Introducere in Optica

1

INTRODUCERE IN OPTICA

2

CUPRINS 1. INTRO: _____________________________________________________________________________ 3

Cap. I. Notiuni de optica fiziologica _________________________________________________________ 4

1. Alcatuirea globului ocular ______________________________________________________________ 4

2. Ametropii sferice _____________________________________________________________________ 6

3. Anomalii ale vederii binoculare__________________________________________________________ 9

Cap. II. Notiuni de optica geometrica _______________________________________________________ 10

1. Clasificarea lentilelor _________________________________________________________________ 10

2. Elementele unei lentile _______________________________________________________________ 11

3. Transpozitia ________________________________________________________________________ 12

4. Parametri optici importanti ___________________________________________________________ 13

5. Aberaii optice ______________________________________________________________________ 15

6. Distorsiunile imaginii _________________________________________________________________ 16

7. Clasificarea dupa material ____________________________________________________________ 17

8. Clasificarea dupa indice de refractie ____________________________________________________ 17

9. Clasificarea dupa numarul de focare ____________________________________________________ 17

Cap. III. Produse si Tratamente Hoya ______________________________________________________ 19

1. Hoya - scurta prezentare ______________________________________________________________ 19

2. Hoya Vision Care: ___________________________________________________________________ 19

3. Design-uri Hoya: ____________________________________________________________________ 19

4. Materiale Hoya: _____________________________________________________________________ 20

5. Tratamente pentru lentile organice _____________________________________________________ 23

Cap. IV. Monturi _______________________________________________________________________ 33

Cap. V. TEHNICI DE VANZARE ______________________________________________________________ 36

Cap. VI. TEST: _________________________________________________________________________ 38

Cap. VII. CINE ESTE SOVER? ________________________________________ Error! Bookmark not defined.

3

1. INTRO: Omul datoreaza aparatului vizual posibilitatea de a controla mediul ambiant si el reprezinta

calea cea mai importanta de transmitere catre creier a informatiilor din jurul nostru. Dupa calculele

cercetatorilor, mai mult de 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.

Pentru a putea discuta despre o senzaie a vederii, va trebui s reuim distingerea obiectelor

unele de altele, adic un grad de iluminozitate ambiental suficient pentru apariia senzaiei

luminoase. Practic, este necesar existena luminii naturale ori artificiale.

Senzatia luminoasa este determinata de radiatiile cu lungimi de unda cuprinse intre 380-780

nm care, atingang ochiul, ajung in totalitate pe retina. Asadar, pentru a fi perceput un obiect este

necesar impulsul extern lumina care traverseaza corneea si cristalinul (suita de procese de

refractie) si strabate corpul vitros, ajungand pe suprafata retinei, care tapeteaza camera

posterioara a ochiului. Retina contine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile conuri si

bastonase. Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina dar, cu exceptia culorilor albastru si verde,

nu pot diferentia culorile. Conurile pot deosebi culorile si maresc claritatea imaginii, dar sunt

nefunctionale in conditii de lumina slaba.

La nivelul retinei (in special zona centrala a acesteia) radiatia luminoasa este selectata si doar

componentele electromagnetice cuprinse in intervalul 375 nm si 780 nm sunt transmise catre

centrul cortical al vederii. Fotoreceptorii retinieni (conuri si bastonase) transforma energia

electrica in energie luminoasa datorita fotopigmentilor ce contin un receptor proteic: rodopsina

(retinen + opsina). Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase

in potential de actiune. Unda declansata este transmisa la cortex, unde imaginea vizuala este

perceputa si analizata, apoi fiind retransmisa o noua unda la retina pentru perceptia finala a

imaginii vizuale.

Ca urmare a studiilor efectuate s-a constatat ca tesuturile oculare absorb diferit radiatiile

luminoase, functie de lungimea de unda a acestora. Retina este cea mai sensibila la lumina albastra

(380-510 nm, cuprinsa in spectrul vizibil), cristalinul este vulnerabil la radiatia ultravioleta UVB

invecinata (280-320 nm), in vreme ce corneea este afectata de radiatia UVC (190-280 nm).

Astazi, constituie o certitudine, fundamentata pe observatiile clinice efectuate in intreaga lume,

faptul ca lumina albastra este una din principalele cauze ale retinopatiilor senile. Trebuie sa luam in

considerare aceasta observatie avand in

Vedere ca aceste fascicule de unda ale spectrului vizibil sunt incarcate cu cea mai mare energie

si ele patrund, nefiltrate de cornee si cristalin, direct in camera posteriora a globului ocular,

atingand tesuturile retiniene.

4

Cap. I. NOTIUNI DE OPTICA FIZIOLOGICA

1. Alcatuirea globului ocular

1.1. Sclera Sclera constituie invelisul exterior al globului ocular. Anterior este separata de cornee prin

limbul sclero-cornean, iar posterior se continua cu teaca nervului optic, care la randul sau se

continua cu invelisul creierului. Sclera aprare de un alb sidefiu, dura si rezistenta, care insa este

inca elastica si deformabila la copii, devenind mult mai dura si rezistenta doar la adult

Mentine forma sferica a globului ocular

Mentine prin rigiditatea sa presiunea globului ocular

Asigura suport de insertie pentru muschii extraoculari

Asigura un grad de protectie impotriva traumatismelor.

1.2. Irisul Reprezinta portiunea anterioara a tractului uveal si constituie diafragmul ce permite razelor de

lumina sa treaca (ca la un aparat fotografic ) doar prin deschiderea pupilara.

Irisul este colorat si da astfel culoarea specifica ochilor fiecarei persoane. Se pot descrie ca parti

componente:

pupila cu gulerasul sau pigmentar de culoare bruna si rasfrant spre exterior,

suprafata anterioara cu neregularitati numite cripte si proeminente

radacina irisului care ia parte la formarea unghiului camerian si se continua cu corpul ciliar.

sfincterul pupilar, circular in jurul pupilei, care determina contractia pupilara deci mioza

starea ochiului in lumina diurna

5

dilatatorul pupilar care prin contractie determina dilatarea pupilei, deci midriaza starea

ochiului in lumina nocturna

1.3. Corneea Reprezinta partea anterioara si transparenta a globului ocular. Delimitarea fata de sclera se face

printr-o zona de aspect inelar, denumita limbul sclero-cornean.

constituie primul dintre mediile transparente ale globului

asigura alaturi de celelalte straturi, integritatea globului ocular

face parte din dioptrul ocular si asigura convergenta razelor spre macula.

1.4. Cristalinul Cristalinul este de forma lenticulara biconvexa. Face parte din diafragmul irido-cristalinian. Este

situat imediat in spatele irisului si pupilei, (care de fapt aluneca in timpul miscarilor pe suprafata

cristalinului) si in fata vitrosului.

In mare, aspectul este ca un sac transparent, rotund ovalizat, deosebit de elastic si de

transparent. In timp, prin acumulare neincetata de fibre si prin densificare, elasticitatea, indicele de

refractie si volumul se modifica.

Este unul din constituentii importanti ai dioptrului ocular, alaturi de cornee

Prin elasticitatea sa in functie de tensionarea prin intermediul zonulei, isi poate modifica

curburile si deci valoarea dioptrica. Se realizeaza astfel acomodarea, deci vederea la aproape. Odata

cu avansarea in varsta, scade puterea de acomodare a acestuia, ce duce la aparitia prezbiopiei.

1.5. Retina Membrana interna a globului ocular, de origine nervoasa, care se intinde de la nervul optic pana

la orificiul pupilar , fiind in contact cu tunica medie.

In retina exista circa 130 de milioane de bastonase (celule responsabile cu vederea diurna sau

nocturna) si circa 6,5 milioane de conuri (sensibile pentru vederea culorilor primare rosu, verde

si albastru). Aceste celule numite fotoreceptori transforma energia luminoasa in energie electrica,

transmisa apoi prin nervul optic la scoarta cerebrala unde se formeaza senzatia de imagine.

6

2. Ametropii sferice

2.1. Emetropia In emetropie, razele de lumina paralele sunt focalizate pe retina. Un ochi emetrop este un ochi

sanatos din punct de vedere optic. Un ochi emetrop are o putere totala de aproximativ 60 dpt.

2.2. Miopia Miopia este un viciu de refractie al ochiului caracterizat prin formarea imaginii in fata retinei .

Aceasta se datoreaza fie unui ochi prea lung, cu axul antero-posterior mai mare decat normal

(miopie axila), fie unei puteri prea mari a sistemului optic al ochiului (miopie de putere).

