John Civil Succesiuni Materie

7/26/2019 John Civil Succesiuni Materie

1/38

1. caracterele juridice ale transmisiunii succesorale

Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fzice decedate (celce a lsat motenirea) ctre succesorii si. !!! mostenire=succesiune in Codul Civil;

Potrivit Codului civil, succesiunea este o transmisiune pentru cauz de

moarte, universal, unitar i indivizibil (alin. , art. "# Cod civil).

. $ransmisiunea succesoral este o transmisiune mortis causa, deoarecese produce numai %n urma decesului unei persoane fzice.

&ormele 'dreptului succesoral sunt aplicabile doar %n cazul decesuluipersoanei fzice, nu i %n cazul dizolvrii persoanelor uridice. &ormele carere*lementeaz transmisiunea succesoral sunt, %n principiu, aplicabile ipersoanelor uridice sau statului, %n cazurile %n care ei dob%ndesc calitatea desuccesor.

. Caracterul universal. $ransmiterea succesoral are un caracter universaldeoarece are ca obiect patrimoniul persoanei fzice decedate, ca o universalitate

uridic. Patrimoniul succesoral include at%t drepturile patrimoniale (activulsuccesoral) c%t i obli*a+iile patrimoniale (pasivul succesoral) pe care, cel ce a lsatmotenirea le avea la momentul decesului (art. """ Cod civil).

repturile i obli*a+iile nepatrimoniale, %n principiu, nu se transmit prinmotenire. -punem %n principiu, deoarece motenitorii vor dob%ndi dreptul deprotec+ie a inviolabilit+ii operei, de a autoriza publicarea ei, precum i dreptul de aob+ine brevet asupra inven+iei .

n patrimoniul succesoral nu se includ drepturile i obli*a+iile patrimonialecare poart caracter personal (contractate ori prevzute de le*e intuitu personae,cum ar f dreptul de uz sau de abita+ie, crean+a de %ntre+inere) i nici drepturile iobli*a+iile, prevzute de le*e sau contract, care sunt valabile numai %n timpul vie+iicelui ce a lsat motenirea i care %nceteaz la decesul lui (art. ""/ Cod civil).

#. Caracterul unitar. n principiu, patrimoniul este un tot unitar, adicne0rac+ionat, transmiterea acestuia prin succesiune se realizeaz de asemenea %nmod unitar, adic 0r a se 0ace vreo distinc+ie %ntre bunurile succesorale dupnatura ori provenien+a acestora.

". Caracterul indivizibil. Ca o consecin+ a caracterului indivizibil alpatrimoniului, i transmisiunea succesoral este indivizibil, %n sensul c nu poateavea loc o acceptare sau o renun+are par+ial la o motenire. Prin e1cep+ie de laacest caracter, motenitorul c2emat la motenirea mai multor cote succesorale %ntemeiuri di0erite poate accepta o cot i poate renun+a la alta (alin. l, art. 34 Codcivil).


2/38

atorit indivizibilit+ii succesiunii, dac la motenire sunt c2ema+i mai mul+imotenitori cu voca+ie la %ntrea*a avere succesoral, renun+area sau nedemnitateaunuia dintre acetia 0ace s creasc de drept pr+ile celorlal+i comotenitori (dreptulde acrescm%nt).

2. care este data deschiderii motenirii i n ce const elementele de

interes d.p.d.v. juridic al cunoaterii acesteia

() Motenirea unei persoane se desc2ide %n momentul decesului acesteia.

() Motenirea se desc2ide la ultimul domiciliu al de0unctului. ovada ultimuluidomiciliu se 0ace cu certifcatul de deces sau, dup caz, cu 2otr5rea

udectoreasc declarativ de moarte rmas defnitiv.

(#) ac ultimul domiciliu al de0unctului nu este cunoscut sau nu se a6 pe teritoriul7om5niei, motenirea se desc2ide la locul din +ar a6at %n circumscrip+ia notaruluipublic celui dint5i sesizat, cu condi+ia ca %n aceast circumscrip+ie s e1iste cel pu+inun bun imobil al celui care las motenirea. n cazul %n care %n patrimoniulsuccesoral nu e1ist bunuri imobile, locul desc2iderii motenirii este %ncircumscrip+ia notarului public celui dint5i sesizat, cu condi+ia ca %n aceastcircumscrip+ie s se a6e bunuri mobile ale celui ce las motenirea. 8tunci c5nd %npatrimoniul succesoral nu e1ist bunuri situate %n 7om5nia, locul desc2ideriimotenirii este %n circumscrip+ia notarului public celui dint5i sesizat.

(") ispozi+iile alin. (#) se aplic %n mod corespunztor atunci c5nd primul or*ansesizat %n vederea des0urrii procedurii succesorale este instan+a udectoreasc.

3. ce este capacitatea de a moteni? persoanele care au capacitatea de a

moteni

Persoanele care dob%ndesc prin succesiune elemente din patrimoniul succesoralpoart denumirea de succesori, motenitori sau erezi.

Con0orm Codului Civil, art. "##, pot f motenitori, %n cazul succesiunii9

a) testamentare, persoanele care se a6au %n via+ la momentul decesului celui cea lsat motenirea, precum i cele care au 0ost concepute %n timpul vie+ii celui ce alsat motenirea i s:au nscut vii dup decesul acestuia, indi0erent de 0aptul dacs%nt sau nu copiii lui, precum i persoanele uridice care au capacitate uridic civilla momentul decesului celui ce a lsat motenirea;


3/38

b) le*ale, persoanele care se a6au %n via+ la momentul decesului celui ce a lsatmotenirea, precum i copiii celui ce a lsat motenirea concepu+i %n timpul vie+ii luii nscu+i vii dup decesul acestuia.

-tatul dispune de capacitate succesoral testamentar, precum i de capacitate

succesoral asupra unui patrimoniu succesoral vacant.Mas succesoral reprezint patrimoniul de0unctului, %n+ele*%ndu:se prin aceastatotalitatea drepturilor i obli*a+iilor care au valoare economic, apar+in%nd unuisubiect de drept.

4. ce este capacitatea de a moteni? persoanele care nu au capacitatea de

a moteni

Persoanele 0r capacitate succesoral9

a) Persoanele fzice predecedate i persoanele uridice care au %ncetat s mai aibfin+ nu vor putea moteni deoarece numai cele care e1ist la data desc2ideriisuccesiunii au capacitate succesoral.

n cazul persoanei fzice, partea din motenire care s:ar f cuvenit persoaneipredecedate, dac ar f 0ost %n via+ la data desc2iderii succesiunii, va putea fculeas de ctre descenden+ii si, %n cazul motenirii le*ale, %n condi+iile prevzute

de le*e pentru reprezentarea succesoral. Motenitorii %n via+ ai lui de cuus vor fcei care, %n nume propriu, vor cule*e motenirea %n cazul %n care condi+iilereprezentrii sunt ne%ndeplinite.

b) Comorien+ii : sunt dou sau mai multe persoane decedate %n aceeai %mpreurarei %n condi+ii %n care este imposibil de apreciat e1act care dintre ele a supravie+uitceleilalte.

c) Persoanele fzice decedate %n acelai timp (codeceda+ii) : sunt dou sau maimulte persoane care au decedat %n condi+ii %n care este imposibil de stabilit dacuna a supravie+uit celeilalte i %n care nu se poate proba identitatea de cauz a

mor+ii.

5. noiunea nedemnitii succesorale i felurile acesteia. Reperele

eseniale ale reimului juridic al nedemnitii de drept i ale celui pe care

l are nedemnitatea judiciar

&edemnitatea succesoral este o sanc+iune civil care const %n %nlturareanedemnului at5t de la motenirea le*al, c5t i de la cea testamentar av5nd %n


4/38

vedere 0aptul c acesta a sv5rit o 0apt *rav, prevzut e1pres de le*iuitor,%mpotriva de0unctului sau a unui succesibil al acestuia.

Potrivit art.


5/38

a) voca+ie succesorala *eneral; :::: oca+ia succesoral *eneral este c2emarea lamotenire, %n temeiul le*ii, a tuturor rudelor de0unctului i, %mpreun cu acestea, aso+ului supravie+uitor.

>e*ea a limitat, pe linie colateral, voca+ia succesoral le*al la *radul al @:

lea de rudenie inclusiv. n linie dreapt, ascendent sau descendenta, nu e1istlimitri.

oca+ia *eneral sau poten+ial nu le *aranteaz rudelor p5n la *radul @care sunt c2emate la motenire alturi de so+ul supravie+uitor c vor cule*emotenirea lsat de de0unct sau o parte din aceasta. oca+ia lor concret de acule*e e0ectiv motenirea %n cauz este determinat prin devolu+iunea succesoralle*al. n acest sens, le*ea stabilete o anumit ordine de c2emare le*al lamotenire.

b) voca+ie succesoral concret (e0ectiv sau util).

>e*iuitorul a instituit %n cadrul devolu+iunii le*ale a motenirii o anumitordine de c2emare concret la motenire a rudelor de0unctului ca s se eviteimpr+irea averilor succesorale %n 0oarte multe pr+i de o valoare ne%nsemnat.8adar, pentru ca o persoana s fe c2emat e0ectiv la motenire %n temeiul le*ii (saib voca+ie succesoral concret) nu este sufcient ca ea s 0ac parte dincate*oria motenitorilor le*ali cu voca+ie *eneral. 8st0el, trebuie %ndeplinita i ocondi+ie ne*ativ, i anume aceea ca persoana %n cauza s nu fe %nalturat de lamotenire de o alta, cu voca+ie *eneral, dar c2emat de le*e %n ran* pre0erabil.Persoana pentru care le*ea re*lementeaz un ran* pre0erabil are voca+ie concret,util.

