Rolul Uniunii Europene in economia mondiala
Influenta Uniunii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste la unison in problematica
internationala. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu in acest sens.
In domeniul apararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea,
statele membre ale Uniunii Europene devolta cooperarea militara in vederea misiunilor de mentinere a
 pacii.
!in motive istorice si de apropiere geografica, sudul "editeranei si Africa sunt regiuni carora Uniunea
Europeana le acorda o atentie sporita #politici privind a$utorul pentru devoltare, preferinte comerciale,
a$utor alimentar si drepturile omului%.
&e plan economic, comercial si monetar, Uniunea Europeana a devenit o mare putere mondiala. Acest
gigant economic ramane totusi, pentru unii, un 'pitic politic(. Aceasta este, bineinteles, o exagerare.
Uniunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organiatiilor internationale cum ar fi
Organiatia "ondiala a Comertului #O"C%, organismele specialiate ale Organiatiei Natiunilor Unite
#ONU%, si in cadrul summit)urilor mondiale pentru mediul incon$urator si devoltare.
 Nu este mai putin adevarat ca statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de facut pe
 plan diplomatic si politic, inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale ma$ore cum ar 
fi* pacea si stabilitatea, relatiile cu +tatele Unite ale Americii, terorismul, Orientul "i$lociu si rolul
Consiliului de +ecuritate al Natiunilor Unite. "ai mult, sistemele militare de aparare, piatra de temelie a
suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale caror legaturi s)au sudat in
interiorul unor aliante precum NATO.
. O politica de aparare comuna embrionara
&olitica externa si de securitate comuna !eutsc-Englis-ran/ais #&E+C% si politica europeana de
securitate si aparare #&E+A%, introduse de Tratatele de la "aastric-t #001%, Amsterdam #002% si Nisa
#133%, definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul apararii. &e aceste premise, Uniunea
Europeana si)a devoltat 'cel de)al doilea pilon(, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplica
metodele interguvernamentale si in care Comisia Europeana si &arlamentul European $oaca un rol
marginal. !eciiile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate ca fiecare stat are dreptul de veto.
#a% &eisa$ul politic si strategic in 1334
Adeiunea aproape simultana la NATO si UE a fostelor tari comuniste si orientarea pacifista adoptata de
Rusia au pus capat la mai bine de o $umatate de secol de raboi rece. Continentul european conlucreaa la
mentinerea pacii, iar tarile europene coopereaa pentru a lupta impotriva criminalitatii internationale,
traficului de fiinte umane, imigratiei ilegale si spalarii de bani.
 
mediu, au perspectiva de a adera la UE.+tatele Unite ale Americii au acceptat ca, pentru actiuni militare in
care soldatii americani nu sunt implicati, Europa sa poata utilia o parte din capacitatile logistice ale
 NATO, cum ar fi retelele de informatii, de comunicatii, de detectie, ec-ipamentele de comanda si
transport.
5iolenta terorista ce a guduit lumea incepand cu atacurile din Ne6 7or8 si 9as-ington din
septembrie 133 si continuand cu atentatele cu bomba de la "adrid in 133: si ;ondra in 133< au
modificat profund peisa$ul strategic. Tarile europene trebuie sa colaboree mai strans pentru cautarea de
informatii care sa a$ute la neutraliarea instigatorilor si teroristilor care vor sa comita atentate. Cooperarea
cu +tatele Unite ale Americii si cu toate tarile care spri$ina democratia si drepturile omului depaseste
astai cadrul aliantelor defensive traditionale.
Intinderea unei maini de a$utor = soldatii UE contribuie prin eforturila mentinerea pacii in Congo.
#b% Realiari concrete pentru securitate si aparare
In temeiul Tratatului de la Amsterdam, >avier +olana a fost numit in 000 Inalt Repreentant pentru
&olitica externa si de securitate comuna #&E+C%.
+tatele membre UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de
securitate si aparare europeana, in scopul desfasurarii unei forte de reactie rapida spri$inita naval si aerian
si sustinerii acesteia timp de un an. Aceasta forta de reactie rapida nu va fi inca o adevarata armata
europeana. In sc-imb, va fi formata din contingentele fortelor armate ale fiecarei natiuni.
Cu toate acestea, dupa constituirea Comitetului politic si de securitate #C&+%, a Comitetului militar al
Uniunii Europene #C"UE% si a +tatului ma$or militar al Uniunii Europene #EU"+%, sub autoritatea
Consiliului si situat la ?ruxelles, Uniunea are de$a instrumentele politice si militare pentru a efectua
misiunile pe care si le)a propus* misiuni umanitare in afara Europei, operatiuni de mentinere a pacii si alte
misiuni de gestionare a crielor.
Cum te-nologia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele UE considera ca
este imperios necesar sa lucree impreuna la fabricarea armelor. "ai mult decat atat, daca fortele lor 
armate trebuie sa execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar 
ec-ipamentele suficient de standardiate. Consiliul European de la Tesalonic a decis, in 133@, sa creee o
Agentie Europeana pentru Aparare !eutsc-Englis-ran/ais.
!in 133@, UE a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crielor. Cea mai
importanta dintre acestea a fost in ?osnia si ertegovina, unde misiunea de 2 333 de soldati condusa de
Uniunea Europeana #EUOR%, a inlocuit in decembrie 133: trupele NATO de mentinere a pacii.
1. O politica comerciala desc-isa catre lume
 
ofera un grad de securitate $uridica si transparenta in desfasurarea comertului mondial. O"C stabileste
conditiile prin care membrii sai pot sa se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul
#vanare sub pret%, prin care exportatorii concureaa impotriva rivalilor lor. !e asemenea, ofera o
 procedura pentru solutionarea disputelor care apar intre doi sau mai multi parteneri comerciali.
&ersoana cu un pa-ar de vin alb in mana B Reuters
5inul este unul din principalele bunuri de export ale Uniunii catre cel mai important partener comercial al
sau, +tatele Unite.
&olitica comerciala T-e EUs !eutsc-Englis-ran/ais a UE este strans legata de politica sa de devoltare.
&rin sistemul sau generaliat al preferintelor vamale #+D&%, UE a garantat accesul preferential pe pietele
sale fara taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din tarile in curs de
devoltare si din economii in tranitie. +e merge c-iar mai departe pentru cele mai sarace :0 de tari din
lume. Exporturile lor ) cu exceptia armelor ) pot beneficia integral de acces pe pietele UE, fara taxe
vamale, in cadrul unui program lansat in 133. Uniunea Europeana nu are inc-eiate totusi acorduri
comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor devoltate, cum ar fi +tatele
Unite ale Americii si >aponia. In acest ca, relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul
mecanismelor O"C. +tatele Unite ale Americii si Uniunea Europeana cauta sa devolte relatii baate pe
egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului
de legaturi diplomatice, politice si militare ce trebuie stabilite cu +tatele Unite.
Uniunea Europeana isi extinde sc-imburile comerciale cu noile puteri aparute in alte parti ale lumii, cum
sunt cele din America ;atina, America Centrala, C-ina sau India. Acordurile comerciale cu aceste tari
includ, de asemenea, cooperari de ordin te-nic si cultural.
@. Relatiile dintre Uniunea Europeana si tarile mediteraneene
!ata fiind apropierea lor geografica, afinitatile istorice si culturale, precum si fluxurile migratoare
 preente si viitoare, tarile din sudul "editeranei sunt parteneri de prima importanta. Iata de ce UE a ales
traditional sa urmee o politica de integrare regionala.
In cadrul Conferintei de la ?arcelona din noiembrie 00<, la care au participat toate tarile membre UE si
tarile mediteraneene #exceptie facand Albania, ;ibia si tarile din fosta Iugoslavie% Uniunea Europeana a
 pus baele unui nou parteneriat euro)mediteraneean. Aceasta conferinta a facut posibila definirea unui
nou parteneriat care sa cuprinda*
dialogul politic intre tarile participante si un parteneriat de securitate baat, in special, pe mecanismul
controlului armelor si pe reolvarea pe cale pasnica a conflictelorF
 
