Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K ... · CURS 10 INERVATIA INIMII. Inervatia...

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011

CURS 10 INERVATIA INIMII

Inervatia inimii

• CENTRU cardiovascular –trunchi cerebral

• Input- de la receptori si de la zone superioare ale SN- sistem limbic si cortex cerebral

• Output- SNS si SNPS

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009

Inervatia inimii

• CENTRII CARDIACI- TRUNCHI CEREBRAL (Bulb)

• Centru cardioaccelerator- neuronii simpatici in maduva la nivelul T1–T5

• Fibrele preganglionare- fac sinapsa cu f poastganglionare in zona cervicala si toracica

• F postganglionare- trec prin plexurile cardiace spre cord- inerveaza NSA, NAV, muschi cardiac, artere coronariene

Inervatia inimii

• Centru cardioinhibitor- trimite impulsuri parasimpatice spre nc dorsal al vagului- trimite impulsuri inhibitorii spre cord- prin n vag

• Fibrele fac sinapsa cu cele postggl la nivelul ggl din peretele inimii- iar fibrele lor ajung la nivelul NSA si NAV

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Inervatia inimii-1.Nervii efectori ai inimii

• Nervi simpatici- cardioacceleratori

• Nervi parasimpatici- cardioinhibitori

• Modifica ritm cardiac

• Modifica forta de contractie


• Nervii cardioinhibitori

- N vag- origine- nucleu dorsal al vagului- BULB

- Fibrele cardiace ale n vag- se amesteca cu fibrele simpatice- fomeaza PLEX CARDIAC- de unde patrund in musculatura atriala

- Peretele atriu- sinapsa cu neuronii postganglionari- fibrele lor se termina pe fibrele tesutului excitoconductor si pe fibrele miocardice atriale


• Fibrele vag drept- se conecteaza cu celulele NSA

• Fibrele vag stang- se conecteaza cu cele ale NAV


• Stimul VAG DREPT- reduce bataile cardiace - oprirea inimii- DIASTOLA- dispare

fenomenul de depolarizare lenta diastolica (hiperpolarizare celule din NSA)

!!!!! VAGUS ESCAPE- explicatia “scaparii de sub influenta

vagului)- intoarcerea venoasa- pune in miscare mecanismele de adaptare intrinseci- Frank Starling + intrarea in actiune a focarelor secundare de automatism

Stimul VAG STANG- induce intarziere in conducerea

AV- prelungire interval PQ - bloc AV complet


• Nervii cardioacceleratori

• Origine- coarne laterale maduva toracica T2-T6- radacina anterioara- ramura comunicanta alba patrund in lant ggl simpatic- SINAPSA cu fibra postganglionara- ggl stelat

- ggl cervical mijlociu

fibre postganglionare- trec prin ramura comunicanta cenusie in nervii cardiaci superiori, mijlocii, inferiori- intra in plexul cardiac- difuz-atrii si ventricule


•Nervii cardioacceleratori

• Stimularea- accelerarea batailor cardiace si

cresterea fortei de contractie


MEDIATIA CHIMICA

• Receptori colinergici- tip muscarinic – Ach si muscarina

• Receptori adrenergici- beta1 Noradrenalina (Nor)- creste frecventa cardiaca, forta de contractie si vasodilatatie coronariana

• Nor- (ATP→AMPc→ fosforilaza a activa- creste glicoliza - AMPc creste permeabilitatea pentru Ca ENERGIE+CALCIU- ACTIUNE INOTROP POZITIVA


• FIBRE SIMPATICE- ↑ puterea de CONTRACTIE cu 20% peste cea a unei inimi cu simpatic blocat

- stimularea maxima- creste contractia cu 100%

• GLUCAGON- ↑FORTA DE CONTRACTIE

• VAG- EFECTE NEGATIVE PE PROPR INIMII (scad

ritm cardiac si forta de contractie cu 30%)


