Lenz Moser normal si rapid.doc

download Lenz Moser normal si rapid.doc

of 4

Transcript of Lenz Moser normal si rapid.doc

  • 7/24/2019 Lenz Moser normal si rapid.doc

    1/4

    Formarea normal a cordonului Lenz Moser

    Cordonul a crui formare urmeaz s o descriem a fost conceput de viticultorul austriac L e a z M o s e r. Este alctuit dintr-o por iune (trunchi) de 1,-1,!m "n lun#ime, palisat vertical ascendent, prelun#it "n

    continuare cu un cordon plasat orizontal pe care sunt inserate elementele de rod i formare const$nd din cordi e i cepi. Lun#imea cordonului este e#al cu distan a dintre %utuci pe r$nd. E&perien e1e efectuate

    la 'ta iunile viticole din alea Cu#., a i, Murfatlar *do%e ti, au dernonstrat c, la vi ele conduse su% form de cordon Lenz Moser, sporurile de recolt au fost cuprinse "ntre + i comparativ cu vi ele din

    sistemul clasic de cultur. C$t prive te calitatea, s-a constatat o diminuare a con inutului "n zahr, cuprins "ntre / i !! # 0l i o cre tere "n acidittate cu ,-,2 #0l 3 '*2. Cordonul Lenz Moser s-a dovedit ins4

    mai rational su% aspectul pierderilor de ochi pe timpul iernii 5 mult mai reduse comparativ cu vitele din sistesnul clasic.

    6vanta7ele evidente ale cordonnlui "l fac recomanda%il pentru toate arealele de cultur neprote7at a vi ei de vie, fapt pentru care cunoa terea tehnolo#iei de formare devine o necesitate.

    1 Anul I. a reprezint vi a dupplantare i mu uroire, iar baceea i vi la

    sf. toamnei dup cderea frunzelor.2 Anul II. c arat vi a "n primavaraanului doi dup plantare. 6re elemnetele

    lemnoase din toamn. d ne arat aceea ivi dup tiere, c$nd din cele cinci coarde

    s-a pstrat doar cea mai de 7os care s-a

    scurtat la cinci ochi. Celelelte dou coarde

    situate mai sus se elimin "mpreuna cu

    lemnul suport. La sf$r itul anului doi vi a

    arat ca "n fi#ura e.

    3 Anul III.f, a a arat vi a "n primavara

    anului trei. 8artea supraterestr are +

    coarde. g, arat vi a dupa tiere, palisare i

    e&tirparea unor ochi. 8rin tiere coarda ceamai de 7os s-a scurtat la ochi, realiz$ndu-

    se cepul de si#uran. 9in celelalte 2

    coarde, cea mai lun#, mai vi#uroas i

    mai %ine plasat s-a scurtat la lun#imea

    care asi#ur formarea at$t a trunchiului, c$t

    i a cordonului. 8or iunea de coard

    corespunztoare trunchiului s-a palisat

    vertical ascendent pe un tutore, iar restul

    destinat cordonului, s-a palisat orizontal pe

    prima s$rm a sistemului de sus inere.

    :estul coardelor s-au eliminat. 9up

    palisare cu un %ricea# %ine ascu it se

    elimin to i ochii de pe trunchi, iar de pe

    cordon cei orientati spre sol. La sf$r itulanului ! vi a arat ca "n fi#ura h.

    4Anul IV. i., a a arat vi a "n

    primavar "nainte de tiere, iar j,aceea i vi , dup tiere, c$nd cordoanele

    au fost scurtate fiecare la ochi. ;ot la

    ochi s-a scurtat si coarda cea mai de 7os a

    cepului, cea de deasupra suprimandu-se.

    k,reprezinta vita in toamna anului

    5. Anul V. l, a a arat vi a "n primvara anului cinci, "nainte de tiere, iar m,vi a dup tiere. 9up tiere din coardele fiecrui cep de pe cordon s-a realizat o veri#a de rod (cep < cordi ). 9in coardele

    cepului de si#uran , cea de 7os s-a scurtat la ochi, iar cea de sus s-a eliminat. La sf$r itul toamnei anului + formarea %utucului se consider finalizat.

  • 7/24/2019 Lenz Moser normal si rapid.doc

    2/4

    Formarea rapida a cordonului en! "o#er= -impune asi#urarea unor condi ii speciale referitoare la = sol, la lucrrile de pre#tire a terenului "n vederea plantrii, a materialului folosit la plantare> vi elese fasoneaz lun# pt plantare (cordi a la 1 ochi, rdcina la 1+ cm)> plantatul se va e&ecuta "n perioada optim pentru pod#oria respectiv. 6cest tip de tiere necesit opera ii "n uscat i "n verde, de aceea

    muncitorii tre%uie s ai% cuno tin e despre or#ano#rafia vi ei.

    Formarea rapid se desf oar astfel=

    1. Anul I.$ a, %i a dup& plan'are > b ?

    aceea i vi c$nd lstarii dep esc /-@ cm c( %i a dup& pli%i' ) i s-au lsat lstari, cei

    mai #ro i i mai %ine plasa i, care s-au palisat ascendent pe tutore. 9up ce lstarii

    au mai crescut "nc$t s se poat forma

    cordonul, lstarul cel mai de sus sepali#ea!& pe prima #*rma a #i#'emului de

    #u# inere( d+8e por iunea orizontal a cordonului "n a&ila

    fiecrei frunze apare c$te un copil care

    cre te rapid. La sf$r itul verii c$nd cre terea "ncepe s sta#neze fiecare copil se scurteaz

    la nivelul a 2-+ frunze numrate de la %azacopilului (un fel de c$rnit).

