.Îngheţasemdetot.Peminemăpuneauînsicriu.Eusuntînsicriu.

0Saşenkamea!Deoziîntreagădescărcămşiabiaacumamgăsitoclipăsă-ţiscriu.Ştiicareecelmaigreulucrupentrumineacum?Să-ţiexpliclucrurilecelemaisimple,ceeaceeste

înjur.Esteimposibildedescris.Culori,mirosuri,voci,plante,păsări—totulaiciestealtfel.Şiaziammaifăcutşiprimaînregistrareauneimorţi.Unsoldatamuritextremdestupid:seafla

chiarsubtroliu,s-aruptcevaşiafoststrivitdelăzi.Credeam că va fi cumva deosebit, dar mâna a scris cuvintele groaznice ca şi cum nu s-ar fi

întâmplatnimic.Poatecădejaîncepesăaparăînmineceeaceîmidoreamaşadetare?Toatăviaţa,fărăîncetare,mi-ampusaceleaşiîntrebări.Şiuite,acummisepareuneoricămăapropii—nuîncăderăspuns,dardeooarecareînţelegere.Cemămaiuramşimămaidispreţuiam,cumaşfivrutsămăaruncpemineînsumicâtcolo—cum

aruncioperechedeghetepreamici,careterod!Cemaivoiamsăfiulafelcaeitoţi—mereuîndrăzneţ,rău,vesel,rezistent,carenupuneîntrebări—şiaşatotuleclar.Săînvăţsămăagăţdeviaţă.Sătrecpestetotceesteinutil,convenţional,livresc.Săînvăţsănumăgândesclafricademoarte,maibinezis,sănumămaiîmpiedicdegândullaaşaceva.Săînvăţsălovesccândtrebuie.Sămăbucurdeceeaceexistă,sănu-mibatcapulcurostultuturor.

Aşadar,amscrisunraportdespremoarteaunuiomşimânanumi-atremurat.Ebine.Şi-acum,pescurt,despreacesteprimedouăzile.Ierine-amapropiatdeTaku.Înradăerauaşademultenave,subtoatepavilioaneleposibile,darîn

golfeapămicăşivapoarelemarinupotintralagurilerâuluiBeihe.Deaceea,maiîntâiamtrecutpebarjeşiparcăcevanuera înordine,când teuitai lacaiicareerauridicaţişicoborâţicu troliuldepevapor. Ei fornăiau speriaţi, ca nişte condamnaţi, ca şi cum s-ar fi împăcat cu soarta lor, şi-şi agitauneajutoraţiînaerpicioarelelungite.

Amancoratîngolfabiaspresearăşiamdescărcatpânănoapteatârziu.Cânds-aîntunecat,petoatenavele se aprinseseră lumini, constelaţii întregi de electricitate pe catarge, în radă. Ştii, era foartefrumos! Pentru prima oară mi-a părut rău că nu erai cu mine. Reflexele luminilor pe apa neagră,luminiţelecuterelor,aleşalupelor.Dincândîncând,izbucneaurazeleproiectoarelor,sefixauînnorişilăsaupeeipeteselenare.Măuitamlailuminaţiaastaşimăgândeamlatine.Depemaladiaunvântuleţcald şi aducea niştemirosuri noi, necunoscute. Parcămă şi bucuram, darmi-era şi frică. Razele baapăreau,basestingeau.Îţiimaginezi,aşadiscutănavele,trimiţându-şiunaalteiasemnaleprinnori.

Lagurile râuluiam intrat, remorcaţi, abia înzori.Deoparte şidealta se întindeau liniile lungi,scunde,aleforturilor.Totulerapustiu,mort.Forturileaufostcuceriteabiaacumcâtevazile.Dinlocînloc,peziduri,sevedeauurmealeexploziilorproiectilelor.

Nuştiucesetransportasemaiînaintepeaceabarjă,dareramizerie,totuleraalunecosşipicioareleţiselipeaudepunte.

Ştii,întraducerenumelerâuluiesteFluviulAlb.DarculoarearâuluiBeiheecenuşie,densă,cuonuanţădeocru.Şiducetotcepoateluadinsutedeoraşeşisate—gunoi,scânduri,cojidepepene,totfeluldelucruri.

Saşka,n-osăuitniciodatăcumauamuţittoţicândauvăzutpentruprimadatăuncadavrucepluteapelângănoi,chiaralăturidebord,umflat,cufaţaînjos,nicinu-ţiputeaidaseamadacăerabărbatsaufemeie,aveaocoadăcăruntă.

Trestia, sălciile anemice, valurile tulburi, câmpia nisipoasă până la linia orizontului; pustietateaaceastaeraanimatădegrămezidesaredemareşidenuştiucegorganeşidemoviliţe—morminte,cumnis-aexplicatmaitârziu.Uneori,sevedeausatepărăsite.Nuamdatdeniciofiinţăvie,numaidehaitedecâini.Nesăreauînochiturmedeporcinegricarescurmauînmalurilenoroioase.

Curând a apărut Tongzhou. De la distanţă se vedeau căsuţe de chirpici galben-cenuşii, apoi auapărutmarileantrepozitevamale,magazii,ateliere,cheiulplindelăzişicontainere.

Toatănoaptea,chiardepechei,ne-amîmbarcatînvagoane.Acumneducdeaici.Nuştiucândosămaipotsă-ţiscriu.

Deasupraoraşului toatănoaptea sevăd reflexele luminilor. Înaeremirosdezgură.Se spunecălocuitoriiînşişiîşiincendiazăcasele,darîiacuzădeastapestrăini,pentruastârniîmpotrivalorourăşimaimare.OjumătatedinTongzhouaarsdeja,darincendiilecontinuă,maialescănimeninulestinge.

Ştiicearecelmaitaredesuferit?Nasul.Şiacumsesimteînaermirosulrespingătordestufarsşiîncăcevaneplăcut,neobişnuit,adusdevânt,delacareîţivinesăverşi.Miseparecădejaamînvăţatsădistingaceastăputoaredeosebită,dulceagă.

+Volodenka!Iubitulmeu!Bucuriamea!Amîngheţatînsicriu,picioareleîmisuntsloi.Cum să-ţi explic asta?Mănânc, îmi schimb hainele, mă duc la cumpărături. Dar, oriundem-aş

duce,suntoricummoartă.Şiammaişifăcutpracticălacameradegardă—m-amsăturatdecâteamvăzut.Darazieziliberă,oziîntunecată,geroasă,nutrebuiesămăducnicăieridedimineaţă.Caloriferele

nusuntpreacalde,încamerăefrig.Ferestreleauîngheţat.Stausubdouăplăpumişimăgândesclatine.Cemaifacipeacolo?Ceecutine?

Dupăaceea,m-amobligatsămăscol,amfăcutcâtecevaprincasă.Simţeamcăvinemirosdelagăleatadegunoi.M-amhotărâtsăscotgunoiul.

Curteaeşieaîngheţată.Copaciisuntacoperiţidepromoroacă.Iesaburidingură.Amieşit,măapropiidecontainereledegunoi.Şidineleieseabur.Înmormanelemurdare,braziideAnulNou,aruncaţi,suntplinidebetealăruptă.Nuenimeniînjur.Întreb:—Tueşti?

El:—Eu.Eu:—Vesteşivestitor?El:—Da.Eu:—Pleacă!El:—Tunuînţelegi.Eu:—Înţelegtot.Pleacă!El:—Nicinus-aluminatcumsecuvine,căs-aşiîntunecat.Uitecesarcopterigian!Cuînotătoareleîn

crengileiernatice.Uite,şilunas-asculatcufaţalacearşaf.Auzi,peoferestruicădeschisădelaprimuletajseaudmuzică,râsete—balpetimpdeguturai.Iaracoloeuncăruciordecopilpebalcon,copilulde-abias-a trezitcăşicautăceartă.Omulabias-anăscutşideja îlmănâncăpielea. Înţelege,suntcelcares-aîndrăgostitdetinepelumeaasta.

Eu:—Te-aiîndrăgostit.Pelumeaasta.Astaetotcepoţi?El:—Ştiucăacumţi-egreu.Eu:—Îngeneral,poţişituceva?El:—Euştiunumeletuturorlucrurilorşinupotnimic.Eu:—Dece?El:—Dece,denece.Ce,nuv-auînvăţatnimiclaşcoală?Oarenuaţiînvăţatcăexistătrecut,prezent

şiviitor?Laoreledefizicăaţicititromanepesubbancă?Toatătreabaţinedelumină.Totulefăcutdinea. Şi din căldură. Şi corpurile sunt conglomerate de lumină şi căldură. Corpurile reflectă lumina.Corpulpoatepierdecălduraşidevine rece,darcăldura rămânecăldură.Nu înţelegi?Deexemplu,aţistabilitcândvaoîntâlnirelângămonument.Dar,defapt,monumentuleralaloculîntâlnirii,nuîntâlnirealângămonument.Monumentulpoatesădispară,darîntâlnirearămâne.

Eu:—Nupotsătrăiescfărăel.Amnevoiedeel.Decenumaieste?El:—Doartuaispus,trebuiesăîmparţicualţii.Dacăţis-adăruit,trebuiesădăruieştişitu,pentrua

rămâneceva.Şicucât ţi-emaiscumpomul,cuatât trebuiesădăruieştimaimult.Şi,de fapt,numaitrecătorii trec şi cred că tot ce emai rău edeja înurmă. Într-un romangrospe care l-ai citit pe sub

bancă,maiţiiminte,eroulşieroinasunttottimpulcumvaalături,nuseîntâlnescşisechinuiesccănusepotîntâlninicicum,iarmaiapoi,cânds-auîntâlnitînceledinurmă,şi-audatseamacăînainteîncănu fuseserăpregătiţiunulpentrualtul. Încănu trecuserăprinacele suferinţeprincare le era sortit sătreacă.Aşaşivoi,încănusunteţipregătiţiunulpentrualtul,încănuaţisuferitcuadevărat.Numaiţiseparecăecomplicat,dar,defapt,efoartesimplu.Cumerauşiciocănelelealeadepâslă.

Eu:—Simplu?El:—Nuteagăţadecuvinte.Suntnumaiotraducere.Doarştiicăoricecuvântestenumaiotraducere

proastăaoriginalului.Totul se întâmplă într-o limbăcarenuexistă.Şi acelecuvinte inexistente suntceleadevărate.

Eu:—Şicevreidelamine?El:—Priveşteînjur.Toţiserepetăpesine,zumzăieacelaşilucruşiseminuneazădecumpoţisăfii

persan18.Suntvieţiîntregiîncarenuexistănimeni,chiarnimicviu,şiaşaşimoare,fărăafifăcutochi.Iaspune,aşavreişitu?

Eu:—Da.El:—Păieimergşinuvădcănămeteleleajungepânălabărbie.Eu:—Dareiştiulucrulcelmaiimportant.El:—Care?Căomulnueobligatsăfiefericit?Eu:—Da.Eiştiu.Iareunu.Şieuvreausăştiuasta.El:—Astacee,revoltă?Eu:—Da.El:—Nuteprosti.Eu:—Amobositsămaifiueu.El:—Purşisimplu,încănuştiicumseîntâmplă.Uiţioumbrelăîntr-ocafenea,teîntorcidupăeaşi

viaţa ia o nouă întorsătură.Mai ţiiminte, te-ai dus în parcul acela al vostru.Ningea uscat, cu fulgimărunţi, care ţopăiau.Ţi se părea că în parc, în afară de tine, numai e nimeni, parcă era parcul tăupersonal.Te-aiapropiatdeobancă,aidat joszăpadacumănuşa, te-aiaşezat. Iarvizaviseaflachiarsculptura aceea, acoperită de scânduri. În şuierul viscolului, în nopţile de iarnă, ea are timp să se

gândească la ce nu a făcut cum trebuie. Stă în sicriul său— cu omână aici, una dincolo— şi seschimbă.Sefacesingurăşimaimare.Şiştiecăîncurândosăiasă.Osădeschidăcapaculşideaceeastăacolocaşicumnus-arfiîntâmplatnimic,omânăaici,altadincolo,iată-mă!V-afostdordemine?Cumaţidus-oînlipsamea?Cenoutăţimaisuntpeaici?AfostcucerităTroia?Aceea,dartotuşialta,ammaipriceputeucâtecevaîntimpuliernii.Şiînclipaaceeas-aapropiatdetineuncâine.Unspanielte-aadulmecat.S-alăsatmângâiatînspateleurechii,adatdincoadă.Şitul-aiadulmecat—miroseaacâinesănătos.Dupăaceea,şi-afăcutapariţiaofetiţăcuolesăşite-aanunţatimediatcăacumfacebaletşi că ştie deja toate poziţiile, şi căDonkăi nu trebuie să-i dai dulciuri, că altfel se strică la stomac.Urechile fetiţei aveau lobul lipit şi aveaunuşor strabism.Dupăaceea, aapărutprofesorul Iankăi,pecarel-airecunoscutimediat,darelpetinenu.Elaveaurechimari,cărnoase,cusmocuridepăr,şilobiiîiatârnaupânălaguler.Maiîntâi,ţi-aispuscăfetiţaenepoţicalui,darelîispuneaaşacumîţispuneaşiţietatăltău,„fetiţamea“.Aveaînmânăunirigatorpentrucopii.Îltotaruncaşicâinelealergadupăelprintrecopaci,lătrând.Dupăaceeas-aaşezatşielalături,pebancă,cumâinileîncrucişatepegenunchi,şi aveadegeteleputernice, jupuite,mâncatede solvenţi, iarpeunghii resturidevopsea.Fetiţa alergadupăcâine,iarelspuneacănumaiciteştedemulttimpnimic,pentrucătrebuiesăsescriedespreviaţaadevărată—culacrimi,sânge,sudoare,urină,fecale,spermă,dartoatălumeascriecucerneală.Şiînclipaaceea,ţi-atrecutprinminte:oarecâtorprostuţele-ofispusastaîntimpulvieţiiluiîndelungate?

Eu:—Şice-icuasta?El:—Trebuiesăajuţiîntorsăturiledestinului.Eu:—Dece?El:—Ocrenguţăpusăîntr-osticlăcuapăfacerădăcini.Elenuaudecesăseapuceşiîncepsăseagaţe

unadealta.Eu:—Amîngheţat.

0Saşenka!Minunatamea!Câtîimaiinvidiez.Auobosit întimpulzileişiacumdorm.Pufăie,sforăie, leviseazăpeiubitele

lor.Şieuamobositîngrozitordetare,darmaiîntâiosă-ţiscriucumafostazi.AmfosttrimişilaTientsin,astaelamijloculdrumuluisprePekin.Cadeobicei,nuexistălegătură

prin telegraf. De la Tientsin la Pekin a pornit un detaşament sub conducerea amiralului englezSeymour19,formatdinsoldaţidindiferiteţări,printrecareşidouăcompaniiruseşti,darnuavemniciunfeldevestedelaei.

AicitotulporneştedelafaptulcăasediaţiidincartieruldiplomaticalPekinului,ceipecaremergemsă-isalvăm,nicinumaisuntînviaţă.Vai,numaiavempecineelibera!Ceicareaureuşitsăscapespuncăînoraşaavutlocunmăcel,europeniinuaufost lăsaţi înviaţă, iarmisiunileaufostfăcuteunacu

pământul.MairezistăundetaşamenteuropeanînTientsinulasediat,acolosedauluptegrele.Amfosttrimişisă-iajutăm.Probabil,mâinesaupoimâineosăajungemlaei.

De laTongzhoueocale feratăpână laTientsin,dar e într-o staredeplorabilă— traversele suntarse,şineletrebuiesăfiecăutatededrumariinoştriprinsateşisăsesapedupăelepeundele-auascunsţăranii.

Oparteadrumuluidezafectatafost,cuchiu,cuvai,reparat.Laîmbinărileşineloreramzgâlţâiţiputernic.Sunt insuficiente traverseleşicrampoanele la îmbinări, în locde trei,patru traversesepuneuna.Şinelesedeformează,oiaudecapullor.Mergeamşilatotpasulneaşteptamsăderaiem.Stâlpiidetelegrafînşiraţide-alunguldrumuluisunttăiaţipânălarădăcină.Nicicasteleledeapănufuncţionează—soldaţiitrebuiesăaducăapăpentrulocomotivădintr-unsatpărăsit.

Saşenkamea,nicinu-ţipoţiimaginacetristestepeaici.Localitateaesteopustietate—săteniis-auascuns,caselesuntdistruse,câmpiilearse,călcateînpicioare.

Amparcurs cam jumătate din drum.Apoi ne-amoprit.Ce reparasem în ajun, în timpul nopţii adevenitdinnounefuncţional—şinelesuntscoase,opartesuntfuratecutotul,numaieraniciurmădetraverse.Ne-amdatjosîntr-ogară,maibinezis,acoloundeodinioarăfuseseogară.Toateconstrucţiiledinpreajmagării,dincărămidă,nunumaicăeraudistruse,darpânăşipietreledelafundaţiefuseserăscoaseşifăcutepraf.Aşadetareurăsceitotceţinedenoi.

Ammersdedimineaţapânăsearade-alungulcăiiferate,înformaţiedemarş.Liniacăiiferateseîntindede-alungulmaluluirâului.Beihepeaicişerpuieştemereu,dartottimpulsevededindepărtare,dupăpâlcuriledecopaci.

Tarenemai era sete, darnu aveamapă.Fântâniledin sate suntotrăvite, iar râul e infectat.Caiinoştrinefericiţinumail-auadulmecatînprimazi,darnuaubăut,darmaiapoii-acuprinsseteapetoţişiacumbeaulichidulăstacareseamănămaidegrabăcuochisăliţă.

Aşacăamajunssăapreciemfiecareînghiţitură.Şinemaişiciupescfărăoprireţânţariimicideaici—ampemâinişipegâtnişteumflăturimari,

roşii,caremămănâncădenumaipot.Darastea,desigur,suntfleacuri.Detaşamentuldeavangardăafostdedouăoriprinsînambuscadă,dinfericireascăpatfărămorţi,

suntnumairăniţi,darşiaceiauşor.Cândamtrecutpe lângă locul luptei,amvăzutpentruprimaoarăurmelerăzboiului:caimorţi,o

carabinăstricată,ocaschetăaruncată,ocămaşăplinădesânge.Cevamaitrebuisăvăd?Şioarevoimaivedea?M-am apropiat de traducătorul ataşat nouă. Este un student de la Facultatea de Orientalistică a

Universităţii dinPetersburg, pe numeGlasenapp.Sacul lui de campanie e burduşit de cărţi, pachete,fluturaşidepropagandăpecareîiadunădepretutindenişipecareşi-ibagăpesubnassă-icitească.Arevedereaproastăşinişteochelariculentilefoartegroase.

Într-unsat,amintratîntr-untempludestuldedevastat.Soldaţiirupeaucărţilepentruhârtiamoaleşitraducătorulnostruaîncercatsăseîmpotriveascăacesteibarbarii,dar,desigur,fărăniciunrezultat.

Tabloul este deprimant: felinarelemari de sticlă, pictate, agăţate în altarul templului şi afară, înpridvor—, toate sunt sparte. Statuile zeilor chinezi sunt prăvălite peste tot pe jos, cu pântecele şispinărilegăurite.Cinevale-aspusalornoştricălocalniciiauobiceiuldeaascundeacoloaurşipietrepreţioase.

Amdatoraităpestetot,afostinteresant.Pemarginisemaiaflauînpicioare,înmărimenaturală,idolicufeţemonstruoase.Înfaţalorseaflauoalecucenuşă,pentruaînfigeînelelumânările.Altaruleragol,idolulprincipaleralapământ,capulîifusesespartşistăteacufaţaînsus.Amstataşaînaintealui—priveapesubpleoapelepejumătatedeschisesprelumearăsturnată,cuiubireşidispreţ.Pestâlpiseîncolăceau,sclipindu-şisolziiaurii,dragonialbaştricuboturiledeschise.

Acolo erau gonguri uriaşe şi soldaţii s-au apucat să bată în ele cu nişte ciocanemari din lemn.Glasenapp s-a năpustit să le ia ciocanele. A explicat că nu trebuie să chemi aiurea duhurile şi cădragonulestesimbolulbinelui.Soldaţiiauînceputsărâdăînhohote.

Sunt bucuros că în detaşamentul nostru a apărut acest tânăr, îndrăgostit pătimaş de limba luiConfucius, Li Bo şi Du Fu. Seamănă cumva cu Paganel al lui Jules Verne. Probabil că aşa era şiPaganelîntinereţe—nesigurpesine,stângaci,darunatotcunoscătorneobosit.Azine-aînvăţatsăbemapădinBeihe,camsărată,noroioasă,amestecatăcuhanshin,unfeldevodcăchinezească.

Ei,Saşenka,acumîncercsămăculc,deşiumflăturiledelaţânţarimămănâncăîngrozitor.Nicinu-mivinesăcredcămâinepoatesăaibălocbătăliaîncareosăfiuomorâtsauschilodit.Ştii,omuletotuşiconstruitaşadeuimitor,încâtcredefoarteuşorînmoarteatuturorcelordinjur,

numaiînaluinu.Şiîncăunlucru,foarteimportant.Poatecădincauzaaşteptăriiprimeibătălii,nuştiu,daraicisimt

totulmaiacut,şitotceeînjur,toatălumeaemaisincerăfaţădemine,nuştiucumsăspun,maimatură,maicurajoasă.Vădtotulaltfel,maiclar,caşicummis-arfiluatopânzădepeochi,opânzăprincarevedeamviaţamaiînainte.Toatesimţurilesuntîncordate,audnoapteaînjurcumareacuitate—toatemişcările,strigătelepăsărilor, foşnetul ierbii.Stelelededeasupracapuluisuntmaiaproape,maimari.Caşicumaşfitrăitîntr-olumeneadevărată,iaracumîncepsătrăiescîntr-unaadevărată.

Fărăaceastăsenzaţie,probabil,nuarexistaniciunrăzboi.Defapt,voiamsăspuncăteiubescdinziînzi,dinceîncemaiputernic.Purşisimplunupotsă

scriuceeacesimt.Dacăacumamfifostîmpreună,ţi-aşfiluatfaţaînmâinişiţi-aşfisărutat-o—şiastaarfifostcumultmaimultdecâtpoteusăscriuînpaginileasteapecareleînchei,fărăsăfispuscevacoerent.

Doarţi-amspusnuodată:teiubesc.Daracummiseparecăîţispunastapentruprimaoară.Pentrucăteiubescacumcutotulaltfel,diferit.Suntaceleaşicuvinte,dareleînseamnăpentruminemultmaimult.

Şiacummi-euşorşimăbucur,pentrucăacumştiucămăveiaştepta,orices-arîntâmpla!Teiubesc.

+Volodia!Dragulmeu!Uniculmeu!Suntaşadefericităcăexişti!Ştii că aluniţele rătăcesc, apar şi dispar şi, de fapt, îşi pot schimba trupurile?Am găsit lamine

aluniţata,îţiimaginezi?Uiteaici,peumăr.Eaşademinunat!Amtotalergataziprinoraşşiacumnupotsăadorm.Ştii,cândterăsuceştidepe-opartepealta,

cauţiînpatunlocrăcoros,dupăcareelseîncălzeşteşiîncepidinnousăcauţialtul.Uite-aşanuamai

rămasniciunlocşorrăcorosşinumăiasomnul.Amtotfeluldefrânturi înfaţaochilor,orfideschişi,n-orfi.Laoradouănoapteatotaiae,dacă

lumeaastaevizibilăsauinvizibilă.Saupoateedejatrei?Gândurileîmifugtottimpul,gonesccapeimaş.Timpulnuînainteazăegal,aretotfeluldepuncte

bătătorite.Merggândurilecaspreoadăpătoare,tropăiepeloc.Îmivinînmintefărăîntrerupereaceleaşiimagini,şimaisuntşiinsipide.Lamagazinamuitatrestulşiaualergatdupăminestrigând:—Duduie,duduie!Încotro?Întramvai,cinevas-aaşezatalăturişimi-aprinsomargineafustei,atrebuitsătragdeea.Iarmaiapoiaurcatuncupludebătrâni,letremuraucapetele,elziceanu,nu,iarea—da,da.Iankami-a povestit cum s-a dus ea cu logodnicul la restaurant, au dat niştemărunţiş bacşiş, iar

chelnerulle-aaruncatmărunţişulînapoi.Mergpe stradă, iar pe o fereastră deschisă se vedemâna cuiva—bamă cheamă, ba alungăun

ţânţar.S-ascrisînziarcăînNordafostgăsitunavioncuunschirupt,iarpeaviatorl-augăsitîngheţat,cu

cizmelearse—îşibăgaseînfocpicioareleîngheţate,înaintedemoarte,pentruaseîncălzi.Iarceasullui,dupăces-adezgheţat,aînceputsămeargădinnou.

Amintiredincopilărie—măplimbcutataprinparc,avemgheteleplinedenoroi,iarel,lângăscarablocului, îşi şterge tălpile demarginea trotuarului şi de iarbă, iarmie, pentru o clipă,mi se pare căîncearcăsăscapedepropriaumbră.

Şimamaîmifacepaparameapreferată—taiepâineacubuleţeşi learuncăîntr-ocratiţăculaptecald,apoipunezahărtosşiinimamisestrângelagândulcăosămoarăcândvaşiosă-miaducamintetocmaideasta,cumîmifacepaparăşipresarăzahărtosculinguriţa.

Ceartkov m-a invitat la un concert, acasă la o cunoştinţă de-a lui, o pianistă. Ea e înaltă, arepicioareleaşadelungi,căstă lapiancrăcănată.Amgăsit locuriaproapechiar înspateleei,aşacăsevedeaureflexiiledegeteloreipecapaculpianului,caşicumcântasingurălapatrumâini.Şiobrajii îitremuraumereu.

Iarpedrumuldeîntoarcereafostunaccident,cinevaamuritşieraîntinspecaldarâm,iarfaţaîieraacoperităcuunziar.

Astami-aamintitdenişteîntâmplăridecândamlucratlasalvare.Unavoiasăpunădraperiile,acăzutşişi-aruptacelaşipiciorpecareşi-lmaifracturasedecâteva

ori.Altulafăcutunfoc,s-aagăţatcupicioruldeocreangăşiacăzutpestefoc—i-auscospieleadepe

mâinicapeomănuşă.Unuialtreileais-aprinsdelanţuldelabicicletăuncracdepantalon,acăzut,s-alovitcucapulde

bordurăaşadetare,căunochiîisăreapenervcaşicumeraprinsdeoaţă.Uncopilaşmâncaîngheţatăpebăţ,aluat-olafugă,s-aîmpiedicat,beţişoruli-aspartlaringele.Şiaşatoatăziua,fărăoprire.Cumsăteeliberezidetoateastea?M-amplimbatcuCeartkovşicuSoniecikalui,eaeaşadeamuzantă—i-apărutrăudeoghetuţă

veche,aruncată,carenumaiputeamergeşitrebuiasăpriveascămereuspreghenă,aşacăadus-oîntr-un alt loc, să vadămăcar o tufă de liliac.După aceea, amajuns la atelier şi ea a început să-mi facăportretuldinprofil:m-apuslaperete,lateral,aorientatolampăspremine,alipitofoaiedehârtieşiaînceputsădeaconturumbreicucreionul.

Trebuiefăcutcevacustrabismulei.Îiplimbdegetulprinfaţaochilor,unochiseuitădupădeget,iarlacelălaltpupilarătăceşte.

Donkăi îi placemereu să roadă şireturile ghetelor.Ammângâiat-o şi dinspremâini a început săvinăunplăcutmirosdecâine.

Înateliermiroaseavopsea,aterebentină,cărbune,lemn,pânză.Tablourilesuntcufaţalaperete,lacolţ,parcăsuntpedepsite.Şevaletul,ramele,cutiilecuvopsele,pensulelemurdare,racletele.Podeauaeplinădestropiuscaţi,multicolori.Închiuvetamurdarăsuntvasenespălate.Princolţurisuntexcrementedeşoarece.

Adouaoarăcândamvenit,els-aaşezatpeuntaburetpătat,cavaideel.Aluatcărbuneleşis-aapucat de treabă. Se uită lamine pe deasupra ochelarilor. Pufneşte, îşi muşcă buzele, scoate limba.Toarce,scrâşneşte,fluierădincândîncând.Şoapte,gemete,oftaturi.Foşnetulcărbuneluipecarton.

Pefereastrăseaudeclopoţelul—vizaviesteoşcoală.Încurteaşcoliiesteunbătrânelcuomătură,care,caşimine,nupricepenimic.Eaşaciudatsăpozezi.Ecevainutil,demoment—purşisimplustaiaşaşiteuiţipefereastrăşi

totuldevineutil,important.Iarmaiapoi,încurteauieşitînfugăcopiiişiauînceputsăjoacefotbalcuuncapdepăpuşă.Nişte

găligani.Probabilchiulescdelavreoorădefizică—pierdcevaimportant,cadeexemplucăuniversulde multă vreme nu se mai extinde, ci se contractă cu viteza întunericului. Capul de păpuşă serostogoleşte,seloveştedeasfaltcuzgomot,sec,plindebucurie.Şi-şiscuturătarecodiţele,caşicumi-artachina,cicănu-inimic,daţicâtvreţi,ammaivăzutde-aştiacavoi!

Elaînceputsăpovesteascăcumafăcutschiţecumamaluimoartă.Spune că pânza originară este chipul omului, mimica. Apoi urmează corpul. Abia după aceea

piatra.Defapt,femeiaînsămânţează,iarbărbatulpoartăsarcinaşinaşte.Parlamentul din Londra a ars, au murit oameni, iar Turner a încercat să surprindă culorile

incendiuluiînacuarelă.Neronuerapictor,darfiecarepictoreNero.AmaivorbitşidespreIov.Căelnuestereal,pentrucănuaexistatînrealitate.Darfiecareome

real.Întâiisedăruieştetotul,darmaiapoiiseiatotul.Şifărăniciunfeldeexplicaţie.Şiieriamtrecutpelael,pictacuvopsea.Voiamaşadetaresăstrivescunviermişordevopseace

ieşeadintubpepaletă.Şipânălaurmăamfăcut-o.L-amstrivitcudegetul.Elaspusdeodată:—Da,trebuiesăsimţiculoareacupielea.Şi-atrecutpalmapestepaletăşi,plinădevopsea,alipit-odefaţamea.

0Saşenkamea!Nuştiucândvoireuşisătrimitscrisoareaasta,dareuoricumoscriu.Câtelucruris-auîntâmplatîn

ultimelezileşiabiaacumpotsăstauliniştitdevorbăcutine.Osă-ţipovestescces-aîntâmplatcumine,darmaiîntâiîţispunlucrulcelmaiimportant,căîmieştiatâtdedragă.Şicucâtsuntemseparaţimaimultăvreme,cuatâttesimtmaiputernic.

Tesimtatâtdetareînpreajmamea,cămiseparecănicin-aicumsănusimţiasta.SuntemlaTientsin.Decâtăvremesuntemdejaaici?Doardetreizile.Darmiseparecăsuntemde

treiani.Saudetreizecişitrei.Acumosăîncercsă-ţipovestescdespretotceseîntâmplăaici.Detaşamentulnostrus-aunitcudetaşamentulcoloneluluiAnisimov,careareuşitsărezistepânăla

sosireanoastră.Aumultepierderi.Ţi-egroazăsăteuiţilarăniţi.Soldaţiiepuizaţitotalîntimpulblocadeiaufostscoşidinbătaiafoculuişiaduşiîntabăranoastră.

PentruprimadatădelaretragereadinArthurauavutposibilitateadeadormipesăturate,deamâncahranăcaldăşideasespăla.Dacăaifivăzutcucebucurieşi-auspălatlenjeriaînapatulburearâuluiBeihe!

Ne-am amplasat tabăra pemalul stâng, dincolo de zidul de apărare al oraşului, pe un loc neted,deschis, dar când au început să zboare grenadele din poziţiile chineze amplasate la periferiaTientsinului,nis-aordonatsămutămtabăramaideparte.Corturilenoastresuntîntinselaoverstă20deBeiheşiladouăverstedesettlement—aşasenumeşteaiciparteaeuropeanăaoraşului.

DeladetaşamentulaliatalluiSeymourtotnuavemnicioveste.Cuelauplecatcamdouămiideenglezi,ruşi,germani,americanişiitalieni.Eiauplecatpecaleaferată,reparânddrumul,darundevaaufostasediaţi,drumurilesuntdinnouîntrerupteşistricate.Oaremaisuntviioameniiăştia?

Despre ambasadele străine se ştie deja destul de sigur că sunt distruse, iar toată populaţiaeuropeană,împreunăcuchineziicreştini,afostomorâtă.Unchinezcarelucralaambasadagermanăs-asalvatprintr-ominuneşiapovestitdespreceapăţitşimisiunearusădelaPekin:auincendiatbiserica,curteacubiblioteca, spitalul şi şcoala.Forţaurii eaşademare,căa fostdistrus şicimitirulortodox,toate mormintele au fost profanate şi oasele au fost aruncate. Sub ochii lui, tuturor membrilor uneifamiliirusecelocuiapelângămisiunelis-auspintecatpânteceleşilis-autăiatcapetele.

Şimaicirculăşitotfeluldezvonuri,unulmaicoşmarescdecâtaltul.Nimeninumaiînţelegenimic.Încănuamparticipatlaoluptăadevăratăşinicinuamvăzutdeaproapevreunduşman,maibine

zis, amvăzutnumai cadavre.Soldaţii auouniformăciudată— tunici albastrepedeasupracărora sepoartăniştevestecumargineroşieşinasturiaurii.Iarpespateşipepieptaucercuridinmaterialalb,murdar, pe care scrie cu ideograme negre din ce unitate face parte soldatul, astea sunt echivalentulepoleţilor noştri. Poartă pantaloni largi şi cizme de postav cu tălpi groase de pâslă.Dar rareori cadecinevacuuniformacompletă—celmaiadeseacadavrelesuntgoale.Şi,nuştiudece,auguradeschisă.Dacătrecipelângăele,seridicănoridemuşte.

Esteocăldură insuportabilă şi toţi sechinuiescdincauza lipseiapei.Soldaţii au început să sapefântâni,darapanuajunge,şimaialesrăniţiisuferă.

Dinoraşulasediatne-afostadusaiciunlazaretrus,careseaflaînspitalulmilitarfrancez.Corturilelor suntchiar lângăalenoastre.Şiacumaudcumgemecineva.Şicumdoctorul strigă lael.NumeledoctoruluinostruesteZaremba.Adeseaîiceartăpebolnavi,darastaenumaioaparenţă.Vreasăparădur,dar,defapt,eunomcusuflet.Le-aarătattuturorfotografiasoţieişiafiului.Purşisimpluaobositfoartetare.

Toatăziuaauadusrăniţi,mereu,mereu,petărgi,şipăreacănusemaitermină.Deasuprafiecăruiaroiaumuştele.Numaiaveaufeţe—erauscufundateadâncînfeşe.Şideacoloeivedeaunumaicerul.Mulţigemeaucânderauzgâlţâiţi,darunultotseplângeamereu,cauncopil:

—Piciorul,piciorul,aveţigrijă!Egroaznic,şieupotfitransportataşaînoriceclipă.Am stat de vorbă cu răniţii,mi-au povestit lucruri îngrozitoare despre ce s-a întâmplat aici.Un

ofiţer,Rîbakov,arefăcuteprafambelecălcâie,afostaiciîncădinprimăvară,aşacă,spuneael,încădedinaintedeîncepereaevenimentelor,Tientsinfojgăiadeihetuani21careorganizauadunărigălăgioaseşilipeaupestetotîndemnurilaluptacustrăinii.Niciarmata,nicipoliţianufăceamnimicpentrua-iopri,deşi înainte ca aliaţii să ia cu asalt forturile de la Taku, guvernul a început în mod oficial să-iurmăreascăpeprotestatari. Înparteachinezăaoraşului,pe casele în care trăiaueuropeni sauchinezicreştini, au apărut semne făcute cu sânge— tăiau câini, ungeau cumăruntaiele lor porţile şi apoi learuncau înăuntru pe ferestre. Chinezii care lucrau pentru străini au început să roage să fie lăsaţi înconcesiuniîmpreunăcufamiliilelor,dariniţialnuaufostprimiţi.Aufostdeschisepentrueibariereleabiadupăcenoapteaihetuaniiauînceputsătaiefamilii întregi.Uneoriîicruţaupecopii,darletăiaumâinile.Probabil,pentrualeînfrângespiritul.

Saşenka,înţeleg,n-artrebuisă-ţiscriudespretoateacestea,darnupot,terogsămăierţi.Chiareuamvăzutuncopilcareseaciuasepelângăspitalulmilitarfrancez.I-audatunpesmetşielîlmolfăia,strângându-lcucioturilebandajate.

Aşa că uite,Rîbakov ăsta, chiar în prima noapte a tulburărilor, se afla cu soldaţii săi la barieră,apărândconcesiuneafranceză.Auauzitgălăgie înparteachinezăaoraşului,strigăte,acolosevedeauflăcări—era incendiată catedrala catolică.Sprepostul depază au început să alergeoameni speriaţi.Ihetuaniiincendiaucaselechinezilorcreştini,sutedeoameniaumurit.Arhipreotulcatedraleiareuşitsăserefugiezeînconcesiuneafranceză.Înaceeaşinoaptes-adatprimulasediuasuprasettlement-ului,darataculafostrespins.

Eraimposibilcapopulaţiaeuropeanăsăplecedinoraş—caleaferatăfusesetăiată,înasediuerauprinşisutedefemeişicopii.Pelângăruşi,Tientsineraapăratdegermani,englezi,japonezi,francezi,americani, austrieci, italieni.Toţi la un loc nu erau nici omie de luptători.Mâna aceasta de oamenitrebuiasăţinăpieptzecilordemiideihetuanişiarmateiregulate.Nuputeausăplece,nicisăseretragă,nicisăiasădesubasediu.Locuitoriiconcesiunilor,rămaşiînoraş,trebuiausăpunămânapearmeşisăseapere.Pestetotaufostsăpatetranşee,iarstrăzilesprecaresetrăgeadepeparteacealaltăarâuluişidinspreparteaoraşuluichinezescaufostbaricadate.

Ruşiiauprimitapărareastaţieidecaleferatădepemalulstâng,loculcelmaiexpus.S-ahotărâtsăsepăstrezegaracuoricepreţ,pentrucăaltfelchineziiarfipusmânapetotmalulstângşiarfipututsătragăînconcesiuni,ascunşi înspatelemormanelordesarecareerauvărsatepedrumuriledeacces,şiatunciapărătoriinuarmaifirezistatniciozi.

Rîbakov, cu soldaţii săi, a stat câteva zile la gară, luptele s-au dat şi ziua, şi noaptea. A făcutincursiuni pentru a nu-i lăsa să-şi instaleze tunurile ce trăgeau direct şi, în timpul unei asemeneaincursiuni, a fost rănit. Spune că îşi alesese momentul pentru a se împuşca, îi era groază să cadăprizonier.Darsoldaţiinoştril-auscosşil-auadusdepeliniafrontului.

Saşenka,amvăzutcubinoclulgaraaceasta,acumaurămasnumainişteruineciuruiteşiarse.

Bombardarea Tientsinului continuă şi acum, din oraş se aud exploziile proiectilelor — armatachinezătrageîncartiereleeuropene.Celmaimultaavutdesuferitconcesiuneafranceză,încarelocuiaumisionarii catolici aşa de odioşi ihetuanilor. Chiar acolo se afla şi consulatul rus, şi spitalul militarfranco-rus.

Tirulvinedinsuburbiişidinşcoaladeartilerie,amplasatăpeunzidînaltdepământpemalulrâuluiBeihe, vizavi de concesiunea germană.Acolo, se spune, erau instruiţi circa trei sute de tineri ofiţerichinezi, germanii le furnizaseră cele mai noi arme. Instructorii europeni fugiseră, iar unul, careîncercasesăstricecătările,fusesefăcutbucăţişicapul luieexpuspânăastăzi într-unpardebambus.Cel puţin aşa se povesteşte, dar ieri capul putea fi încă văzut, pe vreme bună, cu binoclul. Astăzi,germaniişiengleziiauasaltatşcoala.Maripierderiauşialiaţiinoştri,şichinezii.

Unalt rănit, penumeVerigo, s-a aflat în toate aceste zile în concesiune.Şi acolo s-audat luptepermanente.Oameniinusedezbrăcauniciziua,nicinoaptea,şiaproapenudormeau.Nicinuseputeainstala tabăra, cumpuneau corturile, cum începeau să cadă proiectilele. Focul era dirijat din oraş—chinezii le făceau semne alor lor unde să tragă. Oamenii şi caii trebuiseră să fie ascunşi în spatelezidurilor,de-alungulstrăzilorşiîncase,şicaiisăfiefolosiţicâtmairar.Darşiînacestcazpierderilesuferiteerauaproapelafelcaşipepoziţii,pentrucăînnicioconcesiunenuseaflaniciuncolţişorcaresănuseafleînbătaiatiruluideartileriesaudepuşcă.Caseleofereauoapărareslabă.Gloanţelezburauprinuşişiprinferestre,iarproiectilelepătrundeauprinpereţi.Femeileşicopiiiseascundeauînbeciuri.

Verigoaremâinilelegatelapiept.Nefericitulnupoatesăfacănimicsingur,îlajutăcolegiirăniţi,darelmaişiglumeştereferitorlaneputinţasa.Fuseserănitpeunpod,deunfragmentdeşrapnel.

Euimitorcumnesuntchineziisuperioriînprivinţaarmamentului.UitecuvântcucuvântcespuneVerigo:

—Auartileriaceamainouăşiomarerezervădeproiectileobţinutedelagermani, iarnoiavemnumainiştetunurivechi.Lacincitiruride-alelornoitragemunul.Desprepuşti,nicinumaiavemcevorbi,fiecarenepriceputareunMausersauunMannlicher!

Garaelegatădeoraşprintr-unpodplutitorcareestefăcutdinbarje,pentrua-lputeadesfaceşiapermite intrarea joncilor. Podul se aflămereu în bătaia tirului şi acolo aumuritmulţi dintre soldaţiinoştri. În fiecare zi erau lansate spre el, în amonte, bărci în flăcări, pline cu stuf uscat, şi în bătaiafoculuitrebuiadesfăcutebarjeledincareerafăcutpodul.

Împreunăcurăniţiiruşi,înlazaretulnostrudecampanieavenitşiosorămedicalăceaveagrijădeainoştri înspitalulfrancez.Epariziancă, isespunepurşisimpluLucie.Efoartedrăguţă,simplă,detreabă, cumâinile roşii de la sublimatul coroziv. Pare fragilă, dar poate să schimbe fără niciun efortlenjeria de sub răniţii netransportabili. Are o aluniţă mare, urâtă, pe gât, de care se ruşinează. Tottimpul, ca din întâmplare, o acoperă cumâna.Nu ştiu cuma ajuns înChina.Ruseşte aproape cănuvorbeşte,dartoţiceideaiciauîndrăgit-o.

Ieri-noapteunsoldatdinlazaretaînceputsăstrige,secătuitdeputeri.Corturilenoastreerauchiaralături.Nu se putea dormi, am ieşit să văd despre ce e vorba.Ţipetele erau ale unui tânăr nefericit,căruiaînajuniseamputaserăpicioarele.Auîncercatsă-lliniştească,darelurladinceîncemaitareşiseagita,aşacăfusesenevoiesă-limobilizeze.Is-afăcutmorfină,darelnuseliniştea,îitrezisepetoţirăniţii.DoctorulZarembaseenervaseşiaplecatspunând:

—Da,lasă-lsăstrige.Cândosă-lapucerăguşeala,osăsepotolească!

Atunci, Lucie s-a aşezat alături de el, i-a cuprins capul şi a început să-l linişteascămai întâi înfranceză,darmaiapoiaînceputsărepeteacelepuţinecuvinteruseştipecareleştie:

—Da?Nu?Bine!Bine!Tata!Mama!Sărmanul invalid, care, probabil, numai fusesemângâiat de niciomână de femeie, în afară de

mamalui,opriveacunişteochidenebun,darapois-aliniştit,atăcutşiaadormit.În lazaret, în fiecare seară moare câte cineva. Morţii sunt duşi într-un cort separat, dar, pe o

asemenea căldură, nu rezistă multă vreme. Astăzi au fost îngropaţi opt oameni. Pe doi dintre ei îivăzusemieridedimineaţăviişisănătoşi,iarsearafuseserăaduşipetărgi:unulfuseserănitfărăputinţăde scăpare la gât, de un glonţ rătăcit, celălalt la burtă. Primul amurit încă de cu seară, iar cel de-aldoilea,căpitanulPopov,s-achinuitpânădimineaţa,gemeaşivorbearăguşitbainconştient,bavenindu-şiînfire.Seînsurasenudemult.

Nu există scânduri pentru sicrie, aşa că i-au îngropat în saci. Soldaţii îi duceau pe morţi şi-şiascundeau nasurile în bonete. Unul dintre saci era extrem de mic — după explozia proiectiluluirămăseserăîntreginumaiumeriicubraţeleşicapul,restulzburaseîntoatepărţile.

I-auîngropatlaojumătatedeverstădetabără,peomoviliţă.S-afăcutosingurăcruce,pentrutoţi,şi-auînfipt-oînpământuluscat.N-ausăpatpreaadânc,nuauavutputereca,pearşiţaaceasta,săsapeogroapăadâncă.

Saşenka, ştii, auzeam bolboroseala liturghiei, mă uitam la soldaţii care trăgeau, deasupramormântului,osalvăsprecer,iarînminteîmiapăruserăniştegânduritotalnepotrivitecuunastfeldemoment.Amerindieniitrăgeaucuarcurileînsprecer,pentruaalungaduhurilerele,iarlanoitrasulcupuşcalaînmormântărilemilitareestenumit„salvădeadio“.Şiesteacelaşiobiceicualindienilorcaretrăgeausăgeţiînnori.Şinulefoloseştenicicumcelordinsaci.

Veneamînapoiîntăcereşifiecaresegândealaacelaşilucru:căpoatemâineosăfieşieldusaşa,într-unsacdeorz,şi,dincauzaduhorii,oameniiîşivorascundenasurileînbonete.

Acum,când îţi scriuaceste rânduri,a intrat încortcamaradulmeu,ChirilGlasenapp, ţi-amscrisdespreel.Ecompletdistrus.Mi-apovestitcăatradusinterogatoriulunuichinezprinsdesoldaţiinoştriînsatulvecin,careîncercasă-iconvingăcănueihetuan,dar,degeaba,totl-auîmpuşcat.

Saşenka,trebuiesămăobişnuiesccutoateastea.Acumtotulaamuţit în jur,nusemaiaudnici împuşcături,niciexplozii.Seaudnumaigemetele

cuivadinlazaretşiunsforăitdincortulvecin.Unşoarecesetotagităînladacuprovizii.S-aîntunecat,darşiacumefoartecald,ezăpuşeală,şidinnous-aunăpustitasupranoastrăţânţarii.

Suntînţepatdincappânăînpicioare.Nicinupotficomparaţicuţânţariidelanoi,carededeparteîşianunţăsosirea.Ăştianusevădşinuseaudşi,deodată,teînţeapă.Nuaisalvare.Şitransmitmalaria.Azine-auîmpărţitnişteplasespeciale,cares-audoveditafipreamici.Soldaţiiîşicossingurioperdeadindouă-treiplase,pentruaputeadormisubea.

Bunamea,număplâng,sănucreziasta,purşisimpluamobosit,pentrucăziuategândeştinumaicumsărămâiînviaţă,dartotuşimaişidoreştiîngrozitorsădormi,închiziochiipentruoclipăşidejavisezi,iarnoaptea,cândteducilaculcare,nupoţisăscapideimpresiiledepestezi.

Închidochii,daroricumîlvădpebăieţelulacelacucioturile,cumleîntindesprecanadeceaicareiseoferă.Măîntorcpeparteacealaltă,înfaţaochiloredinnoupodulcareducespregaradistrusă.Amfostacolo ierişiamvăzutcumafostdesfăcut,pentrua lăsasă treacăcadavrelecareseadunaseră în

timpulnopţii.Nuseştieceseîntâmplăacolo,înamonte,dardeacolocurentuladuceşirurinesfârşitedemorţi.Unulaveamâinilelegatelaspate.Amvăzutnumaidegetelechircite,mis-apărutcăsemişcă,dareranumaidincauzavalurilor.

Dragamea,iartă-măcătrebuiesădescriuniştelucruriaşadetristeşideîngrozitoare.Daracumastaeviaţamea.

Şitaremaivreausăplecdepartedetoateacestea,sămăascund,săuit,să-miaducamintedecevadincopilărie,decameramea,decărţi,denoidoi.Sămăgândesclacevafrumos,drag!

Ei,uite,amînceputsărecitescscrisoareaşim-amîntristat—cepuţinelucruritandrepentrutineşicemultătandreţeesteînmine.

Îmireproşezcă,atuncicândamfostîmpreună,amavutatâteaocaziidea-ţiarătaiubirea,darnum-amgânditlaasta.Daracumeştiaşadeparte,cănumaipotsăfacnimicpentrutine,nicisăteîmbrăţişez,nicisătesărut,nicisă-mitrecdegeteleprinpărultău.Iubireaarenevoienudedovezi,cideformedemanifestare.Aşvreaaşademultsă-ţicumpărnişteflori!Nuţi-amluatniciodată.Numaiodată,îţimaiaduciaminte,ţi-amruptnişteliliacînparculnostru.Şiaşmaivreasămergcutineşisă-ţicumpărcevainutil,feminin:unineluş,obroşă,niştecerceluşi,opălărie,opoşetuţă.Mis-apărutmereucătoateasteasuntprostii,suntfleacuri,darabiaacumînţelegceimportantesuntşideceenevoiedeele.Abiaaiciamînceputsăînţelegcâtdenecesaresuntlucrurileinutile!

Am scris despre necesitatea inutilului şi mi-am adus aminte de vecina noastră, pe la care maitreceamuneoriîncopilărie.Atuncimisepăreaobătrânădeosutădeani.Probabilchiaraşaera.Aveanişte picioare groase, bandajate, cu care abia se mai deplasa, sprijinindu-se de spătarul unui scaun.Împingeascaunulînainteşi-şitrăgeapicioarelecavaideea.Mamaspuneacăareapălapicioare,câteovadrăînfiecare.Ovădaievea:spelcile îi iesdinsnopulcăruntdepăr,ochii îi lăcrimează,degetele îitrosnesc,cuîncheieturileumflate.Areurechiuriaşe,culobiiîntinşidincauzacerceilor,şidineleiesemereu vată, pentru cămereu are infecţii.Nu-mi era frică de ea, aveamereu pregătită pentrumine obomboană sau o bucăţică de turtă-dulce, dar în general mă duceam la ea după gumilasticele de lamixturileşiprafurileluatedelafarmacie;lepăstrapentrumine,atârnatedemânereleferestrelor,iareuaveamnevoiedeelepentrucatapultelepecarelemeştereamdinmosoareşicreioane.

Era ciudată şi vorbea mereu de lucruri pe care nu le înţelegeam. Într-o zi, s-a aşezat încet pescaunul ei din faţa oglinzii şi a început să spună că acolo, în oglindă, nu este ea cea adevărată, căodinioarăfuseseadevăratăşifrumuşică.Eudădeamdincap,dareaavăzutcănucredeamşiaînceputsă-mi arate fotografii vechi. Dar din toate fotografiile acelea îmi amintesc numai de gondole. Eapovesteacăgondolierulîşiconducegondolapecanaleîngusteşiodirecţioneazăîmpingândcupiciorulînzidurilecaselor.

Altadatăaspus:—Uitlucrurileutile,daruite,gestulacesta,cumgondolierulîmpingeacupiciorulînperete,astaţin

minte.Îmivorbeaadeseadespreceva,iarmaiapoiadăuga:—Acumn-aicumsăînţelegiasta.Darpurşisimpluţineminte.Şiamţinutmintegestulgondolieruluişiamînţelesimportanţainutiluluiabiaacum.Şimaiţinmintecăamîntrebat-odespreceva,iareaarăspuns:—Uitedece!

Şim-aîmpinsspreoglindă,lipindu-măcuobrazuldeobrazulei.Numaiţinmintedelocîntrebarea,daramreţinutrăspunsulei:neuitămamândoiînoglindăşivăd

faţameadeşapteanişiriduriledepeaei,pieleaeibătrână,lăsată,păruldedeasuprabuzelorşidepebărbie,sprâncenelestufoase,simtmirosuleineplăcutdebătrânăşivreausămăsmulgcâtmairepede,darea-miţinecuputerecapul.

Amvenitacasădupăvacanţadevară,dareanumaiera.Mis-aspuscăaplecat.Atunciamcrezut.Daracummăîntrebundesuntaceledouăvedredeapăpecarelepurtaeaînpicioarelebandajate?

Poates-auamestecatcuvalurilerâuluiBeihe?Amrecititrânduriledemaisusşim-amgândit:cumdebătrânaaceea,desprecareprobabilnimeni,

înafarădemine,nu-şimaiaminteşte,aajunslanoidoiacum?Nuarenicioimportanţă.Eimportantnumai,Saşenkamea,căsuntemîmpreună.Şicănimicnunepoatedespărţi.Doarrăspundpentrutine!Nupotsădisparaşa,purşisimplu,cinevatrebuiesăaibăgrijădetine,să

te iubească, să se gândească la tine, să sufere pentru tine, să se bucure de succesele tale, să-ţiîmpărtăşeascănefericirea.Uite,vezi,n-amcumsămor!

Abiaacum,fiindatâtdedepartedetine,dragamea,îmidauseamacepuţinţi-amvorbitdeiubireamea,denevoiaabsolutădetine!Măagăţdetinecadeviaţaînsăşi.Estegreudeexplicat,darfaptulcămairespir,cămaivăd,totulseîntâmplănumaipentrucăteiubesc.

+Volodenka!Nuştiufoartebinecumsă-ţiexplicasta,darştiucăosăînţelegitot.Măcăsătoresc.Azim-acerutîncăsătorie.Afostfoarteridicol—ne-amduslarestaurantşi,lauşă,m-alăsatsătrecprima,doarcăacolosunt

nişteuşibatante,şieuamvrutsă-ispuncevaşiamtrascapulînapoi,iarel,înacelaşitimp,s-aaplecatspremineşil-amlovitcuceafaînnas.Sărmanul,i-amdatsângele.Şiastattottimpulcineifestivecucapulînsus,cuvataînsângeratăînnas.

Aspuscădejaadatdivorţ.Şiaverificatdacăfloriledinvazăeraunaturalesauartificiale.Dupăaceeaaîntrebat:—Deci,răspunsuleda?Amdatdincap.Peurmăm-amduslatoaletă.Acoloeraofereastrădeschisăşiprineaseauzeazgomotulploii,dedimineaţăse totpregăteasă

plouă.M-amspălatpemâinişimi-amspus:„Cefac?Dece?“Înmomentulacelaaintratofemeie,cadevreopatruzecideani,şiaînceputsă-şifacăochii.Şitot

bolborosea:—Dareunuvreausă-mivinînfire!După aceea a început să se parfumeze: a pufăit din flaconaş în aer şi s-a băgat sub norişorul

rezultat.Şi-adatbuzelecurujşimi-aaruncatoprivireînoglindă.Şi,probabil,acititînochiimeiceeraeapentrumine—ofemeiebătrână,ofilită,căreianu-imaiajutaniciunrujdinlume.

M-amîntorslamasăşitoţiseuitaulanoi.Maialeschelnerii,cupriviriironice.El perora despre latura lui nomadă— la ce bun să te preocupe, inutil, un compartiment al unui

vagon,încareîntâmplătortrebuiesă-ţipetrecinoaptea,mergânddelapunctulAlapunctulB?Dinspreminesesimţeaparfumulfemeiidintoaletăşieladoritsă-mifacăuncadou,aşacă,după

plecareadelarestaurant,ne-amdussă-mialeagăunparfum.Lamagazinaîntrebat,probabil,detotceseaflaacolo,pulverizândcâteunstroplaîncheieturi,ridicândmâneci,iarcândmis-aterminatpieleagoalădepemâini,atrecutlaceadepegât,apois-astropitşiel,şidefiecaredatăseîncruntaşispuneacănueparfumulmeu,cialuneifemeistrăine.Aşacăn-aalesnimic.Iareumergeampestradăcaîntr-oblanăgroasădeparfumurişiaînceputsămisefacărău.

Şitotuşi,nuţi-amspuslucrulcelmaiimportant:aşteptuncopil.Amscriscuvinteleacestea:„aşteptuncopil“,darvreausălemaiscriu.Aşteptuncopil.Tottimpulîmiimaginezcumeel.Caosămânţădedovleac.Câtlobulurechii.Caundegetar.Cât

un ciorap făcut ghemotoc. Nouă centimetri, patruzeci şi cinci de grame. Am văzut într-o carte ofotografie—dejasevedebinecoloanavertebrală,poţichiarsănumerivertebrele.

Mamapovesteacă,atuncicânderaînsărcinatăcumine,taremaipofteadupălucruriamareşitataîispunea„amărealamea“.Iareufrecbăţuldechibritdecutieşi-ilingmargineaaspră.Ammaifăcutastaîncopilărie.Groaznic,nu?Şimaiînfulecşihalva.Numaicedeschidunpachet,căimediatrămânnumai

firimiturile.Şim-amgânditcătocmaideaceealumeanuapututficreată.Amînvederefaptulcăeu,maibine

zis,cinevadinmine,vreasăsimtămirosulbăţuluidechibritfrecatdecutie.Pentruafaceastanuajungenumaiimaginaţia,ainevoieşidecunoaştere.Şinumaieupotcunoaşteasta.Înţelegi,suntdetaliipecareniciuncreatornulepoateinventa.Elepotfinumaivăzute,încercate,amintite.

Am o poftă demâncare animalică, dar vărs tot. Ba dimineaţa, la oră fixă, ba în timpul zilei, laserviciu.Acumsimttottimpulunmirosurâtdingură.Odatănuammaiapucatsăfuglatoaletă,mi-amacoperitguracupalma,dartotuşiamvomatşimi-aţâşnitprintredegete.Mi-afostgroaznicderuşine,deşidespreceruşinemaipoatefivorbaîncazulacesta?

Darfemelelecelorlaltemamiferenuvomităîntimpulsarcinii,numaiomul.Defapt,suntemnişteanimalenefericite,dintoatepuncteledevedere,pânăşiînăsta.

Aşadeepuizatăsunt,căuneoripurşisimplustauculcatăoreîntregi,culigheanullângăpat.Stauşimătem.Totacumulezcarneşioaseînmineşinumărlunile.

Simt că devin alta.Mişcările sunt line.Ochii strălucesc. Somnolenţa e dulce.Ochii privesc spreinterior.Deceamnevoiede lumeavizibilă,dacă în interiorulmeucreşteuna invizibilă?Vizibilulseretrageundeva,selasălafund.Sepregăteştesăfacălocceluiîncănevăzut.

Amosenzaţieminunată,deparcăiaupartelaformareauneinoiplanetecarevaînmuguridinmine,latermenulpotrivit,caşicumeusuntsoravieţiişi,defapt,orudăapropiatăaoricăruicopac.Daraşaşieste, în fond. O mângâi pe Donka pe ceafă şi zic: căţeluşa mea, avem amândouă acelaşi strămoşembrionar,înţelegi?Eaînţelege!Şieaareburic,şieuam.Şisuntemlegateprinacesteburice.Omângâipeburtăşidăfericitădincoadă.Şiamândouăsuntemplinedefericire,numaicăeunuamcoadă,casămăturşieu,bucuroasă,cueapeparchet!

Donkaeamuzantă,proastă,îiarăţicevadeparteşieaseuităladegetultău.Şi-imaiplacecândîmidaujossandaleledinpicioareleobositeşimăculc,atuncivinelângămineşi-milingedegetele.Şicemămaigâdilă!Arelimbaaspră.

Şi,lucrulcelmaiimportant,înboţulacestaviudinminecreştenunumaialtăviaţă,cişicealaltă,şiaşa, la nesfârşit. Pur şi simplu sunt pătrunsă de vieţile viitoare! La şcoală nu-mi puteam imaginanicicuminfinitul,daruite-laici,subpalmaaşezatăpepântec.

Mă uit la femeile din jur şi mi se pare ciudat că, având această posibilitate, ele merg aşa, cupântecelegol.

Şimaiecevaciudat:suntalta,darînoglindăeaceeaşireflectare.Burtadeocamdatănuaînceputsăcrească.

Darnoapteamătrezescasudatăşisperiatăcănuosănasccetrebuie.Stauîntinsă,încercândsăuitbucatadecarnecublană şidinţi careni s-a arătat la curs, sauchestianou-născutăcare semănacuolimbă-de-mare,cuochiipeaceeaşiparte.

Dincauzaacestorspaimeadouaziarătrău.Darmamaaspus,casămăliniştească,cădoarmereugăseştesăspunăcevabun:

—Sensuluneiflori,oricarearfiea,estenumaiaceladeaseofilişidealăsaînurmăcapsulacuseminţe.

Dartata,cândseîmbată,sună,măroagăsănuînchidtelefonulşisebucurăcăosăfiebunic.Spunetotce-itreceprincap:

—Iavezi,că,dacăosăvreau,osă facşieuunul,şiosăamunnepotmaimaredecâtpropriulcopil!Să-mifaciunbăiat!

Eurăspundcămăgrăbescşiînchidtelefonul.Mamami-amaifăcutcadouunsutiencuuncârligmaredecareeprinsăocenturăcuoînchizătoare

cesedeplaseazăpemăsuraavansăriiîntermen.Tottimpulîmidăsfaturi:—Dacăvezicăurinaetulbure,imediatsăteducilamedic!Cânderamînsărcinatăcutineamavut

albuminăînurină.Amcăzutpegânduri şiam început să-mi rodunghiile,daream-aplesnit tarepestemână,ca în

copilărie.E ciudat, când se porneşte sămă liniştească cum că o să fie totul bine, devin din ce în cemai

neliniştită.Acumatelierulluiestenecasanoastră.Învăţtotuldelazero—uite,aicisuntlinguriţeledeceai,aicieceainicul,darundeeceaiul?Mai

binezis,măînvăţcunelocuirealui.Peregrinezprinsertarelebufetului,astaecălătoriameadenuntă.Şilafiecarepatruzecişicincideminuteseaudeclopoţeluldelaşcoală.Şi tot timpul se aude un ciocănit, fiindcă în atelierul de alături lucrează un sculptor.Loveşte cu

ciocanulînpiatră,dedimineaţăpânăseara.Aîmprumutatocartesăcitească,dari-adat-oînapoiplinădeprafdepiatră.

