...revista studentului la psihologie...

Inside the...

FFaaccuull ttaatteeaa ddee PPssiihhoollooggiiee ss ii SStt ii iinnttee llee EEdduuccaatt iiee ii

UUnniivveerrssii ttaatteeaa ddiinn BBuuccuurreesstt ii ,, 22001100

RREEDDAACCTTIIAA

www.printmag.ro

1. Editorial: Lavinia Basarab

2. Going nuts: coordonator Madalina Cotiga

3. Hotspot:realizata de Roxana Clinciu

4. Incita-ti sinapsele:realizata de Corina Burciu

5. Dig in...:realizata de Andreea Dragotoiu

6. Mesaje care m-au atins:coordonator Corina Burciu

7. Go for it:coordonator Andreea Dragotoiu

8. Nerrrd’s corner:coordonator Roxana Clinciu

9. Divertisment:coordonator Andreea Dragotoiu

Editor si redactor-sef: Lavinia Basarab

Tehnoredactare: Nicolae Crunteanu

revistainsightpsi.blogspot.com

Editorial

33

Cu emotie si mult dragpentru ceea ce facem a iesitprimul numar al revistei Facul-tatii de Psihologie si StiinteleEducatiei, care se vrea a fi uncadou neasteptat al unui MosCraciun tardiv si pus pe sotii.Prin ea incercam sa aducemmai aproape de comunicarea uzuala a celor ca noi – studentila facultatea de psihologie –acele concepte care par purteo retice si sa ne jucam cu ele,ca demni viitori psihologi.Asadar, INSIGHT, insusi titlulre vistei nu este nici mai multnici mai putin decat ceea ce, inlimbaj popular se poate numi– intuitie - , iar in limbaj psiho-logic –constientizare,ilumi na -re-. Mai departe, rubricile carenu par deloc cuminti sunt catde poate de autentic psiholog-ice, pentru ca HOTSPOT estededicata interviurilor, aluzie la‘momentul fierbinte’ in carePerls isi aducea clientii in ter-apie…Aceeasi directie o tin-teste si ‘GOING NUTS’, pentruca o poti lua, practic, razna dincauza diversitatii de opiniiasupra multor subiecte psiho-logice fierbinti. Nici ‘INCITA-

TI SINAPSELE’ nu este de -parte de realitatea celordoua…este rubrica in care vaprovocam cu cercetari careridica semne de intrebare.

Subiectele care merita dez-batute, transgresand paginilecare le cuprind sunt mention-ate ispititor in sectiunea ‘ME -SAJE CARE M-AU ATINS’. Sidaca v-am atras atentia, cu sig-uranta veti scotoci si in sec-tiunea ‘DIG IN’. Cine stie cu cedescoperire veti ferici viata ur-matoarelor generatii de psi-hologi..Am ajuns la o sectiunecare ne preocupa intens, maiales in anul III, cand, volensnolens, trebuie sa ne gandimincotro psihologim…si anume,‘NERRRD’S CORNER’. Poateva intrebati de ce maraie blazataceasta sectiune. Si raspunsuleste chiar in noi, generatia-nbascheti, care ar mai vrea sastea cativa ani la facultate, laadapostul hobby-urilor si pre-ocuparilor nerutinizate si careuraste Bologna.

In final, am cules bancurineaose, pe limba noastra, de laConstantin Radulescu-Motruincoace…asa, ca sa ne mai

‘dez le gam’ retelele neuronalesupraincarcate de anxietateasesiunii iminente.

Ca sa trag o linie la ceea cea insemnat elaborarea sectiu-nilor, delegarea responsabili-tatilor, gasirea materialelor sitehnoredactarea revistei, mar-turisesc ca a fost cea mai bo-gata experienta de lucru la unproiect pentru facultate; pen-tru ca initial a fost doar o ideeratacita pentru o tema la psi-hologie manageriala, ca saajunga, ulterior, o initiativa siun intreg proces. M-am bucu-rat sa fac asta alaturi de co le ge -le mele si promitem sa oco mitem cat mai des!

