Internet Archive WebVideoTextsAudioSoftwareAboutAccountTVNewsOpenLibrary(navigation image)Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional CollectionsSearch: Advanced SearchAnonymous User (login or join us) UploadSee other formatsFull text of "Jurnal de bord: Schi?e marine ?i militare"This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project to make the world's books discoverable online. It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the publisher to a library and finally to you. Usage guidelines Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. We also ask that you: + Make non- commercial use of the file s We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for personal, non-commercial purposes. + Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. + Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner any where in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. About Google Book Search Google's mission is to organize the world's Information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web at http : //books . google . com/| Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google fi Digitized by Google JBAN BART furnal de Bord -^ ^ Schite JUrnz si JCilitare 7 BtJCUBEST EDiTUkU INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE ERINESCU". BULEV. ELISABETA 6 19 01. Digitized by Google l^.,^ d/^l.i, ss" HARVARD lUNIVERSiTYl LIBRARY AUG 17 1959 Digitized by Google Jurnalul de pord al lui 32ar\ ^arl * Digitized by Google Digitized by Googk Voua, dragi parinti, drept mtn^tere. Digitized by Google Digitized by Google G. M. C0NSTANTINE3CU astep- lecare Iul l ziJe *rdu- )I o. ler, Digitized by Google VI cu h&rtile dinainte urmarind cu degetul con- turul coastelor Asiel-Micl. De doua luni navigam tot prin aceleas! locuri Invlrtindu-ne Intre Constanta si gurile Dun&rel; ardeam de dorul altor locuri In dep&rt&rl ne- cunoscute. Manevrele de plnze, evolutiile In largul m&rel, tirul, exercitiile de barci si ntregul servici riguros al bordului ncepuse s& m& sature In ner&bdarea astept&rel voiajului. Visele mi se 'mplineati... acele vise care Iml mlngieasera viata trista de scoala... o viata de copil chinuit ngropat Intre zidurile scoalelor militare, unde vremea se tira asa de grea intre orele de instructie clnd Iml ngheta mina pe patul armei si Intre orele de meditatie, seara, clnd capul cadea pe cartea deschisa pe pupitrul din sala de clasa. Par le uitasem ca prin farmec toate acele mici mizerii zilnice care Iml chinuise copilaria; uitasem pina si patul de la nchisoare .. patul acela tare, de lemn acoperit cu o rogojina, pe care In atltea nopti mi-am odihnit trupul sdro- bit de osteneala zilei, cu mantaua facuta ghem > drept capatll. Ah I... de clte-orl nainte de a m6 prinde som- nul, zacnd asa Intr'o toropeala pacinica si dulce' Intre vis si viata, Inaripita nchipuire Isl lua sborul si 'nflacarlnd simtirea ma purta prin lo' Digitized by Google VII curl nevazute dar asa de framoase si atit de mult visate. De cite-orl nu m& 'ntrebasem ou prietenul oe dormea la cap cu mine : tu pe unde te afli acum ? eU ma?.,. aL.. eU sint departe, . pe valurile Mediteraneiy spre Italia... pe coastele CaldbrieV^. Ce bine le cunosteam aceste locuri din atla- sul geografic insa bine-lnteles liensolnd in aerul curat si bine-f&c&tor al m&rel; Intr'o noua viat&, trecutitl im! ap&rea asa de departe, ca intr*o ceata Tumurie si ne- deslusita, din care se desprindea une-or! pare-cft o alta fiinta in locul meti , o alta fiinta care traise de demult cind-va acele vremur! de co- pilarie trista O soarta fericita ma aruncase pe bordul lui Mircea, In cercul bine-voitor de ofiteri vechi de diferite grade ne aflam si cltl-vt noul veniti, abea scapati de pe bancile scoalel, prieteni buni din timpurile copilariei petrecute In aceeasi mahala Intr'un oras din fundul Moldovei. Dupa atlta vreme scursa ne Intllneam iarasi acum in pragul unei noul si grele meserii, me- niti a mpartasi aceeasi soarta in lupta pentru a ne deschide un drum in lume. Ziua dnd trebuia sa parasim tara sosise : in ordinul de plecare, scris de comandant in jur- nalul de bord, zicea lamurit : la ora opt totul va fi gata de plecare, provizia trupe! si-a ofi- Digitized by Google VIII terilor pentru zece zile de mare va fi adusa, la bord ; la nou& ore brikul Mircea , va p&r&si portul Sulina, iesind n larg va lua drumul spre Eersonezf. E seara,, totul e gata, n.'asteptm de cit ora plec&rel. O geana rosa-aurie mal sclipeste pe, cer in fund spre asfintit, iar din spre miaza-no^apte o pata, cenusie ca o manta sdrentuit s'apropie plutind prin naltime ; e-un nour ce vine mnat de suflarea vntulul de nord. Pn& la vremea plecarel toti oficeril