Miopia afecteaza aproximativ o treime din populatie. Aceasta debuteaza de obicei in copilarie,

crescand progresiv pana in jurul varstei de 18 ani. Miopia este o tulburare a vederii, ce in urma

compensarii poate stagna, insa nu poate regresa.

7

Miopii acuza vedere ncetosata la distanta, ncearcand sa-si amelioreze vederea ngustnd fanta

palpebrala, ceea ce le da un aspect ncruntat. In schimb miopii au o vedere foarte buna la aproape,

fiind in general meticulosi, foarte atenti la detalii.

Miopia se poate compensa cu lentile aeriene divergente, cu lentile de contact sau prin chirurgie

laser, in cazul unor dioptrii foarte mari.

2.3. Hipermetropia Hipermetropia este un viciu de refractie al ochiului caracterizat prin formarea imaginii in

spatele retinei. Aceasta se datoreaza faptului ca ochiul are un ax antero-posterior mai scurt decat

cel normal.

Hipermetropia afecteaza aproximativ un sfert din populatie. Copiii si tinerii cu hipermetropie

pot vedea obiectele ndepartate foarte bine, dar au dificultati la vederea celor din apropiere.

Hipermetropia se poate compensa cu lentile aeriene convergente (pozitive), cu lentile de

contact sau prin chirurgie laser, in cazul unor dioptrii foarte mari.

Exemplu de reteta a unui subiect hipermetrop:

OD: +2,25sf

OS: +1,75sf

2.4. Astigmatismul Reprezinta o problema vizuala a ochiului cauzata de diferenta de curbura a 2 raze corneene

aflate in plane perpendiculare intre ele. De cele mai multe ori, astigmatismul apare de la nastere,

accentuindu-se in timp. Un ochi astigmat percepe un punct ca pe o pata de difuzie.

8

Astigmatismul poate insoti miopia sau hipermetropia, in acest caz fiind corectat cu lentile sfero-

cilindrice. Cand astigmatismul nu insoteste nici un viciu de refractie, acesta se corecteaza cu lentile

plan-cilindrice.

Astigmatismul poate fi corectat atat cu lentile aeriene, cat si cu lentile de contact.

2.5. Presbiopia Reprezinta o scadere a acuitatii vizuale la aproape datorita scaderii capacitatii globului ocular

de a acomoda.

Scaderea capacitatii acomodative a ochiului este un rezultat al inaintarii in varsta ce duce

implicit la scaderea elasticitatii cristalinului. Devine o problema cand restul de amplitudine

acomodativa a subiectului devine insuficienta pentru cerintele sale vizuale zilnice.

Acomodarea reprezinta procesul de marire a puterii dioptrice a ochiului, prin deformarea

cristalinului. Intotdeauna, acomodarea este insotita de un proces conex numit convergenta.

Convergenta reprezinta micsorarea distantei dintre pupile (distanta interpupilara) odata cu

focalizarea obiectelor aflate in plan apropiat.

Simptomele presbiopiei de obicei survin dupa varsta de 40 de ani. Este clar ca presbiopia

depinde de un eventual viciu de refractie preexistent, marimea diametrului pupilar, si natura

ocupatiei persoanei respective. Amplitudinea acomodativa se diminueaza cu varsta. Parerile asupra

valorilor asa-zis normale sunt impartite, dar se pot accepta urmatoarele valori:

VARSTA AMPLITUDINEA MEDIE

8 14

12 13

13 16

20 12

24 10

28 9

32 8

9

36 7

40 6

44 4.50

48 3

52 2.50

56 2

60 1.50

64 1.0

68 0.50

3. Anomalii ale vederii binoculare

3.1. Strabismul

O persoana are strabism atunci cand axa vizuala (linia de privire) a unuia dintre ochi nu trece

prin punctul de fixare. Poate aparea de la nastere sau in urma unui accident.

La strabism, una dintre perechile de muschi responsabila cu miscarea/rotirea globului ocular

are o dimensiune diferita de cea normala, este paralizata, sau forma si dimensiunea orbitei nu este

cea normala. Strabismul trebuie corectat de la varste cat mai mici, pentru a putea fi neutralizat.

Strabismul poate fi corectat prin tratamente orto-optice in copilarie, chirurgical, sau efectul

optic nemultumitor (diplopia) poate disparea prin corectia cu lentile prismatice.

10

Cap. II. NOTIUNI DE OPTICA GEOMETRICA

1. Clasificarea lentilelor n optic, lentila este o pies realizat dintr-un material transparent (sticl, material plastic,

etc.), cu dou suprafee opuse n general curbe, folosit singur sau mpreun cu alte piese similare

pentru a concentra sau diverge lumina i a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazeaz pe

fenomenul de refracie a luminii, adic schimbarea direciei de propagare a acesteia la trecerea

dintr-un mediu transparent n altul.

n limba romn cuvntul "lentil" provine din francez, unde lentille nsemna iniial linte (o

plant ale crei semine au o form plat uor bombat), iar apoi a fost folosit i pentru a desemna

piesa optic avnd aproximativ aceeai form.

1.1. Istorie Lentilele, ntr-o form sau alta, snt produse i folosite de om de cteva mii de ani, dar prima

meniune o gsim n Grecia Antic, n comedia "Nephelai" (Norii) a poetului Aristofan, care vorbete

despre o lentil convergent folosit la a da foc unui obiect concentrnd razele soarelui pe acesta.

Pliniu cel Btrn (23-79) scrie c mpratul roman Nero folosea o bucat de smarald cu suprafeele

concave pentru a urmri luptele de gladiatori, probabil pentru c suferea de miopie. Matematicianul

persan Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de optic, n care discut despre rolul

cristalinului ochiului n formarea imaginilor pe retin. Lentilele au nceput s se rspndeasc abia

dup inventarea ochelarilor, probabil n Italia, la sfritul secolului al XIII-lea.

1.2. Lentilele convergente sau convexe Se noteaza cu semnul + si au centrul mai gros si marginile mai subtiri. Se pot compara cu

doua prisme cu bazele in contact. Sunt considerate lentile pozitive, pentru ca formeaza imagini

reale, razele luminoase fiind deviate prin centrul lentilei spre interior.

lentile convergente -transform un fascicul paralel ntr-unul convergent

Aceste lentile pot fi plan convexe, biconvexe sau menisc convexe. Caracteristica lor este ca

produc convergenta razelor de lumina intr-un focar F situat dincolo de lentila. Doar raza care trece

prin axa optica nu este deviata. Lentilele convergente corecteaza hipermetropia, presbiopia si

afakia.

1.3. Lentilele divergente sau concave Se noteaza cu semnul -, fiind mai subtiri la centru si mai groase la margine. Se pot compara cu

doua prisme care vin in contact la varf.

11

lentile divergente- transform un fascicul paralel ntr-unul divergent.

Lentilele divergente se folosesc pentru corectarea miopiei si a presbiopiei, in cazul in care

aceasta apare pe fondul unei miopii pre-existente.

. lentile prismatice deviaza axa vizuala catre baza - imaginea se deplaseaza catre varf .

Axarea se va face in functie de directia baza varf. Notatii : BAZA TEMPORAL ,BAZA NAZAL,

BAZA SUS , BAZA JOS

1.4. Lentilele sfero-cilindrice Opus suprafetei lentilelor sferice, care are aceeasi raza de curbura si aceeasi putere refractiva in

toate meridianele, suprafata unei lentile sfero-cilindrice are o curbura ce variaza de la o valoare

minima pana la un maxima. Caracteristic este faptul ca aceste valori extreme totdeauna sunt situate

pe meridiane opuse la 90 de grade. Asadar, puterea refractiva variaza de la unul din meridiane la

celalalt si focalizarea razelor de lumina nu se face intr-un singur punct, ci in una sau doua linii

focale.

2. Elementele unei lentile O lentil simpl se compune dintr-un material transparent mrginit de dou suprafee lefuite,

n general sferice. Forma lentilei i caracteristicile materialului determin proprietile optice ale

acesteia:

Axa optic este axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbur ale suprafeelor ei.

Cnd una dintre suprafee este plan, axa optic este acea perpendicular pe suprafaa plan care

trece prin centrul de curbur al celeilalte suprafee.

12

Focarele lentilei snt acele puncte n care se concentreaz (sau din care diverg) razele de lumin

care vin ntr-un fascicul paralel orientat dup axa optic.

