Limbajul Publicistic Actual_de Insp. (1)

8/16/2019 Limbajul Publicistic Actual_de Insp. (1)

1/56

Bibliografie

Andriescu, Al., Limba presei româneşti în secolul al XIXlea, Iaşi,Editura Junimea, 1979.

Antip, Felicia, Lumea din ziare, Bucureşti, Editura Cartea Românească,1991.Austin, J.., Cum să faci lucrurile cu vorbe, !iteşti, Bucureşti, Editura!aralela "#, $%%&.'uda (a)riela, Metafora publicistică, *n Studii şi cercetări lingvistice,$+II$%%, iuliedecem)rie, p. $#1-$&.Aram, /ioara, reşeli curente în limba!ul administrativ, *n R, 190#, nr.$, p. &-.Aram, /ioara, "robleme ale e#primării corecte, Bucureşti, Editura

Academiei, 1907.Aristotel, "oetica, Studiu introductiv, Bucureşti, Editura IRI, 1990.Baudrillard, Jean, Societatea de consum$ Mituri şi structuri, Bucureşti,comunicare.ro, $%%#.Bălănescu, l2a, Limba!e de specialitate, Bucureşti, Editura3niersită4ii Bucureşti, $%%%.Bălănescu, l2a, Considera%ii asupra stilului publicistic, Bucureşti,Editura 3niersită4ii Bucureşti, $%%1.Bănciulescu, +., Limba!ul sportiv, Bucureşti, Editura 5port6urism, 190".Bertrand, ClaudeJean coord.8, & introducere în presa scrisă şi vorbită, Iaşi,

Editura !olirom, $%%1.Benoist, uc, Semne, simboluri şi mituri, Bucureşti, Editura umanitas,199#.Bo2dan'ascălu, 'oina, 'ascălu, Crişu, 'pitetul !urnalistic în secolul al

XIX lea, 6imişoara, Editura Au2usta, 1999.Bolocan, (:., (nele caracteristici ale stilului publicistic al limbiiromâne literare, *n 5C ;II, 191, nr. 1, p. -71.Brune, Fran


2/56

Coman, /i:ai coord.8, Manual de !urnalism, te*nici fundamentale deredactare, Iaşi, Editura !olirom, 1999.Coteanu, I., .omâna literară şi problemele ei principale, Bucureşti,Editura >tiin4i?ică, 191.

Coteanu, I., Stilistica func%ională a limbii române. Stil, stilistică,limba!, Bucureşti, Editura Academiei, 197&.Casn*i Cătănescu, /aria, +itlul !urnalistic, *n Ilie Rad, Stil şi limba! înmass media din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.Casn*i Cătănescu, /aria , .etorica publicistică$ /e la parate#t la te#t,Bucureşti, Editura 3niersită4ii Bucureşti, $%%.'âncu, +asile 5e)astian, Comunicarea simbolică$ 0r*itecturadiscursului publicitar , Clu@apoca, Editura 'acia, 1999.'iaconescu, !aula, Structura stilistică a limbii$ Stilurile func%ionale ale

limbii române literare moderne, *n 5C ;;+, nr. &, 197", p. $$9-$"$.'orcescu, E., Metafora poetică, Bucureşti, Editura Cartea Românească,197#.'uda (a)riela, Metafora publicistică, *n Studii şi cercetări lingvistice,Academia Română, $+II$%%, iuliedecem)rie, p. $#1-$&.'umistrăcel, 5telian, Limba!ul publicistic, Iaşi, Editura InstitutulEuropean, $%%.'umistrăcel, 5telian, Limba!ul publicistic românesc din perspectiva

stilurilor func%ionale, Iaşi, Editura Institutul European, $%%7.'umistrăcel, 5telian, /iscursul repetat în te#tul !urnalistic, Iaşi, Editura

3niersită4ii Aleandru Ioan CuDa, $%%.Eco, 3m)erto, +ratat de semiotică generală, Bucureşti, Editura>tiin4i?ică şi Enciclopedică, 190$.Eco, 3m)erto, Istoria frumuse%ii, Bucureşti, Editura Rao, $%%#.Eco, 3m)erto, Istoria urâtului, Bucureşti, Editura Rao, $%%7.Felecan, 'aiana, 0specte ale limbii române contemporane în presa

scrisă, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura!olirom, $%%7.Felecan, icolae, +erminologia corpului uman în limba română, Clu@

apoca, Editura /e2a, $%%#.FerrGol, (illes, Fla2eul, oHl, Metode şi te*nici de e#primare scrisă şi orală,Iaşi, Editura !olirom, 1990.Fontanier, !., )igurile limba!ului, Bucureşti, Editura 3niers, 1977.(:eor2:e, +ir2iliu, .evră!irea lumii sau de ce nu mai vrem să nedesprindem de televizor , Bucureşti, Editura !rodromos, $%%.


3/56

(oddard, An2ela, Limba!ul publicită%ii, Iaşi, Editura !olirom, $%%$.(recu, +ictor +., Idealul unită%ii na%ionale în presa românească, Clu@

apoca, Editura 'acia, 199.(rn)er2, aura coord.8, Massmedia despre se#e, 0specte privind

stereotipurile de gen massmedia din .omânia, Bucureşti, Editura 6ritonic,$%%#.(ross, !eter, Colosul cu picioare de lut$ 0specte ale presei româneşti

post comuniste, Iaşi, Editura !olirom, 1999.ristea, 6:eodor, Structuri pleonastice în presa românească actuală, *nIlie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom,$%%7.Irimia, 'umitru, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura !olirom, 1999.Irimia, 'umitru, Stilul publicistic actual între libertatea de e#primare

şi libertatea de e#presie, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7./anoliu/anea, /aria, ramatică, pragmasemantică şi discurs,Bucureşti, Editura itera, 199&./cu:an, /ars:all, Massmedia sau mediul invizibil , Bucureşti, Editura

emira, 1997./unteanu, >te?an, ara '., +asile, Istoria limbii române literare, Bucureşti,Editura 'idactică şi !eda2o2ică, 190&.ancea, Ileana, Semiostilistica, 6imişoara, Editura Ecelsior, 1990.!ătraş, iana tilia, 0specte morfologice şi etimologice ale derivatelor

cu sufi#e neologice, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.!ânDaru, !etru, Massmedia în tranzi%ie, Bucureşti, Editura Funda4iaRompres, 199.!etcu, /arian, +ipologia presei româneşti, Iaşi, Editura Institutul European,$%%%.!opescu, Costin, "ublicitatea1 o estetică a persuasiunii, Bucureşti,Editura 3niersită4ii din Bucureşti, $%%#.!reda, 5orin, +e*nici de redactare în presa scrisă, Iaşi, Editura

!olirom, $%%.!op, 'oru, Massmedia şi politica$ +eorii, structuri, principii, Iaşi,Editura Institutul European, $%%%.!opa, 'orin, Comunicare şi publicitate, Bucureşti, Editura 6ritonic, $%%#.!ruteanu, (eor2e, 2iolen%a societă%ii şi brutalitatea lingvistică în mass


4/56

media, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi,Editura !olirom, $%%7.Rad, Ilie coord.8, Stil şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi,Editura !olirom, $%%7.

Rad, Ilie coord.8, Cum se scrie un te#t ştiin%ific$ /isciplinele umaniste, Iaşi,Editura !olirom, $%%0.Radu, Caliopia, Massmedia şi democratizarea culturii, Bucureşti, Editura>tiin4i?ică şi Enciclopedică, 1909.Randall, 'aid, 3urnalistul universal$ *id practic pentru presa scrisă,'aid Randall, Iaşi, Editura !olirom, 1990.Rădulescu, /i:aela >t., Metodologia cercetării ştiin%ifice1 elaborarealucrărilor de licen%ă, masterat, doctorat , Bucureşti, Editura 'idactică şi!eda2o2ică, $%%.

Ricouer, !aul, Metafora vie, Bucureşti, Editura 3niers, 190".Roşca, umini4a, "roduc%ia te#tului !urnalistic, Iaşi, Editura !olirom, $%%".Roşca umini4a, Mecanismele construc%iei mediatice, *n Ilie Rad, Stil

şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.Roen4aFrumuşani, 'aniela, Semiotică, societate, cultură, Iaşi, EdituraInstitutul European, 1999.Roen4aFrumuşani, 'aniela, Semiotica discursului ştiin%ific, Bucureşti,Editura >tiin4i?ică, 199#.Roen4aFrumuşani, 'aniela, Introducere în semiotică, Bucureşti, Editura3niersită4ii Bucureşti, 1991.

Roen4aFrumuşani, 'aniela, Introducere în teoria argumentării,Bucureşti, Editura 3niersită4ii Bucureşti, 199"Roen4aFrumuşani, 'aniela, 0naliza discursului, Bucureşti, Editura6ritonic, $%%#.5lae Elena, Metafora în limba română, Bucureşti, Editura >tiin4i?ică, 1991.5toic:i4oiu Ic:im, Adriana , Creativitate le#icală în .omânia actuală,Bucureşti, Editura 3niersită4ii Bucureşti, $%%.>te?ănescu, 'orin, Sensul şi imaginea$ 'seuri de *ermeneutică aimaginarului, Bucureşti, Editura 'idactică şi !eda2o2ică, 1997.

6:ompson, B. Jo:n, Media şi modernitatea$ & teorie socială a massmedia,radea, Editura Antet, 199.6udor, +lad , Interviul$ /e la "laton la "la4bo4, Clu@apoca, Editura 'acia,1997.+asiliu, Emanuel, Introducere în teoria te#tului, Bucureşti, Editura>tiin4i?ică şi Enciclopedică, 199%.


5/56

+asilescu, /ircea, Masscomedia, Situa%ii şi moravuri ale presei de tranzi%ie,Bucureşti, Editura Curtea +ec:e, $%%1.+erdeş, idiu, Metaforă şi metafizică, Bucureşti, Editura 3niersită4iiBucureşti, $%%#.

+erdeş, idiu, Metafora 5 un concept desc*is, Bucureşti, Editura3niersită4ii Bucureşti, $%%".+intilăRădulescu, Ioana, 6orma academică şi massmedia, *n Ilie Rad, Stil

şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.+işinescu, +ictor, 2alori le#icale şi stilistice în publicistica literarăromânească, Bucureşti, Editura Al)atros, 1901.+lădu4, 'umitru, Cuvinte şi enun%uri deficitare ca sens în limba!ul massmediei de după 7898, *n Ilie Rad, Stil şi limba! în massmedia din

.omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.

Ka?iu, Rodica, /iversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti,Editura 3niersită4ii Bucureşti, $%%1.Ka?iu, Rodica, 0nafora discursivă în te#tul !urnalistic, *n Ilie Rad, Stil

şi limba! în massmedia din .omânia, Iaşi, Editura !olirom, $%%7.KeliDer, Bar)ie, /espre !urnalism la modul serios, Iaşi, Editura !olirom,$%%7.


6/56

1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL PRESEI ACTUALE

§1.01. 'atorită ?aptului că presa scrisă1 are o astă raDă de ac4iune, pu)lica4iile periodice Diare, reiste8 auto:tone au aut un rol decisi *n procesul de moderniDare a lim)ii române literare, pa2ina de Diar ?iind, decele mai multe ori, dincolo de mesa@ul propriuDis, locul de *ntâlnire ainoa4iei leico2ramaticale şi principalul canal de răspândire a acesteia.Cercetările din ultima reme, consacrate ?enomenului pu)licistic românesc,re8con?irmă ?aptul că stilul publicistic nu mai poate ?i pus su) semnulcontestării sau al reticen4ei, aşa cum sa procedat *n anii %7%. AnaliDarea

principalelor tendin4e din eolu4ia lim)ii literare, de ieri şi de aDi, nu poate ?iconcepută ?ără să se 4ină seama şi de limba!ul:stilul presei$

Re?eritor la terminolo2ia din studiile şi lucrările de stilisticăromânească, o)serăm că no4iunile stil - limba! nu au ?ost su?icient de )ine1 5inta2ma presă scrisă este un pleonasm de ori2ine ?ranceDăL eDi 6:eodor ristea, "leonasme de

origine franceză, *n România literară, ;;I+, 1991, nr. 7, p. 11. !resa nu poate ?i decât scrisă, deoarecetrimite direct la modul *n care se preDintă, su) ?orma unui imprimat scris, dar mai ales ca o aluDie la ec:iulsistem de tipar. Cuântul a ?ost etins astăDi şi asupra celorlalte componente ale sistemului mediatic, pro)a)il ca un oma2iu indirect la adresa ?ormei tradi4ionale de epresie pu)licisticăL eDi Florea Ioncioaia, Introducere în presa scrisă, Editura 3niersită4ii Al.I. CuDa, Iaşi, $%%%, p. 11.