Soniecika trece pe la noi de două ori pe săptămână. El i-a spus că în curând o să primească osurioarăsauunfrăţior.Eaadeciscăeunfrăţior.Şiîntreabădefiecaredată:

—Cefacefrăţiorulacolo?Râd:—Bine!Eloducelaşcoaladebalet.Ultimadatăm-amdusşieucuei.Eaîlţinedemână,darmienu-midă

mâna.Îlîntreabă:—Decituşicumaman-osăvămaicăsătoriţiniciodată?Elîiexplicăfaptulcăde-acumn-osămailocuiascădelocacasă.Iarea:—Tată,darpentrutineeuoricumsuntceamaiimportantă,nu?—Da.Şieam-aprivitcuunaertriumfător.Primadatăcândm-amduscuei acoloera la începutulprimăverii,vântul aduceadejaumezeală,

însă spre searămai îngheţa uşor. Călcam pe bălţile acoperite de gheaţă şi de sub tălpi se auzea untrosnetvesel.Dargheaţasubţirenuseveseleaînaintedeatrosni,cisevăicărea.

Amintratdingerînsaladedans,iarpantofioriidebaleteraureci.Eli-aduslagurăşiasuflatîneisă-iîncălzească.

Şieuaşfivrutdeodatăsămăapucdebalet!Oaredece,încopilărie,mamanum-adatşipeminelaşcoaladebalet?

Târşâitul picioarelor. Foşnetul muselinei. Fetiţele stau în şir pe podea, pe hol, şi îşi întind

jambierele de lână peste ciorapii de mătase. Profesoara, o fostă balerină, trece cu spatele drept pecoridor, peste picioarele lor. Părinţii şi bunicile, în haine de blană, se aşază lângă perete.Acompaniatorulîşiîncălzeştemâinilepeuncalorifer.Încep.

—Bărbiamai sus! Întindevârful!Spatele drept!Picioarele trebuie să fie drepte, ca un compas!Spatele!Capul!Nuscoatelimba!

Cincipoziţii,cinciacorduri.Auîmpietritînpoziţiaacincea.Măuitamlaeleşiaşademultdoreamsăfiumică,uşoară,şisăfacexerciţiilabaradebalet,luând-

odelazero,toatepoziţiile,plié,préparation!Neapăratosă-midaucopilullabalet.Poatecăosăfieofetiţă.Deşinuarenicioimportanţă!Oricumîliubescsauoiubesc!

Tuturorleplaceînmoddeosebitsăfacăreverenţe.Ierielafăcutexerciţiicueaacasăşii-aexplicatperspectiva,elştiefoartebinesăexplice:—Aigrijă,peperspectivăseţinetoatălumeaasta,aşacumstăuntabloupeosfoarăagăţatăîntr-un

cui.Dacănuarficuiulşisfoaraaceea,lumeaarcădeaşis-arsparge.Amvăzutcăaluatoilustraţiedintr-orevistăşidepestetottrăgealiniicucreionul,cuajutorulunui

echer, spre acelaşi punct. De la fiecare scaun, floare, mână, picior, ochi, ureche plecau asemeneasforicelespreacelaşicui.M-amapropiatdeeaşii-amspus:

—Cebineîţiiese!Dareami-arăspuns:—Ştiicumeobrăţarăţigănească?—Nu.—Să-ţifac?—Fă-mi.M-aapucatcumâiniledeîncheieturăşiaînceputsărăsuceascăînambelesensuri.Eracâtpecesă

urludedurere!Pieleaîmiardea,mi-arămasodungăroşie.I-amzâmbit.Easeluptăcuminepentruel.

0Saşenkamea!Cebineamînceputsămăsimt,cecaldmis-afăcutdecumţi-amscrisnumele,Saşenka!Cemaiepe-acolo?Cemaiecutine?Tottimpulmăgândesclatine.Şimăbucuraşadetarecăşitu

eştitottimpul,îngânduriletale,alăturidemine!Ştiucă tegândeşti lamine,căsuferipentrumine!Sănusuferi,dragamea!Uite,dinmomentce

scriurândurileastea,înseamnăcănus-aîntâmplatnimicrăucumine!Scriu,decitrăiesc.Cândosăprimeştiscrisoareaaceasta?Şios-oprimeştioare?Darştiicumsespune:scrisorilecare

nuajungsuntcelecarenuaufostscrise.Tu,probabil,încercisă-ţiimagineziceecumine,cumarătacum,cemănânc,cumdorm,cevădîn

jur.Cesăspun,deocamdatăamoclipăliberăşiîncercsădescriupentrutineviaţanoastrădeaici.Înprimelezile,cumţi-amscris,tottimpuls-audatlupte,daracumelinişte,numaiuneoriseaud

niştetirurideartilerie.Suntemîncontinuarechinuiţideocăldură insuportabilă,daracums-apornitunvântputernic,o

adevăratăfurtunădenisip.NisipulacestamăruntvinedindeşertulGobişitoateobiecteleseacoperăcuun strat depraf, intră în corturi,mâncarea tot timpul scârţâie îndinţi.Aipraf înochi, înurechi, subguler,înbuzunare—erespingător.

Tareaşmaivreasăplouă,darîncănuevremeaploii.Aicitoţivisămlaploaie,săputemadunaşinoinişteapăcurată.Soldaţiinoştris-auscăldatînBeiheşile-aapărutoerupţiepetotcorpul.Doctorulaspuscăedincauzadescompuneriicadavrelor.Înfântânilesăpateeapăpuţinăşierea.Noapteasepunepazălafiecarefântână,deteamăsănuootrăveascăinamicul.

Tottimpulvinunităţinoişitabăranoastrăseîntindedejapeoverstă.Afostridicatăpecâmpuriledesorg,daracumtotulecălcatînpicioare.

Amsă-ţidescriuceeînjur.Înparteastângăsevădruinelesatelorchineze.Locuitoriiaufugitşiprintrezidurilearseamuşină

câinişiporci,pecareuneoriîivâneazăsoldaţiinoştri.Câiniisunttotcepoatefimairău,s-ausălbăticitdetotşiatacăfurioşitotceleieseîncale.Defapt,aicisatelesuntmurdare,sărace.

În prim-plan sunt câteva crângurimici. Pe fundalul verde se văd albe corturile ridicate în şiruridrepte.Caiistaulegaţiînşirurilungi,dânddincapete—deasupralorsuntnoridemuşte.

Încortulstatului-majoregălăgie.Aiciaufostaduserogojinidincolibeledistrusedinvecinătate.Înlocdemesesuntlăzideproiectile.Abiaadatînclocotceaiul,sespunecăesingurullucrucareteajutăsăfacifaţăcaniculei.

Chiarînfaţameaestelazaretul.Ţi-amscrisdejadespreaceastăvecinătatedelocveselă.Înstânga,întrecorturi,vădcumtopografiiseagitălângătrepiedullorcutubprismatic.Îndreaptamea,camîntr-oparte,soldaţiiîşicurăţăcarabinelesubunacoperişdepânză.Deacolo

vinemirosdeunsoareşiseaudescrâşnetulmetalicalvergelelorşialperiilorcaresuntbăgateînţevi.Şimaiîncoloebucătăria.Azi,cânderamacolo,autăiatovacă:s-arevărsatdineaunmormanuriaş

demăruntaie,m-amminunatcâteauîncăputînea.Oareşiînnoisuntatâteachestii?Şiînmine?Le-auîngropatpetoate,împreunăcuochii.Vacileauochiuriaşi,câtunmărdemari.

Darcelmaidesnehrănimcucarnedecal.Seamănălagustcuvita.Chiarlacapătultabereisuntsăpategropinoi,ladistanţă,căaufăcuttoaletelefărăsăsegândească

şi,cândbatevântul,vinedinspreeleoputoareincredibilă.Saşenkamea,nucredcătoateacesteaaufostinteresantepentrutine.Darăstasunteuacum.Înmijloculbivuacului,acoloundesuntbucătăriaşiîncăuncortmare,amenajatcapopotăpentru

ofiţeri,seridicăungorganmaredepământ,iardejur-împrejursuntîmprăştiatemoviliţemaimici.Osăzâmbeşti,darnoi,însensulcelmailimpedealcuvântului,locuimpeuncimitir.

Movilelemormintelorsuntaicipestetot,răspânditede-avalma,întoateîmprejurimileTientsinului.ChirilGlasenappmi-apovestitcumstaulucrurile.Problemaecăeinuaucimitire,canoi,şipefiecarecâmp muncit de fiecare familie este neapărat alocat un colţişor pentru strămoşi. Ei nu-şi îngroapăpropriu-zismorţii,ci facomicămoviliţăpepământ,pecarepunsicriul şiapoi îlacoperă.Rezultăomovilă în formă de con a cărei mărime depinde de mărimea sicriului şi de importanţa răposatului.Movila aceasta este acoperită la suprafaţă cu un amestec de lut şi paie, aşa că rezultă ceva de feluliurtelorkirghize.Eicredcă strămoşii îşi ajutăurmaşii.Aşa şi este: soldaţiinoştrinuapreciazădelocmormintele astea, pentru că fiecare dintre ele reprezintă un adăpost numai bun pentru un trăgător.Trebuietottimpulsăfiicuochiiînpatru.

Soldaţiicarestaumulteoreînpatrularespuncăaicisuntmulţişerpi,dardeocamdatănuamvăzutniciocreaturădeacestfel.Numaiţinmintedacăţi-ampovestitsaunucum,cânderamcopil,amstrânsînpădureomânădecrengipentrufoc,iardineleaieşitoviperăcareaînceputsăsetârascăpepământ.Dupăîntâmplareaasta,amrămascuoroarepetoatăviaţadeasemeneavietăţi.Şifărăacestetârâtoaremizerabilesuntaicidestuldemulteneplăcerimărunte—bagimânaînbuzunardupăobucatădezahărşidainumaidefurnici.

Vai, linişte ne trebuie şi nouă, nu numaimorţilor. Trebuie să facemgropi la fel camai înainte,aproapeînfiecarezi,doarcăacumnumaipunemcrucişiîncercămsăfacemastfelîncâtmormântulsătreacă neobservat. Acea primă groapă comună, despre care ţi-am spus, a fost profanată noaptea dechinezi care au scos cadavrele şi le-aumutilat.Aşa de tare ne urăsc. Şi s-a observat asta dimineaţa,pentrucăosantinelădindetaşamentuldepazăavăzutuncâinecuomânădeomroasăîndinţi.

Dinoraş a luat-o în jospe râu, îndirecţiaTaku,un remorcher cudouăbarjeplinede fugaridinTientsin.Femeichinuite,copii,calabalâc.Mi-asăritînochiocoliviecuunpapagal.

Sereparărepededrumurile,pentruaputeatransportamuniţieşioameni.Locomotivelesunt toatestricate,încearcăsălerepareamericaniişiceferiştiinoştri.Echipadetelegrafiştirefacelegăturile,darlipsesctoatecele,înprimulrândstâlpii,iarînlocdeizolatorisefolosescsticle.

Uneori luăm legătura cu aliaţii, fiindcă de la o zi la alta vin aici unităţi noi.Ofiţerii noştri i-auinvitat ieri lanoipejaponezi.Unjaponez,carevorbeştedestuldebineruseşte,cândavenitvorbadedificultăţilelupteicuihetuanii,aspus:

—Uiteînceconstăvitejiachinezilor!Şiapusmânapemasaplinădemuştelecare,desigur,auzburat.—Vedeţi, cum iaumâna,muştele se întorc. Ihetuanii sunt la fel camuştele. Ei ne omoară din

ascunzişurilelor,dar,cândîiatacăm,dispar,doarpentruaseîntoarcedinnou.Apoiapocnitfoarteabilcupalmacâtevamuşte.Trebuiesăspuncăjaponeziineuimescprindisciplinalorneobişnuităşiprinneînfricareafatalistă.

Poatedeaceeaauşipierderilecelemaimari.EisuntcomandaţidegeneralulFukushima,celebrupentrucălătoria luide laPetersburg laVladivostok, făcutăcălare. Japoneziimărşăluiescamuzant,cuunpascamîmpiedicat.

Defapt,noiformămaiciocompaniedestuldepitorească.Americaniiseamănă,dincauzapălăriilorcuborurimari,cuniştecowboyneînfricaţi.Sebatbine,

darnuseremarcăprindisciplină.TeuiţilaeişitecreziînvreunuldintreromaneleluiMaineReyd.Franceziadevăraţisuntpuţini,maimultzuavi,trimişiînscurtdinIndochina.Seamănăfoartepuţin

cutrupeleregulateşisuntfoarterăzboinici.Englezii au trimis aici sepoy — înalţi, zvelţi, cu turbane galbene şi roşii. În fruntea fiecărui

detaşament se află neapărat un ofiţer englez, iar ofiţerul sepoy, adesea de trei ori mai bătrân decâtcomandantulsău,îndeplineştefuncţiadeofiţerinferior.Nucredcăengleziisepotsprijinifermpeei.Aceştisepoydauonorulducândmânalaturbanşilapiept.

Austrieciisuntnumaicâtevazeci,însăsteagurilelornaţionaleauoasemeneadimensiune,căunulpoatesă-iacoperepelocpetoţi.

Italia e reprezentată de un detaşament de bersalieri, trăgători alpini. Parcă sunt din desenele dinalmanahuri.Aupălăriicupenedecocoş,pulpelegoale,ocarabinămicăînmână.Lezâmbesctuturor.

Astăzi i-amvăzutpegermani, înscurtele lormaro,nepotrivite.Unuia i s-a făcut răusubsoarelearzător,colegiil-autraslaumbrăşiauînceputsă-ifacăvânt.Defapt,dincauzacăldurii,aicimulţicaddinpicioare.

Uneori, toate acestea îmidau impresiaunuibalmascat bizar— toate acesteuniforme,podoabe,caschete,turbane.Pevremuri,oameniisecostumaulacarnavalpentruapăcălimoartea.Nuastafacemşinoiaici?

Şimaisareînochifaptulcărelaţiiledintrealiaţisuntextremdeamicale,chiarşilasoldaţi.Dararputeasăfiealtfel,dacătrebuiesăîmpartăcutoţiiaceleaşilipsurişipericoleşisăseajuteunulpealtulînluptă?

Ştii ce e uimitor? Se amestecă aici cu chipiurile noastre coifurile albe ale englezilor, caschetelerotunde, albastre, ale francezilor, căştile germane, turbanele sepoy-ilor, pălăriile îndoite pătimaş aleamericanilor,micilecaschetealbealejaponezilorşiaisenzaţiacă, într-adevăr,existăunsingurfeldeoamenişitoaterăzboaielepecarele-audusstrămoşiinoştrisuntdedomeniultrecutului.Aizicecăăstaeultimulrăzboi.

Uneori,cândnusuntdeserviciu,măduclarăniţisăstaupuţincueişi-iascultcumdiscută.Astăzi,într-uncort,eraanalizatăartileria.Comandantulceleide-adouabaterii,Anselm,careaveacotulfăcutprafşioschijăîimutilasenasul—arămaspracticfărămânăşicufaţamonstruoasă,darîncăsebucurăcăascăpataşadeuşor—povesteacumchineziitragcucelemainoiarmeKrupp,cuprafdepuşcăfărăfum, de pe poziţii acoperite total cu criblură de la calea ferată şi din spatele zidului de apărare aloraşului,deciefoartegreusădaideei.

E uimitor să vezi cum un om cu faţa bandajată, de-acummonstru pentru toată viaţa, cu trupulepuizat,nuecuprinsdedisperare,cimaigăseşte însineforţasărâdăşisă-isusţinăpeceilalţi răniţi.Fărăsăvrei,îţitreceprinminte:dareuaşfipututsăfiuaşa?

Cazacii se remarcă înmod special prin felul deosebit în care suportă rănile. Unul din regiuneaAmurului, un uriadnic, Savin, aremaxilarul sfărâmat şi limba i s-a umflat aşa de tare, că nu îimaiîncapeîngură,darelîncearcăsărâdădefaptulcăafostîmbroboditînbandajecaomuieredelaţară.

Maiţiiminte,ţi-amscrisdeRîbakov,celcucălcâielefăcutepraf.Is-aamputatunpiciorpânălagenunchi.Spunecăîlmaisimte.Dareu,cândmăgândesclael,îmiimaginezcă,probabil,dupămoarte,omultotaşaîşisimtetrupulcarenumaiexistă.

În fiecarezisuntaduşinoi răniţi.Astăziesteoexcepţie fericită.Toţicei înviaţăsunt încăviişinevătămaţi,deocamdatănevătămaţi.Darierinoapteafostadusofiţeruldelegătură;trimisînmisiune,sespune că a nimerit întâmplător sub tir — santinela noastră l-a luat în întuneric, de frică, drept uninformator.Nusegăseatargăşisărmanulafostaduspeouşăluatădelaocasădistrusă.Afostrănitînburtă.Suferăîngrozitor.Suferinţaeaccentuatădegândulcăel,poate,osămoarădegloanţelenoastre,nude-aleduşmanului.Doctoriisetemcanucumvasăfacăsepticemie.Defapt,semoaremaidesdincauzaastadecâtdincauzarănilorpropriu-zise.

L-am îndrăgit pe răutăciosul deZaremba, doctorul nostru.Când are bună dispoziţie, începe să-iamuzepetoţicupovestirileluidesprecumalucratcâţivaanilamisiuneanoastrădelaPekin.Înţelegepuţinchineza.Astăzi, laceai, şi-aamintitcumavenitodată laelunchinez tânărşi i-aexplicatcevadespreboalamameilui.Zarembai-adatunmedicament,darălanul-adusmamei,cis-agrăbitsă-lbeachiar el, pe loc. Tânărului nu i se păruse deloc ciudat că mama trebuia să se însănătoşească de la

medicamentulluatdefiu!Astanedăooarecareimaginedespreniveluldedezvoltarealchinezilor.Doctorul are multă treabă. Adineauri s-a dus la o operaţie, au adus un soldat din compania de

genişticareafăcutcangrenă.Îlimplorasă-ipăstrezepiciorul.Amauzitcuml-aîntreruptZaremba:—Niciodatănuamputezdegeaba.Şiadatordinsăisepunăcuforţamascacucloroform.Ştii, zilele astea, de curiozitate, ammirositmasca— este un aer insipid, călduţ, caremiroase a

cauciuc.Uneori,reuşescsăschimbdouăcuvintecuLucie.Înajunl-aajutatpefelcersăfacăunbandaj,a

trebuit să smulgă bandajele lipite de pe rană. Rănitul, de durere, se încleştase în mâinile ei. Lucie,zâmbind,mi-aarătatîncheieturile:negre-vineţii.Easemândreştecuvânătăileastea.

Lucie,separe,s-afăcutsorămedicalădenevoie.Aîncercatsăseevacuezedinoraşulasediat,darultimultrencufugariceplecadinTientsinlaTakuanimeritînbătaiatiruluişinefericiţii—vagoaneleerausupraaglomeratedefemeicucopiişirăniţi—aufostnevoiţisăse întoarcă, întrucâtcaleaferatăfusesedejadistrusă.N-auavutdealesdecâtsărămânăînoraşulasediatşisăsuporteunbombardamentcrunt.Eanuputeasăsteacumâinileînsânşis-aduscavoluntarlaspitalulmilitar,săajute.Acumarfipututpleca cu ceilalţi evacuaţi, dardeocamdată s-adecis sămai stea în lazaretul nostru. Într-adevăr,Lucie,cucălduraşiblândeţeaei,enecesarărăniţilorlafeldemultcamedicamentele.

Când stai de vorbă cu ea, privirea ţi se îndreaptă involuntar pe aluniţa aceea, ea remarcă faptulacesta,seacoperăcumânaşidincauzaastatesimţistânjenit.

Oameniitraglaea.Estedeînţeles.Atâţibărbaţirupţidecaselelor,derude.Fiecarevreamăcarofărâmădetandreţe,decuvinte,decăldură.DarLucieestetandrăînegalămăsurăcutoţişinuadmitenicio apropiere.Mi se pare că face o excepţie numai pentruGlasenapp. Îi văd adesea împreună, totdiscutăanimaţidespreceva.Eaareunrâsuşor,frumos.Uite,şiacum,Chirils-aîntorsdelaeaîncortulnostru,s-atrântitpepatuldefierşiofteazăîntăcere.Îşiştergeochelariiplinidepulbere,ochelariiluiculentilegroase,cafunduldepahar.Odată,amîncercatsămăuitşieuprineişim-audurutochii.

Aici,înmomentulacesta,seîntunecă,repede,dens.Licuricii,broaşteleşi-auînceputcânteceledeseară.Şiţânţariiauşiapărut.Seauddepretutindenidrăcuielişipocnituri.

Aştepţi întunericul crezând că va fi cumvamai uşor, dar, dimpotrivă, când vântul se potoleşte,pământulrevarsăcălduraacumulatăîntimpulzileişidinnounumaiaicerespira.

Delafurtunadenisipdeaziarămaspestetotunstratdepraf.Chiarşiîndinţiîlsimţi.Tottimpulvreisă-ţiclăteştigura.Darlucrulcelmaicumplitesetea.Mereuducilagurăplosca,eadevărat,darţi-eşimairăudelaapaasta.Sudoareaîţicurgeşiroaiepefaţăşipetotcorpul.Iarprafullipitdepieleecaopeliculăgroasă,lipicioasă.Dargatacuplângerile.Toateasteasuntfleacuri,crede-mă!

Saşenka,acummaiştiucărăzboiulnu înseamnănumai lupte,explozii, răni,nu,mai înseamnăşiaşteptarea fără sfârşit, necunoscutul, blazarea. Şi înmomentele acesteamă salvează comunicarea cuChiril.Vorbimdespretoatedepelumeşinecertămadesea,chiarneocărâm,devenimrăutăcioşiunulcualtul,darnupentrumultăvreme;dupăaceea,dupăceuitămcăne-amciondănit,începemdinnousădiscutămdespreceva.

Sunt sigur că ţi-ar plăcea. Deşi Glasenapp are câteva obiceiuri care îmi sunt nesuferite ca, deexemplu, faptul că îşi agită puternicmâinile în timpul conversaţiei, chiar îl apucă pe interlocutor demânecă — dar, cu toate acestea, mi-e apropiat şi simpatic. Îmi plac vocea lui chibzuită, ochii lui

inteligenţi,micşoraţide lentileleochelarilor.Poate sădoarmănumaidacă îşipune subcapopernuţăchinezeascăajurată,umplutăcuunsoideosebitdeceai,cuogaurăspecialăpentruureche. Iararomaacestuiceai,cumafirmăel,estefoartebunăpentruochi.

Povesteştemereu nişte lucruri aşa de amuzante! Uite, de exemplu, cum ţi se pare chestia asta?Energiaviecarepătrundeşileagătotulînjurenumitădechinezizi.Şiprinmuzicăpoţiinfluenţazi.Şiprinsunetemuzicalepoţideterminaconcentraţiadezi.Înainte,pentruaafladacăarmataerapregătitădeluptă,muzicantulsepuneaînmijloculsoldaţilor,suflaîntr-ogoarnăspecialăşidupăsunetuleisetrăgeaconcluzia. Dacă goarna suna slab, atunci şi spiritul combativ era corespunzător, lucru ce prevesteaînfrângereaînluptă.Încazulacesta,conducătoruldeoştiporunceaarmateisănuînceapăluptaşisăseretragă.Aizâmbit?

Cândareposibilitatea,Glasenappfacecaligrafie.Areunsetîntregdepensule.Iartuşulîlobţinedinbrichetepecarelepiseazăîntr-otuşierădepiatrăşiapoiledizolvăînpuţinăapă.Darepuţinăhârtieşiadeseascriepeotăbliţăsaupeopânză,înmuindpensulaînapăchioară.Câtevaideograme,scrisedesusînjos,formeazăopoezie.Cândterminădescrispoezia,începutuldejanusemaivede,dincauzasoareluişiavântului.Saşenka,dacăaiputeavedeacefrumoseste!

Vezitu,uneorinepetrecemtimpulfoartefrumos.Terogsămăscuzi,amvrutsăglumescpuţin,daraieşitaiurea.Purşisimplu,foloseştioriceposibilitatedeauita.Astăzi,Chiril a exersat la caligrafie şi am vrut şi eu aşa de tare să încerc, încât num-am putut

abţine şi am făcut şi eu câtevamâzgăleli. Glasenapp a remarcat cu superioritate cămâzgălealameaaminteşte de un băţ de bambus, lucru cu care m-ammândrit ceva de neimaginat, dar, aşa cum s-adovedit,degeaba.Imaginează-ţi,otuşănutrebuiesăsemenenicicuuncapdeoaie,nicicuocoadădeşoarece,nicicuunpiciordebarză,nicicuocreangăruptă,adică,defapt,cunimicreal.Acumştiucătuşaorizontalăseamănăcuunnorceseîntindepezecemiideli22.Amhotărâtsărenunţlacaligrafie.

Separecăscriereavecheaînceputcaoînsemnareaordiniiofrandelor.Deseneleînfăţişauscenedecult,cuparticipanţişiinstrumentarritual.Şiastaelesnedeînţeles.Darmaidepartes-aîntâmplatcevauimitor!Separecătainaaceastaadevenitaccesibilăfiecăruiadintreceicepriveaudesenul.Câineleeracâine,peştele—peşte,calul—cal,omul—om.Şi,atunci,scriereaaînceputsăfieîncurcatăînmodintenţionat,pentruafiînţeleasănumaideiniţiaţi.Semneleauînceputsăseeliberezedecopac,desoare,decer,derâu.Maiînaintesemnelereflectauarmonia,frumuseţeagenerală.Armonias-amutatînscris.Acumscriereanumaieoreflectareafrumuseţii,eaînsăşiefrumuseţea!

Cefamiliareşiclareîmisuntlucrurileastea!Chiriletristcănuvaajungeacasălanuntasuroriilui.Spunecămamaluinuvoiasă-llasesăplece,

setemeatarecăosăfieomorât.Mi-aspus:—Numi-afostfricăniciodatăînviaţăpentrumine,daracummătemdeteamaei.Amtăcut.Ştiucămamameasuferăşieapentrumine.Cândne-amluatlarevederelagară,eaplângeaşimătotsăruta,darmieîmierajenăşiîncercamsă

măeliberezdinîmbrăţişărileei.Pânăşiorbuleiavrutsămăîmbrăţişeze.M-azgâriatcubarbalui.Eam-arugatladespărţire:—Ei,hai,spune-miceva!

Dareuatâtampututsărostesc:—Du-te!Totulosăfiebine!Du-te!Îţidaiseama,Saşenka,amîncercatsămăconvingcăn-oiubesc.Nu,desigur,nupoţiînţelegeasta.

Şiacum,ladreptvorbind,nicieunuînţelegpreabine.Închidochiişivădacealumenevăzutădenimeni—apartamentulnostruvechi,tapetul,draperiile

delaferestre,mobila,parchetul.Oglindadelacomodă,înfaţacăreiamăstrâmbamodinioară,pecândîncercam să mă cunosc. Pe canapea, perna cu păunul căruia poţi să-i învârţi ochiul făcut dintr-unnasture.Pernaastaafostcusutădebunica.Ochiulsetotrupea,nufărăajutorulmeu,desigur,şidinnoueracusutlaloc,dreptpentrucareexpresiapăunuluiseschimba—baseuitasperiat,bapriveauimitîntavan,bachicoteasuperior.

Vădsemneledepetoculuşii—mamaîmimăsuraînălţimea,punândocartepecapulmeu.Iarearefuzasăsemăsoarelarândulei,oricâtaşfirugat-oeu.

Dinnouîmizboarăgânduriledepartedearşiţaasta,derăni,demoarte,şimăsimtaşadebine!Deasuprapatuluimeu,dincâtemaiţinminte,seaflaplanulunuitransoceanicuriaş,însecţiune,pe

careputeamprivilanesfârşitcabinele,trapele,maşinile,platformacăpitanului,calele,omuleţiicareseplimbaupepuntesauluaumasalarestaurant,marinarii,fochiştii,eraacoloşiuncâineminusculcefurasardeleledelabucătar.Eramconvinscăplanulacestafusesepusdeasuprapatuluidetata.Îmiplăceasă-miimaginezviaţaaceea—cestrigăînportavocecăpitanul,ce-irăspundemusulroşcatcaresecaţărăpecatarg.Îmiimaginamcevorbeaumarinariicarefreacăpuntea.Compuneamtotfeluldepoveştidesprepasageri, ledădeamnumeamuzante.Uneori,desenamomuleţiicare îmipăreaulipsă,deexemplu,unmarinaragăţându-se,caomaimuţă,deofrânghie,cuogăleatădevopsea,casăvopseascăancora.

Şierainteresantşiciudatsămăgândesc:cinesunteupentruei?Şioareeibănuiescexistenţamea?Cândamplecatlacasadelaţară,amscoscugrijăpiunezeledinpereţi,amfăcutsulplanulacestaşi

nuamavutîncrederesă-ldaunimănui,l-amduseu,privindînzareprinel,deparcăeraocheanulmeu.Mamal-apăstratmultăvremealăturidedesenelemeledincopilărie,pânăcândle-amaruncateu.

De la tata, mi-au rămas numai câteva amintiri fragmentare. Într-o zi, nici nu ştiu câţi ani am,mergemlagarăs-oîntâmpinămpemama.Acoloefoartemultălume,tatamăridicăîncârcăşi-mizicesăn-oratez,căosănerătăcim.Suntfoarteneliniştitşiîngrozitcăamputeasănuneregăsim.Deodată,ovădşistrigsăaudătoatălumea:

—Mama!Mama!Suntemaici!Mi-amai rămas înmintecândamfost la fotograf; înmodevident,dincauzadezamăgirii căn-a

ieşit din cutie păsărica promisă. Fotografiile făcute atunci cu tata au dispărut pe undeva, probabil cămama le-a distrus. S-a păstrat numai cea în care sunt eu singur, cu o chitară pe care o ţin ca pe uncontrabas.

Şiîncăoamintire,unastupidă:afarăegerşi-iatingnasul,roşucadeclovn.Suntaşadebucuroscăpotsă-ţiîmpărtăşescţieacestelucrurineinteresantepentruceilalţi!Ce-mimaiamintesc?Unan întregmamam-adus lagimnasticămedicală,pentruami se întindecoloanavertebrală şi

gâtul,fiindcămediciiîispuseserăcăamopoziţieproastăaspatelui.Şiacolomi-aufixatspateleîntr-uncorset taredepiele,cuniştecureluşepentrufrunteşibărbieşim-auîntinsaşaaproapepânălatavan.

Alături, se legănaualţibăieţi şi fetiţeceaveau şi eiopoziţieproastăa spatelui, atârnaţi toţi caniştesalamuri înmagazin.Uram gimnastica asta şi pemama caremă forţa sămerg acolo, oricâtm-aş fiîmpotriviteu!

Şiîncăceva.Ţinmintecumauvenitniştemusafirişieum-amascunsînşifonierşiamstatacolo,înaerulsufocantşifierbinte,pânăcândşi-audatseamacădispărusemşim-aucăutatîntâipe-afară.M-augăsit,m-aucertat,auîntrebatdecefăcusemasta.Nicieunuştiam,daracumîmidauseamacăpurşisimpluvoiamsăfiucăutat,sămăgăseascăşisăsebucuredemine.

Ştii,încopilărieîmitreceauuneoriprincapniştegânduriextremdeciudate.Darpoatecănuerauchiaraşadeciudate.Cinevaîmidăruiseniştebiscuiţifranţuzeşti într-ocutiefrumoasădemetalşimăgândeamcesăfaceucuocutieaşademinunată.Mi-avenitideeasăpunîneatotfeluldelucrurişiapois-o îngrop, ca după aceea să dea cineva peste cutiamea şi să afle totul despremine.Ampus acolofotografiamea,niştedesene,timbre,totfeluldemărunţişuricucareburduşisemsertarelebirouluimeu—pietricele,soldăţei,creioanemici,precumşialtefleacuriextremdeimportantepentrumine—şiamîngropat-olacasadelaţară,subotufădeiasomie.Darmaiapoimi-atrecutprinmintecă,pestemulţiani,cândvafigăsităcutiaasta,eun-osămaifiu,şinicimama,nimenidefapt.Şitrebuiasăpunîncutieşicevadelamama.Amscospeascunsdinalbumofotografieşiamîngropat-oşipeea.Darmaiapoimi-atrecutprinmintegândulcădispundeoputereuimitoare:vorrămâneacolonumaiceipecareîiiaucumineîncutiamea!

Ceinteresant,undeofioarecutiaaceeademetal?Oareofitotacolo,subiasomie?Mamamătotgoneaafară:—Iarcucartea-nbraţe?Du-teşijoacă-tecucopiii!Darmie nu-mi plăcea sămă joc cu copiii, ei aveau jocuri crude şi tot felul de încercări infinite

căroratrebuiasălefacifaţă.Deexemplu,întindeaupraştiaspreochiultău,săvadădacăpoţisaunusăclipeşti.

Încădincopilărievoiam foarte tare să amuncâine şiodată amadusdepe stradăuncăţeluş alnimănui.I-amdatdemâncare.Darmaiapoimamaavăzutcăvomitaseşiimediatseapucasesă-şilingăvomadepeparchetşinumi-apermissă-lţin,oricâtamrugat-oeu.

Cearmaifi?Bunicaaveaocutiecunasturişiîmiplăceanespussămăjoccuei,caşicumarfifostarmatamea.

Nasturiimici,albi,erau infanteria,ceilalţi formaucavaleriaşi tunurile.Ţinminteunnasturemaredesidef—erageneralulcareseluptamereucuarmataunuialtgeneral—ocataramădearamăînverzită.Organizam bătălii întregi: nasturii atacau, strigau, se încăierau om la om, mureau. Pe cei morţi îiîngropamînapoiîncutie.

Saşenkamea!Aşadeplăcutesăvorbesccutinedespretoateacestelucruriuitate!Odată, mama m-a luat la reprezentaţia unui iluzionist. Probabil nu era nimic senzaţional în

scamatoriile lui,darpeatuncim-aufermecatcomplet.Obiecteleapăreauşidispăreau,seprefăceauînaltceva. Valetul de pică devenea o damă de inimă. Scamatorul punea în palmă o monedă, strângeapumnul,îldesfăceaşiînloculeiapăreaunşoarecealb.Unuidomni-atăiatcravatacufoarfecele,apoiaunitjumătăţileşicravatas-adoveditafiîntreagă-întreguţă.

Dupăaceeaachematvoluntaripescenăşiaînceputsă-ihipnotizeze.Nicimamanus-apututabţineşis-adus,deşim-amînfiptînmânaeişin-amvruts-olas.Eragroaznicşipalpitantînacelaşitimpsă

vezicumoameniviisetransformădeodatăînlunaticicaresemişcăcuochiiînchişi.I-aspusmameicăa început inundaţia şi că în cameră se ridică apa, din ce în cemaimult, şi ea a început să-şi ridicepoalele.Iarmaiapoiaziscănumaiţinemintenimic.

Lamagazinuldejucăriiamvăzutotrusădeiluzionistşiamimplorat-opemamasămi-ocumpere,iareami-afăcut-ocadoudeziuamea.Cecutieminunatămaiera!Erautoatelucrurilenecesarepentruaentuziasmapublicul.Defapt,trebuiecăastaşidoream,nuatâtscamatoriile,câtsăfiuiubit.

Cemingiuţeminunatedinbureteerauacolo,plusbatisteşipanglicidemătase,unou,ofloare,toatepăreauadevărate,daraveaucâteochichiţă!Şireturispeciale,inelechinezeşti,unfeldedegetarcaresepuneapedegetulmare,darcareaveaunmicfitil—deparcăcinevaputeasăcreadăcădegetulmeuardecaolumânare!

Amgăsit labibliotecăocartecitităşirăscititădespretotfeluldemarimagicieni,hipnotizatorişiiluzionişti—mi-aplăcutcăpoţisăpuiunomînsicriu,să-lîngropi,săpuiopiatrăpemormânt,iarmaiapoisicriulsedovedeşteafigol!Şicelîngropatîiaşteaptăpetoţiacasă,ascunsdupămasă!

Şi euvisam să fiu iluzionist şi hipnotizator şimămiramcăbunicii nu-i plăcea deloc ideeameaminunată,numaioftaşispunea:

—Aiureli!Eaarfivrutsămăpreocupecevamaiserios.În trusa iluzionistului se aflau tot felul de explicaţii detaliate pentru toateminunile, încercam să

urmăresc câtmai exact instrucţiunile, dar oricum scamatoriilemele ieşeau cam aiurea.Mai bine zis,cândexersam în faţaoglinzii, îmi reuşea totul, iar treabaceamaidificilăeradea învăţasă facpase,mişcăridedeturnare,daratuncicândarătammusafirilorminunilemele,einuseentuziasmaudeartamea,maidegrabărâdeaudestângăciamea.Launmomentdat,mi-atrecutprinminteungânddureros,anumecăpentrueinueramînniciuncazunmagician,ciunclovn.Totuls-aterminatprinaceeacăamînceputsăurăscscamatoriile.

Daruiteces-aîntâmplatmaiapoicuscamatoriileastea.Bunicas-aîmbolnăvit.Maibinezis,într-oiarnăaalunecatpepolei,lângăclădireapoştei,acăzutşi

şi-a fracturat şoldul.Nu semai putea ridica, câteva luni a stat culcată, neputincioasă, şi slăbise. Ţinminte cămama ofta că bunica numai are zile. Şi ammai reţinut o scenă, când bunicii îi tremuraumâinileşicapul, iarmamaopieptăna.Întinereţe,bunicafusesefoartefrumoasă,aveaocoadălungă,groasă, câtmânade groasă. I-au tăiat cândva coada din cauza unei boli, şi noi ampăstrat-o ca pe orelicvădefamilie.Darlabătrâneţebuniciiîicrescusedinnoupărul.

Odată,amvenitfoartetârziudelagimnaziu.Încasasemogrămadădenotedepatru,nuvoiamsămăducacasă,convinsfiindcădinnouosăfiusăpunit.M-amplimbatpeundevapânătârziu,ştiindcăos-oîncasezşipentruasta.Şiajungeuacasă,pregătitdece-imairău,iarmama,înlocsămăcerte,măîmbrăţişeazăşimăsărută.Nuampriceputnimic,maiapoiam înţeles—de labunica ieşisedoctorulcareşi-aspălatmultăvrememâinile,fiecaredegetseparat.Mamaavorbitcuel,apoimi-astrânscapuldepieptşimi-aspuscăbunicaepemoarte.M-adussă-miiaurămas-bundelaea.

Înaintedeamuri,bunicase făcuse înfricoşătoare,adâncită înpat,ciufulită,şi tremura toată,maialesmâinile.

Numai ţinminteceamvorbit,dardeodatăm-arugatsă-i facoscamatorie.Amdatdincap.Nuputeam.Nucănuvoiam,purşisimplunuputeam.Dareraimposibildeexplicatastacuiva.

Mamaaînceputsămăroage:—Volodenka,hai,terog!Poatecăbunican-osătemairoageniciodatănimic.Ei,cetecostă?Dareunuputeam.M-amsmulsdinmâinilemamei,amfugitundevaşiamînceputsăplâng.Înainte de înmormântare,m-au uimitmâinile ei liniştite, în sicriu.Mama era aşezată alături şi-i

pieptănapărul.Lacimitirm-auîmpinss-osărutpemoartăşisăaruncprimamânădepământ.M-amîmpotrivitîn

tăcere.Nu-mierafrică,darnumăsimţeamînapelemele.Ţinmintecăatuncicândpământulaînceputsăcadă,lovinduşorcapaculsicriului,nuştiudece,

mi-atrecutprinminte:dacăaşdeschideacumsicriulşiarfigol,iarbunicane-araşteptaacasă?Afostîngropată,mormântulafostnivelat,caunstratcuflori.Şipentrumineeraabsolutimposibil

cabunicasăsefifăcutunstratcuflori.Înmormântareaaţinutmult,taremult,şiaveamnevoiesămerglatoaletă:mamam-alăsatsămă

duc la privata din cimitir, cu o gaură în podea. Şi acolo, stând deasupra gropii ce semăna cu unmormânt,amsimţitfoarteacutcăbunicanunemaipoateaşteptaacasă,căeaeacolo,însicriulei,subpământ,pentrucămoarteaestecevaadevărat,lafeldeadevăratcagauraaiaurâtmirositoare,puturoasă.

Delamoarteabuniciiamrămascusenzaţiauneigroazecopilăreşti.Darfaptulcăşieuosămorcândvapeatuncinuîncăpeadelocînminteamea.Multmaitârzium-amsperiatcuadevăratdeasta.

Iar acum ascult gemetele răniţilor, ce răzbat din corturile lazaretului, şi-mi spun: ce moarteminunatăeraaceea!Esteaşademinunatsă-ţitrăieştiviaţaşisămoridebătrâneţe!

Vezicumseschimbăreprezentareafericirii?Ştiicemi-avenitacumînminte?Cănuamdăruitnimănuinimicînviaţă.Nuevorbadefleacuri,ci

delucruriadevărate.Miemis-atotdăruitmereuşiamluat.Dareunuamdatnimicnimănui.Maialesmamei.Şinupentrucănuamvrut,cipurşisimplunuamavutcând.

Asemeneagândurisimplesestrecoarăcanişterevelaţii.Şi am înţeles că vreau aşa de mult să dăruiesc — căldură, iubire, gânduri, cuvinte, tandreţe,

înţelegere,dartotulsepoatecurmaînaintedeaîncepe,mâine,pestecinciminute,acum!Eaşadepăcat!Gata,terminpentruazi.Mi-aobositmâna.Şimădorochii,îţiscriulaluminalămpiideveghe.Saşenkamea,vreauaşadetaresăfietotulbinepentrutine!Ştiucăosănevedem.

+Dece?Tottimpulîmipunîntrebarea:dece?Decetrebuiesăfiupedepsităchiaraşa?Chiarînfelulacesta?Mergeamcutramvaiul.Deodată,înjosulpântecului,odurereacută,insuportabilă.M-amsperiatşi

amînţelesimediat,darîncercamsămăconvingsingurăcăeravorbadealtceva.Deoricealtceva,darnudeasta.Pornisehemoragia.

Arfitrebuitsămăducimediatlaspital,dareum-amdusacasă,lael.Abiam-amtârât,elaînceputsăseagite,aînceputsăalergeprinapartamentşiîngăimanumai:

—Spune,cesăfac?Spune,cesăfac?Niciodatănumăgândisemc-osă-lvădîntr-oasemeneapanică.Nicinuştiacumsăchemesalvarea.

Era chiarmai speriat decâtmine.Am început să-l liniştesc, că nu era nimic rău, dar eu îmi dădeamseamacă,dacănuseopreahemoragiauterină,puteammuridincauzapierderiidesânge,iardelasinenuaveacumsătreacă.

Amaşteptatoveşniciesalvarea.Parcămi seumpluseburtacupietre şi cineva îmi strângea tâmplele.Degetelede lapicioare îmi

amorţiseră.Eramtranspirată toată, tremuramîntruna.Urlam,devenisemistericădincauzadureriişiasupărării,iarelîşiturnaconiac,pahardupăpahar,pentruaselinişti.Odurereinfernală.Vedeamnegruînfaţaochilor,camerasemişca.Decâtevaoriamfostaproapesă-mipierdcunoştinţa.

Laspitalm-aupusimediatpemasă.Anestezie.Avort.Copilulmeuieşisedinmine,darnicinubăgasemdeseamăcum.Cevacurgând.Sângelevenindîn

cheaguri.Mi-auscostotdinăuntru,şisufletul,şipântecele.Carneamea se făcusemai puţină şimi se părea cămă lovesc parcă de tot în lume: de uşă, de

oameni,desunete,demirosuri.Totuladevenitzgomotos,mărunt,obositor.Inutil.Cumsepoate?Abiazilele trecutemăoprisem în faţauneivitrinecu lucruşoarepentrucopii, tot

privind şi minunându-mă de câte lucruri are nevoie micuţul acesta, iar acum sunt din nou singură.Mama,cândaaflat,aspus:

—Plângi!Estetotceîţitrebuieacum,ebinesăplângipuţin.IarIanka:—Maibineaififăcutimediatavortşinute-aimaifichinuit.Închiriasem un apartament cu o cameră pentru viitorul copil, iar de-acum în camera aceea o să

rămânăpestenoapteSoniecika.Amtotstatînpatdupăceamieşitdinspital,iarSonia,cadeobicei,m-aîntrebat:—Ei,cemaifacefrăţiorulmeu?I-amrăspunszâmbind:—Bine.—Şidecestaiaşaînpat?—Amrăcitpuţin.Şim-amîntors,m-amprefăcutcăîncepsătuşescsubplapumă,pentruanusevedeacăiarîncepsă

urlu.Iarieriamdus-olabaie,amînceputs-odezbrac,dareanuselăsa,făceabot,eratristă.Pentruao

îmbuna,amînceputsămăjoccueacucleştiiderufe,săociupesc.Nuamfostatentăşiamciupit-ouşordepiele.I-amîntinscleştele:

—Uite,ciupeşte-măşitu!L-aluatşim-aciupitcumsecuvine,pânălasânge.Ospăl,iareaurlăcăaresăpunînochişicămamaeifacetotulaltfel.După aceea, o şterg cu prosopul şi părul proaspăt spălat scârţâie uşor.Aşa îmi spuneamama în

copilărie,cătrebuiesăspelipărulpânăîncepesăscârţâie.Osăamcândvauncopil,neapăratosăam,şiosă-ispălşieuaşapărul,pânăîncepesăscârţâie.AbiadupăaceeaamînţelesdeceSonianuvoiasărămânălanoipestenoapte.Încămaifacepipiîn

pat. Trebuie să mă scol noaptea, să verific dacă e uscat şi să schimb cearşaful, dacă e ud. Ea ştie

lucrurileasteaşiseruşineazăîngrozitor.Astăziamdus-oeulaoradebalet,înlocullui.Şi-aschimbatîncălţărileşideodatămi-aîmpinspantofioruldedanssubnas:—Suflă!Amluatpantofulşiil-ambăgateisubnas:—Suflătu!Mi-aaruncatoprivireplinăderăutate.Câtaduratora,amieşitsămăplimbpuţin.Priveamşineledetramvaicareseîndreaptăspreuncui

nevăzutdecareseţinelumea.Şideodatăamvăzuttotulaşadeclar:dinspretoateobiecteleseducsprepunctulacelaliniicaniştefire.Maibinezis,canişteelasticeîntinse.Cândva,toateseîndepărtaseră,şistâlpii,şitroienele,şitufele,şitramvaiul,şieu,darnus-audesprinsşiacumelasticulletrageînapoi.

0Saşa!Saşenka!Minuneamea!Frumoasamea!Ştiu,nu-ţisuntalăturişiţi-egreu.Măgândesctottimpulcemaifaci.Ceecutine?Cefaciacum?

Lacetegândeşti?Cetenelinişteşte?Câtaşvreasăvinînclipaastalatine,sătealint,săteîmbrăţişez,să-ţilipesccapuldepieptulmeu.Terog,ţine-tetare!Trebuiesăteţiitare!

Osămăîntorc,osăvezi,şitotulosăfiebine!Nune-amdespărţitdemulttimp,darparcăautrecutani.Maialesdupăceamajunsaici, timpulparecăzboară repede şipeneobservate sau,dimpotrivă,

parecăuneoriseopreşteşinusemaiurneştedinloc,şinicinu-ţipreadaiseamadacăexistădefapt.Maidegrabăaşa,cutoatecâtes-aupetrecutparecătimpuldevineinvizibil,dar,cândîmiaducamintedeziuaîncarem-amsmulsdelângătine,miseparecăatrecutfoartemult,foartemultdeatunci.

Nicinu-ţipoţiimaginacummăajuţiprinfaptulcăpotsă-ţiscriu!Astamăsalvează.Nuzâmbi—chiarmăsalvează!

Darceprostieamspus!Zâmbeşte,Saşenka,minuneamea,zâmbeşte!M-amtrezitdevremeşiaiciemomentulcelmaiprielnicalzilei.Abias-aluminat,aerulesteîncă

proaspăt,adieunvântuleţdedimineaţă.Aicipoţitrăinumailaasemeneaore.Mădesfătcurăcoareaşiîncercanticipatgroazacăvavenicaniculapecareoprevesteştesoareleacestaroşu,uriaş,careiesedinaburul de deasupra câmpiilor de sorg. În curând, soarele va fi auriu, apoi alb. Pâcla de deasupracâmpiilorsevaevapora,vântuleţuldedimineaţăsevapotolişivaîncepedinnouinfernul.Caniculadeaiciîţipoateprăjicreierullapropriu—mulţifacinsolaţie.

Acumvreausăscriudespreimpresiilecares-auadunatînzileleacestea.Scuză-mă,bunamea,dacăvatrebuisăscriudesprelucrurineplăcute.

Osă-ţiscriunuînordineaimportanţeicelorîntâmplate,cipurşisimpludespreprimullucrucare-mivineînminte.

Ieri,unofiţer,Vseslavinski,s-aîmbătatcuhanshinşiseholbalatoţicubinoclulsăudeformat.Defapt,tocmaideaceeas-aşiîmbătat:unglontel-animeritînbinoclulce-iatârnapepieptşii-afăcutovânătaie.Aarătattuturorbinoclullovitşivânătaia.Cândvamisepăreacăasemeneaîntâmplărifericiteexistă numai în cărţi.Asta l-a tulburat profund, a început să plângă ca un copil şi să bea întruna. E

ciudat,pentrucă,înaintedeîntâmplareaastalăsaseoimpresiedeomfoartereceşicurajos.Iarapoiafostgăsitînecatîniaz.Aici,lângăofanza23înruină,seaflăunmiciaz,încareniciuncopilnusepoateîneca.Probabilaalunecat.Trebuiecăşi-apierdutcunoştinţa.Cândl-amscos,îicurgeaudingurăşidinnasşiroaiedelichidmurdar.Amîncercatsăîifacemrespiraţieartificială,fărăfolos.Felceruli-abăgatadâncdegeteleîngurăşile-ascosplinedecevalipicios.

Câtdestupidetotul!Iarrudelevorprimivestedespremoartealuieroică.Pedealtăparte,cesălescrii?Adevărul?Adevărulecăînfiecareziavempierderi,dar,cumvezi,nutoatesuntînluptă.Celmaiadeseasunt

accidenteşiinsolaţii.Caniculaeste,cadeobicei,insuportabilă.Nu numai oamenii au de suferit. Alaltăieri, sub ochiimei, iată ce s-a întâmplat. Cea de-a doua

bateriesedeplasasprepoziţie.Drumulcoboradepemovilă,caiialergaulatrap.Deodată,uncalpecareseaflauncavaleristacăzut.Dinfericire,soldatulareuşitsăsarăîntr-oparte,dartunulavenitpestecalşii-aruptpicioareledinspate.Nechezaaşadejalnic.Afostîmpuşcat.

Şi uite şi nişte veşti bune: au revenit resturile expediţiei amiralului Seymour. Fuseseră dejaconsideraţimorţicutoţii.NuaupututsăsestrecoaresprePekin,drumulfusesedistrusînaintealor.Nuau putut nici să lase peste tot un număr suficient de soldaţi pentru pază şi staţiile de cale ferată dinspatelelorfuseserăocupatedearmatachinezăşinulemairămăsesenimicdefăcutdecâtsăsestrecoareînapoi, luptând.Au revenit cumâinile goale.Mai bine zis, cu două sute de răniţi. Pe ceimorţi i-auîngropat,dacăauputut,chiarpeloc.

Împreunăcuacestdetaşamentauplecatşidouăplutoanedemarinariruşi,subcomandacăpitanuluiCeaghin. Numai jumătate s-a întors. Marinarii noştri au petrecut două săptămâni într-o bătăliepermanentă,încelemaigrelecondiţii.AmauzitcăCeaghinlepovesteaofiţerilorcumodatătrebuiserăsăseretragăpentruscurtăvremeşisălaseopartearăniţilorînclădireauneigăridistruse,iarcândaurecuceritdinnougara,augăsittoţirăniţiifăcuţibucăţi.Cruzimeacaredomneşteaiciesteinimaginabilă.Nici ai noştri nu luau prizonieri. Ceaghin a încercatmăcar să-i facă pe subordonaţii lui să nu-imaichinuie pe cei căzuţi în prizonierat, dar nu reuşea mereu. Iar prizonieri ajung tocmai cei răniţi,neputincioşi.Oameniisesălbăticesccândvădcelisefacetovarăşilorlor.

Poziţianoastrăpreapuţins-aschimbatdeocamdată.Dincândîncând,izbucnescluptelângăgară,lângăziduldeapărarealoraşuluişimaideparte,lângăcanalulLutai,dardemicăamploare.Ţi-amscriscăprinTientsintreceuncanalcareafostconstruitacumomiedeanişicaretraverseazătoatăChina?

Deocamdată,ambelepărţisuntînexpectativă,darbombardareaoraşuluicontinuă.Chineziiparsăfieincredibildepunctuali.Tirulasupraconcesiunilorîncepederegulălaoratreiziuaşiţinepânălaoptseara,iarmaiapoireîncepeladouănoapteaşidureazăpânălazecedimineaţa.

Saşenka,aşade tarem-amdeprinscububuialaastapermanentă,căamînceputsădisting tirurilearmelornoastredecelealechinezilor,chiarşicalibrullor.Chineziitragdinforturi,cutunuriKruppdeşaseincişicumitralierecutragererapidăHotchkiss.Desigur,osăspui,cetepricepitulacalibre!Număpricepdeloc,evident!Dar,purşisimplu,urechileseobişnuiesc.Şieumăschimbaici.Devinaltul.Aicinuaicumsănuteschimbi.Darestetocmaiceamdorit.

Atrebuitsămăîntrerup,sefăcusenoapte.Reiauscrisoareaacum,dedimineaţă.Ieriatrebuit,primindomisiune,sămăducînoraş.Eramchiarbucuros,căşiaşastautottimpul

numaiîntabără.Eravorbadeoschimbare,deşiexistaşirisculdeanimerisubuntir,dar,îţispundepeacum,Saşenka,câtamfosteuacolonuacăzutniciunproiectilasupraacelorcartiere.Stailiniştită!

Ştii,pedrumulspreoraşesteomicămlaştină.Defapt,aicisuntmultebazinedeacumulare,darparcăaupieritdesecetăşiacumsedescompunînarşiţă.Aşacăamvăzutcâtevadâre lăsatedeşerpiprinţărână.Pentruprimadatăamdatochiicuacestejivinedesprecaretoţivorbescpeaici.

Tientsinulînsuşişitoatăvaleatăiatăpedindouădeofâşiedeculoareamuştarului,careeBeihe,pardeladistanţădestuldepitoreşti,pânănuveziurmeledistrugerilor.

Garaşiconstrucţiiledepelângăeasuntîntr-ostaregroaznică,peronuleciuruitdeproiectile,pestetot sunt numaimormanedegunoi, de cărămizi sparte.Acoperişul galben al antrepozitului parcă estefăcut dintr-o dantelăriemetalică, aşa e de perforat de gloanţe şi schije. Încă nu au fost luate de aicivagoanelearse.

Podulafostdinnouconsolidatdegeniştiinoştri.Numaiavemde-afacecuatâtdemultecadavre,cumseadunaserăacumvreodouăzile,daroricummaivin.Înprezenţamea,soldaţii,cunişteparilungidebambus,auîncercatsălasesătreacăprintrebarjecevaalbastruşiumflat.

AmfostacolocuunofiţerdindetaşamentulAnisimovski,careareunnumeciudat,Ubri;elavăzutoraşulînaintedeafidistrusşiacums-amâhnitdetot,privindlacesetranformaseTientsinulîntimpulasediului.Ubriasuferitnumeroasecontuziişiareauzulslab,cândvorbeşticueltrebuiesăstrigi.

Mi-aarătatsettlement-urile.Dupăpod, intri imediat în concesiunea engleză.Arteraprincipală senumeşteVictoriaRoad. Se întinde de-a lungul râului şimerge drept spre forturile chineze, de aceeagrenadelezboarăînvoiede-alungulîntregiistrăzi,acumdistrusădegăurideobuze.

Toţi pereţii sunt zgâriaţi de schije, multe case sunt distruse — ruine arse, ferestre sparte. Laintersecţiilestrăzilorsuntpestetotbaricadedinbaloţidelână,stâlpidefelinar,cărămizi.Pestetotsuntgrămezi demobilă, gunoi, ardezie. Pe străzi e linişte, nu se văd trecători, numai patrule de diversenaţionalităţiseaflăînfaţaunorcasetransformateînstate-majore,lazarete,depozite.

Imaginează-ţi, pe panouri încămai sunt afişe care te invită la o reprezentaţie de circ! Înainte deasediu, o trupă internaţională împânzise oraşul cu afişe, dar, în locul chetelor primite de la public,artiştiiaufostnevoiţisăsemulţumeascăcufaptulcăaureuşitsăfugăcuultimultrenspreTaku.

AmintratcuUbriînGordonHall,sediulmunicipalităţiiconcesiuniiengleze.Elpovesteacăaici,însubsoluri, în timpulasediului,seascunseserăfemeileşicopiii, iarmâncareapentrueierapregătită înhotelul vecin, Astor House. Tot în subsolurile de la Gordon Hall petrecuse asediul şi consulul rus,Şuiski,cufamilia.Acolo,întimpulunuitirdeartilerie,îimuriseunbăiatdeşapteani.

Şi hotelul a avut de suferit, deşi se vede şi acum ce clădire minunată a fost, cu balcoane, cuverande,cuturnuri.Ferestrelemari,frumoase,cumarchize,suntacumînfundatecusaci.Ubriaspuscăacolo,înăuntru,suntvazedemarmură,soneriielectrice,luxşitotconfortul.Dartotulestededomeniultrecutului—chiardelaînceputulasediuluinumaifuncţioneazăînconcesiuninicicurentulelectric,nicialimentareacuapă.

Defapt,chiarşiacumsevedeceoraşfrumosşichiarelegantafost!Cuceconfortşi-auamenajatviaţaeuropenii!Uncheifrumos,străzilargi,ireproşabilmărginitedeplopişisalcâmi,grădini,unparcpitoresc,numitVictoriaPark,caseelegantedetipenglezesc,cluburi,poştă,telegraf,telefon,canalizare,iluminatpublic.Câtevamarimagazineluxoase,acumjefuiteşiarse.

Ţi-eşigroazăsătemaiuiţilaacestoraşeuropeandincentrulAsiei.Nicioclădire,niciovilănuau

fostcruţatedefocsaudevreunproiectil.Şinunumaichineziiauprodusdistrugeri.Ubrimi-aarătatînconcesiuneafranceză,delamargine,uncartierdistrusînîntregime,uncartiercareseaflaînimediatavecinătateaspitaluluimilitar,populatdecreştinichinezi—consululfrancezadatordinsăfiearspânălatemelie,pentrucăsetemeadeincendierişiatacuridinspreoraşulchinezesc.

Acolo, pe o distanţă de două verste, se văd numai pereţi arşi, hornuri singuratice,mormane depietre,resturişicărbune.Caselechinezilor,celecareauscăpatdincaleaflăcărilor,suntjefuite.Încurţisuntaruncatemormanederochiidemătase,simplăsauscumpă,totfeluldemobile,veselă,catrafuse,broderii chinezeşti bogate, vase de porţelan, tablouri incrustate minunat, ceasuri— totul este spart,călcatînpicioare.

În toate casele părăsite au fost încartiruiţi soldaţi de toate naţiile.Din păcate, nu a existat vreundetaşamentaicăruisoldaţisănuscormoneascăînacestemormanedetotfeluldelucrurişigunoaie.Încartierulchinezescnueraniciunfeldesupraveghere,şinicinuaveainicioposibilitateşinicionevoiedeapăzibunurilechinezilorîmprăştiateprincurţişipestrăzi,abandonatedeproprietari.

Ubrimi-aarătatloculundeexplodaseproiectilulcare-iprodusesecontuzia.Iartovarăşuluilui,carestătusealăturişiprimiseînplinlovitura,is-auamputatpicioareleşiamuritpestecâtevaore,închinurigroaznice.

Undeşamentalindienilorsepoyşi-aamplasattabăraîngrădinaClubuluiInternaţional—cândamtrecutpeacoloardeaufocuri,îşipregăteaudemâncare,cântaulafluierelelorşilacimpoaie.Întretimp,pestradăcurgeauvalurideconţinutumancumirosputuros,darpesoldaţiicuturbanastanu-ideranja,deşieuşiUbriamfostobligaţisăneţinemdenas,ducându-nedeacolocâtmairepede.

Înprezenţanoastră,engleziiauprinsunspionchinez.Eramaidegrabăuncopil.Sepoy-iil-audusde lastatul lormajor laAstorHouse,chiar înpiaţadin faţă,pentrua-lexecuta.Amstatdevorbăcuofiţerul englez, el a spus că văzuseră cum băiatul ăsta făcuse cuiva un semn cu batista, urcat pe unacoperiş.Chinezii,desigur,ştiufoartebineceseîntâmplăînconcesiuni.

Băiatulerafoarteslab,numaipieleşios.Şimaieraşi tunspânălapiele.Cândatrecutpelângămine,ne-amîncrucişatprivirile.Înochiiluiseciteaugroazaşidisperarea.Sughiţatottimpul,probabildefrică.Mi-amîntorsrepedeochiiînaltăparte,nuamsuportat.Şiacumsimtasuprameaprivirealui.

Saşenka,credeamcăosă-l împuşte,darsepoy-ii i-autăiatcapul.Şimaieraacolounfotografcuaparatulsău,unamerican.Cinevasevauitalaacestefotografii,levastudia.Sepoy-iipozaucumândrie,zâmbeau.

Amvrutsămăforţezsămăuit,darnuamputut,înclipaaceeaamînchisochii.Amauzitnumaisunetul.Ştii,seamănăcusunetulscosdeunfoarfecedegrădină.Apoiamdeschisochiişi i-amvăzutcapulpejos.Decâteoriamvăzutîntablouricapetetăiate,deexemplu,petalger,unsubiectîndrăgitdepictori,îneleeracevaîngrozitor,darînălţătortotuşi,frumos.Daraici,înfaţamea,serostogoleacevamic,plindesângenegru,decareselipisenisip.Guraschimonosităculimbamuşcată,unochidatpestecap.Trupul fără cap este ceva imposibil, berc.Dingâtul acelui trup curgeaunmic şuvoi de culoareînchisă.

Eaşadeciudatsăpoţivedeaaşacevafărăsă-ţipierziminţile.Şi poţi chiar să mănânci în aceeaşi zi. Şi să vorbeşti despre cu totul altceva, din altă parte,

îndepărtat,omenesc.Azii-ampovestitluiGlasenappcăamfostprezentlaexecuţieşiastaadatprilejnumaiuneidiscuţiidespretransmigraţiasufletelor.