Lavinia Basarab

TThhiiss ii ss hhooww wwee ddoo ii tt

Pentru ca noi, psihologii, suntem orientati sa aflam cum gandesc oamenii si maiales sa ne adaptam nevoilor clientilor nostri, ne-am luat avant si am intrebat persoanedin diferite arii de specializare DE CE INNEBUNIM?

44

Going nuts

1.De ce crezi ca innebunesc oamenii?Oana (Sociologie): Din cauze patologice si so-

ciale.Alina (ASE): Fie din cauze genetice, fie din

inexistenta unui control.Corina (SNSPA) : O persoana poate sa in-

nebuneasca din cauza unor socuri emotionalefoarte puternice ( ex. moartea unei persoanefoarte dragi, stres cotidian accentuat etc. ). poateca exista si o predispozitie a persoanelor catredezvoltarea unei boli psihice, in sensul in careele sunt ca si personalitate firi foarte sensibile,retrase, putin comunicative etc.

Florin (Filosofie): Nebunia denota o inco-erenta fata de realitate a unui ins care traiesteintr-o lume proprie. Motivul nebuniei consta instarea de tensiune, angoasa, teama in care se aflaun individ la contactul cu realitatea. Imposibil-itatea transcederii propriei antologii (feluluipropriu de a interpreta lumea) determinacriza existentiala care degenereazaapoi in nebunie.

Radu (Arhitectura): Oameniiinnebunesc din mai multe cauze,precum un stres foarte mare, para-noia, un soc, o boala genetica.

2. Ce inseamna pentru tine a fi nebun?Oana (Sociologie): Nu asociez intotdeauna a

fi nebun cu o consecinta patologica. Mie imi placoamenii nebuni; mai mult, cred ca toti avemnebuniile noastre, care ne individualizeaza.Cred ca sunt cu adevarat nebuni cei care in ex-centricitatea lor pierd coordonatele lumii in caretraiesc.. E doar o opinie.

Alina(ASE): Unnebun este un omcare si-a pierdutuzul ratiunii.

Corina (SNSPA):Nebunia pre su punedezvol tarea unorcomportamente si aunui mod de a per-cepe lucrurilediferite de cele nor-male: realitatea iipoate aparea intr-omaniera distorson-ata omului bolnav

psihic si de aiciporneste modul neo-bisnuit de a se com-porta al acestuia .

Florin (Filosofie): Afi nebun inseamna a ficonsecvent fata de pro-pria ecuatie de viata sia fi reticent fata deorice "semn" din partealumii obiective.

Radu (Arhitectura): A fi “deosebit”, adica totceea ce nu putem noi intelege si controla ajungela…nebuni.

3.Cum arata un nebun?Oana (Sociologie): Nu cred ca un nebun

are o fizionomie distincta..poate ar fibine sa aiba..asa i-am recunoaste maiusor si i-am repartiza in spitale, pe sec-

tii. Fiecare tip de patologie are un faciesspecific ; as fi preferat o intrebare mai putin

ambigua.Alina (ASE): Ca un om normal sau ca un om

cu gesturi incontrolabile.Corina (SNSPA) : In unele cazuri probabil ca

manifestarea bolii nu este vizibila . Vizibilitateaapare numai in anumite afectiuni sau in formeavansate ale acestora . Un nebun poate sa vor-beasca singur, sa gesticuleze straniu etc.

Florin (Filosofie): Nebunul este sesizat printr-un aer aparte: comportament, vestimentatie, etc.Iti da impresia unei persoane a carei gandire nuo poti patrunde.

Radu (Arhitectura): El arata la fel ca noi toticeilalti, dar traieste si gandeste diferit; ba chiarsimte altceva si de cele mai multe ori este unsentiment de teama.