7/56

de?inite, iar utiliDarea lor sa doedit a ?i, *n 2eneral, oscilantă. Elena !arpalăeste de părere că *n raport cu lim)a, limba!ele şi stilurile func%ionale sunt

func%ii ale ei, ariante a căror de?inire cade *n preocuparea stilisticii?unc4ionaleM im)a@ele sunt condi4ionate de natura comunicării, iar stilurile

- de natura mesa@uluiL primele sunt structurate, stilurile structureaDă$. !e parcursul lucrării noastre om ?olosi no4iunea de stil, care, credem noi, estemult mai adecată demersului nostru, din moment ce eistă şi o disciplinălin2istică, stilistica, al cărei o)iect are *n edere stilulL un alt moti ar ?i?recen4a constantă a conceptului *n cele mai multe dintre studiile şi lucrărilerecente consacrate presei.Nn cercetarea stilului publicistic, sau conturat până *n preDent, credem, douămodalită4i de a)ordare a acestuiaM

- o modalitate de cercetare internă, care ine din interiorul pro?esiei de

Diarist şi iDeaDă ?ormarea şi per?ec4ionarea acestuia din perspectia teorieicomunicării. Nn preDent, eistă o )o2ată )i)lio2ra?ie *n acest sens, carea)ordeaDă pe lar2 speci?icul presei scrise modul său de operare, ?unc4iile şilimitele acesteia8. /a@oritatea acestor lucrări apărute la noi *n ultimii anirepreDintă traducerile lucrărilor unor specialişti recunoscu4i *n domeniul preseiscrise sau audioiDuale europene, la care se adău2ă o serie de contri)u4iiromâneşti consacrate identită4ii presei scrise, *n raport cu celelalte componenteale sistemului media eDi )i)lio2ra?ia 2enerală a lucrării8.

- o modalitate de cercetare e#ternă, concretiDată *n studiile şi lucrărilelin2iştilor şi stilisticienilor preocupa4i, *n principal, de eolu4ia lim)ii

literare, de aspectele normatie şi de *mprumuturile leicale care semani?estă, de re2ulă, *n interiorul stilului pu)licistic presa poateconstitui un punct de plecare şi *n cercetările de sociolo2ie, de istorie amentalită4ilor, de istorie literară etc.8Am)ele modalită4i de cercetare sunt complementare, a)ordarea

?ăcânduse dintro perspectiă pra2matică, cea a @urnalistului pro?esionist, lacare se adau2ă perspectia teoretică a lin2istului&. Constatările desprinse *n

$ Elena !arpală, Limbă, limba!, stil ; o problemă de terminologie, *n R, ;;;, 1901, nr. 1, p. 91&.& +eDi şi Rodica Ka?iu, Interpretarea lim)a@ului @urnalistic, *n Limba română, nr. 79, $%%7M 'i?eren4e destulde mari se pot constata *ntre a)ordările de tip lin2istic, pentru care tetul @urnalistic este plasat *ntrotipolo2ie discursiă mai lar2ă, şi cele deDoltate din interiorul pro?esiei, preponderent aplicatie, utiliDândmasi analiDa de con4inut, descriind practicile discursie şi 2enurile tetuale speci?ice. Nntre aceste a)ordărimetodolo2ice şi reDultatele lor nu se sta)ilesc totdeauna puncte de contact, atât di?eren4ele cât şiasemănările rămânând implicite. 3n dialo2 interdisciplinar ar ?i *nsă etrem de pro?ita)ilL el ar putea ?i proocat de contri)u4iile din ultimii ani ale pro?esorului 5telian 'umistrăcel, care iDeaDă trăsături esen4ialeşi asociate ale lim)a@ului @urnalisticM dominanta ?atică şi mani?estarea ei prin utiliDarea clişeelor.


8/56

urma studiilor recente", departe de a ?i e:austie, releă oportunitateastudierii stilului publicistic actual , ca entitate autonomă cu multiple alen4eepresie, cu particularită4i speci?ice şi cu particularită4i comune cu unul saumai multe dintre stilurile lim)ii române literare actuale.

§1.02. Stilul publicistic


9/56

atri)ut al unei lumi ce tindea spre modernitate, şi până *n preDent, putemconstata o cola)orare ?ructuoasă şi actiă a scriitorilor, *n primul rând, *n

pa2inile Diarelor sau reistelor. Fenomenul nu este speci?ic doar spa4iuluicultural românesc, marii scriitori şiau *mpletit destinul lor artistic şi printro

cola)orare permanentă sau ocaDională8 la presa remiiM +oltaire, onorG deBalDac, Pmile Kola, +ictor u2o, Al)ert Camus, Jean!aul 5artre ş.a.Nntrucât cei care practicau Diaristica erau şi mari scriitori unii dintre aceştia,cum ar ?i /i:ai Eminescu, I.. Cara2iale sau 6udor Ar2:eDi, au datstrălucire am)elor domenii8, inter?eren4e stilistice *ntre stilul pu)licistic şistilul )eletristic sau produs şi se produc *n permanen4ă, cu e?ecte )ene?ice,*n primul rând, pentru stilul pu)licistic, dar şi cu reDultate poDitie pentrueolu4ia literaturii.

Nn primele două etape de deDoltare a stilului pu)licistic 10$910%L

10%19%%8#

, timp *n care sau produs mari sc:im)ări *n eolu4ia societă4iiromâneşti, *n pa2inile Diarelor au aut loc ample campanii de clari?icareideolo2ică. 6ot *n presă sau propus solu4ii care prieau deDoltarea,uni?icarea şi *m)o2ă4irea lim)ii literare şi sau pu)licat crea4ii literarealoroase, *ncercânduse o selec4ie mai ri2uroasă a acestora pe )aDa unor criterii estetice ?erme. !resa şi literatura cunosc acum o perioadă deemula4ie, apropiinduse, dar şi separânduse din punct de edere stilistic,

prin scopul urmărit, care impunea @urnalistului mi@loace de persuasiunespeci?ice, marcate de oralitate *n articolul 2aDetăresc. Ca să ?olosimterminolo2ia retoricii antice, literatura tindea tot mai mult către un stil ales

*nalt8, *n timp ce presa cultia stilul de @os, *n sensul unei comunicărilăr2ite, ?ără ecesele de ul2aritate din presa actuală.

dată cu apari4ia 'aciei literare Q 10"%8, asistăm la o specialiDare a presei, prin editarea primelor reiste literare, care erau ?ondate şi conduse dereputa4i scriitori şi oameni de culturăM 'acia literară, su) *ndrumarea lui/i:ail o2ălniceanu, România literarăS Iaşi, 10##8, condusă de +.Alecsandri, Conor)iri literare Iaşi, 10719""8, reistă ?ondată de5ocietatea 3unimea şi condusă de 6itu /aiorescu, 6ri)una S 5i)iu,100"8,

# !rocesul eolu4iei presei româneşti lam structurat *n cinci perioade distincte M 10$9 - 10%L10% - 19%%L19%% - 19"7L 19"7 - 1909L 199% şi până *n preDent. Cele cinci perioade de a?irmare şi deDoltare astilului pu)licistic au ?ost puse *n rela4ie directă cu eolu4ia sistemelor politice şi @uridice, acesteadeterminând, de re2ulă, rela4iile dintre presă şi putere. Acest criteriu 2eneral de periodiDare a presei are *nedere şi alte elemente care 4in seama de eolu4ia sistemelor economice şi culturale a societă4ii, eisten4aunor cititori instrui4i, interesa4i de ia4a pu)lică, precum şi 2radul de deDoltare a te:nolo2iei de imprimareşi de transmitere a in?orma4iei.


10/56

editată de I. 5laici. !resa literară nu cuprindea, la *nceputurile ei, numai pu)lica4ii cu caracter strict literar, ea a ?ost *n acea perioadă mai mult o presăculturală şi politică, cu un spectru lar2, *n domenii cum ar ?iM istoria, ?iloDo?ia,economia, medicina, arta, literatura, ?ilolo2ia etc. !rin pro2ramele lor, cele mai

importante pu)lica4ii literare din secolul al ;I;lea au sta)ilit principii şi criteriide periodiDare, de promoare a alorilor autentice, de com)atere a ea2erărilor,de sincroniDare a culturii şi a literaturii româneşti cu ccidentul, dar şi de

păstrare a unui ec:ili)ru *ntre tradi4ie şi modernitate.

2. Speii !"r#ali$%ie

§2.01. 5tilul pu)licistic reuneşte două tipuri de comunicareMinformativă şi afectivă. 6outatea T actualitatea a repreDentat şi repreDintă

scopul esen4ial al 2aDetarului din totdeauna. /ai ales *n prima etapă deeolu4ie a stilului pu)licistic 10$910%8, in?ormarea constituia o laturăesen4ială a crezului iluminist şi până la apari4ia Conor)irilor literare presaromânească mer2e aproape numai cu acest creD. Ra4iunea supremă aapari4iei presei a ?ost aceea de a in?orma, de a *nre2istra şi de a interpretaceea ce se *ntâmplă *n lume. Nn 2enurile prin ecelen4ă in?ormatie ştirea,in?orma4ia, relatarea8, *ntrun cuânt, noutatea este comunicată cu o mareeconomie de mi@loace, cantitati şi calitati, *n timp ce *n alte 2enuri

pu)licistice reporta@, ?oileton, comentariu, eseu sau pam?let8, noutateacon%inutului este du)lată de noutatea e#presiei, de ori2inalitatea acesteia. Nn

acest caD pu)licistul este interesat nu numai ceea ce spune, ci şi de modulcum spune, posi)ilită4ile de comunicare apropiinduse de Dona literaturii,?ără să ?ie literatură propriuDisă.

Aând *n edere cele două tipuri de comunicare speci?ice stilului pu)licistic, am considerat necesar să ?acem o clasi?icare a speciilor @urnalistice, utilă, credem, *n su)linierea inter?eren4elor de natură stilisticolin2istică dintre stilul publicistic şi stilul beletristic. Ast?el de *ntretăieri*ntre cele două stiluri se datoreaDă şi ?aptului că unele specii sunt comuneam)elor stiluri eseul, reporta!ul, foiletonul, tableta, pamfletul 8. Acestea

preDintă *nsă, *n sensul celor arătate mai *nainte, particularită4i distincte, care

/a@oritatea Diarelor tipărite *n interalul 10$910"% şi c:iar mai târDiu, aeau *nscrise pe ?rontispiciu sinta2ma2aDetă politică şi literar


11/56

nu se con?undă cu cele ale stilului )eletristic. 5peciile stilului pu)licistic pot?i clasi?icate *n două cate2orii principaleM

1 - specii informativeM ştirea simplă sau comentată8, interviul,reporta!ul, anc*eta. Acestea au drept scop esen4ial, *n primul rând, să

in?ormeDe cititorii asupra principalelor eenimente interne şi interna4ionale.$ - specii apreciativeM editorialul , tableta, foiletonul , recenzia, cronica,

eseul , pamfletul . Acestea sunt tete de opinie, de atitudine, prin care @urnalistulurmăreşte nu numai să in?ormeDe, ci, mai ales, să aprecieDe, să interpreteDe?apte, eenimente de actualitate, cu scopul de al conin2e pe cititor să sesitueDe *ntro anumită perspectiă să adopte c:iar un anumit comportament8,de re2ulă, de natură politică, ideolo2ică sau culturală etc.

/a@oritatea speciilor enumerate mai sus sau ?iat *n prima @umătate asecolului al ;I;lea, şi, *n 2eneral, ele au cunoscut, de la o etapă la alta, o

anumită diersi?icare la nielul mi@loacelor de epresie, determinată deeolu4ia stilului pu)licistic şi de desc:iderile ?ireşti ale acestuia spre celelaltestiluri ale lim)ii.