Ardinea de pre0erin+ se stabileste %n 0unctie de clasa de motenitori i *radul derudenie. 8ceste criterii stau la baza a doua principii9

principiul priorit+ii clasei de motenitori %n ordinea stabilit de le*e (%ntremotenitorii din clase di0erite);

principiul pro1imit+ii *radului de rudenie (%ntre motenitorii din aceeai clas)

Prin aplicarea acestor principii sunt determinate, %n cadrul devolu+iunii le*ale amotenirii, persoanele cu voca+ie succesoral le*al concret (util) la motenireade0unctului.

%. principiile enerale ale motenirii devoluiunii leale a motenirii.

&'cepiile de la aceste principii

() 7udele de0unctului vin la motenire %n urmtoarea ordine9

a) clasa %nt5i9 descenden+ii;

b) clasa a doua9 ascenden+ii privile*ia+i i colateralii privile*ia+i;


6/38

c) clasa a treia9 ascenden+ii ordinari;

d) clasa a patra9 colateralii ordinari.

() ac %n urma dezmotenirii rudele de0unctului din clasa cea mai apropiat nupot cule*e %ntrea*a motenire, atunci partea rmas se atribuie rudelor din clasa

subsecvent care %ndeplinesc condi+iile pentru a moteni.

(#) nuntrul fecrei clase, rudele de *radul cel mai apropiat cu de0unctul %nlturde la motenire rudele de *rad mai %ndeprtat, cu e1cep+ia cazurilor pentru carele*ea dispune alt0el.

(") ntre rudele din aceeai clas i de acelai *rad, motenirea se %mparte %n mode*al, dac le*ea nu prevede alt0el.

(. repre)entarea succesoral() Poate f reprezentat persoana lipsit de capacitatea de a moteni, precum inedemnul, c2iar a6at %n via+ la data desc2iderii motenirii.

() Pentru a veni prin reprezentare succesoral la motenirea de0unctului,reprezentantul trebuie s %ndeplineasc toate condi+iile *enerale pentru a:l motenipe acesta.

(#) 7eprezentarea opereaz c2iar dac reprezentantul este nedemn 0a+ dereprezentat sau a renun+at la motenirea lsat de acesta ori a 0ost dezmotenit deel.

1*. enumerarea drepturilor pe care soul supravieuitor le are cu privire la

motenirea soului decedat

Conditii i cote. >a data decesului, so+ul supravietuitor are drept lamotenirea averii lsate de de0unct. 8cest drept e1ist c2iar dac so+ii erau %nprocedur de divor+, dac la data decesului %nc nu e1ista o 2otrare de divortdefnitiva.

ac dup de0unct au rmas at5t motenitori le*ali (prin+i, copii, 0ra+i,nepo+i etc), c5t i so+ supravietuitor, acesta din urm este c2emat la mostenirealturi de oricare dintre ei, dar partea care %i revine din avere este urmtoare9

a+ un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului

-copii, nepoi etc+/


7/38

0+ o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti

privileiati -prinii+, cat si cu colaterali privileiati ai defunctului -fraii i

surorile+/

c+ o jumatate din mostenire, daca vine in concurs e numai cu ascendenti

privileiati, e numai cu colaterali privileiati ai defunctului/d+ trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs e cu ascendenti

ordinari -0unici etc+, e cu colaterali ordinari ai defunctului -nepoi de la

fratesor etc+.

@n absenta acestor persoane sau daca niciuna dintre ele nu vrea ori nu poatesa vina la mostenire, sotul supravietuitor cule*e intrea*a mostenire.

reptul special de mostenire al sotului supravietuitor

Cand nu vine in concurs cu descendentii de0unctului, sotul supravietuitor

mosteneste, pe lan*a cota artat mai sus, mobilierul si obiectele de uz casnic careau 0ost a0ectate 0olosintei comune a sotilor.

11. dreptul special de motenitor leal a soului supravieuitor

relementat de art. ("4 od civil. ondiii de e'isten, o0iect

8rt.


8/38

reptul de abitatie se stin*e la parta, dar nu mai devreme de un an de ladata desc2iderii mostenirii. 8cest drept inceteaza, c2iar inainte de implinireatermenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.

$oate liti*iile cu privire la dreptul de abitatie re*lementat prin prezentul

articol se solutioneaza de catre instanta competenta sa udece partaul mostenirii,care va 2otari de ur*enta, in camera de consiliu.

13. compunerea celor 4 clase de motenitori leali. &numerai caracterele

juridice ale drepturilor succesorale ale motenitorilor leali ce fac parte

din ecare din cele 4 clase succesorale

C>8-8 @ ? MA-$?&@$A7@ >?D8>@

Clasa @ de mostenitori, descendentii, sunt primele rude c2emate la mostenirea

de0unctului (c0. art. //< C.civ.)

@n aceasta cate*orie intra9 copii, nepotii, stranepotii si urmasii lor in linie dreapta lainfnit.

&u are relevanta daca acesti descendenti sunt din casatorie sau din a0ara ei, suntadoptati sau fresti.

@ntre descendenti, succesiunea se imparte pe capete, dupa numarul lor intredescendentii de acelasi *rad c2emati la mostenire. aca descendentii de *rad maiindepartat sunt c2emati la mostenire prin reprezentare, opereaza impartirea pe

tulpini.escendentii sunt mostenitori rezervatari, sezinari iar daca vin la mostenire maimulti descendenti sau in concurs cu sotul supravietuitor sunt obli*ati la raportuldonatiilor daca liberalitatea nu s:a 0acut cu scutire de raport.

C>8-8 8 @@:8 ? MA-$?&@$A7@ >?D8>@

Clasa a doua de mostenitori cuprinde reude privile*iate ale de0unctului9 parintiiacestuia : numiti ascendenti privile*iati; precum si pe 0ratiisurorile de0unctului sidescendentii acestora : colateralii privile*iati.

C>8-8 8 @@@:8 ? MA-$?&@$A7@ >?D8>@

Clasa a treia de mostenitori cuprinde pe ceilalti ascendenti ai de0unctului :ascendentii ordinari, cu e1cluderea ascendentilor privile*iati.

Prin urmare intra in aceasta clasa9 bunicii, strabunicii... pe linie ascendenta directa0ara limita in *rad.


9/38

C>8-8 8 @:8 ? MA-$?&@$A7@ >?D8>@

Clasa a patra de mostenitori cuprinde rude mai indepartate in linie colaterala, panala *radul @ inclusiv, precum9 unc2ii, matusile, verii primari, 0ratiisurorile bunicilorde0unctului.

14. motenirea vacant. 6oiune, titulari, natura juridic a dreptuluiasupra motenirii vacante

Motenirea vacant se cuvine statului i este caracterizat, %n *eneral, delipsa total a succesorilor le*ali sau testamentari () sau, dac acetia e1ist, de0aptul c voca+ia lor concret nu se %ntinde asupra %ntre*ii mase succesorale ().

8rt. /4E din Codul Civil o defnete ast0el9 '%n lips de motenitori le*ali sautestamentari, bunurile lsate de de0unct trec %n proprietatea statului.

8st0el, con0orm te1tului citat, statul cule*e motenirile rmase 0ar succesori,

adic cele %n care la data desc2iderii succesiunii9

F nu e1ist nici un succesor le*al sau testamentar;

F succesibilii le*ali nerezervatari au 0ost dezmoteni+i de decuus;

F succesibilii le*ali isau testamentari renun+ la motenire;

F succesibilii le*ali sunt nedemni.

15. deniia i caracterele juridice ale testamentului

$estamentul : ca si act care sta la baza transmisiunii testamentare amostenirii : este defnit in art E#" &CC ca find Gactul unilateral, personal sirevocabil, prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre 0ormelecerute de le*e, pentru timpul cand nu va mai f in viata.G

&ste un act juridic unilateral. $estamentul este un act uridic intrucatpresupune o mani0estare de vointa 0acuta in scopul de a produce e0ecte uridice sieste unilateral intrucat presupune numai mani0estarea de vointa a autorului sau.in acest punct de vedere, testamentului ii sunt aplicabile si precederile art #":#3 &CC care re*lementeaza actul uridic unilateral. Hiind un act uridic,testamentul trebuie sa indeplineasca toate conditiile de 0ond cerute pentru

valabilitatea actelor uridice. @n plus, in masura in care va contine unul sau maimulte le*ate : si trebuie sa recunoastem ca cea mai mare parte a testamentelorcontin cel putin un le*at : testamentul va trebui sa indeplineasca si conditiile cerutede le*e pentru liberalitati. Mani0estarea de vointa apta de a produce e0ecte uridiceeste cea a testatorului, 0ara a avea vreo importanta mani0estarea de vointaulterioara a benefciarilor testamentului.


10/38

&ste un act juridic personal. 8ceasta inseamna ca testamentul nu poate fintocmit decat de catre parte personal, 0ara a se admite reprezentarea. @ntele*emprin aceasta ca testamentul nu se va putea inc2eia prin intermediul unui mandatar,al unui reprezentant le*al sau al unui avocat. Mani0estarea de vointa trebuie sa feobli*atoriu a partii, e1primata personal, intr:una dintre 0ormele prevazute de le*e.