Oarecumpoateaici să fieuimit cinevadeexecuţiaaltcuiva,dacă fiecare înţelegedece şi încescopseîntâmplăasta!Dacăîiomorâm,nesalvămvieţile.Totuleaşadesimplu!

Chirilcredeîntransmigraţiasufletelordupămoarte.Celpuţin,aşaspune.L-amîntrebatdece, încazulacesta,nuneuimeştefaptulcănumaisuntemNapoleon,numaisuntemMarcAureliu,cănumaisuntemnicimăcarchinezulabiaexecutat,cinişteDobcinski-Bobcinski24,carecelmaimultpelumeaastasetemdemoarte.Iarelarăspunscănuavemdecesăneminunăm,dinmomentceneaflămînstaredevisare,într-osituaţietotalimprobabilăşi,maimult,înmijloculunoroamenicareaumuritdemult.

—Uite,amtrăitmaiînainte,spuneaChiril,într-oaltălumeşiîntr-unalttimp,iar,dupăcene-amtrezitaici,continuămsătrăim,fărăsăneminunămdeceva,luândtotulcapeundat.Iarmaiapoiosănemaitrezimşiînaltăparte.

EsteimposibilGlasenappăsta.Râdeudeel,darbăiatulacelachinez—şidacănusufletullui,atunci,capul,celpuţin,şi-agăsit

deocamdatăunadăpost temporar înmine.Nu trebuiedecâtsă închidochiipentrua-lvedeaacolo,pepământ, în mijlocul noroiului frământat în picioare, mânjit de sânge şi de nisip, albul ochiului fărăpupilă,limbaneagră,muşcatădedinţiimaronii.

Iartă-mă,dragamea,iartă-mă!Darn-osăştergnimic.Dacăvrei,poţisăomiţipurşisimplurândurileacestea,poţisănuleciteşti.Aşademultaşvreasă-ţiscriunumaidesprelucrurifrumoase!Saşenkamea,m-amîntreuptdinnou,nupentrumultăvreme,daracumcontinui.Şiştiidecem-am

întrerupt?Eaşadestupid,daroricumîţiexplic,vreauaşademultsăvorbesccutinedespreorice!Cazacii şi artileriştii spălau caii la conovăţ. Şi se tot şicanau. Acum e linişte, vine un vânticel

dinspreparteaaceea,miroaseacai,asudoareaşiurinalor,dartotuşisuntniştemirosuriaşadenaturale,deplăcute!Aicinumaidinspreoamenivinduhorianimalicerespingătoare,dinspreanimale,dimpotrivă.Aşa că uite, ei îşi tot povesteau istorioare murdare şi hăhăiau tare, grosolan. Am încercat să scriuscrisoarea ta pe acest fundal şi am renunţat. Aveam senzaţia că acele cuvinte ale lor pot pângăriscrisoarea,prinfaptulcăelesuntpurtatedevântdeasupraacesteifoi.

Amieşitpuţinsămăplimb.M-amuitat lacai:stauaşadefrumosînstănoagelelor,curaţi.Suflăasuprameaunaburgustos,deanimal.Muşchii le tresară, încercândsăgoneascămuştele, fornăie, îşiagităboturile.Îţiaruncăoprivirecuochiilortrişti,supuşi.Ceinteligenţisunt!Cebinetesimţicuei!

Reiaudeci,acumcândsoldaţiis-auîmprăştiat.Desprecesă-ţimaiscriu?Astăzi, Lucie ne povestea cum a reuşit să se salveze ca prinminune când, în primăvară, fusese

distrusă misiunea catolică de undeva din nordul Tientsinului, unde ajunsese acum un an. De fapt,rămâne încă o enigmă pentru toţi cum de a ajuns ea în China, dar Chiril, sub pecetea tainei, mi-apovestit,dinspuseleei,căveniseînChinadindragoste—lăsasetotulînurmăşiseduseselacapătullumiidupăomuliubit.Iaracelas-adoveditafiunticălos—povesteaobişnuită.Nuamaipututsăseîntoarcăacasăşis-aaciuatpelângămisiuneacatolică.Darsărevinlapovesteaei.

Câteamaitrebuitsăîndurefemeiaaceastamicuţă!Mulţimeasenăpustiseasupramisiuniişinimeninuamaiapucatsăfugă.Ţăraniirăsculaţiaugăsit

labucătărie,înbufet,nişteborcanedesticlăcuceapămurată.Auînceputsăarateastasatuluiîntregca

pe o dovadă a răutăţii şi cruzimii europenilor — ei credeau că cepele erau ochi de chinezi. Erauimposibildeoprit,şiaînceputmăcelul.

Preotuluicatolici-auscosochiicuofurculiţă.Intendenteii-autăiaucapul,pecândeaîncăîşimaiţineafiuldemână,şielafostomorâtimediatdupăea.Luciepovesteatoateasteafărăemoţieînvoce,peun ton oarecum sec, ca şi cum totul i se întâmplase nu ei, ca şi cum eamurise şi era vorba desprelucruriletrăitedealtăfemeie.

Lucieaveaunmicrevolver,darnusedecisesesă-lfolosească.Spunecămaiîntâivoisesătragăînatacatori,darnuputusesăocheascăniciunom.Apoisedecisesesăsesinucidă,casănucadăînmâinilelor,darcândvăzusecelefăceauoameniiaceiacelorapropiaţi,aînceputsătragăînei.Şispunecăaveaosingurădorinţă,aceeadeaomorîcâtmaimulţi.

Asupravieţuitnumaiprintr-ominune—s-a închis încămarăşi trăgeadeacolo,omorândcâţivaoameni. A fost salvată de un mic detaşament al armatei regulate chineze, pe atunci încă se maipedepseau blestemăţiile ihetuanilor şi şeful provinciei Zhili chiar introdusese recompense materialepentruprinderearăsculaţilor.

Dupăpovestireaei,toţiaurămasovremetăcuţi.Nicieunuputeamridicaochiispreea,măuitamlamâinileei.Erauimitorcăaceleaşimâinimiloase,blânde,tămăduitoaresuntşiucigaşe.

Deatâtavremesuntdejalarăzboi,darîncănuamtrecutprinîncercareaprincipalăalui,iaraceastăfemeiefragilă,cuniştemâiniaşadeblânde,aexperimentat-odeja.

Dupăaceea,Lucieapovestitcăegatasămaiomoare.Eaîiurăşte.Saşenka,cedeneînţeles,deneimaginat,desălbaticesunttoateacestea!Mi-eaşademilădeea!Şiîncepşieusăurăsc.Când rămânem numai noi, Chiril vorbeşte despre ea cu mare tandreţe. Ştii, mi-a spus că la

Petersburgaiubitofemeie,darcăeaîiluaseînrâssentimenteleşi-lpărăsisededraguluneinulităţi.Şicăacumiseparecăagăsitînviaţăcevaadevărat.

Saşenka,eaşademinunatsăpriveşticumsenaşte,subochiituturor,acestsentimentallor—înmijloculsângelui,almorţii,alrănilor,aldurerii,alpuroiului,almizeriei.Toţiobservăcumsuntatraşiunuldealtul.Oameniiîiprivesczâmbind.Desigur,îiinvidiază.Nu,nuecuvântulpotrivit.Sebucurăpentruei.Eatâtacruzimeînjur,atâtabarbarieşieaşadefrumoscămăcarînaceştidoioamenievietandreţea.

Restulseuităprobabillaeişi-şiaducamintedeiubitelelor.Saşenkameaceadedeparte!Acumeştiaşadeaproapedemine,ecaşicumteaflialături,teapleci

pedeasupraumăruluimeuşiurmăreştirândurilemelesăltăreţe.Tesărutcumaredor.Noaptebună,dragamea!Demult suntemun întreg.Tu—eu.Eu— tu.Cenepoatedespărţi?Nuenimicpe lumesăne

poatădespărţi.

+Înpicioramunfurnicar.Mi-aamorţit.Plouăcugăleataîncădedimineaţă.Cersticlos,plumburiu,lemnos.

Zilelesuntsprintene,o iau lagoanăcanişteşopârle,vreisă leprinzişi rămâi înmânănumaicucoada—astaesenzaţiademoment.

Clopoţelul.Pauza.Strigătelecopiilorîncurteaşcolii.Mi-atrecutdeodatăprinmintecăstrigăteleacesteaalecopiilorvorfiaceleaşişipesteosutădeani.

Şipestedouăsute.Donkazgârieparchetulcughearele.Mi-apuspegenunchilabeledinfaţă,seuitărugătorînochii

mei.Măcheamălaplimbare.Separecăbalerinele toarnăapăcaldăpetălpilepantofilordebalet,pentrucapiciorulsăsteacât

maifest.Mă duc să o plimb pe Donka şi, de câteva ori, mă întâlnesc în parc cu profesoara de balet a

Soniecikăi, şi ea plimbând ceva din familia câinilor, dar de dimensiunile unui papuc. Diferenţa demărimenu-iîmpiedicăînsădelocpeceidoicâinisăseadulmecesubcoadă.

Mi-apovestitdesprebalet.Eaacăzutlaunspectacol,cândinterpretaundansîndoi—ogreşealăapartenerului.Şiacum îlurăşte. Îiplăceasă spunăprostiipe scenă,printredinţi, cuo faţă impasibilă,pentruaofacesărâdă.

La început, nu vruseseră s-o accepte la balet, cică din cauza platfusului, dar, de fapt, din cauzasânilormari,proeminenţi.

Unuldintreprofesoriieidebalet i-azis: imaginează-ţiomonedădecincicopeicişistrânge-ocufeselepetoatădurataorei,sănu-ţiscape!

Areopovestedeamorcuortopedulcareletrateazăpebalerine.Îitotpromitecăosă-şilasesoţia,dar cică încă nu poate— că e bolnavă, că are copii şi aşa mai departe— povestea obişnuită. Desingurătateşi-aluatuncâine.

Pentruundansator,echivalentulrezistenţeimaterialeloresteatracţiagravitaţională.Încopilărie,voiamultsăpatineze,darîşiinterziseseşipatinele,şischiurile:setemeasănu-şirupă

vreunpicior.SpunecăSoniecikaarecalităţipentrubalet,darîmiatrageatenţia:—Fetiţeledelabaletsunt,deregulă,inculte,nuaucândsăcitească.Amaispuscă,atuncicândieşipescenă,spectatoriisuntcanişteoamenidepaieşitutrebuiesă-i

facisăfieadevăraţi,îndrăgostiţidetine.Deregulă,eloplimbăpeDonka,şimamami-aspusdecâtevaorică-lvedetottimpulcubalerina

asta.—Nufiproastă!Staicuochiipeel!Trebuiesătelupţisăpăstreziunsoţ!Săracamama.Amdejaviaţamea,casamea,dareacontinuă să se ţinădecapulmeucupoveţe,

sfaturi,reproşuri.Esingură.Îmiparerăudeea.Dupăcetataapărăsit-o,s-aconcentratpemine.Mătemdeviziteleeidestulderare.Dinnoutrebuiesăjustifictot,sămăexplic.Şinufacnimiccumtrebuie,pestetotemizerieşidezordine,şi,îngeneral,suntonerecunoscătoare.

Tot timpulmăeducă.Mi-amcumpăratunimpermeabilşidinnou:nueculoareapotrivită,nu-mivinebine, amaruncat banii în vânt.Cândo să tematurizezi şi tu!Mămuştruluieşte permanent.Dinmomentcenuvreaus-oascult,înseamnăcănuoiubesc.Şimi-eşigreus-osuport,darîmişiparerău.

Mamatottimpulrepetăcă-mivreafericirea,săfietotulbineîntremineşiel,dar,defapt,vreasămăîntorclaeaşisăfiudinnoumică.

Eleîngrozitordeipohondru,iacărţilemeledemedicinăşiîşigăseşteşieltoatebolile,cuexcepţiacelor femeieşti.Dar, de fapt, se teme să nu-i apară, ereditar, boala pe care a avut-o tatăl lui— sprefinalulvieţiiaavutsclerodermie.

Uneori începe, hodoronc-tronc, să-mi povestească despre el.Tatăl lui a fost profesor şi a avut oaventurăcuostudentă.Aşacăfiul,pentrua-ideschideochiiînlegăturăcufataaiaşipentrua-idovedică tipanu-l iubeştedeloc, s-aculcatcuea.Tatălnuaputut să-i ierteasta. Iarcând fiulaavutprimaexpoziţie,tatăli-aspuscevaaşadeumilitor,căauîncetatsă-şimaivorbească.

Tatălamuritîntr-unmodîngrozitor—seîntorceaacasănoapteatârziu,i-audatunaîncapşil-aujefuit.

Acumsuferăcătatălamuritatuncişielnui-aspusniciodatăcă-liubeşte.Spunezâmbind:—Atunciîlcondamnamcăvoias-opărăseascăpemamapentruotinerică.Daracumeuamfăcutla

fel.Voiamsă-idemonstrezcevatatăluimeu,daracumseparecăîmidovedeşteelcontrariul.Eaşadeciudat,cândm-amcăsătoritcuAda,existaişitupeundeva,făceaiprăjituridinnisip.

Uneori,uitând,măstrigă:—Ada!Şinicinuseaude.Răspund:—Pecinestrigi?—Petine!Pecinealtcineva?Şimaizice:—Înţelegi,Adaafostogreşealăstupidăpecareamîndreptat-oacum.Tueştidestinulmeu.Estevorbadefemeiacucareatrăitoptsutedeani.Chiaraşaspuneel:—Cevrei?Sămăeliberezdintr-odatădetotceealeiînmine?Doaramtrăitîmpreunăoptsutede

ani.Iaraltădatăaspusdesprerelaţialor:afostoaltăformădesingurătate.Şi totdespreAda:mai întâiavrutsă-ipovesteascădesprefemeile lui,doarse înţeleseserăsăfie

sinceri şi să aibă încredere unul în altul, dar mai apoi şi-a dat seama că, dimpotrivă, nu trebuie săpovesteascănimic.Nutrebuiesă-lumileştipeomulcareteiubeşte.Aşacăaminţit-o.

—Şieam-acrezuttottimpul!Darpeomulcaretecredeeabsolutimposibilsă-lminţi!Mi-aspusodată:—Cândtrăieşti împreunăcucineva,sentimentelepentruacelomtrebuiesăfiecurăţatezilniccu

nisipşipiatrăponce,darn-ainiciputere,nicitimppentruasta.ApoiamaispuscăsereferălaelşilaAda,nulanoi.Înziuacânds-adecissă-şipărăseascăsoţia,pestradă,unbăieţelcarevindeaziarei-azis„tataie“.

L-acuprinssenzaţiacatastrofei,căcevatrebuiafăcutdeurgenţă.Mi-apovestitastacaşicumarfifostcevaamuzant.

Şitotuşieldăfugaacolo,imediatceeaîlcheamăsă-ipunăperdelele.Îmiexplicăfaptulcăfamiliacareaduratoviaţănupoatefisuspendatădeodată.

Soniecikami-aspuscândîifăceamgogoşi:—Mamazicecătul-aifuratpetatadelanoi.

—Şicemaizice?—Cănuaigrijădemine.—Şialtceva?—Cădincauzatanumergcueaînvacanţă.Acumnumaiavembani.Odată,sunătelefonulîntoiulnopţii.Soniaarefebră.Sepregăteştesăseducă.Îizic:—Staipuţin,vincutine!Ezită.—Înţelegi,econvinsăcă,atuncicândSoniaafostlanoi,tunuaiavutgrijădeea.M-amduscuel.Amluatuntaxi.Totdrumulamtăcut,privindîndirecţiidiferite.Taximetristulîşi

tottrăgeanasulşituşeaaşadetare,căeracâtpecesăintrămîntr-untramvai.Amfostpentruprimadatălaeiacasă.Toţipereţiierauplinidetablouri.Apictat-omultnud.Şiaşa,şiaşa.Stăînpicioare,stăpescaun,

stăculcată.Şiînclipaaceeaaapărutea,şim-afrapatdiscrepanţadintretrupuleitânărdintablourişifemeiaaceastabătrână,ciufulită,într-unhalatspălacitşicuniştepapuciscâlciaţi.

Fetiţa are temperatură 39.E transpirată toată.Cerul gurii îi e plin de punctuleţe albe. Pe fondulobrajilorroşiisevedeuntriunghialbînjurulgurii.Areoerupţie—bubiţepeburtă.

Ada se năpusteşte asupramea, că fetiţa s-a întors de la noi cu picioarele ude, că a alergat prinbăltoaceşieunui-amverificatghetuţele.Arelacrimiînochi.

—Săaibădinnouanginădifterică?!Amîntrerupt-o:—Vărogsămăscuzaţi,sunteţimedic?—Nu…—Atuncinumăintereseazăopiniadumneavoastră.Şile-amexplicatcăestescarlatinăşierupţiaosădisparăadouazi.Câtm-amspălatpemâini,elmi-aadusunprosopşi,fărăsă-midauseama,l-amîntrebat:—Şicâţianiare?El,tulburat,arăspuns:—Avemaceeaşivârstă.M-amîntorssingurăacasă.Elaspuscătrebuiesărămânăacolopânădimineaţa.—Înţelegi?Amdatdincap.Euînţelegtot.Pestetreisăptămâni,depemâinileSoniecikăiîncepeasăseiapielea.Într-onoaptestăteamculcaţi,îmbrăţişaţi,şimi-aspus:—Uite,m-amnăscutşiosămor,astaînţeleg.Eneplăcut,darînţeleg.Egroaznic,desigur,dare

explicabil,cuastapotsămăîmpac.Dardeceşifetiţa?Săştiicăodatăosămoară,astaestecuadevăratgroaznic.Maiînaintenuştiamcăpoatesăfieaşadegroaznic.

Elorăsfaţă,iareasefoloseştefărăruşinedeputereapecareoareasupralui.Luiiseparecătottimpultrebuies-oducăundeva—înparc,lagrădinazoologică,launmatineu

pentru copii. După ce pleacă ea, apartamentul e plin de acadele lipicioase, ciocolată, ambalaje. Îicumpărătoateprostiile,purşisimplu,îiefricăsă-ispună„nu“.Înspateleacestoravalanşededărnicieseaflăteamadea-ipierdeapropierea.

Lamasăîşifacedecap—astanuvrea,astanuvrea.Şi,bineînţeles,lamamanueaşa,emaibun.Şi nici nu pot să spun nimic, fiindcă el îi permite orice. Şi mă îngrijorez prosteşte că o să rămânăflămândă.

Ea-mi ia fără permisiune lucrurile din dulap, broşele, mărgelele din cutia de lângă oglindă,parfumul,oja.Elridicădinumerişispunecătrebuiesăstaudevorbădirectcuea.Iarcândamînceputdiscuţiaaceasta,i-aţinutpartea,aînceputsă-iiaapărarea,caşicumîncuvintelemeleeracevanedrept.

Îipieptănpărulşieanustăliniştită,tottimpulsefoieşteşiurlă,iardacăperiaiseîncâlceşteînpăr,spunecăofacspecial,casăodoară.

Duminicădimineaţa,cândpoţisădormipuţinmaimult,saredinpatdecumselumineazăşialeargăîncameranoastră,seurcă înpatpestenoişi iseaşazăpepiept, îi ridicăpleoapelecudegetele.Şielsuportătot.

De ziua ei, ne-am dus să-i cumpărăm cadouri. El voia să-l ajut să aleagă un paltonaş, niştepantofiori.Deziuameadenaşterenuşi-aamintit.Darşieuamuitatcăm-amnăscutcândva.

Ea îşimănâncăprăjituricapreferată cu stafide, puneobucăţică înpalmă şi i-o întinde lui, iar eltrebuiesăociugulească,s-oianumaicubuzele.

Sauseaşazăalături,umărlângăumăr,şideseneazăînalbum—eapeopagină,uncopac,elpealta,ovulpe.

Suntfericiţiîmpreună.Aueinevoiedemine?Noaptea, se scoală să verifice dacă patul ei nu e ud.O ia din pat, o duce, atârnând adormită în

braţelelui,bolborosindînsomn,labaie,opunepetoaletă,iarelseaşazăalăturipecadă,pentrucaeasă-şisprijinecapuldegenunchiilui,şiaşteaptărăbdătorpânăseaudesusurul.

Uneorieaface totuşi înpat,darel îischimbăcămaşadenoapte, iaaşternutulşi-lpunecuparteauscatăînsus.Facepatul,îimângâiespinareapânăceadoarme.Înaintedeculcareeas-amaiobişnuitşicusticluţamameicu„apicădesomn“.

Prieteneleeirămânpestenoapteunalaalta,dareiîieteamăcăosăseafleşiosărâdădeea,căn-osămaifieprietenecuea.Totinventeazăscuzepentruanuînnoptalaele.

Easeruşineazăşidemine,dareuîispuncănuenimicgroaznic,toţicopiiifacpipiînpat,iar,cândosăcrească,osătreacăşiosăpoatăsădoarmăşifărămuşama.

Dupăaceea,spălseparatrufeleei.Uneori,miseparecăniciodatăn-osăputemsăne iubimcuadevărat. Iaralteori,dimpotrivă, se

lipeştedemineşimăinvadeazăunvaldetandreţefaţădeaceastăfăpturăaşadeîncăpăţânată.Dincauzastrabismuluieiamfostlatotfeluldemedici.Is-aprescrissăpoarteochelarispecialicu

osingurălentilă,celălaltochifiindacoperitcunegru.Seruşineazăîngrozitordeochelariiei,tottimpulvreasă-ideajos—egroazniccâtmairâdcopiiideea.

Acasăestevioaie,darlaşcoalăecutotulalta.Ne-amduslaunspectacollaşcoală,undetrebuiasărecite o poezie pe scenă.Când a ieşit cu ochelarii ei, unul dintre băieţi a început să râdă, ea a uitatcuvintele, s-a încurcat, a fugit.Plângeagroaznic. Însăacasă îşi ia revanşa—e regină, iar în jur suntnumaisupuşicareexistăpepământdoarpentrua-ifacepeplac.

M-amuitatcumdeseneazăcucreionulşiamremarcatcă,dacădesenulnuiseparebun,pentrueaînceteazăsămaiexiste,nu-lmaivede,deseneazăunaltulpeaceeaşifoaie,numaibagăînseamăliniile

vechi,levedenumaipecelenoi.Artrebuisăînvăţămsătrăimaşa.Darcelmaimultîiplacesăpictezecuvopseluriletatăluiei.Îipunocămaşăveche,pentruaputea

să semurdărească în voie. El ar vrea s-o înveţe ceva, cu adevărat, dar e încă devreme, pentru ea eneinteresant.

Odatăşi-atăiatunsmocdepărcuofoarfecădelucrumanualşil-alipitcucleidebarbă—calatata.

Altădată,seara,eloducelaculcare,iareaplângeînpernă.—Minuneamea,ceeste?Iarea,scâncind:—Tata,osămori!Şi-mipareaşaderău!Abiaacum începe să înţeleagă lucrurile cuadevărat.Cânderam la iaz şipriveamapusul, a spus

deodată:—Liniaaceealuminoasănuesoarele,nu-iaşa?Edoarcevădeu,nu?AmfostlateatrulpentrucopiisăvedemFiicazăpezilor.Mergeamşimăgândeamceciudateracă

făcuserăofetiţădinzăpadă.Doarnueunomdezăpadăpecaresăîlîncropeştidindoibulgări,trebuiesăfacimâinile,picioarele,fiecaredeget.DarSoniecikanugăseanimicsurprinzătorînasta,nicimăcarnu-şipuneaproblema:

—Păidacăeadevărată!Evie!El i-a cumpărat un ceas de mână, unul adevărat. Sonia îl întoarce, îl duce la ureche şi spune

entuziasmată:—Auzi?Caşicumarfiniştecosaşi!I-ameşteritunzmeuşine-amdusîmpreunăsă-lridicăm,darzmeulaajunsnumaipânălastâlpul

celmaiapropiatşis-aîncurcatînfire.Cândtrecempelângăel,îifacemcumâna—i-aurămasnumainiştezdrenţe,darnerăspundeşiellasalut.

Îimaiplaceşistetoscopulmeuşineconsultăpetoţi.Pesine,peDonka,peretele,fotoliul,pervazul,fereastra.Îllipeştedesticlăşispunecuovoceserioasălumiideafară:

—Respiraţi!Şiacumnumairespiraţi!Îicitesc înaintedeculcare, iareaascultă,priveşteundevaîninteriorşi-şi lingepăruldepemână

puţinmaisusde încheietură,mai întâi într-odirecţie,apoi înalta.Aruncăoprivire încartecânddaupagina—oarenuaapărutvreoilustraţie?

Trebuie să verificmereu totul. Se duce la culcare, deja s-a aranjat în pat, dar periuţa de dinţi euscată.Scularea!Labaie!Oricuminventeazăceva—ţineperiuţanemişcată,trecânddinţiipeea,şidădincapladreaptaşilastânga,caşicumarprotesta.

Miseparecă-iefricăsămăiubească,pentrucă,dacăs-arîntâmplaasta,arficaşicumşi-artrădamama.Se temede trădare,de înşelare.Amîncercatsăstaudevorbăcuea,să-iexpliccănuenimicgroaznicînastaşi,dacăiubeştecuadevăratdouăpersoane,astanuînseamnăcăotrădeazăpeunadintreele.

Miseparecăpânălaurmăosăfiebine.Uneorinesimţimaşadebineîmpreună!Duminicatrecutăcândamdus-olaculcare,eam-arugatsămaistaupuţincueaînsemiîntuneric.Îiefricăsădoarmăpeîntuneric,neimplorăsălăsămluminaaprinsă.Îilasoveiozăacoperităcuunbaticuţdevoal.Umbrele

pecarelearuncăsunt,defiecaredată,altele.Eastăculcatăşi-şiimagineazăceesteacolo,petavan.Şimăroagăs-omângâicuopensulă,catata.Îitrecpensulamoaledinpărdeveveriţăpestemâini,pestepicioare,pestespate,pestefunduleţ.Ogâdilă,râdefericită,sefoieşte.Osărutdeculcareşi-işoptesc:

—Ei,gata,şiacumsătefacicolăcel!

0Saşenkamea!Înjurulmeueaşademultămoarte!Încercsănumăgândesclaasta.Nureuşesc.Au reparat drumul spre Taku şi de acolo, în fiecare zi, vin noi detaşamente ale aliaţilor, se

pregăteşteofensiva.Deciosăfieşimaimultămoarte.Chirilaspuscătrebuiesămoricuuşurinţă,caLudovicalXVI-lea—celcare,dupăceaurcatpe

eşafodşiavăzut,ieşinddinînchisoare,primulomviucucareputeasăschimbeuncuvânt,l-aîntrebatpecălău:

—DarcesemaiaudedeexpediţialuiLaPérouse?Cucâtevaminuteînaintedemoarte,eltotmaierapreocupatdedescoperirilegeografice.Da,şieuaşvreasăfieaşa—cuuşurinţă,caşicumm-aşducelamiculdejun.Dar,probabil,pentruastatrebuiesăfiifoarteputernic.Eusuntputernic?Saşenka,amvăzutaicimoarteaideală.Unom—tânăr,frumos,cudinţiialbi,deşitocmaidedinţi

se plânsese toată ziua, fiindcă avea un abces şi mai că era să urle din cauza durerii— a dispărutinstantaneu.Unproiectilacăzutchiarpeel.Înmomentulexplozieinueramacolo,darmaiapoii-amvăzutmânaaruncatăînvârfulunuicopac.

Acestaesteidealulmeu.Dardacăn-osăfieaşa?În fiecare zi văd răniţi şi involuntar îmi trece prinminte cum ar fi să fiumâine unul dintre ei.

Probabilitateacaunproiectilsăcadădreptîncreştetulmeue,vai,egalăcuzero.Darsăfiimutilatşisătezvârcoleştidincauzachinurilor,astaestefoarteprobabil.

Dar un glonţ sau o schijă să mă nimerească în genunchi, se prea poate. Sau în mână. Să-minimereascăunrinichi,stângulsaudreptul.Să-mifacăprafpericardul.Să-miperforezevezicaurinară.Şicesămaienumerăm—îngeneral,omulesteofiinţăextremdevulnerabilă,aiciamvăzutdestule.

Măuitlaunrănitşifărăsăvreauîisimtranacaşicumarfiamea.Unsoldatstriga„ura“,iarînacesttimpunglonţi-astrăpunsobrajiişii-ascosdinţii.Şi,nuştiude

ce,măimaginezînlocullui.Şinupotsăscapdeasta.Noapteaies,pejumătateadormit,să-mifacnevoile,şiaudcumîncortulmareallazaretuluicineva

roagăjalnic:—Nupotsă-migăsescpatul!Vărog,sămăajutecinevasă-migăsescpatul!Flăcăulăsta,careareochiiacoperiţicubandaje,sestrecoarăpepipăitepeintervaluldintrepaturile

decampanie.Şielieşiseîntoiulnopţii,darserătăcisepedrumuldeîntoarcere.Osă-mibandajeze,osă-miopereze,osă-mipileascăvreunos,osă-mitaieresturilepurulentealeacestuipiciordreptalmeu?Saualeceluistâng?

Pentruminearfiinsuportabilsăşontâcăiesctotrestulvieţiipeunsingurpiciorsau,şimairău,să

mătârăscfărăpicioare.Şi,poatemâine,Lucievaspăladesângelemeumuşamauaalbăameseideoperaţie.Dardacătocmaiatunciosăvreauşieusăplec,cuuşurinţă?Decândegândulăsta?Dealaltăieri.

Felcerulaieşitsăfumezeîntreoperaţiişi,cândm-avăzut,s-aapropiatdemine.Probabilvoiasădiscuteşielcucineva,să-şiuşurezesufletul.Isespunedupăprenumeşipatronim,MihailMihalîci.Îmiplace,are mereu o înfăţişare bonomă, pe capul rotund poartă o rămăşiţă căruntă a unei tunsori scurtestudenţeşti — a abandonat cândva universitatea, nu şi-a terminat studiile — are nişte mustăţirespectabile,oburtăproeminentă,unmersmărunt,debătrân.Areunnascomic,puhav,împodobitcuvinişoareroşiişialbastre.Amstatpuţinaşa,întăcere,apoiaoftat:

—Doamne,câtenuveziînlazaretulăsta!Uite,azi-dimineaţăafostadusunulaşadetânăr,catinedetânăr,şiaşademutilat,căaîncercatsăsesinucidă.L-amţinutpânăcedoctoruli-afăcutoinjecţie.

Aterminatdefumat,m-abătutpeumăr,cică: rezistă,câten-auvăzutainoştri,ai încredere,şiapornitmărunţelînapoispresaladeoperaţii.

Moartea.Decâteori amauzit cuvântul acesta şi eu însumi l-am rostit şi amscris literelecare îlcompun,daracumnumaisuntconvinscăamînţelescuadevăratceînseamnăel.

Amscrisfrazaastaşiamcăzutpegânduri.Daracumînţeleg?Saşka,aicilucrulcelmaiimportantesănutegândeşti.Dareutottimpulmăgândesc.Şiastanue

corect.Căatâteageneraţiis-augânditlaastaşiauajunslamaridovezideînţelepciune,decinutrebuiesă te gândeşti.De ce soldaţilor li se dămereu câte o sarcină oarecare, chiar ceamai lipsită de sens,numaicasăfieocupaţicuceva?Casănusegândească.Tocmaiînastaconstăsensulprofund,caomulsănusegândească.Trebuiesăfiesalvatdesine,degândurilelamoarte.

Aicitrebuiesăştiisăuiţi,săfacicevacumâinile,deexemplu,sălepuisăcureţearma,săpunăînordine uniforma, să sape ceva. Trebuie imaginatemereu ocupaţii. Iar eu, probabil, de aceea îmi facmereudelucru,scriindu-ţicufiecareocazie.Adicăpuncuvintepehârtie.Şitumăsalvezi,dragamea!

Saşenka,dragamea,bunamea,număplângînfaţata,nu,şiştiucămăînţelegi.Tottimpulmăgândesclamoarte.Aiciepestetot.Dedimineaţăpânăsearatârziuşichiar învis.

Dormîngrozitor.Măchinuiecoşmarurileşitranspiraţia.Uneoritranspirpurşisimplucaunanimal.Deregulănureţinvisele,eleseevaporălacâtevamomentedupăcemătrezesc—aşacumseevaporădepeo oglindă aburul răsuflării sub efectul unei adieri de aer, fără urmă.Dar ce am visat azi-noapte amreţinut.

Învism-ampomenitdinnoulacentrulderecrutare,înfaţacomisieimilitare,gol—oceremoniedestuldeumilitoare.Totuleraaievea,nicinumăminunamcărepetexamenulmedical.Staulacoadăacoperindu-măcupalmele,privescinvoluntarcicatriceleşijuliturilecelorceseaflăînainteamea,feselelorpăroaseşigoale,coşurile,negii.Totulesteumilitor,maialescânddoctorul îlpipăiepefiecarepepântece,apoimaitrebuiesăteşiîntorci,săteapleciînainteşisă-ţidesfacipicioarele.Şiîmivineşimierândul,iarmedicul,nuştiudece,sedovedeşteafiViktorSergheevici,profesorulmeucareamuritîntimpul lecţiei. Îşi şterge ochelarii cu cravata şimă priveşte. Încep sămă justific că am căutat acelepastiledesprecarenespusese,darcăeramaşadetulburat,cănule-ampututgăsi:

—ViktorSergheevici!Atunci,înclasă,cânderaţiculcatpepodealângătablă,v-amscotocitprintoatebuzunarelesacoului,darnueraniciopastilă!Pecuvântdeonoare!

Dareldădincapşitotştergeochelariicucravata.—Nuera…Darcândavenitdirectorul le-agăsit imediat!Uiteundeerau,uite,aici!Doarv-am

arătat!Şisebatepestebuzunaruldelapiept.Înmomentulacelatotuladevenitinsuportabilşim-amtrezit.Saşenka,astaecevacenuţi-ampovestit.Cândis-aîntâmplatcrizalaoră,m-amnăpustitspreel,spreŞorecarulnostru,pentrua-lsalva,dar

nuampututsăgăsescpastilele.Iarcândis-adatmedicamentul,eradejapreatârziu.Ştiucănuevinamea,dar,oricum,acumtrebuiesă-miexplicastapentruanuştiucâtaoară.

Ştii, l-amiubit, l-amadoratchiar,şimăsupăramcândisespuneaŞorecarul. Îmiplăceacând, înpauze,puteamsădaufugalaelpentruvreoprostioară,măduceampurşisimplupentrucăîmiplăceaufoartemulttoateacelecutiuţecufluturi,dulapurilevechişivitrineleplinecuouădestruţ,custeledemare,cuanimaleîmpăiate.

Îmiaducamintecălaolecţiedebotanicăne-aadusniştemulajedincearăaleunormeredetotfeluldesoiuri,încutiicăptuşitecuvată.Aşadetareneabţineamsănulemuşcăm,erauatâtdefrumoase,desuculente,deadevărate!

Pestevarăne-adat ca temăsă facem ierbare, cem-ammaizbătut!Dar, chiarmaimultdecât săadunplanteledeprinrâpeşisăleusucînvolumeleenciclopedieiBrockhaus,îmiplăceasăscriusubelecu un scris îngrijit: „Păpădie, Taraxacum“, sau „Pătlagină, Plantago“. Mi se părea uimitor că opătlagină obişnuită poate avea un nume aşa de important şi de frumos: Plantago. De parcă acestecuvintemăfermecaumaimultdecâtînseşifrunzuliţeleuscate,plicticoase.

Când Viktor Sergheevici a început să ne predea zoologia, am început şi eu să mă preocup cupasiune de ornitologie, încât lamasa de prânz, cândmâncamun copan de pasăre, puneam la un locoaseleroase,verificândcumfuncţioneazăarticulaţia,cefuncţieîndeplineşteosulcutaresaucartilagiulcutare.

Defapt,ladreptvorbind,nuştiudacă-miplăcuserătoateacesteaînaintedevenirealui—plantele,păsările.Miseparecănuleacordasemdelocatenţie.Şile-amîndrăgitpetoatefiindcăl-amîndrăgitpeel.

Saupoatepentrucăelmăremarcase,lăudându-mă?Deşisemaimanifestaserăniştecazurideiubireameafaţădepăsărişiînaintedegimnaziu—ţin

mintecăamgăsitlacasadevacanţăuncuibcutreipuişoridestăncuţăşimăduceamlaeidecâtevaoripezişilearuncambucăţeledechiftea,iarapălepuneamîntr-undegetarvechi,cerutbunicii.

Dar încercareaadevăratăa iubiriimelepentrunaturăaavut locpestevreodoiani, tot lacasadevacanţăşitotcuopasăre.Avenitlamineurlândunbăiatdinvecini,seînecaînlacrimişinuputeasă-miexplicedelocceseîntâmplase.Amfugitîmpreunăcuel.Ceeaceamvăzutpealeealorceduceasprepridvor,într-adevăr,nuerapentruochiicopiilor.Căzuseunpuişordintr-uncuib,darbietuldeelcăzusealăturideunfurnicar,şieratotplindefurnici,sezvârcoleafărăniciunsunet,şieum-ampierdut,nuştiam ce să fac. Numai aveam cum să-l salvez, dar nici nu puteam să stau aşa, pur şi simplu, să-lprivescchinuindu-se.

Ştii, Saşenka,mi se pare că în clipa aceea am început cu adevărat sămămaturizez.Mi-am datseamacătrebuiesăgăsesccurajuldeafaceunbine.Iarînclipaaceeabineerasă-icurmcâtmairepede

chinurile. Am luat un hârleţ, i-am spus băieţelului să se ducă în casă, m-am dus la puişorul ce setransformaseîntr-unghemotocnegru,viu,defurnici,şil-amtăiatîndouăcutăişulhârleţului.Celedouăjumătăţiaucontinuatsăsezvârcolească—sauaşamisepăreamie,dincauzafurnicilor.Amdusceledouăgrămăjoaredefurnicilângăgardşile-amîngropatacolo.Darbăiatulacela,careavăzuttotdelafereastraterasei,s-asupăratpemineşin-apututsă-miierteasta.

Şi-mimaiplăceaViktorSergheevicipentrucăştiasăfacăneobişnuitenişte lucruriobişnuite.Deexemplu,lalecţiadeliteraturănoirâdeamdefaptulcătânărulPuşkin,trimissăcercetezeoinvaziedelăcuste,scriseseunscurtcatrenbăşcălios:

Lăcustaazburat,azburatŞis-aaşezat,Astat,astat,totamâncatŞidinnouaplecat.

Amuzant,nu-iaşa?DarViktorSergheeviciaveaoaltăpărere.Pentruel,Puşkineraunfuncţionarcuînsărcinărispeciale,căciel,celenergic,celisteţ,fusesetrimisînmisiunecuochestiunedemaximăimportanţă.Dincauzalăcustelor,oameniierautarenecăjiţi,rămăseserăfărămijloacedesubzistenţăşiaşteptauajutordelastat.

Misepareînsăcăprofesorulmeuerauluitdeoaşaatitudinedispreţuitoarefaţădeinsectelecarepentruelnueraumaipuţinimportante,maipuţincomplexeşimaipuţinviidecâtelînsuşi.

Lagimnaziutoţirâdeaudeel,chiarşiceilalţiprofesori,şidincauzaastaîmipăreafoarterău.Darceputeameusăfac?

Puteam numai să îndrăgesc ce iubea el — plantele, păsările. După aceea, după moartea lui,pasiuneameapentrugimnosperme,NeognathaeşiPaleognathae,desigur,atrecut,dardenumirilemi-aurămasînmemorie—şieraaşadebinesănuteplimbiaşa,purşisimplu,prinpădure,cisăştii—uite nişte leuştean, uite, ăsta este calomfirul, uite poroinicul, iar acolo creasta-cocoşului! Mergi pepotecăşiînjurvezicruşin,orhidee,măcrişul-iepurelui,călugăraş!Daruiteşipiciorul-cocoşului,susai,genţiană!Darpăsările!Uiteopitulice,acoloeociocănitoareneagră,iardincoloogâscădemare!

Eaşadefrumossămergipeopotecăşisăştiidecesânzienelorleplaclocurilearsedesoare!Şitoateîţidausenzaţiauimitoaredeviaţăcarenuseterminăniciodată.Dupămoartealuiamînceputpentruprimaoarăsămăgândesccuadevăratlaamea.Desigur,osăspuicăoricetânărtreceprinacestecrizedeangoasă,prinacesteaccesedefricăşi,

desigur,aidreptate,toatesuntfoarteobişnuite.Amînţelesfoartebineşieu.Darastanum-afăcutsămăsimtmaibine.

Mamaîmipovesteaadeseacă,pecândaveamvreocinciani,oîntrebasemsperiat,dupăceauzisemadulţiivorbinddespremoarteacuiva:„Şieuosămor?“Eami-arăspuns:„Nu.“Şim-amliniştit.

În copilărie, cândmă jucamde-a războiul cu nasturii, îmi imaginamcume pe câmpul de luptă,cândfugiînatac,strigi„ura“şiteprăbuşeşticubraţeţedesfăcute,cazimort.Staiaşaoclipă,darmaiapoisariînpicioareşifugimaidepartecaşicumnus-arfiîntâmplatnimic,viu,însetatdeoluptăcorplacorp.Taie,loveşte,omoară!

Odatăeramaşadeprinsdejoc,încâtnicinuamobservatcămamastăteaînuşăşiseuitalamine.Aspus:

—Darştiicăfiecarenastureomorâtareşielmamalui,careîlaşteaptăacasăşiplânge?

Atuncin-amînţeles-o.Ţinmintecă,dupămoarteabunicii,amîncercatsămăimaginezmort—m-amculcatpecanapea,

cumâinile împreunate pe piept,mi-am relaxat toţimuşchii,mi-am închis ochii şi am încercat să nurespirmaimulttimp.Pentruoclipăchiarmis-apărutcăamreuşitsă-mioprescbătăileinimii.Şicesăvezi?Amsimţitşimaiacutcăsuntincredibildeviu.Oforţăpecarepânăatuncinuoconştientizasemmăobligasesărespir.Oforţăpentrucarevoinţameanuconta.Peatuncinumăapropiasemnicioiotădeînţelegereamorţii,însăamsimţitînmodclar,înmine,ceînseamnăviaţa.Erarespiraţiamea.Eraceeacemăstăpânea.

Nu-mi iubeam trupul şi-l dispreţuiam, mi se pare, chiar din vremea aceea a adolescenţei când,deodată,amconştientizatcăeunusuntelşielnuesteeu.Misepăreaciudatcă,larecrutare,întimpulcontroluluimedical,cinevaerapreocupatdeînălţimeamea,degreutate,dedinţi,aşacumeramamaîncopilărie,doarcăacelcinevaîşinotacugrijăpehârtieacelecifrecarenuaveau,defapt,niciolegăturăcumine.Cerostaveautoateacelea?Cineaveanevoiedeele?

Ştii carea fostprimulmeumotivdegroază—credcăaveampaisprezece saucincisprezeceanicândamavutdeodatăorevelaţie:trupulmeumătrageînmormânt.Cufiecarezi,cufiecareclipă.Cufiecareinspiraţieşicufiecareexpiraţie.

Oarenueunmotivsă-lurăştifiedoarşipentruacestlucru?Ţinminte,stăteamîntinspepat,privireami-aalunecatpemăruntaielesecţionatealevaporuluide

pepereteşimi-atrecutprinmintecăaceastănavăuriaşăs-arfiscufundatimediat,dacădoararfisimţitadânculfărăfunddesubea.

Trupulmeusimţeahăulacesta.Şidefiecaredatăsegăseaumotivenoideură.Avenitmomentulsămărad.Ştiidoar,pieleamea

nuenetedă,erespingătoare—bube,coşuri—măradşitottimpulmătai,îmidăsângele.Amîncercatsă-milasbarbă—nucreşte,eochestiejalnică,nuaratăabarbă.Şi,ţinminte,m-amras,m-amtăiat,cadeobicei,şimăparalizagândulcăsaculăstamizerabildepieleplindemaţe,depeacum,dinclipacândlipescobucăţicădehârtiepetăietură,seducelafundşimătragedupăel.Şielsevalăsalafundtoţianiivieţiimele,pânăsevascufundadetot.

Totul devenise insuportabil. Obiectele simple, ca şi cum s-ar fi înţeles, afirmau acelaşi lucru:bănuţul ăsta—elo să fie cândeun-o sămai fiu,mânerul ăstaaluşii—o să-l apuce încontinuareoamenii,ţurţureledelafereastră—şipestetreisutedeaniosăfieunţurţurecevastrălucişivairizaînsoare,într-oamiazădemartie.

Pânăşioglinda,înzori,dintr-unobiectneînsemnat,deveneadeodatăceeaceeracuadevărat—oînghiţitoareatimpului.Teuiţiîneanumaipentruoclipăşiclipaaceastaaşiînghiţit-o.Şiviaţameaemaiscurtăfărăea.

Şimămaiapăsafaptulcătoţidinjurerauaşadeîncrezătoriînproprialorexistenţă,încâtajungeamuneorisăcredcăeueramirealşineconştientdemineînsumi.Dacănueşticonvinsdepropriapersoană,atunci cum să fii convins de celelalte? Poate că, de fapt, nici nu existam. Poate că eu eram doar înimaginaţia cuiva, aşa cumomuleţii depevapor eraudoar în imaginaţiamea, şi acel cineva sedistrachinuindu-mă.

Măprăvăleamîntr-uniaznegrufărăfund,dispăream,încetamsămaiexist.Pentruaexistaaveamnevoiededovezi.Nulegăseam.Oglindareflectaceva,dareadespreminenuavea,cumdefaptnicieu

nuaveam,nicioreprezentare.Puteanumaisăînghitătotulde-avalma.Nuputeamsăfacnimic,nimicdinceeaceatingeam—lucruricare,înmodobişnuit,măpasionau,

îmiproduceaubucurie,chiarşicărţile—acumnumaiputeasămămenţinăpeliniadeplutire,totulseacoperea,cadeunstratdegrăsime,deolipsădesensalunecoasă.

Şicelmaitaremăenervaorbul.Stauîntinsîncameramea,ghemuitîntr-uncolţalcanapelei,ascunssubpernă,şimăiauşorcufrigdincauzagroazeiprodusedeîntunericşidevid,iarel,fredonând,totbâjbâievioipecoridor,trăieştedinplinoviaţăcare,înpofidaorbirii,nuiseparedelocîntunecoasăşigoală!Oarecevedeel,cuochiiluiorbi,şieunuvăd?Celumeinvizibilăvedeel?

Celmaimultaveadesuferitmama.Măînchidîncamerăşinuies,numănânc,nudiscutcunimeni.Desigur,e inutil săvorbesccumama.Eaconsiderăcăamniştecrize specificevârstei.Amauzit

cumîiexplicauneiprietenecomportamentulmeu:—Uite,i-atrecutcrizapicturii,acumavenitceaasensuluivieţii.Osăscapeşideasta!Măcare

binecănul-aameţitvreomironosiţă!Doarştiicumsuntasteadeacum!Mi-eraîngrozitordefricădefete.Nuneapăratfrică,darmăruşinampânăintramînpanică.Odată

mergeam cu tramvaiul, iar în faţa mea s-a aşezat una cu un păr uimitor, o cascadă întreagă de părondulat, castaniu.Şi eraaşade frumosmirositor!Dincând încând şi-l arunca înapoipesteumăr.Şivoiamaşatetaresăatingşieupărulacela!Amcrezutcănimeninuseuităşil-amatins.Mis-apărutcănumăobservasenimeni.Dareaaremarcatşimi-aaruncatoprivireironică.Dareum-amtulburataşadetare,căamţâşnitafarădintramvai.

Dupăaşaceva,începişimaitaresătedispreţuieşti!Acumeamuzantcândîmiamintesc,darmamasetemeaaşadetarepentrumine,căînsecretîmi

cerceta toate lucrurile — dacă oi avea ascunsă nişte otravă sau am făcut rost de undeva de vreunrevolver?

S-aîntâmplatsăaudşoapteînspateleuşii,îlimplorapeorbulei:—Pavluşa,vorbeştecuel,terog,doareştibărbat,osăvăînţelegeţimaiuşor!Bâjbâie,ciocăneşte.Lestrigcarăspuns:—Lăsaţi-mătoţiînpace!Deschide o carte a vreunui înţelept sihastru cu speranţa de a găsi, dacă nu un răspuns,măcar o

problemăbinepusă,şiaisăvezicătoţiînţelepţiisihaştritecheamăîncorsătrăieştiînprezent,sădebucurideclipă,deefemer.

Dartrebuiesămaişipoţi!Cum să te bucuri de prezent, dacă el e inutil şi insignifiant? Şi totul provoacă greaţă, tapetul,

tavanul,draperiile,oraşuldeafară,totceenon-eu.Eramdezgustatchiardepropriapersoană,deacelnon-eu,caşiderestul.Îmifaceagreaţătrecutulamărât,sec,alcătuitdinprostiişiumilinţe.Şi,maiales,îmifaceagreaţăviitorul.Viitorulmaimultdecâtorice—drumulspreaceagaurăputuroasădinprivatadelacimitir.

Şi,pânălagroapaaia,cerostaveatotul?Cealesesemeu?Trupul?Timpul?Locul?Nualesesemnimic,nufuseseminvitatnicăieri.

Dar când îmi era chiar foarte rău, când într-adevărmăgândeamcă aş putea lua din baie briciulorbului,cândmăsufocamînimposibilitateadeamaiinspiraodată,şiapoisăşiexpir,şiapoisăinspir

şi să expir iar, pielea se acoperea de transpiraţie, inimamă înţepa,mă lua cu frig— şi deodată, învârfuriledegetelor,începeaovibraţieuimitoare.

Deundeva,dinadâncuri,seridicaunhuruitslab,darferm.Ajungealadimensiunileunuival.Măfăceasăsarînpicioare,săalergprincameră,sădeschidcuzgomotferestrelelipitecupappentruiarnă,făcând praf hârtia care le unea, să inspir mirosul străzii. Huruitul creştea, devenea mai puternic, semărea.Şi,înceledinurmă,unvalinexplicabil,plindetristeţe,caomână,măridicadelafundşimăaruncalasuprafaţă,sprecer.Măinvadaucuvintele.

Saşenka,aşacevanusepoateexplica,aşacevapoatefinumaitrăit.Groazasedisipa,seevapora.Lumeadispărutărevenea.Invizibiluldeveneavizibil.Totacelnon-euîncepeasădeadeştire,sărăspundăcaunecou,sămărecunoascădreptunulde-al

său.Înţelegidesprecevorbesc,nu?Totulînjurdeveneaalmeu,atrăgător,dezirabil!Voiamsăpipăi,săadulmec,săîncercgustultapetului,altavanului,aldraperiilor,aloraşuluideafară!Non-euldeveneaeu.

Numai în clipele acelea trăiam. Priveam în jur şi nu înţelegeam cum se pot descurca fără astaceilalţi.Oareputeaitrăifărăaşaceva?

Darmaiapoicuvinteleplecau,huruituldispăreaşiîncepeaudinnoucrizeledevid,crizeadevărate—începeasămăiacufrig,sătremur,zileîntregimăînvârteampecanapeaşinuplecamnicăieri—nuputeamsă-miexplic:decetrebuiasăiesundeva?Cineaveanevoiesăies?Ceeaiasăies?Ceeaiaeu?Ceeaiace?

Şi,lucrulcelmaiîngrozitor,întrebarea:dardacă,deodată,cuvintelen-osămaivină?Într-un anumit moment, am simţit acut legătura: vidul mizerabil al universului din care eu nu

reuşeam să ies putea fi umplut numai de acel huruit minunat, de acel foşnet, bubuit, zvâcnet alcuvintelor. Efemerul, clipa produceau bucurie şi erau conştientizate numai atunci când treceau princuvinte.Iarfărăcuvinte,aceabucuriecevinedinreal,cealacaremăchemauînţelepţii,purşisimplunupoate să existe. Realitatea este insignifiantă, de două parale, dacă nu duce la cuvinte şi dacă nicicuvintele nu duc la ea. Numai cuvintele justifică oarecum existenţa esenţialului, îi conferă sensefemerului,facneautenticulautentic,măfacpemineeu.

Înţelegi,Saşa,amtrăitîntr-unfeldeînstrăinarefaţădeviaţă.Întremineşilume,caungard,s-auridicat literele. La cele ce se întâmplaseră cu mine puteam privi numai din punctul de vedere alcuvintelor—potsăiauastacumineacolo,pepagină,saunu.Acumştiamcesălerăspundînţelepţilorcare putreziseră de mult: tot ce e trecător capătă sens dacă îl prinzi din zbor. Unde sunteţi voi,înţelepţilor,unde?Undeestelumeavoastrăvizibilă?Undeestetotceetrecătorpentruvoi?Nuştiţi?Euştiu.

Misepăreacămiserevelaseunadevăr.Deodată,măsimţeamputernic.Nupurşisimpluputernic,ciatotputernic.Da,Saşka,poţisărâzidemine,măsimţeamatotputernic.Miserevelaseceeacefuseseascunspentruneofiţi.Miserevelaseforţacuvintelor.Celpuţinatunciaşamisepărea.Prinintermediulmeuseînchideaunlanţfoarteimportant,poatecelmaiimportant,primordial,careveneadelaacelomreal,chiardacăeraasudat,cuunmirosgreualgurii,stângaci,dreptaci,chinuitdearsurilastomac,nuareimportanţă,darlafelderealprecumtuşieu,celcarescriseseodată:„Laînceputafostcuvântul.“Şiiată,cuvinteleluiaurămas,iarelseaflăînele,eleaudevenittrupullui.Şiaceastaesteunicanemurirereală.Altanuexistă.Toatecelelaltesuntacolo,îngroapacuexcrementedelacimitir.

Prinintermediulcuvintelor,veneadelaacelomspreminetotceeaceemaiputernicşicaviaţa,şi

camoartea,maialesdacăînţelegicăevorbadeunulşiacelaşilucru.Îţi imaginezi cu ce uimire îi priveam pe cei din jur. Cum puteau exista ei? De ce ei, fără a fi

suspendaţideacestlanţdeasupramorţii,totuşinucad?Ce-iţine?Pentrumineeraevident,ceamaivechearheosubstanţăeracerneala.Hrisostomi din toate vremurile şi ai tuturor popoarelor ne-au asigurat că scrisul nu cunoaşte

moartea,căesinguramodalitatedecomunicareamorţilor,aviilorşiacelornenăscuţi—şieu i-amcrezut.

Eramconvinscănumaicuvintelemelevor rămânedupămine,efemerul, clipavor fi aruncate îngroapaputuroasădincimitirulbunicii,şideaceeacelescrisedemineerauparteaceamaiimportantă,primordialăamea.

Credeamcăatuncicândnuvoimaifi,cuvintelevorfitrupulmeu.Probabilcănupotfiiubiteaşadetarecuvintele,dareuleiubeampânălanebunie.Iareleîşifăceau

cuochiulpelaspatelemeu.Îşibăteaujocdemine!Cucâtmătranspuneammaimultîncuvinte,cuatâtmaievidentădeveneaneputinţadeaexprima

cevaprinele.Maibinezis—cuvintelepotcreaorealitatealor,darnoinuneputemtranspuneînele.Cuvintelesuntînşelătoare.Îţipromitcăteiaucueleîncălătorialorpemareşiapoipleacăpeascuns,cupânzeleîntinse,şiturămâipemal.

Dar lucrulcelmai importantestecă realulnu încape înniciunfeldecuvinte.Dincauza realuluiamuţeşti.Totceesteimportantînviaţăemaipresusdecuvinte.

Într-unanumitmomentvineînţelegereafaptuluică,dacăceeaceaitrăitpoatefiredatprincuvinte,astaînseamnăcănuaitrăitnimic.

Probabilspunlucrurileasteafoarteîncâlcit,Saşenka,daroricumtrebuiesăspuntotceamdespus.Şiştiucă,oricâtm-aşîncurcaeu,tuosămăînţelegi.

Vorbescdespreinutilitateacuvintelor.Dacănusimţiinutilitateacuvintelor,atunciînseamnăcănuaiînţelesnimicdincuvinte.

Osăîncercsăexplic:maiţiiminte, ţi-amscriscăodată, într-opauză,dupăcecitisemcăbufoniimedievaliîitorturaupesenioriilorinculţicutotfeluldeîntrebărisofisticate,amîncercatşieusărâdînacelaşifeldeuntorţionaralmeudintr-oclasămaimare,iaracela,fărăsă-miascultepânălacapătfrazaalambicată,m-a pocnit, după obicei, peste urechi.Aşa că uite, hrisostomii ăştia, cu dorinţa lor de adăinui în timp, sunt tot un fel de băietani proşti, dar citiţi, camine, care încearcă toată viaţa lor săîncântemoarteacuniştediscursuri alambicate,doarcăea, înceledinurmă, fără să-i ascultepână lacapăt,osăletrosneascăoricumunapesteurechi.

Maiţiiminte,nuputeamnicicumsăteconvingcăoricecarteesteominciună,măcarpentrucăeaareunînceputşiunsfârşit.Nuecinstitsăpuipunctulfinal,săscriicuvântul„sfârşit“şisănumori.Euconsideramcuvintelecafiindadevărulsuprem,daramdescoperitcăerauoscamatorie,oescrocherie,cevaneadevărat,nedemn.

Mi-amdatcuvântulsănumaiscriunimic.Misepăreacăastaecevademn.Saşenka, nimeni nu va putea explica, până când adevărul nu se va revela, înmomentul celmai

nepotrivit,căla întrebarea„Cinesunteu?“nuexistărăspuns,pentrucănuaicumsăştiirăspunsullaaceastăîntrebare,poţinumaisăfiirăspunsul.

Voiamsăfiuacestrăspuns,înţelegi?Eu nu eram eu însumi. Cuvintele veneau către mine şi eumă simţeam puternic, dar nu aveam

putereasălechem.Şiapoimălăsaugol,neînsemnat,uzat,măaruncaulagunoi.Măurampemine,celslab,şivoiamsăfiuputernic,darcumtrebuiasăfiu,numaicuvinteleputeau

hotărî.Saşenka,înţelege,numaiputeamaşa!Aicrezuttottimpulcătueraiproblema,darnu!Trebuiasămăeliberezdeele.Sămăsimtliber.Viu,purşisimplu.Trebuiasădemonstrezcăexist

prinmineînsumi,nuprincuvinte.Aveamnevoiededovezileexistenţeimele.Amarstotcescrisesem—numi-apărutrăudeastanicioclipă.Tum-aicertat,dardegeaba.Draga

mea,sănumăcerţi,terog!Trebuiasămăschimb,sădevinaltul,săînţelegceeaceînţelegtoţiînafarădemineşisăvădceeacepânăşioriceorbvede!

Numi-edatsămorşisămănascaltul,amnumaiviaţaasta.Şitrebuiesăreuşescsădevinreal.Şiştiiceeciudat?Căacelecaietes-autransformatdemultîncenuşă,darpemine,celdintrecut,

începsămăardăabiaaicişiacum.Defapt,euamfostcelorb.Amvăzutcuvintele,nuprincuvinte.Ecaşicumte-aiuitalageamul

ferestrei,şinuprinelafară.Totceeesenţialşiefemerestereflectatdelumină.Luminaaceastatreceprincuvintecaprintr-osticlă.Cuvinteleexistăpentrualăsaluminasătreacăprinele.

Preciszâmbeşti:desigur,ăstasunteu—mi-amdatcuvântulsănumaiscriuniciodatănimic, iaracummăgândesccă,dacăosămăîntorc,poatecăosăscriuocarte.Saupoatecăn-os-oscriu.N-arenicioimportanţă.

Ceea ce trăiesc aici e mult mai important decât o sută şi o mie de cuvinte. Spune-mi, cum sătransmitprincuvinteaceastădorinţăcovârşitoareameadeatrăi,caremăbiruiedeplin?

Saşenkamea!Num-ammaisimţitniciodatăaşadeviu!Amprivitafarăpentruoclipă:eonoapteculună,cerulestestrălucitor,înstelat,şiseamănăfoarte

tarecufericirea.Ammerspuţin,dezmorţindu-midegeteleobosite.Eonoapteuimitoare.Eolunăaşadestrălucitoare,căpoţisăşiciteşti.Aruncăreflexestrălucitoare

pebaionete.Corturilesuntluminatedeea.Eolinişteuimitoare,nurăzbateniciunsunet.Nueaşa,pretutindenisuntsunete,daraşadepaşnice,deminunate—uncalafornăit,unsforăitse

audevagdincortulvecin,înlazaretcinevaacăscat,cicadeledinplopiţârâie.StauşimătotuitlaCalea-Lactee.Acumvădcăeaîmparteuniversulpieziş.Stauaşasubuniversulacesta,respirşimăgândesc:uite,purşisimplu,separecălunapoatesă-l

facăpeomfericit.Iareuamcăutatatâţiaanidovezialeproprieiexistenţe!Ceprostimposibilmaisunt,Saşka!

S-oiadracu’delună!Săleiadracu’dedovezi!Saşkamea dragă!Ce nevoie de dovezi ale existenţeimele îmimai trebuie, dacă sunt fericit din

cauzafaptuluicătuexiştişimăiubeşti,şicăciteştirândurileacestea!Ştiucăscrisoareaaceasta,odatăscrisă,osăajungăcumvalatine,darunanescrisăosădisparăfără

urmă.Şideaceeaîţişiscriu,Saşenkamea!

+

Ieri,plecânddinstaţie,ovăddeladistanţăpeea,vineîndirecţiamea.Trecpeparteacealaltă,faceşiealafel.Vinedreptspremine.Neoprimfaţăînfaţă.Epieptănată,îngrijită,aratămultmaitânără.Caşicumarfioaltăfemeie.Arepărulpieptănatîn

sus,isevădurechile,culobullipit.Tace.Deodatăîncepesăisezbatăopleoapă.Îispun:—Bunăziua,AdaLvovna!Pleoapaisezbateîncontinuare.— Aleksandra, trebuie să vorbim. Să vorbesc cu tine. Trebuie să mă asculţi. Trebuie să-ţi

povestesc.Iareu:—Nutrebuie.Nutrebuiesă-mipovestiţinimic,AdaLvovna!Ştiutot.Soţulv-alăsatpentruunamaitânără.Dar,cumulţianiînainte,soţiaaceastaacumpărăsităseîntreba:oarecinemăvadori?Cândauînceputsă-imijeascăsânii,s-abucurat,căeacrescusemultşiîncănuapărusenimic.Arăta

caunGulliverfeminindeoptani.Şia începutsăsegândească laGulliver—oarecumdefecael?Şioarecefăceaucufecalele lui

sărmanii liliputani?Odată făcuse pipi şi fusese suficient pentru a stinge un incendiu. În cemunţi setransformauînfiecaredimineaţătoţitaurii,vacileşiberbeciipecareîimâncase?Şidintr-odatăaînţelescătotuleomareminciună,şinunumaipentrucănuexistăoameniaşademari.