Btirea, *ntro ierar:ie a speciilor @urnalistice, repreDintă ?orma de )aDă a?iecărui tet pu)licistic, toate celelalte specii in?ormatie sau apreciatie8,nu repreDintă decât o ştire etinsă, interpretată sau comentată de @urnalist

prin mi@loace lin2isticostilistice care indiidualiDeaDă ?iecare tet, *n?unc4ie de inten4iile şi personalitatea Diaristului. 'e eemplu, reporta!ul şi

foiletonul se apropie de literatura artistică, *n sensul că, ?ără să părăseascăterenul ?aptelor reale, 2aDetarul recur2e *n comunicare la mi@loacele de

epresie ale arteiL alte specii pu)licistice, cum ar ?i, comentariul şi interviul se apropie uneori de lim)a@ul ?amiliar, iar *n caDul articolelor politice şi de

populariDare apropierile tind spre stilul ştiin%ific. 6otuşi nici unul din acestetipuri de tete nu se poate con?unda cu literatura artistică pu)licistica nueste ?ic4iune artistică şi nici poeDie8, nici cu or)irea uDuală şi nici culucrările ştiin4i?ice lipseşte pro?unDimea şi e:austiitatea acestora8. 5pecii

pu)licistice, cum ar ?i foiletonul sau pamfletul , sau *ncetă4enit *ncă de la*nceputurile presei *n lim)a română. Ion eliade Rădulescu, CeDar Bolliac,/i:ai Eminescu, I.. Cara2iale, .'. Cocea, !am?il >eicaru, 6udor Ar2:eDi,

(. Călinescu sunt numai câtea dintre numele repreDentatie care au cultiatcu talent aceste specii. !am?letul, de eemplu, a ?ost *ncetă4enit şi consacratde presa secolului al ;I;lea ?iind contaminat par4ial şi de discursuloratoric şi polemic8, *n marile dispute politice şi literare care au animat


12/56

atunci societatea românească. /en4ionăm că pam?letul este considerat deunii specialişti un 2en de ?rontieră7.

+ableta, specie pu)licistică de opinie a perioadei inter)elice, dedimensiuni reduse, permite o mare arietate a su)iectelor consemnarea şi

comentarea ?aptului diers, criticarea unor atitudini, *ndeose)i din domeniulie4ii pu)lice8. 5ituată *ntre articolul de presă şi eseu, ta)leta *i o?eră2aDetarului posi)ilitatea de a mo)iliDa ima2ina4ia receptorului, c:iar dacătrateaDă o temă de actualitate. 'e mare concentrare şi ?or4ă epresiă, lalimita dintre umor şi sensi)ilitate, ta)leta a repreDentat o crea4ie a 2eniuluiDiaristic ar2:eDian prin a?irmarea şi consacrarea ei, mai ales, *n pa2inilereistei Bilete de papa2al 19$19$9L 19&719&08.

.eporta!ul , specie prin ecelen4ă 2aDetărească, in?ormeaDă despre ?apte,eenimente de interes 2eneral sau ocaDional, prin mi@loace literare de

epresie speci?ice, ?ără să se con?unde cu literatura. 'e?init de (eo Bo2Da ca?iind cel mai sensi)il seismo2ra? al ie4ii, reporta@ul este literatura?aptului real, *n care pu)licistul se implică direct ca martor ocular şi ca

participant, printro mărturisire personală, de?initorie pentru pro?ilul şitalentul personalită4ii sale.

Nntro epocă *n care memorialul de călătorie, cea dintâi ?ormăsemni?icatiă a reporta@ului scris, era ilustrat de personalită4i de primămărime ale remii, precum 'inicu (olescu socotit pe drept părintelereporta@ului8 care a pu)licat acea Nnsemnare a călătoriei mele ?ăcute *n10$", 10$#, 10$, punând ast?el la *ndemâna istoricilor 2enului un model de

re?erin4ă, iar la cea a teoreticienilor lui, posi)ilitatea a?irmării câtora dintrecerin4ele de )aDă ale reporta@ului.

selec4ie, oricât de ri2uroasă a numelor care au impus memorialul decălătorie *n conştiin4a culturală a umanită4ii, nu *i poate i2nora pe C:arles'ic=ens, cu ale sale ote americane şi, *n replică, pe /ar= 6Vain, cu acea

parodie )urlescă asupra moraurilor europene, din einoa4ii *n călătoriesau pe +ictor u2o, considerat spre s?ârşitul secolului al;I; lea, patronulreporterilor, care a reuşit să pună un dia2nostic precis epocii sale.

ucrările româneşti despre reporta@ sunt etrem de pu4ine şi, *n

2eneral, acestea au aut *n aten4ie reporta!ul literar . Autorii unor ast?el delucrări sunt litera4i, critici sau istorici ai literaturii sau ai presei >er)anCioculescu, Ion an2iu, 'umitru /icu, (eor2e /unteanu ş.a.8. Faptul că

7 C?. ort:rop FrOe, 0natomia criticii, Editura 3niers, Bucureşti, 197$, p. "17"10L R. Welle=, A. Warren,+eoria literaturii, Editura pentru iteratură, Bucureşti, 197. !ornind de la distinc4ia literar :non;literar , teoretiDatăşi de Welle= şi Warren, 5ilian Iosi?escu, Literatura de frontieră, Editura pentru iteratură, Bucureşti, 199, adeDolta şi a nuan4a această pro)lemă.


13/56

aproape to4i autorii care au analiDat, par4ial sau partiDan, statutul reporta@ului,au scos *n eiden4ă mai ales calită4ile de tet literar, eludând caracteristicilesale re?eren4iale ?undamentale, le2ate de statutul de tet pu)licistic, a creat şia perpetuat o ?alsă percep4ie la nielul pu)licului instruitM aceea că reporta@ul

este un 2en al literaturii. C:iar dacă (eo Bo2Da a?irma că reporta@ul nu enimic altcea decât ,,poestire *n c:ip realist a unor ?apte reale, el a creat ocon?uDie, prin ?aptul că reporta@ele sale au ?ost introduse *n manualeleşcolare ca tete literare şi analiDate ca atare. Con?uDia este *ntre4inută de?aptul că reporta@ul este sin2urul 2en pu)licistic care permite eploatareami@loacelor stilistice speci?ice proDei. rice reporta@ c:iar şi cel etic:etat caliterar8 este scris cu inten4ia de a ?i di?uDat de un canal mediatic şi de ain?orma *n le2ătură cu un ?apt petrecut recent.

Nn *ncercarea de a de?ini reporta!ul , au ?ost luate *n considerare cel

pu4in trei tipuri de de?ini4iiM de?ini4ia de a@utor, care au meritul de a eni deo)icei, din partea celor care practică reporta@ul, precum F. BruneaFo, carea?irma că reporta@ul tre)uie să ?ie un ?ra2ment din ia4ă, din care unii tre)uiesă *n4elea2ă ce este ia4a, iar al4ii cum tre)uie trăităU

'e?ini4iile din dic4ionare se )ucură de cea mai lar2ă circula4ie, eleaând ri2oare ştiin4i?ică. /ic%ionarul '#plicativ al Limbii .omâne 'E;8 ade?init reporta@ul ?r. reportage8 ast?elM specie publicistică, apelând adeseala modalită%i literare de e#presie care informează asupra unor situa%ii,evenimente de interes social sau ocazional, realită%i geografice, etnografice,economice etc$, culese de obicei la fa%a locului$

/ic%ionarul Limbii .omâne Contemporane 'RC8 de?ineştereporta@ul drept un articol de Diar cuprinDând relatarea unui ?apt, descriereaunui loc, pe )aDa unor in?orma4ii culese la ?a4a locului.

Considerăm reporta@ul ca ?iind specia pu)licistică al cărei scop *lrepreDintă in?ormarea asupra unor ?apte de actualitate, din realitateaimediată, de interes pentru un pu)lic lar2, *n urma inesti2ării la ?a4a locului,apelând adesea la modalită4i literare de epresie.

Calitatea in?orma4iei care stă la )aDa redactării unui reporta@ esteetrem de importantă, deoarece nu orice in?orma4ie poate ?i su)iectul unui

reporta@. 'e eemplu, nu orice in?orma4ii priind ultimele declara4ii aleministrului de eterne sau arestarea unui om politic o?eră materia primănecesară conceperii şi redactării unui reporta@. 'ar dacă, de eemplu,

@urnalistul a?lă la o con?erin4ă de presă a /inistrului de Interne desprearestarea unui persona@ acuDat de corup4ie, această in?orma4ie nu a ?i tratată*ntrun reporta@. 'oar dacă @urnalistul asistă la arestarea persona@ului şi are


14/56

posi)ilitatea de a purta un dialo2 cu acuDatul şi cu cei care eecută arestareasau sunt martori la eeniment, doar atunci in?orma4ia este su)iect dereporta@. Nn raport cu eenimentul, @urnalistul se a?lă *n două ipostaDeM martor sau participant. u poate eista reporta@ *n a)sen4a detaliilor o)4inute prin

o)serare, la locul şi *n momentul des?ăşurării eenimentelor. +aloareain?orma4iilor este mai mare atunci când acestea se o)4in prin con@u2areacelor două procedeeM o)serarea şi interiearea. 3n alt element important

pentru ealuarea in?orma4iei tratate *n reporta@ este semni?ica4ia ?aptelor preDentate. u orice ?apt din realitatea *ncon@urătoare este, automat, su)iect dereporta@. El tre)uie de?init de anumite calită4i, *nsuşiri, alori care săicon?ere semni?ica4ie @urnalistică. Aceste alori dein mărci ale semni?ica4iei

@urnalistice *n procesul de receptare a mesa@ului de către cititorii cărora le

este adresat mesa@ul. !rin raportarea mesa@ului la receptor pu)licul4intă8 au?ost identi?icate o serie de alori ale in?orma4iei semni?icatieM proimitatetemporală, proimitate spa4ială, neo)işnuitul ?aptelor, con?lictul,consecin4ele şi captarea interesului. rice in?orma4ie tratată *n tetele

pu)licistice se caracteriDeaDă prin proimitate temporală actualitate8 şispa4ială ?apt din realitatea apropiată receptorului8.

!ractica @urnalistică eiden4iaDă, *n caDul reporta@ului, capacitateain?orma4iei de a capta interesul, de a produce emo4ie. Ast?el de reporta@e,care canaliDeaDă in?orma4ia spre latura emo4ională, eploatând resorturile

pro?und a?ectie ale ?iin4ei umane poeşti despre oameni ?erici4i, ne?erici4i,

dispera4i, sin2uri, a)andona4i8 sunt ?recent su)iecte de reporta@. 'e alt?el,analiDa reporta@elor poate demonstra că, şi stilistic, reporta@ul pune accent peacele detalii ce ac4ioneaDă direct asupra sensi)ilită4ii cititorilor

+e*nici de redactare a reporta!ului$ Nntro epocă *n care ima2inea esteomnipreDentă, reporta@ul scris iDualiDeaDă in?orma4ia, *i con?erăautenticitate şi credi)ilitate, ?ace c:iar concuren4ă te:nicilor audioiDualului,

)a c:iar şi eploateaDă te:nica spectacolului. Reporta@ul *m)ină te:nicilenaratie cu cele ale 2enului dramatic decor, persona@, dialo2, punere *nscenă8. Arta reporterului deriă din capacitatea acestuia de a conduce ?irul

nara4iunii, ?ără al pierde *n multitudinea de ?apte nesemni?icatie, de detalii?ără aloare de in?orma4ie, releantă pentru contet. 6e:nicile naratie suntesen4iale pentru ela)orarea unui reporta@. Construc4ia unui reporta@

presupune, deci, eisten4a a două planuri ce se *ntrepătrundM planul nara4iunii?apte, *ntâmplări, locul şi timpul ac4iunii, persoane8 şi planul punerii *nscenă decor, dialo2, citate, e?ecte iDuale, auditie, ol?actie şi tactile8.


15/56

Colectarea in?orma4iilor pentru un reporta@ este mult mai la)orioasădecât pentru alte tipuri de tete @urnalistice ştire, relatare8, deoareceinteresul @urnalistului este *n e2ală măsură atras de elementele ?actualeCineX CeX 3ndeX CândX CumX 'in ce cauDăX Cu ce consecin4eX8 şi de

elementele de atmos?eră Cum sunt oameniiX Cine sunt aceştiaX8.'e multe ori, documentarea pentru un reporta@ )un poate să dureDe

câtea Dile, dar şi câtea săptămâni. 3n reporta@ trăieşte mai ales dinima2inile luate la ?a4a locului. 'acă reporta@ul trateaDă eenimente dramaticeaccidente, deDastre naturale8, *n tet or ?i inserate ima2ini care să arateamploarea eenimentului, ?ără *nsă a ?i şocante, deoarece acest lucruconduce la o pro?undă sensi)iliDare a pu)licului, inutilă şi uneori dăunătoare. Nn punerea *n pa2ină a unui reporta@, ilustra4ia nu repreDintă doar unelement care con?eră liDi)ilitate tetului, ci un aspect important *n

construc4ia tetului de care tre)uie să se 4ină seamă. Eistă di?eren4e *ntremodul *n care se realiDeaDă un reporta@ care trateaDă eenimentele la cald,*ntrun cotidian, şi strate2ia pu)licistică priind reporta@ul unui ma2aDinsăptămânal sau lunar8. Bouc:er a?irma că reporta@ul nu este poestirea,minut cu minut, a ceea ce ai ăDut, auDit, trăit, ci o reconstruc4ie. Reporta@ulreconstruieşte o realitate trăită de reporter cu a@utorul ?aptelor, detaliilor,ima2inilor semni?icatie pentru ceea ce a sim4it @urnalistul.