&entru perioada 1333)1334, Uniunea Europeana acorda a$utoare financiare catre tarile mediteraneene, in
valoare de <,@ miliarde de euro. &entru perioada bugetara 1332)13@, Instrumentul European de
5ecinatate si &arteneriat #EN&I% decurge din si se contopeste cu programul de sine statator, anterior 
 program de spri$in pentru intra$utorarea tarilor mediteraneene si a tarilor invecinate, dintre statele aparute
dupa destramarea fostei Uniuni +ovietice.
:. Africa
Relatiile dintre Europa si Africa subsa-ariana dateaa de multa vreme. In conformitate cu Tratatul de la
Roma din 0<2, pe atunci coloniile si teritoriile de peste mari ale unor state membre au devenit asociate
ale Comunitatii. &rocesul de decoloniare de la inceputul anilor 43 a sc-imbat aceasta legatura intr)o
asociatie diferita, intre state suverane.
Copii care scot apa dintr)o fantana in ?ur8ina aso B EC
Una dintre prioritatile Uniunii este sa asigure accesul tuturorla o apa potabila curata.
Acordul de la Cotonou!eutsc-Englis-ran/ais , semnat in anul 1333 la Cotonou, capitala statului ?enin,
marc-eaa o noua etapa in politica de devoltare a UE. Acest acord dintre Uniunea Europeana si tarile din
Africa, Caraibe si &acific #AC&% este de departe cel mai ambitios si mai vast acord inc-eiat vreodata intre
taril devoltate si tari in curs de devoltare. El a succedat Conventiei de la ;omG, semnata in 02< la
;omG, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la i Obiectivul fundamental al acestui vast acord
de asistenta si de sc-imb comercial a ramas acelasi cu cel semnat la Conventia de la ;omG* este vorba de
a 'promova si de a accelera devoltarea economica, culturala si sociala a tarilor AC& si de a consolida si
diversifica relatiile lor Hcu Uniunea Europeana si statele sale membre in spiritul solidaritatii si interesului
reciproc(.
 Noul acord merge mult mai departe in comparatie cu acordurile anterioare, din moment ce s)a trecut de la
relatii comerciale fondate pe accesul pe piata la relatii comerciale intr)un sens mai general. !e asemenea,
acesta a introdus noi proceduri pentru a face fata problemelor cauate de incalcarea drepturilor omului.
Uniunea Europeana a acordat concesiuni comerciale speciale tarilor mai putin devoltate, dintre care @0
sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou. &ractic. din 133<, acestea pot exporta liber toate tipurile de
 produse pe pietele UE, in regim de scutire vamala. ondul European de !evoltare finanteaa programele
de spri$in destinate AC&, gratie unui buget anual de 1 ) @ miliarde de euro.
Topul celor mai mari companii din Europa
 Numarul firmelor din Romania preente in topul celor mai mari <33 de companii din Europa Centrala,
intocmit de !eloitte, a scaut in acest an la @3, de la @1 in editia din 1332, iar veniturile totale realiate de
 
mai bine plasata companie romaneasca din top este &etrom, care ocupa locul 4, cu venituri de @,<@
miliarde de euro in 1332.
Urmatoarele companii romanesti din top sunt Rompetrol Rafinare, care se poitioneaa pe locul <3 in
regiune, Arcelor"ittal Dalati ) numarul 4@ in topul regional, si !acia Drup, care ocupa poitia 4:.
Conform comunicatului, pe segmentul de consum Romania este bine repreentata, cu ece $ucatori locali
calificati in Top <33. !e asemenea, si primii trei mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala fac
 parte din ierar-ie.
!e remarcat faptul ca Romania nu este mentionata pe piete precum cea farmaceutica si de ingri$ire
medicala sau cea imobiliara.
&e prima poitie a clasamentului celor <33 de mari companii din Europa se afla rafinaria de petrol si
distribuitor de combustibil din &olonia &JN Orlen, urmata de "O; Ungaria si +8oda din Ce-ia. &e locul
 patru si cinci se gasesc companii din domeniul energetic, &DE &olonia si Ce Ce-ia.
Top 3 continua cu doi producatori de automobile, Audi Ungaria si filiala 5ol8s6agen din +lovacia, in
vreme ce U8rga)Energo Uncraina, furniorul polone de servicii de telecomunictii Tele8omuni8ac$a
&ols8a si &DNiD &olonia completeaa clasamentul.
Topul repreinta clasamentul celor mai mari <33 de companii din Europa Centrala in functie de venituri,
 profit, numar de anga$ati si capitaliare.
K", al doilea mare lant de magaine de imbracaminte din Europa, a fost desemnat cel mai valoros
 brand de pe continent, devansand companii precum Carrefour, Tesco si IJEA, conform clasamentului
realiat de firma de consultanta Interbrand in randul retailerilor europeni.
K" bate Carrefour si IJEA in topul celor mai valoroase branduri de retail din Europa K" este
singurul producator de -aine care detine abilitatea de a furnia -aine moderne si colectii couture in fata
unei mase mari formate din celebritati si consumatori de orice fel.
 Europene in economia mondiala
nii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste la unison in problematica internationala. Negocierile comerciale sunt
pararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dev
iunilor de mentinere a pacii.
orice si de apropiere geografica, sudul "editeranei si Africa sunt regiuni carora Uniunea Europeana le acorda o atentie sporita #politici
eferinte comerciale, a$utor alimentar si drepturile omului%.
 
es, o exagerare. Uniunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organiatiilor internationale cum ar fi Organiatia "ondial
pecialiate ale Organiatiei Natiunilor Unite #ONU%, si in cadrul summit)urilor mondiale pentru mediul incon$urator si devoltare.
utin adevarat ca statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de facut pe plan diplomatic si politic, inainte de a se put
ondiale ma$ore cum ar fi* pacea si stabilitatea, relatiile cu +tatele Unite ale Americii, terorismul, Orientul "i$lociu si rolul Cons
ite. "ai mult, sistemele militare de aparare, piatra de temelie a suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale
nor aliante precum NATO.
e aparare comuna embrionara
a si de securitate comuna !eutsc-Englis-ran/ais #&E+C% si politica europeana de securitate si aparare #&E+A%, introduse de Tra
rdam #002% si Nisa #133%, definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul apararii. &e aceste premise, Uniunea Europeana
reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplica metodele interguvernamentale si in care Comisia Europeana si &arlamentul
iiile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate ca fiecare stat are dreptul de veto.
litic si strategic in 1334
roape simultana la NATO si UE a fostelor tari comuniste si orientarea pacifista adoptata de Rusia au pus capat la mai bine de o $um
tul european conlucreaa la mentinerea pacii, iar tarile europene coopereaa pentru a lupta impotriva criminalitatii internationale, tra
ale si spalarii de bani.
peana extinsa a inc-eiat acorduri de parteneriat cu vecinii sai, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la UE.
ale Americii au acceptat ca, pentru actiuni militare in care soldatii americani nu sunt implicati, Europa sa poata utilia o parte din c
r fi retelele de informatii, de comunicatii, de detectie, ec-ipamentele de comanda si transport.
ista ce a guduit lumea incepand cu atacurile din Ne6 7or8 si 9as-ington din septembrie 133 si continuand cu atentatele cu bom
133< au modificat profund peisa$ul strategic. Tarile europene trebuie sa colaboree mai strans pentru cautarea de informatii care s
si teroristilor care vor sa comita atentate. Cooperarea cu +tatele Unite ale Americii si cu toate tarile care spri$ina democratia si drep
liantelor defensive traditionale.
pacii in Congo.
oncrete pentru securitate si aparare
tatului de la Amsterdam, >avier +olana a fost numit in 000 Inalt Repreentant pentru &olitica externa si de securitate comuna #&E+C%.
e UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de securitate si aparare europeana, in scopul desfasur 
ta naval si aerian si sustinerii acesteia timp de un an. Aceasta forta de reactie rapida nu va fi inca o adevarata armata europeana. In sc
fortelor armate ale fiecarei natiuni.
tea, dupa constituirea Comitetului politic si de securitate #C&+%, a Comitetului militar al Uniunii Europene #C"UE% si a +tatului
 
itare in afara Europei, operatiuni de mentinere a pacii si alte misiuni de gestionare a crielor.
ia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele UE considera ca este imperios necesar sa lucree impreuna la
t, daca fortele lor armate trebuie sa execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar ec-ipamentele suf 
 pean de la Tesalonic a decis, in 133@, sa creee o Agentie Europeana pentru Aparare !eutsc-Englis-ran/ais.
 a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crielor. Cea mai importanta dintre acestea a fost in ?osni
 333 de soldati condusa de Uniunea Europeana #EUOR%, a inlocuit in decembrie 133: trupele NATO de mentinere a pacii.
omerciala desc-isa catre lume
peana spri$ina sistemul de reguli al Organiatiei "ondiale a Comertului #O"C%, ceea ce ofera un grad de securitate $uridica si trans
ondial. O"C stabileste conditiile prin care membrii sai pot sa se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul #van
ncureaa impotriva rivalilor lor. !e asemenea, ofera o procedura pentru solutionarea disputelor care apar intre doi sau mai multi parte
n pa-ar de vin alb in mana B Reuters
l din principalele bunuri de export ale Uniunii catre cel
 partener comercial al sau, +tatele Unite.
ciala T-e EUs !eutsc-Englis-ran/ais a UE este strans legata de politica sa de devoltare. &rin sistemul sau generaliat al preferintel
ul preferential pe pietele sale fara taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din tarile in curs de devol
erge c-iar mai departe pentru cele mai sarace :0 de tari din lume. Exporturile lor ) cu exceptia armelor ) pot beneficia integral de ac
n cadrul unui program lansat in 133.
peana nu are inc-eiate totusi acorduri comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor devoltate, cum
 ponia. In acest ca, relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor O"C. +tatele Unite ale Americii si Uniun
ii baate pe egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legaturi
buie stabilite cu +tatele Unite.
peana isi extinde sc-imburile comerciale cu noile puteri aparute in alte parti ale lumii, cum sunt cele din America ;atina, America Ce
merciale cu aceste tari includ, de asemenea, cooperari de ordin te-nic si cultural.
tre Uniunea Europeana si tarile mediteraneene
opierea lor geografica, afinitatile istorice si culturale, precum si fluxurile migratoare preente si viitoare, tarile din sudul "editeranei
ta de ce UE a ales traditional sa urmee o politica de integrare regionala.
ferintei de la ?arcelona din noiembrie 00<, la care au participat toate tarile membre UE si tarile mediteraneene #exceptie facand Alb
ie% Uniunea Europeana a pus baele unui nou parteneriat euro)mediteraneean. Aceasta conferinta a facut posibila definirea unui
 