trecem pe che n fata vaporului printre lumea adu- nata acolo. Noi ne stringem n jurul unei mese din fata cafenelei; lautarii cnta, limbele se desleaga, curg spirite si glume cu ct se golesc si se re- inoesc mereti halbele. Iar oMircea, b&trnul Mircea, nc tot frumos si mlndru, gata de drum si de lupta valurilor, ne asteapta ancorat linga cheul pe care lumea se strnge mereti privind la jocul marinarilor de pe punte Fiind n repaus, ca sa-sl uite grijele, lundu-sl ramas bun de la tara pe care-o paraseati, se n- cinsese o hora de gemea puntea vaporului sub talpele lor goale ma rog, ca romnul cnd vrea sa nsele grijele, sa-sl stinga focul necazurilor. Digitized by Google IX Numai ctl-va printre el, recruti ce nu mal fusesera mbarcati nici odata,, retrasi mal de- oparte, tacuti, tristi, stati rezemati pe coate de balustrada catnd cu jale clnd spre largul ma- rel, cnd napoi spre port, lundusl cu privirile nduiosate par'ca ramas bun^ de la al lor, cari de pe unde sunt n departari nevazute; citesc n ochii lor fiorii groazei de necunoscut. Un pilot de la Gomisiunea Europeana s'apro- pie de masa noastra. He!... domnule Capitan, nu cred sa mat plecatX in seara asta, uKtc semne de furtuna^. Toti ne ridicam ochii spre cer ; norii negri se strng nvaluind tot cuprinsul ntr'o pinza neagra si umeda. Un vnt rece si sarat din spre largul marel se'ntareste meret, si mereCi creste sgomotul valurilor ce se isbesc de cheti, spargndu-se ntr'un mugot salbatec perdut departe n ntu- nericul pustiti al marel. Cte-va umbre negre se desprind din depar- tare si cresc gonind spre port : snt corabii cu pnzele umflate ce intra la adapost ntmpinate de furtuna care se apropie vaznd cu ochii. Dar se dase ordin sa parasim portul si tre- buie sa plecam. Ne luam ramas bun de la prietenii strnsl n fata vaporului si intram pe bord n uralele mul- timel de pe che. Digitizedby Google Echipaj la posturile de plecare** r&sun vocea sefului de echipaj y Qrmat& de sunetele siflilor de pe punte ; fie-care trece la. postul s&tt. cMircea desf&cut din leg&turile de la uscat se misc& ncet tr&gindu-sl pe nar& cu un zlng&nit fioros lantul ancorei ce se desprinde de pe fund. Ancora sus la postul el; si alunec&m ncet f&cnd rondoul n fata cheului care r&sun& de sgomotul multimel si a muzicel, pe cnd pala- riile si batistele flutura nca in bataia vntulul in semn de adio!... 6Mircea tot mal nsufletit despica apa, esind din g^ra Dunarei, par'ca trece pragul marel, care se deschide naintea noastra imensa, nea- gra, pustie. Pamntul tarel ramne in urma. In picioare, la postul meti din prova, nca odata mi arunc privirea napoi : pamntul ca o pata neagra se perde n intunericul noptel pe cnd n auz mi picura crmpeie de arii, note frnte de mugetul fioros al vntulul. Si din tot haosul ntunecat se desprinde nu- mai ochiul ros obosit al farului, care veghiaza urmarind neclintit vasul n goana Iul nebuna de pasare de noapte, ce ntr'o leganare sbuciu- mata si moaie par'ca vrful aripelor desfa- cute n negrul apel si al pustiului ntins, fara margini. Digitized by Google - - ^ ' ^ ^ ^ii!jjjjJji^!iii^!!!!!^!!. Ar>r>Ar>^7vvvww vvvvvvvvvv^^vvv^^^^ ^^7;;?^ MAAAAAAX A X>ocAA.v\AA.^x^Avv^.v\v^\;^JVAA M< ^^ i> ^^ # p ^ 1 w ^p 'fmm * > ** ?? t> mm > >! >> ii>to NMORMlNTARE MILITARA Cnd l'a adus ntl pe Nit Clipea, caporalul de pompieri, cu jumatate de trup ars, se cutre- mura tot spitalul de tipetele Iul Al fi cre/.ut c mugeste o vita njunghiata. Din ziua ntia, maiorul medic, cum ii era obiceiul, se prinsese ramasag cu seful spitalului, colonelul, ca-1 va scapa. La ultima vi/.ita nsa, maiorul spusese ngrijat ca -e teama de o com- plicatie de inima. Era a treia zi de chinuri sfsietoare ; invlit n vata, bandajat, parea o momo zacnd n patul Iul n fundul salel mari abea luminata de o lampa aprinsa n tavanul afumat. Toata ziua se plnsese de dureri de inima; spre seara par'ca se mal potolise, nu mal tipa. Digitized by Google 56 doar din timp in timp icnea grea n&busindu-sl cite un sughit adine ce-1 cutremura trupul. Si 'n mintea lui, se cernea ncet, ca prin o sit& deas&, aducerile aminte, n o gindire greoae si mpainjenita Da, Ist aduce bine aminte de visul acela fru- mos pe clnd dormea rupt de osteneala pe patul Iul din cazarma ; cum a sarit In picioare la semnalul acela blestamat de : ^foc marc"... Cit al clipi era gata cu toporasul prins la spinare, sarise In droaga care plecase in fuga cailor. Si parca simtea sfredelindu*l urechile sunetul acela metalic al trompetei ce suna desperat, mpras- tiind groaza n puterea noptel. Si fara a'sl da seama si nclesta degetele ca si atunci cnd strngea nfiorat banca, pentru a nu fi aruncat la fie care pas din droaga ce- sl sfria roatele de piatra pavelei. Un colt al