Eistă câtea re2uli de )aDă de care un @urnalist tre)uie să 4ină seamă*n redactarea unui reporta@M tetul tre)uie să ai)ă un *nceput, o parte demi@loc şi un ?inal. Construc4ia sa poate ?i uşor asemănată cu monta@ul unui

?ilm, *n măsura *n care acesta asam)leaDă scene, ima2ini primplan, plan dedetaliu, portret8 care urmăresc un ?ir narati. altă re2ulă importantă esteacea că autorul reporta@ului nu plaseaDă *n primul para2ra? ideea tetului şinu comunică eplicit cititorului care este mesa@ul esen4ial pe care *şi propunesăl transmită. Aşadar, cititorul nu este aruncat direct şi de la *nceput *nmieDul eenimentului. 5e poate spune că *n ?elul acesta autorul inducecititorului o stare de nelinişte.

3tiliDarea primului para2ra? pentru enun4area ideii tetului creeaDăcititorului aşteptări clare, pe care parcur2erea tetului le a elimina. Această

amânare a transmiterii in?orma4iilor esen4iale pentru *n4ele2ereaeenimentului, a su)iectului reporta@ului, treDeşte curioDitatea receptorului şisporeşte interesul pentru lectură al acestuia. 'e o)icei, primul para2ra? enun4ă ideea principală a tetului, dar unii autori de reporta@e pre?eră săutiliDeDe primele para2ra?e pentru a deDolta idei secundare şi să enun4e


16/56

ideea reporta@ului *n interiorul tetului. Această te:nică de redactare aredrept o)iecti captarea aten4iei şi păstrarea interesului pentru lectură.

altă parte a reporta@ului este partea de mi@loc a tetului, asemeneaunei structuri, care este reDultat al asam)lării scenelor, portretelor,

dialo2urilor, detaliilor, con2ruent cu ideea tetului. Jurnalistul este 2:idat de principiul economiei, adică el este conştient că un număr mare de persona@esau o a2lomera4ie de portrete, dialo2uri, detalii ar duce la diluareacon4inutului reporta@ului. 6alentul @urnalistului se o)seră din capacitateaacestuia de a re4ine pentru monta@ doar elementele semni?icatie şi?unc4ionale. 'e asemenea, un )un @urnalist ştie să eite punerea unor capcane ?ormulări pre4ioase, prea te:nice, locuri comune, ?raDe lun2i,succesiuni de si2le sau ci?re, in?orma4ii incomplete despre persoane sausitua4ii8 cititorului. 5in2ura 2ri@a a autorului atunci când redacteaDă corpul

tetului este aceea de a relansa lectura şi interesul pentru con4inutul tetului,odată cu *nceputul ?iecărui para2ra?.Redarea para2ra?ului ?inal al reporta@ului este tot atât de importantă

ca şi monta@ul scenelor cu semni?ica4ie sau conceperea para2ra?ului ini4ial.Finalul poate ?i conceput prin introducerea unui element de noutate noutate,*n raport cu in?orma4iile eistente *n tet8M o scenă puternică, detalii deculoare, un citat semni?icati. Eistă nenumărate modalită4i stilistice şitetuale prin care poate ?i conceput para2ra?ul ?inal, dacă se acceptă ideea căeistă atâtea modalită4i de a realiDa un reporta@, câ4i @urnalişti eistă. Nn ?inalul reporta@ului nu se enun4ă niciodată concluDii, nu se dau

sentin4e şi se eită tonul moraliDator. Formulările senten4ioase şimoraliDatoare tre)uie eitate, deoarece ele nu sunt coerente cu tipolo2iatetului pe care *l repreDintă reporta@ul.

!e lân2ă cele enumerate anterior, reporta@ul mai dispune de câteaelemente constitutieM titrarea titlu, supratitlu, su)titluri sau titlusu)titlu8,

şapoul , plasat de o)icei *ntre titlu şi tet sau *ntre su)titlu şi tet şi care esteeiden4iat prin caracterul de literă di?erit ?a4ă de cel al tetului şi titlului.>apoul repreDintă o modalitate prin care se măreşte liDi)ilitatea unui tet acărui dimensiune depăşeşte două mii sau două mii cinci sute de semne, şi

uşureaDă lectura prin ordonarea in?orma4iilor *n structuri de tet eiden4iate prin elemente tipo2ra?ice disticte corp şi caracter de literă di?erit, ?ormataria)il, utiliDând spa4iile al)e pentru crearea contrastelor8.

'in punct de edere al concep4iei unui reporta@, şapoul poate reDumatetul pentru a in?orma cititorul *n le2ătură cu con4inutul acestuia, poateo?eri in?orma4ii de spri@in sau poate o?eri date despre modul *n care sa


17/56

des?ăşurat documentarea @urnalistului la ?a4a locului. >apoul poate ?iin?ormati, incitati şi ?unc4ional. Reporta@ul este un tip de tet carealori?ică şapoul ca element constituti al tetului, atât din ra4iuni te:nicepentru creşterea liDi)ilită4ii unui tet, de o)icei, de dimensiuni mari8, cât şi

din necesită4i de redactare, *n scopul ordonării şi ierar:iDării in?orma4iilor,eiden4ierii in?orma4iilor semni?icatie sau *n scopul conturăriicircumstan4elor preDen4ei @urnalistului la ?a4a locului şi *n momentuldes?ăşurării eenimentului.

Ilustra%ia şi legenda repreDintă un alt element constituti alreporta@ului. !reDen4a ilustra4iilor *n reporta@ este impusă de *nsăşi de?ini4iaacestuia, care iDualiDeaDă in?orma4ia, ?ăcând ast?el concuren4ă te:nicilor audioiDualului. Ilustra4ia nu repreDintă pentru reporta@ doar un simpludetaliu 2ra?ic, ea ?iind complementară tetului şi necesară credi)ilită4ii

acestuia. Ilustra4iile, pe de altă parte sunt *ntotdeauna *nso4ite de o eplica4iele2endă8. 'e multe ori, un reporta@ este completat cu mai multe ima2ini,care autenti?ică, *n ?elul acesta, in?orma4iile eistente *n tet.

3na din te:nicile ?undamentale care con?eră speci?icitate reporta@uluieste cea a alternan4ei planurilor. !entru unii autori, această te:nică arecaracter de le2e şi domină *ntrea2a actiitate de asam)lare a scenelor,detaliilor *ntro compoDi4ie semni?icatiă şi unitară. Alternan4ele semani?estă di?erit *n reporta@e, *n ?unc4ie de personalitatea @urnalistului, deamploarea documentării tetului şi *n ?unc4ie de structura de tet dominantănara4iunea, portretul sau descrierea8. !ot ?i identi?icateM alternan4a plan lar2

plan restrâns, ?raDă scurtă?raDă lun2ă, para2ra? scurtpara2ra? lun2, plannaratidescriptiTanecdotă. 'e asemenea, alternan4ele con?eră reporta@uluiun ritm alert, *n plus trecerea )ruscă de la un plan la altul relanseaDă lecturaşi men4ine treaDă curioDitatea cititorului.

C"r$ &5tilul reporta@ului

Nn iDiunea lui /ar= 6Vain, reporta@ul se supune celor patru re2uli deaurM acurate%ea, claritatea, credibilitatea şi adaptarea stilului la eveniment

?apte şi persoane8 sau stilul potriit$ 0curate%ea se re?eră *n termeni 2enerali la actul de a comunica in?orma4iilecu eactitate. !entru autorul amintit anterior, acurate4ea *nseamnă utiliDareacuântului potriit, acel cuânt care denumeşte eact realitatea. Acurate4ease o)4ine doar dacă autorul reporta@ului respectă re2ulile de ?ormare corectăa enun4urilorL adică a eita eu?emismele sau peri?raDele, a ?olosi cuinte


18/56


19/56

?ormulările ironiceL dar reporta@ul nu este un tet @urnalistic care să ?ieinte2ral construit *n ton ironic. 6otuşi, structura sa naratiă permite ointroducere sau un ?inal concepută ironic. Frecen4a termenilor ar2otici şi a celor din lim)a@ul ?amiliar poate ?i

interpretat ca o modalitate prin care @urnaliştii *ncearcă să atra2ă un pu)liclar2, cu un niel de instruc4ie medie. altă eplica4ie a preDen4ei *n tetelede presă a termenilor de ar2ou, a lim)a@ului ?amiliar şi a unor aspectespeci?ice lim)ii or)ite 4ine de inten4ia @urnaliştilor de a crea iluDia oralită4ii*n comunicarea @urnalistică. Folosirea *n eces a ar2oului sau a lim)a@ului?amiliar poate să a?ecteDe *n mod ne2ati claritatea, acurate4ea şicredi)ilitatea tetelor @urnalistice.

Tipologia repor%a!"l"i

Conceperea unei tipolo2ii a reporta@ului este un demers pur şi simpludidactic şi teoretic şi repreDintă reDultatul ealuării şi analiDării reporta@elor,aşa cum apar ele *n presa scrisă actuală. Cunoaşterea tipurilor de reporta@ şi acriteriilor de clasi?icare a reporta@elor *i a@ută pe @urnalişti să *n4elea2ămecanismele ce stau la )aDa producerii unor tete @urnalistice de o asemeneacompleitate.

Cel dintâi tip de reporta@ este reporta!ul de atmosferă, *n care inten4iaautorului este, *n principal, de a crea culoarea locală a eenimentului, de ao?eri detalii semni?icatie, care să recreeDe atmos?era lumii, pe care

@urnalistul a cunoscuto la ?a4a locului, de al a@uta pe cititor să adă, să

simtă, ca şi cum ar ?i ?ost el *nsuşi martor la eeniment. Formulareporta@ului de atmos?eră poate părea pleonastică, deoarece, dacă nu eistădetalii de atmos?eră, nu eistă reporta@. 6etul, *n acest caD, propune săltransporte pe cititor la ?a4a locului, trans?ormândul *n martor.

Cea dea doua clasă de reporta@e cuprinde reporta!ele de eveniment .Acest tip de reporta@ nu presupune a)sen4a elementelor de atmos?eră, ci doar

plasarea cititorului *n planul al doilea *n raport cu inten4ia de comunicare8.Aşadar, cititorul este plasat *n mi@locul ?aptelor, cu a@utorul detaliilor deatmos?eră.

altă modalitate de a clasi?ica reporta@ele o constituie ealuareasemni?ica4ieiTcompleită4ii eenimentului. Această tipolo2iDare estespeci?ică manualelor de @urnalism americaneL autorii acestor manualeclasi?ică reporta@ele după calită4ile eenimentului, după compleitatea şisemni?ica4ia ?aptelor.


20/56

altă clasi?icare a reporta@ului este cea propusă de !:ilippe (aillard,care a distins două mari cate2orii de reporta@eM cele specialiDate cronici

parlamentare sau politice, @udiciare, sportie8, şi cele mai pu4in specialiDate,care trateaDă su)iecte ?ără le2ătură *ntre ele, al căror tip este reporta@ul de

in?ormare 2enerală.'upă tema reporta@ului, pot ?i reporta!e de specialitate, reporta!e

politice, reporta!e economice, reporta!e social;cetă%eneşti, reporta!eculturale, reporta!e sportive, reporta!e de informare generală, reporta!e decălătorie, reporta!e portret, reporta!e publicitare etc.'upă modul *n care este structurată eolu4ia nara4iunii, eistă reporta!e

propriu;zise, reporta!e cola!, reporta!e eseu, reporta!e povestire şi reporta!eanc*etă$ 'upă componen4a dominantă a personalită4ii reporterului, eistăreporta!e descriptive, reporta!e de medita%ie filozofică şi reporta!e de

dezbatere etică.Reporta@ul 2aDetăresc porneşte de la realitate, *n2rădeşte *nsă ?anteDiacititorului, deine re?eren4ial, @urnalistul scrie T relateaDă de la ?a4a locului, *ncalitatea sa de martor, despre ceea ce ede sau *ncearcă să reconstituie, *nmod amănun4it, eenimentul. 3n scurt istoric al reporta@ului eiden4iaDăcontri)u4ia esen4ială a scriitorilor la deDoltarea acestei specii pu)licistice.'inicu (olescu, 'imitrie Bolintineanu, (ri2ore Aleandrescu, +.Alecsandri, Camil !etrescu, Ion +inea, (eo Bo2Da sunt doar câtea nume descriitori care au practicat cu talent reporta@ul.

