Journal of Environmental Research and Protection · urmă reprezentată prin lăcovişti negre,...

Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2012, no. 32.

41

ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection

Impactul antropic în rezervaţia botanică ,,Pădurea din Şes de la Orheiu Bistriţei 1Cristina Rusu, 1Claudiu Gavriloaie, 2Ancuţa M. Toniuc 1 Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, România; 2 Liceul cu Program Sportiv Bistriţa, România.

Autor corspondent: C. Rusu, [email protected]

Abstract. Anthropic impact in botanical reservation „Pădurea din Şes” from Orheiu Bistriţei. The snake’s head or the snake's head fritillary (Fritillaria meleagris), one of the most beautiful plants from Bistriţa-Năsăud county, vegetates on a wide range in the preserved area Pădurea de la Şes from Orheiu Bistriţei village. It is a protected species, yet, there are serious threats, mostly of anthropic origin within its range. So, there is a hard deforestation in the area, sometimes in the forest cattles may appear. In addition, the plant is oftenly reaped out by human visitors. In this area, there is an annual festival so-called „The snake’s head festival”, but the plant has to suffer most negative impact due to human in the festival’s period. After this festival, the forest gets a large ammount of all kind of wastes. Among the natural threats, we can mention the restraint of the muddy surfaces (which represent the ideal substrate for the plant) in some dry springs. Key Words: snake’s head fritillaria, risk phenomena, protected area.

Introducere. Denumirea ştiinţifică a lalelei pestriţe este Fritillaria meleagris, care în limba latină înseamnă „floare de şah”. Floarea, foarte gingaşă şi aspectuoasă, are culoare mov-închis cu pete roz (ce variază de la roz închis la roz foarte deschis, aproape de alb) şi nu are miros sesizabil, deşi, după Chintăuan et al (2004), mirosul florii este neplăcut, asemănător blănii ude de animal sălbatic. De precizat că această plantă, înrudită cu

laleaua, este otrăvitoare, bulbii ei conţinând un alcaloid puternic. Laleaua pestriţă este o plantă erbacee, perenă, cu rădăcină sub formă de bulb, tulpină de cca 20-30 cm, frunze liniare, flori solitare în formă de cupă, de culoare violet pătate cu roz (Figura 1). Face parte din ordinul Liliales, familia Liliaceae. Înfloreşte în intervalul 15 aprilie-15 mai, dar în perioadele secetoase, această perioadă se înjumătăţeşte. Potrivit unei legende, Daria, nepoata Şahului Persiei, avea grijă de grădina acestuia, unde cultiva cele mai frumoase soiuri de lalele. În una din nopţi, Daria a visat o tânără care a

rugat-o să-i dea un buchet de flori pentru mama ei, grav bolnavă. În schimb, tânăra din vis i-a promis Dariei că îi va dărui, la rândul ei, o lalea foarte frumoasă ce nu creşte în grădina Şahului. După un timp, în grădina palatului a apărut gingaşa lalea pestriţă, pe care Daria a numit-o floare de şah.

Figura 1. Habitus de lalea pestriţă.


42

Material şi Metode. Pentru întocmirea lucrării, am consultat surse bibliografice şi am întreprins 7 vizite de cercetare în Pădurea din Şes, în 2001 şi 2012, în perioada de înflorire a lalelei pestriţe. Cu ocazia cercetărilor de teren am efectuat observaţii şi monitorizări asupra lalelei pestriţe, dar şi a habitatului acesteia, am identificat alte specii de plante din Pădurea din Şes, am cules informaţii de la localnici şi de la autorităţile din comuna Cetate. Pe parcursul cercetării şi elaborării lucrării am utilizat următoarele metode şi procedee: observaţia geografică (vizuală, directă, pe teren şi indirectă, pe baza imaginii satelitare a Pădurii din Şes, preluată de pe Google Maps), descoperirea, investigaţia, metoda cartografică, analiza geografică, interviul, sinteza, descrierea geografică. Pentru realizarea hărţii ce cuprinde localizarea Pădurii din Şes am folosit Programul Paint, iar pentru grafice, Programul Excel. Materialele folosite în timpul cercetării au fost: aparat de fotografiat, determinator de plante ierboase (Bărbulescu et al 1980), laptop, caiet şi rechizite de scris. Rezultate şi Discuţii. Laleaua pestriţă, una dintre rarităţile floristice ale României, vegetează în Pădurea din Şes sau Şesul Orheiului, în condiţiile unui sol îmbibat cu apă, ce menţine o temperatură mai scăzută favorabilă acestei specii rare. Această pădure se află