 relatiilor economice si comerciale intre cele doua regiuni* c-eia catre aceasta este crearea unei one de liber sc-imb euro)mediteranee
 in domeniile social si cultural.
a 1333)1334, Uniunea Europeana acorda a$utoare financiare catre tarile mediteraneene, in valoare de <,@ miliarde de euro. &entru p
entul European de 5ecinatate si &arteneriat #EN&I% decurge din si se contopeste cu programul de sine statator, anterior program de spri$
aneene si a tarilor invecinate, dintre statele aparute dupa destramarea fostei Uniuni +ovietice.
e Europa si Africa subsa-ariana dateaa de multa vreme. In conformitate cu Tratatul de la Roma din 0<2, pe atunci coloniile si terit
mbre au devenit asociate ale Comunitatii. &rocesul de decoloniare de la inceputul anilor 43 a sc-imbat aceasta legatura intr)o asoci
t apa dintr)o fantana in ?ur8ina aso B EC
oritatile Uniunii este sa asigure accesul tuturor 
ila curata.
 Cotonou!eutsc-Englis-ran/ais , semnat in anul 1333 la Cotonou, capitala statului ?enin, marc-eaa o noua etapa in politica de
niunea Europeana si tarile din Africa, Caraibe si &acific #AC&% este de departe cel mai ambitios si mai vast acord inc-eiat vreodata int
voltare. El a succedat Conventiei de la ;omG, semnata in 02< la ;omG, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la i.
damental al acestui vast acord de asistenta si de sc-imb comercial a ramas acelasi cu cel semnat la Conventia de la ;omG* este vorb
oltarea economica, culturala si sociala a tarilor AC& si de a consolida si diversifica relatiile lor Hcu Uniunea Europeana si statele s
 interesului reciproc(.
erge mult mai departe in comparatie cu acordurile anterioare, din moment ce s)a trecut de la relatii comerciale fondate pe accesul pe pi
ai general. !e asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fata problemelor cauate de incalcarea drepturilor omului.
peana a acordat concesiuni comerciale speciale tarilor mai putin devoltate, dintre care @0 sunt semnatare ale Acordului de la Coto
porta liber toate tipurile de produse pe pietele UE, in regim de scutire vamala. ondul European de !evoltare finanteaa programele d
get anual de 1 ) @ miliarde de euro.
ai mari companii din Europa
elor din Romania preente in topul celor mai mari <33 de companii din Europa Centrala, intocmit de !eloitte, a scaut in acest an la @
turile totale realiate de acestea au crescut usor, la @3,1 miliarde euro, se arata intr)un comunicat al companiei de consultanta. Cea mai
in top este &etrom, care ocupa locul 4, cu venituri de @,<@ miliarde de euro in 1332.
ompanii romanesti din top sunt Rompetrol Rafinare, care se poitioneaa pe locul <3 in regiune, Arcelor"ittal Dalati ) numarul 4@ in
 pa poitia 4:.
 
unicatului, pe segmentul de consum Romania este bine repreentata, cu ece $ucatori locali calificati in Top <33. !e asemenea, si prim
ii de pe piata locala fac parte din ierar-ie.
aptul ca Romania nu este mentionata pe piete precum cea farmaceutica si de ingri$ire medicala sau cea imobiliara.
tie a clasamentului celor <33 de mari companii din Europa se afla rafinaria de petrol si distribuitor de combustibil din &olonia &JN
oda din Ce-ia. &e locul patru si cinci se gasesc companii din domeniul energetic, &DE &olonia si Ce Ce-ia.
ua cu doi producatori de automobile, Audi Ungaria si filiala 5ol8s6agen din +lovacia, in vreme ce U8rga)Energo Uncraina, furnior 
 Tele8omuni8ac$a &ols8a si &DNiD &olonia completeaa clasamentul.
ta clasamentul celor mai mari <33 de companii din Europa Centrala in functie de venituri, profit, numar de anga$ati si capitaliare.
a mare lant de magaine de imbracaminte din Europa, a fost desemnat cel mai valoros brand de pe continent, devansand companii pre
m clasamentului realiat de firma de consultanta Interbrand in randul retailerilor europeni.
rrefour si IJEA in topul celor mai valoroase branduri de retail din Europa K" este singurul producator de -aine care detine abilit
 
Rela ii R")UE
Duvernul Republicii "oldova considerL cL este Mn interesul na ional al Lrii noastre de a ne apropia de
Uniunea EuropeanL.
Relaiile Republicii "oldova cu Uniunea EuropeanL au fost lansate odatL cu semnarea la 1 noiembrie
00: a Acordul de &arteneriat Pi Cooperare #A&C%, care a intrat Mn vigoare la iulie 00 pentru o
 perioadL iniialL de 3 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.
!ocumentul stabilePte cadrul $uridic al relaiilor actuale Mntre "oldova Pi UE Mn domeniul politic,
comercial, economic, $uridic, cultural)Ptiinific Pi are ca obiective susinerea "oldovei pentru*
consolidarea democraiei Pi statului de drept cu respectarea drepturilor omului Pi a minoritLilor prin
asigurarea cadrului corespunLtor al dialogului politicF devoltarea durabilL a economiei Pi finaliarea
 procesului de traniie spre economia de piaL prin promovarea sc-imburilor comerciale, investiiilor Pi
relaiilor economice armonioasa. Qn preent, Republica "oldova Pi UE negociaL un Acord de Asociere,
care va succeda A&C)ul.
Acordul de Asociere va aprofunda semnificativ relaiile R")UE Pi va contribui la asocierea politicL Pi
integrarea economicL, cu obiectivul apropierii treptate a R" de UE. !e asemenea, pe parcursul anului
13 s)au lansat negocierilor privind stabilirea onei de Comer ;iber Aprofundat Pi CuprinLtor, odatL
cu Mntrunirea condiiilor necesare Pi a fost lansat !ialogul R")UE Mn domeniul liberaliLrii vielor.
Acordul de Asociere va MmbunLtLi substanial relaiile dintre UE Pi R", va consolida relaiile Mn
domeniul politic Pi cel al politicii externe i de securitate. Noul instrument va a$uta, de asemenea, la
armoniarea legislaiei Pi standardelor aplicate Mn "oldova cu cele din UE, Mn vederea valorificLrii
 beneficiilor onei de liber sc-imb aprofundat Pi cuprinLtor.
Este prevLutL o cooperare mai strSnsL Pi Mn alte domenii, precum cel al energiei. O precondiie
importantL pentru Mnc-eierea Acordului de Asociere este progresul vLdit Mn domeniul democraiei, statului
de drept Pi drepturilor omului.
 
