Programa cursului de Limba italiană pentru începători Lecţiile 1-2 Tema: Familia Gramatică: Accentul. Pronunţia. Articolele. Verbele terminate în „-are”. Pluralul substantivelor. Ordinea părţilor de propoziţie. Terminaţiile substantivelor şi adjectivelor în funcţie de gen şi număr Lecţiile 3-4 Tema: Timpul liber

Gramatică: Folosirea prepoziţiei „di”. Verbele „afi”şi „avere”. Pronumele personalşi pronumele de politeţe. Folosirea

prepoziţiilor „a”şi „in”. Conjugarea verbelor neregulate Lecţiile 5-6 Tema: La cumpărături. Alimente I

Gramatică: Verbe terminate în „-care”, „-gare”. „Quanto”. „Per favore” – formulă de politeţe pentru a adresa o

rugăminte. Verbele terminate în „-ere”. Patru forme ale pronumelui personal în cazul acuzativ Lecţiile 7-8 Tema: Părţile zilei. Mesele zilei

Gramatică: Verbul „venire”. Conjugarea verbelor terminate în „-ire”. Formele articulate ale prepoziţiilor „a”, „di”şi

„da”. Accentul în propoziţie. Formele „i sono, c’é, ci sono” Caiet de exerciţii I Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică însuşite în lecţiile 1-8. Lecţiile 9-10Tema: Numerele. Dimineaţa Gramatică: Verbele refl exiveşi conjugarea lor. Numere. „Cât este ceasul?” Conju- garea verbului „fare”. Negaţia. Poziţia lui „non” Lecţiile 11-12Tema: Voiaj. Naţionalităţi. Numere Gramatică: Pronume posesive. Expresiile „avere voglia”, „avere bisogno”. Numer-

compuse. Folosirea verbului „piacere – a plăcea”. Afi rmaţiaşi negaţia

repetată („anche, neanche”)

Lecţiile 13-14Te m a : Cum telefonăm. Muncă. Studiu Gramatică: Verbele neregulate. Pronumele personale la acuzativ (sau în funcţie de complementul direct). Derivarea cu prefi xele „di-, in-, o-”. Verbele modale („volere”, „potere”). „Molto, poco” Lecţiile 15-16Te m a : Părţile corpului uman. La poştă

Gramatică: Folosirea verbului „pensare”. Viitorul verbelor celor trei conjugărişi cazurile speciale ale conjugării la

timpul viitor. Conjugarea verbelor „tradurre”şi „bere”

Caiet de exerciţii II Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică însuşite în lecţiile 9-16. Lecţiile 17-18Te m a : Călătorie, vacanţă

Gramatică: Pronunţie. Numele predicative. Verbele modale „dovere”, „sapere”. Viitorul verbelor neregulate.

Funcţia substitutivă a pronumelor „ne”şi „ci”. Conjugarea lui „rimanere” la prezentşi viitor Lecţiile 19-20Te m a : Starea vremii. Lunile Gramatică: Perfectul compus (il passato prossimo). Articolul în faţa anotim- purilor. Scrierea numeralelor. Pronumele demonstrativ „questo–acesta”. „Troppo, tanto, quanto” Lecţiile 21-22Te m a : În trenşi în avion

Gramatică: Perfectul compus, continuare. Pronumele „quello”. Verbele conjugate cu „essere”. Numeralele ordinale.

Verbe conjugateşi cu „essere”,şi cu „avere” Lecţiile 23-24Te m a : La cumpărături. Alimente II. Îmbrăcăminte

Gramatică: Articolul partitiv. Modul condiţional (il condizionale). Funcţia substitutivă a cuvântului „tutto”. Folosirea

pronumelui interogativ „quale”. Conjugarea verbului „scegliere” Caiet de exerciţii III Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică însuşite în lecţiile 17-24. Lecţiile 25-26Te m a : La poştă

Gramatică: Imperfectul (L’imperfetto). Folosirea pronumelui personal la acuzativ. Folosirea pronumelui „si”.

Verbele impersonale. Imperfectul verbelor neregulate Lecţiile 27-28Te m a : La restaurant

Gramatică: Imperfectul (L’imperfetto), continuare. Gerunziul (il gerundio). Deosebiri între imperfectşi perfectul

compus. Folosirea adverbelor „mentre”şi „durante”

Lecţiile 29-30Te m a : Circulaţia pe autostradă. Maşina. Semne indicatoare Gramatică: Imperativul (L’imperativo). Interzicerea. Pronumele relative. Conju- garea verbelor neregulate la imperativ Lecţiile 31-32Te m a : Căsătorie, iubire. Mobilierul

Gramatică: Imperativul verbelor reflexive. Două grade de comparaţie: pozitivşi comparativ. Formarea adverbelor de

mod. Gradul superlativ relativşi absolut Caiet de exerciţii IV Cuprinde două lecţii care verifică noţiunile de vocabularşi de gramatică însuşite în lecţiile 25-32.