Distana focal este distana dintre lentil i focar.

Puterea optic este inversul distanei focale exprimate n metri. Unitatea de msur a puterii

optice este dioptria, egal cu m1. Lentilele convergente au puterea optic pozitiv, iar cele

divergente negativ.

Centrul optic- reprezinta punctul in care nu exista nici un fel de aberatie.

Dioptrimetru: mijloc de msurare utilizat la msurarea puterii frontale i a puterii

prismatice ale lentilelor de corecie a vederii, la orientarea i marcarea lentilelor i la verificarea

corectitudinii poziionrii acestora n montur.

Dioptrimetru analogic: dioptrimetru cu scar continu (cu repere).

Dioptrimetru numeric: dioptrimetru care afieaz valorile msurate prin rotunjire la

valoarea incremental cea mai apropiat.

Putere frontal, vergen: inversul distanei focale de 1 m ntr-un mediu al crui indice de

refracie este egal cu 1.

Dioptrie: unitate de msur a vergenei egal cu inversa unei distane focale de 1 m, ntr-un

mediu al crui indice de refracie este egal cu 1, notat cu simbolul D sau dpt.

Putere prismatic: devierea prin efect de prism a unui fascicul de lumin incident normal la

suprafaa posterioar a lentilei, msurat perpendicular pe direcia de inciden.

Dioptrie prismatic: unitatea de msur a deviaiei dat de o prism, egal cu 100 ori

tangenta unghiului de deviaie a fasciculului. O dioptrie prismatic corespunde cu o deviaie de

1 cm la o distan de 1 m i se noteaz cu simbolul sau pdpt.

Lentil de putere sferic, lentil axosimetric: lentil care strnge un fascicul paraxial de raze

paralele ntr-un singur focar.

Lentil de putere astigmatic: lentil care strnge un fascicul paraxial de raze paralele n

dou linii focale i care spre deosebire de lentila sferic are dou puteri principale (una maxim

i una minim considerate n cele dou seciuni principale, reciproc perpendiculare).

3. Transpozitia Uneori este nevoie sa transpunem o notatie pentru o lentila sfero-cilindrica in forma de cilindru

plus sau forma de cilindru minus si invers. Cele doua forme sunt doua feluri de a exprima aceeasi

valoare de lentila.

Reguli de transpozitie:

Valoarea numerica a noii sfere va fi egala cu suma algebrica dintre valorile numerice ale sferei si

cilindrului initial ;

Valoarea numerica a noului cilindru va ramane intotdeauna aceeasi, dar cu semn schimbat;

13

Axul cilindrului transpus este intotdeauna opus cu 90 axului cilindrului initial, dar ramane in

intervalul 0-180.

Exemplu: -2,50 sf () + 5,50 cyl Ax 90

+3,00 sf () -5,50 cyl Ax 180

In acest caz, se pot verifica puterile pe cele 2 axe:

La 90, puterea totala a ochiului este de 57 de dioptrii, pe cand la 180 este de 62,5 dioptrii. Compensarea se poate face in acest caz, atat cu cilindru negativ, cat si cu cilindru pozitiv.

Sistemul folosit in sistemul medical din Romania pentru prescriptia lentilelor sfero-cilindrice se

numeste TABO:

4. Parametri optici importanti

4.1. Vergenta Puterea unei lentile este definita prin vergenta. Lentilele pot produce vergente de + sau de

razelor de lumina si cantitatea de vergenta produsa asupra unui fascicul de raze de lumina

defineste puterea unei lentile si se masoara in dioptrii.

Formula de calcul este :

14

D = 1 \ d unde D este vergenta in dioptrii iar d este distanta in metri.

Puterea unei lentile de 1.0 dpt exprima faptul ca aceasta lentila are focarul situat la distanta de

100cm. Focarul reprezinta punctul unde se formeaza imaginea printr-o lentila.

4.2. Coeficientul Abb Reprezinta gradul de imprastiere cromatica a luminii albe dupa trecerea printr-un mediu optic

si transparent. Orice mediu optic si transparent este caracterizat de acest parametru. Globul ocular

are un coeficient Abb ce variaza in jurul valorii 40-43.

CAND, diferite culori ce compun lumina alba se propaga la viteze diferite intr-un mediu optic

transparent, indicile de refractie este dependent de lungimea de unda. Fenomenul este cunoscut ca

dispersie a luminii.

Pentru ca un ochi sa transmita o imagine naturala a culorilor, trebuie ca mediul optic

compensator sa aiba un coeficient Abb mai mare sau egal cu al acestuia.

4.3. Indicele de refractie Reprezinta un parametru al oricarui mediu optic si transparent, fiind egal cu raportul dintre

viteza luminii in mediul ambient si viteza luminii in mediul optic de masurat. Se noteaza cu n si

este intotdeauna supraunitar.

n = c/v formula de calcul a indicelui de refractie relativ, in care creprezinta viteza luminii in

vid, iar v , viteza luminii in mediul optic.

Indicele de refractie este invers proportional cu grosimea lentilelor, astfel incat, pentru dioptrii

mari, se recomanda utilizarea lentilelor cu indici mari de refractie.

4.4. Densitatea specifica: Densitatea specifica a materialului(ro,)-se refera la greutatea specifica a lentilei, se noteaza cu

Ro sau .

Simbolul densitii n Sistemul Internaional de Msuri i Greutai ete un raport, dat de

mprirea unitii de msur a masei (un kilogram) la unitatea de msur a volumului (un metru la

puterea a treia, sau un metru cub), deci este un kilogram mprit la un metru cub sau, pe scurt, un

kg/m3.

15

4.5. Distanta vertex Reprezinta distanta dintre varful corneei si marginea anterioara a lentilei, fiind recomandat a se

situa in jurul valorii de 12 mm. Distanta vertex poate afecta adaptarea la o anumita dioptrie, sau

adaptarea purtatorilor cu lentilele progresive, de aceea este necesar a se verifica acest parametru in

cazul unei neadaptari.

D - distanta vertex

Prin schimbarea pozitiei lentilei corectoare fata de ochi, planul focal al lentilei se poate misca

dincolo de planul retinei ochiului. Daca se foloseste o lentila corectoare mai puternica, cum ar fi

cazul afakiei (dupa operatia de cataracta) o mica modificare de pozitie a lentilei poate produce o

incetosare considerabila a vederii (prin schimbarea distantei vertex si implicit a intregului sistem

de corectie).

5. Aberaii optice Lentilele sferice simple prezint o serie de defecte care mpiedic folosirea lor ca atare n cele

mai multe aplicaii. Pentru corectarea lor se folosesc fie lentile asferice, fie, cel mai adesea, lentile

compuse al cror calcul este n general extrem de complex.

5.1. Aberaia sferic Forma sferic a lentilelor, dei simplu de realizat practic, nu este forma ideal care s asigure

refracia precis a luminii. n special razele de lumin care intr n lentil la marginea acesteia

sufer o refracie mai mare dect este nevoie, ceea ce duce la o focalizare defectuoas i la formarea

unor imagini cu att mai neclare cu ct lentila are un diametru mai mare.

16

5.2. Coma Aceast aberaie care apare chiar la o lentil simpl asferic, deci calculat s focalizeze exact

un fascicul paralel venind pe direcia axei optice a lentilei. Atunci cnd fasciculul paralel de lumin

face un unghi nenul cu axa lentilei imaginea obinut nu mai este un punct luminos, ci o pat de

lumin de forma unei comete. Efectul este cu att mai puternic cu ct unghiul cu axa optic este mai

mare.

5.3. Aberaia cromatic Materialul transparent al lentilei (sticl, materiale plastice, lichide, etc.) nu refract lumina de

toate culorile n acelai fel. Fenomenul se numete dispersie i nseamn dependena indicelui de

refracie de lungimea de und; el se manifest n cazul lentilelor prin formarea de imagini la

distane diferite i de mrimi diferite n funcie de culoare. Imaginile obinute cu o astfel de lentil

vor prezenta irizri colorate ale prilor din imagine care ar trebui s prezinte o trecere brusc de la

o zon luminoas la una ntunecat. lungimea de und este un parametru de baz al oricrui

fenomen ondulatoriu (und) care se propag n spaiu, i anume reprezint lungimea perioadei de

repetare a undei. Astfel de fenomene pot fi de exemplu undele electromagnetice (lumina undele

radio, etc.) i undele mecanice (sunete, unde seismice, etc.). Prin extensie, pentru orice fenomen

care se repet n spaiu perioada de repetare se poate numi lungime de und. De exemplu n

matematic, dac o funcie sinusoidal are ca argument poziia n spaiu, atunci distana la care

funcia i repet valorile se numete lungime de und.