Relaii comerciale RM—UE
Evoluia indicatorilor privind relaiile comerciale UE = R" #Ianuarie)"ai 131%
Conform ultimelor date preentate de cLtre ?iroul Naional de +tatisticL, exporturile de mLrfuri realiate
Mn ianuarie)mai 131 au totaliat 4@,: mil. dolari +UA, volum superior celui realiat Mn perioada
similarL din anul 13 cu :,0.
Exporturile de mLrfuri destinate Lrilor Uniunii Europene #UE=12% au Mnsumat :11,2 mil. dolari +UA #cu
1,2 mai mult faL de ianuarie)mai 13%, deinMnd o cotL de :0,3 Mn total exporturi #<3,3 Mn ianuarie)
mai 13%.
Analia evoluiei exporturilor pe Lri Mn perioada de referinL relevL cL, comparativ cu perioada similarL
din anul 13, s)au Mnregistrat ma$orLri Mn livrLri cLtre rana #@4,%, Ungaria #:3,3%, Olanda
#<:,@%, &olonia #,2%, Cipru #de @,1 ori%, +pania #de ,< ori%, ?ulgaria #:,2%.
TotodatL, s)au diminuat exporturile cLtre Dermania #)@1,<%, Drecia #)<2,@%, Regatul Unit al "arii
?ritanii Pi Irlandei de Nord #)0,@%, RomSnia #),4%, Austria #)1,:%.
+tructura exporturilor de mLrfuri conform ClasificLrii +tandard de Comer Internaional indicL o continuL
crePtere a activitLilor tradiionale economiei Lrii noastre.
Qn cadrul exporturilor realiate ponderi mai mari s)au Mnregistrat la articole manufacturate ce dein o
 pondere de 1@,4 Mn total exporturi. Qn cadrul acestei seciuni de mLrfuri ponderi Mnsemnate au deinut
exporturile de MmbrLcLminte Pi accesorii #<3,0 din total seciune Pi 1,3 din total exporturi%, mobilL Pi
 pLrile ei #, din total seciune Pi :,@ din total exporturi%, MncLlLminte #3,< din total seciune Pi
1,< din total exporturi%.
Exporturile de produse alimentare Pi animale vii s)au situat pe locul doi, repreentMnd 2, Mn totalul
valoric al exporturilor. Qn cadrul acestei seciuni de mLrfuri ponderi importante au avut exporturile de
legume Pi fructe #4<, din total seciune Pi ,4 din total exporturi%, cereale Pi preparate pe baL de
cereale #,: din total seciune Pi 1,3 din total exporturi%, a-Lr, preparate pe baL de a-LrF miere
#2,< din total seciune Pi ,@ din total exporturi%.
&e locul trei s)au clasat exporturile de maPini Pi ec-ipamente pentru transport deinMnd o cotL de 4,0 Mn
total exporturi.
Qn ianuarie)mai 131 importurile au totaliat 13<0, mil. dolari +UA, volum superior celui realiat Mn
 perioada corespunLtoare din anul 13 cu <,1.
Importurile din Lrile Uniunii Europene #UE)12% s)au cifrat la 2@,0 mil. dolari +UA #cu 1, mai mult
decMt Mn ianuarie)mai 13%, deinMnd o pondere de :1,: Mn total importuri #:@,2 Mn ianuarie)mai 13%.
 
din anul 13, s)a Mnregistrat o ma$orare a livrLrilor din Dermania #0,4%, RomSnia #<,0%, &olonia
#1,0%, Republica Ce-L #@:,2%, Austria #1,<%, rana #<,2%, ?ulgaria #1,1%, +pania
#1,%, ;ituania #@,%.
TotodatL, s)au diminuat importurile din Drecia #)<@,:%, Italia #)@,0%, +uedia #):2,2%, Ungaria #)
,:%, ?elgia #)@,<%, +lovenia #)10,%.
Importurile de combustibili minerali au deinut 1<,3 Mn total importuri. Qn cadrul acestei seciuni de
mLrfuri gaul Pi produsele industriale obinute din ga repreintL :0, din total seciune Pi 1,: din
total importuri, petrolul Pi produsele petroliere = ::,2 din total seciune Pi ,1 din total importuri,
energia electricL = @,0. &e locul doi s)au plasat importurile de maPini Pi ec-ipamente pentru transport
care au consemnat 13,: Mn total importuri, iar pe locul trei s)au clasat importurile de mLrfuri
manufacturate, care au deinut o pondere de 2,< Mn total importuri.
!ecala$ul considerabil Mn evoluia exporturilor Pi importurilor a determinat acumularea Mn ianuarie)mai
131 a unui deficit al balanei comerciale Mn valoare de 0<,2 mil. dolari +UA, cu 4, mil. dolari +UA
#<,:% mai mare faL de cel Mnregistrat Mn perioada corespunLtoare din anul 13. Cu Lrile Uniunii
Europene #UE)12% balana comercialL s)a Mnc-eiat cu un deficit de :<,1 mil. dolari +UA #Mn ianuarie)mai
13 = :::,1 mil. dolari +UA%. Dradul de acoperire a importurilor cu exporturi Mn ianuarie)mai 131 a
fost de :,0 faL de :1, Mn perioada corespunLtoare din anul 13.
!ialogul R" =UE privind instituirea onei de ;iber +c-imb Aprofundat VI CuprinLtor #;+AC sau
!CTA%
Unul din obiectivele de baL Mn procesul de integrare europeanL rLmMne a fi instituirea !CTA.
Qn acest context, ca urmare a viitei "isiunii de evaluare a Comisiei Europene #CO"% #@ mai = 1 iulie
133, C-iPinLu%, Mn octombrie 133 Republicii "oldova au fost preentate RecomandLrile oficiale, Mn
 baa cLrora s)a aprobat otLrSrea Duvernului R" nr. 1< din :.1.133 privind implementarea
&lanului de Aciuni pentru instituirea ;+AC. Qn conformitate cu -otLrMrea respectivL R" s)a anga$at sL
 preinte CO" rapoarte trimestriale privind progresele realiate Mn implementarea recomandLrilor 
Mnaintate. &e data de 13 iunie 13, Consiliul UE a aprobat mandatul de iniiere a negocierilor cu R" pe
marginea !CTA.
 Negocierile oficiale pe marginea !CTA s)au lansat in decembrie 13.
&SnL la momentul actual, R" a preentat CO" < Rapoarte de progres privind realiarea aciunilor din
&lanul de Aciuni #<.3@.13, @3.34.13, @.3.13, @.3.131, @3.3:.131% Pi unul intermediar Mn
contextul pregLtirii Reuniunii la nivel Mnalt a &arteneriatului Estic de la 5arPovia #10)@3.30.13%.
Raportul de progres nr.4 urmeaL sL fie preentat la @.32.131.
 
repreentanii instituiilor guvernamentale din R" au avut discuii de ordin te-nic privind structura,
agenda negocierilor, stabilirea ec-ipei de negociatori Pi asistena te-nicL necesarL pe durata Mntregului
 proces de negocieri.
&entru anul 131 au fost preconiate : Runde de negocieri*
0)1@ martie = desfLsurat
)< iunie ) desfLsurat
3): septembrie
0)1@ noiembrie
Obiectivul general este de a finalia negocierile pe marginea !CTA Mn toamna anului 13@, ceea ce
 presupune desfLPurarea a maximum 4 runde de negocieri.
&rimele 1 runde de negocieri au fost dedicate preponderent definitivLrii textelor a @ capitole ale
!CTA* accesul bunurilor Pi serviciilor pe piaL, energeticL, proprietatea intelectualL, concurenL,
ac-iiii publice, transparenL, devoltarea durabilL, instrumente de apLrare comercialL, mLsuri sanitare Pi
fitosanitare, reguli de origine, administrarea vamalL Pi facilitarea comerului
Un important capitol al negocierilor l)au constituit prevederile, care vor permite R" sL aplice Mn ca de
necesitate instrumentele de apLrare comercialL ale produselor moldovenesti.
Urmatoarele runde de negocieri vor avea ca scop discutarea ofertei tarifare si accesului bunurilor pe piaL.
Ca urmare a invitaiei oficiale a Duvernului R" un repreentant al regiunii transnistrene a participat Mn
 
Institutul pentru
al Republicii "oldova. Relaiile economice
dintre aceste 1 entitLi a cunoscut o bunL evoluie.
!oar Mn anul 1330, sub impactul criei economice
mondiale, a scLut intensitatea fluxurilor 
economice dintre Republica "oldova Pi Uniunea
EuropeanL. &e termen mediu, relaiile economice
dintre UE Pi Republica "oldova ar urma sL treacL pe o
nouL treaptL calitativL, ca reultat al negocierii Acordului
de ;iber +c-imb Aprofundat Pi Compre-ensiv. &entru a
 putea beneficia de efectele asociate semnLrii Acordului,
Republica "oldova va trebui sL realiee o misiune
dificilL ) Mncadrarea Mntr)un proces autentic de reformare
 
economicL.
Uniunea EuropeanL #UE% este un partener economic important al Republicii "oldova.
Acest fapt se referL la diverse aspecte ale activitLii economice* comer
exterior, investiii strLine Pi remiteri. !eosebit de intens decurg relaiile comerciale
cu UE. Qn perioada anilor 1334)133, grupul Lrilor UE a meninut o pondere relativ
constantL Mn comerul exterior al R", ce a variat Mntre :< Pi :2. &SnL la criL,
comerul cu UE a avut o tendinL de crePtere, Mn 133 MnregistrSnd o valoare de
aproximativ 1,01 mild. U+!. Qn 1330, Mn contextul criei economice mondiale, s)a
 produs o reducere drasticL a comerului cu UE. Anul 133 a fost marcat de o relansare
a relaiilor comerciale cu UE, volumul comerului a atins o valoare de 1,:@
mild. U+!, MnsL acest nivel este inferior celui Mnregistrat Mn anul 133.
A;EXAN!RU A;A
"oldovei repreintL o serie de
analie scurte, scrise de experi
locali Pi strLini, dedicate celor 
mai importante subiecte de
 politicL externL, devoltLrilor 
ma$ore din "area NeagrL,
Pi a activitLilor de
meninere a pLcii din regiune.
?uletinul are scopul sL creee
o platformL comunL pentru
 