Începem această lecţie demonstrativă prin prezentarea unor fragmentedin lecţia 1, referitoare la pronunţia cuvintelor în limba italiană

şi la câteva noţiuni de gramatică

Accentulşi notarea lui Fiecare cuvânt italian are o silabă mai sonoră decât celelalte, care se numeşte silabă accentuată sau

tonică. Cele mai multe cuvinte se accentuează pe penultima silabă ş i în mai mică parte pe ultima

silabă sau pe oricare altă silabă. Când învăţaţi cuvintele,fiţi foarte atenţi la poziţia acestei

silabe,fiindcă schimbarea modului de accentuare poate schimbaşi înţelesul cuvântului. În transcrierea fonetică, am marcat grafi c vocala din silaba accentuată pritr-o literă îngroşată, deoarece în pronunţarea cuvântului această vocală se articulează mai intens, se prelungeşte. Pronunţia Învăţarea pronunţării sunetelor din limba italiană nu vafi o problemă difi cilă: trebuie să reţineţi numai

câteva regulişi puteţi deja citi. Să începem cu vocalele. În limba italiană sunt cinci vocale: „a”, „e”, „i”,

„o”, „u”. Acestea se pronunţă ca în limba română. Consoanele folosite de limba italiană: „c”– în faţa altor consoaneşi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronunţă la fel ca în limba română. Vocalele „e”şi „i” îşi schimbă pronunţia în [ci], [ce]. casa > [caza] – casă città > [citta] – oraş

„g”– regula este aceeaşi cu cea de mai sus. În faţa consoanelorşi a vocalelor „a”, „o”, „u” se pronunţă

la fel ca în limba română. Înaintea lui „e”şi „i” pronunţăm de asemenea ca în română: [ge], [gi]. Când

grupul „gi” este urmat de vocalele „a”, „o”, „u”, atunci „i” din „gi” se pronunţă scurt, se aude slabşi în

transcrierea fonetică se notează [gi ]. Aceeaşi observaţie este valabilă ş i pentru grupul „ci”, care se

transcrie[ci]. albergo > [ a l berg o ] – hotel giardino > [giardino] – grădină ciao > [ciao ] – salut! „gn”– pronunţia corectă este cu „g” mutşi „n” moale[ñ] (se pronunţă ca[ni] în româneşte, în care [i]este scurt). signora > [si ñora ] – doamnă signore >[siñore] – domn „gli”– acest grup de litere îl pronunţaţi corect dacă rostiţi aproape simultan sunetele „l”şi „i” („i” este scurt, ca în cuvântul românesc „iubire”). figlio >[filio] –fiu famiglia > [fa milia ] – familie În limba italiană există ş i consoane duble. Pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectivşi o articulare unitară a celor două consoane.

la mamma > [la mamma] – mamail babbo > [il babbo] – tata, tăticulConsoana „s” – se pronunţă de obicei[s], ca în limba română, dar între două vocale se pronunţă [z]. De exemplu: casa, chiesa.

la scuola > [la scuola] –şcoala la discoteca > [la discoteca] – discoteca lo studente > [lo studente] – studentul, elevul „sc” – se pronunţă de obicei[sc], dar înaintea lui „e” sau „i” se pronunţă[şş] uşor prelungit. la scena > [laşşena] – scena l’uscita > [luşşita] – ieşirea „qu” – se pronunţă ca un „k” + „u”, unde „u” este foarte scurt. il quaderno > [il cuaderno] – caietul l’acqua > [laccua] – apa „cq” este forma dublată a consoanei „q”.

„z” – această consoană poatefi pronunţată în două feluri: ca[]] sau[dz]. Nu există o regulă care să

delimiteze strict cele două feluri de pronunţie. În cazul cuvintelor terminate în „-zione”, pronunţăm

totdeauna[]]. la lezione > [la leţione] – lecţia, ora la zia > [la dziia] – mătuşa lo zio > [lo dziio] – unchiul lo zero > [lo dzero] – zero Citiţişi repetaţi cu voce tare următoarele cuvinte. Urmăriţi cu atenţie transcrierea fonetică ş ifiţi atenţi la modul de accentuare: casa > [caza] – casă città > [citta] – oraş albergo > [ a l berg o ] – hotel giardino > [giardino] – grădină signora > [si ñora ] – doamnă signore > [si ñore ] – domn famiglia > [fa mili a ] – familie figlio > [filio ] –fiu chiesa > [chieza] – biserică macchina > [macchina] – maşină În limba italiană, substantivele sunt precedate în general de articolşi potfi masculineşi feminine. Genul neutru nu există. Articolele sunt de trei feluri: hotărâte, nehotărâteşi partitive. Pentru început, să vedem articolul nehotărât:

un[un]– articol nehotărât; se foloseşte la singular, înaintea substantivelor de gen masculin, care încep cu o consoană sau cu o vocală; corespunde articolului nehotărât „un” din limba română. una[una] – articol nehotărât; se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; core- spunde articolului nehotărât „o” din limba română. Articolul nehotărât se foloseşte atunci când obiectul sau persoana despre care vorbim nu sunt deter- minate cu precizie sau când ne referim pentru prima oară la acestea. Iată acumşi articolul hotărât:

il[il]– articol hotărât, se foloseşte înaintea substantivelor de gen masculin, la singular;

corespunde

articolului hotărât „-l” din limba română.

la[la]– articol hotărât; se foloseşte înaintea substantivelor de gen feminin, la singular; are înţelesul

articolului hotărât „-a” din limba română.

Articolul hotărât se foloseşte când obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sauştim ceva despre ele. l’[l] – articol hotărât; se foloseşte la numărul singular înaintea substantivelor de gen masculin sau feminin care încep cu vocală. Să exersăm acum substantivele împreună cu articolele hotărâte corespunzătoare: la chiesa > [la chieza] – biserica la macchina > [la macchina] – maşina ilfiglio > [il filio] –fi ul il signore > [il siñore] – domnul la casa > [la caza] – casa la famiglia > [la familia] – familia la signora > [la siñora] – doamna la città > [la citta] – oraşul il giardino > [il giardino] – grădina l’albergo > [ l a l berg o ] – hotelul l’amica > [lamica] – prietena

În funcţie de terminaţia lor, în limba italiană verbele se împart în trei categorii. Din prima categorie

fac parte verbele care se termină în „-are”. Învăţând câteva dintre acestea, vom reuşi să formulămşi

câteva propoziţii simple. guardare > [gua rdare ] – a se uita, a privi amare > [a mare ] – a iubi visitare > [vizitare] – a vizita comprare > [comprare] – a cumpăra În exerciţiul următor, încercaţi să traduceţi în limba italiană următoarele expresii: a cumpăra hotelul > comprare l’albergo > [comprare lalbergo] a privifi ul > guardare ilfi glio > [guardare il filio] a vizita familia > visitare la famiglia > [vizitare la familia] a se uita la maşină > guardare la macchina > [guardare la macchina] a o vizita pe doamna > visitare la signora > [vizitare la siñora] Acum vom face cunoştinţă cu pronumele personale la singular: io > [iio] – eu tu > [tu] – tu lei > [lei] – ea lui > [luii] – el În limba italiană, în propoziţiile de tipul: „Io guardo ilfi glio” nu este necesară folosirea adjectivului posesiv decât în cazul în care vrem să scoatem în evidenţă posesorul: Ea iubeştefiul = Ea îşi iubeştefiul. Lei ama il (suo)figlio.

Caşi în limba română, folosirea pronumelui personal înaintea verbului este facultativă, deoarece forma

verbului indică precis persoana care execută acţiunea. (Folosim pronumele doar dacă vrem să scoatem

în evidenţă persoana, nu acţiunea). Compro la macchina. – Cumpăr maşina. Io compro la macchina.

– Eu cumpăr maşina.

Citiţi încă o dată substantivele împreună cu articolele hotărâteşi nehotărâte: lo zio > [lo dziio] – unchiul lo studente > [lo studente] – studentul, elevul l’albergo > [ l a l berg o ] – hotelul l’amica > [lamica] – prietena uno zio > [uno dziio] – un unchi uno studente > [uno studente] – un student un albergo > [un albergo] – un hotel un’amica > [unamica] – o prietenă Traduceţi propoziţiile următoare în limba italiană: (Tu) îl priveşti pe unchiul. > (Tu) guardi lo zio. > [tu guardi lo dziio] Elevul iubeşteşcoala. > Lo studente ama la scuola. > [lo studenteama la scuola] Sofia o vizitează pe Maria. > Sofi a visita Maria. > [sofiia vizita mariia] (Tu) cumperi un caiet. > (Tu) compri un quaderno. > [tu compri un cuaderno] (Ea) priveşte scena. > (Lei) guarda la scena. > [lei guarda la [[ena]