cerului ardea n para, rosu aprins ca toamna ntr'un asfintit de soare Era in adevar foc mare ; flacarile se 'naltau plpind n svrcolirl nebune ; un rnd ntreg de case era ncins n flacari. Fumul negru, se fra- minta isbucnind n snopurl de scntel sub tsni- turile apel de la pompe. Ca focul sa poata fi localizat, capitanul stri- gase la ct-va toporasl sa intre pentru a taia grinzile, caro legati peretii a doua case alaturate. De doua ori l spusese vagmistrul ca nu pot Digitized by Google 57 Intra oamenii acolo, ca o s& se d&rme zidul ; c&pitanul nu voia sa asculto. Dase ordin si tre- buia sa se execute In sgomotul asur itor de tipete desperate, prin fumul care'J orbea taindu-1 rasuflarea, Nita strngea nabusit coada toporului isbindu-I mu- chia, cu necaz, n grinzile de stejar. Fumu l neca, coiful de alama l strngea dureros capul ; cu ochit nchisi sbea in nestire ; cnd o trozni- tura prelungita l asurzi ; nabusit, n'avu timp de ct un pas' sa faca napoi si cazu lungit svr- collndu'sl jumatatea de trup ramasa afara din daramaturile ce fumegati acoperindu-1 cealalta jumatate, care se prajea sfrind. Cte va isbuc- nirl de tipete sfasietoare .. si apoi nimic. L'ati Bcos cu jumatate de trup negru, aproape ars. L'a pornit n graba la spitalul militar, acolo s'a desteptat. Maica-sa sta ncremonita la capataiul Iul. De trei zile de cnd plecase de-acasa din fundul mahalalei; l privea cum se svreoleste sub ochii el, si i se strngea inima de durere fara a putea sa-1 usureze chinul In linistea nfioratoare a salel, taiata numai une'-orl, de cte un gemat nabusit; batrna atipea razamata de speteaza scaunului urmndu-sl firul gndurlor ce-1 framnta mintea. O viata chinuita, vecinie n saracie si boala, cu o casa de copil maruntel ; si feciorul el cel Digitized by Google LS mal mare era In armata, mal avea numai sase luni pin la liberare... cum 11 astepta ea s-l vie, el avea s'o ajute, s'o scoata din nevoi... n el era toata nadejdea, toata scaparea... s'acum sa-1 vada tragndu-sl sufletul sub ochii el. Clte odata tresarea deschznd mari ochii n- rositi de plns, isl pironea privirea pe fata n- galbenita si stinsa a bolnavului, care horcaia ncet, ntretaiat. Ofta lung, din adncul inimel, stergndu-sl cu mneca soioasa a hainei cte o lacrima ce aluneca la vale printre sbrciturele obrazului oprindu-se n barbia-1 ascutita. De ct-va timp, bolnavul ncepuse a se fra- mnta sub plapoma; limba vnata si umflata l atrna n jos; deschidea ochii mari cu o cauta- tura ratacita, apoi pleoapele grele ca plumbul l cadeati la loc tremurndu-1 genele. Iar pumnii nclestati l apasa pe piept, pentru a-sl potoli bataile grabite a^e inimel ce prin svcnirl repezi par'ca voia sa iasa spargndu-1 cosul pieptului Soldatul sanitar, ce era de planton, l urmarea miscarile; cnd de-odata pleca grabit la internul de servici. Internul, un tnar nalt, subtirel, cu ochelari fumurii, cum s'a oprit lnga patul bolnavului, i-a luat mna rece, la privit cte-va secunde sl Digitized by Google 59 cl&tinlnd din cap a soptit sanitarului ad re- pede sticla de coniac*^. Fie-care bolnav cnd era n agonie avea drept la cite-va grame de coniac asa era obiceiul Ia spitalul militar. Ceilalti bolnavi, din paturile lor, r&zamatl de perne isl ridicati cu ncetul capetele; prinsi de fiori cataii cu groaza spre patul acela, in care se ncinsese lapta intre viata si moarte. Bolnavul casca ochii mari, sticlosi catlnd in nestire; un gemat surd 11 scapa printre buzele vinete si subtiete ce se miscati borborosind ceva nenteles. Apoi se ndoi ntr'o tremuratura spasmotica si-un horcait adine, prelungit, l ntepeni trupul o clipa de tacere sHntai plina de groaza, pna batrna izbucni n hohot, ascun/ndu-sl capul n plapuma, care alunecase pe jumatate de pat. Internul, cu ochii tinta la patul n care se stingea o viata, si ntinse mina la tabloul din perete, pe a carei hrtie scria felul boalel, facu hrtia mototol si o arunca murmurnd printre dinti: nu mai trebne^ s'a s/irsiY^. Cnd deschise usa ; vlntul scapa nauntru si o suflare rece ca ghiata strabatu cuprinsul acelei sali de spi- tal, ncinsa de o lumina slaba, rosietica, a lampel care fumega tot mal tare n plpiturl dese si repetate, gata parca a-sl trage si ea sufletul. Digitized by Google 60 Ca in totdeauna clhd murea vre-uaul, Gor- nistul ncepu s& sune semnalul rugaciunel. Si pe cnd trupul rece zacea ntepenit, cu pumnii inc& strlnsl pe piept, cu f&lcile ncles- tate, sticlindu-1 printre gene globul ochilor pe jum&tate deschisi ; afar& se auzeaii tremurnd nfiorat, notele lungi, ale rugaciunel, care t&a linistea sfintii a noptol, stingndu-se departe ntr'un ecoti sfsiitor de jalnic **? Ce vreme urt& era n ziua aceea do Noembrie. nca de dimineata ncepuse a albi prin vazduh