?uletinul mai tinde sL
moldoveni o tribunL veritabilL
controversate puncte de vedere
spre UE.
!E5O;TAREA RE&U?;ICII
"O;!O5A1 ?uletin de &oliticL ExternL al "oldovei
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
igura . Evoluia comerul exterior al Republicii "oldova cu Uniunea EuropeanL
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[
QncepSnd cu anul 1334, Mn comerul cu UE Republica "oldova a devenit beneficiarul regimului de
 preferine
comerciale ) D+& # +istemul Deneral de &referine Comerciale = Deneral +]stem of &references%. Acest
regim de preferine comerciale tarifare are ca scop primar de a promova devoltarea sustenabilL a Lrilor,
ce au o poiie vulnerabilL Mn comerul extern. !in 133, relaiile comerciale dintre Republica "oldova Pi
Uniunea EuropeanL se desfLPoarL Mn cadrul regimului de &referine Comerciale Autonome = AT&
#Autonomus
 
Trade &references%. Acest regim bilateral asimetric a extins scutirile tarifare Pi cantitative pentru
exporturile spre UE, originare din "oldova, cu excepia unui numLr limitat de produse agricole.
Qn relaiile comerciale cu UE, Republica "oldova este importator net. Qn general, pSnL la criL, crePterea
importurilor din UE devansa ma$orarea exporturile spre aceastL regiune. O diminuare a deficitului
 balanei
comerciale cu UE s)a produs Mn 1330 ) Mn condiiile criei, exporturile cLtre UE au scLut doar cu ,<,
Mn
timp ce importurile s)au redus cu @4,:. Qn 133 s)a revenit la vec-ile tipare Mn relaiile cu UE, totuPi
nivelul
importului Pi exportului a fost sub valorile Mnregistrate Mn 133.
igura 1. Relaiile comerciale dintre Republica "oldova Pi Uniunea EuropeanL.
Evoluia exportului Pi importului.
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[?uletin de &oliticL
ExternL al "oldovei @
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
Aproximativ $umLtate din exporturile Republicii "oldova sunt orientate spre UE, restul exportului este
direcionat,
Mn special, cLtre statele C+I. Qn 133 s)a produs o uPoarL reducere a ponderii exporturilor cLtre
UE. Relansarea economicL lentL, ce se produce Mn UE #crePtere economic de ,24 Mn 133%, a cauat
o sporire a exportului cLtre aceastL regiune de doar 0,, Mn timp ce exporturile spre C+I , regiune care
a avut o avansare economic bunL Mn 133 #crePtere economic de :,<< %, au crescut cu 12,1. Qn caul
importului UE, de asemenea, este principalul partener comercial. &onderea importului din UE Mn total
import
are o evoluie relativ constantL, ce Mn perioada anilor 1334)133 a variat Mntr)un coridor de :@):<,4.
igura @. +tructura geograficL a exportului Pi importului Republicii "oldova,
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[
Exportul spre UE are o diversificare geograficL redusL. !iversificarea geograficL calculatL Mn baa
 
Indicelui
erfenda-l)irsc-man, indicL asupra unui grad Mnalt de concentrare, Mn perioada 1334)133 acest
indicator 
a variat Mntr)un coridor de 3,1:)3,@:. Exportul spre UE Mn proporie de peste 2< este direcionat spre :
state* RomSnia, Italia, Dermania Pi Regatul Unit al "arii ?ritanii Pi Irlandei de Nord #pSnL Mn 133 Mn
 primele
: state intra &olonia, Mn 1330 "area ?ritanie a devansat)o%. Importul din UE, de asemenea, este
concentrat,
MnsL mai puin ca exportul Pi se atestL o continuL diminuare a acestui parametru. &rincipalele Lri ale UE
din care "oldova importL sunt* RomSnia, Dermania, Italia Pi &olonia. &onderea acestor : Lri Mn importul
din UE a avut o continuL scLdere de la 4 Mn 1334 la 41 Mn 133. AceastL scLdere este cauatL de
reducerea ponderii importului din RomSnia, ce s)a diminuat de la 1,: Mn 1334 la 1@,: Mn 133. &e de
altL parte, se atestL o evoluie constantL a ponderii importului din Dermania, Italia Pi &olonia.
igura :. +tructura geograficL a relaiilor comerciale cu statele Uniunii Europene: ?uletin de &oliticL
ExternL al "oldovei
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[
Qn exportul spre UE s)au produs unele modificLri structurale* pe de o parte a crescut ponderea maPinilor Pi
ec-ipamentelor pentru transport Pi a materiale brute necomestibile, iar pe de altL parte a scLut cota
articolelor 
manufacturate diverse, Pi a bLuturilor Pi tutunului. &er ansamblu, aceste modificLri au determinat o
uPoarL diversificare a produselor exportate spre UE. Indicele I Mn baa cLruia s)a calculat
diversificarea
 produselor, a avut o scLdere de la 3,12 Mn 1334 la 3,1< Mn 133.
Tabel . +tructura exportului Republicii "oldova Mn Uniunea EuropeanL,
1334 133
 
"ateriale brute necomestibile, exclusiv combustibili 4,2 0,1
Combustibili minerali, lubrifiani Pi materiale derivate 3,:
Uleiuri, grLsimi si ceruri de origine animalL sau vegetalL :, :,2
&roduse c-imice Pi produse derivate nespecificate Mn alta parte ,1 ,:
"Lrfuri manufacturate, clasificate mai ales dupP materia primL @,< 4,
"aPini si ec-ipamemnte pentru transport :, 2,<
Articole manufacturate diverse :<, :3
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[
Qn exportul cLtre UE, ponderea produselor agro)alimentare este mult mai micL decSt Mn exportul total al
Republicii
"oldova #Mn 133 aveau o pondere de peste 1< Mn exportul total, comparativ cu 4, Mn exportul
spre UE.%. Acest fapt este cauat de necorespunderea categoriei date de produse la standardele te-nice
existente Mn UE. Republica "oldova a Mnceput procesul de racordare la standardele UE de reglementare
te-nicL, totuPi acest proces este foarte costisitor Mn condiiile unor resurse naionale limitate Pi decurge
destul de lent.
cantitative
nu au fost atinse cotele de export. Excepie fac exportul de alac Pi vinuri, iar Mn 133 au fost depLPite
cotele
de export pentru porumb Pi or. AceastL situaie este cauatL de faptul cL*?uletin de &oliticL ExternL al
"oldovei <
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
) limitLrile cantitative se aplicL produselor moldovenePti de origine vegetalL sau animalL,
care nu satisfac cerinele te-nice existente Mn UEF
 
este redusL. Qn perioada anilor 1334)133, producia agricolL a scLut anual Mn medie cu 3,:.
Tabel 1. Contingentele tarifare anuale pentru exporturile moldovenePti Mn cadrul AT&
&roduse
Cota Export Cota Export Cota Export Cota Cota
Carne proaspLta, refrigerata
ovine sau capre #tone% @ 333 ) @ 333 ) : 333 ) :333 :333
Carne si organe comestibile,
 proaspete, refrigerate sau
Carne si organe comestibile,
sLrate sau Mn saramura,
 pudra comestibila de carne
sau de organe #tone%
&roduse lactate #tone% 333 ) 333 ) <33 ) <33 <33
OuL de pasLre Mn coa$L
#milioane unitLi% 03 ) 0< ) 33 ) 3 13
OuL de pLsLri, fLrL
coa$a Pi gLlbenuPuri de
Alac #altul decSt pentru
MnsLmSnare scris%, grSu
comun Pi meslin #tone%
1< 333 12 40,< @3 333 @ 1@1,1 @< 333 @ 214,: :3 333 <3 333
Or #tone% 13 333 @ 1,4 1< 333 11 0,2 @3 333 @4 03,< @< :3
&orumb #tone% < 333 2 40,4 13 333 :1<,: 1< 333 @: 113,: @3 :3
CSrnai Pi produse similare,
din carne, din organe sau
din sSngeF
 baa acestor produse #tone% <33 ) <33 ) 433 ) 433 433
Alte preparate Pi conserve
sMnge #tone%
a-Lr alb rafinat #tone% < 333 <333 333 < 02,: 11 333 <, 14 333 @: 333
5inuri de struguri
#-ectolitri% 43 333 @4@@,2 23 333 343@2, 3 333 323,2 <3333 3333
+ursa* elaborate de autor Mn baa (&roposal for a REDU;ATION O TE EURO&EAN &AR;IA"ENT
AN! O TE COUNCI; amending Council Regulation #EC% No <<[133 introducing autonomous trade
 preferences for t-e Republic of "oldova(, disponibil pe* -ttp*[[666.europarl.europa.eu[ Pi a datelor 
 preluate
 