• TONUS VAGAL- sectionare-acc batai cardiace

• TONUS SIMPATIC- sectionare-rarire batai cardiace

• Blocare medicamentoasa S/PS- 100-110/min

Inervatia inimii-2.Nervii senzitivi ai inimii

• Impulsuri de la etaje superioare

• Impulsuri de la periferie- nervi senzitivi

• Inervatia senzitiva apartine atat simpaticului cat si parasimpaticului


• Fibrele senzitive parasimpatice- UNELE intra in constitutia vagului- si au origine in neuronii din ggl jugular si plexiform

• Celulele ganglionare- au prelungire in crosa aortica si o alta in nucleu tract solitar (NTS)

• NTS- un al doilea neuron stabileste legatura cu nc dorsal al vagului si prin un n. inhibitor cu centrul vasomotor din bulb


• ALTE FIBRE SENZITIVE- anexate n glosofaringian

• N de origine- in ggl Andersch

• Ramura periferica- bifurcatia zonei carotide comune

• Ramura centrala- ajunge in NTS si face conexiuni cu nc dorsal al vagului si centrul vasomotor bulbar


• Stimulare capat central N SENZITIVI PARASIMPATICI- reduce ritm cardiac, scade presiunea arteriala

• STIMULARE CAPAT CARDIAC- fara raspuns


• MICA MASURA!!! Nervi senzitivi- apartin simpaticului

• Traiect similare fibrelor efectoare simpatice

• Neuron de origine- in ggl spinal

• Transmit semnale algice din miocard- ischemia miocardica

3. Zone reflexogene

• Modificari de presiune

• Modificari de compozitie sangvina

• ZONE REFLEXOGENE- zone cu aglomerari de receptori

3. Zone reflexogene

• 3.1 Zonele sinocarotidiana si cardioaortica

• 3.2 Zona atriala

• 3.3 Zona venelor mari

3. Zone reflexogene

3.1.Zonele sinocarotidiana si cardioaortica • Baroreceptori si chemoreceptori

• Sinus carotidian- pe carotida interna - baroreceptori

- Baroreceptori- in media si adventitia vaselor

• Glomus carotidian- in zona bifurcatiei a carotide primitive- chemoreceptori

Crosa aortei- baro si chemoreceptori

3. Zone reflexogene

3.1.Zonele sinocarotidiana si cardioaortica

Implicati in reglarea PA- transmit impulsuri centrului

cardiovascular

REFLEXUL SINUSULUI CAROTIDIAN

REFLEX AORTIC

3. Zone reflexogene

STIMUL- destinderea peretilor arteriali

- Gradul de intindere a vaselor- direct proportional cu presiunea din artera

3. Zone reflexogene

• BARORECEPTORII- initiaza REFLEXUL SINUSULUI CAROTIDIAN- regleaza presiunea arteriala in creier

• PA destinde peretele sinusului carotidian- STIMUL PENTRU BARORECEPTORI

• IMPULSURI- transmise prin n senzitivi din n IX- CENTRU CARDIOVASCULAR- trunchi cerebral

3. Zone reflexogene

• SINUS CAROTIDIAN

• La presiune constanta- NON PULSATILA- Rata de eliberare a impulsurilor in sinusul carotidian este direct proportionala cu presiunea arteriala medie

• La presiune PULSATILA- la orice presiune medie- cu cat pulsul presiunii e mai mare cu atat rata de emitere de impulsuri de catre sinusul carotidian este mai crescuta

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

3. Zone reflexogene

• Baroreceptorii- aorta ascendanta si crosa aortei- initiaza

REFLEX AORTIC- regleaza PA sistemica • IMPULSURI NERVOASE- axoni senzitivi- ai n X-

centru cardiovascular

• La presiuni normale- inactivi

• Raspund la presiuni cu 30 mmHg mai mari decat receptorii sinocarotidieni

3. Zone reflexogene

• SCADEREA PRESIUNII- reducerea destinderii vasului- baroreceptorii trimit impulsuri cu o rata redusa spre centrul cardiovascular