Caracterul personal al testamentului se ustifca prin importanta pe care acesta oare precum si prin consecintele pe care le implica. 8st0el, avand in continutul saudispozitii de ultima vointa ale autorului, se vrea ca acestea sa fe con0orme cuvointa interna a celui care inc2eie actul si sa reprezinte e1act ultimele sale dorinte.Ari, pe de o parte, se presupune ca un reprezentant poate, voit sau nu, sa alterezevointa testatorului sau sa inc2eie actul necunoscand in totalitate vointa acestuia si ,pe de alta parte, se poate presupune deasemenea ca in intervalul de timp scursintre momentul acordarii puterii de reprezentare si momentul inc2eierii e0ective aunui testament dorintele testatorului sa se modifce.

&ste un act juridic individual.8ceasta este o caracteristica ce rezulta atat

din caracterul personal al testamentului cat si din prevederile art E#/ &CC. 8st0el,este interzis sub sanctiunea nulitatii absolute, ca doua sau mai multe persoane sa:si afrme dispozitiile de ultima vointa prin acelasi act, indi0erent daca testeaza unain 0avoarea celeilalte sau in 0avoarea unui tert. @n re*lementarea actuala aceastainterdictie poarta denumirea de Gtestament reciprocG, denumire care poate *eneraanumite con0uzii. &u este vorba de reciprocitatea dispozitiilor testamentare, insensul ca partile dispun una in 0avoarea celeilalte , ci numai de e1istenta unordispozitii testamentare apartinand a doua sau mai multe persoane si care sunt0acute prin intermediul aceluiasi act, a aceluiasi inscris. Prin urmare, vor f permiseorice dispozitii testamentare cu caracter de reciprocitate, daca sunt 0acute prin acte

di0erite. &u va f admisa, insa, sub nici un motiv, inc2eierea unui sin*ur act care sacontina dispozitii testamentare ale mai multor persoane, indi0erent de benefciarulacestora. -anctiunea nulitatii absolute trebuie sa reprezinte un impedimentinsurmontabil la autentifcarea unui asemenea testament, putand determina, incazul in care partile insista in solicitarea lor, respin*erea actului in con0ormitate cuprevederile art / din le*ea #/


11/38

0ace. 7evocarea testamentului reprezinta deasemenei un act uridic unilateral,implicand numai mani0estarea de vointa a testatorului si avand de indeplinit toateconditiile de 0ond necesare pentru valabilitatea oricarui act uridic . Arice renuntarela dreptul de a revoca testamentul, declararea acestuia ca irevocabil precum siorice clauza sau conventie avand ca obiect punerea testatorului in imposibilitatea

de a revoca un testament vor f lovite de nulitate absoluta, norma incalcata avandcaracter imperativ. @mpiedicarea unei persoane in a:si revoca testamentulreprezinta , con0orm art


12/38

trans0erurile patrimoniale operand numai in acel moment. Prin urmare, le*aratii nuvor avea nici un drept asupra bunurilor cuprinse in testament atata vreme cattestatorul este in viata, acesta pastrandu:si inte*ral toate drepturile sale asuprabunurilor respective. $ocmai de aceea instrainarea bunurilor cuprinse in testamenteste considerata de art E/4 alin &CC drept revocare voluntara a le*atului.

8ceasta caracteristica a testamentului se a6a la baza caracterului revocabil alacestuia, producerea e0ectelor uridice find le*ata numai de momentul desc2ideriimostenirii, respectiv al decesului persoanei . Pana la acest moment, avand invedere lipsa e0ectelor uridice, o persoana va putea oricand modifca sau revocatestamentul dea intocmit. Producerea e0ectelor testamentului dupa decesultestatorului este clar si e1pres prevazuta in ultima parte a art E#3 &CC carestabileste, principial , continutul testamentului, intr:o enumerare enuntiativa iar nulimitativa inc2eiata cu sinta*ma Gsi alte dispozitii care produc e0ecte dupa decesultestatoruluiG. $rebuie sa mai 0acem precizarea ca , datorita acestei caracteristici pecare o are, testamentul nu va putea cuprinde clauze care sa fe e1ecutate in timpulvietii testatorului. 8st0el, nu se vor admite dispozitii de tipul G las averea meale*atarului, cu conditia ca acesta sa ma intretina pe toate durata vietii meleG , sau Glas imobilul le*atarului cu conditia ca acesta sa plateasca ratele a0erente cumparariiacestuia incepand de azi si pana la momentul ac2itarii inte*raleG. 8semeneaclauze , c2iar daca sunt e1ecutate de le*atar, in a0ara de 0eptul ca se opuncaracterului de act pentru cauza de moarte al testamentului, reprezinta conventiire0eritoare la o mostenire nedesc2isa inca, autorul promitand practic sa trans0eredrepturile eventuale constand in mostenirea sa, nedesc2isa inca, in sc2imbulcontraprestatiilor le*atarului, e0ectuate inca din timpul vietii testatorului.

1!. cuprinsul testamentului. &numerai principalele acte juridice care se

pot resi n testament

$estamentul poate cuprinde una sau mai multe dispozi+ii de ultim voin+,care, fecare %n parte, constituie un act uridic independent de celelalte. Abiectulprincipal al testamentului %l constituie le*atele, care sunt acte uridice re0eritoare labunurile care alctuiesc patrimoniul succesoral (le*ate universale sau cu titluuniversal) sau la bunurile ce 0ac parte din acel patrimoniu (le*ate cu titlu particular).

$otusi, testamentul poate cuprinde i alte dispozi+ii de ultim voin+ ale testatorului,cum ar f9

:sarcini impuse le*atarilor, respectiv obli*a+ii de natur patrimonial sau moral pe

care trebuie s le e1ecute *ratifcatul, dac accept le*atul (art. 4#E C. civ.);:dezmoteniri (e12eredri), respectiv acele dispozi+ii prin care sunt %nltura+i de lamotenire e1pres sau implicit to+i sau anumi+i motenitori le*ali nerezervatari saucei rezervatari, de la cotitatea disponibil (art. 4" C. civ.);

:desemnarea unuia sau c2iar a mai multor e1ecutori testamentari, persoane fzicecare s indeplineasc actele de ultim voin+ a testatorului;


13/38

:revocarea dispozitiilor unui testament %ntocmit anterior;

:retractarea revocrii dispozi+iilor unui testament anterior;

:partaul %mpr+eal de ascendent (art. B


14/38

$estamentul olo*ra0 este acela pentru a crui validitate se cere ca testatoruls %l scrie, dateze Ii semneze cu m5na lui. $estamentul este nul absolut dac nusunt respectate aceste condiJii de validitate la %ntocmirea lui (potrivit art. E" din&oul Cod Civil).

$estamentul olo*ra0 prezint multiple inconveniente 0aJ de testamentulautentifcat la notariat, dar literatura uridic menJioneaz Ii unele avantae. omenumera mai os c5teva dintre aceste avantae.

1(. testamentul autentic

$estamentul autentic sau notarial este acel testament realizat prinintermediul unui notar public. $estatorul (persoana care 0ace testamentul) %i vadicta dispozi+iile de ultim voinJ %n 0a+a notarului public, de obicei, %n prezenJa a doimartori.

$estamentul notarial este 0orma de testament cea mai si*ur, at5t din punctde vedere uridic : find cel mai *reu de atacat %n instanJ, c5t Ii material : deoareceeste pstrat %ntr:un loc si*ur, inaccesibil persoanelor ru:inten+ionate, Ii prezintmultiple avantae 0aJ de testamentul olo*ra0 sau cel atestat de un avocat (doartestamentul redactat de un notar public are valoare de act autentic).

2*. leatul. 6oiune i clasicare

>e*atul este o liberalitate, adica un act uridic unilateral, cu titlu *ratuit sipentru cauza de moarte, cuprins intr:un testament, prin care testatorul desemneazauna sau mai multe persoane (numite le*atari), care, la decesul sau, vor primi, dupacaz, intre* patrimoniul, o 0ractiune din patrimoniu sau anumite bunuri determinatedin patrimoniul apartinand testatorului.

upa criteriul modalitatilor ce le a0ecteaza, le*atele pot f9

: le*ate pure si simple,

: le*ate a0ectate de termen,

: le*ate sub conditie, sau

: le*ate cu sarcina.

upa criteriul obiectului lor, le*atele pot f9

: le*ate universale,

: le*ate cu titlu universal, sau


15/38

: le*ate cu titlu particular.

>e*atele testamentare sunt concepute ca acte uridice menite sa asi*uredevolutiunea bunurilor lasate de de0unct potrivit vointei sale, iar nu potrivit re*ulilordevolutiunii succesorale le*ale (ab intestat).

ispozitie testamentara prin care se lasa cuiva , cu titlu *ratuit, fe un intre*patrimoniu (le*at universal), fe o 0ractiune sau un *rup de bunuri din acestea (le*atcu titlu universal), fe numai unul sau mai multe bunuri determinate (le*at cu titluparticular).

21. revocarea leatului

a. Revocarea voluntara e'presa. Potrivit art.


16/38

0. Revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine.>e*iuitorul precizeazaprin art.


17/38

@n consecinta, testatorul poate dezmosteni numai partial mostenitoriirezervatari (cat priveste cotitatea disponibila). ceilalti mostenitori, nerezervatari,pot f dezmosteniti 0ara nicio limita.

7elurile e'heredarii

in punct de vedere al modului de mani0estare, vointa de a dezmosteni poatef directa sau indirecta. ?12eredarea poate interveni si ca sanctiune.

&'heredarea directaeste acea dispozitie prin care testatorul declara inmod e1pres, prin testament, vointa sa dea inlatura de la mostenire anumitimostenitori.

?12eredarea directa poate f partiala sau totala. ?12eredarea este partialacand testatorul inlatura de la mostenire anumiti mostenitori le*ali. @n acest caz,vointa testatorului se intre*este cu cea a le*iuitorului, in sensul ca succesiunea seva cuveni mostenitorilor le*ali dupa inlaturarea celor dezmosteniti.