    'e scurteaz de asemenea i lstarul purttorde copili c$t i cel pornit din apropiereasolului. 'curtarea permite o %un maturare a

    lemnului.

    e( repre!in'& %i a la #f*r i'ul 'oamnei dup cderea frunzelor.

    2. Anul II.

    f( a a ara'& %i a n prim&%ara anului 2, cu toate elementele din toamn.

    Coarda de la %aza trunchiului s-a scurtat lacep de si#uran , iar coardele de pe %ra ul orizontal s-au scurtat la cep. *chii de pe

    trunchi i de pe cordon se e&tirp.h(e#'e bu'ucul n 'oamna anului 2

    , dup

    cderea frunzelor

    -e ob#er%& c& prin '&ieri a#ocia'e cuopera ii n %erde, formarea cordonului #(

    a redu# de la 5 la 2 ani

    &ierea de fruc'ificare a %i'elor condu#e #ub forma de cordon en! "o#er

  • 7/24/2019 Lenz Moser normal si rapid.doc

    3/4

    Elementele de rod si de formare ale cordonului Lenz Moser sunt dispuse liniar pe %ratul sau fructifer condus orizontal pe prima sirma a sistemului de sustinere. Ca elemente pentru rod se

    folosesc corditele de 25@ ochi, iar ca elemente de formare - cepii de doi ochi. * cordita si un cep formeaza o veri#a de rod. eri#ile de rod sunt distri%uite pe %ratul fructifer la +5!cm una de alta, ceea ce face ca numarul lor sa fie, in functie de lun#imea lemnului suport, de ! pana la /.

    ;aierea de fructificare practica cordonului Lenz Moser se incadreaza in sistemul

    de taieri cu elemente com%inate (sistemul mi&t). 6ceasta taiere incepe dinprimavara anului urmator celui in care s-au terminat taierile de formare si,

    practic, decur#e dupa cum urmeaza=In plan#a, Ase prezinta un cordon primavara, in primul an al practicarii taieriide fructificare. 8e %ratul fructifer o%servam coarde normale crescute din cei 2

    cepi lasati la taierea din anul precedent. 9e asemenea, pe cepul de si#uranta de

    la %aza trunchiului, mai e&ista inca o coarda destul de vi#uroasa./ ara'a acela#i cordon

    , dupa ce i s-a facut prima taiere de fructificare. ;aierea,

    destul de simpla in aceasta faza, a avut ca o%iect lemnul anual (coardele de pecepii anului precedent). 6stfel, prima coarda a fiecarui cep de pe %ratul fructifer

    s-a scurtat la doi ochi o%tinandu-se un cep roditor, care, in acelasi timp, are sirol de formare, deoarece pe acesti cepi se va forma lemnul de rod pentru anul

    urmator. 6 doua coarda situata pe cep mai sus, se transforma in cordita prin

    scurtarea la 25@ ochi. n concluzie, din coardele fiecarui cep se realizeaza cate

    o veri#a de rod.:eferindu-ne la sarcina totala de ochi, de care depinde in mod nemi7locit

    productia, se constata ca aceasta variaza de la 2 la !/ de ochi, in functie delun#imea elementelor de rod (corditele au intre 2-@ ochi). ntre%area care se

    poate pune este, daca astfel de sarcini pot asi#ura o%tinerea unor productii destru#uri satisfacatoare din punct de vedere economic. Cate#oric da. 6dmitandun soi de vita pentru vin al carui indice relativ de productivitate are valoarea

    ,1, productia pe %utuc ar fi cuprinsa intre ,2- !,/ A# stru#uri. 8resupunand odensitate de ! %utuci la hectar, recolta totala va fi cuprinsa intre @. si

    1. A# stru#uri0ha. :ezulta deci ca pe cordonul Lenz Moser se pot lasa

    sarcini de ochi care sa asi#ure o productie de stru#uri la hectar satisfacatoare dinpunct de vedere economic. Figura 0 ara'a un de'aliu de 'aiere.

    n primvara anulul urmtor, "nainte de tiere, cordonul se prezintca cel notat cu. b#er%am un numar sporit de coarde anuale, ceea ce face ca taierea defructificare sa devina ceva mai complicata. 8e fiecare cep al anului precedent

    e&ista cate doua coarde, iar pe cordite in functie de numarul de ochi, intre 2 si @

    coarde. Cu E s-a notat cordonul dupa operatia de taiere care, dupa cum seo%serva, a constat in suprimarea fostei cordite impreuna cu elementele anuale de

    pe ea. Lemnul de rod si de formare al anului in curs, se realizeaza din cele douacoarde e&istente pe fiecare din cepii anului precedent. 8rima coarda situata mai

    7os se taie la cep de doi ochi, iar a doua coarda se scurteaza la 25@ ochi,realizand elementul de rod. 6ceste cordite raman li%ere. 9e mentionat ca sicepii emit lastari fertili.

    Figura F repre!in'a un detaliu de taiere din anul respectiv.

  • 7/24/2019 Lenz Moser normal si rapid.doc

    4/4