• Centrul cardiovascular reduce stimularea parasimpatica a cordului- prin axoni motori apartinand n vag si creste stimularea simpatica a cordului via n cardiaci acceleratori

• Stimularea simpatica- determina cresterea secretiei de adr si noradr de catre suprarenala

3. Zone reflexogene

• SCADEREA PRESIUNII-

• Creste FC

• creste forta de contractie ventriculara

• Creste vasoconstrictia arteriala

• creste vasoconstrictia venoasa

• Creste rezistenta periferica-

• creste DC- CRESTE PA si atinge valori normale

3. Zone reflexogene

• CRESTEREA PRESIUNII- baroreceptorii trasmit impulsuri cu o rata crescuta

• Centrul cardiovascular- determina stimularea SNPS si reduce activitatea SNS

• REZULTA- reducerea FC, forta de contractie- si a DC • Centrul CV- reduce rata la care trimite impulsuri simpatice prin

neuronii vasomotori- vasodilatatie

• VASODILATATIE- reduce rezistenta vasculara

• Reducerea DC si a rezistentei vasculare sistemice- reduc PA – revenire la valori normale

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

3. Zone reflexogene

• REFLEX BARORECEPTOR- reflex de reglare de scurta durata a PA

• Stimulat instant de variatii ale PA- restaureaza valorile normale ale PA RAPID

FENOMEN DE ADAPTARE- daca cresterea PA de durata 1-2 zile

cresterea PA- determina generarea nr crescut de impulsuri- frecventa se diminua in urmatoarele secunde- iar dupa 1-2 zile ritm de descarcari se restabileste la valoarea normala- in cond in care PA este in continuare crescuta

In conditiile reducerii PA- baroreceptorii nu transmit impulsuri- treptat, in cateva zile descarcarile revin la normal

3. Zone reflexogene

• Comprimarea carotide deasupra bifurcatiei- reduce brusc PA cu 20 mmHg si a frecventei cardiace

• Se foloseste in tahicardia paroxistica

• !!!atentie la varstnici- inima se opreste si PA scade drastic

• Compresiune pe carotida comuna- scade tonusul centrilor cardioinhibitori- creste tonusul simpatic

3. Zone reflexogene

• REFLEXE CHEMORECEPTOARE

• Stimul- SCADEREA CONC O2 sau cresterea CO2

- hipoxia, acidoza, hipercapnia

• RASPUNS- STIMULAREA SN SIMPATIC

• Declanseaza reactii respiratorii si cardiovasculare- tahicardie si vasoconstrictie

3. Zone reflexogene

• Sectiunea n senzitivi – vag si glosofaringian- hipertensiuned de defrenare 200-300 mmHg

• Osilatii crescute de presiune!!!!

• ROLURI- clino/ortostatism

- compensarea hemoragii ( suporta pierderi 35-45%

- mentin PA

3.2 Zona reflexogena atriala

• ATRII- receptori A- activati in sistola - receptori B – stimulati de distensia pasiva a peretelui

Intinderea atriilor- stim rec B- vasodilatatie artere periferice- scade PA

- dilatatie reflexa a arteriolelor aferente renale- impulsurile de la NTS ajung la hipotalamus- inhiba secretia de ADH

CRESTE DIUREZA

RECEPTORII B CONTROLEAZA VOLUMUL VASCULAR!!!!

3.2 Zona reflexogena atriala

• ACTIVAREA REC A- induc acc descarcari simpatice

!!!! Reflex Bainbridge!!! – aflux venos crescut- intinderea tesut nodal-creste frecventa impulsiurilor excitoconductoare-

REFLEX BAINBRIDGE- previne acumularea de sange in vene, atrii si circulatia pulmonara