O iubesc pe mătuşa. > Amo la zia. > [amo la dziia] (El) vizitează o doamnă. > (Lui) visita una signora. > [luii vizitauna siñora] Acum vom învăţa formele pronumelui personal la plural. Citiţi-le cu atenţie: noi >[noi] – noi

voi > [v oi] – voi loro > [loro] – ei, ele Iată acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo > [noi guardiamo] – noi privim, noi ne uităm voi guardate > [voi guardate] – voi priviţi, voi vă uitaţi loro guardano > [loro guardano] – ei, ele privesc, ei, ele se uită Dacă aţi citit cu atenţie, aţi putut constata că la persoana a treia plural accentul de pe penultima silabă se deplasează pe antepenultima silabă. De exemplu: loro amano (a-ma-no) > [loroamano] – ei , ele iubesc (lor le place) loro comprano (com-pra-no) > [loro comprano] – ei, ele cumpără loro guardano (guar-da-no) > [loro guardano] – ei, ele se uită, privese {i acum traduceţi următoarele propoziţii în limba italiană: Ei privesc grădina. > Loro guardano il giardino. > [guardano il giardino] (Eu) vizitez oraşul. > (Io) visito la città. > [vizito la citta] El cumpără o maşină. > Lui compra una macchina. > [comprauna macchina] (Voi) o iubiţi pe mătuşa. > (Voi) amate la zia. > [amate la dziia] (Tu) priveşti un domn. > (Tu) guardi un signore. > [guardi un siñore] (El) vizitează o biserică. > (Lui) visita una chiesa. > [vizitauna chieza] (Ea) cumpără maşina. > (Lei) compra la macchina. > [compra la macchina] (Noi) îl iubim pe tata. > (Noi) amiamo il babbo. > [amiiamo il babbo] (Ei) cumpără o casă. > (Loro) comprano una casa. > [compranouna caza] (Noi) privim scena.

> (Noi) guardiamo la scena. > [guardiamo la [[ena] (Voi) vizitaţişcoala. > (Voi) visitate la scuola. > [vizitate la scuola] În încheierea lecţiei, urmează un mic exerciţiu fonetic. Citiţi cuvintele grupate în funcţie de sunetul sau grupul de sunete pe care îl au în comunşifiţi atenţi la accentul cuvintelor:

[c] macchina, acqua, casa, discoteca, comprare [z] visitare, casa, chiesa [cu] quaderno, scuola, acqua [iia] Maria, Sofi a, zia [dz] zio, zia [ñ] signore, signora [li] famiglia,figlio RECAPITULAREA LECŢIEI 1 Reguli gramaticale 1.6 În limba italiană,fiecare substantiv este precedat de articol. Acesta poatefi hotărât, nehotărât şi partitiv. În prima lecţie ne-am ocupat de primele două. După genul substantivelor pe care le însoţesc, articolele potfi masculineşi feminine. 1.7 Aţi învăţat următoarele articole la singular: a) hotărât il înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană lo înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau cu „s” + consoană la înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoană l’ înaintea substantivelor masculine sau feminine care încep cu o vocală. b) nehotărât un înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană uno înaintea substantivelor masculine care încep cu „z” sau „s” + consoană una înaintea substantivelor de gen feminin care încep cu o consoană un’ înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală. 1.8 Conjugarea verbelor regulate cu terminaţia în „-are” la modul indicativ, timpul prezent: io compro [iio compro] tu compri [tu compri]

lei compra [lei compra] lui compra [lui compra] noi compriamo [noi compriamo] voi comprate [voi comprate] loro comprano [loro comprano]

1.9 Caşi în limba română, la conjugarea verbului putem omite pronumele personal,fi indcă terminaţia verbului indică persoana.

1.10 Ordinea obişnuită a părţilor de propoziţie este următoarea:

subiect...predicat...complement

La mamma ama il babbo.[la mammaama il babbo]– Mama îl iubeşte pe tata. Il babbo ama la mamma.[il babboama la mamma] – Tata o iubeşte pe mama.

În continuare, vă prezentăm câteva secvenţe din lecţia 2, în care apar cuvinte noi, exerciţiişi noţiuni gramaticale. Încercaţi să memoraţi cuvintele noi. Citiţi-le cu voce tare: un amico > [unamico] – un prieten il ragazzo > [il raga]]o] – băiatul l’ amica > [lamica] – prietena lafiglia > [la filia] –fiica uno spettacolo > [uno spettacolo] – un spectacol un museo > [un muzeo] – un muzeu il libro > [il libro] – cartea un autobus > [unautobus]

– un autobuz il biglietto > [il bilietto] – biletul la ragazza > [la raga]]a] – fata Acum vom face cunoştinţă cu câteva cuvinte noi: e > [e ] –şi per > [per] – pentru, de con > [con] – cu Cuvintele „per”şi „con” sunt prepoziţii, iar „e” este conjuncţie. În exerciţiul următor am format propoziţii cu noile cuvinte introduse. Citiţi-leşi încercaţi să le traduceţi. Folosiţifi ltrul roşu: Visitiamo un museo. > [vizitiamo un muzeo] > Vizităm un muzeu. Il ragazzo ama la ragazza. > [il ragaţţoama la ragaţţa] > Băiatul o iubeşte pe fată. Maria e Sofi a amano > [mariia e sofiiaamano > Mariaşi Sofi a îşi iubesc lo zio. lo dziio] unchiul. Compro un bigliettoper > [compro un bilietto > Cumpăr un bilet de autobuz. l’autobus. per lautobus] Compra la casaper > [compra la caza > Cumpără casa la signora. per la siñora] pentru doamna. Guardiamo lo spettacolo > [guardiamo lo spettacolo] > Ne uităm cu mama la spectacol. con la mamma.