primii fulgi de zapada, cari alunecau in jos to pindu-se in apa si noroiul de pe strazi. Generalul, comandant al garnizonel, tinuse sa dea un exemplu frumos, ordonnd la toate cor- purile sa trimita trupe, si toti oficeril in tinuta de ceremonie, trebuiau sa vie Ia spitalul mili- tar de unde avea sa plece carul funebru. Era un soldat care murise facndu-sl datoria; avea sa fie o nmormntare frumoasa Pe la amiaza, toata piata din dreptul spita- lului militar era plina de lume. Trupele adunate asteptati de o parte n re- paus, cu arma la picior; se formasera grupuri de ofiteri de toate armele, cu felurite uniforme; unii fumati tacuti, altii rdeaii vorbind n gura mare. Digitized by Google 61 O miscare se f&cu prin multime ; clte-va co- comenzl repetate se auzira si cornstul suna lung sosirea generalului. Printre sirurile de ofiteri ntepeniti cu mtna la viziera chipiulul, trecu grav generalul; un om scurt, gras cu niste mustati albe, stufoase. Totul era gata de plecare. Carul se puse tn miscare era o droaga de la pompieri mbracata n cearsafuri albe, curate, iar alama de la felinare sclipea de lustruita ce era; patru cal mari, albi, de la baterie, erati nhamati. Pe cum s'a pornit carul din loc, a si isbucnit tifietele si vaetele femeilor; par'ca venise toata mahalaua acolo ca doar de al lor era mortul, copilul mahalalei si cine nu cunostea pe Nita, baetul cel mal mare al Iul Clipea carutasul !... ntreg convoiul s'a pus n mars. La ctl va pasi n urma carului mergea ge- neralul si colonelil ; apoi pe masura gradului toata acea multime de ofiteri, o impestritaro do uniforme, muzica n cap ; iar n urma veneaii sirurile de soldati, pe sectii, miscndu-se n pas domol si cadentat. Sub un cer cenusiG, do culoarea pamntulul, si prin fulgii de zapada, care pluteati ratacind lenesi, pna alunecati ncet n apa si noroiul care-1 mistuia usor, nainta carul la pas, sal- tnd greoia pe arcuri prin hopuriie si baltoa- Digitized by Google gele str&zel, improsctnd in laturi stropii de noroi In urma si In jurul carului mergeatk rudele mortului : oameni s&raci si pr&p&diti, cu cape- tele goale, sgribulitr de frig in haine zdrentuite ; femei b&trne, esindu-le p&rul despletit de sub broboade Isl tlrliati papucii rupti, gata la fie- care pas a-I pierde prin noroiul cleios care le Ingreuia mersul. Si'n bocete nesHrsite, si'n tlnguirl plng&toare, Isl v&rsaC durerea, singurele dureri adevarat simtite din toata acea multime de lume, care umplea strada cu nepasarea oamenilor ce pri- vesc la o parada frumoasa. Prin mijlocul strazel, noroiul era prea mare si ofiterii se despartira in doua siruri mergind de o parte si de alta pe trotuare ; soldatii insa mergeaii de-a dreptul, catlnd cu jale la cismele ce- aveati sa le frece seara ca sa luceasca oglinda la inspectie. Printre rndurl, glumele si spiritele ncepusera a curge din belsug : Da, stii ca-I bine sa fii pompier I uite ce parada ti face ! zicea un locotenentul de infan- terie mergind cu minele vrtte n fundul bu- zunarilor mantalei. AI dreptate, frumoasa meserie, dar numai )a moarte, adauga un altul. Monser, zaii ca-I ridicol atta parada si Digitized by Googk 63 scandal pontru un soldat si nc& pe un timp ca asta spunea plictisit un ofiter tnr de cava- lerie, care calca usor in virful picioarelor pentru a nu'sl murdari frumoasele-1 csme de lac Si toata multimea, Isl ntorcea privirele zlm- bind si salutnd fi^rile, care apareati in perva- zele ferestrelor de-oparte si de alta a strazel. La o casa, un grup de domnisoare ce nu-sl gaseati loc la fereastra, sopteai! aruncnd ochiri limbitoare prin multime. In alta parte, o doamna in balcon, gata de visite, cu o pal&rie ncarcata de pene, cu um- t^rela sutioara, Inchiindu-se la manusi, privea ou ochi cercetatori prin valurile colorate, prin acea felurita multime de uniforme; de sigur cata vre-o cunostinta Titi, ma prind ca la tino se uita asa de" drgalas Bela. Asi I... nu stii ca Nicu 11 acum n gratiile el. Da madam Rizeanu ce gatita sta si ce duios cata spre noi I El, asta-1, doar stia ca o sa trecem noi pe aici, putea sa piarda ea o ocazie ca asta? Vorbe do spirit, crimpeie de discutii in gura mare, glume mal mult sa mal putin sarate urmat fara sfrsit. De sigur nu te-al fi crezut la o mormlntare daca nu te'nfiora din cnd in -cnd notele pln- gatoare ale marsului funebru, cari despica Digitized by Google 64 aerul r&splndindu-se departe si mureati frnte de zidurile caselor Intr'un ecoti vag^, de o du- iosie jalnic&j dureroasa Adesea acoperea c*un sgomot sinistru clte un hohot de plns, ce isbucnea din gramada neno- rocitilor ce se ttraii. alunectnd prin noroiul cleios, tintndu-se de car si de capetele cearsafurilor f negrite de stropii de noroi. Prin centrul