Lungimea de und este legat de viteza de propagare a undei respective i de frecvena ei prin

relaia:

6. Distorsiunile imaginii Adesea, un obiect cu muchii drepte va da prin lentil o imagine n care aceste muchii snt

curbate, fie toate spre axa optic, fie toate spre marginea cadrului. Acest fenomen se datoreaz

faptului c relaia dintre unghiul de intrare n lentil (unghiul dintre raza venit de la un punct i

axa optic) i unghiul de ieire (dintre axa optic i imaginea punctului respectiv) nu este liniar. n

funcie de sensul abaterii de la neliniaritate, imaginea unui dreptunghi va deveni fie n form de

"butoia" fie de "perni".

6.1. Curbura cmpului Imaginea unui obiect plan aezat perpendicular pe axa optic este n mod ideal tot plan. n

realitate, lentilele simple dau o imagine curbat, astfel nct surprinderea acestei imagini pe un

sensor plan - film fotografic (pelicula cinematografic, sensor CCD, etc.) sufer de o neclaritate din

ce n ce mai pronunat spre marginea cadrului.

17

6.2. Astigmatism n mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie s fie tot un punct. n practic, lentilele reale

(inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o form perfect, i deci imaginea unui punct este o pat

luminoas cu att mai mare cu ct efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta

folosind lentile cilindrice.

7. Clasificarea dupa material lentile din material organic

lentile din sticla minerala

Lentile din material organic Lentile din sticla minerala

greu casante usor casante

mai usoare mai grele

protectie standard UV 87% protectie standard UV 62%

Se pot monta pe orice tip de rama se pot monta doar pe rame intregi

8. Clasificarea dupa indice de refractie Material organic Sticla minerala

Indice standard 1,5 1,5

Indice mediu 1,6 1,6-1,7

Indice inalt 1,7 1,8-1,9

9. Clasificarea dupa numarul de focare

9.1. Lentile monofocale Imaginea printr-o lentila monofocala se formeaza intr-un singur punct, corectand ochiul la o

singura distanta. Acestea se folosesc in corectarea miopiei, hipermetropiei sau a presbiopiei.

18

9.2. Lentile bifocale

Lentilele bifocale corecteaza ochiul la doua distante, fiind folosite in corectia presbiopiei. De

regula, se aleg ca si campuri vizuale corectate cele de aproape si distanta, insa, este posibila corectia

cu o lentila bifocala a zonei de intermediar impreuna cu cea de aproape sau distanta.

9.3. Lentile progresive Lentilele progresive reprezinta cea mai buna solutie in compensarea presbiopiei, reusind prin

numarul mare de focare sa ofere o corectie a intregului camp vizual.

9.3.1. Criterii de selectie la un potential purtator de lentile progresive:

corectia anterioara(astigmatism mare,diferente mari la noua reteta)

aditia(aditii mai mari de 2.50 pot creea probleme)

activitatea predominanta(ex : sportivi)

tipologia (caracterul psihologic)

forma antropometrica(asimetrii mari ale fetei)

19

Cap. III. PRODUSE SI TRATAMENTE HOYA

1. Hoya - scurta prezentare Fondata in 1941, cu aproximativ 30000 de angajati in intreaga lume, Hoya reuseste sa evolueze

permanent si sa imbunatateasca serviciile a 5 directii diferite de activitate:

Hoya Electro-optics

Semiconductori, aplicaii PC/memorii DRAM, filtre foto, display-uri LCD, medii optice de stocare

a informatiei(discuri pt HDD-uri), etc.

Hoya Photonics

Tehnic laser, echipament industrial i medical, fibre optice, etc.

Hoya Vision Care

Lentile oftalmice de nalt calitate

Hoya Health Care

Lentile de contact, cristaline artificiale, aparate auditive

2. Hoya Vision Care: Hoya Vision Care este lider mondial in tehnologia obtinerii si dezvoltarii de materiale optice,

tratamente si design al suprafetelor.

Total Quality Management asigura un nivel ridicat al calitatii produselor Hoya fabricate in

intreaga lume.

In Europa sunt Hoya are fabrici in 10 tari (Spania, Italia, Franta, Belgia, Olanda, Marea Britanie,

Polonia, Germania, Suedia, Ungaria) sediul central este in Olanda, Uithoorn.

Avantajul competitiv al companiei Hoya este dezvoltarea produselor IN-HOUSE, astfel se obtine

compatibilitate.

3. Design-uri Hoya:

20

4. Materiale Hoya: Comparatie a proprietatilor materialelor

Materialul lentilei CR-39 PNX Poly Eyas Eynoa Eyvia

Indice de refractie 1.50 1.53 1.59 1.60 1.67 1.74

Valoare Abbe 58 43 34 41 31 31

Densitate (g/cm3) 1,32 1,11 1,21 1,32 1,37 1,47

UV (nm) 330 395 395 390 390 400

Rezistenta la tensiuni (kgf) 10/20 60/65

21

Performantele optice sunt la fel de ridicate, oferind vedere naturala a culorilor si un contrast

imbunatatit, in conditiile unei protectii UV 100%.

Disponibil in Nulux Eyvia 1,74, Nulux EP Eyvia 1,74 (lentile monofocale), Hoyalux iD

MyStyle Eyvia 1,74, Hoyalux iD Lifestyle Eyvia 1,74.

4.2. EYNOA 1.67 Eynoa: cel mai nou material organic cu indice 1.67 Majoritatea clientilor de astzi

contientizeaz faptul c ochelarii sunt cu att mai confortabili si estetici cu cat lentilele sunt mai

usoare si mai subiri. Nu este de mirare c lentilele cu indice de refracie 1.67 sunt foarte populare in

rndul purttorilor de ochelari si bineinteles al opticienilor, cu totii avnd ateptri din ce in ce mai

mari in privinta calitatii ,confortului si durabilittii lentilelor.

Prin lansarea noului material organic Eynoa 1.67, Hoya completeaz gama de materiale proprii,

de inalt performan, oferind purtatorilor de ochelari posibilitatea de a alege un produs premium

in segmentul lentilelor cu indice de refractie 1.67.

Hoya reinventeaz lentilele cu indice de refractie 1.67

Hoya a realizat o imbunttire semnificativ a monomerului conventional utilizat in producerea

lentilelor cu indice 1.67, crescnd astfel performanele optice si fizice ale lentilelor:

Subtiri si Elegante

Cerinele actuale ale purttorilor sunt orientate ctre confort si plcerea de a exprima propria

personalitate prin intermediul ochelarilor cu un design estetic si la mod. Usoare si foarte estetice,

lentilele Eynoa 1.67 respecta pe deplin aceste cerinte adugnd un plus de elegant si originalitate.

Rezistente si Flexibile

Lentilele fabricate din matenialul Eynoa 1.67 sunt caracterizate pnintr-o excelent elasticitate.

Rezistente si fiexibile, lentilele se adapteaz in perfect sigurant ramelor de tip fir sau surub

oferind att montatorului cat si purtatorului garantia unui produs premium, cu o durat extins de

utilizare

Perfectiune Optic

Eynoa 1.67 detine o rezistenta termica de exceptie, un factor cheie atunci cnd vorbim de

calitatea optic a lentilelor. Temperaturi de 100C sunt specifice proceselor de colorare a

lentilelor sau de aplicare a tratamentelor. Datorit rezistentei sale termice, Eynoa pastreaza

performanele optice indiferent de fluctuatiile de temperatura intlnite att in procesele de

productie cat si in mediul natural. In plus, Eynoa asigur un nivel maxim de absorbtie UV, protejnd

ochii de efectele nocive produse de radiatiile ultraviolete

Eynoa 1.67 si Super Hi-Vision

Gratie posibilitii de aplicare a noului tratament antireflex Super Hi-Vision, lentilele Eynoa

devin cea mai sigur si durabil optiune, pentru pacientii ale cror prescriptii au valori dioptrice

medii si mari. Fie c aleg lentile monofocale sau progresive, purttorii se vor bucura in egala

22

msur de confortul, eleganta i siguranta lentilelor, asigurate de cel mai inalt standard de calitate

Hoya.