4.Care crezi ca sunt cauzele nebuniei?Oana (Sociologie): Nebunia apare ca o con-

secinta a unei patologii individuale sau a uneiinfluente toxice a mediului..daca stau bine sa magandesc, mi-e mai teama sa ma imbolnavesc dincauza a ceea ce se intampla in societate decat decauze interne. Sunt oameni care s-au imbolnavitde anumite boli din cauza contextului, nu nea-parat din cauza ereditatii suspecte. Sa negandim cate persoane nu s-au imbolnavit deschizofrenie paranoida ca urmare a regimului

comunist ; se simteau invadati de sistem...Alina (ASE): Imposibilitatea de a se mul-

tumii pe sine; poti sa te nasti nebun.( boala ge-netica), poti sa devii nebun si lipsaautocontrolului.

Florin (Filosofie): Imposibilitatea generalizariipropriei paradigme de viata. O dorinta excesivade a gasi o ordine, principiu de organizare, sensin orice. Pentru ca substitui realitatii o alta real-itate, a ta.

Radu (Arhitectura): Am acelasi raspuns ca sila prima intrebare.

5.Ce ar trebui sa se faca pentru a exista maiputin nebuni?

Oana (Sociologie): Ar trebui ca sistemul sa seracordeze la o normalitate sociala, la bun simt si

la respect si cred ca asa vom rezolva segmenteimportante de probleme...

Corina (SNSPA) : Nu cred ca cineva arputea sa faca ceva pentru a stopa acest fenomen, cred ca el a reprezentat un lucru natural in oricesocietate din toate timpurile .

Alina (ASE): Consiliere psihologica pentrucei care au nevoie si informare publica in ceea cepriveste aceasta problema.

Florin (Filosofie): Nu cred ca se poate faceceva. Poate doar impulsionarea oamenilor cu unsentiment al relativitatii; familiarizarea lor cufaptul ca orice idee functioneaza paradigmatic.O ecuatie culturala care sa insiste asupra laturiirelative a eticului, socialului, politicului etc.

Radu (Arhitectura): Sa innebuneasca maimulti oameni ca sa devina normali.

Este la mintea cocosului (sau nebunului) sa-ti dai seama ca mediul de munca si mai ales celde provenienta iti modeleaza perceptiie, prejudecatile, valorile si mai ales intregul mod de agandi. Insa ma intreb adesea…noi psihologii care cunoastem cauzele nebuniei (si daca nu lecunoastem, tot le diagnosticam), oare…nu suntem chiar noi nebunii de maine?

Madalina Cotiga

Going nuts

55

“Fericirea deseori se strecoara pe o usa pecare ai uitat ca ai lasat-o deschisa”. La fel sisansa de a face ceva ce iti place. Asa mi s-a in-tamplat si mie. Un telefon, apoi altul, o intalniresi gata! Urma sa cant la violoncel intr-o piesa deteatru. Am renuntat la muzica acum ceva timp,insa mi-a ramas in suflet pentru totdeauna. Asaca asta s-a dovedit o ocazie ideala pentru a faceceva si pentru sufletul meu, putin amortit. De-spre ce e vorba? O echipa de tineri actori venitidin Franta, Spania, Estonia printr-un programde voluntariat european urmau sa puna in scenabasmul “Tinerete fara batranete si viata fara demoarte” si cautau pe cineva care sa realizeze

muzica pentru piesa. S-au dovedit a fi o echipadeosebita si niste prieteni care mi-au devenitfoarte dragi. A fost o experienta bogata, amramas cu imagini minunate in minte si in suflet,cu prieteni si cu dorinta de a ajunge din nou pescena, alaturi de ei,pentru a recrea acea secventarupta de realitate.

Piesa a fost prezentata in cadrul FestivaluluiInternational de Teatru si Animatie, pe data de2 decembrie 2009, la teatrul Tandarica. O piesanonverbala, cu papusi, joc de umbre si muzicape fundal. O jumatate de ora de concentrare, detensiune acumulata treptat si un dez no damantimpresionant.

Hotspot

TTiinneerreettee ffaarraa bbaattrraanneettee .. .. ..