orasului a nceput a se micsora numarul multime! Da unde-1 Dumitrescu ? ntreba un capitan de infanterie S'a evaporat, l raspunse un altul. Las*ca o sterg si eti acus; nu se mal cu- noaste prin multimea asta. Cnd a ajuns convoiul prin marginea orasului, prin mahalaua de unde era mortul, caii albi, batrnl se opinteati din grea, ntinzndu-se n hamuri, pentru a urca la deal carul ale carui roti se namolea n gropile de noroi. Si n fata caselor mici, saracacioase, ngrama- dite in neornduiala de-a lungul drumului fara sfrsit, o lume saraca, oameni, femei, copil sdrcn- tuitl si murdari, pe jumatate desbracatl, cum erati n case, ieseati sa vada mortul caci doar de al lor era. Pe cnd fulgii de zapada se cerneati pe ca- petele lor goale inghetndu-Ie suflarea, unii si facea semnul crucii catnd nfiorati, cu sfintenie; Digitized by Google 6 aitil murmurati cuvinte nentelese cl&nt&nin- du- sl dintii n tremur&turl de frig. In fata unei c&sute tupilate, cu geamurile lipite cu gazete, cte-va vecine strlnse In poarta, cu mlnile la b&rbie, se c&inaf tn gura mare: ^saracul baeti,.. biata Smaranda!..,"^ si cl&tinnd din capete urm&reaii pn departe, cu ochii necati n lacrimi, sivoiul acela de lume ce se scurgea ncet si tr&g&nat. Si ningea, ningea mere, mprastiind 6 tristeta adnca, care ap&sa tot mal tare pe sufletul celor nenorociti. Cnd a ajuns convoiul aproape de cimitir, nu nu mal r&m&sese nici un sfert din multime si din cinci preoti care plecasera nu mal era de ct doi. Carul s'a oprit. Patru soldati ridicara cosciugul si apucara n pas rar si masurat printre sirurile de cruci si movilitele de pamnt moale si umed. Trupele s'ati oprit formnd un patrat n jurul groapel proaspete. Un pluton de soldati asezat mal departe astepta gata sa traga focuri de salva, cum e obiceiul la scoborrea cosciugului n groapa. Un maior de infanterie, comandantul paradei, si ridicase sabia gata sa dea o comanda, dar bocetele nu se mal sfrseaii si hohote de plns isbucneati tot mal des si mal tare. E Digitized by Google ^ Maiorul se desperase asteptnd si de odata r&cni ncruntat : s& nu mal plnga nimeni''. Un alt maior de artilerie 11 sopti pe jum&tate In gluma : Ce dracu none si aici faci milit&rie?'^ Ce vrei monser ? nu vezi c& nu pot nici s& comand de attea tipete ? 11 raspunde maiorul suparat. Soldatii luara arma pentru onor ; un capitan de stat-major cu o hlrtie n mina, suit pe o mo- vila de tarina scoasa de curlnd din groapa, rosti dte-va cuvinte, care abia atingeati auzul n sgo- motul tnguirilor de linga groapa. Numai vntul prin suflari rapezl si nghetate aducea sunete, vorbe desperechiate pe care le nfigea din timp n timp n urechile celor mal departati. Era vorba de: datorie... camaradul Nita .. tara... armata... iar^t datorie... si nu stiii mal ce... pentru ca sirul vorbei i se perdu stins de gla- surile preotilor, n cntecile nfioratoare de: vesnica pomenire". SVn groapa, n pamntul moale si umed n care se strnsese apa, cosciugul cazu cu un sgomot surd si 'nabusit, ca o piatra grea aruncata n- tr'o balta. In acelasi timp, plutonul de soldati descarca armele n trei focuri, de salva si trei bubuituri rare, sguduind coprinsul, umplura vazduhul ras- pndindu-se pe vale si spargndu-se n fund, de- Digitized by Google fe7 t>arte, n peretele dealurilor impinzite tn ceata plumburie. S prin fumul rosietic, mirositor, de t&mle ce se pierdea mistuit de norii de fum albicios prinst nca de vrful tevilor, de abia se desprindeat chipurile celor strlnsl In jurul g^roapet Iar prin ecoul repetat al bubuiturilor frlnte, se amestecati tipetele de durere ale desp&rtirel pe veci mama lui Nita, care isbucnise n ho- hot, cu p&rul despletit n vint, cu degetele 'n- clestate, ridicndu-sl minele in sus c&tre cerul cenusia , din care se rostogoleati ^r& sfrsit fulgii de zapada albi si reci, cari atingeati par'ca nfiorati' pamntul negru cernit... ... Multimea se respndi n graba spre poarta era si trziti . Doua batrne, ramase mal la coada, cu ur- mele lacrimilor umede nca prin zbrcturlle obrajilor, mergeati prin noroiul cleios sprijinin- du-se de garduri si vorbind in gura mare : Saracuta Smaranda lui Clipea I . ce face ea ^ra nici un sprijin I. . mndreta de flacati ca Nita.. ma mare pacatu... ^a ce-t dreptu,.. frumoasa tnortnntare ., ma ceva ca la un print, soro... tU asa /... Galati, 1899. Digitized by Googk Digitized by Google tJt-jUl.tXAXj^Axi M!