Celde-aldoileasoţalmameieraunratat.Rataţiisecăsătorescmereucuovăduvăcucopil.Cândva,întinereţealuiîndepărtată,îşitrimisesesimfoniaunuicompozitorcelebru,darnuprimise

niciunrăspuns.Apoi,launconcert,şi-arecunoscutmuzicaînnouacreaţieamaestrului.Deatuncis-arăzbunat pe omenire nemaifăcând nimic. Se întreţinea ca acompaniator la o sală de balet, unde îşiîncălzeadegetelepecalorifer.

Citeamereudinziare,cuvocetare,dateinteresante,şi-iplăceaucifrele.Iateuită,înultimelecincimiideanis-ausinucisatâţiaoameni.Şinuseştieexactcâţi.Darexistăoasemeneacifră.Este.Trăieşte.Obiectiv şi independent.Aşa existase cândvaAmerica, încă nedescoperită deColumb.Dacă nu ştimceva, dacănuvedem,nu simţim şi nu auzim, şi nuputem încerca cu limba, asta nu înseamnă cănuexistă.

Statistica sinuciderilor— sinuciderea are loc celmai adesea ziua, la ora două-trei, sau seara, launsprezece-douăsprezece.

Ratatului i se păruse că procedase nobil căsătorindu-se, dar, în schimb, primise numainerecunoştinţă.Laînceput,cânds-aîndrăgostit,i-aspusiubitei:

—Suntaşadefericitcăaiapărutînviaţamea,tueştisalvareamea.Iardupămulţianiîşizicea:—Oarefemeiapoatefiosalvare?Dacă înoţi,ea teajutăsă înoţi,dacă te îneci,ea teajutăsă te

îneci.

Şi ea aştepta ca soţul mamei să înceapă s-o privească şi altfel decât părinteşte, dar asta nu s-aîntâmplatniciodată.

Mamabătea cu zilele lamaşinade scris.Bătături pedegete, buricele degetelor tari.Testamente,împuterniciri, acte de cumpărare, procese-verbale de percheziţie, transferuri autorizate. Îşi pierdeaserviciuldefiecaredatăcândşeful,privindîndecolteulbluzei,ofăceasărămânăpesteprogram,încuiauşacucheia,scoteaosticlădevin,douăpahare,şi-ispuneaconvingător,insidios:

—Ştiucăvăiubiţisoţul,căvăegreu,aşputeasăvăajut.Refuzaajutorul,răsucindcuomişcareabilăfoaiadehârtiepecarulmaşinii.Aînceputsă-şiiadelucruacasă.Tottimpulcudureridecap,înnebuninddincauzaciocănituluide

atâteaore.Puneamaşinadescrispeopernă.Panglicaerafăcutăpraf,ciuruită.Indigoulaproapecănumai avea culoare.Când ieşea la fereastră să tragăun fum, cerul înstelat i sepăreao coalăde indigouzată.

Imediatdupămoarteamamei,s-amutatlabunici,casănurămânăsingurăînacelaşiapartamentcuratatulcareîncepusesăbea.

Bunicai-azislaînmormântare:—Nustricadurerea,plângipuţin!Is-aexplicatcămamamurisedeinimă.Inimaeislabănumairezistase.Numaicândaîmplinitşaisprezeceaniis-aspuscămamasesinucisese.I-auarătatscurtulbiletde

adio.Seîncheiaaşa:„Adocika,fărădurereadevăratăsufletulnusematurizează.Omulnumaicudurerecreşte.“

Mama ei a murit aşa: şi-a pus în palmă restul de somnifere dintr-un flaconaş— nimeni nu lenumărase,darpeundevaesteocifră, există—le-aaruncat înpiuliţadebucătărie.Le-a fărâmiţatcupisălogul.Aturnatdeasupralichiordemerişoare.Aieşitunfeldecaşă.Aamestecatculinguriţa.Amaipuspuţin,săfiemailichidă.Aturnatînpahar.Abăutdintr-osuflare.Şi-aascultatpuţinbătăileinimii.Dupăaceea,avărsatpemasăcutiacumedicamenteşiaînceputsăînghitătot,de-avalma:medicamentedeinimă,pentruarsurilastomac,pentruastm,pentruficat,unelechiarexpirate.

Soţulmameiaajunstârziu,şi-avăzutsoţiadormindşinuaîncercats-otrezească.S-amiratnumaicăseculcasefărăsăsedezbrace.

Mamanudorisedelocsămoară,dorisenumaisăfiesalvatăşiiubită.Peste trei ani a scris bătrânilor o carte poştală: „Dragii mei bunici! M-am căsătorit. Ada.“ Şi

gândise fărăsăscrie:„Darnupot înţelegeunsingur lucru—deceeu,caremăcunoscpemine,ceaadevărată,dininterior,săampartedeatâtafericire?“

Soţuleratânăr,înafirmare,cumâinitandre,cufocînvene.Despretalent,îispunea:astanuecevaceprimeştidelapărinţi,ecevacetrebuiesătrezeştiîntine.Nuaveadincetrăi,iardeajutorultatălui,profesoruniversitar,nicinuvoiasăaudă.Defapt,nicinu

vorbeacuel.Eaîşivândusesingurullucrupreţios,verighetamamei,iarsearaelseduceasălucrezecahamal,duminicaspălaferestreîninstituţiipustii,uneorişivitrine.

S-aînvăţatsă-şifacăcuibulîncolţişoaredeînchiriat,apututsăîndrăgeascăşimobilastrăină,julită.Eaaînceputsămunceascăpentrucaelsăpoatăstudia.Elerachinuitdefaptulcătrăiadinbaniiei.

Dareaîizicea:—Ei,prostuţule,cespui!Păinusuntemsoţşisoţie?

Când lucra în schimbul al doilea, îi pregătea micul dejun şi i-l ducea la pat, pentru a mai staîmpreunăculcaţi,pentruasemaialinta.Ştiace-ifăceademâncaremaică-saşiduceacueaocompetiţieascunsă,darplăcintelemameierauoricummaibune.

Într-ozi,elrăsfoiaunalbumdelabibliotecăşii-aarătatcudegetul:—Ada,uite,noisuntem!Ofemeiechealăcuuninorogîmblânzit.Înaltăzi,eal-aîntrebat:—Cândţi-aidatseamacăosăfimîmpreună?— Când ţi-ai dat jos ochelarii. Parcă ţi-ai dat jos hainele. Ce ciudat, pur şi simplu ţi-ai scos

ochelarii,iareumi-amdatseamacăteiubesc.Altădată, el îşi tăiaunghiile cuunbriceagelveţian,dar acum i le tăia eacuo forfecuţăcuvârf

curbat.Peascuns,eaprimeabanidelaprofesorulcucarefiulnumaivorbea.Neîngrijit,mototolit,cuun

mirosneplăcutalgurii—eraabsorbitnumaideştiinţasa.Eradejabolnav,cufâşiidepielemoartăpemâini.Defiecaredatăoruga:

—Numaisănu-ispuneţicăbaniisuntdelamine.Osă-ldoară.Pretutindenisedemolaucase,soţuladuceaacasălucruriaruncate,scaune,fotografiiînrame,ivăre

de bronz. Tocmaimurise unul la scara vecină şi se eliberase un apartament, totul fusese aruncat lagunoi,aluatşielunpachetdescrisori.Ceenervanteerautoateapelativeleaceleadinscrisori:Pisicuţă!Drăguţamea!Dulcelemeu!FrumoasameaTanecika!Asta,pentrucăerauniştescrisoristrăine.

Elîiexplicadecepoţicitiscrisorilealtora:—Pentru că şi noi o sămurim. Iar, din punctul de vedere al scrisorilor, suntemdejamorţi.Nu

existăscrisoristrăine.Defiecaredatăerauimităcăelîiîmpărtăşeagândurilelui,ei,carenuputeasălepriceapădeloc.

Purşisimplu,reţineacâteceva:— La început nu a fost cuvântul, ci desenul; semnele alfabetului reprezintă numai o formă

secundară,prescurtată.Sau:—Dupăchipulşiasemănareasa,fiecarepoatesăfacăceva.Şipisica,şinorul.Nutrebuiesăredai

pădureaaşacumovădcopacii.Oîmbrăţişacumâinilemurdaredevopseaşieaaşaieşea,plinădepete,pestradă.Ziua ea era puternică şi gata să-l apere de întreaga lume, dar noaptea avea nevoie să plângă în

braţelelui.Numaideastaaveanevoiepentruafifericită—săspelechiuvetadespumamurdarăcerămâneaîn

urmabărbierituluilui.Nuaveaucopii,darelnicinuvoia.Făceaouăochiuri,lespărgeademargineatigăiişiaşaatrecutosutădeani.Unrictusîiapărusepebuzadesus,dareloricumdemultîncetases-omaisărute.Nicinuîitreceaprincapcăelarfipututsăaibăşialtefemei.Dacăaveaposibilitateadeanuşti

nimic,trebuiasănuştie.Darîntr-ozi,agrafainvizibilă,unduitoare,adevenitdeodatăvizibilă.

Altemirosuri.Pemăsuţaeinuerujulei.—Alcuie?—Ceînseamnăalcuie?Dacăaruncilucrurileprintoatăcasa!Oarecumoalintăpecealaltă?Aşacumaalintat-opeea,saualtfel?Cecuvinteîispuneelceleilalte,cândoîmbrăţişează,laîntâlnireşi ladespărţire?Numaicueael

estecaungeamspart,cucealaltăaremâinitandreşifocînvene.Aştersopatădepejosşiaobservatnişteurmepeparchet.Şi-aimaginatcumcealaltăacălcatcu

pantofiieicutoccuipeparchetşipaşiiceleilalteauacţionatiritantdirectasupraei.Întimpulrareloralintărinocturneoarecumsă-şideaseamadacă,peîntuneric,peeaocaută,şinu

pecealaltă,inepuizabilălajocul„haisădevenimalţii“?Înpat,s-asperiatcănupeeaoţineelînbraţe,cuochiiînchişi.L-arugat:—Priveşte-mă!Celmai dureros era că el o aducea pe cealaltă la ei acasă.Aceea îi lua lucrurile, îi atingea tot,

zâmbinddispreţuitor,cică:cegusturimaiareşiastaata!Începeasă-ifiegroazăsăseculce,caşicumnumaierapatulei.Cineafăcutpatul,cineaîndreptat

pernele?Unghiileeierauscurteşineîngrijite.Încercasă-şi imaginezesenzaţia luicândvineacasă,o îmbrăţişeazăşi-i simtepântecelecare i se

împotriveşte,iar,înaintedeasta,aîmbrăţişat-opecealaltă,maizveltă.Aceleiaîidescheiasesutienulşi-isărutasesânii.Cefelerau?Elseduceaundevaşieiisepăreacăs-aduslacealaltă.Undearfipututsăseducă?Lacealaltă.Îidădeatelefonsă-ispunăcătotuleraînordineşisănu-laşteptelacină—asta,precis,întimpce

cealaltăfăceaduş.Înfiecarecunoştinţăde-aluiovedeapecealaltă.Seuitasăvadăcuceeraîmbrăcatăşi-şispuneacăpoaterochiaaceeafusesedescheiatădeel.Setemeacăcealaltăosă-ispună:—Tul-aifăcutsănumaiaibăpartedeiubire,dareupotsă-idaucetunupoţi.Dincauzataelare

secrete,darmieîmispunetot.Şicesă-ifirăspuns,dacăaşaera.Dareranumaivinaei,eaîşipierdusecapacitateadeafialta.Dacăîşiascundetrădările,trebuiedecisăfieiertat,pentrucăareaşademaregrijădesentimentele

ei, o protejează.Asta înseamnă cămai are nevoie de ea, că o apreciază, că se teme s-o supere, s-ojignească.

Dacăarrecunoaştenuarfiodovadădecinste,cidecruzime.Elnuvreasăfiecrudcuopersoanăapropiată.

Trădareanu este trup, trupul estemereu singur.Cândoamenii sunt împreună, nu are importanţăundesunttrupurilelor.

Eanupoatesă-lpiardă,pentrucănupierziceeacenuai.Omulnupoate trăi fărămângâiereşiaceastaestemereu insuficientă, şiva fimereu insuficientă,

pentrucănevoiademângâiereestemereumaimaredecâtoricemângâiere.

Dacăaîntredeschisofereastră,înseamnăcăsesufoca.Şicumarputearezistaalteleînfaţalui,dacăean-arezistat?Tăcea,lăsaimpresiacănuobservanimic,cătotuleraînordine.Setemeadecuvinte—cuvintele

potnumaisădistrugă.Şi,deodată,elîispune:—Cândeamăatinge,mătrecfiorii.Darcutine,nu.Peeaoînşelcutine.Niciuncuvânt,niciunreproş,nicioîntrebare.Eradureros,darl-aiertat.Şinuerasupăratăpeel,doarşielsechinuia.Dincauzasentimentuluidevinovăţie,devenisemai

bun.Cândl-asunatcealaltă—eal-achematlatelefon,iarapois-aduslabaie,adatdrumullaapă,casă

nuaudă.Se temeasă-lmiroasăsau, înaintedeaspăla, sănugăseascăcevapehaine—îlchemapeel să

verificedacănuuitasecevaprinbuzunare.Îiarătasolicitudineauneisuroricareîşisărutădimineaţăfratele:—Larevedere!Sătrăieşticaşicumlumeanusevaprăbuşi.Sănuviiacasăcuochiiînlacrimi.Săspelişisăcalci,

pentrucă,dacăsevaducelacealaltăcucămaşanecălcată,osăisefacăeimilădeelşiosăi-ocalceea.Decândşi-aluatatelierul,totuladevenitmaiuşor,elrămânesădoarmăacolo,pecanapea.Dimineaţa,cândnuaichefsătetrezeşti,săreviilaviaţă,zâmbeşti.Şimaizâmbeştiodată.Şiîncă

odată.Îispuiuncuvântderecunoştinţătavanuluinezugrăvitdemult.Copiiinuvindinsămânţă.Is-anăscutofetiţă,copilvenittârziu,mult-aşteptat,pentrucareserugasemult.Cuuncapmare,

zbârcit—lanaştereîifăcusepraftrupulmamei.Maimuţicasenaşterepedeşiimediatseapucădeblanamamei,darnaştereacopiluluidureazămult

şielnicinuaredecesăseapuce—egol,lipsitdeapărare.Unvalfierbinte,venitdinsprecopil, îiunisedinnou, într-unalt fel.Dinnoudeveniseclardece

erauîmpreună.Avusesepuţinlapteşieaerageloasăpebiberon.Luiîiplăceasă-şischimbefetiţa.Spuneacăaretoatedegeţeleledelapicioarecanişteacadele.DupănaştereaSoniecikăi,einu-iardeadealintări,iarelnuinsistase,şidinnouamaitrecutosută

deani.Bolilefetiţei îiuzauşi trupul,şisufletul,şi începusăfiemaiuşordeexplicat lipsa luide iubire.

Acum îşi reproşa din ce în ce mai puţin că începuse să-i acorde lui mai puţină atenţie din cauzacopilului,lăsându-lsăsedescurcesingur.Cândcopilulseîmbolnăvea,segândeanumailaasta,pentrueanumaiexistanimicaltceva.

Îifăcuserăgăuriînurechişisoţulnurezistaseşiieşisedincabinet,câtmaidepartedestrigăte.Eapusesecăpşorulfetiţeipegenunchişi-istrânsesemâinilecaîntr-omenghină.Soniaopriveadejos însuscunişteochisperiaţi,carenupricepeaudeceîiproduceaudurereaasta,şistrigafărăsăsezbată,împăcatăcuideea,caunanimalînvins.

Înfaţaoglinzii,îşiîntindeacudegetulpieleadesubochişinu-iveneasăcreadăcâteriduriavea!Începuse să-şi piardă părul, se înfundase scurgerea din baie— scoatea ghemotoace ude, lipicioase.

Încetasesămaizâmbească,pentruanu-şiarătadinţiimâncaţidecarii,pecândcealaltă,căscaprobabilcuplăcere,guraeideschisăarătândcevaproaspăt,tânăr,sănătos.

Pelaspateleei,prieteniiluirâdeaudeea,cădoartoţiştiau,desigur.Uneori,lăsaunbiletanunţândcăn-osăvinăacasănoapteaceurma.Odatăamaiadăugatceva:—Cândvate-aicăsătoritcuungeniu,daracumtrăieşticuonulitateorgolioasă,îmbătrânită.Draga

mea,mairabdă-măîncă!Dupăastaaînceputsă-liubeascăşimaitare.Îşiaminteadeseoricum,odată,cândnumaiputeasuporta,închiseseochiişisimţisedeodatăcăe

fericită. Probabil că fericirea chiar aşa şi trebuie să fie, subită, ca o înţepătură de ac: copilul urlă,muşamauamiroaseaurină,banii lipsesc,vremeae îngrozitoare, lapteles-a terminat,acumtrebuiesăcureţe aragazul, la radio se transmite despre un cutremur, undeva e război şi toate la un loc chiarformeazăfericirea.

Încăunsecolploios.Şiîncăunul.Dejademultăvremeîmpărţeaumaidegrabămasadecâtpatul,nuerausoţi,cicomeseni.Sedezbrăcaufărăsăseuiteunullaaltul,seculcafiecarepemarginealui—patulemareşieovale

întreei.Capuleinusemaiodihneapeumărul lui.Distanţacare separă, într-onoaptede iarnă,douăfiinţeînfrigurateesteinsignifiantă,dardenetrecut.

Înpatulconjugals-atrezitbruscdincauzasingurătăţii.Fărăsăştiedece,s-auitatcumdormeael—faţaluieradeombătrân.

Încasăaapărutunsunetnou—trântituluşii.El se înverşuna împotrivavieţii lui, dar loviturile leprimeaea,dându-şi seamacă tocmai ea era

viaţalui.Scandaluri.Dedurată,epuizante,înprezenţacopiluluisperiat,smiorcăindu-se.Odată,elaveaînmânăceainiculcuapăfierbinteşieasesperiasecăosăarunceapafierbintepeea,

darelseabţinuseşioaruncaseînghiveciulcualoedepepervaz.Apoi,eaaaruncatlagunoiplantacutotcughiveci,adusşigunoiul,darmirosuldealoeopăritătotmaipersistaînbucătărie.

Odată,beat,aînceputsăurlelaea:—Nu-mimaiaduceaşapapuciiîndinţi!Labaie,elnuînvăţasenicipânăacumsătragăperdeauadeladuşpânălacapăt,trebuiadefiecare

datăsăiacârpaşisăşteargădupăel.Şiniciodatănucurăţacuperiamurdăriapecareolăsaînvasuldetoaletă.Îşidispreţuiaprieteniicareajunseserăundeva,dartoteaaveadetras.Odată,îşispusesecăviaţaei

esteunfeldesugativăavieţiilui.Soartaluiscriecevaşiimediatofoloseştepeea,casugativă,şiatunciviaţaluitrece,înfragmente,asupraei.Cumîiapareluiopată,imediatapareşilaea.

Princolţuriseadunauvălătucidepraf,fugeaudincaleamăturiicanişteanimăluţe.Mereuacrezutcăsehrănesccucevaşideodatăaînţeles—cuaniieisehrăneau.

Aruncaşoseteleîntoatepărţile.Uncotorperaftuldecărţi.Resturideunghiităiatepemasă.Dar,lucrulcelmaiimportant,şosetele.Asteanusuntfleacuri,suntniştejaloane.Oameniileamplasează,caanimalele,numaicănu-şimaipotamintidece.Oameniiîşimarcheazăteritoriulcumirosulpicioarelor,lăsândourmă.Toateanimaleleînţelegastaşimergdesculţe.Donka,deexemplu,adorăsă-şipunăbotulpepicioaresaupepapucişimirosulstăpânilorîigâdilăplăcutnările.

Cucâtleemaigreuoamenilorsătrăiascăîmpreună,cuatâtmaiputernicîşimarcheazăteritoriul.Setemeacăîntr-ozielîivaspune:—Oiubescpealta.Şimăduclaea.Şiîntr-obunăziaşispus-o.Îşipregătisedinaintecuvintele.Dacăeal-arfiimplorat—şil-aimplorat—sărămânădedragul

copilului,elarfispus—şiaspus:—Singurullucrupecarepărinţiisuntobligaţisă-lfacădedragulcopiluluilorestesăfiefericiţi.Cu

tinenusuntfericit.Darcuea,da.Oameniinefericiţinupotdafericirecopilului.Şiea-şidădeaseamacă„dedragulcopilului“eranumaiunfelde-aspune.Purşisimplu,îierafrică

sărămânăsingură.Cănimenin-os-omaiiubească.I-aspus,fărăsăcreadăniciea:—Nutepripi!Hais-olăsămaşapânălavară.Maiamânăpuţin!Amândoiartrebuisăvăpuneţila

încercare,săvătestaţi.Dacăvădaţiseamacăenumaiunfocdepaieşi,dupăovreme,osăsestingă?Atunci,decesănestriciviaţa?Dacăîntr-adevărvreisăteduciacolo,n-osătereţin.

Şinicielnucredea:—Abiacueaamînţelesceeiubirea.—Şiatuncicuminecee?—Cevreisă-ţispun?—Căeogreşeală.—Tu,tueştiogreşeală!Aluatunborcancuapătulburedelaacuarele,rămaspemasădelaSonia,şil-aaruncatîndulapul

cuveselă.Totuls-afăcutpraf,toatăcameras-aumplutdecioburişideapămurdară.Copilulasăritdinpătuţ,s-aopritînpragcupicioarelegoale.

—Stai!Nuintraaici!S-aunăpustit amândoi spreSonia.El a alunecat, s-a tăiat lamână într-un ciob.Ea a luat fata în

braţeşiadus-oînpat.Aculcat-o,aliniştit-o,aieşittrăgânduşa.Auînceputsăsecerteînşoaptă.Sângelenuiseopreadeloc,caşiura.Cânds-au terminatcuvintele,el s-aştersdesângepepieptulei,pebluză, şiaplecat,călcând în

scârbăpestecioburi.Eas-aprăbuşitînpatşiaînceputsăplângăînhohote,darnudincauzaborcanuluispart.Îipărea

răunumaicăaşteptaseatâţiaanisă-larunce.Ojumătatedenoapteafăcutcurat,apoialuat-opeSoniecikalaeaînpat.Fatas-atotfoitşi,spre

dimineaţă,s-aculcatde-acurmezişul,împingând-opeeachiarlamargine.Secoleleseîncheiaseră.SerilecândoiaelpeSoniasuntcelemaigrele;umblăprinapartamentulpustiuşisegândeşte.Şi-adat seamacănuareprietene.Prieteneleeiaudispărutde-a lungulanilor, rămăseserănumai

prieteniilui.Acumeidiscutăcueacutotulaltfel.Toţiauînceputsănumaiaibătimp.Şinicieanuaveachefsăpriveascăînochiicelorcareştiaudemult,cutoţii.

ÎnainteîşiscoteaciorapiişiDonka,dânddincoadă,îilingeadegetele,daracumilelingeceleilalte.Aîncercatsăseîmbete,acumpăratosticlădevin—oacritură,nus-apututforţasăbea,pânăla

urmăaturnat-oînchiuvetă.

Baîşiiasoartaînmâini,banuarechef.Dădeoşosetăaluişidinnoulacrimi.Numaisforăienimenialături,numaidădinpicioare,numaiiapesuscearşaful.Elsuferăcustomacul.Oareaia,tânăra,osăaibăgrijăcalamiculdejunsăaibăfulgideovăzşisă

mănâncemaipuţinsărat?Şi-adatseamace-ilipsiseluiînviaţă:îilipsiseoaltăviaţă.Dardacăvreodatăelos-osune,beat,nefericit,căindu-se,şiean-osăfieacasă?Dacăelosăvrea

să-ispunăcăsepurtasecaultimulidiot,căoroagăsă-lierte!Căoiubeşteşicăseîntoarce.Căaobositşivreasăvinăsă-şipunăcapulpegenunchiiei.Căciaşaseterminăîncărţi–soţul,dupăcetreceprinîncercări,revinelasoţiaiubităşi-şipunecapulpegenunchiiei.

Eaîncercasănuseducănicăieri,şinicinuaveaundesăseducă,bealichiordemerişoareşipăzeatelefonul. Din când în când, ridica receptorul— un bâzâit— telefonul nu e stricat. Odată alergasedezbrăcatădeladuşpentruarăspundelatelefon.EraSoniecika,voiasă-ipovesteascădesprecadouriledelatata.

DefiecaredatăSoniaveneaplinădedarurişieasegândeacă,treptat,elvaatragecopiluldepartealui.

Cândeloaduceapefetiţăduminicăseara,începeacearta:—Decieusuntoscorpie,obatlacap,îiinterzicunaşialta,mătotiaudeea,îiimpun,oeduc,iar

tueştiălabun,răsfeţicopilul,îngeneral,cuvântul„nu“nuexistă,îifacitoatepoftele,profiţidefaptulcăeunupotsă-mipermit!

Darremarcasecăeltotumblaînpuloverulpecareeai-lfăcuse.Soniaţopăieînpat,selaudă:—Uitececesuleţmi-adattata!Auzi?Caniştecosaşi!Ţipălaea:—Du-teimediatlaculcare!Fataseducelaculcare,darnucujucăriilenoi,cicutigrişoruleivechişinăpârlit.Elmai începuse să-i trimităSoniei cărţipoştalecudesene—vulpi, iepuri,un soidemonştri cu

două capete, cu trei ochi, cu un singur picior, toţi zâmbitori, dânddin labe, chemând-o.Mai întâi learuncase,darseoprisecândvăzusecăeraunumerotate.Sonialeprindeacupiunezeînperete,deasuprapătuţuluiei,şidiscutacueleînaintedeculcare.

ÎifierbeaSonieiniştecaşăpentrucinăşiîncepusesăseuitepefereastră,trecătoriiaveauoculoarecamtulbure.Segrăbeauşinuştiaucăsuntfericiţi.Caşas-aars.S-aaşezatlamasă,şi-apuscapulpemânaîndoităşiaînceputsăhohotească.ÎnmomentulacelaaintratSonia:

—Mamă,cemiroaseaşa?Ceecutine?Plângi?Începuses-oliniştească,caunommare,s-omângâiepepăr:—Ei,ce-i,mămică,ei,nu-inimic,enumainiştecaşă!Soniecikaaproapecănumaifăceapipi înpatnoaptea,daracum,dupăplecarealui, începusedin

nou.Citeauîmpreunăocartepentrucopii:fetiţadincarteseducelatalcioc,acoloundesevândpăpuşi

vechi,şiîşidăseamacăpăpuşilesuntniştefetiţemoarte.Cumpoţisăscriiaşacevapentrucopii?MergeaulapoliclinicăşiSoniecikaaîntrebatdeodatăcuvocetare,săaudătottramvaiul:—Mamă,tataaplecatdelanoidincauzamea?

ÎnvacanţăoluaupeSoniapentruosăptămână.Întimpulăsta,eaaproapecăîncetasămaiiasădincasă,numaiaruncagunoiul,nuspălavasele,nuschimbacearşaful,numaifăceacurat.Nusemailuptacu animăluţele de praf cu cârpa umedă, se preda. I se părea că e o răzbunare.De la dietă trecuse laciocolată.Eraşiastaorăzbunare.

Părulîiatârnacanişteţurţurimurdarişisperialumeaprincărunteţealui.Seuita înoglindă lacuteledin jurulochilor, lapieleauscatădepeobraji, lagâtulce i seofilea.

Femeiaseusucămaiîntâipedinăuntru,însuflet,maiapoişilaexterior.Îşi spunea: cum aşa, uite, venele au început să se vadă ca nişte pârâiaşe prin pielea picioarelor,

păruldepepubisserăreşte.Iarastaînseamnăcădespărţireadetrupaînceputmaidemult.Seuitalaportretelesaleagăţatepepereţi,îşiaduceaamintecumîipozasegoală,şielseîntrerupea

mereucas-osărutepestetot,şiacumseîntreba:—Cineeacolopepânză?Şiatuncieucinesunt?Începusesăvorbeascădeunasingură:—Trebuiesădeschidgemuleţulşisăducceainicullabucătărie.Auzi?—Dece?—Deaia.Pentrucătrebuiesămăiubescmăcartemporar.—Săteiubeşti?Dece?Viseazăcăosăfacăduş,osăsearanjeze,osăseîmbrace,osăsemachieze,osă-şicumperedin

staţiadetramvaiunbuchetdeflorişiosăseîntâmpleceva.Şis-aîntâmplat.—Ada!S-aîntors.Eraveterinarul la careoduceaupeDonka.Soniecika îi spuneadoctorulAumădoare25. Pe toţi îi

tratează,petoţiîipunepepicioarebunuldoctorAumădoare!Doarnimeninu-iexplicasefetiţeicăiseduceauşipisicisănătoasecareerauluatecastrateşifărăgheare.

—Adocika,darlibertateavăprieşte!Cebinearătaţi!Ştiautoţi.Acuprins-odetalie,ceeacemaiînaintenu-şipermisese.Acumzâmbeainsolent.—N-arfibinesăluămcinaîmpreună,dinmomentcene-amîntâlnitaşa?Astaeradeciminuneaaşteptată.—Decenu?Invitaţi-mălarestaurantşicomandaţicevascump!S-auaşezatîntr-uncolţ,înconjuraţideoglinzi.Chelnerulstăteatottimpulînpreajmă,privindu-seînoglindă,îndreptându-şipapionul,trăgându-şi

manşetele.Aumădoarepovesteaîntâmplăriamuzantedinmeseriasa.Earâdeaînhohote.Chelneriţa,cândluafarfuriilegoale,seaplecataredeasupramesei,lăsândpradăvederiidecolteul

adânc.Elseuita.Zâmbea,caşicums-arfiscuzat:cesăfaci,suntemrobiiinstinctului!—Cândteocupitoatăviaţanumaicumontaşicuanestezia,deviiromanticfărăsăvrei.Eaaîntrebat,dupăceabăutşampaniapânălafundşiaîntinscupapentruaisemaiturna:—Dacătoatăviaţaiubeştinumaiopersoană,oaremaipoţiiubişipealtcineva?—Păimăîntrebidejaatreiaoară!—Atreiaoară?

Abiaacumsimţeacăedemultbeată.Isepăreacătoţiceidinjurghicescundeşicucescopsevaduceea.Laplecare,avăzutînoglindăcăospătarulmâncaunrestdintr-ofarfurie.Când ieşeaudin restaurant,Aumădoarea începuts-osărutepebuze.Ea i s-aagăţatdegât şi l-a

rugat:—Numainulamine!Adus-olaelşi,punându-şipapuciipeîntuneric,i-aşoptit:—Stailiniştită,soţiaecucopiiilacasadevacanţă.CândAumădoareavrutsă-ideajoschiloţii,eaaînceputsăplângăşiarecunoscut,printrelacrimi,

cădeanibuninusemaiculcasecucineva.Elşi-azis:„Bine,înseamnăcănumăcăptuşesccuceva.“Apufăitşis-aopintit,darnuaieşitnimic.Apois-aduslabaieşis-aînchisacolo.Eaatotaşteptat,apois-aîmbrăcatîngrabăşis-astrecuratafarădinapartament.I-atrecutprincapcă,dacăarfifostiarnă,arfipututsăseîmbetepânăşi-arfipierdutcunoştinţaşi

arfimuritîngheţată,pestradă.Nu-ieragroazădemoarte,cideceeacevinedupăea.Goală,vafiexaminată,osă isespintece

pântecelepentruaverificacevaşiaşaevident.N-aveaaltcevadefăcutdecâtsăianiştepastile.Trăgândapalatoaletă,şi-aspuscăepentruultimaoarăînviaţăcândfaceasta.Şiamaitras-oo

dată.Aluatunpumndetablete,aînceputsăleînghită.Auitatsămaişibeaceva—s-aduslabaieşia

băutapăchiardelarobinet.Tableteleeraupreamari şinuputeasă le înghită—a trebuit să le rupă.S-aaşezatpemarginea

căziişile-arupt.Şi-aadusamintecăîncuiaseuşadelaintrare,trebuias-olasedeschisă.Cândatraversatcamera,a

simţitcădejaoiaameţeala.S-aaşezatpepat.Aînceputsă-ibubuiecapul.Cameraseînvârteaînjurulei.Atrastelefonulmaiaproape.Aformatnumărul.Aridicatreceptorul,cealaltă.Desomnoroasăceera,nuînţelegeanimic.—Chemaţi-l,vreausăvorbesccusoţulmeu!—Ştiţiceorăeste?—Nu.Elaluatreceptorul.—Ces-aîntâmplat?Aiînnebunit?Aitrezit-opeSonia!—Amluatniştepastile.Mi-efrică.Nuvreausămor.Terog,vino.Limbaiseîmpleticea.—Cheamăsingurăsalvarea!—Vino!—Haicăosăchemeusalvarea.—Terog!

—Câttemaiurăsc!Osăvinacum.—Vinofărăea!—Bine.Vinacum.Încearcăsăvomiţi!—Staipuţin!—Cemaie?—Teiubesc.—Vin,vin!Cealaltăvoiasădoarmă.Dimineaţadevremetrebuiasăseducălaserviciu.

0Saşenkamea!Dinnouamînfaţăofoaiedehârtie—legăturameacutine.Iar,pedealtăparte,măîntrebcum

poateoareofoaieidioatădehârtiesăneunească,cândtotcenedespartenisepareaşadeneînsemnatşifărăvaloare!Oarepotsăexisteobstacolecaresănedespartă?Şitusimţiasta,nu-iaşa?

Dragamea,frumoasamea!Dacăaişticâtvreausăfiuacasă!Probabildeaceeaeaşadeimportantsă-ţiscriu.Cândscriu,parcămăîntorcacasă.AstăziChirilm-arugatca,dacăseîntâmplăcevacuel,să-iducmaică-siigeantalui,şiazâmbit:—Desigur,ean-osăpriceapănimicdinasta.Tottimpulvorbeştedeeacumaretandreţe.Deaici,dindepărtareaaceasta,începşieusăpricepcătoatăneînţelegereameacumamaşitoată

lipsameadeiubirepentrueasuntnişteprostii.Acumi-aşiertatoatesupărărileşii-aşcereiertarepentruceatrebuitsăsuportedinparteamea.Şiîncepprinarecunoaşteunlucrucaremăchinuiedemulţianişipecaren-ampututsă-lrecunosc

lavremealui.Înţelegi,Saşenka,esteopovesteextremdestupidă.Măjucamcuniştemonedepepervaz.Mai ţii minte pervazul nostru extrem de lat? Sau aşa mi se părea pe atunci? În fine, mă jucam cumonedele:lepuneampecantşiledădeamunbobârnacspremargine,astfelîncâtmonedaseînvârtea,transformându-se într-unglob sonor, transparent. Iarmai apoiprivireami-a căzutpeunvasmaredecristal,încareseaflaubijuteriilemamei—broşe,brăţări,cercei,şiamvăzutacoloinelulei.Verighetapecarei-odăruiseorbul.Şitareammaivrutatuncis-ofacşipeeasăseroteascăpepervaz,capeomonedă!

Amîncercatdecâtevaori şinuamreuşit, tot sărea, ţopăiapeparchet,darodatăamreuşit!Erafoarte frumos—un globuleţ auriu gol, pe jumătate aerian, care descria cercuri pe pervaz şi zornăiauşor.Mai ales sunetul îmiplăcea, când inelul se învârteapeomuchie şi tremura sonor, înaintede aamuţi.Iarcândi-ammaidatîncăunbobârnac,verighetaasăritpefereastră.

Amalergatafarăsăocaut,darn-ammaigăsit-o.Poatecăogăsisealtcinevaşioluase.Maiîntâi,amvrutsă-ispuntotulmamei,darnui-amspus,şiovremenicieanuaîntrebat.Dar,

maiapoi,cândaîntrebat,erapreatârziucasămairecunoscşiamspuscănuştiunimic.Mamaasuferitfoarte tare şi nu se putea linişti deloc—cineputuse să-i fure verigheta?Bănuia tot felul deoameninevinovaţi.Amauzitcumvorbeacuorbuleicăprobabilvecinafusese,darmaiapoiadeciscăfusesedoctorulpecare-lchemaserăcândrăcisetatălmeuvitreg.

Îmieraîngrozitorderuşine,dartăceam.

Daracumi-aşpovestitot.Măgândesc laeaşi-miamintesc tot feluldefleacuri.Deexemplu,cămamadormeamereucuo

legăturăneagrăpesteochi,nuputeasăadoarmădacăintraluminăîncameră.În copilărie îmi plăcea foarte tare mirosul de fum al lucrurilor ei. Fuma nişte ţigări deosebite,

parfumate.Cândaveadispoziţiebună,cedarugăminţilormeleşiscoteacercuridefumcareintrauunulînaltul,scoteachiarşiopturi.

Dar când se mutase la noi orbul, el îi interzisese să fumeze şi ea fuma uneori pe ascuns, pefereastră,iarpeminemărugasărămânăsecretulnostru.

Ţinmintecăerambolnavşieaavenitdinfrigşi, înaintedeamăatinge,şi-a încălzitmâinile lasubsuoarăşiapoişi-apusdegetelepegât,săverificedacăs-auîncălzit.

Maiapoi,cândamînceputmatematica,misepăreaamuzantă:îmicereasă-mifaclecţiile,dareanuarfipututfaceniciunsingurexerciţiu.

Iarmai târziu amgăsit câteva fotografii vechi, în care era cu un bărbat, dar care nu era tata, şipentruprimadatăm-amminunatcă,defapt,ştiamfoartepuţinedespreea.Iarsăoîntrebcucinefuseseimortalizatăpeveciesubpalmier—unlucruaşadesimplu—sedovedeaafi,nuştiudece,unlucruimposibil.

Şiacummăminunezcăaşaaufosttoatediscuţiilenoastre!Eastriga:—Ditamaigăliganul,şizileîntregitaifrunzălacâini!—Nutaifrunzălacâini,măgândesc.Şi-itrânteamuşaînfaţă.Odată a intrat lamine seara târziu, probabil voia să vorbească despre ceva important. Eum-am

prefăcutcădorm.M-aacoperitcuplapuma,amaistatpuţinşiaplecat.Dar,lucrulcelmaiimportant,estecăacumi-aşcereiertarepentruorb.Într-ozi,amvenitacasăînfugăşil-amgăsitîncameramea,pipăiapeacolo.I-amfăcutmameio

scenădeisterie,căelsănumaiîndrăzneascăsăintreşisă-miatingălucrurile.Iareaaînceputsăplângăşisăţipelamine.Şieaaavutocrizădeisterie.Şiamtoturlataşaunullaaltul,fărăsăneauzim.

Abiaacumîmidauseamacegreuîieracuamândoi.Faptulcăsoţuleraorbn-otulburadeloc.Lacafenea,chelneruliseadresaei,casăaflececomandă

pentruel.Pentruoameniideprinşicucontactulvizualesteunlucrufiresc—săteadreseziînsoţitorului.Dareaseobişnuisesărăspundărâzând:

—Întrebaţi-lpesoţulmeu,nuvămănâncă!Miseparecă,dimpotrivă,faptuldea-şiîmpărţiviaţacuunorbofăceasăsesimtăimportantă.Ţin

mintecăne-avizitatîntr-ozifatauneicunoştinţede-aei,caremaiveniseşialtădatălanoi,şipecaremi-oaminteamcafiindofatăfoartefrumoasă.Doarcămaiapoiiseîntâmplaseonenorocire.Mergândlacineva,seaşezaseînfotoliucucâinelegazdelorînfaţăşiîncepusesăsejoacecuel,doarcănueraunul de casă, ci fusese luat de pe stradă. Probabil că făcuse vreo mişcare nepotrivită şi câinele s-arepezit şiamuşcat-ochiarde faţă.Fusese frumoasă,dardeveniseunmonstru.Avenit lamamasăoroagesă-ifacăcunoştinţăcuuntânărorb.

Eufăceameforturisăleotrăvescviaţa,darei,probabil,purşisimpluseiubeauşinuînţelegeaudecesuntaşadecrud.

Acumîncercsă-miaducamintedacăelaţipatvreodatălaea—nu-miaducaminte.

Cândmama şi-a scrântit piciorul şi şi-a rupt ligamentele, tatăl vitreg a îngrijit-o cu tandreţe, îiaduceamasalapat.Îivădaievea—easetârăştestângacicucârjelepecoridor,iarelmergealături,gatasăoprindă,săosusţină.

Ţinminte,mamaseuitamereuînoglindăşiseîntrista,darelseapropia,oîmbrăţişadinspate,osărutaşizâmbeacuzâmbetulluistrâmb,avândavantajulorbului—deafiaşacumeste,nucelpecare-laratăoglinda.

Şimaiţinmintecămăpregăteampentruexamenullafizică,turuiamceva,iarelaspusdeodată:—Luminaparcurgeîntr-osecundăsutedemiideverstepentrucacinevasă-şipoatăpotrivipălăria

înoglindă!Şipentrumineafostevidentatuncicăluminasegrăbeştedegeaba.Elciteamult—cândintraiîncameralui,credeaicăeîntuneric,pustiu,darcumaprindeailumina,

vedeaicăelstăînfotoliucuocartegroasăpegenunchi.Elluacărţipentruorbidelabibliotecăşiseenervacăerautocitedeatâtacitit.Literelescrise înalfabetulBrailleerauştersedeatâteadegetecâtetrecuserăpesteele.

Tatăl vitregmai scria şi versuri. În toiul nopţii se ducea la bucătărie, pentru a nu o deranja pemama,şi,stândînîntuneric,străpungearepede-repedehârtiacusula.

Mamarepetaadeseaversurileeipreferate:—Trupultăuînnegurăîmiţinelocdelumină…Încameraloreraumormaneîntregidehârtiegroasă,plinădeînţepături.Elîncercasesă-mistârneascăpasiuneapentrunumismatică.Tatălvitregcolecţionamonedevechi,

puteasăleţinăînmânăoreînşir.Aveacâtevarare,preferate—lerecunoşteadupăpipăit.Mă uitam la orbitele lui căzute, iar el îmi povestea despre Panticapaeum26, capitala Regatului

Bosforului.Ţinmintemonedeleaceleacureprezentăriînrelief—peofaţăunarcîntinscuosăgeatăîndreptatăsprerăsărit,pecealaltăungrifon.

Dupăaceea,din cauzamonedelor,mâinile lui aveauunmirosmetalic, acrişor.Ţineam înpalmădiscurile acelea inegale, uşoare, şi nu-mi venea să cred că sunt contemporane cu Arhimede şi cuHannibal.

Pe un bănuţ de aramă era reprezentat împăratulRhescuporis I, reţinusem numele straniu, iar pereversprofilul împăratului romanTiberiu.Tatălvitreg îmiexplicacă regiiBosforuluipurtau titlulde„prieten al cezarilor şi prieten al romanilor“ şi că pe monedele lor imprimau portretele împăraţilorRomei.

Şimaipreţuiaînmoddeosebitomonedăfărăcap,dinUtrecht.Spuneacă,înainte,cândoameniimureau,lisepuneaîndinţiomonedă—pentruplatacălătoriei.Şi

odată aglumit că, atunci cândo sămoară, şi lui va trebui să i sebage îngură, în spateleobrazului,monedaastafărăcap,bătutălaUtrecht:

—Nuvreausămergacolofărăbilet!Saşenka,imaginează-ţi,încopilăriecredeamcămonedelemetaliceeraucopiiibanilor!Tatăl vitreg îşi prefira tot timpul comorile, turtite, şterse, cu tot felul de firişoare, cu resturi de

scrieri arăbeşti, şi eumăuitam la el şimăminunam—parcăvedea şimonedele, şi trecutul, şi cinebătusemonedeleacelea,şicumarătauîmpăraţiidemultdispăruţişi,înacelaşitimp,pânzadepăianjendincolţsauturnulîndepărtatalfabriciinicinuexistaupentruel.

Peatunci,încercamunfeldesentimentdesuperioritatefaţădeel—uite,eleorb,iareuvădceelnuvede.Dar acummi se pare că acel adolescent văzător observa câte ceva, dar nuvedeanimicde-adevăratelea.Orbul,prindefiniţie,trebuiesăfieslab,fărăapărare.Dareleraputernic,însetatdeviaţă,şi mama de aceea se agăţase de el. Tatăl vitreg, se pare, nu se simţea deloc nenorocit sau cumvadezavantajat.Înniciuncaznuvedealuminaaşacumnuovedemnoidacăsuntemlegaţilaochi.Ochiiluinuvedeauluminaaşacumnuovădgenunchiişicoatelenoastre.

Tatălvitregmaiaveaşiunfabulossimţalumorului.Deexemplu,mâncaunmărtăindu-lcucuţitul,îicurăţacoaja,ţineafeliuţatăiatăînvârfulcuţituluişipovestea,râzând,căpestradăofemeienupreatânărăîlcondusesepânălapoştă,iarladespărţireîispusesecuovoceplinădecompasiune:„Decâtaşa,maibinesănumaitrăiescdeloc!“Tatălvitregnuseputuseabţineşiolovisecubastonul.Elpovesteaaşa,deparcăvoiacatoţisărâdăamuzaţidepovesteaasta.

Daracum,nuştiudece,mi-amadusamintecăvaralocuiamlacasadevacanţăşielmergeaprinlivadă, apleca şi atingea crengilemerilor.Ţineaminte unde se află fiecare fruct, apoi în fiecare zi îlpipăia,simţeacumcreşte.

Şi încăoamintire—fusesejefuit lamagazin.Voisesăplăteascăşiodoamnămiloasăîşioferiseajutorul.Doarcă îi luasebaniidinportofel.Făcusescandal,darsărmanatânărăvânzătoareaplâns înhohote,încercândsă-lconvingăcăeanueravinovatăcunimic.

Cândm-am ras pentru prima dată, tatăl vitreg mi-a dat apa lui de colonie. În momentul acela,probabil,mi-atrecutpentruprimadatăprinminteungândsimplu:elnuavusesecopiişiîntoţiaceianivoisesămăsimtăfiullui,iareufăcusemtotceputusempentrucaastasănuseîntâmple.

Apropo, asta am învăţatde la el—dacă te tai la ras, să rupiobucăţicăde ziar şi s-o lipeşti detăietură.

Eu mă tot gândeam la tata în anii aceia. Oare de ce ne părăsise, pe mine şi pe mama? Ce seîntâmplase?Visamcăosăneîntâlnim.Nuştiudece,măgândeamcăodată,purşisimplu,vavenisămăaşteptedupăore,încurteaşcolii.

Amvăzutundevacumunbărbatîşiînvăţafiulsămeargăpebicicletă—mergeadupăelşiţineadeşa.Şiaşavoiamşieu,sămăînveţetatasămergpebicicletă!

Ţinminte: laadunareasolemnăde la sfârşitulanului şcolar,eudejasunt tunsscurt,pentruvară,directorulîmiînmânează,înaplauzeleîntregiisăli,odiplomădemerit,iareuîmicautdinpriviripărinţiiînmulţime,îlcautpetatălmeu,deşiştiucănuarecumsăfieaici.Dardacăosăseîntoarcăchiaracum?Şisebucurădetriumfulmeu?Semândreştecumine?

Uneori, găseam lucruri rămasede la el, pe caremama,dinnu ştiu cemotiv, nu le aruncase.Deexemplu,încopilăriemăjucamculinialuilogaritmică.Înpodrămăseserămanualeleluivechi,prăfuiteşiincredibildeplicticoase,plinedetotfeluldesocotelişiformule.Aruncasetoatefotografiilelui,iaracoloundeerauamândoi,peelîldecupase,încâtşiînfotografiaîncareeraînsărcinatăcumine,delatatarămăseserănumaidegeteletăiate,iţindu-sededupăumărulei.

Odată,amîntrebat-opemamadespretata,darmi-arăspunscănuvreasăvorbeascăcuminedespreel:

—Osăcreştişiosăaflitot.Dupăaceeam-amtemuts-omaiîntreb.Aceastăiubireneconsumată,accentuatădeurapentrutatălvitreg,oîndreptamîntr-unfelasupralui

ViktorSergheevici.N-aşputeasăspundacăacestciudatpersonajomerita.Lalecţie,nearătaprotozoarelelamicroscop.Îşiaruncacravatapesteumăr,pentruanu-lderanja

cândseapleca,dar tot îialuneca.Nusevedeamainimic,numainiştepete,darprofesorulneasiguraplindepatimăcăvedemadevăratanemurire.Iarpentruacaptaatenţiaclasei,nuştiudece,mădădusepemine de exemplu, fapt ce produsese în clasă o undă de hilaritate, iar eu fusesem ofensat până lalacrimicănu-şidăduseseamacăse râdedemine. Îi făceasă râdăpecolegiimei,povestindcummădivideu,iarceledouăjumătăţialemelerământoteu,fiecarereprezentândopersoanătânără,rămânândînacelaşitimpşibătrână,şicareîşiiaviaţadelacapăt—şitotaşamilioanedeani.

— Imaginaţi-vănumai! aproape că striga el de emoţie.Uitaţi, infuzorii aceştia pe care îi privimacumprinocularulmicroscopuluiauvăzutdinozaurii!

Atuncimăuluisefaptulcăpelumeexistănemurirearealăşicămoarteaacestorprotozoarenuesteuna firească,cidoaraccidentală.Darmăuimisecelmai tare faptulcăViktorSergheevici,profesorulmeu preferat, mă aruncase cu atâta uşurinţă în gheara batjocurei acelor animale. Şi îmi spuneam,plângânddenecaznoapteaînpernă,cănumăiubeşte.Prinurmare,nicieunutrebuiasă-lmaiiubesc.

Şorecarul.Iarlaosăptămânădupăastas-aîntâmplatcrizadelaoră.Saşa!Îţiscriu,micuţamea,şiuitdetotceeînjur!Cebinee!Aicitotuleimpregnatdemoarteşideboalăşieimposibildeimaginatcăundevacontinuăviaţaca

şi cumnu s-ar fi întâmplat nimic. Străzi, ziare,magazine, tramvaie.Grădina zoologică.Restaurante.Poţipurşisimplusătrecipelapoştă.Saupelacofetărie,săcumperioprăjitură.

Deaici,lucrurilecelemaisimpleparciudate.Nueoareciudatcăoraşulmeuîşitrăieşteviaţafărămine?Numaicăadevenitinvizibilpentrumine.Şilavoiacumevară.Oareelafeldezăpuşeală?

Ce-aşmaivreasăfieiarnă!Să iei o gură de aer îngheţat. Să auzi trosnetul paşilor pe zăpada îngheţată, ca şi cum aimerge

ronţăindcrutoane.Săveziţurţuriidesubburlan.Şidedimineaţăzăpadasăfielină,gânditoare.Ştii, ţinmintepădurea în lunamartie, cândzăpada sedusesedeja, iar acoloundecinevacălcase

iarna prin nămeţi, urmă după urmă, rămăseseră în frunzişul uscat nişte fuioare îngheţate. Şi aşa seîntindeaprinpădureopotecăciudatădinfuioaremurdare,netopite.Oarecedeamreţinutasta?

Şimaiţinmintecăamuitatosticlăcuapăpebalcon:afostgerpestenoapteşisticlas-aspart,iarapa,luândformasticlei,acontinuatsăsteaînpicioare.

Asteaîmivinînmintepentrucăaicimurimdecăldură.Saşenka,decâteorimi te-am imaginatcumviiacasă!Acolo totuleste încă la locul lui.Camera

mea. Cărţi peste tot, pe pervaz, teancuri în dulap până sus, pe podea stive. Canapeaua mea veche,desfundată.Veiozamea.Niciuntirdeartilerie.Niciomoarte.Totulelaloculluiobişnuit.Ceasulticăie,dartimpuls-aoprit.Totuleadevărat,domestic,drag.

Visezcămăîntorcacasăşipurşisimplumătrântescpepatşiprivesccuemoţietapetulojumătatedezi.Altădatănumi-arfitrecutprincapcăunlucrumăruntcaacestaîlfacepeomfericit.

Da,da,cândosămăîntorc,osăprivesccutotulaltfellalucrurilecelemaiobişnuite—serviciuldeceai,veioza,fotoliulmoale,raftulcucărţi.Hornulfabricii,caresevedepefereastră.Miseparecăacumlucrurileaucăpătatpentrumineosemnificaţiecutotulnouă.Măcarpentruastaşitrebuiasăseîntâmpleceeaces-aîntâmplat.

Ştiicemăuimeştelamorţi?Căseamănăunulcualtul.Întimpulvieţiieraudiferiţi,dardupăaceeaau ochii la fel— pupilele ochilor sunt tulburi, pielea e de ceară, iar gurile, nu se ştie de ce, suntdeschise.Esteneplăcut,maiales,săteuiţilapăr,nupotsăexplicdece.Şilapicioare.

Şimirosulelafel.Desigur,nuemiros,eoputoare.Oduhoare.Celmairespingătormirosdepepământ.

Ştiidecâteoriamvăzutînviaţăpeştimorţi,păsări,animale,daroasemeneaduhoarecumvinedelacadavreleomeneştinuamsimţitniciodată.

Şiesteimposibilsăteobişnuieşticuunasemeneamiros.Şin-aicumsănurespiri.Încomparaţiecuduhoareaasta,mirosulfecaleloramestecatecuvarulcareestearuncatîngropile

cuconţinutulnostrupareunfleac.Saumirosultifoanelorpurulentedinsaladepansamente.Iarmirosuldepaiemâncatedecaiaivreapurşisimplusă-lieiîntine,săacoperiastfelmirosulde

sudoareşidetrupurimurdare.Uneoriaşvreasă-mitainasul…Ei,da,să-ltaişisă-ltrimitacasăcuprimaocazie,pentruamergepestrăzilemeleşiaadulmeca.La

Gogol,nasulfugitn-aadulmecatniciodatănimic.Daralmeuarmergeşiaradulmecatoatemirosurilecunoscute.

Totuşi,esteuimitorfaptulcă,întimp,mirosurilepecarele-aireţinutcândvanuslăbesc,cidevinşimaiintense.

Dinparc,delateiiînfloriţi,dupăploaie,nuvineunmiros,ciosimfonie!Uitecofetărianoastră—vanilie,scorţişoară,ciocolată.Bezea,marţipan.Ecleruri.Zefir27.Pastila28.

Caramelecufructe.Halva.Prăjiturilemelepreferate—cartofii.Unmirosumed,suculent,dinflorărie—crinialbi,umezi,şipământreavăn,aburind.Mirosuri pe ferestreledeschise—cafeaproaspătmăcinată.Şi dincoace cinevaprăjeşte peşte.Şi

dincoloadatlapteleînfoc.Cinevas-aaşezatpepervazşicurăţăoportocală.Altcinevafacedulceaţădecăpşune.

Miroaseafierdecălcat,apânzăfierbinte,amasădecălcat,aabur.Sezugrăveşteundeva—vopseauaîţiînţeapăviolentnările.Mirosdepielărie—încălţăminte,genţi,curele.Parfumerie—parfumuri,creme,apedetoaletă,pudre.Pescărie—dinsprepeştiidepefulgiidegheaţăvinemirosdeproaspăt,demare.Atelieremecanice—mirosurideruginăşiunsori,gaz,uleidemaşină.Dinsprechioşculdelacolţmiroaseacernealătipografică,aziareproaspete.Cinevaaieşitdinuzinatermică,împrăştiemirosdesudoare,depânzădesac,decărbune.Delamagazinuldepâineserevarsăoaromăîmbietoaredejimblăproaspătscoasădincuptor.Iaraceastaesteofarmacie!Cemaimiroaseaspitalfarmaciaasta!Şimaideparteseîncălzeştebitum,setoarnăasfalt.Mirosulputernicdesmoalătopităacoperătot.Şiaşaarmergenasulmeulanesfârşit,şiaradulmeca,şiaradulmeca.

+Încurândseîmplineşteolună.S-aufăcutpatrusăptămânidecânds-aîntâmplatces-aîntâmplatcuSoniecika.Nu-şirevinedeloc.

Şinicinuseştieces-aîntâmplatexact.SeparecăDonkas-asmulsdinlesă,s-asmucitşiatras-opeSonia, iar ea a alunecat pe treptele îngheţate şi s-a lovit cu ceafadeobordură ascuţită dinpiatră.Arămasinconştientăîntr-obăltoacă,înlapoviţă.

Amadus-olaspitalulmeu.Cem-ammaizbătutcas-opunăsingurăînsalon!Stăîntinsăînpat,slabă,numaipieleşios.Mâinileşipicioareleîisuntplinedevânătăilăsatedeinjecţii.Estearătatăconfraţilorlacontravizită:—Uitaţiuncazinteresant.Efetiţaaceeadesprecareamvorbit.Dupăaccidentseaflăîncomădeja

de…Părinţiivinlaspitalperândşistaucuorele.Trebuie să scoată cârpele ude de sub ea, să-i picure în ochii uscaţi apă sterilă. Să-i umezească

buzeleuscate.S-oîntoarcă,s-ospele.Trecpeacolo,aruncoprivire—elseuităpefereastrăşi-ifreacăpicioareleslabe,lipsitedeviaţă.Elseînvinuieştepentrutotces-aîntâmplat.Eamăînvinuieştepemine.Adasetotducelamedicul-şef,cere,plânge.Seaudedepecoridor:—Faceţiceva!CândeealaSonia,încercsănutrecpeacolo.Cândsuntdenoapte,trecdes.Ochelariicuosingurălentilăseaflăpenoptieră.Ceasuleimic.Îlîntorc.Pepatsuntjucării,le-auadusdeacasă.Tigrişorulcuochiiholbaţi,dinnasturi.Papuceiisuntsubpat.Aşteaptărăbdători.Odatăamintratcânderaellaea,îimângâiamânacupensuladinpărdeveveriţă.M-avăzut,s-a

tulburat,aascunspensula.Delaşcoalăauvenitdouădintreprieteneleei,austatoclipă,zgribulindu-sesperiate.Elle-azis:—Nutăceţi,povestiţi-icefaceţiacumlaşcoală!S-auzgribulitşimaitare.Nuseştiedece,fetelei-aubăgatînpumnişoroghindă.Auieşitdinsalonşiauînceputsăplângăîn

hohote.Întoiulnopţiiels-atrezitţipând—avisatcăi-aprinsSonieiundegetcuuşa.— Îţi dai seama, eumergeam înainte şi nu amvăzut că ea e în spatelemeu şi a băgatmâna în

deschizăturauşii.Etranspirattot,respirăgreu.Pânădimineaţaserăsuceşteînpat.Acumdormimseparat.Pentruprimadatăm-amdussădorm într-oaltăcameră,pentrucăelgemeaşi se tot învârtea şi,

pentrucădormeaagitat,mi-abăgatmânaînochi.Îmidauseamacevoiasăspunăatuncicândvorbeadespreoaltăformădesingurătate.Odatăm-am

trezitşiamvăzutalături,pepernă,ofaţăbătrână,străină.Amînceputsăobservlaellucruripecaremaiînaintenulevăzusem.Pedeoparte,eincredibildepretenţios—cândmergeînvizită,îşipunepaharulundevamaisus,pe

dulap,canimenisănui-liadinîntâmplare,iar,pedealta,emurdar.Cândsortezlenjeriapentruspălat,pechiloţiiluisuntmereupetemaronii.

Începesămăiritefelulîncaremănâncă.Repede,lacom,neîngrijit.Plecămdelaprieteniiluivechişielîncepesă-ivorbeascăderău.Nulitateaasta,lacheulăla.Şinici

prieteninui-aumairămas.Vechiiprietenidefamilie,maidegrabăsoţiilelor,auîncetatsă-lmaiinvitedupăceapărăsit-opeAda,presupunândcăexemplulprostecontagios.

Elîmbătrâneşteşisetemedeasta.Şiseagaţăşimaitaredemine.Şidincauzaaceastasesimteşimaibătrân.

Aînceputsăuitetot—şiimportant,şineimportant.Vinetulburatşiîntreabă:— Îţi imaginezi, nu pot să-mi amintesc cine a pictat parchetarii de la Orsay! De dimineaţămă

chinuiesc!Uneoriefoartebinecuel,euşor.Daralteoriadunăatâtaîntunericînăuntru…Împreunăsuntemfoartesinguri.ChiarînaintesăseîntâmplecuSoniecika,aspus:—Cândvane-afostbineîmpreună,nu?—Da.—Cenis-aîntâmplat?Şitotelagăsitexplicaţia:—Ştii,noidoisuntemcaoglinzileluiFresnel.Aufostluatedouăoglinzi.Aufostpusefaţăînfaţă.

Şilaunanumitunghiceledouărazedeluminăîndreptatespreeleaugeneratîntuneric.Dincândîncând,facemscandaluri,caîntr-unfilmprost.Pornimdelaniştefleacuri,apoiţipămşi

trântimuşile.Uneori, parcă privesc toate acestea de la distanţă: cine sunt aceşti doi oameni din bucătărie?Ce

vorbescei?Dece?Maialeseamăirită.Cineefemeiaaceasta?Oareeusunt?Nu,nusepoate.Daratunciundesunt

eu?Ces-aîntâmplatcumine?Undeamdispărut?—Tunufacicumtrebuiecarneadeoaie!Adaofăcea…Carneanevinovatăzboarălagunoi.—Na,să-ţifacăeacarnedeoaie!Nusepoatecafemeiaastadinbucătăriesăfiueu!DupăaccidentulSoniei,scandaluriles-aumaipotolit,darnuamdevenitmaiapropiaţi.Seîntoarcedelaspitalşibea.Cumva,beatdetot,aîngăimat:—Ştii, Saşa,mi s-a făcut frică, pentru căm-am gândit: oare nici tu nu eşti omul pe care l-am

aşteptattoatăviaţa,oaredinnoueopăcăleală?Dar,dacăamgânditaşa,atunciaşaeste,nu?L-amdezbrăcat,l-amduslaculcareşiambăutcemairămăseseînsticlă.Adouaoarăaspus:—Mis-apărutcăecevaautenticcunoi.Cândsuntemamândoiesteautentic,iarcualtcinevane

căutămunulpecelălaltşinuneputemgăsi.Darpoatemis-apărut.Alaltăieri,laspital,m-amîntâlnitcuAda.Easeducealafetiţă,urcagreuscara,seopriselângăo

fereastrăsă-şitragăsufletul.Trebuiasătrecpelângăea.Eam-avăzutşiazâmbitbrusc.M-amapropiat.