Eynoa se distinge in rndul materialelor organice cu indice de refracie similar, printr-un design

foarte estetic, o rezistent termic sporit, o perfect combinare cu tratamentele antireflex aplicate

si o flexibilitate excelent, gratie creia lentilele pot fi montate in orce tip de ram.

4.3. EYAS 1.60 Eyas ofera purtatorilor o lentil subire, uoar, aproape invizibil. Cu o valoare a indicelui Abbe

de 41 si o greutate specifica de 1,32, materialul Eyas asigur o claritate excepional a vederii si o

rezisten la temperaturi de pn la 110 C . Eyas este alegerea perfecta pentru rame de tip glazant

si perivist datorita rezistentei sale la tensiuni de pana la 82kgF.

Eyas 1,6 are un tratament de durificare dintr-un monomer de acelasi indice de refractie cu

materialul de baza, eliminand astfel inelele Newton, oferind o imagine naturala.

4.4. PNX 1.53 Derivat din materialul Trivex, PNX 1.53 este un material rezistent, durabil i cu o rezisten

foarte mare la impact. Este foarte subire si uor, oferind n acelai timp protecie 100% mpotriva

radiaiilor duntoare UV.

In comparaie cu multe alte materiale de lentile, PNX nu distorsioneaz imaginile, datorit

compoziiei revoluionare ale proprietailor materialului si tehnologiei utilizate.

PNX este materialul ideal pentru purtatorii cu un stil de via activ, pentru copii, sportivi,

oferind totodat siguranta sporita pentru monturile de tip perivist sau glazant.

Este disponibil att pentru compensarea monofocal ct i pentru compensarea multifocal

(lentile progresive). In stoc este disponibil in varianta asferica(NULUX) cu HiVision Aqua si

sferica(HILUX) cu Super HiVision.

4.5. CR-39 Materialul cu indice de refracie standard CR-39

Materialul cu indice standard de refracie (1,50) ofer uurin in executare, cu o greutate

specific de 1,32 si o valoare a indicelui Abbe de 58.

23

5. Tratamente pentru lentile organice

5.1. Tratamente de durificare si antireflex

5.1.1. Hoya Hard Coat Cod - HC

Tratament de durificare aplicat lentilelor pe ambele suprafete pentru marirea rezistentei

acestora la zgarieturi. Realizat dintr-un monomer de acelasi indice de refractie cu materialul de

baza , eliminand astfel prezenta inelelor Newton.

Beneficiaza de garantia unica Hoya de 2 ani, in conditii de utilizare normala.

5.1.2. Hard Hi-Vision Aqua Cod HVA

Complex de tratamente:

a) Tratament de durificare

6 straturi de antireflex cu efect de reflex rezidual pe suprafata lentilei de nuanta albastra

mareste transmisia luminii pana la 99,3 %

b) Tratament anti-static

micsoreaza aderenta particulelor de praf la suprafata lentilei

c) Tratament hidrofob

micsoreaza aderenta particulelor de apa la suprafata lentilei (unghiul de contact: 70), contribuind la dezaburirea mai rapida a acestora.


5.1.3. View Protect Cod - VP

Tratament de generatie anterioara, este disponibil in mod limitat pe material 1.5

Are la baza tratament de durificare.

6 straturi de antireflex cu efect de reflex rezidual pe suprafata lentilei de nuanta verde

mareste transmisia luminii pana la 99,3 %

Tratament anti-static micsoreaza aderenta particulelor de praf la suprafata lentilei

Tratament hidrofob - micsoreaza aderenta particulelor de apa la suprafata lentilei, contribuind

la dezaburirea mai rapida a acestora

Usor de intretinut datorita introducerii tratamentului oleofob.

Astfel lentilele se curata foarte usor si se murdaresc greu.


24

5.1.4. Super Hi-Vision: COD SHV

Prin tehnologia Super Hi-Vision Hoya a crescut semnificativ performanta:

tratamentului de durificare

tratamentului antireflex

tratamentelor hidrofob, oleofob si antistatic

Hoya are o reputatie mondiala in aplicarea de tratamente de calitate inalta, chiar si pe

materialele cele mai dificile. Cercetarea asidua si dezvoltarea continua au dus la multe rezultate

remarcabile.

a) Impermeabilitate la ap

Datorit unui unghi de contact optim, picturile de ap au o aderenta scazuta pe suprafaa

lentilei.

Cmpul vizual nu este obturat de picturile de ap, chiar i cnd purttorul merge prin

ploaie.

Lentilele se dezaburesc rapid la schimbarea temperaturii

b) Impermeabilitate la substane grase

Datorit unghiului de contact foarte mic, substanele grase nu au aderen pe suprafaa lentilei.

Amprentele sau urmele de grasime (cauzate de gtit sau de degetele lipicioase ale copiilor,

ca exemplu), devin extrem de uor de curat.

c) Lentilele rmn curate mai mult timp

Super HiVision are o slab ncrcare electrostatic ce astfel atrage orice mic urm de praf,

meninnd lentilele curate pentru mai mult timp.

In comparaie cu lentilele tratate standard, lentilele tratate cu Super HiVision rmn curate

pentru mai mult timp.

d) Protectie superioar Impotriva zgrieturilor

Zgrieturile detin un loc important in rndul motivelor de nemulumire invocate de purttorii de

ochelari. 0 simpl zgrietura poate afecta dramatic claritatea vederii, contrastul imaginii si poate

reduce substantial acuitatea vizual. Prin introducerea noului tratament pentru lentile organice,

Super Hi-Vision, aceste probleme rmne de domeniul trecutului. Super Hi-Vision ofer lentilelor

super protectie Impotriva zgarieturilor si asigur cel mai malt nivel de confort si sigurant chiar si

pentru purttorii de ochelari foarte exigenti.

e) Super Hi-Vision: Inceputul unei noi ere!

Super Hi-Vision este rezultatul traditiei i experientei companiei HOYA in domeniul cercetrii i

inovrii tratamentelor de suprafata destinate lentilelor organice.

Fiecare pas realizat In procesul tehnologic de productie este riguros controlat pentru a asigura

combinarea ideal a celor 3 elemente cheie necesare obtinerii unui tratament perfect: compozitia

25

materialelor folosite, tehnologia de aplicare si compatibilitatea cu materialul de baz al Ientilei

organice.

f) De 3X mai rezistent Ia zgrieturi dect tratamentele existente

Datorit limitelor tehnologiei conventionaIe de productie a tratamentelor antireflex, Hoya a

creat o tehnic total nou, avnd ca rezultat un tratament de exceptie: Super Hi-Vision. Gratie

acestei noi tehnologii, Hoya realizeaz o optimizare a straturilor aplicate pe suprafata lentilelor

organice. Rezultatul este creterea rezistenei Ia zgarieturi a suprafetei lentilelor cu mai mult de

300% in comparatie cu lentilele prevazute cu tratament antireflex conventional. Testele realizate

confirm faptul c Super Hi-Vision este primul tratament antireflex cu o rezistent Ia zgrieturi

comparabil cu cea a sticlei minerale cu indice mare de refractie (THI).

g) Disponibilitate

Incepand cu 10 iulie 2006, tratamentul Super Hi-Vision devine disponibil si pentru purttorii

din Romnia. El reprezint o propunere de valoare pentru cIientii magazinului dumneavoastr de

optica, find aplicat standard sau opionaI pentru o gam Iarg de lentile fabricate din materialele

premium: Eyvia 1.74, Eynoa 1.67 si Eyas 1.60, CR-39 1.5

Prin inovatia In domeniul tehnologiei de productie a tratamentelor de suprafata pentru lentile

organice, Super Hi-Vision rspunde cerintelor actuale purttorilor de ochelari, oferind confortul si

siguranta mult asteptate.


5.1.5. Hi-Vision LongLife: COD HVLL

Tratamentul HiVision LongLife este rezultatul investitiei continue a Hoya in cercetare si

dezvoltare. Caracteristice remarcabile ale tratamentului HiVision LongLife se pastreaza timp

indelungat, aspect testat in laboratoarele independente COLTS din Statele Unite.

a) Duritatea tratamentului

HiVision LongLife se remarca prin cea mai inalta rezistenta la zgarieturi oferita de un tratament

pe material organic, fapt ce reduce semnificativ posibilitatea zgarierii lentilelor. Datorita duritatii

sporite a tratamentului HiVision LongLife, reprezinta cel mai rezistent tratament antireflex

disponibil in prezent in piata de profil.

b) Tratamentul antireflex

Reflexiile suparatoare de pe suprafata lentilelor au ca efect un aspect estetic neplacut. Totodata

reflexiile pot cauza deopotriva iritare si oboseala oculara.