Prin dezmostenirea unuia sau mai multor mostenitori (dar nu a tuturor),testatorul a acceptat indirect sporirea partilor celorlalti mostenitori le*ali. ecie12eredarea directa partiala poate f interpretata si ca o instituire indirecta dele*atari,

?12eredarea directa este totalain cazul in care testatorul dezmosteneste petoti mostenitorii le*ali (rude cu vocatie succesorala le*ala si sotul supravietuitor).

aliditatea unei asemenea dispozitii, care inlatura in totalitate devolutiuneale*ala (daca nu e1ista mostenitori rezervatari), 0ara a o inlocui printr:una

testamentara, difcil de acceptat din punct de vedere uridic, a 0ost totusirecunoscuta.

@n cazul e12eredarii totale, bunurile ce alcatuiesc mostenirea raman bunurivacante si cu acest titlu sunt atribuite statului (sin*urul mostenitor le*al ce nupoate f dezmostenit), in temeiul art./4E cod civil.

&'heredarea indirectase realizeaza prin instituirea unor le*ate careepuizeaza intrea*a mostenire. @n 0elul acesta, in limitele cotitatii disponibile,mostenitorii le*ali sunt inlaturati de la succesiune, intrucat a institui le*atariinseamna, in aceeasi masura, a e12ereda pe mostenitorii le*ali.

A situatie speciala intervine in cazul in care testatorul a lasat un le*atuniversal in 0avoarea unui tert, dezmostenind ast0el pe toti mostenitorii le*ali, iarle*atul este caduc. @ntrebarea care se pune, in acest caz, este cui se vor cuvenibunurile mostenirii9 mostenitorilor le*ali sau statuluiK


18/38

7ezolvarea problemei depinde de interpretarea vointei testatorului9 dacatestatorul a dorit sa indeparteze neconditionat mostenitorii le*ali de la succesiune,bunurile vor reveni statului; daca testatorul s:a multumit sa pre0ere persoanainstituita le*atar universal altor mostenitori, bunurile vor reveni acestora din urma.

&'heredarea sanctiuneeste o dispozitie de ultima vointa prin caretestatorul prevede ca vor f inlaturati de la mostenire acei mostenitori care vor atacatestamentul cu actiune in nulitate.

8ceasta dispozitie testamentara a aparut din dorinta testatorului de aimpidica pe mostenitori sa atace prevederile testamentului, e1cluzandu:i de lamostenire sau reducadu:i la rezerva le*ala (daca este cazul).

?12eredarea sanctiune este nula daca are ca scop apararea dispozitiilortestamentare ilicite sau imorale. impotriva, o asemenea e12eredare este valabiladaca urmareste sa si*ure e1ecutarea unor dispozitii testamentare care nu sunt

contrare le*ii.

24. deniia i caracterele juridice ale re)ervei succesorale

in articolele codului civil se pot desprinde elementele necesare pentrustabilirea acelei pr+i din patrimoniul de0unctului care este rezervata, con0orm le*ii,anumitor motenitori le*ali i, respectiv, a acelei pr+i de care de0unctul puteadispune liber, sub 0orm de liberalit+i sau e12eredri.

efnitie9 7ezerva succesoral este acea parte din patrimoniul celui care las

motenirea la care persoanele apropiate de0unctului (mostenitorii rezervatari) audreptul %n virtutea le*ii, %mpotriva voin+ei sale mani0estate prin liberalit+i 0cute %ntimpul vie+ii (dona+ii) isau prin dispozi+ii testamentare pentru cauz de moarte(le*ate sau e12eredri). 8sadar, daca are mostenitori rezervatari, testatorul poatedispune prin liberalitati doar de o parte din mostenire numita cotitate disponibila.

Prin urmare, dac de0unctul are motenitori rezervatari i dac a dispus depatrimoniul su prin dona+ii isau testament, masa succesoral, la care se adau*dona+iile 0cute %n timpul vie+ii, se divide %n dou pr+i9

:rezerva succesoral, pe care o vor mosteni succesorii rezervatari, c2iar i %mpotriva

voin+ei liberale a de0unctului, i

:cotitatea disponibil, %n privin+a creia voin+a de0unctului este suveran,discre+ionar.

aracterele juridice ale re)ervei succesorale


19/38

aracterul succesoral al re)ervei

@n prisma caracterului sau succesoral, rezerva este o parte a motenirii (pars2ereditatis), dar nu a celei pe care de0unctul o lasa e0ectiv, ci o portiune dinsuccesiunea pe care acesta ar f lasat:o daca nu 0acea liberalitati. 7ezerva se

atribuie motenitorilor rezervatari indi0erent de voin+a de0unctului. 8st0el, se voravea %n vedere atat patrimoniul de0unctului la data mor+ii, cat i dona+iile pe care le:a 0acut in timpul vie+ii i care se adau* la activul net al patrimoniului succesoralpentru calcularea rezervei.

Hiind o parte a motenirii care se atribuie rezervatarilor %n calitate demotenitori le*ali, rezerva poate f pretins numai de cei care vin e0ectiv lamotenire, respectiv %ndeplinesc condi+iile necesare pentru aceasta (au capacitatesuccesoral, voca+ie concret la motenire, nu sunt nedemni) i accept pur isimplu sau sub benefciu de inventar motenirea. Con0erind calitatea de motenitorrezervatar descenden+ilor, prin+ilor i so+ului supravie+uitor al de0unctului, le*ea

condi+ioneaz dreptul la rezerv de c2emarea e0ectiv la motenire i de acceptareaei. e e1emplu, prin+ii nu au dreptul la rezerv %n prezen+a descenden+ilor pentruc 0ac parte din clasa a doua de motenitori le*ali, iar nepo+ii %n prezen+a copiilorde0unctului, dat find c sunt rude de *radul doi (nu au voca+ie concret). $ot ast0el,nedemnitatea sau renun+area la motenire desfinteaza si dreptul la rezerva,desfin+and cu e0ect retroactiv voca+ia succesoral.

Cel care cule*e rezeva are obli*atia sa plateasca datoriile partii respective demostenire, ultra vires 2ereditatis, dac a acceptat succesiunea pur i simplu, iardac a acceptat sub benefciu de inventar, intra vires 2ereditatis i numai cubunurile motenirii (cum viribus). 7ezerva %i apr pe motenitorii rezervatari

%mpotriva actelor liberale e1cesive ale de0unctului, dar mentine obli*a+iasuccesorilor acceptan+i, inclusiv rezervatari, de a plati datoriile motenirii. 7ezervase calculeaz numai %n raport de activul net care e1ista %n patrimoniul de0unctului %nmomentul desc2iderii motenirii, deci sczand pasivul succesoral.

aracterul imperativ al re)ervei

>e*ea stabileste imperativ care sunt motenitorii rezervatari i cuantumulrezervei. 8ceste aspecte nu pot f modifcate prin voin+a celui care las motenirea,nici c2iar cu acordul viitorilor (prezumtivilor) motenitori rezervatari. e e1emplu,c2iar daca acestia ar consim+i la micorarea cuantumului rezervei. e alt0el, un

asemenea act este un pact asupra unei moteniri viitoare interzis de le*e si ari f nulabsolut si dac ar %mbrca 0orma unei dispozi+ii testamentare 0acute de testator. ee1emplu, dispozi+ia prin care testatorul dispune micorarea rezervei motenitorilorsi sau impune o sarcin asupra rezervei. ispuntorului ii sunt interzise oricemodalitati sau clauze care ar leza drepturile motenitorilor rezervatari.

>e*ea stabilete imperativ numai dreptul la rezerv, dar nu i obli*a+iae1ercitrii dreptului. 8sadar, dup desc2iderea motenirii, succesibilul rezervatar


20/38

poate renun+a total sau par+ial la dreptul con0erit de le*e. e e1emplu, poaterenun+a la motenire sau poate imparti bunurile succesorale prin bun %nvoial %ncadrul procedurii succesorale notariale etc.

8ctele %nc2eiate cu nerespectarea dispozi+iilor le*ale privitoare la rezerv

sunt sanc+ionate cu nulitatea absolut %ntruc5t dezmotenirea rezervatarilorcontravine celor mai elementare norme de moral si ec2itate. @n acelasi timp,rezerva succesoral are i caracter social pentru ca 0amilia este nucleul de baz alsociet+ii.

aracterul propriu al dreptului la re)erv

reptul la rezerv este unul propriu, nscut %n persoana motenitorilorrezervatari la data desc2iderii motenirii. 8sadar, mostenitorii rezervatari nudobandesc dreptul la rezerva de la de0unct, pe cale succesorala. 8lt0el, toate actelede0unctului ar f opozabile mostenitorului rezervatar, inclusiv cele prin care se aduce

atin*ere rezervei, si rezervatarii nu ar mai putea f proteati efcient dpdv. le*al.@n privin+a dreptului la rezerv, descenden+ii, prin+ii i so+ul supravie+uitor nu

sunt succesori %n drepturi (2abentes causam) 0a+ de actele %nc2eiate le de0unct iprin care se aduce atin*ere acestui drept, ci au calitatea de er+i i, ca atare, acesteacte nu le sunt opozabile. $oate celelalte acte inc2eiate de cel care las motenirea(acte cu titlu oneros i acte lezinteresate) produc e0ecte 0a+ de motenitoriirezervatari : ca i 0a+ de orice alt motenitor : %n calitatea lor de succesori %ndrepturi, cu deosebire c motenitorii nerezervatari sunt succesori %n drepturi cuprivire la toate actele de0unctului, inclusiv liberalit+ile.

reptul la re)erv n natur

Motenitorii rezervatari au dreptul la rezerv %n natur, iar nu sub 0ormaec2ivalentului %n bani. 8ceasta deoarece cotitatea disponibil i, indirect, rezervasuccesoral sunt determinate ca pr+i din motenire, ca 0rac+iuni din bunurilede0unctului. ?i %i valorifc dreptul la rezerv %n calitate de proprietari (coproprietari

%n indiviziune) de bunuri si nu %n calitate de creditori ai unei crean+e. ac prinliberalitatile 0acute de de0unct s:a adus atin*ere rezervei, ea trebuie re%ntre*it %nnatur, nu prin ec2ivalent. e e1emplu, donatarul sau le*atarul nu:l pot obli*a perezervatar s accepte contravaloarea rezervei. ona+ia urmeaz s fe rezolvit inlimita rezervei. 7espectiv, le*atul devine inefcace, iar motenitorul rezervatar

dob5ndeste ast0el proprietatea bunului %n limita rezervei. &ici de0unctul nu poatenesocoti dreptul la rezerv %n natur. e e1emplu, nu poate sa dispun v5nzareaimobilului prin licita+ie i atribuirea sau re%ntre*irea rezervei din pre+ul ob+inut.