Eaaoftat:—Saşa,ştiu,faceţipentruSoniecikanoastrătotceputeţi.Vămulţumesc.Şi,vărog,nu-mipurtaţi

pică!Aînceputsăurcedinnou,încet.Înnoapteaaceea,nuampututdelocsăadormşi,dupărespiraţialui,mi-amdatseamacănicielnu

doarmea.Amstataşaamândoifărăsădormimşipânălaurmăamspus:—Maiţiiminte,mi-aispuscăaifăcutogreşealăcândte-aiînsuratcuAda.—Ţinminte.—Uite,miseparecătrebuiesăîndrepţigreşealaastaşisătrăieştialăturideeapânălasfârşit.

0Saşenkamea!Cefaci?Ceecutine?Ştiucătegândeştilamine,cămăaştepţi,cămăiubeşti,căîmiscrii.Maiînainteaşficiuntitfrazeleacesteaastfelîncâtsărămânănumai„mea“şi„îmi“,daracumasta

misepareaşadelipsitdeimportanţă!Aşademultîmilipsescscrisoriletale!Aicitoţiaşteptămpoşta,dareanuvineşinicinuvaveniîn

viitorulapropiat.Scrisoriletaleseplimbăpeundeva.Darneapăratosăajungălamine—deoriundearfi.Aşteptşiaştept,şipânălaurmătotosăleprimesc.Osăleprimesc,probabil,cuvraful,toateodată.S-auadunatpeundeva,darmaiapoiosăţâşneascăcapesteunzăgaz…

Amgăsitunmomentliberşivreausă-lpetreccutine.Veştile suntbune. Imaginează-ţi, şiaici suntveştibune!MisiunilediplomaticedinPekin încăse

menţin!Toţicredeaucăoameniiaceiasuntmorţi,dareitrăiesc.S-astrecuratdeacolounemisarcuoscrisoare,ne transmitcă suntasediaţi şi aşteaptăajutor.Alţi emisari înaintea luinuauajuns.Aici sepregăteşte campania asupra Pekinului, darmai întâi o să fie asediul liniilor întărite dinTientsin.Nutrebuiesălăsămarmatachinezăînspatelenostru.

Şiuiteşioaltăveste—amfostmutaţiînarsenalulrăsăritean.Statul-major s-a instalat în încăperile fostei academii tehnicemilitare, ofiţerii au fost încartiruiţi

chiarîncăsuţeleîncarelocuiserăgermaniişienglezii—profesoriaiacademiei.Acumîţiscriustândlaumbraunorsalcâmişiînfofolitpânăpesteochidincauzaţânţarilor.Cade

obicei,toţisuntepuizaţidecăldură.Depenasîmipicurăsudoareapehârtie—terogsămăierţipentrupeteleastea!

Când am ajuns noi, era peste tot o dezordine totală. Se vede treaba că cei care locuiseră aicifugiserăînultimulmoment,cândarsenalulfusesedejacuceritdeihetuani.Încamereşiprincurţieraumormane de uniforme ale studenţilor, cărţi chinezeşti, englezeşti şi nemţeşti. Ce ciudat să răsfoieşticaietele studenţilor, umplute sârguincios cu schiţe şi cu exerciţii! Peste tot erau căni sparte, pene,cerneală,pensulepentrutuş,flecuşteţedinjasp,căciuli,tablourichinezeşti,aforismescrisepefoilungi,cufereşicaseteprincaresecotrobăise.Totuleraaruncat,rupt,spart,călcatînpicioare.

Eu şi Chiril am găsit aici o bogată bibliotecă europeană. În principal, sunt cărţi dematematică,fizică,chimie.Soldaţilornoştrile-atrecutimediatprincapsălerupăşisăleardă—şinimeninu-imaipoateopri.Einteresantcătoateclădirileacademieisuntconstruiteînmanierăchinezeascăşivinînşir,

una după alta. În primele clădiri erau locuinţele profesorilor, amfiteatrele, laboratoarele, cabinetelecercetătorilor,iarîncelelalteseaflaucăminelestudenţilor.Înspatesegăseauadministraţiaşibucătăria.

Înmijloculprimeicurţiafostconstruitunturndeobservaţiedinlemn.Azim-amcăţăratpânălanivelulcelmaidesus,deundesedeschideoprivelişteextraordinară—astadacăpoţisăfaciabstracţiedeceeace se întâmplă în jur.Lanordul arsenalului sevedecanalulLutai, deoparte şide alta a luichinezii au amplasat baterii. În vest este Tientsinul chinezesc şi, puţin mai departe, concesiunileeuropene. În sud-vestul arsenalului se află tabăra noastră. În sud-est se află calea ferată care duce laTongzhou. La răsărit se întinde o câmpie de necuprins, năpădită de sorg. Din loc în loc se văd,înnegrind, sate chinezeşti şi crânguri. Undeva, departe, în nord şi spre est, poţi vedea cu binoclulmişcareatrupelorchineze,caretrecprobabildinspreLutaispreTientsin.

AmhoinăritcuChirilprinarsenalşiamfostuimiţidebogăţialui.Amgăsitatelieredearmurărie,magazii,laboratoare.Totaicisebăteaumonedechinezeştidebronzşideargint.Însălileuriaşeseaflaoîntreagă uzină unde se pregătea praful de puşcă şi se făceau gloanţe pentru carabine Mauser şiMannlicher de ultimmodel. În magaziile subterane se păstrează rezerve uriaşe de grenade de toatefelurile, fugase, şrapneluri.Chiril îmi traducea inscripţiile chinezeşti.De exemplu, „camera tunetuluisubteran“eramagaziademine, iar„locuinţadragonuluideapă“este înrealitatenumaiundepozitdematerialeantiincendiu.

În preajma forjelor, a marilor cazane şi a maşinilor, muncitorii chinezi au pus reprezentări alezeităţilor protectoare alemuncii şi aprindeau lângă ele beţişoare parfumate.Pemaşini şi cazane suntlipiteinscripţiiroşiicuenunţuridetipul:„Eomarefericiresădaidrumulmaşinii“,„Eunmarenorocsădeschizicazanul“.

Lucrulpozitivînceeacepriveştemutareanoastrăestecănunemaiînvecinămculazaretulşinusemaiaud,zi şinoapte,gemetele răniţilor.Desigur, e răucănumaiavemposibilitateadeamaidapeacoloşiamaistalataclalecuZarembasaucuLucie.Aiciteobişnuieştifoarterepedecuoamenii.

Înparteavesticăaarsenalului,încâmpdeschis,aufostamenajatepulberăriile.Egroaznicsătrecipelângăeleşisăsimţică,încazuluneiîmpuşcăturireuşite,aicitotulosăsarăînaer.Şiebinedacăteomoarăimediat,măcarsănuteschilodească.

Defapt,Saşenka,aşagândeameuînainte.Daracummăgândesclaastacutotulaltfel.Maiînainte,mi se părea că e o nenorocire să trăieşti desfigurat sau infirm.Lipsade sens, viaţa de douăparale aviermelui.Săfiipovarăpentrusineşipentruceidinjur—dece?Visamlamoarteaideală,sămorişisănuştiicămori.Sădisparipurşisimplu.

Daracumvreausătrăiesc.Cumofi!Saşka,vreausătrăiesc—infirm,monstru,n-areimportanţăcum!Sătrăiesc!Sărespir!Lucrulcel

maigroazniccândmoriecănumairespiri.Înlazaret,m-auimitoscenă:eraacolounrănitfăcutzob—mâini,picioare,toatezdrenţe,aştepta

să-ifieamputate,darunulglumeţpovesteacevaamuzantşi totcortulseumplusederâsete,şirănitulacestarâdeaşiel.Atuncinuînţelegeam,nueramînstaresăînţelegdecerâde.Daracumînţeleg.

Săfiurănit,sărămâninfirm,darsătrăiesc!Săţopăiîntr-unpicior.Îţidaiseama,unpicior,darpoţisăsaricuelundedoreşti.Şinu-inimicnicidacăpierdambelepicioare!Osămăuitpefereastră!

Dardacăo săorbesc— las’ săorbesc, atuncio să ascult ce e în jur, toate sunetele, este aşademinunatsăasculţi!Limba?Chiardacă-mirămânenumailimba,totebine—voiputeaştidacăceaiul

estedulcesaunuprea.Dacăosă-mirămânăomână,vreaucamânasătrăiască!Cueapoţisăatingi,săsimţilumea!

Saşenka,mătemcăosăţiseparăoaiurealăscrisoareaasta.Iartă-mă,bunamea,pentrutotcespunaici.Eoaiurealănupentrucăsuntbolnav,cipurşisimplupentrucăeusunteu.

Lucrulcelmaiuimitoraiciecăfiecaresperăsăseîntoarcăcubineacasă.Şifiecare,cândîlvedepeunaltul,cunoscutsaunecunoscut,cupupileletulburi,goale,cupieleaca

de ceară, cu gura întredeschisă, fără să vrea se gândeşte cu bucurie: e el, nu sunt eu! O bucurieruşinoasă,invincibilă:astăzil-auomorâtpeel,nupemine!Azieusuntîncăviu!

Nupotsăscapdegândulcăoricescrisoareamea,chiarşiasta,poatefiultima.Poatesărămânăneterminată.Numaiînoperetotulseîncheielogic,cuultimanotăaarieifinale.Daraicioameniimorcumsenimereşte.

Saşenka,cepoatefimaigroaznicdecâtsămoricumsenimereşte?Fiecareclipăpoatefiultimaşi lafelfiecarescrisoare,deaceeatrebuieneapăratsăspuiceemai

important,nusăscriidesprefleacuri.Şi tocmai pentru că în fiecare clipă scrisoarea aceasta se poate întrerupe, trebuie să-ţi povestesc

acumtotcenuamspussauamlăsatpemaitârziu.Dardesprecesăscriu?Toateparfleacuri.Ştii,eopovestepecarevoiamsăţi-ospunpestemulţiani,cândvafifostamuzantă.Daros-oscriu

acum.Dacămaiapoinuvoimaiapuca?Eanuintereseazăpenimeniînafarădemine.Doarpentrumineeimportantă.Eopovestescurtă.

Şipoatecă,privitădeacolodeundeeştituacum,săfiedejaamuzantă.M-amîntâlnitcutata.Mamaaveaînservantăocasetăpecareoîncuiamereu.Amvăzutundeascundeacheia.Cândnu

eranimeniacasă,amdeschis-o.Acoloerautotfeluldedocumente,hârtii,chitanţe.S-adoveditcăanilarândtataîitrimiseseregulatbanimamei.Nuştiamnimicdespreasta.Dar,lucrulcelmaiimportant,amgăsitacoloadresalui.

Mameinui-amspusnimic.Maiîntâi,amvrutsă-iscriu,darnuştiamce.Dupăaceea,amdecissămăduclael.Amluatuntren

denoapte,şidimineaţam-amînfiinţatlauşalui.Stăteamproţăpitşinumăputeamhotărîsăsun.Imaginează-ţi— să trăiesc atâţia ani gândindu-mă la întâlnirea asta.Dar acumnuputeam să-mi

expliccevreau.Ce-mitrebuiemieasta?Întren,nuînchisesemunochitoatănoaptea.Doarnueramunadolescentnaivcasăcredcăosă-ldescopărînsfârşitpeomulapropiatmie,cellacarevisasematât.Ştiamcăosăgăsescpecinevastrăin.Şicarenicinuarenevoiedemine.Doarelm-apărăsit.Şiîntoţiaceştianiniciodatănus-ainteresatdemine.Poatenicinumălasăsă-itrecpragul.Şiatuncicevreau?Săprimesciubireadecarem-alipsittoatăviaţa?Astaeimposibil.Aceaparteavieţiicândmi-arfifostcuadevăratnecesarotrăisemdejafărăel.Poatesuntrăzbunător?Măducsămărăzbunpenemerniculcare şi-a lăsat soţia cu un copilmic? Să-i arunc în faţă ura acumulată?Mânia justificată?Cineva artrebui să-lpedepseascăpentru josnicie,nu?Să-l lovescpeste faţă?Să-lumilesc?Poateamnevoiedecăinţalui,sămăroagesă-liert?

Eraciudat,simţeamurămaidegrabăfaţădemamaşidetatălvitregdecâtfaţădeacestomdespre

carenuştiamnimic.Dardacăsevasperia,gândindu-secă-mitrebuiecevadelael?Osăvreasămăcumpere?N-am

nevoiedenimicdelael!Şichiardacăosă-midea,eun-osăiau.Numă simţeam în apele mele. Şi cu cât stăteammai mult în faţa uşii aceleia, era cu atât mai

evidentcănumaiaveamnevoiedeaceastăîntâlnirelacarevisasemdincopilărie.Şinicideelnumaiaveamnevoie.

Măhotărâsemsăplec,cândtocmaiatuncis-adeschisuşa.Probabil,elsimţisecăeracinevadincolodeea.

Un trup ce respira greoi, puhav. Trăgea cu zgomot aer în piept prin nările înfundate. Nu măaşteptamsăvădunasemeneabătrâncucearcăneumflatesubochi,cuobrajiilăsaţi.Elera.Măpriveaîntăcere.

Amspus:—Bună!Amvenitlatine.M-auimit faptul că şi-a dat seama imediat cine sunt, ca şi cum şi el aşteptase în toţi aceşti ani.

Tulburareadepefaţaluis-acititnumaiînprimaclipă,dupăaceeaaridicatdinsprâncene,aoftatşiaspussimplu:

—Ei,intră!Eştiflămânddepedrum?Aveamo senzaţie stranie că numi se întâmplămie, fiindcă era, în acelaşi timp, şi imposibil, şi

firesc. M-a prezentat soţiei şi copiilor, zicând că sunt fiul Ninei, prima lui soţie. Toţi se simţeaustânjeniţi—nimeninuerapregătitpentruasta.Toţităceau.Vorbeapentrutoţisoţialui,darvorbeaîntr-un fel de şoaptă reţinută, răguşită.A explicat faptul că, pe fond nervos, îi apăruse o excrescenţă petiroidăcareapasapetrahee.Eraciudat,îmiaminteaîntr-unfeldemama.

Sorameas-adoveditafiofatădedimensiuniincredibile.Cânds-aaşezat,purşisimpluaumplutfotoliul.Măpriveapesubsprâncene,caşicumvenisemsă-ifurceva.

Băieţelul, dimpotrivă, s-a lipit rapid demine. Înmod clar îi plăcea foarte tare fratelemaimare,căzut ca din cer. M-a întrebat imediat dacă ştiu nişte tehnici, dar când am răspuns că nu, a fostdezamăgit.Probabil, în lumea luidecopil,existenţaunui fratemaimarecareştianişte tehnici i-ar fiuşuratviaţa.

Aceştiaeraufrateleşisoramea,darnusimţeamnimicpentruei,şidecearfitrebuitsăsimt?Fratelem-atrasîncameralui,grăbindu-sesă-miaratetoatecomorilepecareleavea—machetede

vapoare, soldaţi, o fortăreaţă din carton, iar despre soră a spus că nu se duce la gimnaziu, pentru căacoloesteevitată,nimeninuvreasăstealângăeaniciînclasă,nicilacantină.Înfelulacesta,stândtottimpulacasă,nuaveaprietene,şi,cuatâtmaipuţin,prieteni.

Eraciudatsămătrezescdintr-odatăînmijloculvieţiicuiva.Cândamrămaspentruovremesingurcuea,nuştiamdelocdesprecesăvorbescşim-amgândits-

oîntrebceciteşte.Nicinu-mitrecuseprinmintesăoofensez,dareami-arăspunspeuntonsupărat:—Ofemeieştiefoartebinecăoameniicareoprivescnufacniciodeosebireîntreeaşiînfăţişarea

ei.Amfostbucuroscăm-auchematlamasă.Lamasă, toţi tăceau ca şimai înainte, numai soţia tatălui, cu răguşeala ei joasă,mă tot întreba

despreplanurilemeledeviaţă.

Sărmanafatăaridicatcapaculsupiereipentrua-şimaipunenişteciorbădevarză,darimediattatăli-afăcutobservaţie:

—Poatecănutrebuiesămaipui.Faţaeiadevenitinstantaneupurpurie,ochiiis-auumplutdelacrimi,asăritdelamasăşiafugit

greoaieîncameraei.Tataarăsuflatîncăşimaigreu,aaruncatşervetulşis-adusdupăea,dars-aîntorstotsingur.Ea

nu-ideschiseseuşa.Dupăaceea,toţiamterminatdemâncatîntăcere,privindînfarfurii.Stăteamşimăgândeam:„Ce

fac eu aici?Oarepentru ce se întâmplă toatepe lume?Care trebuie să fie sensul acestui lucru?“Nupricepeamdelocsensul.Aşfipututeusă-miimaginezcăosăfieaşaîntâlnireacutata?

Ammaistatpuţincu fratelemaimic, l-amajutat să rezolvenişteproblemecu trenuri şipietoni,minunându-măcâtdenepregătitputeasăfiepentruvârstalui.Avenitlanoişisoraşiaazvârlitpepatunfulararuncatpejosîncoridor.

Els-astrâmbatînspateleeişiaînceputsăotachineze:—Butoiaşulcelgrasanăscutuncopilaş!L-amapucatdegât:—Nutrebuiesăvorbeştiaşadespreea.Elşi-aluatomutrădispreţuitoare.—Esoramea!Vorbesccumvreau.I-amapăsatmânapegât.Sevedeapefaţaluicăîldoare.—Eşisoramea!Şisănumaiîndrăzneştisăvorbeştiaşadespreea!Aiînţeles?Elapiuitcăaînţelesşil-amlăsatînpace.Mi-aarătatdinpriviricănu-imaiplacedelocsăaibăun

fratemaimare.Searaamrămasnumaicutata.Elbeatottimpulceaidintr-ocanămare—spuneacăarepietrela

rinichi.L-amîntrebatcuceseocupă.Pare-secătataeraarhitect.Niciastanuştiusemdespreel.M-aminteresatlacelucreazăşiamprimiturmătorulrăspuns:—TurnulBabel!Dupăaceea,m-alămuritcăprimisecomandăsăfacăonouăînchisoare.Stătea gârbov, picior peste picior, cumâinile împreunate pe genunchi.Camine.Abia acum îmi

săreaînochicemultsemănam.Amînceputsăobservlaelintonaţiamea,gesturile,grimaselemele.Şinasulmeueraallui,şităieturaochilor,şibuzele.

Amîntrebatdacămaiţinemintecândm-amnăscut.Tatas-aînviorat,aînceputsă-mipovesteascăcumm-avăzutpentruprimaoară.Aspuscăimediatdupănaştereaveamfaţacadebasoreliefegiptean,darcăadouazitotuls-aschimbat—nasuladevenitborcănat,ochiis-auadâncitînorbite,buzeleaudevenitbuze.Eramdeculoareamorcovuluidincauzaicteruluispecificnou-născuţilor,şi-lmaiuimisefaptulcăvenisempelumecunişteunghiilungi,crescute.

Amîntrebatdacămaiţinemintecumne-amduslagarăsăoaşteptămpemamaşielm-aridicatpeumeri,casăovădmaibine.Adatdincapnupreaconvins.

Aîntrebatdespremama,despresoţuleicelorb,desprestudiilemele.Daramvăzutcăastanu-lpreainteresa.Şinicipemine.Amândoicăscam.Avusesemonoaptealbăîntren.

Mis-afăcutpatulînbiroullui,pecanapea,lângăbibliotecă.Amtotaşteptatsă-mispunăcevaimportant.Daramauzitnumai:—Noaptebună,osămaivorbimşimâine.Eracevajalnicînasta.Înaintedeamăculca,amluatdeperaft,lanimereală,ocarte,şiamînceputsăorăsfoiesc:erao

lucrarefoartevechedespreniştepietredeconstrucţie.AmaflatînacestmodcăsarcofagsenumeşteunsoidepiatrăcareeraexcavatălaTroiaşicareaveaproprietateadeadistrugetrupulfărăalăsanimic,pânăşioaselemortuluisetopeau,deaceeasefăceaudineacavourile;„ceacaredistrugecarnea“.Ceciudatcăpiatraîlabsorbeaîneapeom!

M-amtrezitdimineaţadevreme,peîntuneric,cândtoţiaicaseiîncămaidormeau,şiamplecatlagară,fărăsă-miiaularevederedelanimeni.Amplecatcuprimultren.

Înaintedeplecare,ominţisempemamacărămânpestenoaptelaunprieten,darlaîntoarcere,laceai,cândamrămasnumainoidoi,i-amspuscăfusesemlatata.

Atăcutmultăvreme,totzăngănindculinguriţaînceaşcă.Şideodatăaspus:—Dece?Nuetatăltău.Amrămascuguracăscată.Şimamami-apovestitcăîntinereţei-afăcutcurtecâţivaaniacestarhitect,darcăeanu-liubea.—Cândmăinvitalaconcert,intrândcuelînsalăpeinterval,toţiseuitaulanoi,iareumureamde

ruşine—eraneîngrijit,şifonat,neras,miroseaasăpunieftin.Acerut-oîncăsătorie,eaarefuzat.Darcândarămasînsărcinatăcumine,şi-aadusamintedeelşia

acceptat.Lanuntăaîncercatsă-şisugăburta,daroricumnimeninuaobservatnimic.Abiaampututsăîngaim:—Darte-aifolositdeel!—Da.Probabilcăamprocedat josnic.Poate.Dar,dedragul tău,eramgata să facorice.Mi-am

spus:copilultrebuiesăaibăuntată!Credeamcăosăpotsă-liubesc.Nus-aputut.Mi-amspus—aşa-mi trebuie! Şi, în cele din urmă, am înţeles — nu mai puteam. Am încercat să mă educ să-i fiurecunoscătoare,darmaică-miveneasăvărslafiecareatingerealui.Astanueraofamilie,ciotortură.Şi, într-unmoment,amizbucnit.Aveaoperioadăgrea—podulpecare îlproiectaseseprăbuşise.Şiatuncii-amspustot.

Cândmi-amvenitînfire,amîntrebat:—Şi,atunci,cineetatălmeu?Ascospachetuldeţigăriascunsdetatălvitregşiaînceputsăfumezepeferestruică.Amaşteptat.În

celedinurmăarăspuns:—Ceimportanţăare?Poatecăniciodatănuaiavutuntată.Aiapărutlamineînpânteceşinum-ai

avutdecâtpemine.Considerăcăevorbadeimaculataconcepţiune.Şiazâmbittrist.N-amaiscosapoiniciuncuvântdespreasta.Iată,Saşenka,ţi-ampovestit.Ştiiceeîntr-adevăramuzant?Faptulcăatuncivoiamsăscriudespreastaopovestireserioasăsau

chiarunroman:untânăr îşicautătatălşi, înceledinurmă, îlgăseşte.Nuînţelegeamcă,defapt,eopovestefoarteamuzantă.Doamne,voiamsădevinscriitor!Săfiiscriitorînseamnăsănufiinimic.

Saşka,aceleudedinaintemi-eacumridicolşirespingător.L-amtăiatcuolinie.Amdejaatâţiaani

şitotnuştiunimicdesprepropriapersoană.Cinesunteu?Cevreau?Suntîncăunnimeni!Încănuamfăcutnimicînviaţă!Începtotuldelazero.Ştiu,simtcăînminecreşteunaltul,adevărat.Şielareatâtaputereşidorinţădeafacecevaimportant!Cândosămăîntorc,n-osăpierdaiureanicioclipă.Nimicnuvafilafel.Osăreuşescsăfacatâtea,săducatâtealabunsfârşit!Pânăşicerulosă-lprivesccutotulaltfel.

Ştiucăte-aigândit,citindacesterânduristupide,cănutrebuiesăaşteptpânăatuncicasăprivesccerul…

Nu,Saşenka,nueaşa,nueaşa!Ştiicegândmi-atrecutprinminteaici?Osărâzi.Terog,nurâde,dragamea!Cândosămăîntorc,aşputeasăfiuprofesor.Ghicesccăacumosă-ţiaduciamintecumîiselectauvechiigrecipeprofesori.Unsclavîşirupeao

mânăsauunpicior,numaierabunpentruniciomuncă,şiatuncistăpâniiziceau:„Uite,pedagogulegata!“

Nuştiuceprofesorarputeasăiasădinmine,darmisepare,nuştiudece,căastaecaleamea.Înoricecaz,aşputeasăîncerc.

Miseparecăaşputeafiunbunprofesor.Aşputeapredaliteratura.Decenu?Cecrezi?Defapt,acumîmitrecprinmintechestiicareînainteerautotalimposibile.Deexemplu,vreausă

avemuncopil.Te-aimirat?Şieum-ammirat.Şinuştiudece,vreausăfieunbăiat.Mi-limaginezdejamare.Nuştiunimicdesprebebeluşişicredcămăcamtemdeei.Măgândesc,deexemplu,căosăjucămamândoişah—darpentrua-istârniinteresul,osăjocfără

regină.Osă-lmăsorpunându-iocartepecap.Osădesenămîmpreună,osămeşterimceva.Osă-iarătcumsăfacăunfluierdintr-ocrenguţăde

alun.Îmiimaginezcăosă-lînvăţsămeargăpebicicletă,eln-osăţinădelocdirecţia,dareuosăalergîn

spateleluişiosăţindeşa.Asta,cândosăfiemaimare.Osăavemdetoate,Saşka,dragamea,crede-mă!Şi-mimaiimaginezcătuosăteduciundeva,iarnoiosăvenimsăteluamdelagară.Acoloosă

fieomaredeoameni.Osă-lurcpeumerişiosă-ispunsăseuitedupătine,căaltfelosătepierdem.Elosătevadăşiosăstrige:

—Mama!Mama!Aicisuntem!

+Ieriamfostînturadenoapte.Amaruncatoprivireînsalonulcopiilor—înaintedeculcarelise

proiectasepepereteundiafilmcuTom-Degeţel.Elaruncafirimituripăsărilorflămânde,caşicumarfiştiutdelaînceputcăacoloundevafidusîmpreunăcufraţiişisurorileluioricumnumaiaveanevoiedepâine.

Dupăaceea,m-amdusînsalonlaSoniecika.Stăteatotaşa,cughindaînmână,refuzândsămoară,chiardacănusemaipoatefacenimicpentru

ea.

Ammângâiat-opemânaslăbită.I-amîntorsceasulcucosaşi.Afarăningea.Încet,alene.Ozăpadăpufoasă,mută.M-amaşezatpemargineapatului,amîmbrăţişat-o,amstrâns-olapiept.Amînceputsă-işoptescla

ureche.—Soniecika,ascultă-mă!Osă-ţispuncevaimportantacum.Încearcăsăînţelegi.Ştiucămăauzi.

Amcititîntr-ocartedespremoartecăestecaîncopilărie,cândtejocicuzăpadăîncurte,iarmamatepriveştedelafereastră, iarmaiapoi testrigă.Purşisimplu, te-ai jucatdestulşie timpulsăte întorciacasă.Te-airostogolitprinnămeţi,eştiudă,cizmeledepâslăsuntplinedezăpadă.Te-aimaijuca,daretimpulsăpleci.Şin-areniciunrostsăprotestezi.Eştiîncăpăţânată,şiastaebine.Aiajunsnumaicâtogâgâlice,daroricumteţiicudinţiideviaţă.Nuvreisăpleci.Bravo!Eştiofetiţămicuţă,însăvitează.Darînţelege,nicisătrăieştinupoţi.Ţieţi-eindiferent,darpepărinţiităiîichinuirău.Eiteiubescaşadetare!Lis-aspuscănumaieniciosperanţă.Mediciicare te-auexaminatşivoiauaşadetaresăteajutenumaipotfacenimic.Sănutesuperipeei!Poatecălaaltelenus-orpricepeei,dar laastasepricep.Ţiseparecăsuntadulţi,mari,puternici,deştepţi,dar,defapt,nupotsăfacănimic.Ştiucătudejanumaipoţisăvezi,darcrede-mă,dacăţi-aivedeatrupul,ai înţelegeimediatcănutemaipoateajuta.Numaitrebuiesăteţiideel.Înţelegi,dacă-ţilaşitrupul,osăfaciunbinepărinţilortăi,doartuîiiubeştifoartetare,nu?Eisuntepuizaţi.Dacăarfimăcarofărâmiţădesperanţă,aiputeasăînvingitot.Darcândnueste,atuncipurşisimpluestefoartedureros.Osălefiemaibinedacăosămori.Estegreudeînţeles,darîncearcă,fetiţăslăbuţă!Numaiuită-telatrupulacesta,nu-ţimaiedeniciunajutor.Numaipoatesădanseze,nuvamaiputeaniciodatăsăfacăreverenţe.Nicisăalerge,nicisăsară,nicisădeseneze, nici să iasă pe stradă. Când o sămoară, o să fie bine. Înţelege, viaţa este un dar care serisipeşte.Şitotulîneaserisipeşte.Şimoarteataeundar.Undarpentruoameniicareteiubesc.Moridedragullor.Astaefoarteimportantpentruoameni,cândceiapropiaţipleacă.Şiăstaeundar.Numaiaşapoţiînţelegecevadespreviaţă.Moarteaoameniloriubiţi,dragi,esteundarcareneajutăsăînţelegemlucrulacelaimportantpentrucaresuntemaici.Şidupăaceea,imaginează-ţinumai,tueştiofetiţăcarenu ştie mai nimic— nici de ce luminează becul, ca să nu mai vorbim despre asemenea lucruri caoglinzile luiFresnel, dar o să se întâmple asta şi tu o să afli ceea cenu ştie niciunul dintre adulţi şioameniiceimaiînţelepţi,dartuosăştii.Dacăvrei,osă-ţiiaughindaşilaprimăvarăos-oîngropînpământ.Osăcreascăuncopăceldinea.Aisămăîntrebicemaiştieghinda,cândşi-apărăsitviaţaeideghindă,despreexistenţa stejarului?Dar trupulestepur şi simpluun trup.Tunuvei finiciodatăpreamare pentru pantofiorii tăi de balet, dar eşti deja prea mare pentru trupul tău. Dar lucrul cel maiimportantestesănu-ţifiefricădacăosăfiideodatăsingură.Maiţiiminte?Aidesenatcădelatoateobiecteleşidelatoţioameniicâteunfirseduceîntr-unpunct.Aşaeconstruitălumea.Maiîntâi,amfosttoţilaunloc,într-unîntreg.Dupăaceea,toţiamfostrisipiţi,dardefiecareestelegatunfir,acestadecaresuntemtraşiînapoi.Şi,deaceea,toatălumeasevaadunadinnouîntr-unpunct.Fiecaresevaîntoarceacolo—maiîntâitu,apoiDonka,apoitataşimama—nueaşadeimportantcineesteprimul.Osăfimacolodinnouîmpreună,deaceea,chiaraşaseşinumeştelocul:punctuldeîntâlnire.Pânăşişinele,şieleseîntâlnescacolo.Şitoatetramvaielemergacolo.Şizmeulacelapecarel-amridicatcutata,şielzburatotacolo,numaicăs-aagăţatdefire.Îţiimaginezi,încămaieagăţatsus.Mi-afăcutazicumânacândamvenit la serviciu.Daracumedeja târziu.Afarăninge întruna.E linişte.Toţidorm

deja, auobosit de-atâta alergătură.Fetiţamea, trupul tăunumai poatenimic, dar tupoţi totul.Fă-tecolăcel!

0Saşkameac-unochide-unfelşicualtuldealtfel!Te-amvisatazi!Îţi imaginezi, acum nu mai ştiu toate amănuntele, dar mergeam undeva amândoi. Apoi tu ai

dispărut,nuştiudece, şieuamalergatdupă tine,darnuamreuşit să fug, toatemişcărilemeleeraugrele,caşicumaşfifostînapăpânălapiept.Dardeceviselesuntuitateimediat?Bine,nuarenicioimportanţă.Importantecăte-amvisatşiamfostîmpreună.

Poatecăşitum-aivisat?Îţiimaginezi,visulmeus-aîntâlnitundevacualtău,eles-ausărutat,s-aulipitunuldealtul,s-auîmbrăţişat.

Drăguţamea!Iubitamea!PestedouăzileosăfieasediulTientsinului.Celpuţin,aşasespune.Aicitoţisuntînaşteptare,dar

nimeninuştienimicprecis.NepregătimdecampaniasprePekin,dardinnousespunecăvatrebuisăaşteptămsătreacăsezonulploilor—daroareundesuntploileastea?Cicămaiînaintepuţinprobabilcăvomreuşi.Zvonuri,zvonurişiiarzvonuri.Aicitoţitrăiescnumaidinele.

Suntviuşisănătos,deşiamslăbittareşistauhainelepeminecapeunpar.Înultimelezileamavutiar probleme cu stomacul.M-am dus lamedic, dar Zarembam-a sfătuit numai să numănânc nimicdeocamdată.Încănuamfăcutpăduchi.Măspăl,caşimajoritatea,rar,măradlafelderar,suntnăpăditdepăr.Azim-amhotărâtsămărad,sămăpunînordine.Stăteampeoladăgoalădeproiectileşi-mirădeam barba de cinci zile. Drept pămătuf am folosit o bucată de pansament. Aveam nevoie de ooglindămicăpentruras.Peameaamspart-o,atrebuitsăîmprumutdelaChiril.Deşiaicitoţiseradrar,dincândîncândtrebuies-ofaci,căaltfeltesălbăticeştidetot.

Ştii,m-amprivitînoglindăcândmărădeamşim-amvăzutdeodatăcuguradeschisă.Îţidaiseama,m-amvăzutmort.Amînceputsă-ivădpetoţiaşa,cumosădevinădupămoarte,inclusivpemine.

Darîncercsăalungasemeneagânduri.Astăzi,cuunlotderăniţi,s-aduslaTongzhouşiLucie.Aufosttrimişipeobarjă,peBeiheînjos.

Câtăbucurieamvăzut înochii celorcare sunt transportaţi în sfârşitdinTientsin,departedegloanţe,grenade,mesedeoperaţieşisuferinţe,şicâtăinvidielaceilalţi!

Cândşi-aluatlarevederedelaainoştri,Lucieaînceputsăplângăşi-şitotacopereaaluniţadepegâtcumâna.LuiChiril,noulnostrucolonel,Stankevici—nuţi-ampovestitdespreel,os-ofac—,i-adat voie s-o conducă, e şi-acum cu ea pe chei, deşi demult trebuia să se întoarcă. Sper să nu se fiîntâmplatcevacuel.

Suntaşadebucurosdefericirealor!Secăutaserăunulpealtultoatăviaţaşiuite,s-augăsit,aici,acum!Chirilarecunoscutcăs-auhotărâtsăsecăsătorească.Eaosă-laşteptelaTongzhou.

Deşi, desigur, nu prea înţeleg foarte bine ce a găsitGlasenapp la ea.Edrăguţă, dar emult preasimplăpentruel,cumsăspun.Şiemultmaiînvârstă.Darastanueimportant.CumspuneOvidiu?Eaînsăşienumaioparteinsignifiantăaceeace-ţiplacelaea.

S-aîntorsChiril.S-atrântitpepat,s-aîntorscufaţalaperete.Atăcutovreme,apoiaspus:—Acumneapărattrebuiesămăîntorcviu.Saşenka,acoloundeemoartea,undetetrimitsăomori,mereuemultăminciună.Ştiicecredacum

despretoateastea?Defapt,nuesteimportantsăfiiînvingătorsauînvins,singuravictorieînrăzboieste

sărămâiînviaţă.Dar, înafarădeminciuniledespreluptabineluicurăulşicuvintelefrumoase,amăgitoare,despre

nemurire, în toateacesteaesteunadevărfoarte importantşi îlsimt.Probabil,deaceeaamajunsaici,pentrua-lînţelege.

Aicioameniidevinmaisălbatici,darsemaişiînmoaie.Îneisedeschidecevaascuns.Amobservatcăpânăşisoldaţii,pecarei-amvăzutcapenişteanimalegrobiene,începsăscrieacasăscrisoritandre.Acoloprobabilcăs-arfiîmbătatşişi-arfibătutsoţia,daracumîiscrie:„miidesărutărişiîmbrăţişări,altăuiubitorPetia“.Numeritasăfietrimisaicifieşinumaipentruasta?

Dar eu?Oare, fără experienţa asta, aş fi înţeles cămă strecor prin viaţă de la lucrurile celemaicomplicatelacelemaisimple?Protozoare.

Da,aicieste în juratâtarău,atâtacruzimegrosolană,fărărost,monstruoasă,darcuatât teapucimai tare de tot ceea ce e omenesc în tine şi în jur, cu atâtmai important devine să păstrezi în tinefărâmiţeledeumanitate.Niciodatăînviaţănuamavutatâţiaprieteni.Daraiciîmparţitotulcuunom,poatesuntultimelezileşiorealevieţiitale,şitoatăcălduraomeneascăserevarsăcaprintr-opâlnie.

AcumChirilmi-edragcaunfrateşi,cucâtmailungidevinlisteledemorţişirăniţi,cuatâtmaidragîmidevineacestomstângaci,cuochelariiluiculentilegroase.Nicinubănuieştecăîţiscriudespreel. Şi-a scos ochelarii pentru a-i şterge şi privirea ochilor luimiopi, lipsiţi de apărare, cu pleoapeleumflate,esteneajutoratăcaaunuicopil.Dinnous-aîntorscufaţaspreperete.Şicânddoarmepoartăochelarii.

Împartcuelaceleaşigândurişitemeri—cumnemaiapropieastea!Tottimpulaiîncapunsingurlucru—măcarozisănuseîntâmplenimic,măcarîncăuna!Şiîncăuna!Şiîncăuna!

Mi-arămasînmintecumîşipriveaelpicioareleşiofta:—Ceurâtesunt!Oricumosăîmiparărăudeele,dacăosămiletaie.Launpiciorareounghieîncarnată.Chirilaglumitcăeposibilsăfierecunoscutdupăunghiaasta,

dacăosăfieomorâtşin-osămaiaibăfaţă.Pentruprimadatăamîncercatacestsentimentuimitordesprecares-aminţitatât—prieteniavirilă.

Esteoprieteniecaresemultumeştecupuţin.Edeajunssăştiicăcelălaltnutevapărăsilagreuşicătuosă-lajuţicutotcepoţi.Estemereucevaminunatînfaptulcăvăîntâlniţiviişinevătămaţi.

ŞiacummăbucurcăGlasenappeaici,cănus-aîntâmplatnimiccuel.Miseparecăaadormit.Şi-avârâtnasulînpernuţaluichinezeascăumplutăcuceai.Seaudunşuieratşiunbâiguit.Bolboroseşteceva în somn. Probabil, o visează pe iubita lui. Fericitul! Nu, nu doarme, vorbea singur. Acum s-aridicatşiaieşit.

Cicadeledinplopiţârâieaşadetare,cătedorurechile.Nuştiudece,mi-amadusamintecămi-apovestitChirilcumsejucaîncopilăriede-afrizerul—s-

aapucatsă-itundămustăţilemotanului.Maiapoi,animalulseloveadepicioarelescaunelorşidădeacubotulpelângămâncare.

Şifaţădesoldaţiamînceputsămăportcumvaaltfel.Cucâtmormaimulţi,cuatâtmaitaresimtapropiereadeei.Ieriamcopiatlisteledemorţişi,deodată,amconsideratînsufletacestbatalioncafiindalmeuşim-amsimţitopartealui.

Maiînainte,misepăreacăviaţaesteopregătirepentrumoarte.Ştii,cândvamăsimţeamunfeldeNoecareaaflatcă,maidevremesaumaitârziu,osăvinăpotopulşiviaţatuturorcelordepepământse

vaîncheia.Şideaceeaeltrebuiasă-şiconstruiascăoarcă,pentruasesalva.Noenumaitrăiaprecumceilalţi, cimergeamaidepartegândindu-se lapotop.Şi eumi-amconstruit arcamea.Numaicăarcameanuestedinlemn,cidincuvinte.Toţitrăiauclipa,sebucuraudeefemer,iareunumăputeamgândidecâtlainevitabilitateapotopuluişilaarcă.Eimisepăreaunefericiţi,darprobabilcăaşamăvedeauşieipemine.

Mi se părea că trebuie să notez tot ce era mai important. Din fiecare specie câte o pereche.Evenimente,oameni,obiecte,amintiri,imagini,sunete.Uite,uncosaşazburatşis-alovitdegenunchiulmeu.Şinumaideminedepindedacă-liausaunucumine.Cevaasemănătoramîncercatîncopilărie,cândamîngropatcutiasubiasomie.Abiaacumpotsăiaucuminetotcevreau.

TreabaluiNoeesteacceptareaconştientizată,înţeleaptă,amorţii.UnNoecamdedouăparalesuntşieu.Saşenka!Toateasteasuntnişteprostii,nuaexistatniciunNoe!Şiarcameadincuvintetrebuiesă

plutească,căaltfeleuosărămânaici!Şinudemoarte trebuiesămăpregătesc,cideviaţă!Deviaţăîncănusuntgata,Saşka!

Eu,NoealNoilor,prostulproştilor,căutamcevaimportant,mare,intangibil,şiatrebuitsăajungaicipentruaînţelegecăteampetine.Amdejacevamareşiimportant—petine.Înjuremoarte,darsimtînmineunşuvoivitalcaremăizbeşte,măridică,măducelatine.

Noapteamăcuprindeundorcumplitşimăsalvezgândindu-mălanoidoi,fiindcăceeaceafostnudisparenicăieri,eviu,seaflăînmineşiîntine,suntemfăcuţidinasta.

Maiţiiminte,eraîntr-ozideiarnăcând,ieşinddelafrizer,ne-amîntâlnitlamonumentulnostru,măînţepaînspinareşiurechileîmiîngheţaserăbocnădincauzastatuluiînfrig,iarspresearăs-alăsatgerul, şinoineplimbam, înfăşuraţiamândoicu fularul tău.Vădaievea fularulacela—e împletitcuochiurimari,epufos.Ne-amcongelatde-abinelea,ne-amduslatine,ne-amdezbrăcatşine-ambăgatsubplapumăcudinţiiclănţănind—mi-ailuatmâinileîngheţateşile-aipusîntrepulpeletale,pentrualeîncălzi.

Saumai ţiiminte cumvara, la casa de vacanţă, ne plimbamcubicicleta, şi fusta ta s-a prins înroată.

Câte un fragment din viaţa noastră.Cemultemai sunt, Saşenka!Mai bine zis, sunt încă aşa depuţine!

Când am rămas pentru prima dată la tine, noapteam-amdus la toaletă pe întuneric, nu vedeamnimic,pipăiampepereţi,m-amlovitdeniştescauneşite-amtrezit.

Darcândmi-aintratcevaînochişitumi-aiscosgunoiulcuvârfullimbii?Spune, tot îţi mai rozi unghiile? Draga mea, nu trebuie, nu-ţi mai strica degetele, sunt aşa de

frumoase,dedelicate!Odatătegândeailacevaşimergeaiprinapartamentcuperiuţadedinţiîncolţulgurii.Darmaiţiimintecândaivenitlamine,ampuscafetierapefocşiamuitatsăpunapă?!Atrebuitsă

oarunc.Iaraltădatăamuitatdeceainic,şuieradezorşibucătăriaseumplusedeaburi.Apoi,tuailuato

gurădeceaişiaispusdeodată,privindîncană:—Uite,almeuecuzahărşiculustru!Nu-ţiintraupicioareleînpantofiinoi—i-aiîntinscuolingură.

Dar cochilia ta? Strombusul, mereu plin de chiştoace! Plin de denivelări, cu coarne. Ce s-aîntâmplatcuel?Undee?Măaşteaptă?

Iubitamea,ne-amdespărţitaşadedemult,dartesimtcaşicumarfitrecutnumaicâtevazile.Închidochiişivăd:stai,caatunci,pepat,îmbrăcatăcucămaşamea,cuprinzându-ţigenunchii,cu

bărbiasprijinităpeei, tocmaiai ieşitdinbaie, te-aispălatpecapşi ţi-aifăcutturbandintr-unprosop.Chiarînfaţameaseaflăgleznatacuociupiturădeţânţarscărpinată.Îţisărutgleznele.

Înmodobligatoriuosă-ţiiaupulsullagât,caatunci.Îmiplaceaşadetarecumsesimte.Îmiplacaşademultacestezbaterinesiguresubpieleafină.

Osă-ţivădbuzeleuscatedevânt,osălesărutfărăoprire.Eleîşischimbăculoarealamargini.Dar,înmijloc,esteopieliţămoale.

Vanăvălispretineoasemeneaiubire,sprebuzeletale,spreglezne,spretineînîntregime!Noaptea,înîntuneric,îţişoptesccuvintetandre,tesărut,temângâi,teiubesc!

Tueştiamea,nutedaunimănui!Şitedorescnebuneşte!Amnevoiedetrupultău!Suntviu,Saşka!

+Odimineaţăîntramvai.Încăuna!Afarăeîntuneric,darîninteriorulvagonului,delalămpiletulburi,toţiaufeţealbăstrui,caaleunor

înecaţi.Caremoţăie,careîşimaiclăteşteprivireacuunziar.Peprimapaginăerăzboiul,peultimaunrebus.Dincapitalesetransmitecă,într-obibliotecăpublicăcudegradeurideverdepetavanulspart,nuse

maipoatestafiindcăacolovin,mirosindîngrozitor,oameniaistrăziisădoarmă,înveliţiîncolecţiidereviste.

DinGaliavinevesteacăseara,laluminarazelordensealeamurgului,pepavajulcaldarâmuluiseformeazăopojghiţăcaopiele.

CorespondenţădinIerusalim.Noutăţidindomeniulştiinţei:oameniideştiinţăausocotitcăînultimelecincimiideanioamenii

nu s-au apropiat unii de alţii după dorinţă, ci precum copacii care nu-şi aleg nici vecinii, nicipolenizatorii—purşisimplu,îşiîmpletesccrengileşi-şiîntrepătrundrădăcinilepentrucăaucrescut.

Şiaumaidemonstratpecaleexperimentalăcă,treptat,nimicnumaimergebine.Evenimentelepotsă se producă în orice ordine şi cu oricine. E posibil ca, în acelaşi timp, să cânţi la pieptăn într-obucătăriepânăîţicrapăbuzeleşi,înacelaşitimp,într-ocutotulaltăbucătăriesăciteştioscrisoaredelaunomcarenumaiexistă.Poţisăfiiladentist,careîţibagăunacpecanalcăsă-ţiomoarenervul,iarpesteoptsecolesătepoarteuncurentcarefacesăselegenefranjuriifeţeidemasă.Anticiiauremarcatdemult că, odată cu trecerea timpului, trecutul nu se îndepărtează, ci se apropie. Iar ceasul nu poatedecâtsăţârâiecauncosaş,săindicecinedeceecapabil,cânddefaptseştiedemultcăedouăfărăzece.

Înurmavânătoriibarbare,dinAlpiaproapeaudispărutfluturii.Ceaiulînfăşuratînfoiţădeziarialoculţigării.

Spresearăpoatesevamaiînsenina.Rubricafaptdivers.Şieucarenuştiamcăviaţaemaiscurtăcaofustă.Scrisoridelacititori.Cebineecândteaşteaptăcinevaacasăpentrucină!Omuldezăpadăestetrist,pentrucătuturorleparerăudeTitanicşinimănuideaisberg.Cautuntimbrucureprezentareaunuicrescătordeporumbeicareaşteaptăîntoarcereaporumbeilor

dinzborşinupriveşteînînalt,ciînligheanulcuapă:aşasevedemaibinecerul.Singură,cuminteastaubine,demultşatenă,fărăobiceiuriproaste—ei,maiscaplacâte-oţigară

—,toteuîmisuntşisorădesuferinţă,dupăhoroscopuldruizilorsuntbobdemuştar,statura—ajungpânălasubsuoară,pieptulnuemare,ochii—iazurileHeşbonuluidelângăpoartaBat-Rabim.Salariubun.Angajatăpânădecurândlaunspitalaflatînspateleunuigardînaltdincărămidă,înparteadesusacăruiaerapusăsticlăpisată,pentruazgâriavântul.Acolo,copiiinusetemeaudecancer,cideinjecţii—trebuiasăcauţimultăvremeunlocşorliberpemânaplinădeînţepături.

Daracumsuntstăpânavieţii.Vesteşivestitor.Acumştiuundesăpuncezuraînfrază:cineiartăpedepseştecupărerederău.Scormonesccuchiureta.Pemasăsuntomânuţă,unpicioruş,măuitsăvădcemai lipseştecasă

terminraclajul.Vinobositădelaserviciuacasă,darastanuecasă.Noapteamăsucescdepeopartepealtaîncanapeauaveche,iareabolboroseştecevaînlimbaei

canapelească, plină de fricative. La bucătărie picură robinetul. Am cumpărat o pernă nouă care măchinuie—miroaseagăinădelaea.Şipeferestracrăpatăintrătoatezgomotelenopţii,ciudate,depealtălume:edreptcăacumlocuiescvizavidegrădinazoologică.Cândmăhotărăscşieusămăduclaplimbare,edinnouiarnă.Cuştileaufostgolite.

M-amdustotuşi,darzăpadanucădeaserios,eranumaiaşa,caomătreaţă.Scoseserăapadiniaz,pefundulluieranumaidetritus.

M-amduslapavilionulmaimuţelor,careeraîncălzitşimiroseaurât.Măuitamlaele,întimpce-şifrecaulabeleşiblanacuurină.Aşavorbescele.

Dupăaceea,m-amalăturatunorelevişiamfostconduşiîntr-oaltăparteagrădiniizoologice,undeeraunumai găini.Din cele obişnuite, domestice.Mirosea ca pernamea.Acolo au început să explicecumgăina,cândcloceşte,întoarcetottimpulouăle,şi-nfelulacestacălduravieatrupuluimameiajungepestetotlacopilaşiiei;deaceea,carezultatalgrijiişialdevotamentuluisăuconstant,iesdinouăpuisănătoşi.Dar asta, se pare, nu este un exempludematernitate asumată.De fapt, iată ce se întâmplă:pântecelegăiniise încălzeşte.Mişcându-sedincauzadisconfortului,eacaută în jurunobiectpotrivitpentruasemairăcori.Găinaîşischimbăpoziţiapeouă,pentrucăelesuntrăcoroase.Pesteuntimp,seîncălzesciarşideaceealeînvârteşte,pentrucapartearăcoroasăsăseafleînsus.Dupăcearepetatastadeunnumărsuficientdeori,puiispargpedinăuntruoul,cuciocul,şieasevede,spremareaeiuimire,pusăfaţăînfaţăcuprogeniturileceieslalumină.Iată,copii,cumnaturasegândeştelatoatepentrunoi!

Amplecatdelagăinişiamvăzutoelefăntiţă,singură,agitată.Îngheţaafarăpânăceisecurăţaaşa-zisacasă.Selegănaînamurgultimpuriu,dedecembrie.Semişcadepeunpiciorpealtul.Tremuradefrig.Şipetrompăscoteaabur.

Deodată,m-amsimţitşieuoasemeneaelefăntiţăîniarnă.Stauşimălegănîmpreunăcuea.Cumamajunsaici?Deceeaşadefrig?Cefaceuaici?Trebuiesămăducacasă!Amnevoiedecăldură!

Mama,după ce tata a plecat, de singurătate, şi-a luat opisică ce făta fărăgreş în fiecare an, iarmamadădeapisicuţiigratisintermediarilordinpiaţadepăsări,numaisănufieomorâţi.Înultimiianiadat foartemulţi şide fiecaredatăcândmăduceam laea,nudiscutamdecâtdesprepisică şipisicuţi.Odatăaîncercatsămăconvingăsăiauşieuunul,daramrefuzat.Daracum,dupăepisodulcuelefantul,amacceptat.Oricum,şi-aşalocuiescacumvizavidegrădinazoologică,osăfieunfeldefilială.

Nuamstatpreamultsăaleg,l-amluatpecelcareavenitlamine.I-amspusButonaş,dincauzabotului.

L-amdusacasăînsân,tottimpulvoiasăiasă,euîisuflampestebot,seîncruntaşisebăgalaloc.Butonaşse juca întrunaşieraaşadefrumossă teuiţi lael!Cânds-avăzutpentruprimadată în

oglindă,aînceputsăsearunceasupraimaginiisale,zburlindu-şiblanapeceafăşiscoţându-şighearele.S-a lovitdecâtevaoricubotulşiapoiapierdutodatăpentru totdeaunaorice interespentruoglindă.Însă sfoara putea să o vâneze ore întregi. Iar după ce dormea pe săturate, începea să gonească princamerăcavântul—dinpatpefotoliu,deacolopeperdea,apoipedulap,dupăcarepecanapeaşitotaşa,roată,pânăcerăsturnaceva.Atuncisebăgasubcanapeaşitrebuiasă-lademenesccuvreohârtiuţăcarefoşnea.

M-amhotărât să-l învăţpeButonaş să folosească toaleta, dar a căzut învas şi de atunci i-a fostgroazădeapă.

Nuştiudece,nuvoiasăseducălalădiţacunisip,dari-aplăcutîntr-ocutiecubucăţifoşnitoaredeziare.

Nuseruşinadenimic,erauncopilalnaturii.Eumâncam, iarelputeasăseurce înfaţameapescaunşisă-şiridicepicioruldinspatepentrua-şilingeorificiulanalroz.Totuşi,eciudatcălaegipteniButonaşulmeuaveaunstatutdivin.

Ajumulittotfotoliul,pânămi-adatprinmintesă-iaducobucatădelemnadevărat.Îiplăceasă-şiascutăghearelepeea.Eraimposibilsă-ţiimaginezicăButonaşulmeuesteunanimal,căpoatesăfacăprafpecinevacughearelelui.

Oarecumpeneobservate,ButonaşacrescutşiadevenitButon.Amauzitundevacăpisicilornulepasădacăstăpânuleacasăsaunu.Eoprostie.Butonsebucura

mereudesosireamea.Dupăcemăvedea,seridica,îşiîndreptaspatele,seîntindeaaleneşiveneasăsealinte.Faceamduş,îmipuneamhalatulcălduros,defrotir,mădădeamcucremăpefaţăşimăinstalamîn pat cu o carte, după ce puneam pisoiul la picioare, sămă încălzească. Citeam şi îlmângâiam peButoncutalpa.Eltorceafrumos.

Era îngrozitor numai când intra în călduri.SărmanulButon se frecademobilă, se rostogoleapepodea, se târa pe burtă, se apuca sămiorlăie disperat.Mama spunea să duc pisoiul la veterinar să-lcastreze.Darîmipărearăudeel.

BietButonnefericit, voiamsă-l liniştesc, să-l alint, dar cum îlmângâiam, imediat luapoziţiadeîmperechere.Fiindcătotîncercasăsestrecoareafară,atrebuitsă-lîncui.

Searaeraimposibilsăadorm,cândmăuitamcumsechinuieşicumurlăchemător.Şipatuleraaşadeîngheţat.Stăteamculcatăcuochiideschişi,luminaluniiîmicădeapefaţă,şimăgândeamcăpisicameaesteoparteaunuimecanismgiganticlacareiauparteşiluna,şiprimăvara,şifluxulşirefluxul,zileleşinopţile,şielefăntiţadiniarnă,şi,îngeneral,totcefusesecândvanăscutsauîncănenăscutdinpisică şi din nepisică. Şi eu, alături de ea, începeam sămă simt şi eu o parte a acestuimecanism, a

acesteiordiniinstituitenuştiuîncemod,carecereatingeri.Voiamdeodatăsăîncepşieusăurlu.Timpdemilioanedeanicâţioareau fost,camineşicaButon,sub lumina lunii,acoperiţideblanăsaudesolzi,cares-auchinuit lafelnopţileşicarenuseputeaugândidecât launsingur lucru—săîialinecineva.

Ziuaajutnaturaumblândînorganeledereproducerealealtora,iarnoapteamăstrângpânăajungunsingurtrupşiurlulaunisoncuButon.

Nopţileculunăaufostcreatepentruadachinuri.Şipefereastradeschisăcinevastrigăsăaudătotuniversul:—Da!Da!Da!Dupăaceea,Butonadispărut,n-amairezistat.Amieşitafarăfărăpalton,amdatroatătuturorcurţilordinjur,amluatlapastoatestrăduţele,l-am

chemat,amstrigat,i-amîntrebatpetrecătoriiocazionali.Apoiamlipitanunţuripestâlpi.Speramcă-şiva facedecapşi seva întoarce.Nus-a întors.Poatecă l-a luatcineva,poatecă l-acălcatomaşină.BietulmeuButonaş.

Am spus despre asta la serviciu, colegii au încercat sămă liniştească, unii îşi iaumereu câte opisică şi ea fuge, atunci iau altanouă, şi-i punacelaşi nume.Aceeaşimâţă cu altăpălărie.Nemurirepisicească.

Fireştecămamami-apropussăiauunaltpisoi.Darnumaivoiam.Teobişnuieşti,darapoiedurerossă tedesparţi.Şiamhotărât să-mi iaumai

bineoelefăntiţădeiarnă.Ean-osăfugă.Acceptmereusăfiudegardădesărbători,pentruarămânecâtmaipuţinsingură.Ziuaîncănue

nimic,darsearamăîntorcînloculdeneînţelesundeseaflăpatulmeuşibeauînaintedeculcarecâteunpăhăreldelichior,pentruaadormimairepede,pentruascăpademine.

ŞimăbucurcândIankamăcheamăsâmbătasăstaucucopiiiei.Îmiplacesămăduclaei.Kostik,celmare,fărăsăaşteptesămădezbracdepaltonlauşă,măşi

tragedemânăîncameralui.Scoatedintr-uncoşuriaşjucăriileşimiledăruieşte.Iareustaucumâinileîntinseşicuunteancdemaşinuţeşianimăluţeşieleoiautoatelavale,darelmilepunelaloc.

Odată,amvorbitcuellatelefonfolosindspărgătoruldenucişi,acum,defiecaredatăcândmăduclaei,îmidăspărgătorulşimăroagăsăvorbesciarcuel.

Şis-anăscutşiIgoriok.Iankanuavrutsăştieînaintedeanaştecevafişiaşteptaofetiţă,dars-anăscutunbăieţel.Afost

dezamăgită.Moaşaaglumit,clămpănindcufoarfecelecucareîităiaseburicul:—Ei,atuncii-otăiem?Dupănaştere,totapartamentuls-atransformatdinnouîntr-ofabricădecopii,totuleraaruncatde-a

valma,pebirouerauncântarpentrucopii,pestetoteraumormanedescutececurate,caremiroseaualavandă,munţi de bluziţe, la bucătărie te sufocai din cauza aburului, era ca la saună— se fierbeaubiberoaneleîntr-ocratiţă.

Ianka,înhalatulpuspedeasupracămăşiidenoapte,udăpepieptdelalapte,vorbeştecumineşiîmpleteşteoşoseţicămică,cadepăpuşi.Repede-repede.Afăcutdejauna,s-aapucatdecealaltă.Soţulei avăzut-o—apus şoseţicagatapedeget şi a început sămeargăcuea, să sară într-unpicioruşpemasă,asăritpesoţie:pemână,peumăr,pecap.Iankaaînceputsărâdă,i-aluat-o,l-aalungat,cică,hai,

du-te,vremsăstămdevorbă.Ianasuferăcă,dupăadouasarcină,siluetais-amodificat,s-aîngrăşat,faţais-aurâţit.Lapteleo

ardea,sâniierauplinidebubuliţe,sfârcurileeraucrăpate.Aspuscăîiplăceasăfieînsărcinatănumaipentrucăputeasă-şipermităoricecapricii.Îşiexprima

odorinţăşiseobişnuisecasoţul,întoiulnopţii,săpleceîncăutaredeananas.Îlînvârtecumvrea.Toatălumeaaşaîispune—soţulIankăi.Dardacă trebuiesăse facăcevaseriospentrucasă, Iankaseocupăsingurăde tot,ele tehnician

dentar,îşiprotejeazămâinile.Elareunobiceineplăcut:îşirăsfrângebuzadejosşioloveştecuvârfuriledegetelor.Esteuntatăminunat,tottimpulseagităcucopiii.Dareşipuţinridicol.Cucelmarevorbea,când

copiluleraîncăînleagăn,repetându-iunsingurcuvânt:—Tata!Tata!Voianeapăratcaprimulcuvântalfiuluisănufie„mama“,ci„tata“.Darelrostiseclar:—Mie!PrimasarcinăaIankăifusesefoartegreaşiţinmintecăeaaspusatunci:—Numaifacaltul!Saşka,sănufacicopii!Darmaiapoi,cândarămasdinnouînsărcinată,spuneacutotulaltceva,cătotceegroaznic,legat

dedurere,seuităşivreadinnousătrăiascăşisănască:—Cebineagânditnatura—uitarea!Înţelegi,groazaseuită,daroarepoţisăuiţicumţiiînbraţe

unnou-născut?Intrăcutotulînpalmata,pieleaedecatifea,buriceluledesfăcut.SoţulIankăine-aexplicatcuimportanţă,odatăcândamieşittoţitreicucăruciorul:chinurilefacerii

suntnecesareapariţieiinstinctuluimatern.Cicăacititundevacăs-aufăcutexperimente:niştemaimuţeau născut sub anestezie, apoi au rupt cu dinţii buricul, aumâncat placenta, dar nu au vrut deloc săalăptezeprogenitura.

—Aşacădurereaenecesară.S-aconstatatştiinţific.Fărădurere,nupoateexistaviaţă.MăsimtbinecuIanocikamea.Mereuneamintimcâteceva.A rămas odată peste noapte la noi, la casa de vacanţă. Oare cât să fi avut? Treisprezece?

Paisprezeceani?Mamane-a trimissăpunemrufelepe frânghie, întremesteceni, şiam început sănepocnimînglumăcuprosoapeleudepestepicioarelegoale.Maiîntâiînglumă,înjoacă.Darmaiapoicuînverşunare,pânălalacrimi.

CefericirecăoampeIana!ŞipeKostikalei.ŞiacumşipeIgoriok.Băieţelularecircumferinţapieptuluicudoicentimetrimaimaredecâtceaacapului—esemnde

sănătate.Sugesârguincios.Arelaptecâtvreael.Iankasechinuie,nuştiecesăfacăcuel,îidăşisoţuluisăbea.Când rămân să stau seara cu copiii, Iana umple o sticluţă cu lapte. La plecare, îşi bagă vată în

sutien.—Cecoşmar!Defiecaredatăsuntudătoată.Oaredecenus-afăcutfemeiacuunrobinet?Ea pleacă, iar mie îmi place aşa de tare să dau de mâncare bebeluşului! Cel mare se joacă cu

cuburilepecovor,iareuîncălzescbiberonulînapăcaldă,pearagaz.Măaşezîntr-unfotoliucuminuneaflămândăînbraţe.Puncâtevapicăturipepiele,lângăcot,lelingeu,apoiîncepsă-idaudemâncarecu

grijă.Sestrâmbăfăcândmutrişoaredrăgălaşe,scoatebulbuci,iareumăsimtcompletfericită.Cevanueînordine,scânceşte.Curgecamgreudinsticlă.Măduclabucătărie,cuunacîncinsîncercsămărescorificiul. Acum curge cam prea repede. Trebuie să schimb tetina. Apoi umblu cu el pe umăr princameră, îl batuşorpe spate, ca să râgâie.Alint făptura aceastaminusculă caremiroaseaşade tare alapteşiaurină.