Tratamentul HiVision LongLife elimina reflexiile iritante ce apar in special, in timpul utilizarii

computerului si in medii iluminate artificial, conferind relaxare vizuala, protectie optima si, nu in

ultimul rand, o tinuta estetica.

26

c) Proprietatile cu efect hidrofob si oleofob

Este prevazut cu efect hidrofob ce face aproape imposibila aderenta apei pe suprafetele

lentilelor. Pentru utilizator, rezultatul il constituie perceptia vizuala optima in conditii de ploaie sau

condens.

Totodata Hi Vision LongLife este prevazut si cu efect oleofob, substantele grase si murdaria

fiind indepartate cu usurinta de pe suprafetele lentilelor.

d) Proprietatile antistatice

Curatarea lentilelor poate determina o incarcare electrostatica a suprafetelor lentilelor, fapt ce

atrage praful. HiVision LongLife are proprietati antistatice conferind o vedere clara in orice

circumstante.

Beneficii pentru purtator:

vedere clara pentru mai multa vreme datorita rezistentei sporite la zgarieturi

vedere relaxata si aspect estetic placut datorita tratamentului antireflex performant

usor de curatat pentru mai multa vreme

ramane curat pentru mai multa vreme

durabilitate totala de exceptie


5.2. Fotocromic: Oferind totodata protectie la intensitatea luminii, cat si la radiatiile ultraviolete, lentilele

fotocromatice reprezinta o solutie perfecta pentru purtatorii sensibili la lumina solara.

5.2.1. TRANSITIONS Signature VII

Cel mai nou concept fotocromatic Transitions VII, devine disponibil Intr-o gam Iarg de lentile

HOYA. Transitions VII Signature aduce Chromea 7, un amestec molecular unic care reactioneaza la

lumina si care permite o performan superioar. Acum, purttorii de ochelari se pot bucura de

lentile Transitions intr-o exceient combinatie cu cele mai performante tratamente si design-uri

HOYA.

Confort si protectie In fiecare clip

Lentilele Transitions se adreseaz purttorilor pentru care confortul vizual optim si protectia

sunt foarte importante att In timpul activittiIor desfurate In mediul exterior cu Iumin solar

direct dar si in interior unde claritatea vederii este direct influenat de transparenta lentilelor.

Caracteristici remarcabile

Lentilele Transitions:

Inchiderea culorii lentilelor este rapida si naturala

27

revenire confortabila la nuanta initiala (in interior)

nuanta initiaI este aprox 4%

100% protectie UV

un produs premium, combinat cu design-urile si tratamentele HOYA

5.2.2. Suntech Intense

Suntech Intense este tratamentul fotocromic premium produs de Hoya, surprinzator de clar in

interior, mai inchis si mai intens in aer liber, disponibil pe toate materialele* Hoya (exceptie Eyvia

1.74).

Beneficiile consumatorului

Se adapteaza rapid la schimbarea de luminozitate

Foarte clar in interior

Mai inchis la exterior

Vederea este confortabila intreaga zi

Disponibil in maro cald si gri rece

Vedere sigura si sanatoasa; absorbtie max UV

Libertate in alegerea ramei si a materialelor* (exceptie Eyvia 1.74)

In stoc Bucuresti este disponibil pe materialul 1.5 cu HiVision Aqua

In stoc Budapesta este disponibil pe materialul 1.5 cu HiVision LongLife.

5.2.3. SUNTECH 2.0

Suntech fotocromatic este un concept de particula fotocromatica disponibila in varianta

monocasting (in material).

Suntech 2.0 este disponibil doar in materialul Solio II 1.55.

Desi pentru Hoya, Solio II 1.55 Suntech 2.0 reprezinta varianta fotocromica Hoya din gama

buget, aceasta tehnologie este superioara lentilelor fotocromice buget, beneficiind de filtru 2,

activare completa extrem de rapida, timp de revenire nuanta de alb cca 12min.

Solio II 1.55 Suntech 2.0 este disponibil in urmatoarele variante:

a) Monofocal

HILUX Solio II 1.55 Suntech 2.0 HVA QSP

HILUX Solio II 1.55 Suntech 2.0 RX

b) Progresiv

Amplitude Solio II 1.55 Suntech 2.0

Amplitude Mini Solio II 1.55 Suntech 2.0

28

5.3. Filtre office: Computer Vision Syndrom (CVS) este cea mai frecventa complicatie creata de utilizarea

excesiva a computerului. Atunci cand ochii sunt solicitati sa lucreze foarte mult (mai mult de doua

ore zilnic) in fata monitorului, ei executa un efort sustinut de acomodare. Un factor suplimentar

perturbator este luminozitatea monitorului.

Persoanele care lucreaza mult la computer pot manifesta diverse simptome, cum ar fi

fotosensibilitatea, durerile oculare, oboseala, vederea obscura si/sau dubla, durerile de cap, gat si

de spate. Acestea sunt cel mai adesea rezultatul unor conditii inadecvate de lucru: iluminatul

puternic in prezenta obiectelor sau suprafetelor lucioase, reflexele monitorului, iluminatul artificial

sau asezarea necorespunzatoare a monitorului.

De asemenea, trebuie specificat ca exista un risc crescut de afectiuni retiniene ireversibile

(retinopatie senila) datorate expunerii prelungite la radiatiile albastre ale spectrului vizibil,

respectiv acele lungimi de unda cuprinse in intervalul 380-510 nm, fascicole generate de surse de

lumina artificiala (lampi fluorescente ori cu descarcare in gaze) sau tuburi catodice (monitoare

clasice de calculator).

5.4. Filtre polarizante: Filtru polarizant- are rolul de a elimina reflexiile solare ce provin din mediile orizontale-

.constituie un mediu de filtrare foarte eficient pt reflexii puternice datorate unor medii reflectante

cum ar fi apa,zapada,nisipul,vopseaua lucioasa etc.

29

Cap. IV. LENTILE INDOOR TRUE FORM

1.1. Addpower 60 True Form

Lentile avansate pentru citit cu regresie -0.75 dpt cu un design asferic si asimetric, executate cu

tehnologia True Form oferind o imagine naturala , profunzime sporita a campului vizual si un

confort maxim pentru lucrul la aproape si citit.

Materiale de baza disponibile: Organic 1.50 si Eyas 1.60 acesta din urma este ideal pentru rame

tip fir sau surub, pentru realizare montajului fiind necesara inaltimea minima a ramei 24 mm

Pentru comanda este nevoie de corectia pentru aproape si definirea diametrului necesar in

functie de DP pentru aproape.

Recomandare HOYA: pentru reteta cea mai mare aditie de la 1,75 la 2,00 dpt

1.2 Lecture B True Form

Lentile avansate pentru citit cu regresie -1.50 dpt cu un design asferic si asimetric fiind

executata cu tehnologia True Form oferind o imagine naturala , profunzime sporita a campului

vizual si o pozitie naturala a capului in timpul lucrului la calculator



Definirea diametrului necesar in functie de DP pentru aproape. Pentru comanda specificati

corectia pentru aproape.

Recomandare HOYA: cea mai mare aditie de pana la 2,25 dpt

1.3 Hoyalux Tact 400/200 True Form

Lentile progresive de interior optime pentru utilizarea la birou si in interior la vederea de

aproape si distanta de lucru pana la 4 m respectiv 2m, executate cu tehnologia True Form acestea

asigura un camp vizual semnificativ mai larg fata de lentilele progresive conventionale. Cu Hoyalux

Tact se stabileste cu precizie profunzimea campului vizual dorit, fara a fi limitat de o anume valoare

a aditiei.



30

Pentru comanda specificati dioptria de distanta si aditia.

1.4 Hoyalux iD Workstyle 400/200

Lentilele sunt construite astfel incat sa puteti citi confortabil si sa pastrati acelasi confort si

vedere clara atunci cand ridicati privirea si priviti monitorul. Sunt ideale pentru vederea de

aproape si distanta de lucru de pana la 4 m respectiv 2m fiind realizate cu ajutorul tehnolodiei ID

FreeForm si avand cel mai larg camp vizual posibil la distanta intermediara de lucru si vedere clara

in toate directiile fara a fi limitat de valoarea aditiei.