în Comuna Cetate, satul Orheiu Bistriţei, la 9 km SE de oraşul Bistriţa (Figura 2). Relieful pe care se află Pădurea din Şes corespunde Depresiunii Budacului, drenată de râul cu aceeaşi denumire şi mărginită la nord de Dealurile Bistriţei. Vatra depresiunii este netedă, râul Budac creându-şi, în cuprinsul acesteia, o luncă bine dezvoltată (Şesul Orheiului), unde se află Pădurea din Şes. Aşezată, aşadar, în lunca Budacului şi înconjurată de suprafeţe ierboase, Pădurea din Şes este vizibilă de la câţiva kilometri depărtare. Clima în perimetrul Pădurii din Şes este cea specifică Depresiunii Budacului, temperat-continentală cu temperaturi medii anuale între 7-8°C. În interiorul pădurii, datorită marii umidităţi, temperatura este mai scăzută cu 0,5-1°C faţă de terenurile din împrejurimi. Apele Pădurii din Şes sunt reprezentate printr-un mic pârâu, numit de localnici Pârâul din Pădure (Figura 3) şi prin numeroase ochiuri de apă ce formează suprafeţe

mlăştinoase, fenomenul de înmlăştinire fiind favorizat de slaba înclinare a terenului pe care se află pădurea, de substratul argilos împermeabil şi de prezenţa apei freatice la mică adâncime (cca 1,5 -1,8 m). Aceste suprafeţe mlăştinoase sunt mult mai numeroase şi mai extinse în timpul primăverii, datorită topirii zăpezilor şi precipitaţiilor mai bogate (Figura 4). Solurile fac parte din clasa argiluvisoluri şi clasa solurilor hidromorfe, aceasta din urmă reprezentată prin lăcovişti negre, îmbibate cu apă mai ales în timpul primăverii. Excesul de umiditate determină o temperatură mai scăzută în sol, în timpul primăverii, ceea ce favorizează creşterea lalelei pestriţe, plantă foarte sensibilă (Mohan & Ardelean 1993). În afara sectoarelor mlăştinoase, laleaua pestriţă apare într-un număr mult mai mic de exemplare şi de obicei, în exemplare izolate, spre deosebire de terenurile cu exces de umiditate, unde frecvent sunt prezente grupuri de lalele pestriţe.

Figura 2. Localizarea Pădurii din Şes în cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud


43

Pădurea din Şes are o consistenţă rară (apreciem că arborii reprezintă 10-30% din suprafaţa de 1500 ha a acestei păduri) şi este un fragment dintr-o pădure mult mai extinsă, care ocupa pe vremuri întregul Şes al Orheiului. Cu toate că laleaua pestriţă este declarată monument al naturii, iar Pădurea din Şes este rezervaţie naturală, totuşi în perimetrul acesteia se manifestă un impact antropic destul de pronunţat. Astfel, Pădurea din Şes s-a rărit treptat datorită tăierilor abuzive, adesea ilegale, care au culminat, conform localnicilor, în anii de după Revoluţia din decembrie 1989 (Figura 5).

Vara, în Pădurea din şes, apar cirezile de vite care din fericire, evită să pască pe terenurile mlăştinoase, unde numărul de exemplare de lalele pestriţe este mai mare, dar aceste animale pot degrada solurile şi pot distruge bulbii lalelelor (Figura 6). Mai mult decât atât, pădurea atrage iubitorii de turism verde, înţeles ca turism ce presupune descinderea în natură, dar care adesea periclitează mediul înconjurător (Cocean et al 2011). Este şi cazul turismului verde practicat în Pădurea din Şes, căci în una dintre vizitele noastre de cercetare pe teren, erau vizibile urmele unui foc la care s-au preparat grătare, precum şi ambalaje de băuturi alcoolice, aruncate evident printre lalelele pestriţe (Figura 7).

Figura 3. Pârâul din pădure. Figura 4. Una dintre mlaştinile pădurii.

Figura 5. Datorită tăierilor ilegale, Pădurea din Şes are arbori foarte rari (Google Maps)


44

Turiştii care sosesc în Pădurea din Şes, aproape exclusiv la înflorirea lalelelor pestriţe îşi lasă amprenta asupra acestei flori rare şi prin ruperea, în scop de suvenir, a câtorva exemplare. De precizat, că această floare este foarte sensibilă şi odată ruptă se ofileşte foarte rapid, în decurs de cel mult 1-2 ore.