Când folosim un substantiv la plural, articolul hotărât se acordă în genşi număr cu acesta. Articolul nehotărât nu are forme de plural, de aceea vom vorbi acum despre pluralul articolelor hotărâte

Iată pluralul substantivelorşi al articolelor hotărâte: Genul masculin Genul feminin i ragazzi > [i ragaţţi] leragazze > [le ragaţţe] gliamici > [lii amici] leamiche > [le amiche] glispettacoli > [lii spettacoli] Substantivele feminine care se termină la singular în „-a” primeşte la plural desinenţa „-e”. la casa [la caza] – casa le case [le caze] – casele Substantivele masculine cu terminaţia „-o” la singular se termină la plural în „-i”. il quaderno [il cuaderno] – caietul i quaderni [i cuaderni] – caietele Substantivele masculineşi feminine care la singular se termină în „-e” primesc la plural terminaţia „-i”. il signore [il siñore] – domnul i signori [i siñori] – domnii la lezione [la leţione] – lecţia le lezioni [le leţioni] – lecţiile Substantivele „l’autobus”şi „la città” sunt defective la plural: „gli autobus, le città”.

De asemenea,şi pluralul substantivului „l’uomo” este neregulat. l’ uomo > [luomo] – bărbatul, omul gli uomini > [liiuomini] – bărbaţii, oamenii „La donna”, în schimb, este regulat:

la donna > [la donna] – doamna, femeia le donne > [le donne] – doamnele, femeile Acum urmează un exerciţiu de recapitulareşi autoverifi care. Amintiţi-vă ceea ce aţi învăţat. Traduceţi în limba italiană ş i citiţi, pronunţând corect următoarele propoziţii: Prietenii vizitează o fată > Gli amici visitano una ragaţţa > [lii amici vizitanouna cu Maria. con Maria. ragazza con mariia]

(Ei) privesc grădina > (Loro) guardano il giardino > [(loro) guardano il giardino e şi hotelul. e l’albergo. lalbergo] Fiul îşi iubeşte tatălşi > Ilfiglio ama il babbo e la > [il filioama il babbo e la mama. mamma. mamma] Cumpăr cărţileşi > (Io) compro i libri e i > [(iio) compro i libri e i caietele. quaderni. cuaderni] (Voi) îi priviţi pe bărbaţi. > (Voi) guardate gli uomini. > [(voi) guardate liiuomini] Studenţii iubescşcoala. > Gli studenti amano la scuola. > [lii studentiamano la scuola] Sofi a cumpără un bilet > Sofia compra un biglietto > [sofiia compra un bilietto pentru mătuşa. per la zia. per la dziia] Băieţiişi fetele privesc o > I ragazzi e le ragazze guardano > [i ragaţţi e le ragaţţe biserică. una chiesa. guardanouna chieza] Un domn cumpără maşina > Un signore compra la macchina > [un siñore compra la pentru o doamnă.

per una signora. macchina peruna siñora] Îmi vizitez unchii cu > Visito gli zii con il > [vizito lii dziii con il tata. babbo. babbo] În această parte a lecţiei vom învăţa câteva adjective. Citiţi-le cu voce tare: piccolo > [piccolo] – mic vecchio > [vecchio] – bătrân; vechi giovane > [giovane] – tânăr gentile > [gentile] – drăguţ, simpatic

Aţi observat, desigur, că în propoziţiile precedente, împreună cu substantivele de gen masculin, am

folositşi adjective la singular. Caşi articolele,şi adjectivele se acordă cu substantivele în genşi număr.

Iată cele patru adjective prezentate la feminin:

piccola > [piccola] – mică vecchia > [vecchia] – bătrână; veche giovane > [giovane] – tânără gentile > [gentile] – drăguţă, simpatică

Adjectivele care se termină în „-a” la singular primesc la plural terminaţia „-e”. Atât adjectivele

masculine care se termină în „-o” la singular, câtşi adjectivele masculineşi feminine care se termină

în „-e” la singular vor avea la plural terminaţia „-i”.

