LP1 Seruri Imunoglobuline Nov2015 Handout

8/18/2019 LP1 Seruri Imunoglobuline Nov2015 Handout

1/44

Lucrări practice epidemiologieseria 7 / 2015-2016

Imunoprofilaxia pasiva

Seruri si imunoglobuline

Conf. Dr. Daniela Pițigoi

As. Univ. Dr. Maria Dorina Crăciun


2/44

Tematica lucrarilor practice

• Generalităţi referitoare la imunoprofilaxia pasiva (seruri

și imunoglobuline)

• Imunoprofilaxia activa (Recomandări generale alevaccinurilor, Programul National de Vaccinări, vaccinuriutilizate in PNV)

• Imunoprofilaxia activa (Vaccinuri recomandate unorgrupuri la risc;Vaccinuri optionale)

• Interventia epidemiologica in boala transmisibila (etapeleinvestigatiei epidemiologice)

• Decontaminarea, dezinfectia, sterilizarea simanagementul deseurilor rezultate din activitati medicale

• Precautiuni universale Accidentul prin expunere laproduse biologice


3/44

Apărarea antiinfecţioasă

• se realizează prin mecanisme specificeşi mecanisme nespecifice careacţionează împreună sau independent,

integrate funcţional, astfel încât acţiunealor este totdeauna combinatã. – De exemplu, epiteliul tubului digestiv secretã

lizozim, ca factor al rezistenţei înascute, iar în

stratul de mucus care îl tapeteazã se gãsescIgA, ca factor al imunitãţii dobândite


4/44

Mecanisme nespecifice• sunt funcţionale încă de la naştere, fără să necesite

o expunere anterioară la un microorganism sauantigen:

• Bariere:- fizice - pielea

şi mucoasele intacte

şi funcţionale

- chimice - aciditatea gastrică, secreţii, enzime

• Sistemul complement

• Sistemul fagocitar

• Diverse substanţe din componenţa ţesuturilor : – polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene,

– beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor grampozitivi,

– interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.


5/44

Mecanismele rezistentei

specifice• nu sunt funcţionale pe deplin de la

naştere.

•p

entru a intra în acţiuneeste nevoie de o

perioadă de timp de la expunerea la unantigen / agent infecţios

• Sunt reprezentate de sistemul imun :

– Umoral

– Celular


6/44

Definitii

• Imunitate activa = tip de imunitate carese produce in urma interactiunii sistemului

imun cu un antigen

• Imunitate pasiva = tip de imunitateobtinuta prin administrare / transfer de

anticorpi preformati


7/44

Definitii Ambele tipuri de imunitate pot fi induse

• natural

– Activ = infectie sau boala

– Pasiv = transfer de la mama la fat (transplacentar,

alaptare)sau

• artificial :

– Activ = administrare de vaccinuri (antigene)

– Pasiv = administrare de produse care contin anticorpide origine umana sau animala

• seruri

• imunoglobuline

• anticorpi monoclonali


8/44

Definitii

• Imunitate de grup sau colectiva sau de turmă (herdimmunity): se refera la imunitatea marii majoritati amembrilor unei colectivitati, care determina limitarea sauimposibilitatea transmiterii unei boli infectioase.

• Trebuie ca imunitatea indivizilor din comunitate sa fie

distribuita uniform (evitarea gruparii persoanelor faraimunitate)

• Eficacitatea imunitatii de grup este direct proportionalacu procentul persoanelor imune si depinde deacoperirea vaccinala si seroprevalenta.

• protejează și persoanele care nu pot fi vaccinate sau nurăspund la vaccinare. Aceste persoane rămân receptivela boli, iar singura lor sansă de protecție este capersoanele din jurul lor să fi fost vaccinate cu succes.


9/44

• Sursa: The National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID)


10/44


11/44

Exemplu - Use of convalescent whole blood (CWB) or plasma

collected (CP) from patients recovered from Ebola virus disease

(EVD), as an empirical treatment during outbreaks

Criterii

– Patients who have recovered from EVD and who have beendischarged from Ebola treatment centres or units could be potential

donors for CWB/CP, f rom 28 days after their day of dis charge .

–1) cl in ica lly asymp tomatic and

– 2) twic e tested negat ive for EBOV RNA by molecular techniques,should be considered as potential donors

– Ebola neutralizing antibodies are expected to be most effective whenCWB/CP is sou rced from th e areas of ong oing act ive Ebola virus

(EBOV) transmission.