De asemenea, în perioada înfloririi lalelei pestriţei, la Orheiu Bistriţei are loc manifestarea artistică denumită Festivalul Lalelei Pestriţe. Deşi organizatorii, respectiv Primăria comunei Cetate, dau asigurări că festivalul se desfăşoară în afara ariei protejate, la intrarea în rezervaţie, în realitate nu se întâmplă acest lucru, căci vizitatorii nu pot fi opriţi să intre să admire lalelele pestriţe şi, eventual, să rupă câteva exemplare, ca să nu mai vorbim de maşinile parcate direct pe iarbă, de caii care pasc nestingheriţi prin pădure, de tarabele şi terasele, amenajate de asemenea, pe spaţiul verde (Figurile 8, 9 şi 10).

În acest an (2012), festivalul Laleaua Pestriţă s-a desfăşurat tacit, Primăria Cetate nu a mediatizat activitatea, tocmai pentru a nu atrage atenţia presei, a reprezentanţilor asociaţiilor ecologiste (care au protestat cu ocazia ediţiilor anterioare) şi a Gărzii de Mediu, care a amendat Primăria Cetate în anul 2011 cu 1000 lei, după desfăşurarea festivalului, lucru recunoscut de fostul viceprimar al comunei, care s-a arătat nemulţumit că această tradiţie atrage critici din partea iubitorilor de mediu (www.gardademediubn.ro).

Figura 6. Vite păscând în Pădurea din Şes. Figura 7. Foc pentru grătare în Pădurea din Şes.

Figura 8. Tarabe amenajate pe spaţiul verde. Figura 9. Maşini parcate pe spaţiul verde.

Figura 10. Cai păscând în Pădurea din Şes.


45

Concluzii. În urma cercetărilor de teren am descoperit că la Orheiu Bistriţei, laleaua pestriţă vegetează în Rezervaţia botanică de narcise Pădurea din Şes, deşi narcisele lipsesc cu desăvârşire din arealul acesteia. Atât Primăria Cetate, de care aparţine Ocolul Silvic Dealul Negru (custodele rezervaţiei), cât şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, recunosc că este o situaţie neconformă cu realitatea de pe teren, dar cele două instituţii nu au aceeaşi explicaţie cu privire la această situaţie: în timp ce Primăria Cetate susţine că în Pădurea din Şes nu a vegetat niciodată narcisa sălbatică, ci în apropierea acesteia, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud susţine că în trecut, în Pădurea din Şes, alături de laleaua pestriţă vegeta şi narcisa sălbatică, dar că de patru ani, nu a mai fost semnalat niciun exemplar din această specie (www.apmbn.ro, www.primariacetate.ro). Această situaţie se va rezolva anul viitor, când prin planul de management al rezervaţiei, care va fi întocmit de Ocolul Silvic Dealul Negru, Rezervaţia botanică de narcise Pădurea din Şes îşi va schimba denumirea în Rezervaţia de lalea pestriţă Orheiu Bistriţei, după cum ne-a precizat inspectorul de la APM Bistriţa-Năsăud. Din punctul nostru de vedere, custodele rezervaţiei, respectiv Primăria Comunei Cetate, prin Ocolul Silvic Dealul Negru, dar şi instituţiile cu responsabilităţi în protecţia mediului (APM Bistriţa-Năsăud, Garda de Mediu), ar trebui să se implice mai mult în protejarea lalelei pestriţe, să monitorizeze mai atent accesul vizitatorilor, precum şi acţiunile acestora în cadrul Pădurii din Şes, pentru a ţine sub control impactul antropic manifestat în această arie protejată. Bibliografie Bărbulescu C., Burcea P., Motcă G., 1980 Determinator pentru flora pajiştilor cu elemente

de tehnologie. Edit. Ceres, Bucureşti, 324 pp. Chintăuan I., Ştefan V., Marquier I., Coldea G., 2004 Arii protejate din Bistriţa-Năsăud.

Edit. Supergraph, Cluj-Napoca, 224 pp. Cocean P., Ilovan O., Boţan C., 2011 Judeţul Bistriţa-Năsăud. Edit. Academiei Române,

Bucureşti. Mohan G., Ardelean A., 1993 Ecologia şi protecţia mediului-manual preparator. Edit.

Scaiul, Bucureşti, 349 pp. *** www.apmbn.ro *** www.primăriacetate.ro *** www.gardademediubn.ro Autori: Cristina Rusu, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Claudiu Gavriloaie, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Ancuţa Maria Toniuc, Liceul cu Program Sportiv Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 18, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud Cum se citează acest articol: Rusu C., Gavriloaie C., Toniuc A. M., 2012 Impactul antropic în rezervaţia botanică ,,Pădurea din Şes de la Orheiu Bistriţei. Ecoterra 32:41-45.

Journal of Environmental Research and Protection · urmă reprezentată prin lăcovişti negre,...

Documents

Transcript of Journal of Environmental Research and Protection · urmă reprezentată prin lăcovişti negre,...