$otusi, %n mod e1cep+ional, %n anumite cazuri prevzute e1pres de le*e,rezerva poate f atribuit sau %ntre*it sub 0orma unui ec2ivalent %n bani. ee1emplu, dac donatarul a %nstrinat bunul donat %nainte de desc2iderea motenirii.


21/38

Motenitorul rezervatar poate accepta atribuirea sau %ntre*irea rezervei sub0orma unui ec2ivalent bnesc. ?l are dreptul sa pretinda rezerva in natura, dar nueste obli*at in acest sens.

@n s05rit, dreptul la rezerva %n natur nu vizeaz totalitatea bunurilor din

patrimoniul de0unctului (cot:parte din toate bunurile). ac valoarea obiectuluiliberalit+ii (de e1emplu, a bunului donat sau lsat le*at) se %ncadreaz %n limitelecotit+ii disponibile, benefciarul liberalit+ii %l poate pstra, rezerva find satis0cut

%n natura din alte bunuri, inclusiv sume de bani, e1istente %n patrimoniuluisuccesoral. Prin urmare, dispuntorul are o 0acultate de ale*ere; poate 2otr%bunurile (de e1emplu, anumite lucruri mobile sau imobile) care vor alctui obiectulliberalit+ii %n limita cotit+ii disponibile i, implicit, rezerva %n natur (restulbunurilor mobile sau imobile). Mai mult dec5t at5t, se admite i Gdele*areaG0acult+ii de ale*ere le*atarului, care va desemna bunurile ce vor alctui disponibilulle*at, restul bunurilor %n natur revenind motenitorilor rezervatari. >e*atarul careeste i el motenitor rezervatar va putea adu*a la cotitatea disponibil, %n acest

scop, i cota sa de rezerv.

aracterul colectiv al re)ervei

Cand e1ist mai mult motenitori rezervatari, de e1emplu, trei sau mai mul+idescendenti, rezerva lor se determin i se atribuie %n mod colectiv sau *lobal.Codul civil stabilete partea sau cotitatea disponibil, iar restul bunurilor se atribuiecu titlu de rezerv, %n indiviziune, motenitorilor rezervatari care pot i accepta smoteneasc.

Haptul ca rezerva are un caracter colectiv, determinandu:se i atribuindu:se

*lobal, nu inseamna c de renun+area sau nedemnitatea unui motenitor rezervatarvor profta comotenitorii si rezervatari. 7ezerva se calculeaz %n 0unc+ie de ceicare motenesc i care au calitatea de rezervatari; cine nu motenete nu poate frezervatar. e e1emplu, %n cazul a trei copii (rezerva ar f de #"), dintre care unuleste nedemn sau renun+ la motenire, rezerva se calculeaz %n 0unc+ie demotenitorii rezervatari care vin e0ectiv la motenire (deci #). Prin copil sauprinte GlsatG de de0unct se %n+ele*e Glsat ca motenitorG. Ar, titlul de motenitoral renun+torului sau nedemnului se desfin+eaz cu e0ect retroactiv el devenindstrin de motenire.

8ndisponi0ilitatea re)ervei

octrina uridica trateaza si subiectul caracterului indisponibil al rezervei.8ceasta indisponibilitate este relativ () i par+ial ().

() @ndisponibilitatea este relativa deoarece dreptul de a dispune a celui celasa mostenirea este limitat numai daca are mostenitori rezervatari si doar in 0olosullor. &umai mostenitorii sai rezervatari pot invoca atin*erea adusa rezervei si doar eipot pretinde reintre*irea acesteia.


22/38

() @ndisponibilitatea este partiala sub dublu aspect9

:ea vizeaza numai o 0ractiune a mostenirii (rezerva succesorala), nu si cotitateadisponibila;

:actele cu titlu oneros pe care le savarseste titularul sunt valabile si opozabile

mostenitorilor rezervatari (deoarece nu intra in masa succesorala). Prin urmare,numai donatiile si le*atele vor f raportate la cotitatea disponibila, si nu toate actelepe care le:a realizat de0unctul.

25. calculul re)ervei succesorale i al cotitii disponi0ile

Pentru stabilirea masei de calcul, art. 4"< C. civ. are %n vedere trei elemente,respectiv trei operatiuni care se e0ectueaza succesiv9

a) stabilirea valorii bunurilor e1istente %n patrimoniul succesoral la data desc2ideriimostenirii;

b) scaderea pasivului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtineactivul net;

c) reunirea fctiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor 0acute %n timpulvietii de catre cel care lasa mostenirea.

n urma acestor operatiuni se va putea stabili necesitatea reductiuniiliberalitatilor daca se dovedesc a f e1cesive, depasind limitele cotitatii disponibile.

n le*atura cu donatiile 0acute de de cuius urmeaza sa analizam si institutiaraportului donatiilor cu incidenta %n materie, pentru ca apoi sa putem stabili re*ulileimputatiei liberalitatilor asupra cotitatii disponibile si, %n anumite cazuri, asuprarezervei benefciarului liberalitatii.

2!. reductiunea li0eralitii e'cesive . 6oiune i ci procedurale de

e'ercitare a dreptului la reduciune

7educ+iunea este o sanc+iune civil aplicabil liberalit+ilor e1cesive, lipsindu:

le de efcacitate %n msura necesar %ntre*irii rezervei, dar 0r a atra*e nulitatealor. 8ceast sanc+iune se aplic, atunci cand este cazul, atat dona+iilor dovedite sauprezumate , cat i le*atelor testamentare. -anctiunea se aplica inclusiv le*atului cutitlu particular sub 0orma clauzei testamentare care are ca obiect sume de banidepuse la C?C sau le*atului universal, cu titlul universal ori cu titlu particulardestinat %nfin+rii unei 0unda+ii, 0a+ de care motenitorii si creditorii au aceleaidrepturi ca i %n cazul oricrei alte liberalit+i 0cute de de0unct, con0orm art. < alin. din AD nr. /EEE cu privire la asocia+ii i 0unda+ii.


23/38

-anctiunea reduc+iunii se poate aplica numai dup desc2iderea motenirii,at5t %n cazul le*atelor, care produc e0ecte numai din acest moment, c5t i %n cazuldona+iilor %ntre vii, drepturile motenitorilor rezervatari asupra acestora nsc5ndu:sela data desc2iderii motenirii. @nainte de acest moment motenitorul nu detineniciun drept. ?l are o simpl e1pectativ care este insufcient dpdv. le*al ca sa

poata lua msuri asi*urtoare %mpotriva actelor autorului su care ar amenin+a sauar compromite asteptarile sale le*itime in calitate de succesor.

e asemenea, reduc+iunea poate f invocat atat in cazul liberalit+ilor 0cute%n 0avoarea unor ter+e persoane sau a unor motenitori nerezervatari, cat i %n cazul%n care benefciarul liberalit+ii este un motenitor rezervatar, dac prin aceasta s:aadus atin*ere rezervei comotenitorilor rezervatari. Acrotirea rezervei se impune %ntoate cazurile.

ariantele procedurale de realizare a reduc+iunii.

reptul la reduc+iunea liberalit+ilor e1cesive se poate realiza prin bun:%nvoial (), la notar, sau pe cale udectoreasc ().

() ac persoanele interesate se %n+ele*, reduc+iunea liberalit+ilor e1cesivese poate realiza prin bun:%nvoial la notar, deci pe cale e1traudiciar. @n acestsens, art.4 alin.# din >e*ea notarilor publici i a activit+ii notariale nr.#/


24/38

desc2iderii succesiunii, daca cei in cauza aveau cunostinta de e1istenta actului carei:a preudiciat, sau cu momentul la care persoanele indreptatite au luat cunostintadespre e1istenta acestuia. 8ctiunea in reductiune introdusa in termen de unul sau oparte dintre mostenitorii rezervatari profta si comostenitorilor, daca nici 0ata de eitermenul le*al nu a 0ost depasit.

2". ordinea reduciunii li0eralitii e'cesive

Problematica ordinii in care se reduc liberalitatile e1cesive se pune numaidac cel care las motenirea a 0cut mai multe ast0el de liberalit+i (dona+ii isaule*ate) prin care s:a depit cotitatea disponibil.