^J!ftfAtJAtIAlAtAf^^^^^^ SINGURA Era vecinie t&cut satul acela de pescari pier- dut, departe pe malul m&rel ; dar mal pustia si jalnic p&rea acum spre. toamna, clnd se g&teat si berzele s& plece In lunga lor ca- latorie Nourii alergati nebuni pe bolta sura a cerului si pete negre se forma sub el, pe marea al- bastra sinilie care se framlnta isbindu-se In clocot de malul nisipos si sterp. Doi plopi singurii n tot satul din di'eptul bisericutei vapsita In verde, se vaita ndoiti spre pamtnt de vlntul ce mugea turbat din spre largul marel In batatura caselor tupilate sub coperisele de stuf, cte-va femei cu minele strasina la ochi catati lung, cercetator, departe n zare. Digitized by Google 70 Pe ntinderea nem&rgnta a m&rel clte-va puncte negre se iveati ridicndu-se pe crestele albe ale valurilor si apoi se pierdea iar cobo- rlnd In golul ce-1 f&ceati valurile in jocul lor nebun si sbuciumat. Erati barcile mici si negre ale pescarilor ce se duceati la plasele si crligele asezate departe in mare. Ce dimineata urlta era n ziua aceea! lllfiturl dese de aripi se auzeati din cind In clnd: berzele Isl p&r&seati cuiburile de stuf, pre- g&tindu-se de drum. Dup& ce s'ati strtns toate n&ltlndu-se gra- mad&, apoi una clte una 'sl-ati luat locul la rnd In sirul lor lung ce s'a pornit in mers ntins, plutind prin n&ltime. Numai una, o singura barza mare, b&trna, r&mase jos cu gitul ntins nainte, miscnd mere ciocul deschis. Sta locului, privind cu ochii mari, tinta, la sirul care se pierdea n departare, plutind usor ca o panglica neagra, ntinsa n spatiti, sub bolta cerului nourat Sarmana I... avea o aripa taiata. Mal facu o ultima sfortare desperata; si des- facu singura aripa ce-o avea : un flli^it grabit, ntrerupt si se 'nalta o clipa, cazind apoi ntr'o coasta pe coperisul bisericeL Tinndju-sl aripa nca ntinsa, ramase, acolo Digitized by Google 71 cu pliscul In sus, racind asa singura, stinghera, catlnd cu jale la cel ce o lasaft... Copii!, adunati la jocuri nebunatice n bata- tura bisericel din sat, adesea lua la tinta lovind cu pietricele sarmana pasere care zacea parasita cu ciocul ascuns sub singura-1 aripa ; si une oil cind pe de-asupra trecea n sbor spre mare vre un clrd de calatori, ea se destepta si ridi- clndu sl capul cata, cu giul ntins nainte, spre orizont departe, pina ce nu se mal deslusea liniuta aceea neagra care se perdea tremurnd usor prin zarea plumburie din spre miaza-zi... Digitized by Google Digitized by Google UU\..rj^AAAA.\.\.V\.VVV\AAAAAAAAA.\AA.V\AAAAAAAAAAAAAAAAAAA/.AAAAAAAAAAA.i^ # < n > P i>' ^ wm ^^^^^ ^ w ^p "^^^^"p^ f> wp mw W9 PE D UNRE ' Circiuma Iul strul din strada Portului gemea de lume; toat& mahalaua era strlnsa acolo; cu totii se Iqgr&m&deati In jurai sobusoarel de fier ce duduia in mijlocul camerei pline de fum si miros de spirt. Afara, ger de sc&p&ra v&zduhul, venise de-a binele cumplita iarn& cu toate groz&vile el ; c&zuse o zapada strasnica si de trei zile ningea fara sfrsit. Din cind n cind, clopotelul prins de-asupra usel zinganea ragusit, si cite un noti venit se arata in prag scuturlndu-sl cismele de zapada, isl lua locul la rlnd linga soba ca sa^sl desmor- teasca mllnile nghetate. Eraii toti muncitorii si barcagii din port Digitized by Google 74 c&rora iama nemi1oas& le r&pise plinea do la gur&, l&slndu-l fara lucru. Lihniti de foame, degerati de frig tsl p&r&seaii casele cu nevestele si copiii caro cereaii pline si foc, si se adunaii la clrcium& s& afle ce sa mal aude, sa vada: cer de facut*", O veste buna se svonise prin oras: ca prima- ria o sa mparta lemne prin mahalale si ca o sa angajeze oameni pentru curatirea strazilor de zapada. Chipul Iul Strul abea se xarea in fundul ca- merei, n cuprinsul acesta, n care apa de pe cismea se prefacea n aburi amestecati cu fumul din soba si de tigara si se naltati n nourasl albi stravezii, care pluteati splnzuratl unul de altul In rotocoale minunate. Batrnul Strul sta dupa tejghea si urmarea cu ochii miscarile tuturor ; 11 cunostea pe toti; stia pe fie-care In parte clte parale avea In . buzunar si clte acasa ; pentru fie-care gasea el clto o vorba potrivita si prieteneasca De multe ori, pe clnd vorbea cu clte unul, clipea siret din ochi si cu bucata de creta ntre degete si facea pe tejghea socoteala vlnzarel. De la o masa din fund se ridica un om nalt, slab, cu o caciula trasa pe urechi, cu gltul n- valuit Intr'o legatura de lina mpletita. Se opri In fata ovreiului. Vlnzare buna, juplne Strul. Digitized by Google 75 Sluga mnitali badi Toma, da ou daturia ceea ci facim? El, ce sa faci? punem sechestru pe c&otul& doar, ca alta n'am ce; do unde s&-tl dati? c'asa slntem noi barcagiii blestemati s& murim iama de foame. Esind in strada Isl ndesa bine caciula pe urechi si mllnele n fundul buzunarilor, lulnd'o ncet prin zapada care scrtia sub talpile cismelor. Si cum mergea el asa plecat, cu ochii In pa- mint, jucndu-I pe dinainte albul lucitor al za- pezel, un gnd chinuitor ti framtnta mintea, si n zadar cata sa-sl alunge din auz vorbele co- pilului, spuse cu o seara nainte. A !... le-auzise el bine, de si se facuse ca nu-I da ascultare. Mamuca, nainte tata aducea n tot-d'auna o pne subtioara ; acuma nu-1 e foame ? Nu vrea Dumnezeii sa*I dea l raspun- sese ma-sa. Raii om trebue sa fie Dumnezeti cela, ma- muca si vorbele acestea I picurati n auz dureros, nentrerupt, chinuindu-1 sufletul. Tocmai n fundul mahalalei, n capatul uli- cioarei, drept casa lui, s'a oprit asa n nestire ; par'ca nu-1 venea sa intre nauntru. A ramas pe gndurl, cautnd posomorit spre fereastra la un ochiii de geam pe jumatate spart si lipit cu o gazeta, care sbrnea plesnindu-sl un colt deslipit. - - Digitized by Google 76 Un glas ascutit de femee se auzi din nauntrn : Si intr& odata, bre omule, In casa. El deschise fncet usa ; In fundul odaitei pline de fum, pe pat tntr'o movila de velnte sdren- tnite, donnea un copil. Nevasta Iul, o femee mica si uscativa, cu un alt copilas tn brate, 11 esi nainte : Da pe unde bati clmpil ? ca te cauta Spini cela, misitu ; ci-ca sa treci dincolo pe-un boer proprietar de la Macin Undo-1 ? poate-ml pica vre-o cltl-va lei. Gi'Ca sa-1 gasesti In port la anghentia ru- seasca. Pe clnd Toma se 'ndrepta grabit spre port, femeea 11 mal striga rastit din pragul usel : Adu o pline clnd tel ntoarce si da pe la spitarie, niste picaturi pentru copchil. In capatul ulicioarei dintre magaziile cu grlne, ia intllnit Spiru sta de vorba cu proprietarul de la Macin : un boer scurt si gras, nvalt intr'o blana mare de lup. De geaba i-a spus Toma ca-1 grea de trecut printre sloiuri, ca-sl pune viata n primejdie, doar a scoate ceva mal mult ; boerul nu esea din pretul Iul. In sfrsit s'ati mpacat cu sease lei ce era sa faca ? nevasta 1' astepta acasa cu pnea si doctoriile pentru copil. Ati plecat spre malul Dunarei ; iar Toma s'a Digitized by Google ?^ rapezit spre ctrciam& s& cheme pe lancu s&'I ajute la barc&. lancu, un baet nalt si lab, l era nepot; l crestea el de cnd se necase tat-seti c&znd de pe-o schele la descarcatul carbunilor dintr'un vapor. Dupa ce atl tras cte-o cinzeaca de rachitt, sa se ncalzeasc&, atl luat'o amndol la fuga spre Dunare. Barca era scoasa pe mal; cu greii aii dat'o el la apa; I-aii potrivit crma si lopetile si-ati intrat toti trei n ea. Vntnl,race de ngheta suflarea, mugea turbat framntnd valurile nebune ce jucati sloii de ghiata leganati greoiii In drumul lor pe scursul apel. Ce-I drept: nu era usor lucru sa treci Dunarea pe o asa vreme f dar Toma I stia el bine toate nebuniile el nselatoare doar pe malul el crescuse, si ea l hranea nca; si tot ea avea Ba-1 nghita odata. Toma, se ridica n picioare catnd n lungul apel, si Acu cruce si puse mna pe lopetl. Barca se smunci din loc clatnndu-se si-alu- neca nainte taind cu botul pojghita de ghiata ce se prindea vaznd cu ochii. Aci naltindu-se pe creasta unul val, aci cul- cndu-se pe-o coasta ntre doua valuri, barca se strecura printre sloiurile ce-I eseaii n cale. Proprietarul nmarmurise n fundul barcel. Digitized by Google 78 Toma cu bratele ncordate sufla din greft 1&- stndn-se cu greutatea trupului pe lopetl ; lancu In picioare, .cu cangea n mln& mpingea n la- turi sloiurile ce le'nchideatt drumul, pe cnd barca trosnea sub isbiturile lor. Trecuse de jum&tate; curentul tare l luase la vale clnd, un sloi mare le esi de-a curmezis; b&etul Isl sprijini cangea n pept Impingnd din rasputeri. Toma cum Isl arunca ochii n urma, sari n picioare dtnd drumul lopetilor si sa repezi la cange sa dea sloiul n laturi; dar era prea ttrziti; o trosnitura puternica si barca isbita, prind din toate ncheiturile, se pravali rostogolindu-se cu chila n sus. Si sloiurile o luara nainte; pe cnd n urma cel trei oameni se sbateau ntre valuri. Proprietarul, greoifi n blana Iul, sa duse ghiulea la fund. Baiatul se mal lupta clt-va timp nnotnd cu greft, plna l parasira puterile si disparu nghi- tit de valuri. Iar Toma nnotind n picioare se prinse cu mlinile de-un sloi si sprijinit pe coate si pe barbie se sbatea sa-sl salte trupul de-asupra. Lumea strnsa pe cheia, cata ngrozit fllra a-1 putea da vre-un ajutor, pe cnd el se fra- mnta desperat, cu capul gol, perdut, tinndu-se cu unghiile nfipte n ghiata. Digitized by Google 19 Trupul 11 amortea de raceala apel; iar capul i ardea tn fl&c&rt chinuit de-un glnd ce-I sca- para prin minte : acasa 11 astepta cu plinea si doctoriile. Avu o clipa ametitoare, nca o sfortare des- perata; dar mllnile 11 scapa si aluneclnd, sloiul 11 prinse dedesubt. Gltl-va clabucl se ridicara la suprafata; si In locul unde-1 nghitise, de-asupra Iul, valurile se 'nchideat ferblnd o clipa In loc si iarasi se pornira gonindu-se In jocul lor salbatic. Iar vlntul urllnd de groaza spulbera fulgii, cari se topeati atingnd fata rasvratita