I: Cum ai hotarat sa vii inRo mania? De ce ca voluntar?Ce inseamna EVS pentru tine?

R: Am hotarat sa vin aici

pentru ca stiam deja cateva lu-cruri despre Romania, mai alesdespre Bucuresti. In 2008 com-pania de teatru cu care lucrama fost invitata de MinisterulCulturii din Romania intr-unspectacol. (street show). Cala-toria prin Romania mi-a de -mon strat ca am mari sanse dea face teatru aici. Am avut sen -ti mentul ca orice e posibil inRo mania si in Bucuresti. Siadevarul este ca dupa un anam prezentat primul spectacolca regizor in cadrul Festivalu-lui International de Teatru deA nimatie. Este minunat si nuas fi avut aceasta ocazie dacaas fi ramas in Franta.

Asadar prioritatea mea afost de veni in Romania. Amincercat sa ma inscriu la o Uni-versitate in Bucuresti, insa nustiam limba si a fost o prob-lema, bineinteles. Apoi am de-scoperit EVS (Serviciul de

Vo lun tariat European) care eraocazia perfecta pentru a veniin Romania. Am aplicat la o or-ganizatie de teatru (ACTOR),m-au acceptat si am venit. U ni -unea Europeana are grija detot (transport, cazare, mancareetc). Acest program este foartein teresant daca iti place sa ca -la toresti, sa descoperi alte cul-turi, sa lucrezi si sa cunostioa meni din intreaga Europa.

Cum ai ales basmul ’Ti ne -re te fara batranete si via tafara de moarte’?

R: De fapt, nu eu am ales

Ghislain Bao Khanh Ngouansavanh- Franta, Regizor

RRooxxaannaa CClliinncciiuu,, vviioolloonncceell

66

Aceasta piesa a fost de fapt prima in care amjucat un rol complet. Am mai lucrat la piese deteatru, insa nu am mai fost pe scena pana acum.La inceput mi-a fost teama ca o sa-i dezamagescsi nu o sa fiu in stare sa fac ceea ce trebuie si ce vorde la mine…Dar mi-au ascultat temerile, am facutcompromisuri si cred ca in final a iesit chiar bine.

Trebuie sa spun ca inainte de premieraam avut parte de multa distractie. Mi-aplacut sa lucrez cu grupul nostru si aicinu ma refer doar la regizor si la actori, cisi la Roxana, care a cantat la violoncel sila Andra si Ioana, care au re alizat costu-mele. A fost foarte placut sa lucrez cu elesi sper ca vom mai juca din nou, pentrua arata lumii ce am reali zat impreuna.

Uneori, inainte de spectacol, aveamimpresia ca nu o sa reusim, din diverse motive...Cu cateva zile inainte am racit, am avut febra, in-cepusem sa tu sesc si ma temeam ca nu o sa potcanta sau tipa pe scena. Sau ne gandeam ca poatecostumele nu vor fi in regula...Am avut o multimede emotii, insa cred ca spectacolul a aratat ceechipa buna am fost, in final!

Cand s-a propus proiectul, de-abia astep-tam sa incepem. Pentru mine a fost o ocaziefoarte buna de a invata despre cultura ro-maneasca. Pentru ca asta era unul din scopurilemele: sa invat despre cultura printr-o povestescrisa acum 200 de ani! Alt scop a fost de a pro-pune viziunea noastra asupra povestii: cumvede un strainaceasta po ves -te? Avem o vi-ziune diferitafata de romani?