8ceasta indi0erent dac a benefciat de liberalit+i o sin*ur persoansau persoane di0erite. Pentru aceast ipotez, codul civil consacra trei re*uli care*uverneaz ordinea reduc+iunii p5n la limita cotit+ii disponibile, dac benefciarul

liberalit+ii nu este motenitor rezervatar, respectiv p5n la limita asi*urrii rezerveicelorlal+i rezervatari, dac benefciarul liberalit+ii este i el motenitor rezervatar.Cele trei re*uli prevzute de le*e civila au la baz ideea c liberalit+ile cu datanterioar, find 0cute din cotitatea disponibil, trebuie s fe men+inute (priortempore potior iure) i numai dac au aceeai dat urmeaz s fe redusepropor+ional cu valoarea lor.

>e*atele se reduc %naintea dona+iilor. 8ceast re*ul se aplica atunci candde0unctul a 0cut at5t dona+ii, c5t i le*ate. e e1emplu, %n timpul vie+ii a donat unautoturism, iar prin testamentul lsat a desemnat un le*atar cu titlu universalpentru din motenire. >e*atul se va reduce %n msura necesar asi*urrii coteimotenitorilor rezervatari.

7e*ula reducerii le*atelor %naintea dona+iilor (indi0erent de datatestamentului) se ustifc prin aceea c sunt ultimele liberalit+i 0cute de de0unct,produc e0ecte numai la data desc2iderii motenirii, i datorit lor s:a adus atin*ererezervelor succesorale, liberalit+ile anterioare (dona+iile) find 0cute, cel pu+in %nparte, din cotitatea disponibil i, mai ales, prin principiul irevocabilit+ii dona+iilor.ac dona+iile s:ar reduce %naintea le*atelor, testatorul ar putea revoca dona+iile0cute ls5nd le*ate care s epuizeze cotitatea disponibil. Pe aceast cale, nu serevoc nici dona+ia 0cut %ntre so+i, pentru c reduc+iunea %ncepe %n toate cazurile

cu le*atele, potrivit art.43E C.civ. Pentru revocarea dona+iei 0cut %n timpulcstoriei este necesar o clauz testamentar special %n acest sens. @nten+ia derevocare a dona+iei nu poate f dedus din simpla instituire de le*ate.

7e*ula reducerii le*atelor %naintea dona+iilor are caracter imperativ. 8st0elfind, clauza testamentar prin care s:ar prevedea reducerea cu %nt5ietate adona+iilor sau reducerea lor concomitent cu le*atele este lovit de nulitate.


25/38

>e*atele se reduc toate deodat i %n mod propor+ional. -e reduc simultan ipropor+ional cu valoarea lor at5t le*atele universale sau cu titlu universal, c5t i celecu titlu particular, indi0erent c au 0ost prevzute %n acelai testament sautestamente di0erite (de e1emplu, clauz testamentar pentru depunerile la C?C).8ceast re*ul se e1plic prin 0aptul c toate le*atele produc e0ecte de la aceeai

dat a desc2iderii motenirii.

@ntemeindu:se pe voin+a prezumat a testatorului, aceast re*ul arecaracter dispozitiv. 8st0el, le*ea permite testatorului s dispun plata unui (unor)le*ate cu pre0erin+ 0a+ de altele, caz %n care cele pre0erate se vor reduce numaidac rezerva succesoral nu va f %ntre*it prin reduc+iunea celorlalte. Ardinea depre0erin+ poate f stipulat %n mod e1pres, dar voin+a testatorului %n acest senspoate rezulta i implicit din ansamblul dispozi+iilor testamentare.

ona+iile se reduc succesiv, %n ordinea invers a datei lor, %ncep5nd cu ceamai nou.

2%. noiunea de opiune succesoral. are sunt su0iectele dreptului de

opiune succesoral

Ap+iunea succesoral este dreptul succesibilului s alea*, %n termenulstabilit de le*e, %ntre a:i consolida titlul de motenitor prin acceptarea moteniriisau desfin+area acestui titlu, renun+5nd la motenire.

Patrimoniul succesoral sau bunurile determinate din patrimoniu sunttransmise, la moartea unei persoane, motenitorilor si le*ali sau testamentari.

8ceast transmitere opereaz de drept din momentul desc2iderii succesiunii, 0rs fe necesar o mani0estare de voin+ din partea motenitorului i c2iar i 0rtirea lui. $otui, transmiterea are caracter nedefnitiv i acceptarea ei este0acultativ pentru c nimeni nu poate f obli*at s accepte o motenire ce i secuvine. 8st0el, voca+ia succesoral care ia natere automat %n persoanamotenitorului, %n temeiul le*ii, sau prin voin+a testamentar a de0unctului, ca sproduc e0ecte uridice pozitive sau ne*ative, trebuie mai %nt5i confrmat sauinfrmat de titularul su. Prin urmare, dreptul subiectiv al op+iunii succesorale va0unc+iona %n sensul confrmrii sau infrmrii voca+iei succesorale.

reptul de op+iune succesoral se nate pentru succesibili la data mor+ii luide cuus, indi0erent dac temeiul c2emrii lor la succesiune %l constituietestamentul, le*ea sau contractul i indi0erent dac aceast c2emare esteuniversal, cu titlu universal sau particular. ac titularul dreptului de op+iunesuccesoral decedeaz %n decursul termenului le*al , 0r a:i f e1ercitat acestdrept, el se transmite la motenitorii si, ne0rac+ionat (%n sensul c motenitorii vortrebui s:l e1ercite %ntr:un sin*ur mod). ac motenitorii titularului dreptului de


26/38

op+iune succesoral nu se %n+ele* %n privin+a modului de e1ercitare a acestui drept,acceptarea succesiunii va f considerat ca find 0cut sub benefciu de inventar.

reptul de op+iune succesorala implic i posibilitatea succesibilului de aopta, c5nd este cazul, %ntre temeiul le*al i cel testamentar al succesiunii.

-ubiectele dreptului de op+iune

a) Motenitorii le*ali

$oate persoanele cu voca+ie *eneral (eventual) la motenire au calitatea desubiect al dreptului de op+iune. 8st0el, nu doar persoanele cu voca+ie concret sauutil pot avea aceast calitate. 8lt0el spus, nu numai succesibilii c2ema+i %n primulr5nd s moteneasc (spre e1emplu, rudele din clasa %nt5i de motenitori) pote1ercita dreptul de op+iune, dar i motenitorii subsecven+i, 0ra a f necesar caacetia din urm s atepte ca motenitorii %n ran* pre0erat s:i e1ercite op+iunea.

ac un motenitor %n ra* pre0erat accept motenirea, el %i consolideaztitlul de succesor i ani2ileaz e0ectele op+iunii e1ercitate de succesibiliisubsecven+i, desfin+5nd drepturile lor succesorale.

b) >e*atarii

8rt.


27/38

Aptiunea succesorala, indi0erent de sensul %n care se e1ercita, trebuie sareprezinte vointa unei sin*ure persoane, find prin urmare un act uridic unilateral.

aca e1ista mai multi mostenitori ei nu pot e1ercita dreptul de optiune %nmod colectiv, fecare urm5nd sa:si mani0esteze vointa uridica individual. -oarta

uridica a optiunii 0acute de unul dintre succesori nu a0ecteaza optiunea celorlalti.8ctul de optiune poate f sav5rsit si prin reprezentantul le*al sau conventional

ori cu %ncuviintarea autoritatii tutelare, spre deosebire de testament. 8ceastadeoarece actul de optiune nu este esentialmente personal.

2. 9ct juridic voluntar

>ibertatea de ale*ere se mani0esta, in primul rand, in 0aptul ca nimeni nu esteobli*at sa accepte mostenirea care i se cuvine (nemo invitus 2eres).

@n al doilea rand, succesibilul are, %n principiu, un drept absolut sa alea*a

%ntre posibilitatile con0erite prin dreptul de optiune. ?l nu poate f obli*at sa ustifcemotivele optiunii si nici sa raspunda pentru consecintele ale*erii sale.

@n s0arsit, in caz ca e1ista mai multi mostenitori, fecare dintre acestia esteliber sa alea*a con0orm propriei vointe si independent de ale*erea pe care au 0acut:o ceilalti succesibili.

?ste de precizat ca e1ista anumite e1ceptii la principiul libertatii de ale*ere9

a) acceptarea mostenirii cuvenite unui minor, indi0erent de v5rsta, sau uneipersoane puse sub interdictie, trebuie socotita %ntotdeauna ca find 0acuta sub

benefciu de inventar, con0orm art. < din ecretul nr. #


28/38

benefciu de inventar. &u este vorba aici de situatia in care mai multi succesori vinla mosteniri prin reprezentare succesorala.

c) de asemenea, ii va f inalturata libertatea de optiune mostenitorului care cuintentie 0rauduloasa a dat la o parte sau a ascuns bunuri ale mostenirii. Ln

asemenea mostenitor este considerat acceptant pur si simplu, cu titlu de sanctiunecivila.

3. 9ct juridic irevoca0il

Prin aceasta se %ntele*e ca, o data e1ercitat dreptul de optiune succesoralanu se mai poate reveni asupra optiunii 0acute. 8cest principiu opereaza cu caracterabsolut %n cazul acceptarii pur si simple a mostenirii.

-i de la irevocabilitatea optiunii succesorale e1ista anumite e1ceptii. ee1emplu, optiunea de a renunta la mostenire poate f retractata prin acceptare pursi simpla, dar numai %n termenul le*al de prescriptie si daca mostenirea nu a 0ost

acceptata de alti mostenitori.

e asemenea, mostenitorul care a acceptat succesiunea sub benefciu deinventar poate sa renunte la benefciul de inventar si sa devina mostenitor pur sisimplu.