Sursa - WHO

http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-

treatment/en/

http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/http://www.who.int/csr/resources/publications/ebola/convalescent-treatment/en/


12/44

Clasificarea serurilor

• Seruri antitoxice:- ser antidifteric, antitetanic, antibotulinic

• Seruri antivirale

– ser antirabic• Seruri antiveninoase

– ser antiviperin

• Seruri antibacteriene

– ser antistreptococic • Seruri mixte (antitoxice si antibacteriene)

– ser antigangrenos, anticarbunos


13/44

Indicatii

• profilaxie

–tetanos, rabie

• tratament

– tetanos, difterie, botulism, antrax, toxiinfectiegangrenoasa


14/44

• Mod de prezentare:

– lichid limpede, usor opalescent, galben citrinsau galben rozat

• Cale de administrare:

– intramuscular, la nivelul deltoidului sau cvadricepsului

• Pastrare: la temperatura de 4-8 C

• Doza: – variabila in functie de greutatea corporala, varsta,

forma clinica a bolii, scop (profilactic sau terapeutic).


15/44

Avantaje / Limite

• Avantaje – Protectie rapida

– Cost redus

• Limite:

– Protectia este de scurta durata (2-3 saptamani)

– Serurile nu pot neutraliza decat toxinele sau virusurilecirculante, nu si pe cele fixate in celule.

• trebuie administrate cat mai rapid dupa momentul presupus

infectant sau dupa debutul simptomelor

- Risc crescut de reactii adverse


16/44

REACTII SERICE

• cauzate de proteinele straine specieiumane ce se comporta ca alergene,

determinand fenomene de sensibilizare, in

special la persoanele cu teren predispus la

hipersensibilitate.

• riscul este mai mare la persoanele care aumai primit anterior seruri heterologe.


17/44

Reactii serice imediate

• reactie generala nespecifica – apare in prima ora de la administrare si se manifesta cu febra,

frison, agitatie, durere la locul de inoculare – cu evolutiefavorabila dupa administrare de simptomatice (antitermice,comprese locale)

• soc anafilactic – apare imediat dupa administrarea serului, mai frecvent la

persoane cu teren atopic sau la cele sensibilizate prinadministrari anterioare de ser;

– se manifesta prin dispnee, cianoza, eruptii urticariene, edemglotic, insuficienta respiratorie si semne de soc (hipotensiune,puls filiform etc);

– necesita interventie de urgenta (garou la radacina membruluiunde s-a administrat, adrenalina, antihistaminice, hemisuccinatde hidrocortizon)


18/44

Reactii serice tardive

• Locale – fenomen Arthus – apare la 4-5 zile dela administrarea serului si se manifesta printr-oreactie inflamatorie la locul de administrare →necroza → gangrena (complexe imunecirculante);

• Generale – boala serului – apare la 6-12 zile de la administrarea serului si se manifesta cusubfebrilitate, eruptii, edeme, artralgii (complexeimune care se depun in peretii vaselor mici).Necesita tratament antihistaminic, in formelesevere preparate cortizonice).


19/44

TESTAREA SENSIBILITATII

• Administrarea unui ser se practica:

– NUMAI in conditii de spitalizare

– Dupa testarea sensibilitatii fata de ser – Sub protectia unei doze de antihistaminice sistemice

In prezenta trusei de urgenta antisoc

– Anamneza

• teren alergic (urticarie, astm, alergii alimentare, rinite etc)

• administrari anterioare de ser (anticorpi antiser)


20/44

Teste de sensibilitate

• Conjunctival

– o picatura de ser diluat 1/10 sau 1/100 in sacul conjunctival – examinaredupa 30 de minute – pozitiv daca apare congestie conjunctivala,lacrimare sau chemozis

– nu se practica la copii mici, la persoane cu afectiuni oculare

• Cutanat

– se depune o picatura de ser diluat 1/10 sau 1/100 pe piele si se practicacateva scarificari superficiale cu un ac steril – examinare dupa 30 deminute – pozitiv daca apare o congestie locala de 2-5 mm in jurul liniilorde scarificare

• Intradermic (utilizat in prezent)

– se injecteaza strict intradermic pe fata anterioara a antebratului0,1 ml ser diluat 1/100 sau chiar 1/1000 – pozitiv daca dupa 30de minute apare o congestie locala de 2-5-10 mm, eventualinsotita de edem.