Materiale de baza: Organic 1.50, Eyas 1.60 si Eynoa 1.67 acestea din urma fiind ideale pentru

rame tip fir sau surub datorita rezistentei sale la tensiuni de pana la 82 KgF, pentru montaj sunt

necesare marcarea proiectiei pupilare pentru distanta si o inaltime a ramei de cel putin 30 mm

Pentru comanda specificati dioptria de distanta si aditia. OBLIGATORIU utilizare METS

(optimizarea grosimii la margine a lentilei dupa o forma predefinita - aceasta optiune este oferita

gratuit pentru toata gama de lentile minerale sau organice la comenzile speciale)

Pentru gama de produse INDOOR respectiv Addpower 60, Lecture B si

Hoyalux Tact 400/200 exista si varianta realizata prin tehnologia

conventionala. Varianta conventionala Addpower 60 Organic 1.50 se afla in

stocul Hoya ( sferic +4,00 +1,00 65 si 70) restul gamei fiind disponibila

la comanda.

31

Cap. V. LENTILE PROGRESIVE

Ochelari progresivi sunt de regula recomandati presbitilor, adica celor care au nevoie de un

ochelar pentru citit si un alt ochelar pentru distanta. Persoanele carora le sunt recomandati

ochelarii de citit au peste 40 de ani si nu mai pot citi clar la distante mici fiind nevoti sa intinda

mana pentru a vedea clar, lucru ce este un disconfort bineinteles. Ochelarii cu lentila progresiva

sunt realizati pentru a nu mai fi nevoie sa se poarte doua perechi de ochelari pentru ca pe aceeasi

lentila sunt situate atat dioptriile de distanta cat si cele de citit. Ba mai mult pe aceasta lentila exista

si dioptrii pentru a vedea la distante intermediare.

Atunci cand este prezentat ochelarul progresiv drept un instrument cu care se poate vedea clar

la toate distantele majoritatea persoanelor nu inteleg ca ochelarul este doar un obiect la care ei ca

persoana trebuie sa se adapteze. Altfel spus ochelarul progresiv este realizat in asa fel ncat privind

drept in fata sa putem vedea clar la distanta. Pentru a vedea obiectele aflate la distante mai mici

trebuie s coboram ochii pe lentila pana cand imaginea devine clara. Atunci cand se doreste sa se

citeasca se priveste prin partea de jos a lentilei unde este dioptria maxima de citit. Daca este nevoie

se ridica usor capul pentru a facilita ochiul sa ajunga mai usor in zona cu dioptria pentru citit. La

inceput pare greu dar odata ce ati ajuns sa va acomodati cu ei devin un instrument ce efectiv va

usureaza viata. Ochelarii progresivi ofera vedere clara la toate distantele cat si la calculator si

elimina nevoia de a purta doi ochelari. Tocmai de aceea compania HOYA vine cu produse de ultima

generatie in sprijinul consumatorului.

1.1. Hoyalux ID MyStyle

Tehnologia de success iD FreeForm Design a companiei HOYA a fost completata de IDEA

(Inteligent Design by Extensive Analysis). IDEA reprezinta imbinarea unica dintre designul

personalizat si precizia imbunatatita a prelucrarii suprafetelor. Astfel, designul Hoyalux iD MyStyle

permite realizarea unor lentile progresive individualizate pentru fiecare client. In plus fata de

parametrii optici medicali, individualizarea depinde de lentilele purtate anterior, noua rama si

nevoile legate de stilul de viata. Profilul unic rezultat in urma acestei analize asigura personalizarea

si alegerea dintr-un numar aproape nelimitata de variante de design progresiv FreeForm. Acestea

pot fi realizate si cu un design specific pentru activitatiile principale zilnice ale utilizatorului si

anume un design OPEN focusat pe zona intermediara si aproape pentru citit, PC etc, un design

CLEAR focusat pe activitati in aer liber, condus etc si un design BALANCE pentru activitati multiple.

Acest produs poate fi realizat dintr-o gama larga de tipuri de materiale: Organic 1.50, PNX 1.53,

Eyas 1.60, Eynoa 1.67 si Eyvia 1.74 ,totodata asigura purtatorilor libertatea de alegere a oricarui tip

de rama datorita celor trei variante de lungimi ale progresiei 16 mm, 14mm si 11 mm

Pentru comandarea lentilelor Hoyalux ID MyStyle , completati formularul de comanda specific

fata-verso pentru a beneficia de prelucrarea METS, totodata puteti trimite la sediul societatii

noastre si rama pe care urmeaza sa fie montate lentilele in vedera scanarii HOYALOG METS pentru

a beneficia gratuit de optimizarea grosimii la margine.

32

1.2. Hoyalux ID LifeStyle V+ Harmony/Clarity

Prin utilizarea tehnologiei iD Free Form, lentilele Hoyalux iD Lifestyle se situeaza pe un nivel

mediu de personalizare, oferind performantele unui design dublu progresiv in conditiile unui pret

accesibil. Adaptarea usoara, largimea campului visual si sentimentul de siguranta in timpul purtarii

sunt doar cateva din beneficiile cheie ale acestui concept. Totodata, cele doua lungimi disponibile

ale progresiei - 11mm si, respectiv, 14mm - permit montajul in rame cu dimensiuni variate. In

functie de utilizatorii acestor lentile acestea se pot perfectiona in doua design-uri specifice pentru

fiecare categorie de purtatori, Hoyalux ID LifeStyle V+ HARMONY cu o optimizare armonioasa a

tuturor zonelor pentru purtatorii experimentati si Hoyalux ID LifeStyle V+ CLARITY pentru tanarii

presbiti aflate la prima pereche de lentile progresive.

Exista o gama variata de materiale pentru realizarea acestor lentile progresive Organic 1.50,

PNX 1.53, Eyas 1.60, Eynoa 1.67 si Eyvia 1.74

1.3. Hoyalux Summit PRO/CD TrueForm

Datorita utilizarii unui program sofisticat de calcul 3D (ITCT), intregul design al lentilelor este

realizat cu tehnologia TrueForm corelat cu legea lui Listing care integreaza toate miscarile globului

ocular in toate cele 9 directii principale de privit, astfel incat lentilele Hoyalux Summit Pro / CD

reprezinta o solutie recomandata oricarui purtator prezbit care doreste sa imbine performantele

vizuale cu rapiditatea adaptarii la "vederea progresiva"

Este disponibil in doua tipuri canal de progresie 14mm si 11 mm si o varietate de tipuri de

materiale: Organic 1.50, PNX 1.53, Eyas 1.60, Eynoa 1.67 cat si material mineral 1.52; 1.60; 1.70;

1.81

1.4. Amplitude TrueForm

Fiind realizat cu tehnologia TrueForm si progresia aflata pe suprafata anterioara iar zonele de

distanta si aproape fiind foarte usor de depistat, adaptarea purtatorilor cu lentilele subordonate

acestui concept este rapida. Nu exista limite in privinta alegerii unei rame gratie celor doua

variante de lungime a progresiei 15mm si 11 mm. Mentionam ca performantele vizuale se

imbunatatesc in cazul prescriptiilor optometrice ce impun valori mici si medii ale aditiei (max.

2.00D).

Materialele din care pot fi confectionate aceste lentile progresive sunt: Organic 1.50, PNX 1.53,

Eyas 1.60, Eynoa 1.67 si mineral 1.52

33

Cap. VI. MONTURI

1.1. Clasificare:

1.1.1. Dupa material :

monturi metalice (aliaje din otel inox/etc)

monturi nemetalice (titan.magneziu ,co ,al,/etc)

monturi din acetat de acetilena (plastic sau optyl)

1.1.2. Dupa tipul de prindere:

tip glazant (surub)

tip perivist (fir)

tip intreg

1.2. Tehnologia de adaptare Adaptarea ochelarului pe capul subiectului const n: adaptare anatomic i adaptarea optic.

Adaptarea anatomic a ochelarului este ansamblul operaiunilor relativ la msurarea i

ajustarea monturii pentru a asigura o poziie stabil i confortabil a acesteia, a satisface nevoile

estetice ale purttorului, a realiza condiiile necesare coreciei optice.

Adaptarea optic este ansamblul operaiunilor care determin poziia lentilelor n montura

ajustat anatomic astfel nct corecia realizat s fie identic celei care a fost determinat prin

metode optometrice.

1.3. Alegerea monturii

1.3.1. Recomandri privind alegerea monturii:

a) Rama metalic.