A alta e1ceptie de la irevocabilitatea optiunii succesorale este candacceptantul sub benefciu de inventar savarseste 0apte culpabile cu privire labunurile succesorale. >e*ea prevede, drept sactiune intr:o asemenea ipoteza,decaderea succesibilului vinovat din benefciul de inventar.

4. 9ct juridic indivi)i0il

8cest caracter reiese din 0aptul ca succesibilului ii este permis sa optezenumai %ntre a renunta sau a accepta mostenirea %n %ntre*ul ei. Prin urmare, el nu areposibilitatea sa accepte doar o anumita parte din mostenire si sa renunte la altaparte.

?1ceptiil de la principiul indivizibilitatii dreptului de optiune succesorala9

a) mostenitorul le*al *ratifcat si prin testament poate opta di0erit cu privire lamostenirea le*ala si la le*at. 8ceasta e1ceptie este re*lementata de art. B3 codcivil. $otusi, daca le*atul are o valoare mai mica decat cota le*ala, dispozitiatestamentara poate reprezenta o e12eredare partiala. @n acest caz succesibilul nupoate renunta la le*at ca sa accepte mostenirea le*ala mai valoroasa, dar va puteabenefcia de calitatea sa de mostenitor rezervatar.

b) %n materia retrocedarilor imobiliare (>e*ea 4e*ea


29/38

succesiunii %n privinta imobilelor trecute abuziv %n proprietatea statului, c2iar dacaanterior succesibilul a renuntat la mostenirea 0ostului proprietar.

c) daca %n cadrul devolutiunii succesorale intervine un element de e1traneitate,condtiile si e0ectele optiunii succesorale sunt supuse unor le*i di0erite (le1 patriae %n

ce priveste lucrurile mobile si le1 rei sitae %n ceea ce priveste bunurile imobile).-uccesibilul va putea opta di0erit, accept5nd o masa de bunuri si renunt5nd la alta,con0orm art. //:/4 din >e*ea E3


30/38

b) de la data %nre*istrrii mor+ii %n re*istrul de stare civil, dac %nre*istrarea se 0ace%n temeiul unei 2otr5ri udectoreti de declarare a mor+ii celui care lasmotenirea, a0ar numai dac succesibilul a cunoscut 0aptul mor+ii sau 2otr5rea dedeclarare a mor+ii la o dat anterioar, caz %n care termenul cur*e de la aceast dinurm dat;

c) de la data la care le*atarul a cunoscut sau trebuia s cunoasc le*atul su, dactestamentul cuprinz5nd acest le*at este descoperit dup desc2iderea motenirii;

d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia s cunoasc le*tura derudenie pe care se %ntemeiaz voca+ia sa la motenire, dac aceast dat esteulterioar desc2iderii motenirii.

(#) $ermenului prevzut la alin. () i se aplic prevederile cuprinse %n cartea a @:are0eritoare la suspendarea i repunerea %n termenul de prescrip+ie e1tinctiv.

31. acceptarea voluntar e'pres a motenirii

8cceptarea pur i simpl a motenirii este o modalitate de e1ercitare adreptului de op+iune succesoral const5nd %n e1primarea voin+ei motenitorului de aprimi pur i simplu succesiunea desc2is %n 0avoarea sa, 0r a uza de posibilitateamai avantaoas a acceptrii acesteia sub benefciu de inventar. Prin acceptareapura si simpla a mostenirii, succesibilul %i consolideaz titlul de motenitor i va fobli*at s rspund pentru datoriile i sarcinile succesiunii, c2iar dac ele ar depica valoare activul motenit.

8cceptarea poate f voluntar sau 0or+at.

8cceptarea voluntar rezult dintr:un act sau 0apt uridic unilateral alsuccesibilului prin care isi consolideaza neconditionat calitatea de mostenitor,defnitivand transmisiunea succesorala care a operat la data desc2iderii succesiunii.>a r5ndul su, acceptarea voluntara poate f e1pres sau tacit

8cceptarea voluntar (e1pres sau tacit) se poate 0ace i prin reprezentare,prin procur special, ca i prin ratifcarea, %n termenul le*al de op+iune succesoral,a actelor de acceptare pe care o alt persoan le:a e0ectuat ca *estor de a0aceri.

32. acceptarea voluntar tacit a motenirii

8cceptarea mostenirii la notar se mai numeste si acceptare voluntara e1presa.

@nsa, de 0oarte multe ori, mostenitorii nu se prezinta la notariat, lasand satreaca termenul de an, termen denumit si de optiune succesorala.


31/38

@n acest caz, con0orm art. &oul Cod Civil, mostenitorul care nu aacceptat mostenirea in termen se prezuma ca a renuntat la ea.

Pentru a rasturna aceasta prezumtie si pentru a f considerat mostenitoracceptant, trebuie sa e0ectueze acte de acceptare tacita, ast0el cum sun tele

defnite in art. E &oul Cod Civil9: instrainarea, cu titlu *ratuit sau oneros de catre mostenitor a drepturilor asupramostenirii

: renuntarea, c2iar *ratuita, in 0olosul unuia sau mai multor mostenitorideterminant

: renuntarea la mostenire, cu titlu oneros, c2iar in 0avoarea tuturor comostenitorilorsau mostenitorilor subsecventi

: actele de dispozitie, administrare defnitive sau de 0olosinta a unor bunuri asupra

mostenirii.

?0ectuarea actelor de acceptare tacita trebuie probata in instanta, cuinscrisuri (0acturi, c2itante de imbunatatiri ale imobilului mostenit, plata impozituluietc.), martori care sa confrme 0olosinta indelun*ata a imobilului de catremostenitor), intero*atoriul paratuluiparatilor.

33. acceptarea forat a motenirii . 6oiune, condiii, efecte

() -uccesibilul care, cu rea:credinta, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul

succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului ori reductiunii este consideratca a acceptat mostenirea, c2iar daca anterior renuntase la ea. ?l nu va avea insaniciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse si, dupa caz, va f obli*at saraporteze ori sa reduca donatia ascunsa 0ara a participa la distribuirea bunuluidonat.

() Mostenitorul a6at in situatia prevazuta la alin. () este tinut sa plateascadatoriile si sarcinile mostenirii proportional cu cota sa din mostenire, inclusiv cupropriile sale bunuri.

34. renunarea la motenire

7enun+area la succesiune este un act uridic unilateral, e1pres si solemn princare motenitorul declar c renun+ la titlul de motenitor. Motenitorul trebuie sdea aceast declara+ie %n 0a+a notarului %n cadrul termenului de prescrip+ie de un anal dreptului de op+iune succesoral prevzut de 8rt. E# noul Cod Civil. eclara+iade renun+are la motenire desfin+eaz cu e0ect retroactiv voca+ia succesoral a


32/38

declarantului, devenind strin de motenirea care 0ace obiectul declara+iei. reptulde a renun+a apar+ine tuturor motenitorilor.

35. se)ina. 6oiune i efecte. ine sunt motenitorii se)inari

-ezina sau posesiunea de drept a mostenirii este un benefciu con0erit dele*iuitor unor cate*orii de mostenitori le*ali ai de0unctului, de a e1ercita actiunilecare sanctioneaza drepturile a6ate in patrimoniul succesoral 0ara a avea nevoie deverifcarea si atestarea notariala sau udecatoreasca a titlului de mostenitor .

-ezina inseamna posesiunea de drept a mostenirii (art. /3# C. civ.). ?a nu secon0unda insa cu posesiunea ceruta de le*e pentru a putea uzucapa (art. 4"/ C.civ.). 8ceasta din urma implica doua elemente indispensabile9 corpus (stapanirea de0apt a bunului) si animus sibi 2abendi (intentia de a stapani bunul pentru sine) carenu este nevoie sa fe prezente in cazul sezinei. ?1ercitiul actiunilor care privesc

bunurile succesorale se poate realiza 0ara nici unul din aceste elemente, iarsezinarul poate actiona si in numele mostenirii nu numai in numele sau demostenitor . Mostenitorul sezinar are de drept posesiunea mostenirii c2iar daca in0apt nu are stapanirea bunurilor succesorale, acestea find posedate de o altapersoana care nu este mostenitor sezinar sau poate sa nu fe nici macar mostenitor# .

-ezina nu este acelasi lucru nici cu transmisiunea drepturilor succesorale,care se realizeaza odata cu desc2iderea mostenirii indi0erent daca mostenitorii suntsau nu sezinari. @n aceasta ordine de idei, s:a precizat " ca posedarea bunurilorsuccesorale, c2iar inainte de trimiterea in posesie, de catre un mostenitor nesezinareste le*itima. @n practica udiciara s:a decis c2iar ca mostenitorul nesezinar carestapaneste in 0apt bunurile succesorale se va putea apara prin actiunea posesorie(art. /B" C. proc. civ.) impotriva celui sezinar, care prevalandu:se de sezina, iitulbura posesia 3 . $ot ast0el mostenitorul sezinar nu va putea reclama, in temeiulsezinei, posesia bunurilor succesorale stapanite in 0apt de ceilalti coindivizari / .