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
Qn caul importului nu s)au produs modificLri structurale eseniale. Importul din UE este predominat de
 produse
industriale* produse c-imice, produse manufacturate Pi maPini Pi ec-ipament pentru transport. TotuPi,
importul de produse este relativ diversificat, pentru anul 133 indicele I, are o valoare de 3, 1.
 Tabel @. +tructura importului Republicii "oldova din Uniunea EuropeanL,
1334 133
?Luturi si tutun ,2 1,
"ateriale brute necomestibile, exclusiv combustibili ,0 ,
Combustibili minerali, lubrifiani si materiale derivate <,0 <,
Uleiuri, grLsimi si ceruri de origine animala sau vegetala 3,@ 3,1
&roduse c-imice si produse derivate nespecificate Mn altL parte <,4 2,<
"Lrfuri manufacturate, clasificate mai ales dupL materia primL 1:,2 13,:
"aPini Pi ec-ipamente pentru transport 1@, 1:,1
Articole manufacturate diverse ,@ 0,@
?unuri neclasificate Mn altL seciune din C+CI 3,31 3,331
+ursa* elaborat de autor Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.statistica.md[
 NotL* C+CI = Clasificarea +tandard de Comer Internaional
;a capitolul investiii strLine Uniunea Europeana, la fel, are rolul principal. Investitorilor din Lrile
Uniunii
Europene le revine o cotL ma$orL, de < din stocul I+! Mn capital social
 Pi, aproximativ, trei pLtrimi din influxurile
de I+!1
 
.
Tabel :. +tructura investiiilor strLine atrase, dupL ara de origine,
3.3.133 3.3.1330 3.3.133
Olanda 13 2 2
Total Lrile UE 2@ 2 24
Rusia < 2
Alte Lri 0 2 13
+ursa* preluat din YAnalia situaiei privind investiiile strLine directe, atrase Mn Republica "oldova pe
 parcursul
a 0 luni ale anului 133( , p. , disponibil pe* 666.mec.gov.md[files[INA;.pdf 
?anca NaionalL a "oldovei, ?alana de plLi a Republicii "oldova 1330, 133, p. @0, disponibil
 pe* -ttp*[[666.bnm.md[md[bnm^balance
1 "inisterul Economiei al Republicii "oldova, Analia situaiei privind investiiile strLine directe,
atrase Mn Republica "oldova pe parcursul a
 
@ Ibidem, p. 2?uletin de &oliticL ExternL al "oldovei 2
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax office\viitorul.org 666.viitorul.org
AceastL publicaie a fost elaboratL de I!I+ '5iitorul( cu spri$inul financiar al undaiei +oros = "oldova
Pi al t-e National Endo6ment for !emocrac]. Opiniile exprimate Mn aceastL publicaie reflectL poiia
autorilor[autorului Pi nu repreintL Mn mod neapLrat punctul de vedere al instituiilor finanatoare.
+tr. Iacob Mncu 3[, C-iPinLu "!)133< Republic of "oldova @2@ [ 11 11:: p-one @2@ [ 11 1:<2:
fax
office\viitorul.org 666.viitorul.org
"igraia moldoveneascL este MndreptatL Mn principal spre douL regiuni* Uniunea EuropeanL #Mn primul
rSnd
.
Respectiv Uniunea EuropeanL este un donator important de remiteri pentru Republica "oldova. Ritmurile
mai mari de crePtere economicL Mnregistrate Mn Rusia, comparativ cu cele din Uniunea EuropeanL, au
determinat
ca UE sL)Pi piardL poiia de lider la donarea remiterilor Republicii "oldova. Qn 133, ponderea
remiterilor recepionate din Rusia a constituit <<<
.
UE va continua sL rLmSnL principalul partener economic al Republici "oldova. TotuPi, existL factori, ce
ar 
 putea diminua intensitatea relaiilor economice Pi care, pe de o parte, in de evoluiile economice modeste
Mn UE, iar pe de altL parte, Mn special, de promovarea lentL a reformelor Mn Republica "oldova. Economia
naionalL este puternic dependentL de dinamica economiei Uniunii Europene. Evoluiile economice
nefaste
din UE, Mn special Mn RomSnia, Italia, Dermania Pi &ortugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra
 
investiii strLine. &e de altL parte, intensificarea reformelor structurale Mn Republica "oldova ar adLuga
calitate Mn relaiile economice cu UE*
) realiarea mLsurilor necesare pentru a$ustarea la standardele de calitate europeanL, care
vieaL* infrastructura, instituiile, procedeele va stimula exportul spre UEF
) ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte investiionale
Mn Republica "oldova din partea agenilor economici din UE.
&e termen mediu, Mn contextul iniierii negocierilor privind semnarea Acordului de ;iber +c-imb
Aprofundat
Pi Compre-ensiv #A;+AC% relaiile cu EU vor continua sL se MmbunLtLeascL. &rocesele premergLtoare
semnLrii acordului ar trebui sL contribuie la racordarea Republicii "oldova la standardele europene. &e
lSngL reducerea bilateralL a tarifelor vamale pentru asigurarea liberei circulaii a mLrfurilor Mntre
Republica
"oldova Pi UE, Republicii "oldova Mi va fi solicitatL a$ustarea standardelor naionale la cele europene pe
mai multe segmente, ca* cerinele fito)sanitare pentru mLrfuri, servicii Pi investiii, aspecte legate de
concurenL,
ac-iiii publice, etc. TotuPi, pe termen scurt, A;+AC preintL un risc pentru anumite ramuri ale
economiei, de exemplu, sectorul agro)alimentar. TotodatL, efectele pe termen lung, ce ar putea fi obinute
Mn caul Mn care Republica "oldova MPi va Mndeplini conPtiincios Y tema pe acasL( Pi va promova
reformele,
vor fi net superioare repercursiunilor nefaste. ;a acest moment, Republica "oldova, practic, nu este
 pregLtitL pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar putea face faL rigorilor europene. Qn
acest sens, Republica "oldova, Mn cadrul negocierilor, ar trebui sL insiste asupra unei treceri graduale la
un
regim liberaliat de comer, ceea ce ar permite atenuarea posibilelor efecte negative. Concomitent
Republica
"oldova trebuie sL)Pi orientee eforturile spre realiarea serioasL Pi rapidL a sc-imbLrilor economice
 
 progrese sigure.
: Centrul de Analia si Investigaii +ociologice, &olitologice Pi &si-ologice, Agenia InternaionalL
 pentru Informaie
 din Zara de Origine, Consolidarea legLturii dintre migraie Pi devoltare Mn "oldova, 133, p.3.
< Calculele autorului Mn baa datelor preluate de pe* -ttp*[[666.bnm.md[md[balance^of^pa]ments
arta UE
CU UNIUNEA EURO&EANW
Republica "oldova a Mnceput relaiile sale cu UE dupL 12 august 00 Mn calitate de succesor al UR++, ca
Pi alte foste republici sovietice.
;a 13 iulie 001 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat Pi cooperare cu noile state
independente, apLrute Mn urma destrLmarii UR++. Negocierile Mn acest scop au Mnceput cu mai multe Lri
ale C+I, dar nu Pi cu "oldova. ;a noiembrie 00@, Pi repetat la 1 ianuarie 133: &rePedintele Republicii
"oldova dl "ircea +negur adreseaL prePedinilor Consiliului European Pi Comisiei Europene scrisori,
Mn care constatL cu regret cL "oldova este unica arL din spaiul Europei centrale Pi de est, cu care UE
MncL nu Pi)a definit relaiile.
Insistena autoritLilor moldovenePti de atunci a fLcut pMnL la urmL ca A&C sL fie negociat Pi semnat Mntr)
un termen destul de scurt = la 1 noiembrie 00:, la numai 3 luni de la ultimul mesa$ al prePedintelui
+negur. !at fiind cL procesul de intrare Mn vigoare a acordului era de lungL duratL, la 1 octombrie 00< a
 