Se recomand montajul lentilelor din sticl sferic. Se poate extinde gama de dioptrii, alegnd o

lentil cu indice de refracie mai mare (1,6; 1,7; 1,8 mineral cu indice de refracie 1,52 pn la

dioptrii de +4 dpt; 1,9) care datorit creterii indicelui de refracie au grosimea la centru mult

sczut pentru lentile pozitive i grosimea la margine redus, pentru lentile negative. De asemenea

se poate extinde montajul lentilelor negative n monturile respective dac montura prezint un

canal special. Canalul acesta are lungimea laturilor ceva mai mare dar unghiul se pstreaz. Pentru

lentilele din sticl mineral nu sunt restricii dect din punct de vedere estetic. Acestea au aceeai

grosime ca i lentilele minerale, pentru aceeai indici de refracie. Prezint avantajul unei greuti

reduse cu 50% fa de lentilele din sticl i se reduce mbinarea solicitrilor necesare mbinrilor

metalice.

34

b) Montura plastic.

Practic nu exist restricii datorit diversitii de forme ale calibrului respectiv al canalului

monturii.

1.3.2. Alegerea monturii de ochelari ine seama i de ali factori:

a) Compensarea optic.

Forma i dimensiunile monturii trebuie s aib un centraj vertical i orizontal foarte riguros. Se

ine seama de diametrul calibrului i de diametrul lentilei de ochelari. O montur prea mare ar

necesita lentile mari, deci grele i neraionale. Forma monturii trebuie s permit o fixare bun a

lentilelor.

b) Morfologia capului.

Montura trebuie s asigure confort i stabilitate. Se acord atenie formei pomeilor (montura

nu trebuie s se sprijine pe pomei). Se acord atenie i arcadei sprncenelor )partea de sus nu

trebuie s ating pn la montur) i de forma tmplelor.

c) Utilizarea ochelarilor.

Monturile copiilor trebuie s permit cmp vizual n sus mai mare. Forma monturii pentru copii

nu este montura pentru adult modificat la scar. Copii au obraji mai buclai i pielea mai

sensibil. Montura nu trebuie s ajung la pomei. Monturile pentru copii trebuie s fie uoare, cu

lentile din plastic. Ele trebuie s fie bine fixate pe cap. Se recomand monturi cu brae elastice sau

flex.

d) Estetica i moda.

Pacientul este un client care se intereseaz de mod, dar nu admite excentriti.

e) Forma feei.

Avnd faa pentagonal montura se alege cu contururi marcante. Se accentueaz mai ales

partea de sus a monturii. Braele se prind n partea de sus pn spre mijloc. Montura trebuie aleas

astfel nct s ndulceasc ce este aspru i s nspreasc ce este moale. Trebuie s se respecte

sprncenele care particip la forma feei.

Montura trebuie s asigure o distan ochi-lentil de 15-15 mm, dac morfologia capului

permite.

Forma monturii trebuie s asigure o prindere bun a lentilelor.

Pentru a asigura un cmp vizual corespunztor i centraj, nu se recomand aceleai monturi

pentru aproape i departe. Alegerea formei i dimensiunilor monturii trebuie s in seama de

utilizarea ochelarului; pentru vedere bun n sus, montura va fi mai nalt.

Opticianul accept dorinele i gusturile clientului n ceea ce privete alegerea monturii

dac acestea sunt rezonabile, din punct de vedere tehnic.

Distana ntre marginile exterioare ale locaurilor pentru lentile trebuie s fie egal cu

intervalul sfenoidal (Isf=120 mm).

35

Limea total a feei monturii trebuie s fie cuprins ntre dimensiunile intervalului

temporal mediu i dimensiunile intervalului aurricular (I temporal=137 mm).

Vzut din profil, braul monturii (montat pe cap) trebuie s fie ct mai orizontal.

Braele nu trebuie s fie deprtate de tmple, dar nici s nu preseze prea tare.

Deschiderea braelor trebuie s fie simetric (n afara cazurilor speciale).

Montura trebuie s asigure distane speciale ntre cele dou lentile i ochi.

Forma punii monturii trebuie s corespund formei nasului i s asigure poziionarea

corect a ochelarului, s nu lase urme adnci care ar putea s mpiedice circulaia normal a

sngelui prin vasele din zona de contact.

Forma i dimensiunile plachetelor la monturile metalice trebuie s respecte condiiile de

mai sus.

n spatele urechilor braele se ajusteaz dup forma canalului auricular pentru a se asigura

fixarea bun a ochelarilor, fr s apese pe vasele de snge sau nervi.

Montura trebuie s respecte normele sau standardele cunoscute.

Dup montarea lentilelor nu trebuie s se modifice forma iniial a monturii.

Locaurile monturii trebuie s fie simetrice fa de punte, de aceleai dimensiuni i de

aceeai form.

36

Cap. VII. TEHNICI DE VANZARE ATI CUMPARAT VREODATA CEVA DE CARE SA NU AVETI NEVOIE????

Raspunsul in majoritatea cazurilor va fi NU! Deci cel mai important aspect, in actul vanzarii

,consta in identificarea nevoilor si prezentarea solutiilor ,in prisma avantajelor pe care un potential

client le-ar putea obtine de la un anumit produs, care apoi sa devina de fapt beneficiul major

PERSONAL. EX.

Am nevoie de un telefon nou . Luam un telefon ex. Nokia xxx are urmatoarele

caracteristici:mms, wap, cam. Foto, greutate mica , bat li-io, dimensiuni mici etc. Pentru a garanta

succesul vanzarii si a fideliza, consilierul trebuie sa obtina cat mai multe informatii legate de nevoia

reala a clientului. Cum se poate face ?? Foarte simplu prin intrebari de circumstanta: ex

Ati mai avut un telefon inainte?

R: da

Ati avut ceva probleme cu el?

R: da

Cam ce fel de probleme ?

R: ma tinea bateria numai trei zile ,

Si vi s-a intamplat sa se intrrupa in timpul unei convorbiri importante? Eventual sa pierdeti o

afacere? Etc

V-ati dori ca noul telefon sa nu va mai genereze asemenea probleme?

Va prezint tel.........xxx]. Este perfect adaptat solicitarilor d-voastra bateria pe care o inglobeaza

este din li-io si va garanteaza o capacitate de convorbire pt minim 7 zile. In plus gratie firmei

producatoare (ex sony) aveti si o garantie suplimentara de 1 an.

Exista tendinta ca de multe ori consilierul sa faca descrierea produsului in prisma

caracteristicilor produsului..acest lucru genereaza de fapt amplificarea valorii materiale a

produsului

Cresterea interesului clientului prin amplificarea avantajelor va minimiza cumva interesul

major al pretului.

Criteriile de selectie sunt diferite de la om la om.daca la unii intalnim in topul selectiei criteriul

pretului la altii putem intilni criteriul calitatii al functionalitatii sau al brand-ului.important este sa

identificam criteriul predominant la fiecare si sa oferim solutiile cele mai optime pt fiecare daca

o persoana vizeaza pretul ca principal criteriu putem marja pe amplificarea celorlalte criterii ex

calitate brand etc.

Actul vanzari este determinat in cea mai mare parte de consilierul vanzarii, si intr-o masura mai

mica de produs.de aceea consilierul trebuie sa inteleaga importanta sa majora. Atitudinea

,tonalitatea, limbajul-verbal si nonverbal sunt factori care folositi in mod corespunzator vor

garanta succesul major in concretizarea vanzarii.

38

Cap. VIII. TEST: Descrieti compania Hoya.

Care sunt pasii vanzarii intr-o cabinet de optica de tip tridimensional?

Ce este anti-reflexul?

Definiti notiunile de indice de refractie, coeficient Abbe si inele Newton.

Explicati diferentele dintre produsele gamei Hoyalux.

Ce produse oferiti urmatorilor clienti?

Functionar bancar, 41 ani, +1,50 dpt la aproape, are ca pasiuni sahul si pescuitul, tine mult la

imaginea sa.

Elev, 14 ani, +3,25 dpt AO, practica tenisul de la 7 ani.

Stomatolog, 34 de ani, +0,75 dpt aproape.

Care este publicul tinta al lentilelor AddPower?

Descrieti tipurile de monturi pe care le cunoasteti si restrictiile pe care acestea le au in alegerea

lentilelor.

Introducere in Optica

Documents

Transcript of Introducere in Optica