Cat priveste e0ectele sezinei, precizam ca posesia de drept a mosteniriicon0era mostenitorului sezinar urmatoarele drepturi9

mostenitorul sezinar are dreptul sa stapaneasca si sa administreze bunurilesuccesorale, 0ara nici o alta 0ormalitate, adica obtinerea certifcatului de mostenitoreliberat in cadrul procedurii notariale sau a 2otararii udecatoresti in cazulprocedurii contencioase.

aca e1ista mai multi mostenitori sezinari, fecare poate e1ercita posesiuneade drept a mostenirii, sezina avand, in acest sens, un caracter indivizibil B .Mostenitorii sezinari pot percepe 0ructele naturale si civile la care au dreptul de la


33/38

data desc2iderii succesiunii, pe cand mostenitorii nesezinari numai de la datatrimiterii in posesie.

mostenitorul sezinar poate e1ercita toate drepturile si actiunile de naturapatrimoniala dobandite prin mostenire ca9 actiunea in revendicare, actiunea

posesorie, c2iar daca nu e1ercita in 0apt posesiunea imobilului 4 , actiunea pentruplata pretului lucrului vandut de catre de0unct, actiunea pentru plata c2iriei,actiunea in despa*ubiri ca urmare unui delict impotriva de0unctului etc. < ?l poate fsi urmarit de catre creditorii succesiunii 0ara sa fe nevoie de atestarea prealabila acalitatii de mostenitor. @n aceasta privinta s:a sustinut o prima opinie in doctrina insensul ca pentru datoriile succesiunii, creditorii ar putea actiona numai impotrivamostenitorilor sezinari, iar impotriva celor nesezinari numai dupa trimiterea lor inposesie. E @ntr:o a doua opinie, pe care o impartasim si noi, s:a precizat insa

udicios ca plata datoriilor succesorale nu este o consecinta a sezinei ci atransmisiunii pasivului succesoral, care se divide de drept, asa cum am aratat maisus, intre comostenitori, odata cu desc2iderea succesiunii proportional cu partea lor

ereditara. -:a precizat ca sezina nu inlatura diviziunea de drept a pasivuluisuccesoral, ea, se poate spune, ca are caracter divizibil, fecare mostenitor sezinarpoate actiona si poate f actionat numai pentru partea care ii revine din creanta saudin datorie.

3!. partajul de ascendent . 6oiune, condiii, efecte

&otiune.

Partaul de ascendent este actul prin care tatal sau mama ori alt ascendent0ace in avans, in timpul vietii, repartizarea bunurilor sale intre copiii saudescendentii lui (art. B


34/38

-pre deosebire de partaul obisnuit, care se realizeaza fe prin acordulcoindivizarilior, fe prin 2otarare udecatoreasca, partaul de ascendent se realizeazasub autoritatea si cu vointa ascendentilor despre a caror mostenire este vorba .ispozitiile le*ale re0eritoare la partaul de ascendent (art. B


35/38

Cand mostenirea se de0era la doi sau mai multi mostenitori cu vocatie laintre* sau la cote:parti din aceasta intre ei se naste starea de indiviziune.

?a se caracterizeaza prin 0aptul ca fecare dintre mostenitori, con0ormvocatiei sale, are dreptul la o cota:parte ideala (matematica) din mostenire (,

#, " etc.), iar nu la anumite bunuri din aceasta.@ndiviziune este asadar 'situatia uridica a unui bun sau ansamblu de bunuri

asupra carora se e1ercita conunct mai multe drepturi de aceeasi natura 0aradivizare sau localizare materiala a partilor individuale ale fecarui indivizar .

@ntre nudul proprietar si uzu0ructuar nu e1ista indiviziune, drepturile lor finddi0erite . @n sc2imb, poate e1ista indiviziune nu numai intre doi sau mai multiproprietari (in plina sau nuda proprietate), dar si intre doi sau mai multiuzu0ructuari, doi sau mai multi titulari ai unui drept de uz sau abitatie, drept deservitute sau c2iar drept personal. .

7?D@ML> NL7@@C 8> OL&L7@>A7 -LCC?-A78>? P? $@MPL> @&@@@L&@@

Codul nostru civil nu contine norme in privinta re*imului uridic al bunurilorsuccesorale pe timpul indiviziunii. Practica udiciara si doctrina au construit acestre*im pornind de la re*ulile de drept comun. Pentru conturarea acestui re*im estenecesar sa prezentam mai intai e1ercitarea atributelor dreptului de proprietate:;uzul, 0olosinta si dispozitia (Q ), iar apoi re*ula unanimitatii si a e1ceptiilor de laaceasta in privinta actelor uridice inc2eiate de coindivizari cu tertii (Q ).

Q . ?1ercitarea atributelor dreptului de proprietate

Lzul.

Lzul presupune posibilitatea de utilizare materiala a bunurilor succesorale. @ncazul indiviziunii succesorale se recunoaste in principiu fecarui coindivizar dreptulde a utiliza bunurile succesorale, 0ara insa a leza drepturile celorlalti coindivizari.Pentru aceasta nu este nevoie de acordul celorlalti coindivizari, dar numai atatatimp cat utilizarea este con0orma destinatiei bunurilor (de pilda, o locuinta nu poatef trans0ormata in birou, un teren a*ricol in teren de constructii etc.). upa cum s:asubliniat, 'aceasta 0olosinta materiala nu va putea sc2imba destinatia bunului si nicitrans0orma utilizarea obisnuita a sa 0ara acordul unanim al celorlalti copartasi . @ncaz de neintele*eri intre coindivizari in privinta 0olosintei materiale a bunurilor

succesorale s:a pus problema daca acestea pot f transate de instanta de udecata.

@ntr:o prima 0aza, partaul udiciar al 0olosintei (re*lementarea 0olosintei) a0ost respins pe considerentul ca sin*urul parta permis de le*e este cel alproprietatii . Llterior s:a considerat ca instantele de udecata sunt competente sastabileasca 'modul de e1ercitare al 0olosintei , iar in fnal s:a admis e1plicit partaul

udiciar provizoriu (pana la parta) al 0olosintei bunurilor indivize .


36/38

Holosinta.

@n ceea ce priveste 0olosinta ca element al dreptului de proprietate, aceastapresupune, pe de o parte, o componenta materiala constand in dreptul de a cule*edirect 0ructele bunurilor, iar pe de alta parte o componenta uridica constand in

dreptul de a inc2eia cu tertii acte uridice de punere in valoare a bunurilor 0ru*i0ere,cum este, de e1emplu, cazul inc2irierii unei locuinte sau arendarii unui teren a*ricol.

&ici 0olosinta nu poate f e1ercitata in detrimentul celorlalti coindivizari.Hructele culese de oricare dintre coindivizari se cuvin tuturor con0orm principiului0ructus au*ent 2ereditatis, iar actele de punere in valoare a bunurilor 0ru*i0ere, caresunt acte de administrare, sunt supuse re*ulii acordului unanim.

ispozitia.

Ca element al dreptului de proprietate, dispozitia se re0era atat la acteleuridice de instrainare (vanzare, sc2imb, donatie etc.), cat si la cele materiale (de

trans0ormare sau c2iar distru*ere materiala). @n privinta actelor de dispozitie uridicatrebuie 0acuta distinctie dupa cum acestea se re0era la cota:parte ideala a fecaruicoindivizar sau la unul sau altul din bunurile indivize in materialitatea lui.

Aricare dintre coindivizari poate sa instraineze (cesioneze) cu titlu *ratuit sauoneros cota:parte ideala ce ii revine din mostenire, fe unui alt coindivizar, fe unuitert strain de mostenire, con0orm dispozitiilor art. #


37/38

Procedura impartelii este re*lementata de codul civil, codul de proceduracivila, >e*ea #/


38/38

Conditiile *enerale de 0ond ale %mpartelii mostenirii vizeaza calitateapersoanelor care o pot cere, capacitatea lor de e1ercitiu si, rareori, necesitatea uneiautorizatii.

Persoanele care pot cere %mparteala mostenirii.

Persoanele care pot solicita imparteala mostenirii sunt9

coindivizarii (mostenitorii le*ali si le*atarii universali sau cu titlu universal).>e*atarul cu titlu particular, cand dob5ndeste un drept real asupra unui bundeterminat, nu devine si coindivizar. e aceea, el nu are calitatea sa ceara iesireadin indiviziune (cu e1ceptia le*atului care a avut ca obiect o cota:parte idealaasupra unui bun determinat).

succesorii %n drepturi ai coindivizarilor. ?i se subro*a %n drepturile coindivizarilor sipot, de asemenea, sa ceara %mparteala sau sa continue actiunea in instanta initiatade autorul lor. e e1emplu9 dob5nditorii prin acte %ntre vii (cesionarii) de drepturi

succesorale, iar, %n caz de moarte a unui coindivizar, mostenitorii lui, care se bucurade drepturile succesorale prin retransmitere (succesiuni succesive). @n acest dinurma caz, daca un coindivizar decedat are mai multi mostenitori, se creeaza douastari de indiviziune (mase indivize), ast0el %nc5t se impune partaul acestora %nordinea desc2iderii succesiunilor, separat sau %n cadrul aceluiasi dosar.

creditorii personali ai coindivizarilor pot cere %mparteala sau continua actiunea de%mparteala promovata de coindivizarul debitor, pe calea actiunii oblice, dreptul de acere iesirea din indiviziune neav5nd caracter e1clusiv personal.

creditorii mosteniriisuccesiunii pot cere partaul pe cale oblica, deoarece se a6a

%ntr:o situatie asemanatoare celei a creditorilor personali ai succesorilor.

@mparteala se poate e0ectua numai cu participarea tuturor coindivizarilor, subsanctiunea nulitatii (inopozabilitatii) actului de parta, c2iar daca s:ar f GrezervatGbunuri coindivizarului lipsa, fe si corespunzatoare cotei sale partilor. 8ceasta re*ularamane valabila, indi0erent de cine solicita imparteala, atat pentru partaul prinintele*ere cat si pentru cel pe cale udecatoreasca.

John Civil Succesiuni Materie

Documents

Transcript of John Civil Succesiuni Materie