ApoiîlduclaculcarepeKostikşiîicitescînaintedeaadormi.Ultimadatăcândi-amcititm-amîntinsalăturideel,l-amîmbrăţişatşiamsimţitcăseîndepărtează

demine.—Ceeste?—Îţimiroaseurâtgura.Ştiu. Am o problemă cu stomacul. Trebuie să fac o investigaţie, dar mi-e frică. Dacă o să-mi

găseascăceva?Iarmaiapoimăîntorcacasănoapteatârziu.Trimitpefereastrăobezeaelefăntiţeicenusevede.

Măbagînpatulrece.Mătrezescdedimineaţă,cucâtevaminuteînaintedeasunadeşteptătorul,privescîntavanulplinde

petegălbui,careseamănăcuscuteculunuibebeluş.Fărădurerenuexistăviaţă.Cebines-agânditnaturalatoate—ainventatuitarea.Darduminicaastaamdormitînvoieşim-atrezitsoarelestrălucitor.Şipeferestruicadeschisăintră

strigăteleanimalelordepestedrum,croncănitul,urletul,mugetul.Ţipetelevieţii.Măîntindcuplăcereşiascultglasuriledeneînţeles.Strigătepătrunzătoare,ţipetelebucuroaseale

cuiva, poate ale păsării-paradisului? Parcăm-aş fi trezit într-o pădure tropicală. Sau în rai. Şi strigătoate,fericitedincauzaacesteidimineţiînsorite.Nusepotabţine.Iarceicarenupotsăurledefericirepurşisimpluauamuţit,deextazaurămasfărăgrai—uncopac,ofereastră,orazăasoareluipetavan.

0Saşenka!Nuştiuceseîntâmplă,azinumi-ebine.Aiciîşifacedecapdizenteria,iardeieriaapărutşitifosul.Groaznic—einterzissăsemaibeaapă,aşacănusemaibea,darsespalăcueacazanele,vesela.

Aînceputoepidemieadevărată—soldaţiinumaiiesdelaclosete.Ceamaigroaznicăestediareealarăniţi,maialescănuaideundesăfacirostdefânsaudepaie.

Aici,caşipânăacum,ecaniculă,tedoarecapul,gândurileţiseîncurcă.Ştii,demultnuamscriscevacuadevăratlamodulconştient,deaceeaeatâtaaiurealăînscrisorile

mele.Şi,maiales,eimposibilsărămâisingur.Astateirităcelmaitare.Şi,desigur,teterminăcăldura—întotacestrăstimp,n-afostnicioziploioasăsaumăcarînnorată.

Capulîţivuieşteşinu-ţimaiadunigândurile,iareutrebuiesămăgândescuneorilacevaadevărat,nunumailadiareeşilalistelemelecumorţi.

Toatădimineaţaamtranscrislitereşicifre—iatăîncesetransformăoamenii.Amnevoie de linişte, de singurătate, iar aici, în jur, emereu agitaţie, zgomot, glumegrosolane,

hohoteidioate,înjurături,discuţiitâmpite,rapoarte,informări,ordine.

Vreausăpleccâtmaidepartedetoateacesteaşisăhoinărescsingur.Imposibilitateadearămânesingurecumplitdeapăsătoare.

Azi m-am certat cu Glasenapp—mi se tot băga în suflet, voia neapărat să vorbească, fără săînţeleagăcăpurşisimpluuneoritrebuiesăgândescpuţin,săascultliniştea,săfiusingur.Acummergedecolo-coloposac,indispus,bălăbănindu-secaunpendul.

Uneoritrebuiesăscriumult,caieri.Mânaîmioboseşte,mădoare,articulaţiiledegetelormăsupără.Încercsăscriumaimic,pentruaobosimaipuţin,darsestrigălaminesăscriumaimare.Şi,înplus,dincauzacăldurii,sudoarea îmipicurăpeformulare,şterge literele.Hârtiilemise lipescdemână.Păteziceva,trebuies-oieiiardelacapăt.Dinnouocări.

Şimai neplăcut e că, din cauza scrisului pe întuneric— şi trebuie să scriumult seara, când seîntunecădeja—,mădorfoartetareochii.Scriulaluminaunuimucdelumânare,îmiîncordezvedereaşi totul începesăpâlpâie, săsedubleze.La întoarcereva trebuisămăduc ladoctor,probabil îmivaprescrieochelari.

E totuşi imposibil sămăobişnuiesccu listeleastea.Transcriunumeşi-mi imaginez familiile lor,mamele.Şinimeninulevaputeaexplicadeceatrebuitsăfieaşa.

Oricum, în urma războaielor, rămân numai numele generalilor. Dar de aceştia, de morţii mei,nimeninu-şivamaiamintivreodată.

AmcititcândvacorespondenţadintreAbélardşiHéloïseşim-afrapatatunci,pentruprimaoară,căexistă victime cunoscute şi victime necunoscute. S-a întâmplat o nenorocire cuAbélard, oameni răi,cruzi,l-aucastrat.Şitoatălumeadeatunci,desutedeani,îlcompătimeşte.Şiîncăniştesutedeaniosă-lmaicompătimească.Dar,înaceeaşiscrisoare,elpovesteştecăceicarel-aumutilataufostprinşi,iarunuldintreeierachiarservitorul lui,care locuise laelani întregi.Săne imaginămnumai,câtdeanimalictrebuiesăsefipurtatcuservitorul,caacelasăserăzbuneînaşahal?Aşacăuite,peceiprinşinunumaicăi-aucastrat,carăzbunare,darle-aumaiscosşiochii.Şinimeninuleplângedemilăşinu-şiaduceamintedeei,deşiausuferitşimaimult.

Transcriulistelemeleşimăgândesc—nicidupăaceştianuvaplângenimeni.MaiţiimintecumsenumeafiulHéloïseişialluiAbélard?Astrolabe.Şi ce s-a întâmplatmai apoi cuAstrolabe? Probabil că ar fi fostmaterial cât pentru unHamlet

întreg.Darnimenin-osăscriedespreasta.Cinearenevoiedeel?Cinesă-şiaducăamintedeel?Mi-amamintiteudeelşil-amcompătimit.Poatecăamuritfărăsăsechinuie.Mi-amadusamintedebunicamea.Aşafăceaşiea,taremaisufereapentruceimorţi.Cândcineva

povesteacăunom,cunoscutsauchiarnecunoscut,amurit,eamereuvoiasăştiecumanumeamurit—voiasăfiavutpartedeomoarteuşoară,fărăboală,doreasăsefichinuitcâtmaipuţin.Peatunci,astami sepărea ridicol şi stupid:omulamurit,Dumnezeumai ştie când, şi cineva îidoreştedinurmăomoarteuşoară.

AziGlasenappm-a scosdin sărite.Nue ridicol să tegândeşti lanemurirea tacândpoţi înoricemomentsăteîneciîngroapacufecale,sausă-ţifiezburatcapuldepeumeri?

Repetăşiîncearcăsăseconvingă:—Aexistatuntimpcândeunuamfost—şiastanueramoarte,cialtceva.Şivaveniuntimpcând

iarn-osămaifiu.Şiniciastan-osăfiemoarte,cicutotulaltceva.

Dareuamspus:—Aimeritasăfiitrosnitpesteurechi!Desigur,nuapriceputnimic,darnuamstatsă-iexplic.Oricum,nuvaînţelege.Elnuînţelegecătoatereligiileşifilosofiiledinlumeîncearcăpurşisimplusădescântemoartea,

aşacumbabeledescântădurereadedinţi.Eucredcă trupulse luptăcumoarteaprindurere, iarmintea,conştiinţa—prin idee. Înceledin

urmă,niciuna,nicialtanutesalvează.Şi mai important este ceea ce ştiu acum: şi Hristos, şi Siddhartha Gautama au murit cu gura

deschisă,catoţimorţii.Acummi-ireprezintfoartebinemorţi.Purşisimplu.Şimuştelemilereprezintfoartebine,celecefoşgăiepelagură.Uite,aceştiînţelepţitoatăviaţaloraupropovăduitcănuexistămoarte,auvorbitdespreînviere,desprereîncarnare,iardeodată,troscpesteurechi!NicipeMântuitornimenin-apututsă-lmântuiască,pentrucăniciodatănuaînviatşinuvaînvianiciodată.ŞiGautamaaputrezit,ca toţiceilalţi,şinuadevenitnimeniniciunBuddha!Şi înaintedeasta,miliardedeani,n-afostnimeni.Şilumeanueunvis,şieulnueoiluzie.Eulexistăşitrebuiesăfiefăcutfericit.

Înfaţabucătărieieraazilegatuncalslab,pentrucarne.Aşteptasăfiesacrificat.Dădeadincoadă,îşiscuturacapul.Aveaochiiplinidemuşte.Animalullegatlauşabucătărieinuştiecâtmaiaredetrăit.Şiiatădiferenţacareîlfacepeomsăfieom:noisuntemsingurafăpturăviecareştiecămoarteaesteimplacabilă.Deaceeanutrebuiesăneamânămfericireapentruviitor,trebuiesăfimfericiţiacum.

Cumsăfiufericit,Saşenkamea?În orice clipă va trebui să mă întrerup — mergem în recunoaştere, planurile de atac asupra

Tientsinuluiaufostschimbatedinnou.Aicitotulseschimbămereuşinupoţisăfiisigurdenimic.Darodatăceasediulafostamânat,înseamnăcăcinevaamaiavutfericireadeatrăiozi,două.Numaide-amşticineanume.Nu-inimic,osăaflămîncurând.Şicecrezi,sebucurăcinevadeultimeleziledeviaţădăruite?Puţinprobabil.Toţisperăcâteceva.

Auvenitdoctorulşifelcerul,şieiosămeargăcunoi,vorsăvadădelacedistanţăvatrebuisăfieaduşirăniţii.AudcăZarembapovesteştecevaamuzantşitoţihohotesc.

Vezi,ce-ţispuneam?Nuaitimpsătegândeştişitupuţin.Şitaremaivreausămăgândesclacevaîndepărtat,câtmaiîndepărtatdetoateacestea!

Desprecetotvorbesc?Desprefaptulcănuavemtimp.Ei, sigur, există ore şiminute, dar timpul suntem noi. Oare timpul există în afara noastră?Noi

suntempurşisimpluoformădeexistenţăatimpului.Suntempurtătoriilui.Şivectorii.Decitimpulesteunfeldeboalăacosmosului.Apoicosmosulosăserăfuiascăcunoi,noiosădispăremşiosăurmezeînsănătoşirea.Timpulosătreacăprecumamigdalita.

Darmoarteaesteluptacosmosuluicutimpul,cunoi.Şiceînseamnăcosmos?Îngreacăînseamnăordine,frumuseţe,armonie.Moarteaesteapărareafrumuseţiişiarmonieigeneralefaţădenoi,dehaosulnostru.

Darnoineopunem.Timpulesteoboalăpentrucosmos,iarpentrunoiarborelevieţii.Eciudatcumcosmosulafostnumittocmaicosmos29—niştefloriaşadepământene,carenuau

nimicdeosebit.Nu ştiu ce-mi fierbe aşa în burtă, te rog să mă ierţi pentru detaliile astea. Mă tem să nu mă

îmbolnăvescşieudetifos.Şicapulmiseînfierbântă.Uitecănecheamă,osătermindiseară.

Saşa!M-amîntors.Edejanoapte.Mâinile încă îmi tremură, iartă-mă.Nupot să-mi revin deloc. Şi acum îmimai răsună în urechi

exploziile.N-ar trebui să-ţi povestesc toate astea, dar nu pot.Am trecut prin preamulte pentru a le ţine în

mine.Am fost acolo cu noul nostru comandant de batalion, Stankevici, cu surdulUbri, ţi-am povestit

despreel,cudoctorulnostru,Zaremba,cufelcerul,şicuîncăunofiţer,Uspenski,foartetânăr,abiaazii-avenitordinuldeavansarelagraduldesublocotenent.Şimaierauşiniştesoldaţidelastatul-major.

Uspenskiăstatrăncăneaîntruna,dartottimpulsebâlbâia.Bâlbâitşiguraliv.Mureadefericirecăfuseseavansat.PânăşiStankevicii-aordonatsămaitacă.

Peminemăsupăraburtaşim-amdusmaidepartedeei,într-orâpămică,m-amaşezatpevine,iarîntimpulăstaaînceputtirul.Unproiectilacăzutchiaracoloundeseaflauei.

Amdatfuga.Nupotsă-ţidescriuceamvăzut.Iartă-mă,dinnoumăiacutremurat.ÎlvădpeUbri lapământ, lavreozecepaşi,ecelmaiaproapedemine.Aremâinileşipicioarele

retezate.Numaiexistă!Ocizmăcuunrestdepiciorseaflăînapropiere.Faţaîieplinădefuningine.Mă aplec şimi se pare că încă e viu.Are gura deschisă. Sub privirilemele, pupilele lui se acoperăîncetişorcuoperdea.Moarechiarînclipaîncaremăaplecasupralui.Nuştiucum,îmidauseamacetrebuiesăfac:săîntindmânaşisă-iînchidochii.Oîntind,darnupotsă-lating.

Măducmaideparte.Înjur,numaistrigăte,gemete,totuleplindesânge.ÎlvădpeStankevici,pecomandantulnostru.Stăpeiarbă,aiimpresiacăaobositşis-adecissăse

întindă puţin.Alerg spre el.Are faţa liniştită, ochii întredeschişi, parcă priveşte pe sub pleoape, darpalmele lui sunt ca trecuteprinmaşinade tocat. Îl apucdeumeri, încerc să-l ridic.Trupul luimi sesupuneuşor,darceafaîirămânepeiarbă.

Alăturieuncalrănitcareîşiridicăpicioareledinspate,iarînspateleluiestefelcerulnostru,MihailMihalîci,carenumaiarefaţă.Edoarunamestecdedinţi,oaseşizgârciuri.

Audgemete,daufuga—edoctorulZaremba.Eîncăviu,seuitălamine.Econştient,mugeştecevaşisângeleţâşneştedinel.Areburtaspintecatăşi,pedrum,înpraf,s-arevărsatunmormandeintestine.Zarembaseaflăîntr-obaltădesângenegru,geme,dareunuînţelegdeceeîncăviuşicesepoateface.Îistrig:

—Ce?Cesăfac?Elnumaimugeşte,dar,înceledinurmă,înţelegcevrea.Vreasă-lomor.Maiaudstrigăte,sarîn

picioareşimăducmaideparte.Îlvădpeunuldelastatul-major,mort.Arepicioareleîndoitecaaleunuiacrobatdelacirc.Şigura,

din nou, ca la toţi ceilalţi—edeschisă.Ochii privesc, dar nuvădnimic.Pebarbă sunt cheaguri desânge.

Înceledinurmăgăsescpecinevaviu—pebâlbâituldeUspenski.Nu-midauseamaundeerănit,dar sângele îi ţâşneşte pe gât. Hainele de pe el fumegă, sprâncenele, genele, părul sunt arse, prin

pantaloniidecălăriesevădrănisângerândepepicioare.M-ampierdutdetot,nuştiamcesăfac.Stăteamalăturişi-llinişteam:—Rezistă,totulosăfiebine!Auvenitfugaalţisoldaţi,sanitari.L-amduscueipeUspenskipânălalazaret.Pedrum,aînceput

săseînececupropriulsânge,unsanitarşi-abăgatdegeteleînguraluicasăscoatăsângeleafară.Lalazaretammaistatcuelooră,nuputeamsăplec.Eraconştientşiîirepetamîntruna:—Rezistă,osăfiebine!Însalonerafoartecald,erasufocant,noridemuşte,mirosdeputrefacţie.Îifăceamvântşialungam

muştele.Maimultnuputeamsăfacpentruel.Iarcândamurit,amîntinsmânasprefaţalui,amtrecutpalmapesteeaşii-amînchisochii.Separe

cănuenimicînasta.Trebuiasă fie luatdeacoloşiamajutatsă-l ridice.Mortulemultmaigreudecâteomulviu.Şi

înainteamauzitastadelaalţii.Saşa,ammarenevoiesăfiuacumcutine!Amobositfoartetare.Trebuiesăvinşisă-mipuncapulpegenunchiităi.Tuosămămângâişiosăspui:—Nu-inimic,iubitulmeu,acumtotulebine!Totulatrecut.De-aiciînainteosăfiebine,eusunt

cutine!

+Amînceputsămăpregătescîncădedimineaţă,fiindcăştiucăosărămânpestenoaptelacititorulîn

stele.Nărileîşiamintescaromaprovocatoareaapeiluidecolonie.Măprivescînoglindăşinumărecunosc.Ofaţăcenuşie,cearcăneadâncisubochi.Trupulmi-adevenitsec.Îmirăsfirpărulşismulgcâtevafirealbe.Ochiiîmisunt,caşipânăacum,celstângalbastru,celdreptcăprui,darpleoapelesuntpuţincăzute.Pegât,pieleaîncepesăserideze.Măaplecdeasupra chiuvetei şi îmi spăl sânii cu apă rece, dar ei atârnă reci, sterpi, cuvinişoare

albăstrui.Îmismulgcupensetapăruldinjurulsfârcurilor.Degeteledelapicioaresuntcamnoduroase.Înfaţaceştiidecafeamăapucsă-mipilescunghiile,maibinemi-aşpiliviaţa.Neîntâlnimlaintrareaînparculplindepufdeplopi;obătrânăcântălaarmonică.Neplimbămpuţin.Apoineducemlaelacasă.Pedrum,încetinescpuţinînfaţauneivitrineîncareepusăooglindă.Dausă-miîndreptcoafuraşi

deodatăsimtasuprameaprivireauneipuştoaicecaretrecepelângămine.Şicitescînprivireaeiironicăcesuntpentruea:obătrânăofilită,pecaren-opoateajutaniciocoafurădinlume.

Lafereastraluiseaflăuntelescoppeuntrepied.Cinalaluminalumânărilor.Muzică.DonGiovanni.ÎmienumerăsateliţiiluiSaturn:—Titan,Iapetus,Rhea!Dione!Mimas!Hiperion!Phoebus!

Zâmbescîncântată,deşiauitatdeTethysşiEncelades.Elestetristcălaultimaeclipsădelunăaplouat.Închidefereastra,casănuintreniciţânţarii,nicipuful.Degeamseloveştetottimpulunfluture.Începesă-mipovesteascădespretelescopulsău,mângâindu-ltandru:—Asta,defapt,esteunicamaşinărealăatimpului.Şiameaedeşaseorimaiputernicădecâtalui

Galilei!Dupăaceea,reprezentaţiapromisă—iatelescopulşineducempeacoperiş.Urcândscara,seapleacăpentrua-şilegaunşiretşivăddeodatăcăarechelie.La ultimul etaj e uşa podului— descuie cu cheia sa un lacăt uriaş, ce atârnă acolo. Ieşim pe

acoperiş.Unvântcald.Parteadejos,plinădelumini.Parteadesusstropităcustele.Pufuldeplopiseaflăîn

vălătucişipeacoperiş.—Uite,aiciamcerulmeu.Începesă-miarateconstelaţiile.—Uitaţi, Pleiadele. Iar acolo—mă cuprinde pe după talie— eAldebaran. E răcoare. N-o să

răciţi?Măîmbrăţişeazăşimaistrâns.—Defapt,toateconstelaţiilesuntniştefleacuri.Oconfluenţăefemeră,cenuspunenimic.Ecaşi

cumamnumiconstelaţiiniştetrecătoridepestradăsauniştepăsăricezboarăpedeasupranoastră.Defapt,adanumestelelorestecaşicumaiinventariacrestelevalurilordepemare.

Şi-mimaiexplicăcumcă toatăproblemaconstănumai înneconcordanţa timpului.Acei trecătoristelariauuntimp,noialtul.

—Înţelegi?—Înţeleg.—Toate aceste aglomerări sferice şi nebuloase difuze sunt pentru noi ca o fotografie, clic şi e

pentru totdeauna. S-a petrecut cândva explozia originară.Bum-bum!Totul a sărit în aer.Dar numaipentrunoiasăritînaer.Defapt,totuls-aîmprăştiatrepedeşimaiapois-aadunatlaloc.Dinnoubum-bum,dinnous-aîmprăştiat,dinnous-aadunat.Dinnoubum-bum.Cumsă-ţiexpliceumaisimplu?Ei,uite, aşa cumuncopil iaobucatădeplastilină, facedin ea animăluţe,omuleţi, copaci, căsuţe.Dupăaceea lestriveşte,strânge totul laun loc încocoloş. Iarmâineseapucădinnoudemodelat.Saumaicorecteaşa:omaiţiimintepebătrânaaceeadinparc?Eaestepentrunoioveşnicie,dar,defapt,estepur şi simplu ca un acord la acordeon— a desfăcutmâinile, le-a strâns. Le-a desfăcut, le-a strâns.Înţelegi?

—Înţeleg.Câtinstaleazătelescopulpetrepiedşiîltotreglează,seadunăniştezdrenţedenori.Cândmăaplec

săvădluna,începesă-mimângâiepărul:—Aipufînpăr.Coborâmdepeacoperiş.Îndormitoredeschisşifonierulşisuntuluitădecâtdemultecostumeşi

perechidepantofiare.Peperetesuntfotografiilecopiilorlui,unbăiatşiofată,gemeni,baîncărucior,bamerglaşcoală,

baotermină.

Pretutindeniprinapartamentsunturmelealtorfemei.Probabillelasăspecial.Înbaie,pepoliţă,unpachetcutampoane.Ojă.Printreparfumuri—unruj.Încoşuldegunoi,chiardeasupra,eunsmocdepăr,iarpefotoliulînchislaculoaredincamerămi-ausăritînochi,înaintedeasta,niştefiredepărlung,roşcat.

Îlîntreb:—Aimultefemei?Râde:—Una.Şimăiubeşte.Aiauzitdemetempsihoză?Ofemeieiubitoareesteofiinţă.Eamoare,se

transformăîntr-unaneiubitoare,iarsufletuleiseinstaleazăîntr-oalta,iubitoare.Esteosingurăfemeieiubitoare,întrupuridiferite.

Mă aştept să fiu dezbrăcată, cumcică se face, dar el se despoaie repede şi se întindepe pat, cumâinilesubcap.Peholardeluminaşi,înpenumbracamerei,sevedetot.Măjenezdesâniimeişinu-midaujossutienul.

Elseagitădeasuprameaşieuîmipunîntrebarealacareamrăspuns:decemăculccuunompecarenuîliubesc?

Îmi aduc aminte o parabolă despre un înţelept care le cerea însoţitorilor săi să facă nişte fapteciudate,inexplicabile.Dupăaceea,sevedeacăacelefaptedeneînţelesaveauunsensprofund,invizibilpentrudiscipoli,darclarpentruînţelept.Maiîntâi,le-aporuncitsăspargăbarcaunorpescarisăracişieas-ascufundat,apoile-aporuncitsăomoareuntrecătorceleieşiseîncaleşi,înceledinurmă,fărăsăianiciunfeldeplată,arefăcutunzidruinatdintr-unsataicărui locuitori refuzaserăsă-ideaadăpostşihrană.Darmaiapoile-aexplicatînsoţitorilorsensulacestorfapte:scufundaserăbarcapentruanumaifiajunşidinurmăderegele tirancegoneadupăeişicareconfisca toatenavele, trecătorulmergeasă-şiomoarefiul,iarzidul,careaparţineaunororfani,protejaocomoarăpecaremaitârziuaceştiaaveaus-ogăsească.

Odatăm-amîntâlnitpestradăcuunomcuocăldarecuzăpadă.M-ammirat,undeputeasăducăelcăldareacuzăpadă,căpestetoteraunămeţi?!Darînţeleptulcare-ltrimiseseprobabilştiadeceenevoiesăfacăasta.Aşaşipemine,înţeleptulacelam-atrimisînacestpatcuaşternuturidelocproaspete,dareunuvădrostulgestului.

Cititorulînsteleîncămaiacţioneazăplinderâvnă,transpirattot.Dupăaceea,sesprijinădespătar,începesăfumezeşiîntreabăpeuntonmulţumit:—Ei,cumte-aisimţit?Răspund:—CaDonnaElviracândl-arecunoscutpeLeporello.—Ce?Nicinuînţelege.Faceabilunnodprezervativuluiînaintedea-laruncalagunoi.Zâmbeşte,căscânduşor:—Cechestie,unstropdinlichidulăstaestestăpânulomului,îlfacesăfiecumvreael!Cerobie

umilitoare!Începeaproapeinstantaneusăpufăie.Încercsăadorm,darnupot.Patulnuecomod,emoale,telaşiînelcapeopernă.Şicelenjeriemai

eşiasta?Cineadormitaiciînainteamea?

Tottimpulîmivineînminteaceaprivireironicădinoglindă.Privireaaceleifeteîmirepetăîntrunacăniciocoafurănumăpoateajuta.Şidacăeam-avăzutaşa,înseamnăcăîntr-adevăraşasunt.

Şitoatănoapteaflutureleacelas-alovitdefereastră.N-amvrutsă-lmaivădpeomulacestaşidimineaţa.Şimaialessămăvădpeminealăturideel.M-

amîmbrăcat încet, i-amridicat lucruriledepe jos,pantalonii,ampus frumoscămaşapescaunşiamieşit.Seluminadeja.Oraşuleraliniştit,pustiu,răsunător.Pânăşipufulplopilorîmpietriseînmormane,de-alungultrotuarelor.

Amtrecutprintreşiruriledetramvaieceseodihneauladepou.Cândm-am apropiat de grădina zoologică, în faţa ochilor mi s-a înfăţişat o imagine ca dintr-o

parabolă:elefănţicameamergeapeliniadetramvai.Mergeaundeva,fărăsăsegrăbească,legănându-se,fluturându-şiurechile,adulmecândcutrompacaldarâmulşişinele,inspirândpufuldeplopi.Înţeleptulştieundeşideceeduselefantul.

Amajunsacasăşin-amvrutaltcevadecâtsămăspăl.Maiîntâiamfăcutduş,apoimi-ampregătitcada.M-ambăgatlaînmuiat.

Stăteamaşaşimăuitamcumfirişoareledepărdepepiele,depetotcorpul,începeausăseacoperecumicibule.Deodată,amvrutsăintrucutotulînapă,cucapcutot.Sădevinomaimuţăacvatică.

Am scos din dulap un tub pentru scufundări pe care-l cumpărasem cândva şi nu-l folosisemniciodată.M-ambăgatlafundşiamrămasaşa.

Subapăeraolinişteaşadeciudată,maimultunfeldezgomot.Totulseauzea,chiarşicenuseaude.Numaicătotultreceaparcăprintr-omembranădensă.Şicelmaitareseauzeapulsul.

M-amgânditcăaşa,probabil,fuseseînpânteclamama.Nu ştiu cât am stat în apă, cu tubul în gură, poate zeceminute, poate o oră, până s-a răcit apa.

Îngheţasemdetot.Amieşit,mi-ampushalatul,m-amduslaoglindăşim-amprivitmultăvreme.Dupăaceea,amvomitattoatădimineaţa.

0Saşenka!Tientsinulecucerit!Tocmaiamîncheiatcomunicatul.N-am pierdut decât 150 de oameni. Răniţi sunt de trei orimaimulţi. Este rănit şi comandantul

nostrudebrigadă,generalul-maiorStessel,dar,dupăceafostbandajat,s-aîntorslastatul-major.Aliaţiiaupierdutîntotalpeste800deoameni.Celmaimultausuferitjaponezii.Eiaudatatacul

frontalşiauaruncatînaerporţileoraşului.LaamericaniafostomorâtgeneralulButler.Aliaţiiauatacatoraşulchinezescdinsprevest, iardetaşamentulnostruaatacatdinspreest, lângă

canalulLutai,şiaasediatfortificaţiileLi-Hongzhang.Oparteatrupelorchinezeafugit,altăpartes-adusspreYanjunşiBeizhan.

Aşacăamscrisunraportdesprevictorie.Aicitoţisebucură.Ceidelastatul-majorsunteroiizilei.Sebucurămaialesceicareaudevenitlitereleşicifrelemele.Astaafostieri,daraziamfostînoraşulcucerit.Iată,Saşenka,raportulmeudesprevictorie,pentrutine.

Amintratmaiîntâiînimpani—fortificaţiilepecareierile-aucuceritainoştri.Tabărachinezăafostpărăsităcutoatebunuriledinea.Amvăzutunpachetdecărţidejocchinezeştiaruncat,amvrutsă-liau ca amintire, dar m-am răzgândit. Ce mai amintire! Alături erau trupurile încă neridicate alesoldaţilorchineziomorâţi,dejamâncaţidemuşteşidecâini.

Ţăranii,subpază,seocupaudestrângereacadavrelor.Erauagăţatecuniştecârligeşitraseîngropimari.S-a ridicat soarele,a început săardă, şiduhoareade lacadavreadevenit insuportabilă.Ţăraniimunceauîndesându-şiînnasfiredeiarbă.

Toatănoapteaincendiileîşifăcuserădecapînoraşşiacumruinelefumegau.Nicinu-miveneasăcredcăoraşulacestadeunmiliondelocuitorifusesecândvaviu.Pestetoteraucăzutecăruţestricate,roabe,ricşe,animalemoarte,oamenimorţi.Miroseaafum,agrăsimearsă.

Găseaimorţilatotpasul,uniiîncăîmbrăcaţi,darceimaimulţi,nuştiudece,dezbrăcaţi.Obătrânăeraculcatăpespateşisâniiiseîntinseserălateral,spresubsuori.Dinlocînloc,trupurileerauadunateîn grămezi şi apoi duse undeva. Peste tot erau numai roiuri de muşte înnebunite, care nu făceaudiferenţaîntremorţişivii.

Afostnevoiesănecăţărămpesteruine.Într-unloc,piciorulmi-aalunecatpeceva,eracâtpecesăcad—amvăzutsubresturiofaţăschimonosită,arsă.

Uncâinemârâialatoţitrecătorii.Labeledinfaţăerauîntregi,darceledinspateeraurănite,iaroranălateralăeraplinădeviermişidemuşte.Dejanumaiputeasălatre,încercanumaisăsetârascăculabeledinfaţă.Şilanoiaînceputsămârâierăguşit.

Toţitreceaupelângăel.M-amopritşil-amîmpuşcat.Saşenka,afostprimafiinţăucisădemine.Prostostaşmaisuntşieu.Pe urmele unui incendiu, sub nişte grinzi şi căpriori fumegânzi, scormoneau nişte porci plini de

cenuşă. Scormoneau în nişte lemne şi cărbuni şi numi-am dat seama imediat că sunt acolo şi niştecadavrecarbonizate.Eraomânăneagră,descompusă,şiamvăzutcă, laatingere,degetelecădeau.Şidinspretoateacesteaveneaunmiroscumplit,pecarenupotsă-luit.Porciidevorauoamenicaşicumarfifostfripturi—deceatrebuitsăvădasta?

Uncadavrucarbonizatm-aîngrozit:săfifostunomscofâlcitdincauzafocului,sausăfifostuncopil?

M-amîntâlnitdinnoucuamericanulcuaparatuldefotografiat.Parteadeoraşcares-apăstratîntreagăafostocupatădejaponezi.Pecaseşiprăvăliisuntagăţate

steaguri japoneze. Japonezii prevăzători s-au înarmat cu un mare număr de steaguri şi, după ce aucuceritTientsinul,le-auîmpărţitimediatlocuitorilor.

Oraşul chinezesc emonstruos.Chinezii îşi întreţin şi-şi pavează curţile, dar ei consideră străzilegropidegunoi.Străzilesuntînguste,plinedepraf,probabilcă,peploaie,eunnoroidenetrecut.Ammerspeniştrestrăduţeşerpuitoare,uneoripustiidetot,aşacănupreatesimţeaiînlargultău.Pestetoterauuşispartealecaselor,lucruriaruncateînstradă.

Chineziialergausauseascundeau,iarceicareneieşeauîncale,lavedereaeuropenilor,searuncauîngenunchi. Înmâinile tremurânde ţineauniştebucăţidepânzăalbă saudehârtiealbăcunuştiucehieroglife. Aceleaşi hieroglife erau şi pe pereţi. Chiril a explicat că scria shunman, adică „oamenipaşnici“.

Băncile, magazinele, prăvăliile fuseseră devastate. Călcam pe tot felul de fleacuri. Din când în

când, întâlneam soldaţi şi ofiţeri din trupele aliate, încărcaţi de bunuri furate. În oraş avea loc unadevăratjaf.Ceeacenuseputealuaerarupt,călcatînpicioare,spart.

Amvăzutşide-ainoştri—vineunsoldatcuobocceaşiiablană,mătase,statuete.Intrăîncurteavecină.Acologăseştecevamultmaibun.Scuturătotînprafşiîndeasăînbocceaaltelenoi.

Depretutindeniseauzeaustrigăte,împuşcături.Unţipătdefemeies-aauzit foarteaproape,epuizat,sălbatic.Ne-amnăpustit încurteaaceea,dar

veneauînîntâmpinareanoastrăsepoy-iiîncărcaţidesaci,iarunuldintreeiîşitrăgeadinmerspantalonii.Ne-auarătatprinsemnecănumaitrebuiesăintrămîncasaasta.Şinicinumaiţipanimeni.

Uncerşetorinfirmstăteajosînmijloculstrăziişi,cândne-avăzut,aînceputsăseînchine,spunând:—Katoliko—shanga,katoliko—shanga!30

Patrulelecaută ihetuani şi soldaţi chinezicare,dupăce şi-au schimbathainele, s-auamestecat înrândurilepopulaţiei.Dupăoanchetăscurtă,oîmpuşcătură.Anchetaconstăînfaptulcăomuluiisedauhainele jos: urmapatului armei care rămânepeumăr înurma reculului, când se trage, estemotivdeexecuţie.Sunt împuşcaţipe loc. Înprezenţanoastrăau fost împuşcaţi câţivachinezi.Mai întâi, le-aufosttăiatecozile,apoiaufostloviţipânălasângecupatularmei.Şiabiadupăaceeaaufostîmpuşcaţi.

Recitidu-miscrisoarea,măîntreb:oaredeceamnotattoategrozăviileastea?Defapt,singurullucrupecare-lvreaucuadevăratestesăuitcâtmairepede.Darvoiscrietotuşitot

ceseîntâmplăaici.Cinevatrebuiesăpăstrezeourmă.Poateeusuntaicipentruavedeaşianotatot.Dacănunotezceeaceamvăzutazi,n-osămairămânănimic.Caşicumnicin-arfiexistat.Darpoatecănicinutrebuiesănotezceva.Dece?Cinearenevoiedeasta?Acummădoarecapulîngrozitor.Îmipocneştededurere.Saşenka,numaiînţelegcinesunteuşicefacaici.

+Am avut un vis. Sunt cumama şi cu tata lamare. Pe plajă.Mama se duce să înoate. Îşi pune

cascheta,îşiîndeasăpărulsubea.Deodatăîmidauseamacăegoalăşistrig:—Mamă!Earâde:—Păinuenimeni!Privesc în jur şi, într-adevăr, plaja e pustie, nu e nimeni în afară de noi.Ea intră înmare şimă

cheamădupăea,undeeapaadâncă.Eurămâncu tata lamal,undesespargvalurile.Ea înoatăuşor,despicândapacumişcăriample,doarcascaeialbăsemaivededinvaluri.

M-amtrezitdincauzaunuisunetsec,ciudat.Stauîncăîntinsă,pejumătateadormită,şinupotsă-midauseamaceafost.Unglobdesticlăacăzutdinbraduluscat.

Mădezmeticescşi-miaducaminte—mamaamurit.Noapteatotuleliniştit—seaudeşicumcadpeziaruldesubbradaceleuscate.Măhârâie în gât.O sămă îmbolnăvesc.Mădoare când înghit.Amnasul înfundat, numai simt

nimic.Capulmi-eparcăplinculichid.Edejaatreiaoarăpeiarnaasta.Amobositsămătrezescpeîntuneric.Şiamobositîngeneral.

Mamaîşisărbătoreaatunciziuadenaştere,amdatfugalaeanumaipentruoclipă,aveamusafiri,şinuvoiamsărămânmultăvreme.Înultimiianilucrasearalaoperă,vindeaprograme,apăruserăprietenenoi,pecarenuileştiam.M-arugatsăintrucuealabaie.

—Uiteceamaici!Simţigâlma?Saşenka,fetiţamea,mi-efrică!Aveaoumflăturăpesân.—Ei,mamă,suntumflăturişiumflături.—Maiîntâiafostmică,caunfuruncul.Daracumaînceputsăcrească.Saucrezicăinventez?Şi

glandeledelasubsuoarămis-auumflat.Simţigâlma?Şipecap,înspateleurechilor.—Mamă,toţiavemmiciumflăturidinnaştere.Nuenimicrău!Toatefemeileauaşa.Purşisimplu,

trebuiesămergilacontrol.Tedoare?—Nuprea.—Nuteteme,osătreacă!Nuatrecut.S-adoveditcăareotumoaremalignăşieraafectatşiunovar.Defapt,boalaeiaavansatfoarterepede.Auînceputdrumurilelaspital,operaţiile.Măduceamlaeaaproapeînfiecarezi.Îieragreulaspital,voiaacasă,spuneacăînsalonpereţiisuntplinidemicrobişicălabucătăriee

numaifuningine.În prima clinică, vecină de salon îi era o bătrână, uscată de tot.Mai avea lipite de craniu nişte

smocuridepăr.Tottimpulsemachia.Şi,cucâtmaigravăerastareaei,cuatâtmaistridentîşifăceamachiajul.Aproapecănumaiaveabuze,darcontura,cuunrujroşu,cercurimari,groase,înjurulguriidispărute.Dincauzagemetelorei,mamanuputeasădoarmătoatănoaptea.Cândamvenitlaea,m-aimplorat:

—Saşenka!Ia-mădeaici!Nupotsăînchidunochi.Numaisuport!—Mămică!Trebuiesăreziştipuţin!Aicitetratează!A început să strige laminecănu-mipasădeea şi căde-aianumaipoteucăea înnebuneşte în

spital.Mama eramereu aşa de reţinută, dar boala o schimbase de tot. Bamedicii i se păreau slabispecialişti,baîiprescriauanalizegreşiteşimâncareacarenueraceacaretrebuia.Celmaimultaveaudetras surorile. Mama se plângea că nu vin când le chemi, că sunt bădărane şi că puţin le pasă desuferinţelebolnavilor.Seindignacuvocetare,săseaudăşidepecoridor:

—Iaubani şinu facnimic!Segândescnumaicumsă fugămai repedeacasăşi săsebucuredeviaţă!

Darsurorilemedicalemiseplângeaudemamacănulelăsasă-şifacătreaba,cumieşeaudinsalon,mamapuneadinnoumânapesonerieşilechema,iarcândveneau,eauitasedejacevoia,şilecertacănui-audatnicioclipădeatenţie.

Defiecaredatămădureaşi-mieraruşinesăaudtoateastea.Iritarea şi răutatea ei se revărsau şi asupramea.Parcă aştepta sosireameapentru adeşerta toată

nemulţumireaşisupărarea,caşicumeueramvinovatăcăeaaveacancerşinuaveausurorilemedicale,trecătoruldepestradăsauchiareu.

Apoise linişteaşi tăceamamândouă,purşisimplu îimângâiammâna, iarea începeadeodatăsăplângă:

—Stauaicişimăgândesc,uite,femeiadeserviciuspalăpejos,ebătrână,vânjoasă,puternică,osămaispelepodelelepeaici încăvreodouăzecideani.Deceeu,decenuea?Şimăminunezsingură:cumde-mitrecprinmintegândurileastea?Iartă-mă!Uneori,miseparecănumaisunteu.Aicim-amtransformatînaltcineva.

Mamaeradejachinuitădedureriputernice,tottimpulcereainjecţiianalgezice.—Niciinjecţiinuştiusă-mifacă!N-amairămasniciunlocşorîntreg!Şi-miarătamâinileşipicioareleciuruite.Îifăceameuurmătoareainjecţieşiseliniştea.—Saşenka,tuînţepibine,nudoaredeloc.Şicădeaînuitare.Obosisem îngrozitor—veneam de la serviciu şi aveam grijă demama, o ajutam să se spele, o

pieptănam, îi tăiam unghiile, îi masam spatele, îi dădeam cu cremă pe picioare, trăgeam patul sprefereastră,pentruaseputeauitalacopaci.Darcelmaitareoboseamnudincauzaacestortreburi:îmieragreu sămă înfrunt tot timpul cu gândurile ei, cu discuţiile ei, cu tăcerile ei. Cu groaza ei dinainteasfârşitului.

Dupăprimaoperaţie,chirurgulmi-aspus:—N-amîndepărtattot.Iareutrebuiasăoconvingcăseînsănătoşeşte.Uneori, în locsămăduc lamamalaspital, rămâneamsăstaucucopiii Iankăişiastaerasupapa

mea,parcăîmireveneam,pânărefăceamceeace-miluamamacucancerulei.Chiaraşalespun—copiiiIankăi.Leplace.Şi nu încetez sămăminunez cât de repede cresc—Kostik abia stătea în premergător, apoi tot

timpulvoiasămeargălapodpestecaleaferată,săseuitelatu-tuuuu,iaracumseducedejalaşcoală!Uluitor!M-amdussă-icumpărcaiete,penar,pixuri,creioane,ghiozdan.Iankaerafericităsăscapedetoateastea.

Eimăiubesc.OdatăKostikmi-adăruitocutiedechibrituri:—S-odeschizicugrijă!—Ceeaici?Mi-alipit-odeureche,înăuntruafoşnitceva.Îmiprinseseungândăcel.—TantiSaşa,ia-lacasălatine,sătrăiascăacolo,sănuteplictiseştisingură!Minuneamea!Aregrijădeminesănufiusingură.Cueiuitamdeorice,deboalamamei,declinică,defaptulcăexistăpelumecancer.Scotdingeantă

alimentele,punpemasălapte,suc,biscuiţi,iareistrigă:—Ura!Lapte!Ura,suc!Ura,biscuiţi!Şiîncepşieusăstrigcuei:—Ura!Laptecucacao!Ura!Laptecondensat!Ura!Covrigei!Şieramfericiţidinnimic,purşisimplu.Latoaletă,ampuspentrucelmareunscăunel,casănumaifacălaoliţă.Semândreafoartetarecă

făcea pipi în vasul de toaletă, ca un adult, ridicându-se pe vârfuri şi udându-mă pe mine. Acumscăuneluli-afostlăsatmoştenireceluimic.El,pelângăcelelaltebolipecarelefactoţicopiii,maiareşifimoză.Multă vreme am sperat că va scăpa fără operaţie, dar era imposibil să vezi cum se chinuia

copiluldefiecaredată.Îmiplacesă-ispăl—maialesvara,cândvinmurdarideafară,transpiraţi.Îispălîncadă,ledaujos

cuburetelemizeriadepepicioarelebronzate,cuurmealbede lasandale.Ei facnebunii, stropesccuclăbucprinbaie,cuapă.Suntudătoată.Râdemînhohote.Îispălpecapcuşampon,eiţipă,părulestemătăsosînmână.Îiclătesccuduşul.

Dupăbaieîifreccuprosopulşirâdemdecâtdetarescârţâiepărulcurat.Obosesc, mă întind să mă odihnesc puţin, şi Igoriok se pune şi el alături şi umblă pemine cu

maşinuţa,capeunmunte.Şuieră,imitândmotorul.Eaşadeplăcut!Se înţelege,nu sepoate şi fără certuri, fără lacrimi şi strigăte.Se ceartă şi se încaierădin cauza

oricărorfleacuri.Totulseterminămereucuvictoriaceluimare.Odatănuaupututsăîmpartăojucărie,euamspussăi-odeaceluimic,carepesteoclipăvineplângând.

—Igoriok,ces-aîntâmplat?Îlîneacălacrimile,nupoatesăspunănimic.ÎlchempeKostik,eldesfacemâinileuimit:—Aispussăi-odau,i-amdat-o!DarIgoriok:—Da,darmaiîntâiabăgat-oînveceu!Altă dată, i-am găsit jucându-se de-a doctorul— îşi luau unul altuia temperatura cu degetul în

funduleţ.Ei,cesăfacicuasta!Iankapeatuncirămăsesedinnouînsărcinată,deşinumaivoiaaltcopil,şisetotplângea:—Cesânimaisuntşiăştia?Canişteouămoi!Şieraucanişteouătari!Şipieleadepepicioare,

parcăeohartă!Uite,eplinăderâuleţe!Dar eumăuitam la sânii ei— transparenţi, cuvinişoare albăstrui, cunişte sfârcurideunmaro-

închis—vii,funcţionali,utili—şioinvidiam.Iankasegândeafoarteseriossă-şilegetrompele:—Păicesămaifac?Mi-amadusamintecăIankaîmipovesteadegroazaluiKostik,cândisespusesecăosămaiaibă

unfrăţior:groazacopiluluicănumaiecentruluniversului.—Cevămaitrebuieunbăiat?Doaraveţiunbăiat!Darcânds-anăscutIgoriok,Kostikeraaşadeîncântatdeapariţiabebeluşuluiîncasă,cănicinuera

gelospeel.Odatăm-arugatsă-l învelesccuplăpumioaraşisă-lducînbraţecapeunbebeluş.L-amînvelitşiamînceputsămergaşacuelprincameră.Şi-abăgatdegetulmareîngurăşia închisochii.Maiapoiaînceputsărâdăînhohoteşisăsezbată:

—Dă-midrumul!Dă-midrumul!Dareunumaivoiamsă-idaudrumul.ÎnmariajulIankăitoatelucrurileîncepuserădejasăsestriceşimisepăreacăacestcopilîivaajuta

săseapropiedinnou.Înaintesărămânăiarînsărcinată,seîntâmplasă-mipovestească:—Stăculcat fărăniciuncuvânt,cufaţa întoarsă laperete,apoisescoală,seduce labucătărieşi

aruncăcinapejos!Seplângeacăsoţulfusesesingurlapărinţişiacumsecomportacauncopilrăsfăţat,căutamotive

deceartă,urla,cereaiertare,făceacrizedeisterie.—Şin-aspălatniciodatăvasele!Căutamsăoliniştesc:—Darainiştecopiiminunaţi!Eami-arăspuns:—Saşka,terogsămăcrezi,nusuntunînlocuitoraliubirii.Apoiaspuscumvacudurere:—Înceledinurmă,amînţelescuadevăratceînseamnăofamilie—săînveţisătrăieştiîniadşisă

ascunziastadedragulcopiilor.Începuserăsăsecertedemult.OdatăIanka,dupăunscandal,avenitlaminecucopiiişiarămas

pestenoapte.Dimineaţasoţulavenitsă-icearăiertare,asunat,aciocănit,aameninţatcăvaspargeuşa—Iankanuvoiasă-ideadrumul,iarcopiiiîncepuserăsăplângă.Amdeschis,elşimaifurioscănuamvrut să-ideschidem.Dinnou ţipete.Sărmaniicopilaşi!Searuncaucupumnişorii strânşicând la tata,când lamama.S-a terminat totul cuo scenăperfectădevodevil, împăcăre şi reîntoarcerea tuturor încuibuşorulfamilial,iareuamrămascuomigrenă.

Dupăaceea,Iankăiaînceputsă-ifiemilădemine:—Saşka!Osă-ţigăsescpecineva!Trebuiesătemăriţi!—Dece?—Nuştiidecesecăsătoreştelumea?—Nu.— Pentru a umple vidul. Uite, noi ne certăm, chiar şi în public, urlăm, trântim uşile, spargem

vasele,elstrângepumnii,euplâng.Darmaiapoi,dupăacestedescărcări,neiubimdinnou.N-aşputeafărăfuriaasta.

Acum,când Iankaaşteaptădinnouuncopil, parcă s-aumai liniştit.Cândm-amdus la ei, el îşiîmbrăţişasoţiaşi-ipuneamânapepântec,zâmbindcauncopil:

—Acumosăamînsfârşitofetiţă!Doaramfăcuteforturi,nu?Iankaîşiexaminaburtaînfaţaoglinzii,ridicându-şibluza,şinoitoţi,şicopiii,şisoţulIankăi,ne

uitamlaeaşifiecarevoiasăcoboarepedungaverticalămaronieşisăapeseburiculumflat,caosonerie.Şichiarapăsam,perând:

—Ţârrr!Ţârrr!Teaşteptăm!Cândacăzutprimazăpadăşiaacoperittotoraşul,amieşitîncurtesăfacemunomdezăpadă,din

bulgărimari,pecare i-am rostogolit. Iar cânda fostgata, Igoriok s-aapropiatdeel, l-amângâiat cumânaînmănuşatăpepânteceleumflatdinzăpadăşiaspus:

—Aşaareşimama!Iar mama mea, înaintea celei de-a doua operaţii, rămăsese acasă şi am fost nevoită să-mi iau

concediupentruaoîngriji.Îipregăteamceaiurideplanteşisupe-cremă.M-amsurprinscămi-efricăsăbeaudupăea,deşiştiambinecănusepoateluacancerul,şiapoiam

gustatintenţionatsupaculinguraei.Mama s-a transformatpeneobservate într-obătrână slăbitădeboală.Eradureros să teuiţi cum,

cândse ridicadinpat,pipăiamultăvremecu tălpilegoale,nesigure,dupăpapuci, iarmaiapoi încet,

târşâindpicioarele,porneaclătinându-sespretoaletă,ţinându-sedeperetecuomânăuscată.Şivorbeacuovocestinsădetot.

Ţinmintecă,pieptănând-oînfaţaoglinziişiscoţânddinperiepărulcare-icădea,eaaoftat:—Ce-amairămasdinmine?Ospălamînbaieşimăminunam—oareastaemamamea?Demultnu-şimaivopseapărul.Parteadinsprevârfuri era castanie, iar la rădăcină totul era alb.

Niştecicatriceuriaşe,monstruoase, în locdesâni.Jos, întrepicioare,niştesmocuricenuşii, lipsitedeviaţă.Pepicioareseconturauvarice,şiruridegâlmealbastreşipurpurii.

Îşiaminteatotmaideslucruridincopilăriaşitinereţeaei,ceeaceînaintenufăcea.Aspuscă,atuncicânderamică,visalaniştemănuşilungi,albe,debal.—Îţiimaginezi?Niştemănuşiaşa,înguste,dinpieledecăprioară,pânălacot?Şivisuleinus-amaiîmplinit.Cândtataîifăceacurte,seplimbaupânăsearatârziupestrăzi.Veneatramvaiulcucaretrebuiasă

seîntoarcăşieiîşispuneauperândunulaltuia:—Haisă-lluămpeurmătorul!Şiaşa,l-auratatşipeultimulşiaufostnevoiţisătraversezepejosjumătatedeoraş.Mamaaoftat:—Ei,cines-arfigânditatuncicăviaţavatrece,iarfaptulăsta,cumampierdutnoitramvaiul,osă

rămână!Despre părinţii ei nu-mi spusese nimic înainte, dar acum începuse brusc să vorbească despre ei:

„bunicultău“sau„bunicata“,deşinu-ivăzusemniciodatăînviaţă,fiindcăeimuriserăcumultînaintedenaştereamea.

Mamaîncepusetotmaidessă-şiaducăamintedeprimuleicopil,fratelemeumaimare.Deodată,pemăsuţaei aapăruto fotografiepecarenuomaivăzusemniciodată—unbebeluşcorpolentcuopoponeaţădolofană,carezâmbeacuogurăfărădinţi.

Odatămama,uitânddesine,aînceputsăstrige:—Saşa!Saşenka!M-amduslaeaimediat.—Mamă,suntaici!Eaadeschisochiişim-aprivitciudat.Mi-amdatseamacănupeminemăstrigase.Pentrueaviaţaîncepusesăseîngusteze,celetrecutedeveniserătranslucide,sesuprapuneau.Oştergeamdupăbaieşimamaşi-aadusamintecăeu,pevremeacândmă jucamcupăpuşile, îi

spusesem:—Osăcrescşiatuncieuosăfiumare,iartumică!Azâmbit,deparcăsescuza:—Uite,chiaraşas-aşiîntâmplat.Amfăcutschimb.Trebuiadincândîncândsămăsmulgdinboalaeişimamamăînţelegea,chiareamăalunga,sămă

ducundeva,sămăaerisesc,sănumaistautottimpulcuea.—Mamă,darosăteplictiseşti!Ce-osăfaci?—Ştiicâtetreburiam?Păiamintirile?!

Seara mă duceam pe la Ianka. Acolo vedeam cum soţul îi puneamâna pe pântec şi-i făcea cuochiul:

—Ei,acumchiarcăeofetiţă!Amcomandat-o!Dareuştiamcenuştiael.EusuntconfidentaIankăi.Îicunosctoatesecretele,deşiuneoriarfimaibinesănuleştiu.Iankăiisepărusecăeînsărcinată.Soţuleraîndelegaţieşiea-şipermisesesănumaiiamăsuride

contracepţiecuamantul.Darmaiapoişi-adatseamacăîncurcasetermeneleşicădataconceperiipicaexactatuncicândsoţulfuseseplecat.

Iankaîşiînşelasesoţulaproapechiardelaînceput.Adesea,cândstăteameucucopiiiei,seaflaînpatulcuiva,iareutrebuiasă-lmintpesoţ,dacăîntreba.Darelnuîntreba.

Iankaşi-aluatunaldoileaamant,casă-luitepeprimul;pe-altreilea,casă-luitepealdoilea.Misejeluiacăaşafusesemereu,căîntinereţenuiubisepenimeni,darcăîiplăceasăfieiubită,să

scoatădinminţi,iarmaiapoisăpriveascăcumînnebunescei,cumseiaulabătaiepentruea.Ultimulamanteramuzicolog.Înafaraîntâlnirilordetaină,uneorisemaiîntâlneauşiînvizite,la

cunoştinţecomune.—Îţi imaginezi, stăteamalăturipecanapea,m-a luatvalul în toiuldiscuţiei şi am început,după

obicei,să-imângâipărul!Binecănuaobservatnimeni!Cicăamantuleragelospesoţcauncopil.Odată,îmilasămiecopiiişisepregăteştesăseducălamuzicologulei,serujeazăînfaţaoglinzii:—Bărbatu-meunupricepenimicdincorpulmeu!Darelpricepe!Atunciaveaşiguturai,şioiritaţielabuză,tuşea.Amîntrebat-o:—Ianka,undeteduciaşa,cumuciiăştia?Maiîntâifă-tebine!Dareaaînceputsărâdă:—Păielmăplacemaialescândtuşesc.Spunecăacolo,înăuntru,totulsestrângeşimaitare!Amîntrebat-opeIankacumdepoatesăfieînaceeaşizicudoibărbaţi.Mi-arăspunscăochinuise

asta, înaintesă înveţesă-i separe,caşicumar fi traso liniesimbolică—faceduşcugrijă, îşi spalăpărulcuunaltşampon,îşiradepăruldepepicioare,sedăcualtparfum.

— Nu ştiu cum să explic asta. Înţelege, Saşka, numai pe asta se ţine familia. Uite, vin acasăîmpăcatădelaamant.Dupătrădare,suntdinnoutandrăcusoţul.Dinnouîmirevinputerilepentrucasă,pentrucopii,pentruiubiţiiluiardeiumpluţi.Şisoţulîşizice:„Ah,cefemeieminunatăeste!“

Muzicologuleinumi-aplăcutde la început.Nuînţelegeamceapututgăsi Ianka lael—mereuveneadinspreelunmirosdetranspiraţieşidemucegai.Şinu-miplăceacumseuitalamine.Odată,eraîncăvară,auvenitsearatârziulamineacasă,flămânziamândoi,şinuaveamcesăledau.Iankas-aduslabucătăriesăpregăteascăceva,iarelapusnuştiucediscadusdeelşiaînceputsăinsistesădansezcuel.Selipeademine,sefreca.Mâinilei-aualunecat.Şiaruncapriviridesesprebucătărie,săvadădacănuveneaea.

L-amtraspebalconşiacolo,înîntuneric,i-amcuprinsgâtulcumâinileşiamînceputsă-lsărut.Iarel fornăia, se împingea înmine, dar tot lungindu-şi gâtul să vadă—oare unde e Ianka?Oare nunevede?

L-amîmpins,amînceputsărâdînhohote.

El,speriat:—Ceecutine?—Nuenimic,purşisimpluîmiplacetotceeplăcut,vesel,gustosşifrumos.Pentruastam-am

născut!Păcatcă tuaiunnaspreamare,ochiipreaapropiaţi,dinţii camrari şiburta se revarsăpestecurea!

N-amzisnimicdemiros.Acumprobabilmăurăşte.DelaIankam-amîntorslamama,lacancerulei.Multăvremen-amavutcuraj,darînceledinurmăamîntrebat:—Mamă,decel-aiînşelatpetata?—Nupoţisămăierţi?—Nuevorbadeasta.Amînţelesdemultcănuaveaniciundreptsăteacuzedeceva.Şieunuam

niciocăderesăiert.Purşisimplu,măgândesccegreutrebuiesă-ţififost,doartottimpultrebuiesătestrecori,săminţi.

—Nuamminţit.Astanueminciună.Purşisimplu,viiacasă,uiţiunadevărşiîţiaduciamintedeunaltul.Dintr-ofemeiedeviialta.

—Te-aiîndrăgostitdeel?Cadetata?—M-amîndrăgostitşiînaintedecăsătorie,şidupăaceea—n-areniciolegăturăcucăsătoria.Se

întâmplă să te îndrăgosteşti peste noapte. Te trezeşti şi îţi dai seama că te-ai îndrăgostit în timp cedormeai.Darpesoţîliubeşticutotulaltfel.

—Aiţinutascunstot?—Decesă-iproducidurere,să-lfacisăsechinuie?Doarţi-edrag.Decesăfacisăsufereunom

apropiat?Dupăaceea,decâtevaoriavrutsăcontinuediscuţiaaceea.Misepăreacăvreasăsejustificeîn

faţameaşiamîntrerupt-o:—Mamă,nutrebuiesă-miexplicinimic.—Nu,ascultă.Bărbatulofacepefemeiesăfiealtfel.M-amvăzutprinochiilorşiamînceputsă

mă simt prin sentimentele lor.Cuunul—obosită,moale, în niciun fel. Iar cu celălalt—adevărată,dorită.Femeiasimtenevoiadeadărui şi,dacănu i sedăposibilitatea,atuncinevoiaaceastacautăoieşire.

Altădată,mamami-aspusdupăo tăcere îndelungată—credeamcămoţăie,dareaeraacolo, întrecut:

—Ştii,mereul-amtunschiareupetata.Şicândl-amtunsprimaoarăpecelălalt,abiaatunciamsimţitcuadevăratcămi-amtrădatsoţul.

Aaşteptatsăspunceva.Nuamspus.—Şi,de fapt, cecuvânt stupid—„trădare“.Doarnu ieinimicde lanimeni.Estepur şi simplu

altceva,lafeldenecesar.Şiacestaltcevanuînlocuieştenimic.Acestcevanuexistaseînviaţă,elumplecuprezenţasaungolcarealtfelarfirămasdescoperit.Mergicugolulăsta,caşicumdinlumeşidintinearfifostluatăobucatăserioasă.Astateajutăsătesimţideplină,adevărată,vie.Înţelegi,cualţiiamfostfericităcafemeie.Şieimi-auspuslucruripecaretatăltăunumile-aspusniciodată.

Şiamaispus,tulburată:

—Suntoproastăbătrână?Da?Maibinesătac?—Mamă,vorbeştedesprecevreicumine.Tuaifostceacarenuavorbitniciodatăcuminedespre

asta.Sănuteruşinezi!—Numă ruşinez. Şi numă justific, n-am de ce sămă ruşinez şi n-am de ce sămă justific. E

groaznicnuceeaceafost,cifaptulcăpersoanelorcelormaidragi—soţului,fiicei—nupoţisălespuidesprelucrurilecelemaisacre,cătechinuieaşadetareceeacete-afăcutfericită.

Iar după aceea, nici una, nici două, s-a apucat să povestească, de parcă ar fi fost ceva foarteimportant, cum în copilărie, la casa de vacanţă, a furat de la prietena ei o bluziţă frumoasă pentrupăpuşă.Fetiţaaceeaurla, iarmamas-a speriat şi avrut s-odea înapoi,dar şi-adat seamacănumaipoates-oînapoiezeşiaînceputsăpretindăcăocautăalăturideea,deşibluziţaoascunseseînchiloţi;maiapoiascos-oşiaaruncat-oînniştetufedeurzică,cândn-ovedeanimeni.

—Mamă,şiîntoţiaceştianiaiţinutastaîntinecasă-mipovesteştiacum?—Niciodatăn-ammailuatnimicdelanimeni,înviaţamea!—Mămicamea,cemultteiubesc!Înasemeneamomente,nesimţeamdinnouaşadebine,aşadeuşoare,caatunci,demult,demult,

cândneurcamcupicioarelepecanapeaşişopocăiamdespretoatedepelume.Dacănuarfifostcancerulmamei,nuaşmaifitrăitniciodatăaceastăapropiere.Mama era acasă, iar atunci, spre sfârşitul toamnei, a ajuns la spital Ianka.Mergea pe coridorul

şcoliisale,înpauză,iareleviiceimicisetotalergauşiunul,dinfugă,alovit-ocucapulînburtă.Maiîntâis-asperiat,darmaiapoiis-apărutcătotulatrecutcubine.Pesteuntimp,Iankami-aspuscănumaisimteniciomişcare înburtă.Soţuladus-o laspital, iareuamrămascucopiii.S-a întorssingur,dărâmat:

—Îlîntrebpedoctor:„Estepericulos?“Iarelrăspunde:„Dacăfătultrăieşte,nu,dardacăamuritşis-adesprins,atunciepericulos.Darstaţiliniştit!“

Nuputeaînţelegecumfiicaluimult-aşteptatăarputeadevenideodatăunfătcares-adesprins.Iankaapierdutcopilul,auapărutcomplicaţiişiafostnevoiesărămânălaspital.Înzileleacelea,măîmpărţeamîntremamaşiIankacucopiiiei.Mamaînţelegeatot,căacoloemai

marenevoiedemine,şiatrebuitînceledinurmăsămămutlaIankaacasă,pentruaaveagrijădecopii.Mi-amluatconcediufărăplată.