fost semnat Pi la mai 004 a intrat Mn vigoare Acordul interimar privind comerul Mntre Republica
"oldova Pi Uniunea EuropeanL, fapt care a permis o dinamiare a sc-imburilor comerciale.
+fMrPitul anului 00: Pi prima $umLtate a anului 00< este perioada cMnd "oldova apare Mntr)o luminL
favorabilL pe arena internaionalL, a$ungMnd c-iar sL fie un exemplu al reformelor democratice. Anume Mn
aceastL perioadL, mai concret la @ iulie 00< "oldova devine prima arL din C+I, care este admisL Mn
Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii Lrii noastre de UE.
!ePi A&C MncL nu intrase Mn vigoare, autoritLile moldovenePti, conPtiente cL acest acord permite doar 
cooperarea, Pi nu integrarea Mn UE, MncearcL sL convingL conducerea UE sL trecL la faa urmLtoare Mn
relaiile cu "oldova. ;a @ decembrie 004 &rePedintele Republicii "oldova dl &etru ;ucinsc-i, Mn
mesa$ul sLu cLtre dl >ac_ues +anter, prePedintele Comisiei Europene, formuleaL pentru prima datL
dorina "oldovei de a deveni cLtre anul 1333 membru asociat al UE. !l +anter nu reacioneaL nici Mntr)
un fel, Pi la sfMrPitul lui octombrie a anului urmLtor 002 dl ;ucinsc-i trimite dlui +anter o nouL scrisoare,
Mn care reitereaL dorina "oldovei de a obine statutul de membru asociat Pi solicitL lansarea negocierilor 
de Mnc-eiere a acordului de asociere. !ouL luni mai tMriu, prePedintele ;ucinsc-i a expediat tuturor Pefilor 
statelor membre ale UE scrisori cu coninut similar, dar, ca Pi adresLrile cLtre dl +anter, fie cL au rLmas
fLrL rLspuns, fie cL rLspunsul a fost negativ.
!upL intrarea Mn vigoare a A&C la iulie 00, relaiile Republicii "oldova cu UE au fost plasate Mntr)un
cadru legislativ oficial, care a pus Pi baa $uridicL a aplicLrii programului TACI+ de asistenL Mn "oldova.
A&C, instituit pentru o perioadL de 3 ani, avea urmLtoarele obiective* continuarea dialogului politicF
 promovarea comerului Pi a investiiilorF cooperarea Mn domeniul legislativ, economic, social, financiar Pi
culturalF susinerea eforturilor "oldovei de a consolida democraia, a devolta economia Pi de a finalia
traniia la economia de piaL.
Cadrul instituional pentru implementarea A&C a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de Cooperare
Pi Comitetul &arlamentar de Cooperare.
Qn afarL de structurile menionate mai sus, a fost instituit Comitetul &arlamentar de Cooperare pentru
 promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.
Qn primLvara anului 000, noul Duvern al Republicii "oldova introduce Mn programul sLu de activitate un
capitol special, declarMnd integrarea europeanL obiectiv strategic principal al politicii sale externe. QnsL
demiterea guvernului, survenitL la sfMrPitul lui 000, a $ucat un rol negativ Mn evolutia relatiilor dintre
Republica "oldova Pi UE.
Qn anul 133, cMnd Republica "oldova a devenit membrL a O"C Pi a &actului de +tabilitate pentru
Europa de +ud)Est, ara noastrL a fost invitatL sL participle la activitLile Conferinei Europene, care este
un for consultativ la nivel de miniPtri ai afacerilor externe ai Lrilor candidate la aderare Mn UE. ;a
12.1.133 a fost adoptat !ocumentul de strategie a Lrii pentru "oldova #Countr] +trateg] &aper% pentru
 
axMndu)se pe implementarea programului de susinere a reformelor Mn arL.
Un alt factor important este apropierea geogrificL a Uniunii Europene de frontierele noastre. Qn 133: au
loc douL evenimente deosebit de imporatnte* la 1 aprilie 133:, 2 noi state devin membre ale NATO,
 printre ele Pi RomSnia, Pi astfel frontiera de vest a Lrii noastre devine frontierL cu Aliana Nord AtlanitcL.
;a mai 133:, aderarea a ece noi membri la Uniunea EuropeanL face "oldova Pi mai aproape de spaiul
UE.
Aceste procese, iniierea cLrora a avut loc mai muli ani Mn urmL, au impus UE elaborarea unei noi politici
faL de mai multe state, inclusiv Pi faL de Republica "oldova. Qn urma lansarii Mn 1331 de cLtre
diplomaia britanicL Pi cea suedeL a ideei oferirii Ucrainei, ?elarusiei Pi "oldovei statutului de vecini
speciali ai UE, la martie 133@ este publicatL Comuncarea Comisiei Europene cu titlul YEuropa lLrgitL = 
vecinLtatea* un nou cadru propus pentru relaiile cu vecinii UE de la est Pi sud(. Acest document propune
Lrilor vecine cu UE, inclusiv "oldovei, colaborarea cu UE Mn urmLtoarele domenii*
) extinderea pieei interne Pi a structurilor de reglementareF
) relaii prefereniale comerciale Pi desc-iderea pieeiF
) implicarea politicL mai activL a UE Mn prevenirea conflictelor Pi aplanarea crielorF
) noi instrumente de promovare Pi protecie a investiiilorF
) spri$inirea Mn procesul de integrare Mn sistemul mondial de comerF
) intensificarea asistenei, a$ustatL mai bine la necesitLiF
) noi surse de finanare.
;a iulie 133@ Consiliul European a adoptat un nou document, numit Y!esc-iMnd calea pentru noul
instrument destinat &oliticii de bunL vecinLtate(. Acest nou document identificL obiective c-eie pentru
viitoarea cooperare transfrontalierL, Pi anume*
) promovarea devoltLrii economice Pi sociale Mn onele de frontierLF
) cooperarea Mn vederea MnlLturLrii riscurilor comune, Mn domenii precum mediul Mncon$urLtor, sLnLtatea
 publicL Pi lupta Mmpotriva crimei organiateF
) asigurarea unor frontiere eficiente Pi securiateF
) promovarea aciunilor locale Yde la om la om(.
 Noul instrument de vecinLtate trebuia sL substituie instrumentul precedent = TACI+, dar fiindcL TACI+
era planificat pMnL Mn 1334, Comisia a decis cL noul instrument va fi aplicat abia dupL expirarea
 
 propus un alt instrument financiar temporar = &rogramul de vecinLtate, prin care trebuie sL fie finanatL
cooperarea transfrontalierL dintre statele membre Pi cele vecine cu UE, dar Pi dintre statele candidate la
aderare Pi cele nemembre, care au frontierL comunL cu viitoarele state membre.
&oliticL EuropeanL de 5ecinLtate a UE #&E5% a inclus +trategia &E5, rapoartele de arL Pi planurile de
aciuni. +trategia &E5 Pi Rapoartele de arL au fost publicate la 1 mai 133:, iar &lanurile de Aciuni a 2
Lri, inclusiv al "oldovei = la 0 decembrie 133:. Qn pofida cadrului nou de cooperare, baa $uridicL a
relaiilor dintre Republica "oldova Pi UE a rLmas aceeaPi = A&C.
Astfel Republica "oldova a intrat Mntr)o nouL faL a relaiilor cu Uniunea EuropeanL. Qn vederea
cooperLrii cu succes Mntre Republica "oldova Pi UE Mn cadrul &E5, au fost luate mLsuri de consolidare a
cadrului instituional al integrLrii europene a "oldovei, Pi anume*
) a fost creatL Comisia naionalL pentru integrare europeanL #noiembrie 1331%, care la 4 septembrie
133@ a aprobat Pi a preentat Comisiei Europene Concepia integrLrii Republicii "oldova Mn UEF
) pe parcursul anului 133@ a fost creatL Comisia parlamentarL pentru integrare europeanL, !epartamentul
 pentru integrare europeanL Mn cadrul "AE, Pi subdiviiuni pentru integrare europeanL Mn toate ministerele
Pi departamentele din arLF
) Mn 133: a fost creat grupul interministerial pentru armoniare legislativL, Pi prin -otLrMrea Duvernului
Republicii "oldova s)a decis desc-iderea misiuniii diplomatice a Republicii "oldova pe lMngL Uniunea
EuropeanLF
) la sfMrPitul anului 133: "inistrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent 5iceprim)ministru, pentru
o coordonare mai eficientL a tuturor activitLilor care au tangene cu procesul de integrare europeanL a
Republicii "oldovaF
) MncepMnd cu perioada anului 1331, s)au Mnceput activitLile de pregLtire a cadrelor Mn problematica UE,
din rMndul funcionarilor de la ministere, cadrelor universitare, repreentanilor OND.
Au devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s)a soldat cu luLri de poiii ale &arlamentului
European faL de procesele din Republica "oldova. Qn acest sens se evideniaL reoluia &arlamentului
European din < iunie 133@ cu privire la reuniunea TroicLi UE cu Lrile participante la &actul de +tabilitate
 pentru Europa de +ud)Est, Mn care se spune, cL &arlamentul European '...menioneaL cL &rocesul de
+tabiliare Pi Asociere este un proces dinamic care are drept scop sL)i aducL pe beneficiari mai aproape de
standardele UE Pi euro)atlantice, Pi de aceea invitL instituiile UE sL evaluee feabilitatea extinderii lui Pi
includerii Republicii "oldova, Pi dacL este necesar, sL clarifice condiiile ce trebuiesc Mndeplinite Mn acest
scop...( Qn pofida faptului cL Mn problema acceptLrii noilor membri &arlamentul European MncL nu are
 puterea de deciie finalL, totuPi autoritatea lui este Mn crePtere Pi votul &E este important.
Relaiile diplomatice dintre Republica "oldova Pi UE au devenit mai intense odatL cu lansarea &E5. &e
 