a apel. Departe, printre sloiuri, un punct negru se zarea plutind in jocul valurilor : era caciula Iul Toma barcagiul. Digitized by Google Digitized by Google 1 1 1 i II I I I 1 i 1 I I II I I I i I I i 1 M t M 1 ' > MiRGARINT BETIVUL ... Si cum mergeam asa t&cut, nduiosat de sirul vorbei lut Mos Clion, ce cu graiul Iul a- sezat si molcom ncepuse sa,-sl desfaca, dupa cum zicea el firul necazurilor de pe ghemul nmel, depanat de att amar de vreme, numai ce zaresc la cotitura drumului un om calcnd greoi si lenes. De departe i-se vedea sumanul zdrentuit, iar caciula 1 unsuroasa iera lasata pe ochi. Se ndrepta spre circiuma. Da cine-1 acela, mosule? D'apol cine sa fie, ca-1 cunosc si clnil din sat, cale de-o posta; ca unu-1 doar Margarint, betivul satului. Si ncepu mosul sa-1 descoase toata viata. F Digitized by Google 8 S'apol sa nu crezi, ca nu Yera si lei flacaii de treaba si cuminte, da taca de ctnd s'o ntumat de la oras, unde s'o facut armata, s'o ticalosit si pace; c!tu-l ziulica de mare, umbla saraca nevasta-sa cu copilul de mna si -l ridica de prin circiume. Da ce sa zic, mult Vo desteptat orasul, ca numai te crucesti de ctte stie si frumos ce le spun?, dar vezi pe alta parte l-o stricat raCi. Ma rog : mar frumos dar vermanos. Am ajuns tn urma Iul la circiuma, m'am a- sezat pe prispa si prin usa deschisa priveam nauntru. El sta lungit pe una din lavitile murdare cari ncunjurafi paretil afumati si mohortl al circiu- mei; isl aprinsese pufnind luleaua Intre dinti si astepta sa-1 aduca bautura. D'apol bine, bre omule, des-dimineata te-al si pornit prin crlsme, zise aspru Mos Clion, intrtnd nlauntru si cerlnd de la tejghea un pac de tutun. Ia lasa, mosule, ca de-al fi in locul me tot asa al face, ca n'al alt chip sa-tl stngl amarul care te arde la inima. Unde-1 saracul tata-tu sa te vada 'n halu ista, l mal zise batrnul, catnd cu jale la be- tivul ce se gatea sa desarte a doua sticla, pleoscaind din limba si stergtndu-sl, cu mneca unsuroasa a camasel, mustatile sburlite prin cari picaturile se prelingeati n jos. Digitized by Google 83 -^ D'apol de niorte buna o nchis el ochii? ttu tot cinele de clocolti l'o stlcit in ba.t&Y, de unde i s'o tras si moartea ?... s'apoi tot el o facut cl-o f&cut de m'o vrt n armata, .. cio- coiul ni-o furat sfara de pamint ce-ml mal ra,- masase din parinti... ciocoiul !... urla el aprins, izbind cu pumnul n masa subreda do lemn. Apoi se lungi pe lavita, cu fata n sus, cu oamint, ncepe s'arunce flacari prin nari, pamntul par'ca se ridica clatinndu-se din temelii si vazduhul n- treg sa rascoala cutremurndu-e, ntunecat n nori de fum. Bubuitul lung, repetat, al gurelor de foc din cupole, umplnd coprinsul, sa perde n pustiul cmpiel ntinse, fara margini. O baterie de artilerie de cmp, vine n goana cailor sa ocupe o positie dincolo de drum. Ajunge n dreptul nostru ca sa urce de pe cmp pe sosea, si cnd tunul din cap intra smuncit n santul soselei, cel trei soldati de pe cheson si pierd cumpatul si sunt aruncati intr'o clipa nainte, sub roatele tunurilor care trec toate n goana turbata peste trupurile lor. nfiorat de groaza am nchis ochii. ... Cnd m'am uitat iarasi, n'am mal vazut de ct bucati de trupuri omenesti mprastiate, creerl Digitized by Google 101 raspinditl si amestecati cu pietricelele soselei nrosite de singe cald. Dar tunurile eraii departe, ajunsesera pe po- sitie si asezate in baterie si ncepura tirul. Lu- mea de sus, de pe naltimea fortului, n admi- ratie privea ca la o repretentatie frumoasa si bine jucata, care reda nchipuirea grozaviilor rasboiulul. ...Muzicele si cornistii ncep sa sune atacul". Noi o luam la fuga, din ce n ce mal repede prin iadul acesta, care fierbe de strigate, clo- cotind n bubuituri de tun si'n sunete de trmbite. Si alergam minati de notele metalice ale ata- adul*^, acele note aprinse care ti smulg par'ca picioarele din nchieturl, ne mal dnd pas mintel sa lucreze, ci numai pieptul sa se umfle n stri- gatele nebunesti de ura** nesfrst... si alergam ntr'o goana din ce n ce mal turbata, aiuriti si n nestire ! .. ... Tocmai la sfirsit, dupa ce a sunat nce- tarea manevret" mi-am ntors privirea n urma spre sosea. Am zarit crucea rosie a unei carute de am- bulanta: le duceati culese gramada acele tandari de trupuri omenesti. Vp4stj mai zicesL un oSl^t pe nenoro- citi aia, i-aU terciuit cu totul'^. Digitized by Google 102 Y, ce vrei : yktimile manevrei^ l raspunse flegmatic un c&pitan b&trin. ... Si clnd glndestl c& manevra nu-1 de olt o palid& imagina a acelui simistra joc ce sa numeste : rasboiul'^ ! Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google ^ ',.^ &OOOOOO0 ooopooooc ooooooc Digitized by Google Digitized by Google Digitized by Google