Citiţi cu atenţie exemplele următoare: i giovani zii > [i giovani dziii] – unchii tineri i vecchi alberghi > [i vecchi alberghi] – hotelurile vechi i gentili studenti > [i gentili studenti] – studenţii drăguţi

i piccoli autobus > [i piccoliautobus] – autobuzele mici În limba italiană, adjectivul precedă în general substantivul; el stă după substantiv doar dacă vrem să-l scoatem în evidenţă.

În exerciţiul următor vom recapitulaşi vom sintetiza noţiunile însuşite până acum. Vă veţi putea da

seama dacă aţi reuşit să înţelegeţişi să reţineţi totul. Dacă întâmpinaţi dificultăţi pe parcursul

recapitulării, atunci întoarceţi-vă la exerciţiul original. Traduceţi următoarele propoziţii în italiană: Băiatulşi fata cumpără bilete pentru discotecă. –Il ragazzo e la ragazza comprano i biglietti per la discoteca. > [il ragaţţo e la ragaţţa comprano i bilietti per la discoteca] Vizitez muzeul cu o fată tânără. – (Io) visito il museo con una giovane ragazza. > [(iio) vizito il muzeo conuna giovane ragaţţa] Domniişi doamnele privesc spectacolele. – I signori e le signore guardano gli spettacoli. > [i siñori e le siñore guardano lii spettacoli] Un bărbat drăguţ iubeşte o femeie tânără. – Un uomo gentile ama una giovane donna. > [unuomo gentileamauna giovane donna] Cumpăraţi o carte pentru băieţii tineri. – Comprate un libro per i giovani ragazzi. > [comprate un libro per i giovani ragaţţi] Mama cumpără caietele mici pentrufiul (cel) mic. –La mamma compra i piccoli quaderni per il piccolofiglio. > [la mamma compra i piccoli cuaderni per il piccolo filio]

Bătrânilor le plac casele mici. – I vecchi uomini amano le piccole case. > [i vecchiuominiamano le piccole caze] Ei privesc împreună cu mătuşa un hotel vechi. –Guardano un vecchio albergo con la zia. > [guardano un vecchio albergo con la dziia] Vizitezi muzeele, bisericile micişi oraşele vechi. – Visiti i musei, le piccole chiese e le vecchie città. > [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta] Ea iubeşte un băiat drăguţ. – Lei ama un ragazzo gentile. > [lei ama un ragaţţo gentile] Tinerii unchi privesc o maşină veche. – I giovani zii guardano una vecchia macchina. > [i giovani dziii guardanouna vecchia macchina]

Iată acum câtevaexerciţiişi reguli gramaticale prezentate în lecţia 3. Acum vom încerca să formulăm întrebări în limba italiană. Pentru aceasta, să învăţăm mai întâi câteva cuvinte interogative. Citiţi cu voce tare, rarşi cu atenţie: Chi è?

> [chi e] – Cine e? Cine este? Eî Maria. > [e mariia] – E Maria. E’ il professore. > [e il professore] – Este profesorul. E’ l’ impiegato. > [e limpiegato] – Este funcţionarul. Chi sono? > [chi sono] – Cine sunt? Sono Maria e Sofi a. > [sono mariia e sofiia] – Sunt Mariaşi Sofi a. Sono gli ingegneri. > [sono lii ingeñeri] – Sunt inginerii. Sono le ragazze. > [sono le ragaţţe] – Sunt fetele. Până acum întrebările noastre s-au referit numai la persoane. Acum ne vom ocupa de obiecte. Citiţi propoziţiile în limba italiană ş i traducerea lor,fi ind atenţi la pronunţie: Che cosa è? > [che coza e] – Ce este? È un uffi cio. > [e un ufficio] – Este un birou. È la penna. > [e la penna] – Este stiloul. È il bagno. > [e il baño] – Este baia. Che cosa sono? > [che coza sono] – Ce sunt? Sono le camere. > [sono le camere] – Sunt camerele. Sono gli autobus. > [sono liiautobus] – Sunt autobuzele. Sono i biglietti. > [sono i bilietti] – Sunt biletele.

Cu pronumele interogativ „che cosa” ne putem referi la obiecte. Acest pronume interogativ nu-şi

schimbă forma. Aţi reuşit să traduceţi întrebărileşi răspunsurile? Dacă încă aveţi dificultăţi, repetaţi exerciţiul prece-

dent.

Să învăţăm acum adverbul interogativcome.

Citiţi cu voce tare următoarele propoziţii:Come è la camera? > [come e la camera] – Cum este camera? La camera è piccola. > [la camera e piccola] – Camera este mică. Come è il professore? > [come e il professore?] – Cum este profesorul? Il professore è gentile. > [il professore e gentile] – Profesorul este amabil. Come sono le cucine? > [come sono le cucine] – Cum sunt bucătăriile? Le cucine sono grande. > [le cucine sono grande] – Bucătăriile sunt mari. Come sono gli impiegati? > [come sono lii impiegati] – Cum sunt funcţionarii? Gli impiegati sono giovani. > [lii impiiegati sono giovani] – Funcţionarii sunt tineri. Com’è il mercato? > [come il mercato] – Cum este piaţa?