'seul gazetăresc, specie a?lată la intersec4ia criticii literare cu

pu)licistica, a cunoscut o strălucită a?irmare prin contri)u4ia lui !aulKari?opol, ucian Bla2a, Camil !etrescu, /i:ai Ralea, (eor2e Călinescu ş.a.Eseurile 2aDetăreşti se deose)esc *nsă de eseurile unor ?iloso?i, economişti,istorici sau lin2işti, acestea ?iind adeărate studii saante, de mare ri2oare,şi numai din modestie ast?el de autori *şi spun eseişti, deoarece au conştiin4acă nu au epuiDat *n totalitate compleitatea su)iectelor cercetate. Eseistul2aDetar ?ace *nsă operă de minimă in?ormare, ?ără erudi4ie, cu un minim de?i2uri de stil, la nielul unui cititor mediu, care este interesat să ştie cea maimult din pa2ina de Diar.

Interviul$ 6ermenul proine de la ?ran4uDescul entrevue şi desemneaDă o*ntreedere directă, ?a4ă *n ?a4ă, *ntre două sau mai multe persoane.'eşi eistă multe tipuri de interiuri, scopul comun rămâne adunarea

in?orma4iilor şi *n4ele2erea altor persoane, printrun proces plani?icat de


21/56

*ntre)ări şi răspunsuri0. 'e?ini4iile, acoperind toată 2ama situa4iilor interac4iunilor er)ale interpersonale, di?eră prin preeminen4a acordată, de lacaD la caD, uneia dintre cele două componenteM întrebare sau răspuns.'eose)irea *ntre dialo2urile cotidiene şi cele institu4ionaliDate o 2ăsim,

aşadar, *n aria4ia cantitatiă a unuia dintre cei doi ectori. 6udor +lad, *ntro lucrare ce analiDeaDă interiul *n eolu4ia sa, de la !laton până *n Dilelenoastre, consideră că S*n cadrul dialo2ului comun, al conersa4iei cotidiene -

putem or)i despre o anume superioritate a răspunsului U8, *n reme ce *nsitua4iile su) o ?ormă sau alta8 institu4ionaliDate, *ntre)area do)ândeşte unrol cel pu4in la ?el de consistent9.

'e?ini4iile aplicate dialo2ului, cel pu4in *n situa4iile institu4ionaliDateinteriuri de an2a@are, ?ormulare etc8, surprind, aproape toate, raportul

)idirec4ional dintre actorii implica4i *n acest proces, pe de o parte, şi rela4ia

lor direct dependentă de contetul sociocultural *n care se des?ăşoarădialo2ul, pe de altă parte. 'ialo2ul, relie?ând destinatarul, trimite la situa4iaalocutiă, utiliDeaDă simultan mai multe cadre de re?erin4ă şi secaracteriDeaDă prin preDen4a elementelor metalin2istice şi prin ?recen4a?ormelor intero2atie. Nn practica massmedia, interviul este perceput ca oconersa4ie plani?icată şi controlată *ntre două persoane, care are un anumitscop, cel pu4in pentru unul dintre participan4i. u orice declara4ie este uninteriu, tre)uie să eiste o structură dialo2ală a declara4iei pentru ca aceastasă emită preten4ii de interiu.

Interviul nu este un 2en @urnalistic erita)il decât dacă este preDentat ca atare

*ntrun *ntre2 articol sau *ntro por4iune importantă a unui articol. 5e *n4ele2ede la sine că orice sau aproape orice reporta@ include interiuri, discu4ii cu

persoane )ine in?ormate, dar care, de re2ulă, nu sunt citate. Interiul, *nadeăratul său sens, considerat, deci, ca un tip special de reporta@, are dreptscop să dea cuântul unei personalită4i, să lămurească o situa4ie, să pună *naloare pe cinea sau toate acestea la un loc. Nn aceste condi4ii, reporterul aremisiunea să incite la conersa4ie persoana interieată, să o determine săspună ceea ce ar putea interesa pu)licul lar2. Interviul implică o rela4iedialo2ală *ntre minimum doi interlocutori, )aDată pe alternan4a *ntre)are

răspuns, şi are ca scop o)4inerea, clari?icarea şi transmiterea unor in?orma4iiutile pentru cel care ia interiul. Interiul se a?lă *n le2ătură directă cuanc*eta, din perspectia scopului o)4inerea in?orma4iei8 şi a rolurilor

0 James Watson Y Anne ill , /ictionar4 of media communication studies, ?i?t: edition,

ondon, Arnold, $%%%, p. 1#7.9 6udor +lad , Interviul$ /e la "laton la "la4bo4, Clu@apoca, Editura 'acia, 1997, p. $$.


22/56

discursie ale comunicatorilor care sunt )ine delimitateM interieator şiinterieat8. 'eşi interlocutorii au un statut clar la nielul rolului lor discursi, *n cadrul interiului este di?icilă determinarea raportului de ?or4ecare se sta)ileşte *ntre interieator şi interieat, *ntrucât acesta depinde de

particularită4ile tipului de interiu, de ?unc4ia şi de personalitatea celuiinterieatM din punctul de edere al structurii dialo2ale, interieatorul estecel care domină sau conduce comunicarea, pe când, din punctul de edere alcon4inutului in?orma4ional e:iculat *n sc:im)ul de replici, cel interieatare rolul de a ?urniDa materialul in?orma4ional in?orma4ia propriuDisă8.

Interiul se deose)eşte de dezbatere şi conversa%ie prin disimetriarolurilor interac4ionale. 'in punct de edere structural, orice interiu esteconstruit dintro succesiune de *ntre)ări şi răspunsuri, ?undamentul acestuia?iind *ntre)ările, *ntrucât răspunsurile interieatului repreDintă un e?ect al

tipului de *ntre)are şi al ?elului *n care aceasta a ?ost ?ormulată. Nn domeniul @urnalisticii, no4iunea de interiu este percepută din două puncte de edere1%Mca sursă de in?ormare şi ca 2en pu)licistic. Cea dea doua modalitate de a

percepe interiul pu)licistic intereseaDă şi domeniul comunicării, *ntrucâtacesta repreDintă un dialo2 specialiDat, o ?ormă de interac4iune er)ală denatură ?ormală. Interiul poate ?i pu)licat *n presa scrisă sau di?uDat la radioşi teleiDiune.

+ipologia interviurilor publicistice este ariată. Aceste interiuri seclasi?ică *n ?unc4ie de dierse criterii, dintre care putem aminti câteaMa8 scopul imediat şi func%ia interviului11M

; interviul de informa%ie urmăreşte datele concrete, ?aptele, o?erindin?orma4ii, preciDări, descrieri de la persoanele implicate *n eenimente8L interviul de interpretare persoana interieată este un specialist sau uncomentator specialiDat care eplică şi interpreteaDă un ?apt sau uneeniment, eitând să ?acă apel la părerile sale pentru a ?i impar4ial8 L; interviul de opinie şi comentariu preDintă reac4ia celui interieat ?a4ă deun anumit eeniment, relie?ând opinia şi poDi4ia personală8 L; interviul emo%ional urmăreşte să preDinte starea de spirit proocată de uneeniment celui interieatM )ucurie, nemul4umire, reoltă etc.8 L

; interviul de atmosferă are rolul de a caracteriDa un eeniment, un loc sauun 2rup social prin caracteristicile de lim)a@ ale celui interieat, prinestimenta4ie, prin mimică sau prin comportament8 L

1% /ariana Cernicoa, Interviul, un dialog specializat , 6imişoara, Au2usta, 1997, p. 011 Ibidem, p. 190199


23/56

; interviul de promovare urmăreşte să atra2ă aten4ia pu)licului asupra unuieeniment social, cultural, sportiM inau2urarea unei institu4ii, premiera unuispectacol, ernisa@ul unei epoDi4ii, o competi4ie sportiă interna4ionalăetc.8 L

interviul portret are ca scop conturarea personalită4ii celui interieat,surprinDând aspectele ce 4in de domeniul care la consacrat şi nu numaiMscriitor, artist, sporti, politician etc.8 L interviul stradal sau vo# pop;ul presupune o succesiune de câtea scurteinteriuri realiDate pe stradă, cu trecători aleşi la *ntâmplare, şi are ca scopilustrarea atitudinii opiniei pu)lice sau nielul de cunoaştere al unei

pro)lemeL se utiliDeaDă *n emisiunile de ştiri, *n tal=s:oVuri, *ndocumentarele de teleiDiune şi *n anc:ete, *n unele emisiuni dediertisment8.

)8 gradul de formalism impus de rela%iile dintre interlocutoriM; interviul neprotocolar *n care interiea4ii sunt oameni o)işnui4i8 L ; interviul semiprotocolar cei interiea4i sunt lideri politici, ?unc4ionarisuperiori, oameni de a?aceri, directori de institu4ii etc.8 L; interviul protocolar cei interiea4i sunt conducători de state, 2uerne,or2aniDa4ii interna4ionale etc.8.c8 numărul de participan%iM interviul cu un reporter şi un intervievat apare cel mai ?recent *n presă8L; interviul cu un reporter şi mai mul%i intervieva%i se ?oloseşte pentru ?aDade documentare *n realiDarea materialelor de presă, dar şi pentru a pune *n

eiden4ă curentele de opinie8L; interviul cu mai mul%i reporteri şi un singur intervievat este situa4ia tipicăa con?erin4ei de presă8L; interviul cu mai mul%i reporteri şi mai mul%i intervieva%i se *ntâlneşte *ncaDul deD)aterii sau al mesei rotunde8.

Interiul este un 2en pu)licistic preten4ios, care *m)ină su)til te:nicaintero2a4iei @urnalistice şi inspira4ia de moment, ela)orarea şi spontaneitatea,cura@ul şi delicate4ea - toate du)late de o )ună cunoaştere atât a partenerilor de discu4ie, cât şi a operei lor, *n sens 2eneric, a *n?ăptuirilor care *i

recomandă interesului pu)lic. Ale2erea interlocutorilor este un prim test deserioDitate şi pro?esionalism pentru un autor de interiuri.Interiul deine *n secolul al ;;Ilea un instrument pu)licistic mai

direct şi mai prompt decât articolul de opinie, o cale mai rapidă şi mai proocatoare de ?ormulare a unui punct de edere. Cu 2reu se poate 2ăsi


24/56

astăDi un cotidian sau o reistă săptămânală care să nu ai)ă inserate *n pa2inile sale interiuri.