Acelecâtevazilepecarele-amtrăitlaeiaufostînacelaşitimpgrele,darşiminunate.Eraminunatsă te simţi utilă.Dormeam pe un pat pliant în camera copiilor.Dimineaţamă sculammai devreme,pentruamăaranja,pentruanuumblaprinapartamentcufaţabuhăităşicupărulciufulit.Pregăteammiculdejun.SoţulIankăiseducealaserviciu.Îlduceamlaşcoalăpebăiatulcelmare,iarpecelmiclagrădiniţă. Faceam cumpărăturile. Mă întorceam acasă, făceam ordine, spălam, pregăteammasa. Totceeaceuramsă fac lamineacasă făceamaicibucuroasă.Apoi îi luamde laşcoalăpecopii, făceamlecţiicuei,maialescuKostik.VeneasoţulIankăi,îidădeamsămănânce.Ellăudatotcefăceam.Eraplăcut.

Soţul Iankăi începuse sămă privească altfel. Simţeam asta.Mai înainte numă băgase în seamădeloc. Dar acum ajuta prin casă, chiar spăla vasele. Odată, când a văzut că m-am aşezat pe scaun,cocoşându-mă,mi-amasatspatele.Aveaniştemâinifoartedelicate.Altădatămi-adăruit,fărăniciunmotiv,flori.M-aîmbrăţişatşim-asărutattulburat:

—Îţimulţumesc!Nuştiuceamfifăcutfărătine!Parcă jucam un joc— asta este familia mea, este casa mea, soţul meu, copiii mei. Iar ei toţi

interpretaurolurile,alăturidemine.AproapeînfiecarezireuşeamsăajungemlaIankalaspital—erachiaralături.Mergeam pe stradă, luându-ne de mână toţi patru şi s-ar fi putut crede că eram împreună, că

aparţineamunulaltuia.Iankanuarătabine,aveaobrajiicăzuţi,ochiiplânşiardeau.Aveatemperatură.Îispuneasoţului:—Nuteuitalamine,osătesperii!Într-adevăr,eraîngrozitoare,cuprivireaeiiepurească,cuurechilemari,cupărulgras,nespălat.Iarmieîmizicea:—Saşka,purşisimpluaiînflorit!Is-aspuscănuvamaiputeaaveacopii.Nuştiamcesă-ispun.—Darnicitunumaivoiai,nu?—Numaivoiam.Şiaizbucnitînplâns.Stăteampepatuleişieavedeacăbăieţiisefereaudeea,cumeraneîngrijită,plânsă,bolnavă,şise

lipeau demine, alintându-se.A văzut că soţul ei se poartă cumine altfel decât cu ea.Ba chiarm-aîntrebatcuoironieamară:

—Ei,şicume,văebinefărămine?ApoiIankaafostexternată,joacameas-aîncheiatşim-amîntorsacasă.Mamaafăcutadouaoperaţie.Ţinminteoanumediscuţiecudoctorul,aceeacaremi-aluatultimasperanţă.Amîntrebat:—Spuneţi-mi,câtmaiaredetrăit?Unan?—Nu,cespuneţi!Acumtotulosămeargărepede.—Şinusemaipoatefacenimic?—Nu.S-ascuzatcătrebuiesăpleceşiamaispus:—Spuneţi-i.Mereumiseparecăemaibinedacăspunastaapropiaţiişinudoctorul.M-amîntorsînsalonştiindcăacolomăaşteaptămamaşicăosămăîntrebe:—Ei,ce-i?Ceaspus?Înaintedeamăducelaea,amcoborâtîncurte,pentrua-mifacecuraj.Voiamsăiauogurădeaer

proaspăt,dinafaraspitalului.Afarăningeauşorşiportaruladunazăpadaînmormane.Atrecutînfugăopisicăşi,pentruoclipă,mis-apărutcăesteButonaşalmeu,l-amchemat,dareraButonaşîntr-oblanănouă.

Ţinmintecămăgândeamladoctorulcare-midădusevesteaasta.Vesteşivestitor.Arfipututsămăinvitesăiauloc,să-mispunăastacuunaltton,pentruatransmitemăcarpuţină

compătimire.Probabilcăapărarealuiînfaţaunorasemeneasituaţiieratonulrece,sever.

Portarulmi-azâmbitşişi-atrasnasul,caşicumarfivrutsăselaude,cicăuitecâţimuciamînnaraasta,şiacumuite,înastalaltă!

Uncupludebătrâni,trecândpelângămine,spunea:—Înacestsens,cancerullaficatemaibundecâtcelelalte…Nuştiudecetoateacesteamis-auîntipăritînminte.Cândm-amîntorsînsalon,mamaaîntrebat:—Ei,ce-i?Ceaspus?—Totulosăfiebine.Mamamoţăia,dupăinjecţiacalmantă.Stăteamalături,măuitampefereastră,lafulgiidezăpadă,negripefondulceruluiluminos.Abiace

adormisemama,căatresăritimediatşiadeschisochii.S-auitatînjurînsalon,m-avăzutşiaspus:—Amcrezuttottimpulcăsevaproduceominune.Şiştii,miseparecăs-aprodusminunea.Sunt

gata.Nu-mimaiefricădenimic.Începuse o nouă etapă a bolii ei.Deodată,mama se liniştise şi se supusese. Înainte se temea să

rămânăsingură,daracum,dimpotrivă,parcăaşteptasingurătatea.Mai înaintemărugasă-icitescdinziare,pentruasedeconecta,daracumparcăse temeadeorice imixtiune în lumeaeicese îngustase.Mai înaintemă ruga să le sun pe cunoştinţele ei, pentru a le cere să o vizitezemai des la spital. Seplângeacă,atuncicândomulebolnav,ceilalţiîlevită:

—Dacănumaipoţisădainimicoamenilor,eiseîndepărtează.Daracummărugasăfiecâtmaipuţinivizitatori.Şidacăveneacineva,maimulttăceaşiaşteptasă

plecemusafirul.Înultimeleziletăceamîmpreunăşidoaruneorinespuneamniştecuvinteneînsemnate.Într-ozimi-aîntinsunpliclipitşimi-aspuscăs-agânditlatoateînlegăturăcuînmormântareaei

şimi-ascriscesăfac.—Numaisă-mipromiţicănuveicheltuinimicaiurea!Nutrebuiesăcheltuieştipentrumine.Îmi

promiţi?Amdatdincap.Seschimbaselaexterior.Cancerulomâncasepemama.Seuscase,segârbovise.Acumerauşorde

întorsînpat.Pleoapeleiseînnegriseră,selăsaseră.Ochinuiafoamea,darnumaiputeasămănâncenimic,dupăfiecareînghiţiturăorganismularunca

mâncareaînapoi.Maiîntâi,mamas-aruşinatdeacesteaccesedevomăşinuvoias-ovădaşa,darmaiapoinumaiaveaputerenicisăseruşineze.Stăteamalăturişiomângâiampeumăr,iareagemeadupăspasmeleprodusedevărsăturilecaretrecuserăşidegroazăcăos-oapucedinnou.

Încercamtottimpulsă-idausperanţe,asigurând-ocătotulosăfiebineşimisepăreacăeaseagăţadeiluziaaceasta.Daroprietenăaei,cândm-aîntâlnitpeholulspitalului,mi-aspus:

—Saşa,mamataştietotdesprestareaei,ştiecămaiarepuţindetrăit,şim-arugatsănu-ţispun,pentruanutedemoraliza.

Şiaînceputsăplângă:—Săraca,câtsemaichinuie!Măcarde-arfimairepede!Mamaseplângea:—Dacătoţisuntemdatoricuomoarte,decetocmaiameasăfieaşadechinuitoare?Decetrebuie

săsufăraşa?Vreausă-mitrăiescultimelezilecudemnitate,dardesprecedemnitatesăfievorbacândeatâtadurere!Egroaznicnucăîţipieziînfăţişareaomenească,cicănumaienimicdefăcut!

Noapteaîierafricăşicereaodozădublădesedativ.Uneoricereamedicamentulşilaojumătatedeorădelainjecţiaprogramată.

Aşademultvoiamsăfaccevapentruea,darnuputeamfacenimic,înafarădemicimărunţişuri:să-imaiîndreptodatăpernasausă-iîncălzescploscarece,înaintedeaopunesubea.

Dupăaceea,măduceamacasăşiolăsamsingură.Cupuţintimpînaintedesfârşit,mamaaînceputsămăroagesărămâncueapestenoapte.Auziseo

discuţiepeholşiisepărusecăsevorbeadespreea,cumcănuvatrecedenoapteaurmătoare.Mamaaînceputsăsepanicheze.M-arugataşadetare,căamvorbitcumediculdegardăşiamrămascuea,deşiadouazi trebuiasămăscoldevremeşisămăduclaserviciu.Mis-apregătitunpatcareeragol,cuarcuristricate,carescârţâia,pecarenunumaiunbolnav,darniciunomsănătosnuputeadormi.

Mamastătealiniştită,iareuîipuneamtottimpulcompresereci.Mamasechinuia,iareuîistrângeammânaşimi-amadusamintecumameutanasiat-opepisicaei.

Pisicafusesemultăvremebolnavă,iarcândamdus-olaveterinar,elaprivit-oşiaspus:—Decechinuiţianimalul?Nueraniciosperanţădeînsănătoşireşine-amhotărâts-oeutanasiem.Mamaaluat-oînbraţe.Is-a

făcutoinjecţie.Pisicasetotrăsuceaînbraţeleei,începusesătoarcă.Sevedeacăsesimteaşadebine,căeaşadeplăcutsăadormipebraţeiubitoare.

Încădeatuncimăgândeam—eaşadeciudatcăneemilădepisicişileajutămsăpunăcapătmairepedechinurilor,darşideoamenineemilăşifacemtotulpentrualeprelungisuferinţele.

S-arfiziscăîntr-oasemeneanoapteeuşimamatrebuiasănespunemcevaimportant,darvorbeamnumaidelucruribanale.

Tarevoiamsămaidorm.Şiaşacăatuncinune-amspusnimicimportant.Is-audatniştesomnifereputernice,darinjecţiilenu-şimaifăceauefectul.Dejaîşipierdusevoceaşişoptea:—Cândaiasemeneadureri,numaieştiom.Vedeamcăsurorilemedicaleîncercausăînţeleagăcespuneşiseaplecau,darsetrăgeaulaoparte

dincauzarespiraţieiei,caşicumcancerulputeasăajungălaele.Mamaşopteatotmaides:—Des-arîntâmplamairepede.Ultimadatăcândamvăzut-osesimţeafoarterău,gemea, iseuscasegura,picăturidesudoare îi

apăruserăpefrunte.Vomaşidacăluaogurădeceai.Respiraţiaeraşuierătoare,îngreunată.Tumorileoalungaudintrupulei.

Amprimittelefonlaserviciuşimi-auspussăvin,cămamaepemoarte.I-amdattelefonşitatei.Multăvremenuarăspuns.Cândaridicatreceptorul,mi-amdatseamaimediatcăebeat,deşiera

amiază.—Iepuraşule!Iaghiceştepesteceamdatieri!—Tată,ascultă,esteimportant!—Cizmeledepâslă!Cugaloşi!Suntcanoi!

—Tată,mamaepemoarte.I-amspussăvinălaspital.Abâiguitceva.Multăvremen-avenitniciuntramvai,atrebuitsăaştept,apoim-amurcatîntr-unulsupraaglomerat.

Lagară,s-aurcatşitataînvagon,num-aremarcat.Voiamsă-lstrig,darseluaselaharţăcucineva.Mis-afăcutruşine.Nuvoiamsăştietoatălumeacăelestetatălmeu.

Probabilcămaibăuseşidupăcevorbiserămlatelefon.Nu-l văzusem de multă vreme şi m-a uimit că îmbătrânise şi se gârbovise. Neras, faţa îi era

acoperită de o barbă căruntă. Palid. Cu o căciuliţă stupidă, tricotată. Cu un paltonmurdar, şi cu unnasturerupt.Înacesttimp,totrepetatare,săaudăîntregvagonul,deparcăerapescenă:

— Nu vedeţi, moare! Şi ce, noi nu murim? Mergem cu tramvaiul! Dar unde mergem? Acolomergem!Casăvezi,eamoare!Iepuraşulînotător!

Apois-alegatdecineva:—Cevăuitaţi aşa lamine?Cizmedepâslă cugaloşi!Sunt chiar foarte practice!Desigur, sunt

vechituri,darnumiroscândeger!Aînceputsăvorbeascăcevadespregaloşişiciocolată.Num-am putut hotărî sămă apropii de el. Elm-a observat doar când am coborât la spital. S-a

năpustitspremine,voindsămăsărute.L-amîmpins:—Vezicefaci!S-aluatdupămine,bolborosindjignit,încetişor.Întârziaserăm,mamanumaiera.Aveamsentimentulcăseîntâmplasecevaireparabil.Nupentrucămamamurise—întimpulbolii

eimăpregătisempentruasta.Întoateluniledeboală,încercasemunsentimentdevinovăţiefaţădeea,nicieunuştiupentruce,

poatepentru că eapleca, iar eu rămâneam.Şimi sepărea că sentimentul acestava trecedacăvoi fialăturideeaînclipamorţii.Aşfivrutsăfiucueaşis-oţindemână.Daramîntârziat.

Afostcuminepetoatăduratabolii,daramuritsingură.Mădureamaialesacestlucru.Pentruprimaoarăînmulteluni,faţaiseliniştise,păreaîmpăcată.Terminasecuchinul.Tata stătea lângă ea şi plângea, acoperindu-şi faţa cu palmele. Iar eu am observat şi faptul că

palmeleluiseacoperiserăcupetepigmentateşimi-amziscăareproblemecuficatul.Afostbinecăatrebuitsămăocupdehârtii,depregătireaînmormântării—toateacestechestiuni

legatedeînmormântareîţidistragatenţia.Seara, stăteam lângă telefon cu agenda mamei şi sunam la toate cunoştinţele ei, să le spun că

murise.Eraunsentimentciudat—cufiecarenouăpersoanăpecareosunam,eaparcădeveneadinnouvieşimureanumaidupăceeurosteam:

—Mamaamurit.Totuleraaşadeciudat.Coroana,panglicile,sicriul.Trupulnemişcatdincareeuvenisempelume.

Cândvaeramîneaşiacumnumaieramnicăieri.Dareaeînmine.Şinicieanumaienicăieri.Cândampregătit-opemamadeînmormântare,amdat-ocuparfumşiampusflaconaşulînsicriu.Şiamaflatcămamaplătisedinaintepentrutot.Aveadejaunloclacimitir.Eravechiulmormântal

mameieişiînacestmormântfuseseîngropatprimuleicopil.Nuştiudece,niciodatănumăluasecuealacimitir.Acumeavoiasăstealaolaltăcuei.Alesesepentrucruceofotografieveche,încareeratânără

şifrumoasă.Avantajulpărinţilor:fiindcăpleacă,einu-şivorvedeacopiiilabătrâneţe.Mamaniciodatăn-osămăvadăobătrânăplângăcioasă,dificilă,aşacumamvăzut-oeupeea.

Şimi-ammaiadusamintecumnecertamcânderamofetiţă răutăcioasăşinemiloasă,ouramşiodatăchiarîidorisemmoartea—iatăcăşiastas-aîntâmplat.

Îndimineaţaînmormântăriiîncepusesăningătareşicimitirulfusesetransformatîntr-olumeaunorstatuidezăpadă—copacii,arbuştii,grilajele,pietreledemormântnumaieraueleînsele.

Toţiîşiscuturaumereuzăpadaumedădepepaltoaneşidepecăciuli, tataîşiştergeasprânceneledesecucapătulfularului.

Pe aleea de la intrare ne-am întâlnit cu alte înmormântări şi a trebuit să aşteptăm.Din sicriu sevedeaobarbă,plinădezăpadă.Nicieanumaierabarbă,setransformaseîntr-omicăstatuiedezăpadă.Era o înmormântare cumuzică.Muzicanţii îşi scuturau zăpada de pe instrumente, scoteau saliva dinmuştiuc,sezgribuleaunemulţumiţi,tropăiaudinpicioareînzăpadă.Unul,peascuns,luacâteogurădeconiacdintr-osticluţă.

Undeva, în cimitir, se făceau focuri pentru a încălzi pământul. Prin fulgii umezi de zăpadă sestrecurafumul.

Aveamosenzaţieciudatăcănuoînmormântămpemamamea,cipealtcineva.Ştiamcănueea,cătrupul acela din sicriu este unul gol, că mama nu poate sta apăsată de zăpadă într-o cutie rece,incomodă,cumâinilegoale,vinete,pepieptullăsat,darasemănareadintrefemeiamoartădincoşciugşimamameadevenea insuportabilă înanumitemomenteşi începeausă-micurgă lacrimile.Maialescăzăpada,nicidepemâinileei,nicidepefaţă,nusetopea,trebuias-oştergcumănuşamea.

Cândm-amaplecatdeasupraei,înaintedeasepunecapacul,ammirosit-opentruultimaoară—mirosul de parfum se amesteca cu cel al sicriului, al fumului, al florilor, al trupuluimort.Dar toateacesteanueraumirosulmameimele.

Tata s-a aplecat şi şi-a lipit frunteade fruntea ei.Apoi s-a apropiat demine, depărul dinnas îiatârnaupicături.Voiasăspunăceva,darşi-ascuturatdoarcapul,caşicumsescăldaseşiapaîicurgeadepefaţă.L-amşterscubatistalanasşil-amîmbrăţişat,mi-amlipitcapuldecapulluiud.

—Tată,pune-ţicăciula,osărăceşti!Gropariicoboraufuniilepentruaolăsapemamaînmormânt—înclipacândtoţiarfivrutsăse

îmbrăţişeze,pemamaoîmbrăţişamormântul.Măuimisefaptulcălaînmormântareveniseră,înafarădeprieteneleeicelemaiapropiate,şinişte

oamenipecarenu-iştiamdeloc.Ofemeie,sărutându-mă,mi-aspus:—Saşa!Ceaiînceputsăsemenicumamasa!Ne-amîntorsînapoipealeeadintrecimitirulmort,încaredemultnumaiesteîngropatnimeni,şi

celalnostru,celviu,şimi-atrecutprinmintecăniciodatăn-os-omaipotîmbrăţişapemama,darvreuncopacovafacepoate,ovaîmbrăţişacurădăcinile,sevalipideea.

Iankanuavenitlaînmormântare,deşioaşteptasem.Defapt,dupăcefuseseînspitalşieulocuisemlaei,se întâmplasecevacuea.Erambuneprietene,daracumnumămaisuna,nuvenea,numămaichemasăstaucucopiii.DeAnulNou,amadusacasăunbrad, l-amîmpodobit,amcumpăratcadouripentrucopii,voiamsă-iinvit,sălefacoserbarelamine,darIananui-alăsatpecopiisăvinălamine,aspuscăamândoisuntrăciţi.DareuamauzitprinreceptorcumstrigaucăvorsămeargălatantiSaşa.

Dupămoarteamamei,amluatlamânăobiecteleei,fotografiile,şim-amîntâlnitcutatapentrua-i

da o parte din ele. El m-a anunţat că a început să-şi scrie memoriile şi că poate îi vor folosi toateacestea.L-amrugatsă-mideacevasăcitesc,dararefuzat:

—Toatelatimpullor.Amvorbitcueldespremama,desprecâtdegreui-afostsămoară.—Tu, Iepuraşule, eşti încămică şi nu înţelegi nimic din viaţa asta!Bolile sunt necesare, ele te

ajută!Cândaipartedeasemeneachinuri,nuechiaraşadegroaznicsăpleci.Abăutpuţin,s-aameţitrepedeşiaînceputsăseindigneze:—Isepunemortuluivatăîngură,casă-ifieobrajiiumflaţi,calabebeluşi,îlvopsesc,îlmachiază,

îi înţepenescpe faţă un zâmbet vesel!Când îmi imaginez căo să-mi facă această ultimăgrimasădeclovn,misefacegreaţădepeacum!Şi,îngeneral,nupotsămăimaginezînpământ.Nuvreau!Vreau,caunmarinar,bâldâbâcînocean!

—Tată,trebuiesăteînsoridinnou!S-auîncheiatdrumurileistovitoarelaspital,viaţatrebuiasăfiemaiuşoarăfărăcancer,injecţii,fără

ploscă,vărsături,gemete,mirosuridetrupmuribund,darmi-amdatseamacămăobişnuisemsămăducla mama şi să mă gândesc pe drum cum o să-i povestesc despre ziua mea, cu bune, cu rele, cumalergasem,stătusematâtaînpicioare,măchinuisem,câtdegreuîmifusese—şicum,înceledinurmă,reuşisemsălefacpetoate.

Amfăcutordine în lucrurilemamei.Piepteni,pudriere,oglinjoare,creme,parfumuri,acedepăr,borcănele,tubuleţe,pensete,forfecuţe,periuţe—totcenupoateexistafărăofemeie—toatelagunoi.

Amdatînşifonierpesterochiileeivechi.Le-amales,mi-amadusaminteundeşicândoţineameuminte în rochia aia sau aialaltă.Uneori nu-mi puteam aminti nimic, dar alteori îmi apărea imediat oimagineclară:mamasepregăteştesăseducălateatru,poartărochiaeialbastrădecatifea,sepiaptănă,vorbind la telefon în faţa oglinzii, şi încearcă să convingă vocea din receptor că nu se mai poartăasemeneasprâncene.Iarmaiapoi i-amgăsithalatulchinezesccudragonibleu—l-amfăcutcocoloş,mi-ambăgatfaţaînmătaseacurgătoare,darelmiroseanumaiadulapcuhainevechi.

Pliculeţedehârtie.Totulestescriscugrijă:„Saşa—primuldinte.“Şimăgândesc—estealmeusauallui?„Saşa—primatunsoare;1anşi3luni.“Iarnuînţeleg—epărulmeusauallui?Amgăsitunevantaifăcutdincarton,pecare i l-amfăcuteucânderammică,cândva, lacasade

vacanţă,pentruagoniviespile.Nuştiudece,l-apăstrat.Am privit fotografiile şim-amminunat— într-adevăr, în tinereţemama semăna foarte bine cu

mine.Oare,dacăosăajunglabătrâneţe,osăfiulafel,aşacumafosteaîntimpulbolii?Pe spatele unor fotografii se aflau nişte date scrise de mâna mamei. Într-o fotografie, tata o

îmbrăţişapemama,undevaînmijloculnămeţilor.Ceciudatcăînoctombrieeraudejanămeţi.Amândoiaveauniştecombinezoanede schidemodate,darnu sevedeaniciunechipament.M-amuitat ladată.Amcalculat:sefotografiaserăchiarînzileleîncarefusesemconceputăeu.Mamazâmbeşteînpoză,darochiisuntcumvaserioşi.Dar tatarâdecutoatăgura—peatuncinuştianimic,nicidespresine,nicidespremama, nici despremine.De fapt, în fotografiile vechi, nimeni nu ştie niciodată nimic despresine.

Mama povestea cândva că înainte se protejau: la intrarea în uter se punea un fel de diafragmă

metalică unsă cu o vaselină. Iar în timpulmenstruaţiei trebuia să fie scoasă.Mama nu puneamereudiafragma,ciseprotejaşicuniştetampoaneacide—înaintedeaseculcacutata,dizolvapuţinăsaredelămâie,înmuiaobucăţicădevatăşiopuneaacolo.

Darînnoapteaaceeam-auvrutpemine.Nuştiudece,darîmiimaginezfoartebinenoapteaaceea,noapteamea.S-au întors târziu acasă, ningea, la fel cum a nins în ziua înmormântării ei, şimama şi-a agăţat

hainaneagrădeastrahansăseusuce.Vădcătatavreasă-ideaciorapiijos,dareaşopteşte:—Aigrijă!Sănuagăţivreunfir!Mamapovesteacălagarăeraunatelierderemaiereaciorapilor—acolostăteaumereulacoadă

multefemei.Tataosărutănerăbdător,darearuleazăcugrijăciorapii,apoiîipuneînintervaluldintresalteaşi

spătarul patului. Ar fi trebuit ca mai apoi, ridicându-se şi îndreptându-şi spatele, să-şi dea josportjartierul.Saupoatecăînamormeticulozitateaeidispărea?

Nuştiunimicdespreea.Ştiunumaicăpuţinmaitârziu,cândeudejaîncepusemsăexist,tatas-aridicatsăfumeze,adeschis

fereastraîncăneizolatăpentruiarnă:—Uite,dinnouaînceputsăcearnăzăpada!Vinoaici!Mamaşi-aaruncatpetrupulgolhainadeastrahanşiavenitdesculţă,strângându-şigulerulînjurul

gâtului.S-a aplecatpuţin în afară, încă fierbintedupă iubire.A luat înpumnnişte zăpadăudădepepervazşiaînceputs-omănânce.

Stauamândoiînîntunericlângăfereastradeschisăşiseuitălaninsoare.Tataoîmbrăţişeazăcuomână,iarcucealaltăîntindeţigaracâtmaidepartedeeaşiscoatefumul

într-oparte,pecolţulgurii.Mama,cuhainaudă,selipeştedetataşiîşitrecemânaîncareaavutzăpadăpepielealuifierbintedepegât,iarmâna,goalăpânălacot,delaluminaalbăazăpeziideafară,ealbă,albă,caşicumaraveaomănuşălungă,debal.

0Saşenkamea!Aiciaupornitploile.Toarnăaproapefărăoprire.Suntemdinnouîntabără.Şiacumbatedarabanadeasupracapului,peacoperişulcortului.Măuit

cumsescurgepecărarenoroiulgalben.Şipebălţisuntbulbuci.Încort, totul s-aumezit şiemizeriedenu-ţipoţi imagina. Iarafară,dimpotrivă,pânzadecorte

curată,albă,s-aspălattotpraful.Cândaînceputsăplouă,toţis-aubucurat,puneauînploaiecazane,căldări,sedezbrăcau,sespălau,

alergauînpieleagoală,îşispălauuniforma,lenjeria.Aiciploilesuntcaînsud,calde,zdravene.Auspălattot,darundesăseusuce—acumtotuleagăţatprincortşimiroaseamucegai.Răpăialaastapepânzadecortmăînnebuneşte.Şidedimineaţăamfrisoane.Separecăamfăcutfriguri.Eosenzaţieaşadeciudată.Caşicumvăd

şiaudtot,darcumvadeladistanţă.Uneori, brusc, se rupe legătura, adică încetez să mai înţeleg lucruri evidente. De exemplu, nu

înţelegdeundeauapărutînviaţameaoameniiaceştiadinjur.Deceacumsuntînacestcortumedşiplindefum,cuei—hăhăiecândîşiscotcentiroanele,mirosahanshin,unulscoatefumpenări,altularepefrunteodungăde lachipiu,al treileanuarepecapniciunfirdepăr,pielea îistrăluceştecaohârtiefină,deţigări.Daracumseceartă,discutândacţiuneaproiectilelorcumelinită.

Sauestepur şi simplu febra?Probabilm-am îmbolnăvit şi atunci fluxulvieţii devineun talmeş-balmeş.

Bucătarulseplângecă,dincauzalipseideuntdevacă,vatrebuisăfacămâncareacuuleidinbob.Amtrecutpelângăbucătăriaamiralului,undesuntcuşticugăiniude,ţinuteînploaie.Nuînţelegde

ce.Ceedeînţelesaici?Găini,cuşti,ploaie,bucătărie,amiral—dar,oricum,nuînţelegnimic.Înainte de sosirea amiralului Alekseev, a fost prevăzută o inspecţie — ne-am pregătit, ne-am

curăţat, ne-am îngrijit de chipiuri, de stălucirea cataramelor, ne-am aşezat din vreme în ploaie, amaşteptatdouăore,apoiavenituncomandantdelacorpuldearmată,ne-asalutat,s-auitatlapuşcaunuisergent,cares-adoveditafimurdară,şine-acertatpetoţi.Darcemăpriveştepemineasta?

Nuînţelegcinesuntemnoi,undeşidecesuntemîmpreună.Esteinexplicabilăşiploaiaasta,şinişteîmpuşcături îndepărtate ce se aud. Sunt imposibile hârtiile acestea pe care eu trebuie să le copiezneîncetat.Nusepoatecaaceeaşimânăcare-ţiscrieacestescrisoridespreiubireameasăscrieapoiliterecareaducdurerecuiva,caşicumeusuntvestitorulcareaduceovesteproastă.Nusuntvestitorul.

Chiril agăsito amuletă laun ihetuanmort— lagât,peo sfoară, într-unmic săculeţ,ohârtiuţăgalbenă.Unbileţelcuoincantaţiescrisăcucernealăroşie,caretrebuiasă-lfacăintangibil.Şi-apus-olagât.Nuînţelegdece.

Dinnousuntcertatcuel.Eşimaideneînţeles.Soldaţiinul-aucititniciodatăpeShakespeareşinu-lvorcitiînviaţalor,darştiucăînaintedeluptă

nutrebuiesămănâncimult,fiindcăastavacomplicasituaţia încazuluneirăni laabdomen.Ştiucăoranămurdarăsepoatecurăţacuurinăşicăopoţidezinfectaprinardere—încelmairăucaz,pentruastaebunşiprafuldepuşcădinglonţ.Cenevoieaueidemonologurileprinţuluidanez?Afisauanufi?Eridicol.Şideneînţeles.

Sus,pecort,apaformeazămicibălţişiChirilodăjos,împungândcuunbastondebambusînpânzadecortlăsatădincauzagreutăţiiapei.Decescriuasta?Nuînţeleg.

Înoraşsedesfăşoarăjafurineînfrânateşinesătule.Sefurăorice.ComandantafostnumitcăpitanulenglezBailey.Pentruaopriprăduirea,l-aîmpuşcatimediat,înpublic,peunsoldatenglez—unsepoy.Conducereanoastrăahotărâtsănurămânămaiprejosşiaporuncitsăfieîmpuşcaţidoiruşi.Afostluatprimul care s-a nimerit la îndemână şi a fost împuşcat.Când a aflat de asta, generalul Fukushima aporuncitsăfieîmpuşcaţitreijaponezi.

Am făcut hârtiile pentru acei doi soldaţi. Zimin Vasili Aleksandrovici şi Loktev AleksandrMihailovici.Unulaveadouăzecideani,celălalt—douăzecişiunu.Acumtreizile,apropo, tocmai îiîmplinise.

Amvăzutcumechipadeexecuţieşi-acurăţatpuştilecuţesăturiscumpedinmătase.Defapt,nimicnuedeînţeles.

Delaploaiaastapoţisăînnebuneşti.Iar pe Loktev ăla îl ştiam, era unul cu ochi deschişi la culoare, cu părul blond, aproape fără

sprâncene.Câttimpamscrisasta,Glasenappaieşitprinploaiedupăapăfierbinte,iarpedrumuldeîntoarcere

aalunecatînnoroişişi-aopăritmânastângă.Stăşisevaităîncet,pieleas-aumflat,cububuliţeroşii.Toţisarcusfaturi,cesăfacă.Adatfugaînlazaret.

PoimâinepornimsprePekin,înpofidaploii.Astăziamtranscrispecuratplanulcampaniei.Picuradintavanulcortuluidelastatul-major.Tottimpulatrebuitsămăferescdepicăturiledesus.

CemaieşiPekinăsta?Oareexistăcuadevărat?Şioarecumputemsămergemacoloprintr-unasemeneanoroidenetrecut?Mi-egreusămăconcentrez.M-amstricattarelastomac.Cândnumănâncnimic,maiecummaie,

darcummănâncceva,imediatfacdiareeşivomit.Lalazaretmi-audatnişteprafuri,darnumăajută.Tottimpulaşmânca.Ebinecănuaicumsămăvezi,acumsuntnebărbieritşislab.Toţisuntaşaaici.Şiplinidenoroi.

Toatecorturilesuntplinedenoroigalben,şipaturile,şihainele.Deşiparcăţi-ammaiscrisdespreasta.Numaiştiu,amscrissaunu?Şi,lucrulcelmaiimportant,dece?

De ce scriu oamenii? Cât scriu, înseamnă că încă sunt vii. Odată ce ai citit rândurile acestea,moarteas-atrasînapoi.Decen-aşfiunfeldeŞeherezadă,cupoveştileei?Numaicăeaeobogătanăîncomparaţiecumine.Omiedenopţi,gândeşte-tenumai—astaeoveşnicieîntreagă!Darcâtenopţiîmimaisuntdatemie?Cădoarundevaexistăcifraaceasta,măaşteaptă,caoAmericănedescoperită.

Uneori,nusunteuînsumi,dragamea,şiamnevoiedetinepentruamăregăsi,pentruamăreface,pentruamărestabili.Trebuiesămăagăţdecevareal,şimăagăţdetine.Odatăce-ţiscriu,înseamnăcătotul e bine, sunt încă viu. Scriu— sunt viu.E ciudat, ăsta e chiar lucrul de care voiam să fug.Nureuşesc.

Uneori,celepetrecutemiseparunfeldevisîncaretotuleinexplicabil,aiurea,însărealpânăladurere,pânălasunete,pânălamirosuri.Probabilcătrebuiepurşisimplusămătrezesclarealitate,darundesăte trezeştidinacesteloviturineuniformealepicăturilorpeacoperişulcortului,dinmirosuldemucegaidepehaineleumede?

Amîncercat,dimpotrivă,dacănusămătrezesc,măcarsăadorm,darnuamreuşit.Amcapulgreu,suntameţit.

Ambăutnişteapă—nisipulîmiscrâşneşteîndinţi.Glasenapp s-a întors cu mâna bandajată. S-a aşezat pe pat, şi-a admirat bandajul alb şi a spus

gânditor:—Totulpelumeaastaeunsemnpentruceva.Totularesemnşispuneceva.Poateeunsemncăo

săscap?Ebinecănul-aauzitnimeniînafarădemine.Arfi trebuitsă-lcredpeprostuldeGlasenappcăpoţisăadormişisă te trezeşti într-oaltă lume,

într-unalttimp,şisătrăieştidupăceaiuitattot,capeunvisurât.Şi,înceledinurmă,nuînţelegdelocceestemoartea.Şi,probabil,niciodatănuvoiînţelege.Sănuînţeleginiciodatănimic!Poatecătotuşidormşiamtotfeluldevise.Osămătrezesccândva.Osămătrezesc.Numaidem-

aştrezi!Numaipot.

Acumnişteoamenidinjurulmeubeauceai.Nuştiucinesuntoameniiaceştiadinjur.Nuînţelegce-mispun.Nuînţelegcefaceuaici,decenusuntcutine?Saşenkamea!Miseparecăamînţelestotceeacetrebuiasăînţeleg.Mi-edeajuns.Vreauacasă.

Vreaulatine.Darnegonescundevapeniştedrumuriplinedenoroi,desfundate.Saşa, fiecare pas al meu de aici are un sens numai pentru că e un pas spre tine. Iubita mea,

oriîncotroaşmerge,mergspretine.Ascultcumploaiabatedarabana,nescoatecreieriidincap,şi-miaducamintecăploaiarăpăiaşi

atunci,lacasadevacanţă—câtdeplăcuterasunetulploiidelacasadevacanţă,bătânddedimineaţăpeacoperişulverandei!

Ce-mi plăceau asemenea zile ploioase, când puteai să stai pe canapea, să asculţi pe fereastradeschisăfoşnetulfrunzişuluiumedşisăciteşti.

Şiacummăminunezcumdeînvaraaceeaampututsănumăsimtfericit.Desigur,eramfericit,numaicănuştiamasta.Darmisepăreacăştiutotşicăînţelegtot.Ţinminte,citeamHamlet:„S-adesfăcutlegăturavremurilor.“Şitotulîmieraclar.Ceeradeneînţeles?Dar,cuadevărat,abiaaiciamînţeles.Acumştiuceaveaelînvedere.ŞtiidespreceascrisShakespeareînrealitate?Desprefaptulcăaceastălegăturăsevarefacecând

nevomreîntâlnişiosă-mipuncapulpegenunchiităi.

+Iubitulmeu,singurameadragoste!Demultnuţi-amscris.Totulebineaici.Numaicăobosescfoartetare.Sănucrezicămăplâng.Suntputernică.Maibinezis,ea,surioaramea,eaeputernică,iareupotsă

plângniciuna,nicidouă.Doarştii.Astanumăcostănimic.Ei,uite,iarîmiimaginezceva,osurioară.Totuşinupotsămăobişnuiesccumine.Toatăviaţaamîncercatsămăobişnuiescşinupot.Nicicu

viaţanupreapotsămăobişnuiesc,deşiarcamfitimpul.Iarnumaiştiuundesăpuncezuraînfrază:cineiartăpedepseştecupărerederău.Priceptot,înţeleg

tot,daregreu.Şi sămă trezesc în fiecare dimineaţă pe întuneric. Şi apoimă întorc singură acasă, din nou pe

întuneric.Dareanuedelocaşa,pentrueaeuşor.Vedetotulaltfelşisimtealtfel.Nimănuinu-ipotexplica

asta,dartuînţelegi.Deexemplu,dimineaţamăduclaserviciu.Aştepttramvaiulşi,dincauzavântuluiîngheţat, îmidau lacrimile,obrajii îmisuntarşi.Mulţimeadegeratădinstaţieeposacă, tăcută.Să fieoameni,săfieumbre…Tramvaiultotnuvine,poatenuvavenideloc.Toţitropăiedinpicioare,terminădemâncatceva,maidormpuţinde-a-npicioarelea.Şieuînchidochii,pentruanumăuitalatoateastea.

Şieaseuită,darvedealtceva.Viscoleştepieziş.Pezăpadăsuntsteluţe.Copaciişifireledetelegrafaufostacoperitepestenoapte

depromoroacă,camdeundeget.Pânăşighenaaratăcaomireasă.Pestemulţimea din staţie pică fulgi grei— sufletul se împrăştie în toate părţile prin autogamie.

Tramvaiulvinehuruind,într-orână,zornăind.Zgândărecuopanăscânteiledincabluri.Umbreledinstaţieauînceputsăseagite,s-aunăpustit.Cum,necum,s-auînghesuit.Vânzătoareadebileteîiceartă,îşizdrăngănemărunţişulîngeantă.Are

ochelaricareis-auaburit.M-amagăţatdeocurea,şimătotlegăn.Pieleacureleimiroaseaacru.Tramvaiul,lamacazuri,îşi

mestecăinterioruluman.DincauzaluminiitulburianeonuluiGazetadesearădeieriparcăesteînecată.Peprimapaginăe

război, pe ultima e un rebus. Cu vicleşug am fost atacaţi de regatul Preotului Ioan. Punctul deintersectarealiniilorînperspectivă,buriculuniversului,omânădelitere.

Suntaceleaşiştiri.Uniiaufosttăiaţi,alţii—călcaţiînpicioare.Mormintejefuiteîncădintimpulvieţii.Puiianimalelorvestescsfârşituliernii.Voiaţiluat-ospredreapta,iarnoisprestânga.Chiaracum,înclipaasta,gondolierulîmpingecupiciorulînzidullunecos,plindemătasea-broaşteişidealge.

Oameniideştiinţăanunţăcănoiavemsângecald,decirăsuflăm,şideaceeaînvagonsefacecaldşiumezeală.Darînfiecarestaţiegerulcepătrundeprinuşiledeschiseintrăpesubfustă.

Şitimpulnu-idăniciodatăpacecercetătorului.Cădoardemult,pecaleexperimentală,s-aarătatcătimpul umple spaţiul nu până lamargini, ca un terci moale, ci cu vârf, iar acum se pune problemapăstrăriilui.Dupăultimeledate,timpulpoatefipăstratnumaidescriitoriiiernaticişinumaisuccesiv,unuldupăaltul, în liniacareduceacoloundeducşi liniilede tramvai, şiacoloseuneştecuele,dar,pentruuşurinţă,acesttimpliniarafosttăiatînşiruri,caomacaroanăinfinită.

Scrisorilecititorilor.Existăunjocpentrucopiiifoartemici:într-obucatădescândurăsunttăiateuncerc,unpătrat,ocăsuţă, tot feluldeobiecteşi trebuiesă introduciaceste forme în locaşulcorect.Aipierdut o figurină, numai ai cu ce să umpli gaura. În locul căsuţei apare un vid prin care te tragecurentul.Şiamsenzaţiacăviaţameaesteunasemeneasetdeviduri:casă,soţ,iubire,searadeazi—şinu am cu ce să le umplu. Sunt găuri în univers, pe acolo vine curentul. Şi găurile acestea, odată cutrecereaanilor,suntdinceîncemaimari—oameniipleacă.

Vremeadepestemări:soare,cald.Mâine,conformhoroscopului,totulvamergeşnur.Caut.Singură, fericită în pofida oricăror lucruri, ochi bolnavi, roşii, noaptea nu a putut să doarmă, tot

timpulseîneca—arenasulînfundat,adormitcuguradeschisă,trezindu-sedincauzapropriuluisforăit,mergedezileîntregicumuciilanasşicucapulgreu,îşisuflănasulpână-şirăneştenările,usucăbatistapecaloriferşi,defiecaredată,batistadevineşimaiaspră,oiaiar,batistafoşneşte.Vedetotşiştietotdespretoţi.Şi-aprimitporţiadefericireşicereunsupliment.

Amavutnoroc,suntdejalângăfereastră,mi-amtrasmănuşacudinţii,respirspregeamşiştergcudegetelefloriledegheaţă,facunhublou.

Vagonulsaltălamacazuri.Huruiepepod.M-amlipitdehublouşiprivescrâulînluminarăsăritului,plindeliniilăsatedeschiuri.Şinoiam

avutaicioredeeducaţiefizică—îmiamintescaceasenzaţieciudată,cândmergeampeschiurilemelevechi,pesubarcadapodului,iardeasupracapuluimeueraunişteconstrucţiiruginite,dinfier,huruiaun

tramvainevăzut,eupluteamdeasupravidului,subschiurieraunhău.Eraaşademinunatsămergipedeasupraapei,sprijinindu-teînbeţe.

Defiecaredatăcândhuruietramvaiulpepodulacesta,îmiaducamintedebocceluţadepegheaţă.Poatecăesteacelaşirâu?

Măuitpehublouşivăd luna.Un fum invernaldeasupra fabricii, caun turn.Neurmărescmultăvremerezervoareledegaz,culuminilelordesemnalizare,apoivineşcoalaundeaînceputdejaprimaoră, în spatele ferestrelor acoperite de flori de gheaţă, şi elevii, încă adormiţi, căscând mereu, suntînvăţaţicănutrebuiesăteuiţimultăvremela lună,cădevii lunatic,căbăieţiisuntviitorisoldaţi, iarfetiţeleinfirmiere,şicăeulomiziişicelalflutureluisunt,înacelaşitimp,identiceşidiferite.

Eutrebuiesăcoboraproapelacapăt,vagonulsegoleşte,dinnouseînteţeştegerul.Cobor,promoroacadepetufişurieînţepătoare,pedrumuldelângăgardsevădnişteurmeaurii.De

câine?Deom?Trecdinuimireînuimire:ce-ofiîncapulmeu?Pe scara policlinicii coboară o femeie şchioapă, cu o gheată ortopedică, şi la fiecare pas îşi

înşurubează în sine piciorul. Lucrează la bibliotecă, nu-i plac cititorii care iau o carte şi restituie ochestieplinădegrăsime,cupaginiledescleiateşi,pentruaserăzbunapeei,lescriepeprimapaginăaromanelorpoliţiste,cucreionul,cineecriminalul.

La registratură, o persoană nevăzută din spatele ghişeului turuie mărunt, ca şi cum ar ronţăicuvintele,aşacumfaceiepurelecuunmorcov.

Urc la mine la etajul unu, la dreapta, acolo, pe uşa cabinetului, e o tăbliţă: doamna cutare,stăpânitoarea vieţii, stăpâna fecundităţii. Iar femeile stau la coadă, aşezate ca cepele în rânduri,însămânţate de cu toamnă, vorbesc despre urina tulbure, un copil mai mult— un dinte mai puţin,pântecelecaunpepenegalben—băiat,caunulverde—fetiţă.

Ştiutotceedeştiutdespretoatecele.Unaarenopţinesfârşite, iar aniio iau la trap.Şiviaţa sedesfăşoarăcaun şir infinitdincojide

cartofi.Altaarvreaoviaţăcatotomul—soţ,copil,săiadimineaţamiculdejunîntrei,darnupoate.Anul

trecuta luatunbiletpentruocroazieră fluvială, s-adecis,gata,o sămăducsingură înconcediu,pevapor,darosămăîntorcfericită.Şiînultimaseară,stăpepunteşiseuitălaopescăriţăcareseaflăpebalustradăşiopriveşte.Şipescăriţaîşispune:„Doarsuntemsurori.Tu,euşiuite,cheiulăstaîncarenuacosteazănimeni.“

Iar încăuna areochii nătângi, cadeoaie—opictoriţă cavai de ea care, de ziuadenaştere, ledăruieştetuturorcunoscuţilortablourileei,şitoţisefrământăundesălemaipună;anultrecut,uncuplu,elemarenătărăuşinorocos—cândesteîntrebatîncaremânăesteascunsobiectul,mereughiceşte—,iarealucreazălaunsalonpentrucâini,spalăşitundecăţei,ecăldurămare,totulînchisermetic,sănurăceascădupăbaiepuiuţulluimami,deaceeaieseafarăsăfumeze,transpirată,plinădepărdecâine,deci înprezenţapictoriţeiaupustabloulprimit însufragerie,darmaiapoi l-audat josşiauuitatsă-latârnedinnou,cândavenitea.Eavineiarînvizită,iarînloculundeseaflanaturaeimoartăseaflăunceas.Acumstăpecanapeauadelângăfereastră,îngândurată,şinumărăcevapedegete.

Intru,îmidaujosrochia,opunpeunumeraşînspateleuşii,îmipunhalatulscrobit.Şiîncepe.—Următoarea!Îşidăjospantaloniitricotaţi,chiloţii,ştergându-şicuîngheieturamâiniinasulce-icurge,seurcăpe

scaunulrece.Isezbârleştepieleapepulpeleslabe,învineţite,pefeselecudungiroşiidelaelastic.Părpubianroşcovan.

Cineiartăpedepseştecupărerederău.Darazi-dimineaţă,cândzăpadaşi întunericul formauun întreg, în staţiade tramvai îşi tot trăgea

nasulunarăcită,ofecioarănumaimuci.Stăteamalături.Tramvaiulnuavenitmultăvreme.Dupăaceea,cinevaaoftat:—Vine!Gloataaînceputsătropăie,să-şimijeascăochii.—E5?Sau12?—5!Tramvaiul e din ce în cemai aproape, dar fecioarao ia deodată la fugă înparteaopusă, sare în

spatelestaţieişi,opintindu-se,dăafarătot.Avăzutdinnouluminazileicastravetelemuratalbuniciişiîncăcevatocat,cuvinegretă.

Câtşi-atrassufletul,pânăascuipattot,tramvaiuldusafost.Şieuarfitrebuitsăpleccuel.Daramrămas,l-amlăsatsăseducă.Dedeasupraresturilordevomăseridicauaburi.Avenitostăncuţă,aţopăit,aciugulitdinchestia

fierbinte.Amvenitşieufoarteaproape,vălătuciirespiraţieinoastres-auunit,s-austrânslaunloc.Întreb:—Totuleînordine?Eaîşiştergebuzelecuzăpadăşiseuităpiezişlamine,vreas-olasînpace.Eu:—Câţianiai?Ea:—Cevăpriveştepedumneavoastră?Eu:—Număpriveşte.Purşisimplucândvanuafostsăfiesăamşieuofată.M-amuitatlatineşimi-

amziscăacumarfifostaşa,catine.Ea:—Cetreabăaveţicumine?Cinesunteţi?Eu:—N-are nicio importanţă. Pur şi simplu, aştept tramvaiul. Pe scurt, eu sunt stăpânitoarea vieţii.

Vesteşivestitor.Nuareimportanţă.Sănu-ţifiefricădemine.Ea:—Nicinumi-e.Eu:—Ştiutot.Ea:—Nuştiţinimic.Eu:—Concepţiuneimaculatăşinimeninutecrede?

Ea:—Nuetreabadumneavoastră!Eu:—Şiatuncideundeavenit?Te-aiscăldatîniazşigata?Ea:—Darn-amfăcutnimicdefelulăsta!Pecuvântdeonoare!Eu:— Ei, fata mea, se întâmplă atâtea. Puteai să iei pe deget şi să bagi acolo. Iar păsările se

împreuneazăşiînzbor.Ea:—Păicetreabăaupăsările?Eu:—Păsărilen-auniciotreabă.Daromul,tuîncănuştii,este,defapt,singur.Singurastareîncare

omulnuestecuadevăratsinguresteatuncicândfemeiaaşteaptăuncopil.Bucură-te,prostuţo!Crezicănumaituaipăţit-o?Marelucru!Seîntâmplăatâtea.Nueştituniciprima,niciultima.Copiiivindincer.Zic-afostconcepţiuneimaculată.

Ea:—Mi-efrică.Eu:—Totulosăfiebine.Uite,osăvezi.Numaisuferiaşa!Eştisănătoasă,frumoasă,osătedescurci!

Şiosăfaciuncopilsănătosşifrumos.Ea:—Nuvreau.Amhotărâtcănuosă-lfac.Eu:—Păinututrebuiesădecizidacăvreisaunu.Cineteîntreabă?Acumgândeşte-telapânteceletău:

dacăestecaunpepeneverde,ebăiat,dacăecaunpepenegalben,efetiţă.Cumsenimereşte.Ea:—Nu!Eu:—Linişteşte-teşifiideşteaptă!Du-teşimulţumeşte-iiazuluiăstuiapentrucadouşiroagă-l,cuma

făcutAlionuşka31 lângălac,săsenascăcopilulnormalşicunişteochicâtmaimari,şi totulsăfie lalocullui—mâinile,picioarele,capul,cădoarseîntâmplăatâtea!

Ea:—Oricumn-osănasc!Eu:—Osănaşti!Ea:—Banu!Eu:—Bada!Adună-te!Na,iabatista,suflă-ţinasul.Şiascultă.Afostodatăofetiţăexactcatine,tot

aşa, răcită, îşi trăgea la fel nasul, la fel, a conceput imaculat. Nimeni n-o credea. Şi în capul ei de

fecioarăeraacelaşilucrucaînaltău.Tocmaiîncepuserăs-oialavalegheţurile.Avenitnoaptealarâuşiapusbocceauapegheaţă.Copilulaluat-oînjospeapă.Ea,plângândamar,aplecatdepemalsprenecasaei,daraînţelescăacoloosăaibăpartedeneviaţă.Ahoinăritpestrăzipânădimineaţa.Pieptulîicurgea,pentrucăcineafăcutfemeiaauitatderobinet.Auzeamereuînurechiplânsetulcopilului. Înceledinurmă,nu amai rezistat şi s-a întors la râu. Iarplânsetul se auzeadin ce în cemai tare.S-aapropiatdemal.Plânsetuldecopileraşimaiaproape.Şi,atunci,şi-avăzutbocceauapeobucatădegheaţă care se rupsese, dar pe cealaltă parte a râului, în aval. Ea s-a năpustit spre râu, a alergat pegheaţă, a căzut în apă, a luat copilul, a ieşit, maimultmoartă decât vie, pemal. S-a aşezat într-unnămete,şi-ascossfârculfierbinte,l-abăgatcopiluluiîngură.Elaînceputsăsugălacomşisăplescăie.Şiaînceputviaţa,zgomotoasă,generoasă,dăinuitoare.

0Saşenkamea!Suntemdecâtevazileînmarş.Amîncapnumaifragmente,totînfragmenteîţiscriuşiţie.Acumploaias-aoprit,cum,necum,aufostaprinsefocuri.Înjurenoaptedeasă,nusevedenimic,

numaifeţelesuntluminate.Noapteatoţisuntaltfel,necunoscuţi.Toţisuntobosiţi,răi.Uneorifoculseintensifică—deodatăsevădşicăruţa,şibotulcalului,apoidinnouîntunericulte

învăluiedintoatepărţile.Am totuşi puţină febră. Şi, în cap, când sunt ochiuri de senin, când e numai negură. Sau se

insinueazătotfeluldegânduriîndepărtate.Maiţiiminte,m-aiîntrebatcecreddespreGioconda.Acumştiuexactlacesereferăzâmbetulei.

Eazâmbeştepentrucăeaedejaacolo,iarnoiîncăsuntemaici.Eanezâmbeştedeacolo.Darnuedelocunzâmbet.Eaştiedejaceeacenoiîncănuştim.Noitoţisperămcă,dintr-odată,acolovomgăsiceva,dareaştiedejacăacolonuenimicşirâdedenoi,proştii.

Amfebră,totulmiseamestecăîncap!Amaitrecutozi,dinnouplouă,şimaişibatevântul.Batetotmaitareşifacesăfâlfâieacoperişulcortului.Capulmi-eînfierbântat,darlapicioaremi-efrig.

Toatăziuaammersaşa,cupicioareleude,şinuamundesăusucîncălţămintea.Miseîntâmplăcevadelocbun.Dinnou,dincândîncând,numaiînţelegnimic,undesunt,ceecu

mine.Eusunt?Baeîntuneric,badeodatăsuntpetedesenin.Dinnousezbatepânzadecortudă,darnuamputeresăfaccevacuea.Din cauza ploilor, au apărut din nou ţânţarii. Faţa şi mâinile îmi sunt umflate peste tot de la

ciupituri.Şiacumtrebuiesăscriumijindu-miochiişidândmereudincap.Drumul e desfundat, în şleauri apa ajunge până la genunchi. Noroiul lipicios se prinde cu

kilogrameledepicioare,selipeştederoţi,cailorleestefoartegreu.Vreisăbeidenumaipoţi.Decâtevaoriambăutapădinbăltoace,deşiîmidădeamseamacă,în

felulacesta,osă-miîmbolnăvescşimaitarestomacul,şiaşavaideel.Darseteamăchinuiaîngrozitor.Câmpiiledeorezsuntinundatedeapăşiplinedeşerpi.Eiseunduiescchiarlasuprafaţăşi,peapă,

multăvremepotfivăzuteurmelelor.

Mergişitottimpulţiseparecăalăturiadieiarbaşiauzifoşnete.Ieriamfăcutpopasîntimpulzilei,toţiobosiserăaşadetare,căs-auprăbuşitcareundeera.Apoiun

trăgătorne-aarătattuturorunşarpemortpecareseparecădormise:—Iareumi-amzis,cefuniemaieşiastacaresetotfoieştesubmine?Eomaredebandadă.Unităţileseretrag,seamestecă.Dincauzafricii,începsătragăuniiînalţii.

Ieri,trăgătoriiruşicarecuceriserăunsatîntr-oparteadrumuluiaufostluaţideartileriştiienglezidreptchinezişiauînceputsălansezeşrapneleasupralor.Câţivaoamenisuntrăniţi,unulamuritpedrumulsprelazaret,apierdutmultsânge.

Planuriledeatacseschimbălanesfârşit.Acumjaponeziiosăseducăprimii,dupăeinoi,dupănoi,americanii.

Astăziamtrecutprincâtevasatepărăsitedelocuitorişipustiitedejaponezi.Dintr-unsatauînceputsătragăîncoloananoastrăîntinsăpedrum.GeneralulStesselaordonatsă

sepunăînpoziţiebateria:încâtevaminutenuamairămasnimicdinsat.MergempemaluldreptalrâuluiBeihe.Armatachinezăseretrageîntotalăneorânduială.Prinsate

găsimlocuriîncareastaţionat,părăsitecums-animerit:lasătotînurmă—lăzicuproiectile,gloanţe,puşti.

Peundeautrecutjaponezii,satelesuntdistrusedetot.Eiiautotceecomestibil,iarchineziirămaşisuntforţaţisăvinăcueiîncalitatedecărăuşi.Pentrua-iintimida,îiîmpuşcă.Cadavrealelocuitorilorîmpuşcaţisuntmulteprinsate.

Jafulecontinuatdeainoştri,deşinupoţisăieipreamultecutine.Scormonescprinsateşiaducdeacolopepeniverzi,galbeni,legume,găini.

Chineziinuaupâine—oînlocuiesccuorezfiert,cuturte,totulfărăsare.Soldaţiiau încetat sămaimănâncecarnedeporc,peste totexistăporci înnumărmare,daraştia

devoreazăcadavreledecareacumsuntplinesateledinjur.N-arecinesăstrângămorţii.Toate detaşamentele au mulţi oameni rămaşi în urmă. Tot timpul dăm de japonezi care, în şir

nesfârşit, se târăsc în urma trupelor proprii sau se întorc în Tientsin. Şi toţi, fără deosebire denaţionalitate,suntchinuiţidedizenterie.Pretutindenistaupevinepemarginiledrumului,cupantaloniilăsaţişicufeţechinuite,şijaponezi,şiruşi.Ceimaislabidintrejaponeziirămaşiînurmăsuntluaţideainoştrişipuşiînşaretelelor,înfurgoanelelazaretului,pelăzilecuarme.

Astăzieozicaniculară,niciurmădevânt.Dardrumuloricumnuseusucă,deşimergepelângăundigridicatpentruaprotejacâmpiilederevărsărilerâuluiBeihe.Pestetotsuntbălţicuapăstătutăşioduhoare îngrozitoare se ridică din toate părţile. Urme ale erupţiilor stomacurilor stricate suntpretutindeni.

Toţisetemdeambuscade.Dincândîncând,dintufişuriseaudîmpuşcături.Sorguledes,nupoţisătreciprinel,şieaşadeînalt,căsepoateascundeînelşiuncălăreţ.Uneorinerviisoldaţilornumairezistăşiîncepsătragăaşa,purşisimplu,învegetaţie.Tottimpulaiimpresiacăecinevaascunsacolo.

Amluatniştenotiţe.Aceleaşisate,acelaşisorg.Vegetaţiaeaşadedeasă,că,dupăcâţivapaşi,omulnusemaivede.Soldaţilorlis-ainterzissăintreînlancasă-şifacănevoile.Aufostdejacâtevacazuriîncareaufostgăsiţioamenicuburţiletăiate.

Scuză-mă,dragameaSaşka,demultnumaireuşescsă-ţiscriuoscrisoareadevărată,bună.Notezpelapopasuricesenimereşte.

Acumaşvreasămăascunddetotceseîntâmplăaici,daroricumscriu—dardacă,cineştiecând,acesteînsemnărialemelevorfolosicuiva?

Poatevadoricinevasăafleşidesprenoi.Despreceamvăzuteuazi.Desprecumammerspânănoaptea târziuşiapoiamdormitpepământulud, fărăsă întindemcorturile.Toţi s-au trântitcums-animerit. Ploile au transformat drumul de lut într-o pastă moale. Carele şi avantrenul tunurilor s-auînămolit până la butuci şi soldaţii le-au scos pe braţe.Mi-am tras azi piciorul din lut şimi-a rămasînţepenităocizmă.

Deşi,pecinearputeainteresacizmamea?Oricumosăscriu.Edinnounoapte.Ne-aminstalatîntr-unsatdistrus.Cămăşileşivestoanelesuntudesăstorciapa

din ele. Nu avem posibilitatea să ne uscăm obielele. Am pus un muc de lumânare într-un lampionchinezescdehârtie,abiapâlpâie.Înghiţimunlichidtulbure,parfumat—ceaiverdechinezesc,fiertîntr-omarmităsoldăţească.M-amforţatsămănânctreiouă.Ţânţari,zăpuşeală,aburiameţitoridinbălţişişanţuri.

Neefricăsăbemdinfântâni,suntforţaţichineziisăbeaapaastamaiîntâi—bătrâniicarenuaufugitdinsatelepărăsite.Apadinacestefântâniecafenie,densă,caosupădemazăre.

Amscrisdejacăînfaţanoastrăseaflăjaponezii—acumamtrecutpelângăunsatîncareatârnăoamenispânzuraţidecozi,legatecunodînjurulgâtului.

Ziua e când o căldură arzătoare, din cauza căreia oamenii cad din picioare, când sunt ploiabundente, care inundă toată regiunea. Apa nu intră în pământul lutos şi formează în şleauri lacuriîntregi,iarşanţurileşipâraielesunttransformateînrâuricenupotfitraversate.

Oameniicadfărăputerişisunttraşilaoparteînlocuriînalte,uscate,altfelarputeasăseîneceînbălţişiînnoroiullichid.

Comandantulavanpostuluinostruaaşezatoamenii înşir.Ploaia teşfichiuiaşisantineleleaufostnevoitesăsteaînapăpânălaglezne.Posturilesuntpusespecialînvăi,noapteasevedemaibinedejosînsus.

Pâlcuriledecopacidepestecâmpuriledesorgsuntfiecimitire,fiesate.Popas sub cerul liber. Toţi grămadă, precauţi. Foşnetul sorgului seamănă cu zgomotul făcut de

cinevacaresefurişează.Cum se face unmic popas, toată coloana se culcă instantaneu.Oamenii sunt aşa de obosiţi, că

adormpepământulgol,încelemaidiversepoziţii.Ammerstoatănoaptea,înjurardeausatele.Delaluminaproiectatăpecersevedeacaziua.Apoia

începutdinnouploaia,darpălălaiasevedeaşiaşa.Oploaieroşiatică,aşacevanu-ţivinesăcrezicăexistă.

Drumula începutdinnou să fie imposibil, din când în când trebuie să ajutămcaii să scoatădinnoroicăruţeleîmpotmolite.

Amobositaşade tare,căamcăzutcamort—şiaşaamdormit, fărăsămădezbrac,cucizmelemurdare.Ne-amînghesuitîntr-ocolibădinlut,soldaţiiaudormitpejos,folosindu-seunulpealtulpepostdepernă.Toţimirosimamucegai,atranspiraţieşiamizerieînţepătoare.

Nu-misuportnicipropriulmiros.Afarăeralinişte,darmaiapoidinsprecâmpiis-auauzitparcăniştestrigătesaupoateniştegemete.

Chirilaîntrebat:—Ofivreopasăre?—Nu.Probabilnui-auadunatperăniţi.Nune-au lăsat sădormim—înzori, santinelelor li s-anăzăritcăecineva înceaţăşiaudeschis

focul.S-adoveditafiuncâine.Nerviinumairezistă,cedămdinoricenimic,ţipămuniilaalţii.Toţis-auînrăitînfiorătordetare.Atrocităţileseînmulţesc.Soldaţii chinezi organizează ambuscade, ascunşi în lanurile de sorg, iar, în caz de pericol, îşi

leapădă scurtele, aruncă armele, ies de acolo şi fac plecăciuni, prefăcându-se locuitori paşnici. Şijaponezii,şienglezii,şiainoştriîiomoarăacumpetoţiceipecareîiîntâlnesc.Înprezenţamea,cazaciiauhăcuit câţivaoamenipecare i-augăsitpecâmp.Poatecăerau ţărani care seascunseserădin faţatrupelorînmarş,cineîimaideosebeşteacum?Şipecinederanjeazăasta?Nimeninuvaaflaniciodatănicidespremoarteaacestoroameni,nicidespreviaţalor.