Il mercato è piccolo. > [il mercato e piccolo] – Piaţa este mică. Come sono gli amici? > [come sono lii amici] – Cum sunt prietenii? Gli amici sono gentili e > [lii amici sono gentili e – Prietenii sunt amabilişi giovani. giovani] tineri. Com’è la città? > [come la citta]

– Cum este oraşul? La città è vecchia. > [la citta e vechia] – Oraşul este vechi. Forma prescurtată a interogativului „come è”, folosită mai des în limba vorbită, este: „com’ è”[come]. „Che cos’ è”[che coze] este forma abreviată a lui „che cosa è”. În aceste cazuri, poziţia accentului se schimbă: [comee]– [come] [che cozae]– [che coze] În continuare, vom învăţa să formulăm întrebări fără pronume interogativeşi vom răspunde la acestea cu propoziţii afirmativeşi negative. È un uomo? > [e unuomo] – Este un om? Sì, è un uomo. > [si e unuomo] – Da, este un om. No, non è un uomo. > [no non e unuomo] – Nu, nu este un om. Sono le donne? > [sono le donne] – Sunt femeile? Sì, sono le donne. > [si sono le donne] – Da, sunt femeile. No, non sono le donne, sono > [no non sono le donne sono – Nu, nu sunt femeile, sunt le ragazze. le ragaţţe] fetele. È il negozio? > [e il negoţio] – Este magazinul?

Sì, è il negozio. > [si e il negoţio] – Da, este magazinul. No, non è il negozio, è il > [no non e il negoţio e il – Nu, nu este magazinul, este mercato. mercato] piaţa. Sono i libri? > [sono i libri] – Sunt cărţile? Sì, sono i libri. > [si sono i libri] – Da, sunt cărţile. No, non sono i libri, sono i

> [no non sono i libri sono i – Nu, nu sunt cărţile, sunt quaderni. cuaderni] caietele.

Aţi observat probabil că deseori structura propoziţiei enunţiativeşi a celei interogative este asemănătoare.

Cum putem totuşi să le deosebim? În scris ne ajută semnul interogativ, în vorbire intonaţia. Accentul

propoziţiei enunţiative este descendent, cel al propoziţiei interogative ascendent. Sono i libri. Sono i libri? În exerciţiul de mai sus am folosit o nouă prepoziţie: „di”. Aceasta poate avea mai multe înţelesurişi poate exprima: – materia (din care se produce ceva): è / sonodi legno – este / sunt din lemn è / sonodi cotone – este / sunt din bumbac è / sonodi lana – este / sunt din lână

– cantitatea (din ceva): un chilodi pomodori – un kilogram de roşii una bottigliadi vino – o sticlă de vin una bottigliad’acqua – o sticlă de apă – poatefi marcă a genitivului (al cuiva): il professoredi Maria – profesorul Mariei ilfi gliodi Ana –fi ul Anei lo ziodi Sofia – unchiul Sofi ei Acum vom învăţa conjugarea lui „essere”, unul dintre cele mai im- portante verbe. Formele persoanei a treia la singularşi plural ne sunt deja cunoscute: „è”, „sono”. „Essere” este un verb neregulat, adică va avea reguli specifi ce de conjugare. io sono > [iio sono] – eu sunt tu sei > [tu sei] – tu eşti lui è > [luiiè] – el este lei è > [lei è]

– ea este Lei è > [lei è] – dumneavoastră sunteţi noi siamo > [noi siamo] – noi suntem voi siete > [voi siete] – voi sunteţi Vo i siete > [voi siete] – dumneavoastră sunteţi (pl.) loro sono > [loro sono] – ei, ele sunt Pronumele de politeţe „Lei” (dumneavoastră) are forma identică cu pronumele personal, persoana a treia,

singular feminin (lei = ea), cu deosebirea că se scrie întotdeauna cu majusculă. La plural, folosim forma

„Voi”, foarte rar forma „Loro”. Iar acum să facem un scurt exerciţiu. Citiţi cu atenţie propoziţiile în limba italiană ş i traducerea lor: Io sonodi Bucarest, e tu? > [iio sono di bucarest e tu] – Eu sunt din Bucureşti, dar tu? Io sonodi Roma,ma amo Bucarest. > [iio sono di roma maamo bucarest] – Eu sunt din Roma, dar iubesc Bucureştiul. Lei è gentile, signora. > [lei e gentile siñora] – Dumneavoastră sunteţi amabilă, doamnă. Lei non è vecchio, signore. > [lei non e vecchio siñore] – (Dumneavoastră) nu sunteţi bătrân, domnule.