Nn Diaristică, cuântul interviu are două sensuriM metodă de ob%inere aunor informa%ii şi gen ziaristic$ Interviul este strâns le2at de aproape toate

2enurile @urnalistice, ?iind un mi@loc de cule2ere a in?orma4iilor, o modalitatede realiDare a documentării. Nn acest caD, *ntreederea nu este ?ăcută decât *nederea o)4inerii, de la o persoană c:estionată, de in?orma4ii, rela4ii despre

pro)lematica studiată. 5pre deose)ire de interiul propruDis, rolurile participan4ilor sunt complet di?eriteM Qinterieatul repreDintă o)iectulinesti2a4iei, iar Diaristul su)iectul cercetării.Q Interiul, ca 2en Diaristic

prorpiuDis, se constituie dintro serie de *ntre)ări şi răspunsuri. El este o*ntreedere solicitată, proocată de Diarist. ReDultatul acestei *ntreederi,conor)irea, este pu)licat *n presă, di?uDat la radio sau teleiDiune. Interiul

tre)uie să cuprindă următoarele etapeM alegerea temei şi a interlocutorului,documentarea, pregătirea întrebărilor, realizarea şi redactarea interviului.Elementul ini4ial *n ela)orarea interiului este ale2erea temei şi a

interlocutorului. u orice temă ?ace o)iectul unui interiu. Interiul poaterăspunde unei sarcini la Di sau poate să urmărească realiDarea unor o)iectiede durată ale pu)lica4iei. Indi?erent de scopul urmărit, de tema aleasă,interiul presupune, *nainte de toate, eisten4a unui interlocutor care arecea de spus. Nn a)sen4a acestuia, tema propusă poate ?i realiDată prinreporta@, articol, consemnare sau orice alt 2en pu)licistic. Ast?el, o condi4iea interiului este eisten4a unui interlocutor. !rocesul de crea4ie al interiului

*ncepe cu ale2erea temei şi a interlocutorului. 'upă ce @urnalistul şia ales partenerul de dialo2, el se a in?orma asupra datelor personale ale acestuia,asupra eolu4iei sale pro?esionale. 'e asemenea, nu tre)uie pierdute dinedere nici trăsăturile temperamentale. Este ?oarte important să cunoştidacă partenerul de dialo2 este socia)il sau irasci)il, dacă este taciturn, dornicde reclamă sau compleat, ?erinduse de pu)licitate, dacă este entuDiast,2eneros sau indi?erent. Cunoaşterea acestor calită4i sau de?ecte aleinterlocutorului este necesară pentru sta)ilirea adecată a ?ormulei desolicitare a interiului, pentru modul de pre2ătire al *ntre)ărilor şi pentru

maniera *n care a ?i orientat dialo2ul.!asul următor *n realiDarea unui interiu este documentarea propriuDisă. Jurnalistul a studia domeniul de actiitate al interlocutorului şi aanaliDa actiitatea depistând centrele de maim interes, de actualitate. 6oateacestea sunt elemente indispensa)ile pentru ?ormularea *ntre)ărilor.!entru a pune *ntre)ări interesante şi pentru al ?eri pe interlocutor de


25/56

răspunsuri 2enerale, Diaristul tre)uie să se mişte nestin2:erit pe terenulinterlocutorului. Jurnalistul *şi a câşti2a poDi4ia de conducător al discu4ieinumai *n măsura *n care a reuşi să ridice pro)lematica speci?ică la o*n4ele2ere 2eneralumană.

Ale2erea şi ?ormularea *ntre)ărilor eprimă pre2nant 2radul dedocumentare preala)ilă şi talentul @urnalistului. C:eia interiului este*ntre)area. Nn ma@oritatea caDurilor, calitatea *ntre)ărilor determină calitatearăspunsurilor. Când Diaristul nu a aea decât cunoştin4e 2enerale despre

preocupările interlocutorului său, *ntre)ările sale, oricât de eleat eprimatear ?i, nu or prooca altcea decât răspunsuri plictisitoare şi a2i. Nntre)ările?ormeaDă sc:eletul interiului. !e acest sc:elet se or mula răspunsurile.Eprimarea precisă a ideii, conciDia, simplitatea, ?ormularea la o)iect suntalte calită4i pe care le impune 2enul.

Nntre)ările *ntrun interiu tre)uie să nu se re?ere la domenii cunoscuteDiaristului, să nu ai)ă caracter 2eneral, să nu ?ie puse mai multe *ntre)ărideodată, să nu ?ie lun2i, să nu ?ie de tipul la care să se răspundă prin da saunu, să nu su2ereDe răspunsul, să nu ?ie ipotetice etc.

3n adeărat maestru *n ştiin4a stimulării interlocutorului deine acelDiarist care reuşeşte să creeDe un climat de sinceritate şi con?esiune,realiDând o conor)ire, aparent simplă, spontană, Q?ără preten4iiQ, cedetermină răspunsuri reelatorii. rice temă, oricât de importantă ar ?i ea,

poate ?i ucisă printro tratare şi punere *n pa2ină monotonă, la ?el uninteriu prost conceput şi lipsit de :ar nu mai poate ?i salat nici de

personalitatea strălucitoare a interlocutorului şi nici de )unăoin4acititorului.

'in punct de edere al con4inutului, *ntre)ările se clasi?ică *nM factuale, de opinie, de motiva%ie, mărturii. >ntrebările factuale au con4inutconcis, direct, la o)iect. >ntrebările de opinie iDeaDă 2ândirea, sistemul decunoştin4e al interlocutorului, părerea, atitudinea şi reac4iile sale la anumi4istimuli sociali. >ntrebările de motiva%ie eiden4iaDă cauDele şi condi4iileopiniilor sau ?aptelor. Ele au o pondere *nsemnată *n anc:etă, dar apar şi *nunele tipuri de interiuri. >ntrebările de mărturie au rolul de a solicita

opiniile unor persoane care repreDintă o colectiitate socială, dein martoriai colectiită4ii umane.3rmătoarea etapă este realizarea interviului. Nnainte de a *ncepe

duelul de idei şi de a ataca pro)lemele de ?ond, se recomandă o scurtăQdiscu4ie pre2ătitoareQ, necesară pentru crearea unei am)ian4e desc:ise şi aunui climat propice *n care interlocutorul să se poată mo)iliDa, pre2ăti pentru


26/56

dialo2. Q'iscu4ia pre2ătitoareQ se doedeşte a aea o importan4ăcoârşitoare. Jurnalistul tre)uie săşi ?olosească tactul, ?armecul, inteli2en4aca să câşti2e respectul şi *ncrederea interlocutorului. 5e *ntâmplă ca *nsăşiQdiscu4ia pre2ătitoareQ, răsturnând orice plan preconceput, să se trans?orme

*n *nceputul interiului. 3neori Qdiscu4ia pre2ătitoareQ poate da interiului oturnură neaşteptată, răsturnând ordinea *ntre)ărilor şi lo2ica planului

presta)ilit.Nn numeroase interiuri se poate ?olosi un procedeu al c:estionării

numit Qte:nica *nlăn4uirilor lo2iceQ. Acest procedeu constă *n sta)ilireaunor întrebări;verigă, care, odată puse, or ?i completate prin *ntre)ăriauiliare, spontane, enun4ate după cerin4ele dialo2ului şi calitatearăspunsului. Ast?el, aceste eri2i or constitui un lan4. 'e multe ori, dacă

prima *ntre)are este )ine aleasă, dacă este adecată la temperamentul

intelocutorului, succesul interiului este asi2urat. Nncepând conersa4ia,*ntre)ările *şi or urma planul lo2ic ?ie că @urnalistul a 4ine cont decontetul răspunsurilor *n ?ormarea următoarei *ntre)ări, ?ie că le a ?ormulaindependent de răspunsurile anterioare. 6e:nica *nlăn4uirilor lo2ice asi2urăun dialo2 iu, de la e2al la e2al, *ntro mişcare li)eră de idei, Diaristultre)uind să de4ină o )ună cunoaştere a domeniului pus *n discu4ie, să ?ie*nDestrat cu mo)ilitate de 2ândire şi spontaneitate.

3ltima etapă a unui interiu este redactarea. Ea constă *n ?inaliDarea şi pre2ătirea interiului pentru tipar. /ăiestria @urnalistului constă tocmai *nsuple4ea cu care se orienteaDă de la caD la caD, după cum impune

personalitatea interlocutorului şi materialul cules. Nn unele situa4ii, interiuleste atât de interesant, de )o2at *n idei, *ncât orice comentariu *n plus a

părea arti?icial. Alteori, personalitatea partenerului de discu4ie impune nota4iicomportamentale, considera4ii asupra actiită4ii sale. Jurnalistul areli)ertatea oricărei interen4ii pu)licistice cu o sin2ură condi4ieM să nude?ormeDe ?aptele sau declara4iile interlocutorului.

Eistă mai multe tipuri de interiuri care pot ?i clasi?icate *n ?unc4iede scopul urmărit şi de motiva%ia acestuia. /ai eistă şi interiuri care

preDintă un eeniment, un su)iect de actualitate cu a@utorul unor interlocutori

competen4i, de mare autoritate *n domeniul pe care *l repreDintă. Acest tip deinteriu are o introducere *n care Diaristul anun4ă ştirea propriuDisă, persoana interlocutorului, motiul ale2erii temei şi a partenerului de discu4ie.Ideea este apoi deDoltată de interlocutor, Diaristul aând rolul să atra2ăaten4ia prin *ntre)ări, asupra aspectelor celor mai semni?icatie. Nn acest tipde interiu, cititorul este in?ormat despre un eeniment, despre anumite


27/56

sc:im)ări, noută4i din ia4a socială, economică sau politică, este pus *nsitua4ia de a cunoaşte o părere.

Interiurile care urmăresc să realiDeDe un portret ?ac cunoscute o pro?esiune de credin4ă, o stare de spirit, o mărturie de crea4ie, o personalitate

remarca)ilă. !ream)ulul poate ?i constituit din datele )io2ra?ice aleinterlocutorului. Acestea pot ?i inserate şi pe parcursul interiului. Acest tipde interiuportret este interesant, deoarece preDintă 2ândurile, )io2ra?ia,

portretul interior al unei personalită4i. 3n alt tip de interiuri sunt cele ce ?accunoscute opinii, puncte de edere. Nn ast?el de interiuri pot ?i eprimate

poDi4ii critice, de deDapro)are ?a4ă de ?apte culese din realitatea apropiată.'e cele mai multe ori aceste opinii sunt pu)licate su) ?orma declara4iilor.

Kiaristul poate solicita şi *n mod special anumite declara4ii unor personalită4i ale ie4ii politice, oameni de presti2iu ale căror opinii

intereseaDă pu)licul. Nn ?unc4ie de participarea @urnalistului la interiu, se potdistin2e dialogul şi interviul colectiv. Nn dialo2, rela4ia @urnalistinterlocutor se modi?ică, ?iecare dintre cei doi parteneri poate adresa reciproc *ntre)ări.

Interviul colectiv sau masa rotundă este o deD)atere ce implică mai mul4i participan4i reuni4i de Diarist pentru a discuta despre o anumită temă.Kiaristul are misiunea de a *ndruma şi de a conduce discu4iile. Acest rol *iimpune mult tact şi preDen4ă de spirit. Fiecare interen4ie a sa tre)uie să ?ie oconcluDie, o sinteDă a ideilor eprimate până *n acel moment. Kiaristul a ?i

preocupat mereu să dea un caracter dinamic unei ast?el de discu4ii. Reuşitaunei mese rotunde este asi2urată de conciDia interen4iilor. Replicile etinse,

2reoaie, cu tendin4a de a se trans?orma *n adeărate prele2eri, sunt di?icil deurmărit.

Interiul corespunde curioDită4ii şi dorin4ei oamenilor de a cunoaşte*ndeaproape preocupările, ideile şi ?aptele celor de la care se aşteaptă

preciDări, răspunsuri, eplica4ii despre un ?apt, un eeniment. !ersoanelecărora li se iau interiuri sunt oameni de stat, diploma4i, saan4i, actori etc.3n )un interiu, preciDa C:ilton R. Bus:, este acela *n care reporterul sesu)stituie cu succes cititorului. Rolul @urnalistului nu este acela de aintroduce, ostentati, propria sa personalitate *n interiu, ci de a pune *n

lumină personalitatea şi opiniile aceluia căruia i se ia interiul. Câtea dincalită4ile pe care tre)uie să le ai)ă un @urnalist suntM Qresponsa)ilitatea,independen4a, sinceritatea, eactitatea şi decen4aQ.

Interiul, 2en pu)licistic de?init de dic4ionare drept o conor)ire *ntreo personalitate politicZ, culturalZ etc. şi un Diarist, *n cursul cZreia acesta *i

pune *ntre)Zri spre a a?la pZrerile personalitZ4ii *n dierse pro)leme de


28/56

actualitate8, *n ederea pu)licZrii lor *n presZ sau di?uDZrii lor la radio şiteleiDiuneS /ic%ionarul e#plicativ al limbii române8, a constituit şiconstituie dintotdeauna, atât la noi cât şi la al4ii, un punct de atrac4ie pentrucititorii de toate ârstele. Nn cadrul acestui 2en pu)licistic, interiul cu

caracter literar *n4ele2ând prin asta nu doar ?orma, 4inuta 2eneralZ a tetului,ci şi co4inutul8 a ocupat şi ocupZ un loc aparte. Con4inutul acestuia,*ntrucâta priile2iat, *i con?erZ, dincolo de orice alte irtu4i, şi pe aceea de atranscende timpului *n care a ?ost realiDat, ideile şi opiniile pe care lecuprinde aând aloare, de cele mai multe ori, şi peste timp.