3.3 Chemoreflex coronarian- Bezold-Jarisch

• Injectarea de serotonina, nicotina- i.v in coronara dr /

stg- hipotensiune bradicardie apnee Raspuns similar determinat de prostaglandine- eliberate in

de miocard in timp hipoxie Declansat de chemoreceptori miocardici- poate fi suprimat

prin sectionarea n vagi Infarct- eliberarea de substante din zona necrozata-

hipotensiune, bradicardie

3.4 Zona trigeminala

• Inhalare cloroform, eter- oprirea inimii in diastola

• Impuls din zona supraglotica- inervata de trigemen

• Substanta iritanta in zona sub glota- tahicardie

• Comprimarea globi oculari- (impulsuri transmise trigeminal)- bradicardie

IRIGATIA INIMII

• Artere coronare- din aorta, deasupra valvelor sigmoide

• Coronara stange- iriga Vstg si portiunea anterioara a sept

• Coronara dr- iriga Vdr si port post sept +NSA si NAV

• Se ramifica- dau nastere la capilare - miocard- 2500 capilre/mm2 Sangele ce iriga miocardul se aduna in sinus coronarian- se

varsa in Adr in proportie de 70-75%, restul trece direct in cavitatile cardiace prin venele Thebesiene

IRIGATIA INIMII

Debitul coronarian

• 70-80 ml/100 g miocard/min

• 4-5% DIN DEBIT CIRCULATOR

• miocard- 10% din consum oxigen al adultului

- in efort creste debitul coronarian

IRIGATIA INIMII

Debitul coronarian 1. Variaza in cursul activitatii cardiace

Contractia izovolumetrica- presiunea V stg este superioara celei din aorta- vasele coronare se comprima

- circulatia e zero- risc de ischemie- vase coronariene stangi

Contractia izotonica- debit coronarian stang creste datorita dif de presiune dintre a coronariene si Atriu dr

Debit coronarian- crescut in diastola

- in sistola- trece prin coronara stg 10-25% din flux sangvin- restul in diastola

IRIGATIA INIMII

Debit coronara dr- egal repartizat in sistola si diastola- presiunea intraparietala este inferioara presiunii din aorta

2. Presiunea diastolica din aorta- colaps

3. Stenoza aortica- contractii puternice pentru a invinge rezistenta valvei stenozate

4. Rezistenta la curgere prin vasele coronariene- factori hemodinamici, umorali, nervosi, vascozitatea sangelui

IRIGATIA INIMII

FACTORI HEMODINAMICI- Insufic cardiaca- debit coronarian se reduce

FACTORI UMORALI- coronarodilatator- hipoxia- actiune directa si indirecta- eliberare de substante vasodilatatoare-

• Cataboliti cu actiune coronarodilatatoare- Adenozina ( rezulta din descompunerea ATP)

• ATP, ADP • H, K, CO2, bradikinina • Nitriti • Blocanti canale de calciu

• Adrenalina- creste debitul coronarian

IRIGATIA INIMII

- coronaroconstrictori- vasopresina, angiotensina

FACTORI NERVOSI- simpatic-maresc debit coronarian - coronare prezinta- rec alfa adrenergici- vasoconstrictie

si - rec beta adrenergici- vasodilatatie - intesifica arderile→ hipoxie →

cataboliti → vasodilatatie coronariana - parasimpatic- foarte redusa - actiunea directa vasodilatatoare

a coronare este neglijabla - cresterea debit coronarian este

secundara efectelor inhibitorii ale PS asupra propritetatilor miocardului- scade presiunea intramurala

Metabolism cardiac

• Caracter aerob

• Energia furnizata din ardere- caldura - mai putin pt stocare de energie Consuma glucoza, acid lactic, acid piruvic, acizi grasi consuma mai putin- c cetonici, acid acetic, aminoacizi Acid lactic/ glucoza!!!! Acid lactic- procese metabolice cu caracter aerob!!!! Perioade fara glucoza, acid lactic- folosirea preferential acizi grasi Postprandial- energia provine din glucoza, lactat, piruvat Pentru contractie miocardica- energie- 35% glucoza, 5% corpi cetonici

si aminoacizi, 60% lipide

Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K ... · CURS 10 INERVATIA INIMII. Inervatia...

Documents

Transcript of Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K ... · CURS 10 INERVATIA INIMII. Inervatia...