Amvăzut cum este înjughiat un om cu baioneta, iar el se ţine cumâinile de ea, încercând să oscoată.

Într-unsatafostprinsuntânărşi,înprezenţamea,afostinterogat,iarChirilatradus.Prizonierulstăteapejos,cucapuldatpespate,pentrucăaveamâinilelegatelaspateşiprinsedecoadasa.Numaipiele şi os. Şi ochii plini de ură şi de frică. O faţă murdară, epuizată. La toate întrebările tânărulrăspundeamiu, care înseamnă „nu“. A fost împuşcat în talpă, a început să ţipe, să se tăvălească,împroşcândpeste totcusânge,darrăspundeaîncontinuaremiu.Afostscos încurteşiaruncat într-ofântână.

Saşenka,amobosit,amobositdemoarte.Îmidăputerenumaifaptulcămăaştepţi.

Scriuadouazi.Chirilafostomorât.Cums-aîntâmplat?Câţivasoldaţide-ainoştriaufosttrimişiînsatulvecin,cueis-adusşiChiril.

Numaiveneau.Autrimisalţioamenidupăei,aceias-auînapoiatşiauspuscăfuseseoambuscadăînsat.Amdatfugaacolo.

Nuampriceputimediatceamvăzut.Maibinezis,amînţelesimediat,darnuvoiamsăpricep.Toţimuriseră.Darmaiîntâifuseserătorturaţi.Trupurileeraumutilate.Nuvreausăscriudesprece

amvăzut.Ainoştriauînceputsăincendiezecasele,darînploaienuardeanimic.Încelălaltcapătalsatului,augăsitunbătrânşil-autrasdupăei,târându-ldeglezne.Eraplinde

noroi galben. Când a fost aruncat, a rămas tot aşa, cu faţa în jos. Dar era viu. L-au întors pe spatelovindu-lcucizma.

Bătrânulaveaocoadălungă,căruntă,înfăşuratăînjurulgâtului.Auînceputsă-lloveascătoţicucizmeleşicupaturilearmelor.M-ambăgat între ei, am încercat să-i fac să se oprească, dar am fost împins aşa de tare, că am

alunecatşiamcăzutînnoroi.L-aulovitînmărul-lui-Adamşiamauzitcumîitrosneagâtul.Acumbemceai.Ebinesăbeicevacald.Careafostsensulacesteizile?Ceîntrebarestupidă.Toatăviaţami-ampusnumaiîntrebăristupide.

Probabil,dacăziuaaceastaaavutunsens,afostnumaiacelacăatrecut.S-aterminatîncăozişis-aapropiatîntâlnireanoastră.

+Volodenka!Amfoartemarenevoiedetine,pentrucănumaicutinesuntceaadevărată.Şitumăînţelegiîntoate,chiardacăeuînsăminupotînţelegenimic.Şiaşvreasăîmpartcutinenumailucruribune,darpentrumineelafeldeimportantsăîmpartcu

tinetotul!Înniciuncaznuvreausămăplâng,dimpotrivă,trebuiesă-ţiîmpărtăşescfericireamea.Măsimtfericităînclipaîncareceilalţiîncearcădurerea.Nimănuinu-ipotexplicaasta.Numaiţie.

Tuosăînţelegi.Amaflatceeaceladéjà-vu:parcăieriaveamînmânăcertificatuldedecesalmamei,căîntocmesc

deja documentele de deces pentru tata. Aceleaşi hârtii, aceleaşi cuvinte. Aceeaşi agitaţie cuînmormântarea,ritualuriciudate,inutile,ceremoniidelocadevărate,carenusuntînniciunfellegatedemamaşidetata.

Tataamuritacasă.Aşaaşivrut.Înmormântareaaavutcevaabsurd.Liftuldinclădirea luiemic,scărilesunt îngusteşiciocliis-auchinuit foarte taresă-lcoboarepe

tata de la etajul patru. Marginile sicriului se loveau când de perete, când de balustradă. Cioclii totstrigauunii laalţii.Dincauzazgomotuluiapăreau,pe lauşiledeschise,vecinii.Câteva femeistăteaulângăintrare,acoperindu-şigurilecumâinile.

Încurte,copiiisejucaufotbal,chiuiau,apoiaualergatsăseuiteşieilaînmormântare.Mingeaasăritchiarspresicriu.

Ne-amduslacrematoriu.Tata stătea în sicriu, cumâinile încrucişate, ca un copil ascultător. I-ammângâiat pieptul liniştit

carenumaitresălta,caînultimeleminuteînainteamorţii.I-amîndepărtatşuviţadepefrunteşiamvăzutlacrimipeobrajiibărbieriţistângacidemine–erau

lacrimilemele.Eracăldurămare,petataseaşezaumuştele,euletotalungam.Lacrematoriu,câtamaşteptatstândpeobancă,îivedeamnumainoduriledegetelor.Burtaluitata

seumflasedelamedicamente,seînălţadeasupramarginilorsicriului.Comparaminvoluntarmâinileluiîmpreunatepepieptcuivărulferestreidinspatelecoşciuguluişideodatămis-apărutcătatarespiră.

Printreceisosiţiseaflauşiniştefemeipecarenulecunoşteam.Amante?Tovarăşedeviaţă?Pecarele-aiubit?Carel-auiubit?Nuştiunimic.

Când l-am sărutat pentru ultima oară, am observat că pe umărul lui se aşezase o gărgăriţă.Amgonit-o,casăn-oardăşipeea.

Amauzitîntreacătcumcinevaseinteresacareetemperaturacuptorului.Cândaupuscapacul,amvăzutcătatazâmbea.Acumstauşicitescuncaietîncareelascriscevaînultimultimpşinumi-aarătatce.Tataspuneademultcă-şivascriememoriile.Poatecăîntr-adevăraşavoia.Daraieşitnumaiun

caietsubţirel,cumaimultepaginiruptedecâtscrise.Glumea,spunândcăvascriecarteavieţiilui.—Iepuraşule,aceastaestebroşuricaexistenţeimele.Uite,cândos-otermindescris,cândosăpun

ultimulpunct,atuncios-ociteşti.După atacul cerebral, am petrecutmultă vreme lângă patul lui. Îi paralizase partea dreaptă. I se

lăsasecolţulguriişipleoapa,înlocdecuvinteieşeaobâiguială,darcumvaamînvăţatsă-lînţeleg.Nuputeasăsedeajosdinpat,darîncepusesăscrieîncaietcumânastângă.I-ampropussă-lînregistrez—nuavrut.

S-a refăcut destul de repede. La spital a stat foarte puţin, nu voia să rămână acolo. Spunea căsurorilesunturâte,trecpelaelrarşifacnumaiceeacetrebuiefăcutcuceigravbolnavi.

Soramedicalăcareveneaacasă,pentruafacecuelgimnasticărecuperatorie,mi-aspusindignatăcăeloapucăcumânasănătoasădetoatepărţileeiproeminente.

Amrăspuns:—Ei,astaînseamnăcămergesprebine.—Dareunupotsăfacnimic,pentrucătatăldumneavoastrămăapucădesân!—Daţi-ipestemână!Doaresănătoasă.I-amspustatei:—Cefaci?Nupoţisămairabzipuţin?Elaîngăimatcevacugurastrâmbă.Şiacumîirăsfoiescînsemnările,darnugăsescnimic.Maibinezis,nimicdinceeacevoiameusă

găsesc.Aproapenimicdespremine,desprecopilăriamea.Despremine,defapt,estenumaiomenţiune:„Uneoritegândeştilaviaţata:totulafostînvan.Daralteoriîţizici:ei,nu,uite,amfăcut-opeSaşka.Prineaosămăsalvez.Poatecă,prinea,viaţameadedouăparalevafiiertată?“

Aşteptamsăaflucevadespremine,despreacealaturăavieţiicarefuseseascunsăpriviriimeledecopil.Înlocdeasta,nişteînsemnăridisparatedespretotdepelumeşidesprenimic.

„Noaptea tragi cu urechea la ceas— cum ia el viaţa. Singurătatea este atunci când parcă ai totpentruanufi singur,dar,de fapt,nuainimic. În toiul insomniei, staigol înbaie, îmbătrânit, în faţaoglinzii.Teuiţilatrupultrădător.Subochiilipsiţideculoaresuntpungilăsate,dinurechiîţiieslaţe.Şite scarpini întreomoplaţi cuperiuţadedinţi şi tegândeşti că încurândo sămori.Cumde s-aajunsaici?“

„Moarteatrebuies-oieicuuşurinţă:te-aicopt,eştismulscaunmorcovdinstrat.Doarcămorcovulnuiesesingur.“

„Dinnouauschimbatora.Parcătocmaiodăduserăînainte.Trebuiesămăgrăbescsăscriuceva,cănicinuapucisăteuiţiînjur,c-oşianuleazădetot.“

„Cânderamtânăr,măgândeamcăosăîmbătrânesccândvaşiosă-miscriumemoriile,şideaceeaamnotatînjurnallucruricare,maiapoi,mi-arfipututfidefolos.Şiiatăcăacum,decealaltăparteavieţii,dupămulţiani,îmiamintesccumscriamînjurnalcânderamtânăr,jurnalcareacumtrebuiesămăajutesă-miaducaminteîntâmplărileimportanteşitrăiriledinviaţameadealtădată.Doarcătotceeaceamscrisatuncieoprostie,iarlaceeaceeracuadevăratimportantnuamacordatnicioatenţie.Deciacumosăscriutotdespremine—numaiminciuni.“

„Mi-am adus aminte că în copilărie tatami-a cumpărat o broască ţestoasă de la unmagazin de

animale. Eram fericit. Era o zi rece de iarnă şi mă grăbeam acasă, pentru că mi-era frică să nu-miîngheţe broasca ţestoasă.Magazinul de animale există şi acum, peste o jumătate de secol, în aceeaşiclădire.Amtrecutpelângăelşiamintratpentruoclipă.Cevoiam?Sămăregăsescpemine,celfericit?Ce are oare comun acel copil, pe care tata încerca să-l lămurească de ce Ahile n-o s-o depăşeascăniciodatăpebroascaţestoasăcarefoşneaîncutiadepantofi,şiacesttrecătorposacşinupreatreaz?Păinimic!“

„Amcitit despre reîncarnare, apoim-amhotărât sămă rad. Îmi privesc barba căruntă şi-mi dauseamacămigraţia sufletelorare locpermanent,purşi simplunoinemutăm înpropriapersoană.Amfost copil, sunt bătrân şi sufletulmi s-amutat dintr-un trup în altul de unnumăr infinit de ori— înfiecaredimineaţă.Pestenoapte,peneobservate,trupuldevinealtul.“

Îlţinmintepetatatânăr,puternic,cumfăceagimnasticadeînviorare.Nejucamde-aleagănul—elîntindeamâna,iareumăagăţamdeîncheieturăşielmălegăna.Iardupăcongestiacerebrală,ţi-eraşifrică să te uiţi la el.Se făcea înţeles cu jumătăţi de cuvinte,mânadreaptănumai funcţiona, slăbise,pieleadepegâtîiatârna.

Tatamaifusesebolnavşi înainte,darniciodatănumi-aspus.Probabil,se temeasăaparăslabînochiimei.Odatăchiarseinternasecuulcerînspital,pentruoperaţie,şinumi-aspusnimic.Nuasunat.Abiadupăces-afăcutbinemi-aspuscăafostbolnav.

Dardedataastaatrebuitsăseîmpacecuslăbiciunealui.Extrem de greu a fost în primele zile. Abia terminasem cu chinul legat de boalamamei, acum

trebuiasămăduclatataînfiecarezi.Trăiatotalneîngrijit,fărăniciunsimţgospodăresc.Înlipsaunuisuport,puneacratiţapescrumieră.

Seştergeapemâinideperdea.Atrebuitsăcumpărtotsausăaducdeacasă.Din nou ploscă, masaj, urme ale statului îndelungat pe spate, hrănitul cu lingura. Imediat după

congestiacerebrală,aveaincontinenţăurinară.I-ampuspamperşi,caunuibebeluş.Apoiaînceputconstipaţiaşiatrebuitsă-ifacregulatclisme.Odatăstrângeamconţinutulstomaculuirevărsatpecearşaf,îischimbamlenjeria,măîncruntamdin

cauzamirosului,eltotşopocăiaceva.Nuînţelegeam.—Ce-i,tată?Cevrei?Îşicereaiertare.—Ei,ceprostie,tată!Păişitum-aişterslafund!Şiatuncisecomportacauncopil. Îlspălam, iarel făceanazuri—bacăapaefierbinte,bacăe

rece.Frecamburetelecuunsăpunpentrucopii—strâmbadinnascăbureteleîizgâriepielea.Atrebuitsă-lspălcupalmele.Pieleaeralăsată,tremura,parcăalunecadepetrup.Îicurăţamtoatecutele,toateridurile.

Îimasammânabolnavăşimăîntrebam—undes-adusoareaceamânătare,musculoasă,decareodinioarămă legănam ca omaimuţă? Probabil şimâinile au reîncarnarea lor, dacă ea s-a instalat înreţeauaastaparalizată,acoperităcufirişoareleanemicealevenelorşicupetecafenii.

I-am tăiat părul, unghiile. I-am înmuiat picioarele în apă caldă, i-am scos bătăturile, unghiilegalbeneîncarnate,excrescenţelenoduroasedepecălcâie.Labătrâneţe,degeteledelapiciorulstângiseîncălecaseră—aldoileacualtreilea.Glumeacăesemndenoroc.

Îlspălampeste tot—coapselesubţiri,cufesele lăsate,şipevintre.Oarecândvaamfostaici, în

chestiaastalăsată,ridată,pierdutăînniştelaţecenuşii?Setemeacăareşielcancer,deprostată.I-ampipăitglanda.—Tată!Osătefacibineşiosă-mimaifacidestuifraţişisurori!Tataîncepusesăciteascăşicărţidemedicină,sădiscuteîncontradictoriucudoctorii,săleexplice

cumtrebuiesă-ltratezecorect.Iseinterzisesesăfumeze—elcontinuasăpufăie,caşicumnus-arfiîntâmplatnimic.Eudădeam

dinmânăalehamite.I-amfăcutniştecaşă—enemulţumit,o răsfirăofensatcu lingura,pufăie,ciuguleşteanemicdin

farfurie,scânceşte,seîncruntă.—Maibunăarfiniştescrumbiecuceapă!—Mănâncă,altfelîţitorncaşaastaîncap!Şi-aadusamintecăodatămi-avărsatchefirulîncapşiaînceputsămănâncesupus.Stăteam lângăpatul lui şi-mi făceaplăcere să-mi amintesc cu el de copilăriamea.Era ciudat că

niştelucruriaşadeimportantepentrumine,elnuşilemaiamintea.Însăşi-aadusamintededansulhawaiian,cumâinileînbuzunar.Şicumamînvăţatsăfacnodullacravatăşii-amluatloculmamei—mereuîifăceameunodulla

cravată.Odată,mi-aadusîndarogravurăjaponeză,darnicin-amapucatsămăuitbinelaea,cămamaa

văzut-o,aexplodatdenervişimi-aluat-o.Aşacănuamvăzutceeraacolo.Mi-am adus aminte de mirosul minunat de piele, când fusese aviator polar şi-mi punea pe cap

casca,ochelariiuriaşi,şicumintramdetotîncizmelelui.Maiapoii-amvăzutfilmulşim-amminunat,maibinezis,m-adezamăgitfoartetare.Nupentrucă

filmuleraoporcărie,cipentrucăatunci,pentruprimaoară,am înţelescă tata fuseseunactorprost.Delocautentic.

Darcândîşilegaturbanulpecap,seaşezaturceşteşi,înjur,câtvedeaicuochii,seîntindearegatulPreotuluiIoan,atuncieraceladevărat.

Şiceerauleiiăştiaalbişipurpurii,grifonii,lamele,metagalinariile?Şimi-ammaiamintitcevaşii-ampovestitceeacepoatecănuştiuse:—Amintratîncameravoastră,cânddormeaţi.Tefăcuseşicolac,cauncopil.Peatunci,m-auimit

aşadetarecătatălmeudoarmecauncopil!Şii-amcerutiertarepentruaceianicândl-amcălcatînpicioareşil-amumilit,caşicumm-aşfi

răzbunat pentru ceva. Pentru ce m-am răzbunat? Pentru faptul că nu se dovedise a fi un stăpân alstăpânitorilor,unregealnagomudrilor,suveranulsuveranilor?Cănucălătorisepepământurilesaleînbaldachinuldepeelefant?

Decespusesemcă-idispreţuiampeelşipemama?Oarechiarîidispreţuiam?—Tată,iartă-măpentrucăm-amcomportataşa!Şipentrutoatecuvintelemelecarete-audurut.I-

aşficerutiertareşimamei,darnumi-atrecutprinmintes-ofacîntimpulvieţii,iaracumnumaiamcuisă-iceriertare.

Tataarăspuns:—Ei,Saşka,cespui!De-atuncite-amiertat.Astaepurşisimpluomodalitateaoamenilordease

maturiza.

Amluatdepeopoliţăocartesăorăsfoiesc,amdeschis-oşi,întrepagini,amgăsitniştepărtăiat.Mi-amdatseama:probabilmama,cândva,demult,îltăiase,cândelstăteaşicitea.

Peşifonier,printretotfeluldefleacuri,amgăsitunjocdeşah.—Vreisăjucămcapevremuri?N-ammaijucatdeomiedeani!Amînceputsăjucămşiamcâştigat.—Te-ailăsatbătut?Elazâmbit,darmi-amdatseamacănuselăsase,purşisimplupierduse.Pânăşişahjucaprost.„Demultamînceputsă-lrecunoscînminepetata.Simtînminemişcărilelui,zâmbetele,gesturile.

Cumdeapătrunsînmine?Cândvavoiam,celmaimultpelume,sănumăasemăncuel,dar,casăvezi,m-apăcălit,şiampierdutînfaţalui.“

Tatanu-mipovestiseniciodatădesprepărinţiilui.Spuneanumaicăeiplecaserăundeva,departe,şimuriserăacolo.Şiaşaamcrescuteufărăbunici.

Odatăaspus:—Ceafostacolocuadevărat,nimeninuştialamomentulcânds-aîntâmplatevenimentul.Toate

audevenitfaptenumaiatuncicândaufostnotatedememorialist.Şiştiicareelucrulcelmaiimportantlamemorii?Trecereasubtăcere!

Îiameninţapeduşmaniişidenigratoriisăicănu-ivamenţionadeloc:—Niciuncuvânt!Caşicumn-arfiexista!Să-iscotdinviaţă!Saşka,spune,oareastanuecrima

perfectă?Înziuaîncareaieşitpentruprimadatăpestradă,împreunăcumine,şiamocolitcasaîncet,pascu

pas,elanotatîncaietulsău:„Cem-ammaiîmpuţinat!Gulerulcămăşiiemultpreamarepentrugâtulajunscaaluneibroaşteţestoase.AtuncinuputeamînţelegedeloccumecuAhileşicubroascaţestoasă.Eusuntbroascaţestoasă,pemineAhilenumăvaajungeniciodată.“

Şialteînsemnărimaivechi:„Aniitrăiţitrebuiesăacumulezeînţelepciune,dareu,prostbătrân,ceamacumulat?Amacumulat

răspunsuri la toate întrebările care, pe atunci, erau aşa de importante, dar acum au devenit totalneimportante.Pânăşilucruldenecontestat,că,încurând,n-osămaifiu,îlconştientizezcumvaneclar.“

„La radio se vorbea despre plante şi animale ameninţate cu dispariţia.Nişte animale nenorocitetrebuieîncurândsădispară.Păişieu,eusuntacelanimalcareîncurândvatrebuisădispară!“

Alta,cândaînceputsăiasăsingur:„Amcoborât ieri sămăplimb în jurulblocului.Cebinee să teplimbi singur,pur şi simplu!Te

loveşteocongestieşitedeştepţiinstantaneu,începisăveziparteabună.M-amopritsă-mitragsufletul;măuit,astrălucitcevapeasfalt,areflectat luminaunuifelinar.S-atârâtpeaicivreorâmăsauvreunmelc,şi-alăsaturmaînviaţă,şinicimăcarînasa,ciînamea.Şiaajunschiarşiînpaginaasta.Şin-osăafleniciodată.Nuştiudece,m-amsimţitvesel.Voiamsăsarpebancăşisădansezstep,caatunci.Oarecâtaveam,neghiobuldemine?“

Credeamcăvoigăsicevaîncaietdespremama,darnuenimicdespreea.Desprefamilieamgăsitosingurăfrază,parecopiatădeundeva:„Familiaesteuradintreoameniicarenusepotdescurcauniifărăalţii.“

Amîntrebatdacănu-iparerăucăapărăsit-opemama.Tataarăspuns:

—Nu.Căaltfel,legaţiunuldealtul,canişteanimale,nefăceampraf.Cândîţipierzidemnitateaumană,trebuieimediatsătedesparţi.Îţiimaginezi,dupăceartadezicuzi,easeducealafereastrăsărespire, iareu treceampe lângăeaşiaşade tare-midădeaghessăoapucdepicioareşis-oaruncpegeam!

Odată,tataaîntrebat:—Nuvreisăştiidecem-amdespărţitdemamata?—Nu.Iaraltădatăaînceput,hodoronc-tronc,săpovesteascăcumîncercases-oconvingăpemamacăel

terminasecufemeiaaceeaşieaîlcrezuse,dardefaptnuseterminasenimic.—Opriveamînochişimăsimţeamîngrozitor,ovită,uncălău!—Dece-mispuiasta?Trebuiasăi-ofispusmamei.—Tocmaideaiaţi-ospunţie,căeinui-amspus-o.—Şicevrei?—Nicieunuştiu.Sămăierte?—Tocmaipentruasta?—Şipentruasta,şipentrucelelalte.Darcelmaimultpentruasta,da.—Bine.Totulebine.Pentruastate-arfiiertat.Şipentrucelelalte.Celipsiţidemintemaisunteţi,

nicimăcardupămoartenuputeţisăvăînţelegeţiunulcualtul!„M-am trezit de dimineaţă, am uitat de ce. După aceeami-am adus aminte. Am început sămă

gândesc:cumaratătotuşimoartea?Doarnueunscheletcucoasaînspinare!Cândval-amîntrebatpetatadeceminte.Ela răspuns:«Osăcreştişiosămaivorbim.»Şiuite,amcrescutdemultşiacumchiarîncepsăcrescînsensinversşil-aşîntrebacutotulaltceva:«Tată,cumaratămoartea?Spune,tunuştii?»Probabilcămoarteaaratăfoartesimplu,cauntavansaucaofereastră.Desenuldepetapet.Ultimafaţăpecareovezi.“

Cumineglumea,încercasăfievesel,darîncaietsepregăteasingur.„Dupămoarte,oameniirevinpeurmelelor,redevinceeaceaufost—nimic.“„Undevaamcititodescriere,cumestearsunomînIndiaperugşicraniulîipocneştecaocastană.

Darocunoştinţăpovesteacăo incineraserăpemamalui—printreprimii—înnoulcrematoriucaretocmai fusese deschis. Şi atunci rudele încă se puteau uita prin geamcumarde trupul.Numai că nuînţelegdecesăfacăaşaceva.Pentruaseconvingecănuafostschimbat,oare?Şielavăzutcums-aridicatmamaluiînfoc.“

Tataspuneaadeseacănuvreasăfieîngropatînpământ.—Cebucurieesăştiicănuaidispărut,cistaiundevasubdoimetridenisipşiputrezeştiîncetişor?

Şimaieştişisubopiatră!Căpietrelesepuneaupemormântpentrucamorţiisănuiasădeacolo!N-amersniciodatăcuminelamormântulmamei,spuneacănupoatesăsuferecimitirele.Dardin

caietamaflatcăfuseseîncădinprimăvară.„Voiamsă-icumpărfloriIepuraşuluimeu,pestetotsevândlalele,întimpulvieţiinui-amdatniciunbuchet.Darmaiapoimi-amspuscăoricumosăfiefuratedepe mormânt. Fata a comandat o piatră stupidă. Dar, probabil, nici nu există pietre inteligente demormânt.M-amaşezat, ampomenit-o.Erabine, linişte, tristeţe.Zăpadaaproapecă sedusesede tot.Miroseaafruzedeanultrecut.Artrebuipusungrilaj,daraziastacostăîngrozitordemult.Amajunsacolotârziuşiamplecatultimul,dupămines-auînchisporţile.Mergeamde-alungulgarduluişicesă

vezi:niştebătrânisăreaugardul.Ceamuzant—evadaţidincimitir!“M-arugatsăfieincinerat,iarcenuşasăfieîmprăştiatăundeva,înnatură.—Tată,cespui!—Păice-iasta?Doarnuterog,caNostradamus,săfiuîngropatînpicioare!Purşisimplu,îţicer

săfiuincinerat,iarcenuşasăfieîmprăştiată.Vreausădispar,sămădizolv!Săoarunciundeva,peunrăsad.Îmipromiţi?

—Îţipromit.„Unînţeleptaspuscăsuferinţeleteînalţă.Oporcărie.Suferinţeleteumilesc.“Îmispuneaadeseacănuvreasăsechinuiecamama.Elvoiasăseprezintepromptlaapel.„Deatâteaorim-amgânditlaasta.Şicemarelucrue?Numaisănufieînapartament,acolotrebuie

sătrăiascăşialţioameni,nuarfiplăcut.Purşisimplu,într-obunăzisăspunvecineicămăducsămăodihnescşiapoisădispar.Măreţinenumaigândulcătrebuiesă-ispuncevafetei.Darcesă-ispun?“

Elseţinusedecapulmeu,iareu,culunile,nicinuvoisemsăvorbesccuellatelefon.Dupăataculcerebral,m-arugat:

—Saşka,dacăosă-mifiefoarterău,dă-micuvântulcă-miinjecteziceva.Doarştiicetrebuie.—Tueştiîntoateminţile?Începuse din nou să bea, grăbindu-şi conştient sfârşitul, şi eu nu mai puteam să fac nimic. Se

îmbăta în lipsamea, apoi se chinuia, spunea că are arsuri la stomac, şi bea pahare întregi de apă cubicarbonat. Am încercat de câteva ori să-i bag minţile în cap, dar el arunca de pe noptieră toateflaconaşeleşicutiilecumedicamente.

Lasfârşitulluniimaiaavutunaldoileaatac,dincarenuşi-amairevenit.Atunciascrisîncaiet:„Ceeacemătulburăecăînziuamorţiimelenusevaschimbanimicşinuva

avea loc nimic neobişnuit, în gară se vor vinde camai înainte seminţe prăjite, scoase din sac cu unpăhărelşivărsateînbuzunarullargdeschis.Lacolţoameniivorbea,camaiînainte,bere,sugându-şispumadepemustăţi.Laofereastrăosăfieofemeiecarevaspălageamul.Şi,lucrulcelmaiinteresantecă ziua aceasta există deja, e în calendar, poate fimarcată. Ea există deja, numai că aşteaptă să fiedescoperită,cavreolegeafiziciisaucaoinsulă.“

Amcititastaşim-amgândit—tataamuritlaînceputulluiiunie,pecinci,acumesteziuamorţiilui.Daraceastăzidecinciafostmereuziuamorţiilui,mereu.Ziuaera,darmoarteanu.Numaicănu-mipotaminticeafostanultrecutînziuaasta.Cadeobicei:seminţe,bere,femeiadelafereastrăcarespălageamul.

Îimângâiammâinile,galbene,pemoarte,cuunghiiîntunecate.În ultimele zile aproape nu vorbeam, schimbam cuvinte fără importanţă, aşa cum fusese şi cu

mama.Vindelabucătărie.Elşopteşte:—Aibăutcafea?Simţisemirosul.Îmirâcâicuunghiilecuticulele,elenemulţumit:—Încetează!Voianiştekaki,m-amduslapiaţă,amluat,amtăiatfructulpedindouă.Îidausămănânceculinguriţa,darelnumănâncă.

—Nuvreau.Ecald,deschidfereastra,deacolovineozăpuşealăşimaimare.Măroagăsă-ipunpalmelerecipe

fruntealuifierbinte,peobraji.Deschidrobinetulşiţinmânasubjet,casăfieşimairece.Înajunasimţittot.Abiaîlmaiauzeam:—Mor,fatamea.—Auzi,cicămoare!Păinumurimtoţi?Mergemcutramvaiul?S-astrâmbat.Voiasăfieunzâmbet.Aşoptit:—Saşka,cetareteiubesc!Mamamuriseînlipsameaşipentrumineerafoarteimportant,nupotsăexplicdece,ca,înclipaîn

carevamuritata,să-lţindemână.L-amrugat:—Tată,cândosămori,vreausăteţindemână.Îmipromiţicăn-osămoriînlipsamea?Aînchispleoapele.Apoi,auvenitultimeleluiclipe.Tatarespiraaşadegreu,căpatulsecutremurasubel.Dejanumai

puteavorbişinu-şiluadelamineochiirugători.Ştiamcemăroagă.Voiamsă-l îmbrăţişez,m-am întins înpat alăturide el,m-am lipit deel,măuitam tot timpul în

ochiilui.Privireais-aschimbat.Măprivea,darochiinumaiimplorau.Eraunfeldeuimireînei.Pleca. Încăera cumine,dardejapriveadincolo.S-aoprit, a rămasovremepegraniţă.Avăzut

acoloceeaceeu,dinaceastăcameră,nuputeamvedea.Tataîncercasă-mispunăceva.—Ce-i,tată,spune?Ce-i?Dingâti-aieşitnumaiunhorcăit.Şi,deodată,amînţelescevoisesă-mispună,cândprivisedincolo.Voisesă-mispunăcăacolo,într-

adevăr,trăiescoamenicenuputrezescşicicademute.Tataîmispusesedecâtevaoricăştiadejacarevafiultimaluifrazăînînsemnări.Elgăsiseundeva

unfinalcucareodinioarăpisariiîşiîncheiaucărţile,cevadespreocorabieşiabisurilemării.Darultimaînsemnaredinbroşuricaexistenţeiluieradesprecutotulaltceva.

„Separecă,dupăultimeledate,mortulpoateauzişidupămoarte—dintre toate funcţiile,auzulestecelcaredispareultimul.Saşa,fatamea,spune-miceva!“

Scriutoateacesteapentruaexplicaosenzaţieuimitoare:l-amţinutdemânăînaceaclipă,probabil,ceamaiimportantădinviaţaunuiom,şim-amsimţitfericită.

0Saşenka!Dragamea!Spune,oaresepoateaşaceva,sănuexistechiarnimicdinceeînjur?Plouădinnou.Toatăziuaplouă.Oarepotfitoateacesteaorealitate,şimaialesamea?Sigurcănu.Eibine,eploaie,darpoatefiocutotulaltăploaie.Doarsuntatâteaploi.Şinufiecaredintreele

esteadevărată.Poatecăesteploaiadelacasadevacanţă.Toarnăîncădedimineaţă.Şitotuleadevărat.Zumzăitul

ţânţarilor pe verandă.Acoperişul picură, apa cade în lighean.Geamul e plin de stropi. Prin fereastraîntredeschisăseaudefoşnindlivada.Liliaculudmiroasedeosebit,aploaie.Pealeeadinfaţapridvoruluisuntbălţimari.

StauculcatpecanapeacuunvolumdeShakespearepegenunchişiscriuîncaietulacesta.Creez.Cebineesăcreezi!Despreiubire,despremoarteşidespretoatedepelume.Maiapoi,toatelucrurileacesteadescrisepotfiarse.Ceminunateste!

Abiacem-amculcatcucaietulalături,amcăzutpegânduri,amroscreionul,m-amuitatlaceasşiedejadouăfărăzece!Şitumăaştepţi!Acumîmipuncizmeledecauciuc,aruncpemineomantavechedeploaieşiplecpealeeanoastră.Mai întâipână lacolţ,acolounde,dincolodegard,vecinulcultivătrandafiri de ceai, apoi prin pădure, spre pod, prin râpă, de unde se vede acoperişul casei voastre devacanţă.Îmiplacemaialespotecaaceeaprinpădureanoastră.Îmiplaceaşadetarecândtuteminunezidefiecaredatădecâtedenumirideplantecunosc.Şicemarelucrueăsta?Oricinepoate.

Iubitamea!Maiaşteaptăîncăpuţin!Vin!

+Iubitulmeu,dragulmeu,unicameaiubire!M-amtrezitdevreme,stăteamînpatşimăgândeamlatine.Scumpulmeu,astavafioscrisoareplinădebucurie.Dartrebuiesă-ţipovestesclucrurileînordine—maiîntâidesprefaptulcă,însfârşit,totoraşula

fostacoperitdezăpadă.Întoiulnopţiim-amtrezitşimi-amadusamintecăazinuvatrebuisămăduclaserviciuşidecipot

să mai lenevesc liniştită în pat. Şi abia atunci am simţit cât de tare am obosit în ultimele zile şisăptămâni.Şiani.Iardeafarăvinelumină.M-amuitat—totuleacoperitdezăpadă.M-amculcatdinnou,m-amînvelit,aşacumîţiplaceţie,caunbebeluş,şimăuitamprinmicadeschizăturălaninsoareadeafară.Şiaşadebineafostsăadormdinnou!

Dimineaţa devreme m-am trezit după obicei— pe întuneric, iar când am auzit afară zgomotullopeţilor în zăpadă,mi-am adus aminte că a nins şi din nou am fost cuprinsă de atâta fericire! Amadormitdinnouşim-amtrezitabiaspreprânz,amdormitînvoie.

M-amaşezatsăiaumiculdejunprivindzăpada.Dupăaceea,amstatpurşisimpluaşa,lafereastră,caînfaţauneiscene,şimăuitamcumselovesc

fulgiiuzidegeamşicumalunecăîncetişor.Mi-amfăcutunceaitare.Nutrebuiasăalergnicăieri.Eraaşadebine!Ceaiuldinpahar,dincauzaierniideafară,parcăemairoşcovancadeobicei.Nuamrezistat,m-amdussămăplimb.M-amscufundatînninsoare.Mergşisuntameţitădincauzamirosuluicurat.Şiziuaafostameţitădincauzaacestuimiros,caşicumşi-arfiuitatrolulşitrăncăneştedelasine.Şitotoraşulparcăeameţit.Intersecţiaareguraplinădezăpadă,abiamaiîngaimăceva.Statuiaerabrunetă,acumealbinoasă.Omuldezăpadădinlegendălocuieşteaici,înscuar.

Crengilegreles-auîndoit,vorsăteapucedeceafă,fiecaretrebuiesăseaplece.Eaşadebinecăeiarnăşiezăpadă!Maialeszăpadă!Avenitsăcreezedinnoutotul.Parculastatjumătatedeiarnăgol,înbătaiavântului,daracumadevenitoarhitecturăimperialădin

zăpadă—arcade,turnuri,cupole.Copaciiseapleacăaşadetaredeasupradrumului,cămaşinileparcăintrăpenişteporticuridezăpadă.

Ninsoareauniformizeazătotul.Căcifiecarepelumetrăiasingur,daracumfiecarebancăşironddeflori,casănumaivorbimdecutiapoştală,îşidauseamadedeplinătateaşideunitateaexistenţeicarenuarenicioînnăditură.

Un trecător se ascunde de zăpadă sub o umbrelă. Unul singur e isteţ. Ceilalţi pur şi simplu sescutură,sepocnesccumănuşile,iarpeumerişipecăciuliliseumflănişteturte,parcăsuntfăcutecudrojdie.

Înfiecarecurtecopiiirostogolescbulgări,facoamenidezăpadă.Zăpadaeumedă,lipicioasă.Amluatzăpadăînpumn,nuamrezistat,ammâncatpuţină.Ninsoarea e vioaie, iute, nebunatică.Molipseşte întreg oraşul, darmai ales pe copii şi câini. În

curteaşcolii,eleviidinclaselemarisebatcubulgări,îşiaruncăînfaţăhălcidezăpadă,şilebagăpesubguler.Fularele,căciulilecadlapământ.Uncâinevagabondaleargălătrânddupăfulgi,fornăie,mănâncăzăpadă.

Amstataşaşim-amuitatcumaleargăveselcâinele, înainte, înapoi, împroşcândcusalivă în jur.Deodată,câineles-aopritchiarînfaţamea,m-aprivituimit,cicăcestaişi tuaşa,haicunoi!,apoiacăscat,şi-apocnitcuzgomotfălcileşiapornitmaideparte,alungândfulgiicucoadaşilătrândtaredefericire.

Mergmaideparte,fărăsăştiunicieuîncotro.Ceimportanţăare,dacăcerneaşa,repede?Petrotuarsunturmedetălpi,înformăde„v“.Suntpetenegreînjurulcapacelordecanal.Aufostacoperitedezăpadătăbliţelecudenumirilestrăzilor.Zăpadacadeinegal,pieziş,şipepervazurinuseadunăînstrategal,citotîntr-ununghipieziş.Şipecopacizăpadaumedăselipeştenumaipeoparte,eiparcăauniştelampasurialbe.Îmiapareîncale,dinvârtejuldezăpadă,untufişcuniştetulpiniţedeculoareasfeclei.Tuştiicumîi

zice.Şiuiteunbiciclist—îifaceînciudăiernii.Iselipeştezăpadaderoţi.Asăritdepebicicletăşio

ducedeghidon.Mergpelângăşantier—subcopertinăsuntpodeţedelemn,murdare,ude,seopintescplăcutcând

calcipeele,tearuncăînsuslafiecarepas.Ocoafezăa ieşit să fumeze,prindefulgiicu ţigaraaprinsă,darsuntogrămadăchiar înpărulei.

Cinevaaieşitşidepeuşăvineunmirosamestecatdecoafor.Cumsărespiritoatăziuaaşaceva?Apoiamtrecutpelângăogrădiniţăşiamaruncatoprivirepefereastră.Stau şimă uit cummamele şi bunicile scot costume şi-i îmbracă pe copii— iepuraşi, fulgi de

zăpadă,vulpi,urşi.Unulşi-apusomascădelupşi-isperiepetoţi.Ofetiţăîşipuneoperechedeşosetetreisferturişiţopăieîntr-unpicior.

Peoaltăfereastrăsevedeunbraduriaş,împodobit—cândseaprinde,cândsestinge.Într-uncolţ,cadourilebăgateîntr-unsac.

Iar la ultima fereastră,MoşGerilă închidenasturii din spatede la hainaZăpădiţei.Ea seuită înoglindăşiserujează.Evie,deşiefăcutădinzăpadă.Şinimeninusemiră.

M-amdusacasă.M-amapucat să facordine înniştehârtii, amcăzutpegânduri.Mă tot loveampestebuzecuun

teanc de foi. Şi a fost aşa de aiurea: m-am tăiat la buză cumarginea unei hârtii. O tăietură aşa deneplăcută,foartedureroasă.

Searam-amhotărâtsămăduclaconcert.Nu-miplacfoartetarescandinavii,dartotaiae.Nupotsătrăiescfărămuzică.Totceesuperficial,ceeinutil,disparecafrunzelemoarte,rămânenumaiceesteadevărat.

Dar,dedataaceasta,nuştiudece,nuputeamsămăconcentrez,totulînjurîmidistrăgeaatenţia,măderanja.Lagarderobă,oamenii tropăiaudinpicioare,sescuturaudezăpadă, îşiştergeauochelariiplinideapă.

Amintrat la toaleta femeilor, sepudrează, se rujeazăşizgomotul îmiumpleurechile.Şipleccuzgomotulăstaînsală.

Încercsăpătrundînmuzică,sărămânsingurăcumineînsămi,darnureuşesc.Caşicummuzicaîşiroadeşieaunghiile.

Stauînfotoliuşivădaurăriacoşcovităastalurilor,catifeauaroasă.Cinevafoşneşteunambalajdebomboană,acăzutunnumărdelagarderobă.Deafarăseaudeba

sirenauneimaşinidepompieri,baauneisalvări.Tottimpulîmitrecvârfullimbiipestetăietură.Măgândesclamuzică,dargândulmi-eplindetăieturi.Nuştiudecemi-amamintitcumîţireparaibicicleta,lacasadevacanţă,şiaipus-ocuroţileînsus

înmijloculverandei.Instrumenteleseaflaupeunziar.Amlovitdinîntâmplarepedalaşiroataaînceputsăseînvârtăcuunzgomotuşor.

Ofemeiedinfaţăşi-arăsfiratpetoatădurataprimeipărţimărgeleledecoraldelagât,iarcânds-aridicat,lapauză,scaunulnus-amaiabţinutşiaîncercatsă-iprindăfusta.

N-ammaistatlaparteaadoua.Ningeaşimaitare.Ninsoareaparcăenesătulă.Maşinilealunecăsilenţiospezăpadă,iarînpiaţămergîncerc,caîntr-uncaruselliniştit.Subfiecarefelinarsuntroiuri.Şisevădumbrelefulgilor.Chiarşifărăfelinare,pestetotestelumină,delazăpadă.Şistrada,laintersecţie,opoţitraversalaluminazăpezii.M-amopritînfaţauneivitrine—niştepapucei-elefantcălduroşi,pentrucopii.M-amuitatlaei,iar

eis-auholbatlamine.M-amdusacasă.Măbăgasemînpat,darmaiapoim-amsculatdinnou,m-amîmbrăcatşiamieşitîncurte.Elinişte,pustiu,enumaizăpadă.Euşorsărespiridatorităei,eplăcut.M-amhotărâtsă-mifacşieuofetiţădinzăpadă.Osăamofetiţă.Iauzăpadă,careelipicioasă,supusă.Reuşescsăfacorice—mânuţele,picioruşele.Degeteleîmiîngheaţă,leîncălzescînbuzunareşimodelezdinnou.

Obrăjorii,năsucul.Urechiuşele.Degeţelele.Buriculmiceneted,tare.Buricul.Cefetiţăminunatăaieşit!Amluat-ocugrijăşiamdus-oacasă.Ampus-oînpat,amînfăşat-o.I-amatinspuţinpicioarele—suntdegheaţă,amînceputsăleîncălzesc,săsufluasupralor,săle

fricţionez,sălesărut.Ampusceainicul,să-idausăbeanişteceaidezmeură.Îiîncălzescpicioruşeleşi-ipovestesccăexistăoţarăîncaretrăiescoamenicuunsingurpicior,cu

caresarmairepededecâtceicudouăpicioare,şieiauotalpăaşademare,căseacoperăcueadearşiţasoarelui,şiacolomaiexistăoamenicaretrăiescnumaicumirosurilefructelorşi,dacăpleacăladrumlung,atunciiaucueifructeşilemiros.

Îipovestesc,îifricţionezcălcâielemicişimăuitînoglindă,iarîneasereflectăfereastraşisevedecumninge.

Picioruşeleis-auîncălzitşimiseparecăeaaadormitdeja.M-amaplecatdeasupraeis-osărutînaintedeculcare,iarea:—Mamă,ceeasta?—M-amtăiatcuhârtia,nuenimicgrav,dormi!Amacoperit-obine,cuplapuma,petoatepărţile,voiamsăplec,dareadinnou:—Mamă!—Ei,cemaie?—Osă-micumperipapuceiiaceia,canişteelefanţi?—Da,da,osăţi-icumpăr!Dormi!

0Saşenka!Iubitamea!Aicinuenimic.Undeemlăştiniţa?Undeemăcrişul-iepurelui?Nuenicipiciorul-cocoşului,nicigenţiană,nicisusai.Nicileuştean,nicicalomfir.Undeecruşinul?Daruntişorul?Undeestemuşcata-dracului?Decenuesterăchiţică?Undeestecoacăzul-de-munte?Şigrozama?Darpăsările?Undesuntpăsările?Undeepresura?Undeeciocănitoarea-neagră?Undeepasărea-smintită?Darpitulicea?Undeepitulicea?

+Iubitulmeu!Volodenkaalmeu!Cufiecarezisuntemtotmaiaproape.

Ozicaoricarealta.Otrezesc,şieadădinpicioare.Îşiascundecapulsubplapumă.—Iepuraşule,etimpul!Iareamormăie:—Nuedeloctimpul!Esteîncănoapte.Tevisez.Ei,cesătefacicuea?!Şiaşaeîntoateprivinţele.Măculcfoartetârziu,adormimediatcepuncapulpepernă,deşiuneorimiseparecăadormchiar

maiînainte.Deaceea,mi-egreusămătrezesc.Daroricumpundeşteptătorulsămăscoalemaidevreme.Estefoarteimportantpentruminesămătrezescastfelîncâtsăamcâtevaminutepentrumine.

Afarăeîntuneric.Oiarnăfărăsfârşit.Eger.Îmifaccafeauaşimăgândesclaziuacaretocmaiîncepe.Şilatine.Şilatotceeînlumeaasta.Daufugaladuş,iarpedrumîltrezescpeIepuraşulmeu.Oceremonieîntreagă.Începsămăjoccu

ea de-a frumoasa din pădurea adormită, unde se află ea, înfofolită în plapumă, apoi sunt pădurile şimunţii prin carevine călareprinţul, în căutarea iubitei sale, şi uite eu, adică el, a venit şi începe s-osărute.Ea sforăie uşor,mulţumită, înmod clar s-a trezit, dar nu vrea să se dea de gol. Şi ce creştetparfumatare,înaintedeaselipideeltoatemirosuriledepestezi!

Darcândniciprinţulnuajută,atunciariciultrageplapumadepeea.Iepuraşulmeusareînsuscuunstrigătveselşimisearuncădegât.Ziuaaînceput.

Iesdeladuşşieaîncănus-aîmbrăcat.Îşipunedresulcucălcâiulînsus,nuintrăbinepepicior.Aîngheţat,tremură,darnufacenimicpentruaseîmbrăcamairepede,maibinesăsteaşisăfacănazuri.

Isemaişimişcăundinte—tottimpulîlatingecudegeţelul.I-amdatpestemână,afăcutbot.Facniştecaşălabucătărie,neplaceamândurorasăvedemcumplescăiefulgiideovăzdinoală.O

chem:—Ei,undeeşti?Vinetrăgându-şibluza,îşiagitămânecagoalăînsus,imitândunciung,chicoteşte.—Ianutemairăsfăţaatât!Staijosşimănâncă!Începemunjocnou:întindecaşapefarfurie,deseneazăcevaînea.—Iepuraşule,atrecutmulttimp!Spunecuînţelepciune:—Cumsătreacămulttimp,dacăenumaidimineaţă.Pufăiedeasupracaşeiei,daresuficientsăcadpegânduri,sămăuitpefereastraacoperitădeflori

degheaţă,căimediatmisedăpestemână.—Mamă!Nu-ţimairoadeunghiile!Decâteorisărepet!Mă duc în cameră, iau la nimereală o rochie, revin — ea a scos miezul din pâine şi spune

bucuroasă:—Mamă,uite,pâineacască!Şiareunentuziasmcopilăresc.Edejatârziu,neîmbrăcămînfugă,darlucrurilepregătiteşiîmpachetatedecusearăsejoacăde-a

v-aţiascunselea.Totuldisparepeundeva,mănuşile,căciula, fularul,haineledeschimb.Oînfofolesc,dar ea se descheie singură pe scară. În scara blocului, de frig, ni se taie respiraţia. Pătrundem înîntunericulgeros.

Ne grăbim spre staţie. E un întuneric dens. Paşi tari, sonori, pe trotuarele îngheţate. Peste tot egheaţă,numaisănualunecăm!

Trecempelângăghenă,deregulăacolovreisăoieilafugă,daracummirosurileauîngheţatşiele.Iepuraşul vrea să rezolve pe drum tot felul de probleme importante, dar nu aud nimic din ce

bâiguie,vădnumaicădingurăîiieseunaburalb.Cerul este încă plin de stele, dar, din cauza gerului, ochii s-au umplut de lacrimi şi stelele sunt

pufoase.Abiareuşimsăprindemtramvaiul.Amavutnoroc,amgăsitchiardouălocurilibere,alăturate.Cât

alergam,amreuşitsănedezgheţămobrajii—amuţiseră.Iepuraşulîncepeimediatsăsuflesprefereastraacoperităcufloridegheaţă,săfacăîneaunhublou.Untramvaicatoatetramvaiele.Zornăie,aruncăscântei.Pasageriiîşicontinuăsomnul,seînfofolesc

înfulare,sezgribulesc.S-animeritotaxatoarevorbăreaţă:—Ei,voi,ăştiacusângecald,aţiîngheţat?Nu-inimic,acumosătotrespiraţi!Deasupracapuluimeucinevaadeschisunziar.Peprimapaginăeunrăzboi,peultimaeunrebus.—Mamă,mamă,unelefant!—Ceelefant?—Acoloeunelefant!Amtrecutpelângăunelefant!—Iarnanusuntelefanţi.S-asupărat,s-aîntorscuspatele.Dinnous-alipitdefereastră.—Darafostunelefant!Doarl-amvăzut!Nusepoatelinişti:—Eadevărat!Eradusundevaşinoiamtrecutpelângăel!I-amdatjosgluga,amsărutat-olaceafă.Îmispuncăazivatrebuisă-ifacbaie.Pentrumineastaemereuobucurie.Şieiîiplace,s-arputea

jucaoreîntregi.Imagineazăcevainfinit—începesedeseneze,deexemplu,pefaianţaaburită.Sausălaselaapăcorăbioarele-săpuniere.Sausăsejoaceîninsulenelocuite—genunchiiceiesdeasupraapei.

Îmiplacesămăduclaeaînbaiaplinădeabur,undeenumaizăpuşeală,măgrăbescsăînchidcâtmairepedeuşa,casănuintreaerulrece.Ţeavahuruie,duşulfierbinteoînţeapăcuacesubţiri,eaţipă,stropeşte.

Îispălpărulpânăceîncepesăscârţâie.Eatragemereudelanţşideschidescurgerea,iarmaiapoiajutăcudegetelepâlniascurgerii.Iaudepecaloriferprosopulcald,oînfăşorînel,măaşezpevasuldetoaletă,eastăîngenunchi.Îi

frecspatele,burtica,picioruşele.Amânduroraneplacecumrestuldeapăsescurgehuruindşiclipocinddinvanăpescurgere,şiaşteptămacestmomentzgomotos.

Eaîşiexamineazăvârfurilezbârcitealedegetelor—încearcăsălevadătransformareainversă,înunelenetede.Ţinmintecăodatăs-asperiatcândşi-avăzutdegeteleîncreţite,plângeacăeaemică,dararemâinilecadebătrână.Nuampututs-oliniştescpânăcenuşi-avăzutdinnoudegetele,dupăcinciminute.

Oprivescşiuneorimăregăsesc înea.Şieu ronţăiamcândvaunmărşimăplimbampefâşiadeluminălăsatăpeparchetdecrăpăturadintreperdele.Totaşaîmiplăceaşimiepaparapecaremi-ofăcea

mama:acumtaipâineacubuleţeşioaruncînoalaculaptecald,apoipresarzahărpudrăculinguriţa.Şimamam-amaiînvăţatsăfacpatul—i-amarătatodatăşiIepuraşuluicumsăfaciastfelîncâtperneledesubplapumăsă-şiscoatăurechiuşele,şiacumpatulemereufăcut.

Darecevaceenumaialei,propriu:sejoacăde-anuştiuceanimăluţinvizibil,pecarenimeniînafaraeinu-lpoatevedea.Ellocuieşteînghioculei.Estechiarghioculnostru,strombusul,careacumadevenitdinnoucasacuiva.

Îmiplaceaşademults-ovădcumsejoacăcufiinţaaceastanevăzută,cumîidădemâncare,îidăsăbeaceai.Şinicinuştiucefeldeanimaleste.Iepuraşulsuflăcugrijăînfarfurioaralui,sănusefrigă.Îltotbatelacapsănuplimbeceaiulîngurăînaintedea-lînghiţi.Dupăceşi-audatbatistacusalivă,îiştergemurdăriadepe faţă şi-l ceartă cu intonaţiamea. Iar cândel se îmbolnăveşte, îl tratează cuunmedicament special, cumirosdeciocolată,pecare îl ţine într-ocutiemare,de laniştebomboanedepom.

Uneorinupotsămăabţin,oiaupesusşiosărutundesenimereşte—pegât,peobraji,pecreştet,şieasesmulge,cicăgatamamă,lasă-mă!

Odatăm-aîntrebat,penepusămasă,cândopregăteamdeculcare:—Mamă,deundeamveniteu?—Te-amfăcutdinzăpadă.—Nueadevărat!Ştiudeundevincopiii!Eamuzantă.Tataseurcăîntramvaiînstaţiadelagară,emultălume,noistămînspate,iarelurcăpeuşadin

faţă, îi fac cu mâna, dar nu mă vede. Aud numai că povesteşte tare, ca de pe scenă— a băut dedimineaţă—săaudătotvagonul,cumis-aucumpăratîncopilărieniştegaloşinoi:

—Nugaloşi,ominune!Înăuntrueraunfinetdelicat,zmeuriu!Şimiroseaaşadefrumosacauciuc!Şiabiam-amabţinutsănuiesmairepedeafară,undecăzuseprimazăpadă,pentrucăurmelegaloşilornoi sunt extrem de deosebite, ca nişte tablete de ciocolată! Ne-am jucat, spunând că este ciocolatanoastră. Scoţi omănuşă, iei cu grijă o asemenea tabletă şi omănânci. Şi ammâncat pe săturate dinaceastăciocolatădezăpadă!

—Mamă,maimergemmult?—Nu,maiepuţin.Ochelarii taxatoarei s-au aburit, i-a ridicat pe frunte şi-şi numărămărunţişul din geantă, priveşte

monedelebătutelaUtrecht,fărăcap.—Mamă,maimergemmult?Amstrâns-olapiept.Îişoptesclaureche:—Ascultă,trebuiesă-ţispunceva.Acoloosăfieunbărbat,sănutemire,osă-şipunăcapulpe

genunchiimei.—Dece?Teiubeşte?—Da.—Şieuteiubesc.Tare,tare!Şişi-apuscapulpegenunchiimei.

0

Saşenka!Iubitamea!Dragamea!Vinlatine.Arămasfoartepuţin.S-aîntâmplatcevauimitorcumine.Auddeodată:—Ei,iaarată-mimuşchiităi!Nuînţelegnimicşiîntreb:—Cineeştitu?Iarel:—Cinesunteu?Oarenuvezi?SuntpopaIoan,iardejur-împrejuresteîmpărăţiamea,zgomotoasă,

generoasă,dăinuitoare.Eusuntdomnitorultuturordomnitorilorşistăpânulstăpânitorilor.Înîmpărăţiameafiecareîşiştieviitorulşioricumîşitrăieşteviaţa,ceiiubitoriiubescîncădinaintedeasecunoaşteunulpealtul,deafacecunoştinţăşideastadevorbă,şirâurilecurgziuaîntr-odirecţie,iarnoapteaînalta.Aiobosit?

Eu:—Da.El:—Ialoc.Acumosăpunceainicul.Eu:—Nupot.Trebuiesămerg.El:—Ştiu.Eu:—Trebuiesămăgrăbesc.Problemaecă…El:—Ştiu,euştiutot.Eateaşteaptă.Eu:—Nuamtimp.Trebuiesămăduclaea.Osăplec.El:—Staipuţin,fărăminen-os-ogăseşti.Osăteconduc.Maistaipuţin,trage-ţisufletul.Trebuiesă

terminotreabăşipornim.Nudureazămult.Eu:—Spune,desenulacestadepeperete…El:—Ei, spune, spune!Nu teuitacăeuscriu.Trebuiesă terminasta,amai rămas foartepuţin.Te

ascult.Eu:—Deundeeasta?El:—Ce?Eu:

—Planulacestaalunuivaporînsecţiune.Celcumarinaruldesenatpeancoră,uite-lcucăldareaşipensula.

El:—Trebuiesă-lieicutine.Scoatepiunezeleşifă-lsul.Apropo:ce,nuştiicăancoraestesingurul

lucrudepevaporcarenusevopseşte?Bine,suntfleacuri.Trebuiesăieicutinetotceeimportant,sănuuiţinimic.Iagândeşte-te,adună-le!

Eu:—Darnuamnimic.Nuamnevoiedenimic.El:—Aiuitat,ceecutine?Chiartuspuneaicăaiînţeles:lucrurileinutilesuntcelemainecesare.Uite,

auzi?Eu:—Onuieluşăpentrugrilaj?El:—Da.Mergşizornăietoţiceicăroranuleelenesăfacăasta,carecuunbăţ,carecuumbrela.Dar

acum,auzi,cosaşii—caşicumcinevaîntoarceunceas.Şiacumuntramvaiîndepărtatahuruitlaunmacaz.

Eu:—Darastacee?El:— Cum ce e? Nişte ciulini. Doar tu i-ai aruncat în părul ei. Apoi chiar tu i-ai scos, iar ei se

încâlciseră.Toateacestea trebuie luate.Şimirosurile!Oarepoţiuitamirosurile?Mai ţiimintearomadulcedincofetărie?Vanilie,scorţişoară,ciocolată,prăjituriletalepreferate—cartofii!

Eu:— Ia uite, foaia aceea din ierbar pe care scrie cu un scris sârguincios de copil: „Pătlagină,

Plantago“.Oluămşipeea?El:—Se înţelege.Şi teanculdecărţidepepodeauacamerei tale.Şi inelulmamei,care încăsemai

învârte pe pervaz ca o mingiuţă transparentă, aurie, zornăind. Şi omul care şi-a şters ochelarii cucravata.

Eu:—Şibucăţicadeziar,lipitădetăietură,cândm-ambărbieritpegât?El:—Da,desigur,doar fiecarebucăţicăareomulei, carenuseamănăcunimeni, şi el îşipipăiecu

degeteleceasulfărăsticlăpecadran.Eu:—Etimpulsămergem!El:—Da,da.Acumosămergem.Maistaiîncăpuţin!Eu:—Darundeepietricicaaiarotundăcareeveşnicia?

El:—Păiamaruncat-o.Ambăgat-oînbuzunarşim-amdussămăplimb.Acoloerauniaz.Veşniciaa

săritpeapădevreodouăorişis-adus,bâldâbâc,lafund,aurămasnumaicercurile,şielepentruscurtăvreme.

Eu:—Sămergematunci!El:—Acum,acum!Voiamsă-ţispunceva,daracumnu-mimaiaducaminte.A,da,sănu-lasculţipe

Democrit!Caşitrupurile,şisufletelesepotatinge,şinuexistăniciunfeldespaţiuîntreele.Iaroameniiajungceeaceau fostmereu: trupşi lumină.Sămergemacum.E timpul. Iavezi,nuamuitatnimic?Închei.Astaetot.Toculscârţâiepehârtieaşacumscârţâieîntredegetepărulbinespălat.Mânaobosităse grăbeşte şi încetineşte, scriind aceste ultime cuvinte: fericită e corabia care a încheiat cu binecălătoriapesteabisurilemării,precumpisarulcarteasa.

1Speciemaredemoluşte,cucochiliifoartefrumoase.2CarlCzerny(1791–1857),renumitpianistaustriacdeoriginecehă,autoruluneiculegeriimpresionantedestudiipentrupian.3Populaţiesiberiană,manciuriano-tungusă,caretrăieşteînRusia,MongoliaşiChina.4LegendăcareacirculatînEuropasecoleloralXII-lea–alXVII-lea.RelatăriledespreţaraPreotuluiIoantrimitfărăexcepţielaunţinutfabulos,paradiziac.5ParafrazăauneireplicialuiAndreiTarkovski,referitoarelafilmelesale.6SuntfolositecitatedinPolkovoeucirejdenie(Organizareatrupelor),lucrareîntocmităîn1765decătregeneralulA.V.Suvorov,mareleerounaţionalrus.7ReferirelapovestirealuiA.P.Cehov,Zloumîşlenniki(Răufăcătorii).8PersonajdinromanulFraţiiKaramazov.9Pictor,eroualpovestiriiPortretuldeN.V.Gogol.10Unitatedemăsurăechivalentăcu16,38kg.11Unitatedemăsurăechivalentăcu0,453kg.12Vecheunitatedemăsurărusească,echivalentăcu4,26g.13DinfilmulCrucişătorulPotemkinalluiSergheiEisenstein.14Încontinuare,seciteazădinCălătoriapemareaSfântuluiBrendan;deasemenea,multe fragmente trimit la călătoriaasiaticăa luiMarcoPolo.15EstevorbadepoeziaDvestroc’ki(Douărânduri),apoetuluiArseniTarkovski.16Încosmogoniachineză,cerulesterotundşipământulpătrat,totceseaflăsubceralcătuieşteImperiulCelestşibeneficiazădeprotecţie,iarcolţurilepătratuluiterestruneocrotitedecersuntpopulatedebarbari.17UltimelepatruversurisuntdinpoezialuiKonstantinSimonov,Eslidorogtebetvoidom(De-ţiestedragăcasata).18A treizecea scrisoarea romanuluiepistolar al luiMontesquieu,Scrisoripersane, se încheie cu întrebarea „Cumpoate cineva să fiepersan?“,întrebareceadevenitemblematicăînepocăpentrudefinireaidentităţiiînrelaţiecuCelălalt.19EstevorbadeRăscoalaBoxerilordinChina(1898–1901).ÎnfragmentulcareurmeazăestedescrisăcampaniaamiraluluiSeymour.20Unitatedemăsurăechivalentăcu1,068km.21Membri ai societăţii secrete I-He-Tuan, adică „ pumnii dreptăţii şi ai armoniei“; mişcare proto-naţionalistă care a stat la origineaRăscoaleiBoxerilor.22Unitatedemăsurăchinezăechivalentăcu500demetri.23„Casă“—închinezăînoriginal.24PersonajedincomedialuiN.V.Gogol,Revizorul.25Personajaluneicărţipentrucopiicutitluomonim,scrisădeKorneiCiukovski(1882-1969).26Portanticfondatdemilezieni,astăzioraşulKerci.27Desertspecific,asemănătorbezelelor,darcuocompoziţiemaimoale.28Batoanedinpastădefructe,deconsistenţabomboanelorfondante.29Cosmosbipinnatus—plantăcunoscutăsubdenumirilede„mărăriţă“sau„mustaţa-flăcăului“,cufloriviucolorate.30Shanga—cuvântdeoriginesanscrită,desemnândapartenenţalaocomunitatereligioasă.31Personajdintr-unbasmpopularrusesc.