21/44


22/44

Desensibilizare (II)

• Schema lenta tip BESREDKA

– test pozitiv

– anamneza sugestiva

– reactie (locala / generala) aparuta in timpulschemei minime de desensibilizare


23/44

Dilutie Cantitate (ml) Cale de

administrare

Interval intre

injectii (min)

1/100 0.2 Sc 30

1/100 0.4 Sc 301/100 0.6 Sc 30

1/10 0.2 Sc 30

1/10 0.4 Sc 301/10 0.6 Sc 30

nediluat 0.2 Sc 30

nediluat 0.4 Sc 30

nediluat 0.6 Sc 30

nediluat 1 Sc 30

nediluatRestul cantitatii im


24/44

Exemple

• Difterie – La bolnavul de difterie se administrează ser antidifteric, dupa

recoltarea unei probe de sange pt. testarea anticorpilor antitoxici

(titru protector 1/640 HAP sau 0,03 UI/ml) si dupa testareasensibilitatii la ser si eventuala desensibilizare.

– Dozele sunt variabile in functie de forma clinica a bolii• 10-20000 UI pt. forme medii,

• 40-60000 UI pt. forme grave


25/44

Imunoglobuline


26/44

Definitie

• solutii de anticorpi care se obtin dinplasma umana, prin fractionare la rece cu

etanol (metoda Cohn).


27/44

Avantaje / Limite

• Avantaje: – Nu determina reactii anafilactice, inlocuind cu succes serurile

specifice in profilaxia si terapia unor boli infectioase.

– Pot fi administrate repetat, fara risc de sensibilizare – Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV, HCV, HBV

datorita metodelor de obtinere si a testarii donatorilor (studiiefectuate in SUA nu au pus in evidenta niciun caz de hepatitasau infectie HIV dupa administrare de Ig).

• Limite:

–Eficacitatea imunoglobulinelor este dependenta de precocitateaadministrarii lor, in primele zile dupa contactul infectant.

– Durata scurta a protectiei (cateva luni)


28/44

Recomandari

• Profilaxia bolilor infectioase – imunoglobuline totale

• contin anticorpi de tip Ig G care reflecta spectrul de infectii siimunizari prin care au trecut persoanele donatoare.

– imunoglobuline specifice• obtinute de la persoane imunizate anterior (cu un anumit antigen

sau care au trecut prin infectia respectiva

• contin anticorpi specifici acelui antigen (antitetanice, antirabice,antihepatita B, antiherpetice)


29/44

Recomandari

• scop terapeutic

– imunoglobulinele cu administrare iv care contin numai IgG monomerice faraactivitate anticomplementara - recomandate:

– in terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie, infectieHIV)

– in tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica, boala

Kawasaki) – in tratamentul unor forme severe de boala (septicemii, meningite, pneumonii)


30/44

• Cale de administrare: – intramuscularasau iv

• Doza: este variabila in functie degreutatea corporala

• Reactii adverse:

– rar reactii locale usoare la locul de inocularesau febra usoara


31/44


32/44


33/44

Imunoglobuline specifice

• antihepatita B – profilaxia hepatitei B la nou nascutul din mame

purtatoare de VHB (administrate in primele 12-24 deore de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin

hepatitic B)

– postexpunere• expuneri accidentale ale cadrelor medicale la

sange, produse patologice – administrare in

primele 72 de ore,• contact sexual neprotejat cu o persoana sigur

infectata cu VHB administrare in primele 14 zile.


34/44


• antirabice – profilaxia rabiei (postexpunere). Sunt obtinute din sangele

recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu vaccin rabic.Sunt recomandate persoanelor care prezinta muscaturi cupotential rabigen (muscaturi provocate de animale turbate,animale salbatice, muscaturi in zona capului, a membrelorsuperioare, a organelor genitale).

– Se administreaza o singura doza, la inceputul tratamentuluiprofilactic (in primele 24-72 de ore de la muscatura).

Administrarea se face prin infiltrare in jurul plagii atunci candzona anatomica permite (jumatate din doza), iar restulintramuscular.

– Nu se amesteca in aceiasi seringa cu vaccinul. – Doza este de 20 UI/Kgc indiferent de varsta. – Durata protectiei este 21 de zile.