Am fost deasemenea in -can tat sa joc inpiesa pentru caera o adevarataprovocare: sa fiu in stare sa joc prin manipula-rea papusilor intr-un Festival International deTeatru! Exista o parte tehnica destul de greu decontrolat, asa ca a fost o provocare. Dar in final,dupa atata munca, pe scena te simti atat de fe-ricit sa joci in fata publicului, sa-ti prezintimunca si sa primesti aplauzele!

basmul, ci directoarea pro gra -mu lui, Eugenia Barbu. Mi-aspus ca ar fi interesant pentrupu blicul roman si pentru minesa prezentam piesa in interpre -tarea noastra, care este diferitade cea a romanilor. Cand amcitit povestea, am fost destulde frus trat. Aveam o multimede in trebari despre alegerilePrintului; nu-i intelegeam op-tiunile; poa te din cauza difer-entei de cul tura. Asa ca amincercat sa am o interpretareproprie, sa im partasesc acestsen timent de frus trare cu publi -cul. Am vrut sa intreb publi culcare este des ti nul prin tului. Inspectacol, ramane o intrebaredeschisa.

Ce poti sa ne spui despre e -chi pa? Cum a fost sa lucrezi cuei, tinand cont ca nu ii cunos-teai dinainte?

R: Ma simt foarte norocossa lucrez cu aceasta echipa dindi verse parti ale Europei:Franta, Spania, Estonia, Roma-nia. Sunt toti foarte buni actori

si lucreaza din greu. Toata lu -mea a urmat aceeasi idee, de ane atinge scopul la o calitatede osebita. Am realizat specta-colul intr-o luna, ne-am spriji nitreciproc, nimeni nu s-a planscand a trebuit sa lucram inweekend, pana seara tarziu(sau dimineata…).Voluntarii s-au descurcat foarte bine, insapentru ei e un fel de datorie.Am fost insa impresionat demo tivatia si implicarea studen-telor romance, Ioana M i trea siAlexandra Ioan- re alizarea cos -tu melor si Roxa na Clinciu-mu -zica. Suntem o echipa ta naraplina de acelasi entu ziam asa caa fost o placere sa lucrez cu ei.

Ce parere ai de rezultate?Esti multumit de spectacol?

R: Pentru mine a avut osemnificatie deosebita deo a -rece a fost primul meu specta-col ca regizor. Asadar, mi-apla cut foarte mult! A fost mi-nunat sa vad rezultatul final almuncii noastre pe scena, pre-zentat publicului. Trebuie sa

men tionez ca niciun membru ale chipei nu este profesionist:pen tru mine a fost prima datacand am regizat o piesa, pentruunii actori a fost primul specta-col pe scena, iar fetele care au re -alizat costumele si muzica nulu creaza pentru teatru, asa ca afost un adeva rat experiment. Sisunt foarte bucuros si mandrude rezultatele noastre! Bine in te - les ca stiu ca puteam face maimult, imi cunosc greselile si levom remedia. Inainte de a ve deacalitatea spectacolului, vreau sareamintesc valoarea pe care o areaceasta experienta u ma na inter-culturala, mo tivul prin cipal pen-tru care am ales EVS.

Ce planuri ai pentru vi-itor?

R: Imi doresc sa maipunem in scena piesa, sa o im-bunatatim si sa o dezvoltam laadevarata ei valoare. Pentruechipa, ea este ca un “copil”,asa ca ar fi pacat sa nu conti -nuam, sa o facem sa creasca!

Clinciu RoxanaJordan Marty, Franta Merilyn Merisalu, Estonia

Hotspot

77

Omul vrea nemurirea. Ii e frica de moartesau poate doar nu o doreste. Viata ii place preamult si vrea sa o pastreze pentru totdeauna. Saumai bine zis sa se pastreze pe sine in lume. Doarca la un moment dat nici macar asta nu il maiface fericit. Nici macar dupa ce infrange moar-tea, nu e fericit. Dandu-si seama de faptul ca elu -da rea propriului destin nu il aduce mai aproapede implinire, el se intoarce in bratele acestuia si iiaccepta curgerea inevitabila spre moarte. Conto-pit cu moartea, el intelege in final sensul vietii.