§2.02. 'in cele preDentate se poate constata că *ntre @urnalistică şiliteratură a eistat şi eistă o permanentă le2ătură, *n am)ele sensuri, cue?ecte )ene?ice pentru cele două domenii, ?ără ca acestea să se con?unde.6etele pu)licistice nu preDintă, *n 2eneral, calită4i artistice şi pu)liciştii nici

nuşi propun ast?el de inten4ii, scopul principal ?iind acela de a in?orma, de aconin2e şi de a in?luen4aL ele se constituie *ntrun tip de proDă aparte, non;artisticăL nu au persona@e şi nici nu preDintă o des?ăşurare naratiă, apelul la?ic4iune ?iind eclus. Ecep4ie ?ace pam?letul, *n care apare un naratorirasci)il şi su)iecti, dar aici tre)uie să edem o deiere de la canoanelestilului pu)licistic, care ar tre)ui să ?ie o)iecti, nu pasionalL de artă nu se

poate or)i *n acest caD. 'e asemenea, un reporta@, oricât de literar ar ?iredactat, nu deine prin aceasta operă de ?ic4iune, pentru a ?i con?undat custilul )eletristic. Aşadar, *ntre scriitura literară şi cea pu)licistică eistădeose)iri importante. 'acă prima este autore?eren4ială, trimi4ând la o lume

ima2inară ce emană din ea *nsăşi, cea dea doua este re?eren4ială, )aDânduseşi orientând lectura spre o realitate care eistă independent şi *n a?aratetului @urnalistic. Nn timp ce literatura se *ntemeiaDă pe construc4iiela)orate, predominante ?iind procedeele stilistice, adeseori de marera?inament, pu)licistica are ca suport tete clare, accesi)ile omului o)işnuit,eli)erate de arti?iciile inerente actului de literaturiDare1$.

Curs 7 ' (ig"ri )e $%il $i le*i folo$i%e i# +a%erialele p"blii$%ie§2.0,. Nn ceea ce prieşte ?olosirea ?i2urilor de stil, tetele pu)licistice

nu depăşesc, *n 2eneral, o anumită limită, *ncât să ?ie con?undate cu tetele

literare. Aând o lar2ă desc:idere spre un receptor etero2en şi asumânduşi o?unc4ie de mediatiDare permanentă, emi4ătorul@urnalist, *n ?unc4ie de specia pu)licistică pe care o practică, poate utiliDa dierse mi@loace de contactareemo4ională a cititoruluiM le#ic figurat, proverbe, ma#ime sau e#presii, !ocuride cuvinte, compara%ii, epitete, antiteze, perifraze şi digresiuni etc. Frecent

1$ /i:ai Coman, Introducere în sistemul mass;media, Editura !olirom, Iaşi, 1999, p. 10".


29/56

*ntâlnite sunt epitetele şi compara%iile, dar ?ără preocupările de e?ect stilisticdin stilul )eletristic. 'eose)irea esen4ială dintre compara4ia utiliDată *n stilul

)eletristic şi cea din tetele pu)licistice constă *n ?aptul că, *n reme cecompara4ia poetică plasticiDeaDă, reeleaDă şi eocă, cea din stilul

pu)licistic delimiteaDă sau circumscrie compara%ia poate ?i *ntâlnită şi *nstilul reli2ios, @uridicoadministrati sau ştiin4i?ic, *n acesta din urmă aândrolul de a eplica ori de a de?ini anumi4i termeni, *n mare parte neolo2isme8.

'atorită speci?icului stilului pu)licistic, care constă *n re?lectarea lanielul leicului a multiplelor inter?eren4e din realitatea socială, politică,culturală, ştiin4i?ică etc., compara4iile au, aparent, din punct de ederesemantic, o componen4ă etero2enă, comparatul ?ăcând parte, de o)icei, dinleicul socialpolitic, care constituie una din dominantele acestui stil. Nn ceeace prieşte comparantul , compara4iile aeau *n structura lor, mai ales *n a

doua @umătate a secolului al ;I;lea, cuinte apar4inând, cel mai ?recent,domeniului mitolo2ic şi reli2iosM Cam de pe la 10"# *ncepe *nsă *n minteascriitorului )ucureştean o su?icien4ă nepomenită şi o decădere intelectuală cuatât mai prime@dioasă cu cât Eliade era priit *n remea lui ca un fel deoracol . /. Eminescu, I;, &"18L Rusia au *nceput doada, cauDa slailor de sud a deenit o cauDă europeană, *ndărătnicia turcilor notorie, *ncât ruşii,declarând răD)oi, *şi or spăla mâinile ca "ilat din "ont , căci au doedit căturcul e de ină, că el tre)uie esterminat. /. Eminescu, I;, &%98.

!u)licistul poate recur2e şi la alte ?i2uri de stil metafore, personificări,enumera%ii, repeti%ii, inversiuni, e#clama%ii, interoga%ii etc.8, dar ?olosirea

acestora se ?ace *n mod deli)erat pentru a conin2e pe cititor şi nu pentrurealiDarea unei emo4ii estetice. 'e eemplu, metafora *n stilul pu)licisticeste, aproape *ntotdeauna decoda)ilă, ea nu opaciDeaDă, ci epliciteaDăenun4ul, prin intermediul unor analo2ii discursie. Kiaristul nu construieşte onouă realitate artistică8, ci comunică un punct de edere, in?ormeaDă,relateaDă, urmărind *n acelaşi timp, pe cât posi)il, să ?ie o)iecti. Func4ia ceo implică stilul pu)licistic con?eră meta?orei o particularitate pe care nu o*ntâlnim *n stilul )eletristic, caracterul de clişeu, de ?ormulă stereotipă,*n2:e4ată *n limitele unor enun4uri determinate1&. a ?el, in?orma4iile

transmise de a2en4iile de presă o?iciale nu se pot con?unda cu ri2orile unuitet @uridicoadministrati sau o?icial. 'esi2ur că Diarele pu)lică şi au

1& +eDi Crişu 'ascălu coord.8, Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX;lea, 6ipo2ra?ia 3niersită4ii 6imişoara, 190, p. $&. Autorii identi?ică mai multe tipuri demeta?ore speci?ice acestor stiluriL ast?el stilului pu)licistic *i este caracteristică metafora rezumativă, la carese adau2ă metafora negativă şi metafora aluzivă, *n timp ce *n stilul ştiin4i?ic dominantă este metafora ;defini%ie.


30/56

pu)licat şi tete cu caracter ştiin4i?ic sau administrati primele Diareromâneşti au aut un rol important *n di?uDarea terminolo2iei ştiin4i?ice,administratie sau politice, dar şi *n adaptarea corectă a cuintelor *mprumutate8, dar *ntrun lim)a@ speci?ic, gazetăresc. 'e eemplu,

comentarea unei le2i sau a unei dispoDi4ii administratie se realiDeaDă, dere2ulă, la un niel cât mai accesi)il, mediu, eitânduse, pe cât posi)il,termenii de strictă specialitate, lim)a@ul utiliDat ?iind mai pu4in te:nic,

pentru că Diaristul se adreseaDă, *n primul rând, unui pu)lic lar2 şi nuspecialistului care stăpâneşte un cod metalin2istic propriuL accesibilitateaeste una dintre caracteristicile tetelor pu)licistice, alt?el acestea nu şiar

putea *ndeplini ?unc4ia de in?ormare. eicul stilului pu)licistic se *nscrie*ntro notă de speci?icitate, *n care predomină neolo2ismele de uD 2eneral, *nspecial din domeniul socialpolitic, ecluDând *nsă, din principiu, termenii

te:nici.Nn ciuda caracterului intermediar, *n raport cu celelalte stiluri, stilul pu)licistic nu se poate con?unda cu acestea. ricât de ştiin4i?ic ar ?iredactat un articol de ?ond dintrun Diar, acesta nu deine lucrare sau operăde ştiin4ă. Ast?el, se poate constata că leicul tetelor pu)licistice eliminădin principiu termenii de specialitate, iar atunci când aceştia sunt ?olosi4i,?oarte limitat *nsă, sunt eplica4i *n contet, pentru un pu)lic lar2, altul decâtacela al oamenilor de ştiin4ă din domeniul respecti. Fără să constituie un

procedeu caracteristic doar stilului pu)licistic, eplicarea *n contet a unor termeni te:nici sau a unor *mprumuturi recente sa practicat *n toate etapele

de eolu4ie ale acestui stil. !rocedeul 2losării neolo2ismelor proenite dindierse domenii de actiitate8, *n cuprinsul articolelor sau *n su)solul

pa2inilor, era ?recent utiliDat *n prima etapă de a?irmare şi de consolidare astilului @urnalistic. 'e cele mai multe ori, termenii noi erau eplica4i *n

paranteDă, prin notarea *n tet a unui ec:ialent ec:i, a unui calc sau prin*nşiruirea termenilor noi, alături de sinonime cunoscute 1". 'in necesitateaunei mai )une *n4ele2eri a tetului, procedeul sa ?olosit *n toate etapele deeolu4ie a stilului pu)licistic, la ?olosit şi Eminescu *n pu)licistica sa şi se?oloseşte şi *n presa actuală. 'in necesitatea unei mai )une *n4ele2eri a

tetului, procedeul se ?oloseşte şi *n presa actualăM ,,Băr)atul din ?oto2ra?iade mai sus nu este pro2ramator sau analist la un centru de calcul, ci unUDiarist careşi scrie articolul pentru 2aDetă. Nn loc săl dactilo2ra?ieDe la omaşină de scris o)işnuită, redactorul *l )ate la o consolă specială cu un)i$pla- un ecran asemănător celui de la televizor [U\ printro apăsare pe

1" Al. Andriescu, Limba presei româneşti în secolul al XIX;lea, Editura Junimea, Iaşi, 1979, p. 007.


31/56


32/56

reli2ios8 sau din lim)a literară comună. Cele mai multe dintre neolo2ismeleapar4inând primului strat leical includ termeni cu caracter interna4ional caresau ?iat *n di?erite etape de eolu4ie a stilului pu)licistic, ponderea acestora?iind determinată de ?actori interni 2radul de deDoltare a societă4ii, eolu4ia

sistemelor politice auto:tone8, la care se adau2ă ?actorii eterni, care re?lectătrans?ormările socialpolitice din ia4a interna4ională. Cei mai mul4i termeni

politici ma@oritatea neolo2isme de ori2ine ?ranceDă, dar şi de alte ori2ini8,apar4inând acestui prim niel leical, sau ?iat *ncă din prima etapă dea?irmare şi de constituire a stilului pu)licistic 10$910%8, caracteriDânduse, *n 2eneral, prin sta)ilitate, pu4ini dintre aceştia cunoscând muta4iisemantice sau di?erite conota4ii, determinate de speci?icul ie4ii politiceMaboli%ionist , balota!, capitalist, clasă, comunism, congres, constitu%ional,constituantă, contrarevolu%ie, democra%ie, despotism, dictatură, libertate,

meeting, parlament, partid, partidă, proletari, propagandistic, republicădemocratică, revolu%ie, terorism etc.10

§,.02. 6ermenii celui deal doilea strat leical se *nscriu *n terminolo2iasocialpoliticăeconomică sau primesc numai amprenta stilului pu)licistic, *nansam)lu sau prin unele din ariantele sale19. Aici se includ, *n primul rând,neolo2ismele, dar şi elementele ec:i româneşti, care *nsă deDoltă sensurineolo2ice *n sinta2me de tipulM bancă de


33/56

banner , big;store, bod4guard, boom, boss, brain;drain, briefing, broer,business cu arianta ironică ,,)iDnes8 , cameraman, camping, cargo, cartel,cas*, c*arisma cu arianta ,,carismă8, c*arter, cop4rig*t, dealer, disc !ocei,dut4;free, fast food, flopp4 disc, fi#ing, globe;trotter, grant, *app4;end, *it,

*old;up, *ot;line, intercit4, !eep, no-;*o-, leasing, life, lap;top, lobb4, loo,management, mass media, mareting, master, mouse, pager, picnic, part4,

poster, puzzle, ranc*, racet, rating, recordman, s*o-man, site, speec*, sponsor, staff, stand;b4, summit dar şi termenul ?ranceD sommet=, supermaret, tabloid, tal;s*o-, training, trend, 4esman etc.!rin intermediul presei au pătruns astăDi *n lim)ă un număr aprecia)il decuinte recente, preponderente ?iind anglicismele. u neam propus săinsistăm asupra cauDelor care determină pătrunderea masiă a cuintelor deori2ine en2leDă modă, lene intelectuală sau neputin4a de a 2ăsi ec:ialentul

românesc8, ?enomenul *nsă ni se pare ?iresc mani?estânduse şi la nielulaltor lim)i de cultură europene8, atâta timp cât nu a?ecteaDă procesul decomunicare. Nn le2ătură cu acest ?enomen lin2istic, care sa intensi?icatdupă 1909 *n ma@oritatea 4ărilor esteuropene, /ioara Aram su)linia, *ntrocon?erin4ă academică, următoareleM ,,ecesare şi c:iar ur2ente sunt ac4iunilede *nre2istrare şi de descriere a an2licismelor din punctul de edere al lim)iiromâne, de normare şi de eplicare pentru a se asi2ura utiliDarea lor corectăşi unitară [U\.$$ parte dintre aceste cuinte recente tinde să se impună lanielul lim)ii literare, unele ?iind de@a asimilate şi ?recent ?olosite, inclusi*n lim)a or)ită a accesa, computer, fan, *ard, *it, !ob, management ,

mareting, maret, non;profit, soft, star, stres, top etc.8, altele sunt pre?erate*n irtutea principiului economiei lim)ii summit pentru întâlnire politică lacel mai înalt nivel, card pentru carte de credit, clip pentru scurt film