35/44


• Antivaricela – profilaxia infectiei cu virusul varicelo –zosterian

– Se administreaza intramuscular

– Sunt recomandate pentru:• persoane susceptibile si care sunt la risc de a dezvolta o

forma severa de varicela

• persoane cu afectiuni imunodeprimante

• nou nascuti din mame care au prezentat semne, simptomede varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile

dupa nastere• nascuti prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt

nevaccinate

• femei insarcinate expuse


36/44


• Antitetanice

– profilaxia si tratamentul tetanosului

• Virus sincitial respirator


37/44

Conduita profilactica si

terapeutica in plaga

tetanigena

Sursa :CNCSBT- Metodologia de supraveghere a tetanosuluihttp://www.insp.gov.ro/cnscbt/


38/44

Plagi tetanigene - exemple• Plagi (aparente/inaparente, minore/majore) murdarite cu pamant, balegar sau

praf de strada

• Plagi intepate cu aschii, spini, cuie, corn de vita, altele (chiar şi dupa inchidereaspontană a plagii);

• Plagi prin muscaturi de animale;

• Plagi cu retentia de corpi straini in tesuturi;

• Plagi anfractuase cu zdobiri de tesuturi;

• Plagi cu tesuturi devitalizate;• Plagi survenite in cursul accidentelor de circulatie;

• Plagi infectate;

• Plagi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de instrumente nesterilesau aplicarea de pansamente improvizate (nesterila) pe plaga ombilicala;

• Fracturi deschise• Avort empiric

• Dupa unele proceduri chirurgicale: circumcizie

• Arsuri de gradul II sau III

• Ulcere varicoase cronice infectate


39/44

Masuri de protectie nespecifice

obligatorii in plaga tetanigena

• Se aplica indiferent de statusul imun antitetanic alpersoanei

– Curatirea si aseptizarea plagii

– Curatirea chirurgicala (debridare larga, eliminarea corpilor straini,suprimarea cavitatilor, inlaturarea tesuturilor devitalizate)

– Administrarea de antibiotice• Profilactic ( Penicilina G si Metronidazol- doza unica)• Tratamennt in caz de suprainfectarea plagii ( Pen G /Eritromicina si Metronidazol)

Aseptizarea si tramentul chirurgical au rol primordialin prevenirea tetanosului prin plagi


40/44


41/44

Persoane cert primovaccinate complet

sau revaccinate antitetanic

• in cazul plagilor majore si contaminate, daca persoana nu a primit anatoxinatetanica in ultimii 5 ani (dar a fost complet vaccinata / revaccinata)

• in cazul plagilor minore si necontaminate, daca persoana nu a primitanatoxina tetanica in ultimii 10 ani (dar a fost complet vaccinata / revaccinata)

• Se va administra in maximum 24 ore de la producerea plagii, pecale intramusculara o singura doza de – 0.5 ml vaccin tetanic adsorbit (VTA) sau – in functie de varsta si disponibilitatea unitatii medicale :

• pentru copiii sub 7 ani DTPa sau VTA,• pentru copiii 7- 9 ani si pentru persoanele peste 65 ani dT sau VTA,• pentru persoanle 10-64 ani dTpa sau dT sau VTA.


42/44


43/44

Administrea de ser antitetanic

• Numai in conditii de spitalizare

• Numai dupa cercetarea sensibilitatii la ser prin :

– Anamneza amanuntita pentru antecedente alergice

– Test intradermic :

– Test negativ : schema minimala de desensibilizare – Test pozitiv ( congestie locala 5-10mm sau edem) -

desensibilizarea treptata – schema lenta Besredka

– Sub protectia de antihistaminice sistemice, o dozacorespunzatoare varstei, cu 15-20 min inainte deadministrea serului

• 3.000 – 20.000 U.A.I in doza unica (in functie de gravitatea plagii) im,in deltoid sau cvadriceps


44/44

Conduita profilactica si terapeutica

in cazul plagilor tetanigene

Starea de

imunitate

Curatirea

chirurgicala si

aseptizarea

plagii

Profilaxie/

tratament

cu AB

Vaccinare

(VTA sau dT

sau DTPa

dTpa)*

Imumoglobuline

specifice

antitetanice

sau

Ser antitetanic

VACCINAT

COMPLETSAU

REVACCINATDA

DAPenicilina G siMetronidazol

1 doza0.5 ml im

Nu**

NEVACCINAT

sau cu

antecedentevaccinale

incerte sau

incomplete

DA DA

Penicilina G si

Metronidazol

3 doze

0.5ml im(Imediat - 14zile - 14

zile)***

Imunoglobuline

specifice

250-500 ui

Ser3000-20 000 UAI

dupa desensibilizare

(spitalizare)

*) Functie de varsta pacientului si disponibilitatea vaccinului in unitatea sanitara

**) Exceptie politraumatisme grave insotite de stare de soc si pierderi masive de sange si persoanele infectate cu HIV

LP1 Seruri Imunoglobuline Nov2015 Handout

Documents

Transcript of LP1 Seruri Imunoglobuline Nov2015 Handout