Acest mesaj a fost transmis in foarte putinecuvinte de actori tineri din toate colturile Euro-pei care au ales sa joace o piesa dupa un basmromanesc. O combinatie inedita de decoruri sirecuzita realizate exclusiv din hartie alba si nea-gra, de talent, entuziasm si interpretare plina deviata i-a ajutat sa transmita un mesaj universalvalabil despre legatura inextricabila a fiinteiumane cu destinul sau. O poveste care mi-aramas in minte prin inovatie si daruire si a carei

metafora o voi purta cu mine mult timp. Un ras -puns demult stiut la o intrebare veche care con-tinua sa ne macine. O modalitate vie siin genioasa de a oferi acest raspuns celor carecredeau ca il stiau deja. Corina Burciu

O sala mica in incinta Teatrului Tandarica.Decor monocrom din hartie mestesugita cu ta-lent si multe scaune inghesuite-n scena. Mo-mente de inspiro si noduri in gat; o manaincremenita pe violoncel, emotii in priviri, reca-pitulari finale. Si a inceput ‘Tinerete fara batra-nete si viata fara de moarte’, basmul pe care seleagana amintirile oricarui copil roman..Ele-mentul de noutate l-au adus distributia si regia,un cadru cosmopolit si inedit: actori voluntari

din Franta, Spania, si Estonia. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la

aceasta piesa a fost sincronismul violoncel-firepic-manifestarea actorilor, regia, decorul si e -motia pe care actorii au transmis-o. In foarte pu -tine piese de teatru se poate intalni o simbiozamai reusita dintre artele vizuale-origami, arteleteatrale si muzica, prin care sa transpara atat declar metaforele vietii si mortii, simbolurile telu-ricului si ale confruntarii cu inevitabilul final.

Am asistat la intregulproces de devenire al prin-tului, care, ca in povestilemoderne ale realitatii, seindeparteaza de parinti,pentru a imbratisa o feri-cire relativa. Aproape cami-au dat la crimile dincauza intensitatii trairilortransmi se in sala care as-tepta cu sufletul la guraurma toa rea miscare si m-am bucurat in fiecareminut din cele 30 ale pie-sei ca am ales sa fiu acolo,in loc sa chatuiesc pe mes-senger. Lavinia Basarab

Impresii la cald

ssii vviiaattaa ffaarraa ddee mmooaarrttee .. .. ..

Hotspot

88

Cultura in care ne formam are multiple in-fluente asupra modului in care vedem lumea siin care ne comportam. De ce ar face stilul mana-gerial exceptie de la aceasta regula? Se poatespune ca exista retete de management universalvalabile, sau ca, mai degraba, fiecare grup cul-tural are propriile metode de a se manifestacand vine vorba de felul in care sunt condusi oa-menii? Si, mai ales in contextul globalizarii si alsuccesului multinationalelor, unde se aduna oa-meni din cele mai diverse medii, ce rol maipoate juca modelul de management specificunui anumit popor?

Cercetari mai recente, dar si mai indepartatein timp ne demonstreaza ca pentru o optimaadaptare la locul de munca ar trebui sa intele-gem cum procedeaza managementul si in lu-mina culturii din care face parte cel care iadecizii si le implementeaza. Un caz graitor si de-stul de cunoscut este diferenta de optica si demetoda intre occident si orient, sau, ca sa fimmai specifici, intre exponentii principali ai ace-stora, adica SUA si Japonia. Ce se intampla candmanageri din cele doua culturi trebuie sa cola-boreze si nu sunt pregatiti pentru “socul cultu-ral”? Managerii japonezi declara ca angajatiiamericani nu sunt loiali si centrati pe sarcina deechipa si in plus au o tendinta excesiva de aaprecia bonusurile individuale, in defavoareabonusurilor de echipa. In acelasi timp, america-nii desconsidera managementul si comunicareanon-verbala a japonezilor exprimate prin bi-rouri deschise, fata-n fata si prin orgoliul de anega pozitiile de top ale americanilor (Fuc-cini&Fuccini, 1990).