a luat deciia de principiu de a desc-ide !elegaia Uniunii Europene la C-iPinLu. &e de altL parte, dupL
cum s)a mai menionat, prin otLrMrea Duvernului Republicii "oldova la sfMrPitul anului 133: a fost
instituitL misiunea diplomaticL a "oldovei pe lMngL UE.
Vi relaiile diplomatice bilaterale cu Lrile europene iau Mn permanenL amploare. !upL instituirea Mn 133:
a ambasadei Republicii "oldova Mn "area ?ritanie, la Mnceputul lui 133< &rePedintele Republicii
"oldova a anunat desc-iderea misiunilor diplomatice Mn +uedia, Ce-ia, ;etonia, Estonia, ;ituania Pi
+erbia Pi "untenegru.
Qn acest fel, la Mnceputul anului 133< cMnd Mncepe implementarea &lanului de aciuni, Mn arL sunt create
condiiile necesare pentru ca acest proces sL fie lansat Pi sL ia amploare.
1< mai 131
Relaiile economice i comerciale dintre UE i Republica Moldova
;a 1< aprilie 131 !elegaia UE Mn Republica "oldova Pi Duvernul R" Mn parteneriat cu E?A "oldova
au fost gada unui eveniment privind relaiile comerciale Pi economice dintre UE Pi Republica "oldova.
;a eveniment au participat invita i din "oldova, Transnistria Pi repreentan i ai companiilor europene
care s)au dat cu pLrerea viavi de statutul relaiilor economice UE)"oldova Pi negocierile privind
acordul de asociere, inclusiv !CTA, ca parte componentL a acestuia.
Evenimentul a fost desc-is de cLtre doamna +ilvia Radu, &rePedinte al Das Natural enosa, &rePedinte al
E?A, dl 5lad ilat, prim)ministru al R" Pi dl !ir8 +c-uebel, Veful !elegaiei UE Mn R", dumnealor au
reiterat anga$amentele Pi implicaii R" Mn procesul de integrare Mn UE.
&rim)ministru Republicii "oldova, 5lad ilat, i)a exprimat aprecierea pentru organiarea unui astfel de
eveniment ca urmare a importanei !CTA Mn agenda guvernamentalL. Relaiile dintre R" Pi UE trebuie
sL fie abordate Mntr)un mod multidimensional, Mn caul Mn care componenta economicL este o prioritate.
&remierul moldovean a menionat lansarea negocierilor cu privire la !CTA , preciSnd cL semnarea
acordului este proiectat pentru 13@.
!ir8 +c-uebel, Veful !elegaiei UE Mn Republica "oldova a declarat ca MncepSnd cu anul 1330 fluxul
comercial dintre R" Pi UE a crescut a$ungSnd la 1,2 miliarde euro Mn 13. Ambasadorul a promis cL UE
va spri$ini inten iile de integrare europeanL a R" Pi va a$uta "oldova Mn implementarea reformelor 
 pentru alinierea Lrii la valorile UE.
+ilvia Radu, &rePedinte al Das Natural enosa, &rePedinte al E?A "oldova, a menionat cL integrarea
europeanL este o mare oportunitate pentru comunitatea de afaceri din "oldova Pi Asocia ia ?usinessului
European, care permite de a spri$ini investitorii strLini Pi Mntreprinderile locale Mn alinierea standardelor 
lor de management i de afaceri la A_uis)ul UE.
 
strLinLtate sL adresee MntrebLri repreentanilor Duvernului, fiindu)le preentate indicaii cu privire la
modificLrile Pi reformele Mn curs de implementare Mn contextul procesului de integrare Mn UE.
artL
 preentSnd Uniunea EuropeanL #verde% i Republica "oldova #oran$%
!evoltare 00:)1330
Acordul de &arteneriat i Cooperare repreintL baa $uridicL a rela iilor dintre Republica "oldova i
Uniunea EuropeanL. Acordul a fost semnat la 1 noiembrie 00: i a intrat Mn vigoare la iulie 00
 pentru o duratL ini ialL de 3 ani. Acest aran$ament asigurL baa colaborLrii cu UE Mn domeniul politic,
comercial, economic, $uridic, cultural) tiin ific.
TotodatL, dialogul politic Mntre R" i UE este asigurat prin intermediul reuniunilor Mn formatul !ialogului
&olitic UE)"oldova #COE+T, CO&+, !irectorii &olitice% Mn cadrul cLrora se discutL parcursul reformelor 
Mn R", rela iile R")UE i subiecte de interes comun Mn domeniul politicii externe i de securitate. &e
 parcursul anului sunt organiarea viite reciproce, MntMlniri i consultLri la toate nivelele.Qn mai 133:
Republica "oldova a fost inclusL Mn &olitica EuropeanL de 5ecinLtate a UE. &lanul de Ac iuni R")UE a
fost semnat la 11 februarie 133<. ;a : mai 1334, R" a fost acceptatL Mn calitate de membru cu drepturi
 
Republicii "oldova la spa iul +ud)Est European i desc-ide noi perspective cadrului de rela ii Mntre R"
i UE.
&e 4 octombrie 133< a fost instiuitL !elega ia Uniunii Europene Mn Republica "oldova pentru a facilita
mai mult rela iile moldo)comunitare, primul ambasador al UE Mn "oldova a devenit Cesare de "ontis
#octombrie 133< ) noiembrie 1330%, iar din noiembrie 1330 ambasador este !ir8 +c-uebel.
Qn iunie 133 a fost lansat &arteneriatul de "obilitate R")UE.
QncepSnd cu 2 mai 1330 Republica "oldova participL la ini iativa &arteneriatului Estic contribuind activ
la devoltarea dimensiunii bilaterale i a celei multilaterale.
;a ianuarie 133, Republica "oldova a devenit membru cu drepturi depline al ComunitL ii Energetice
Europene.
Qn ianuarie 133, a fost lansat Drupul pentru Ac iunea EuropeanL a Republicii "oldova #DAER"%, la
ini iativa RomSniei i ran ei, pentru promovarea intereselor i viibilitL ii Republicii "oldova pe agenda
europeanL.H1H@
;a < iunie 133 a fost lansat !ialogul R")UE Mn domeniul liberaliLrii vielor. Qn ianuarie 13,
Republica "oldova a primit &lanul de ac iuni privind liberaliarea vielor, care con ine douL seturi de
condi ii, care odatL implementate vor contribui la instituirea unui regim fLrL vie Mntre R" i UE.
&e 1: ianuarie 13 Republica "oldova a primit Mn mod oficial un plan de ac iune pentru instituirea unui
regim fLrL vie pentru cLlLtoriile de scurtL edere de la comisarul UE pentru Afaceri InterneH:.
;a mai 13 a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea R" la programele
UE. &rimul program UE la care R" planifica sL participe este &2.
&e 14 iunie 131 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii "oldova la +pa iul Aerian Comun cu
Uniunea EuropeanLH<.
Qn octombrie 13@, Consiliul European a anun at cL liberaliarea regimului de vie pentru cetL enii
Republicii "oldova ar putea fi stabilitL de$a Mn 13:H4.
;a cel de)al III)lea +ummit al &arteneriatului Estic de la 5ilnius care a avut loc pe 1 i 10 noiembrie
13@H2 Republica "oldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o onL de liber sc-imb
aprofundat i cuprinLtor #;+AC% i de liberaliare a regimului de vie cu Uniunea EuropeanLH.
&e 12 februarie 13: &arlamentul European a votat #:43 din <3 eurodeputa i au fost pentru% Mn plenul
reunit regulamentul care permite eliminarea vielor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru
cetL enii Republicii "oldova. 5otul &arlamentului a fost confirmat de cLtre Consiliului Uniunii Europene
 pe : martie 13:,H0 iar pe aprilie 13: deciia a fost publicatL Mn >urnalul Oficial al Uniunii
 
Uniunii Europene a intrat Mn vigoare,H@ i MncepSnd cu iua respectivL cetL enii moldoveni, posesori ai
unui pa aport biometric, pot cLlLtori liber, oriunde Mn spa iul +c-engen, timp de 03 de ile Mntr)o perioadL
de 3 de ileH:.
Acordul de comer liber R")UE cu privire la crearea onei de Comer ;iber Cuprinator i aprofundat
#;+AC% a fost semnat Mn data de 12 iunie 13:, urmSnd a fi implementat gradul MncepSnd cu toamna
anului curentH<.
&e septembrie 13:, cei 1 de mini tri de externe ai Uniunii Europene au consemnat intrarea Mn vigoare
a Acordului de Asociere cu Uniunea EuropeanL.H1