34/56


35/56

Folosirea lor nu este strict necesarZ şi are loc din ra4iuni stilistice alternareatermenului ec:i cu cel nou, preluat din lim)a en2leDZ, pentru eitarearepeti4iei8 M living;room camerZ de Di8, tal;s*o- masZ rotundZ8, -ee;end s?ârşit de sZptZmânZ8. 'upZ cantitatea in?orma4ionalZ pe care o aduce,

eistZ o clasZ de an2licisme care au adaosuri semantice preluate din lim)aen2leDZ. EistZ cuinte care şiau lZr2it aria semanticZ, do)ândind un aldoilea sens ce a ?ost preluat din lim)a en2leDZM a nominaliza cu semni?ica4iaMa indica, a denumi, a specifica, este utiliDat cu sensul preluat din lim)aen2leDZ8M a desemna pe cineva pentru un anumit scopL audien%E cusemni?ica4iaM întrevedere acordatE unui solicitator , este utiliDat din lim)aen2leDZ8 cu sensulM public$

!e lân2ă *mprumuturile din alte lim)i, preponderente ?iind, *n ultimul

deceniu, cele din en2leDa americană şi )ritanică, semnalăm eisten4a şitestarea *n pa2inile Diarelor a unor cuinte ?ormate ocaDional, şansele lor dea se impune ?iind minime, deoarece depind de un anumit contetetralin2istic *n care au ?ost createM albanizare, bantustanizare,bulgarizare, cuponiadă, democratură, dosariadă, dug*enizare, eficientizare,

fesenist, iugoslavizare, lovilu%ie, mancurtizare, megascandal, mineriadă,neocomunist, osanalită, post;tranzi%ie, scenarită, sc*izofrenizare, talibani,tomboliadă etc.

Nn ?unc4ie de dominanta stilistică a tetelor pu)licistice ironică,satirică, solemnă etc.8 se *ntâlnesc şi termeni populari, re2ionali, ar:aici şi,

*n ultimii ani, numeroase cuinte şi epresii ar2otice, pe care lim)a literarăle respin2e ecep4ie ?ăcând operele )eletristice, *n care ar2oul sereşte cami@loc de ,,indiidualiDare a persona@elor8 M a da : a trage o %eapă M ,,>i C. adat o %eapă la 'acia Feli 'venimentul zilei, 1" noiem)rie,199, p. $8, atrage _a cumpăra8M ,,5enatorii îşi trag telefoane mo)ile Fiua, $% aprilie1990, p.1$8, a ciordiM titlu8 ,,Cioa)ă a ciordit deiDa Casei Re2ale aRomâniei Fiua, " aprilie 199#, p. 18.

dată cu apari4ia primelor Diare sa sim4it neoia ?iării acestor neolo2isme, *n 2eneral, termeni te:nici. Fără ca trăsăturile stilului pu)licistic

să depindă, *ntro măsură prea mare, de terminolo2ia te:nică ?olosită *n presă, aceştia au contri)uit *nsă, prin ?recen4a lor ridicată, la ?iarea lor *ntro serie de *m)inări tipice. 5in2uri, aceşti termeni te:nici nar ?i putut*ndreptă4i eisten4a unui stil pu)licistic autonom$#.

$# Al. Andriescu, &p$ cit ., p. 11#11.


36/56

/ai mult decât oricare stil ?unc4ional care utiliDeaDă modalitatea scrisăde comunicare paralel cu cea audioideo8, stilul pu)licistic, spre deose)irede celelalte stiluri, este desc:is, *n 2eneral, modi?icărilor de epresie aledi?eritelor cate2orii sociale, tetele pu)licistice re?lectând realitatea imediată

*n ansam)lul ei. eluarea *n considerare a ariilor de contact, eistente *ntretoate stilurile lim)ii literare scrise )eletristic, ştiin4i?ic, @uridicoadministrati şi reli2ios8, ar putea conduce la ne2area eisten4ei tuturor stilurilor, ceea ce ar constitui o eroare. Asemenea inter?eren4e au eistat şi*ntre stilurile lim)ii literare ec:i, c:iar dacă, cu ecep4ia stilului religios, nuse poate or)i pentru această perioadă de stiluri ?unc4ionale *n accep4iuneamodernă a termenului. Este şi concluDia la care a@un2e autoarea unei recentelucrări, consacrate lim)a@ului )i)lic românescM 5e poate spune, deci, că *naceastă perioadă de *nceput nu a lipsit o anumită interac4iune *ntre ariantele

lim)ii literare, direc4ia ?iind, *n mod eident, dinspre tetele reli2ioase sprecele laice, şi *n mai mică măsură iners$.

§,.0,. 'ată ?iind marea diersitate a mesa@elor care compun stilul pu)licistic, este ?iresc ca acesta să deDolte o )o2ată re4ea de rela4ii cucelelalte stiluri, circumscrise unor domenii socioculturale mai ?ermeM custilul administrati, prin a)ordarea unor pro)leme sociale, ciice, de lar2interes, cu stilul )eletristic, mai ales prin reporta@e şi interiuri, iar cu stilulştiin4i?ic, prin tetele de populariDare a ştiin4elor. Aceste interac4iuni nu sunt*nsă unidirec4ionale, ci ele se pot mani?esta, *ntro măsură mai mare sau mai

mică, şi *n sens iners. Aleandru (raur considera că tocmai caracteruletero2en al presei *i con?eră statutul de stil autonomM Nnsuşi ?aptul că *nDiare apar elemente din toate celelalte stiluri este su?icient ca să putem or)ide un stil al presei. unitate care are puncte comune cu toate celelalteunită4i se doedeşte c:iar prin aceasta di?erită de toate$7. Ast?el de*ntrepătrunderi se pot mani?esta şi *ntre celelalte stiluri @uridicoadministrati cu ştiin4i?ic, )eletristic cu reli2ios etc.8, ?ără ca prin aceastastilul Tstilurile săşi piardă identitatea. Fenomenul se *nscrie *ntrun amplu

proces de permea)iliDare a 2rani4elor dintre ariantele ?unc4ionale alelim)ii, ?apt remarcat şi *n unele cercetări recente$0. 'eterminarea eactă astilurilor lim)ii literare sau *ncadrarea ri2idă *ntro sc:emă, reducti)ilă la

$ iculina Iaco), Limba!ul biblic românescte?an cel /are 5uceaa, $%%%, p. 19.

$7 Al. (raur, 2ocabularul presei, *n !resa noastră, ;+, 197%, nr. 1$, p. $7.$0 C?. /ioara Aram, 2ocabularul actual al limbii române, *n im)a şi literatura română, ;;+I,

1997, nr. &, p. &L An2ela Bidu+rănceanu, /inamica sensurilor în româna actuală, *n , ;+II, 1997,IIII+, p. &9"".


37/56

câtea stiluri principale, *n care stilurile să apară ca unită4i de acelaşi ran2,net separa)ile, prin ecluderea ne@usti?icată a unora stilul pu)licistic8 sau

prin omiterea inten4ionată a altora stilul reli2ios8, ?ără să se 4ină seama decompleitatea ?enomenelor stilistice nu pare a ?i su?icient de *ntemeiată şi

productiă *n cercetările actuale de stilistică.Re?erinduse la ecluderea ne@usti?icată a stilul pu)licistic din

sc:emele sistemelor stilistice, Rodica Ka?iu men4iona următoareleM Nnsc:emele sistemelor stilistice nu intra *ntotdeauna nici lim)a@ul @urnalisticMcu @usti?icarea că are o prea mare diersitate interioară *ntre editorial,reporta@ şi cronica sportiă, de pildă, di?eren4ele lin2istice ?iind ?oartemari8. !oate că şi *n acest caD eistau motie strate2iceM cum cea mai mare

parte din tetul @urnalistic se identi?ica per?ect *n acei ani cu discursulo?icial, a caracteriDa pu)licistica *nsemna implicit a or)i despre lim)a@ul

politic$9

.

CURS 3 ' P"blii%a%ea ro+4#ea$' $"r% i$%ori

"ublicitatea este ?orma prin care se promoeaDă, audio sau iDual,orice ?el de )un, sericiu, companie sau idee. !riită din perspectiă istorică,

pu)licitatea poate ?i *n4eleasă ca ?ăcând parte din propa2andă, primelemani?estări de acest ?el ?iind le2ate de cererile sueranilor din Asiria şi dinCaldeea de a li se *nscrie ictoriile militare pe monumente.

6ermenul public, de unde sa ?ormat publicitate, a ?ost, ini4ial, utiliDat

*n sens @uridic ca pu)licitate a deD)aterilor, deli)erare pu)lică, desc:isă, spredeose)ire de cons?ătuirile *nc:ise. Nn secolul al ;+IIIlea, termenul latin

publicus a dat cuântul publicist , desemnânduse persoana care scria despredreptul pu)lic. 6ermenul publicitate a ?ost atestat *n lim)a ?ranceDă, din carelim)a română are cele mai multe *mprumuturi, *n anul 109, şi aea sensulde ac4iune de a aduce la cunoştin4a pu)licului, iar ulterior, a căpătat cel derecunoaştere sau notorietate pu)lică.

5copul direct al pu)licită4ii este stimularea dorin4elor clien4ilor şi?ormarea unei ima2ini poDitie cu priire la o idee sau un o)iect promoat.

!u)licitatea apeleaDă la nenumărate ?orme de manipulare psi:olo2ică, maimult sau mai pu4in eidente.Nn preDent, pu)licitatea a atins un niel *nalt de producere.

!u)licitatea a eistat *ncă din cele mai ec:i timpuri. Nn perioada &%%% #%%*.e.n., una dintre primele ?orme de pu)licitate era repreDentată de un semn

$9 Rodica Ka?iu, &p$ cit$, p. 0.


38/56

distincti, o pictură pe peretele unei clădiri, care reuşea să atra2ă priirilecelor din @ur. Ast?el de semne au ?ost descoperite pe Didurile Ba)ilonului sauale oraşului !ompei. 3lterior, e2iptenii au *nceput să utiliDeDe )ucă4i destâncă pentru a sculpta di?erite mesa@e *n scopul in?ormării, pietre pe care le

lăsau pe mar2inea drumurilor sau *n pie4ele unde ?ăceau comer4. Nn ec:eaRomă, mesa@ele pictate sau desenate pe pere4ii cetă4ilor sau *n anumite locuri

)ine sta)ilite se utiliDau pentru *ndemnarea oamenilor la ot sau pentru promoarea a?acerilor locale.

oi ?orme de pu)licitate au ?ost repreDentate ulterior de apari4iastri2ătorilor, persoane care lăudau prin stri2ăte *n pie4ele centrale şi *ncetă4ile medieale calitatea etraordinară a măr?urilor persoanelor care *ian2a@au.

3na dintre personalită4ile timpului, care a a@utat indirect la eolu4ia

pu)licită4ii, este (uten)er2, prin inentarea presei tipo2ra?ice, care a dus laapari4ia a?işelor de mici dimensiuni, cu desene sau cu mesa@e semni?icatiede promoare, a?işe care erau de cele mai multe ori lipite pe Didurile oraşelor sau răspândite *ntre oameni. Această ?ormă de pu)licitate sa doedit a ?i unaetrem de e?icientă, *ntrucât ?orma de răspândire era mult mai mare, iar

promoarea se putea ?ace pe o distan4ă mai mare. 3tiliDarea ?oilor olantesau a a?işelor de mici dimensiuni destinate in?ormării este atestată *n/oldoa *ncă din anul 1"$. Aceste tipuri de a?işe sar putea clasi?ica *n treicate2oriiM anun%ul standard , scurt şi simplu, anun%ul;afiş, pu4in mai lun

Limbajul Publicistic Actual_de Insp. (1)

Documents

Transcript of Limbajul Publicistic Actual_de Insp. (1)