Come sei? Sono piccola. > [come sei sono piccola] – Cum eşti? Sunt scundă. Come è Lei? > [come e lei] – (Dumneavoastră) cum sunteţi? Aţi putut observa o nouă funcţie a prepoziţiei „di”, de exemplu: „este din Bucureşti – di Bucarest”, „din Roma – di Roma”. Înţelesul conjuncţiei „ma” este „dar”.

Prezentarea noastră continuă cu câteva fragmente din lecţia 4,conţinând exerciţii, conjugarea verbului „andare”,precumşi o secţiune dinvocabularul lecţiilor 3şi 4.

În italiană, interogativului „unde” îi corespunde cuvântul „dove”?[dove].

Să vedem câteva exemple. Citiţi cu voce tare,fiind atenţi la pronunţie: Dove sono le ragazze? > [dove sono le ragaţţe] – Unde sunt fetele? Le ragazze sono in Italia. > [le ragaţţe sono in italia] – Fetele sunt în Italia. Dove è Lei, signora? > [dove e lei siñora] – Unde sunteţi, doamnă? Sono in montagna. > [sono in montaña] – Sunt în munţi. Dove siete Voi, signori? > [dove siete voi siñori] – Unde sunteţi (dumneavoastră), domnilor? Siamo a Bucarest. > [siamo a bucarest] – Suntem la Bucureşti. Dove sono gli ingegneri? > [dove sono lii ingeñeri] – Unde sunt inginerii? Gli ingegneri sono in biblioteca. >[lii ingeñeri sono in biblioteca] – Inginerii sunt în bibliotecă. {i verbul „andare” (a merge) aparţine grupului de verbe cu terminaţia în „-are”, dar acesta este un verb neregulatşi are reguli de conjugare specifi ce: andare > [andare] – a merge, a se duce io vado > [vado] – eu merg tu vai > [v ai] – tu mergi lui, lei va > [va] – el, ea merge Lei va > [va] – dumneavoastră mergeţi noi andiamo >[andiamo] – noi mergem voi, Voi andate > [andate] – voi, dumneavoastră mergeţi

loro, Loro vanno > [van n o ] – ei, ele merg Încercaţi să traduceţi singuri propoziţiile de mai jos. Dacă aveţi încă nelămuriri, parcurgeţi exerciţiul fără a folosifi ltrul roşu. Unde mergi? > Dove vai? > [dove vai] Merg la baie. > Vado in bagno. > [vado in baño] Mergeţi acasă? > Andate a casa? > [andate a caza] Nu, mergem la biserică. > No, andiamo in chiesa. > [no andiamo in chieza]

Dumneavoastră domnule, > Lei signore, va in Romania? > [lei siñore va in romaniia] mergeţi în România? Nu, merg în Italia. > No, vado in Italia. > [no vado in italia] Mergeţi la teatru? > Andate a teatro? > [andate a teatro] Nu, mergem la birou. > No, andiamo in uffi cio. > [no andiamo in ufficio] Mergi la bibliotecă? > Vai in biblioteca? > [vai in biblioteca] Nu, nu merg la bibliotecă, > No, non vado in biblioteca, > [no non vado in biblioteca merg în centru. vado in centro. vado in centro]

VOCABULARUL LECŢIILOR 3ŞI 4 genul masculin (m.), genul feminin (f.), adjectiv (adj.) a >[a] – în, la abbiamo > [abbiamo] – avem avete > [avete] – aveţi

abitare > [abitare] – a locui andare > [andare] – a merge arrivederci > [arrivederci] – la revedere avere > [a vere ] – a avea bagno (m.) > [bańo ] – baie biblioteca (f.) > [biblioteca] – bibliotecă bottiglia (f.) > [bottilia] – sticlă Bucarest > [bu c a re st ] – Bucureşti buon giorno > [buon giorno] – bună ziua caldo (m.) > [caldo] – căldură caldo (adj.) > [caldo] – cald, -ă camera (f.) > [camera] – cameră centro (m.) > [cen t ro ] – centru che cosa? > [che coza?] – ce? chi? > [chi] – cine? chilo (m.) > [chilo] – kilogram come > [come] – cum come + essere = com’è

> [come] – cum este? cotone (m.) > [cotone] – bumbac cucina (f.) > [cucina] – bucătărie dove > [dove] – unde essere > [e sse re ] – a fi è > [e ] – este Europa (f.) > [europa] – Europa

fame (f.) > [fame] – foame Francia (f.) > [francia] – Franţa freddo (m.) > [fre d d o ] – frig freddo (adj.) > [fre d d o ] – rece fretta (f.) > [fretta] – grabă ha > [a] – am hai > [ai] – ai hanno > [anno] – au