Alte diferente notabile tin de faptul ca ame-

ricanii prefera abordarea detip “in your face”, directa sitransanta, de tipul “Let’s talkabout it!”, pe cand asiaticiipun accent pe armonia so-ciala si pe nevoile celeilalteparti. In ceea ce priveste per-suasiunea bazata pe status,americanii prefera abordarearationala, adica explicarea si-tuatiei si solicitarea unei po-zitii fairplay, bine definita, inacord cu pozitia companiei,

in timp ce asiaticii merg pe abordarea emotio-nala care presupune ca rezolvarea unei pro-bleme are implicatii morale profunde si este unaspect de res pon sabilitate sociala. In fine, folo-sirea pro punerilor pentru a acumula informatiieste o metoda specifica asiaticilor, care isi cu-nosc partenerii in functie de modul in care ace-stia reactioneaza la propuneri. Abilitatile lorinferentiale si abordarea panoramica a situatieiii diferentiaza de americani, acestia din urmaoptand pentru intrebari directe despre preferin-tele unei negocieri.

Uneori, stilurile manageriale pot sa difere siin cadrul unei singure culturi, daca aceasta a su-ferit influente diferite de-a lungul mai multorani, sau daca a fost divizata din diverse cauze.Este si cazul Germaniei, unde se observa discre-pante intre managerii din est si cei din vest. Re-zultatele cercetarilor indica un stil de conducereautocratic sau cel putin patriarhal in fosta Ger-manie de Est, care a fost interpretat ca rezultatal patrimoniului comunist. Tot in est, in ceea cepriveste comportamentul de conducere al lide-rului, se observa o tendinta spre stilurile direc-tive, mai pronuntate decat in vest.. Totusi, existasi unele asemanari, in ceea ce priveste, de exem-plu, individualismul (Brodbeck et al. 2002), deside baza raman valorile traditionale, care tin deperformanta, indeplinirea sarcinilor si loialitateafata de firma.

Un exemplu de management foarte eficientsi diferit atat de cel occidental tipic (specificamericanilor), cat si de cel asiatic este cel al scan-dinavilor. Companii precum Volvo, Saab si Has-selblad sunt modele de succes inclusiv pentrucompetitorii lor din tarile mai sus mentionate.

Incita­ti sinapsele

AAmmpprreennttaa ccuull ttuurraallaa ss ii ss tt ii lluullmmaannaaggeerr iiaall

99

Valori care definesc managementul in Norvegia,Suedia, Danemarca si Finlanda sunt, de exem-plu, managementul participativ si democratiain dustriala. Desi in mod traditional in di vi du a -listi convinsi, nordicii pun mare accent pe fami-lii si comunitati unite. Aceste valori au facilitatdemocratia industriala la locul de munca. Seasteapta de la fiecare sa participe la procesul de-cizional zilnic care ii priveste, si nu doar sa isialeaga un lider care sa ia deciziile pentru toti. Dea semenea, ei sunt mult mai focalizati pe sa tis -factia clientului, pentru ca stiu cine este acesta(poate fi un prieten, un vecin sau o ruda) si suntdirect interesati nu numai de banii lui, ci si de

bunastarea lui. De aceea, managerii considera cada toria lor este mai degraba sa ii multumeascape clienti decât sa urce in ierarhia profesionalasau sa isi afirme statutul. Si tot din acest motivei nu considera ca e necesar sa-si supervizezecons tant lucratorii, pentru ca stiu ca acestia vorsa ofere servicii si produse de calitate, pentru caprintre clienti se afla cu siguranta si apropiati.Astfel, metodele manageriale se bazeaza pe re-spectul pentru demnitatea individuala si recom-penseaza contributiile individuale la bunastareagrupului.

De asmenea, nordicii au dezvoltat valorimanageriale specifice datorita fortei de muncasi a resurselor naturale limitate. La fel ca si japo-nezii, ei pun mare pret pe munca angajatilor sifolosesc resursele cu maximum de responsabi-litate, pentru a produce bunuri de calitate cuceea ce au, si la preturi competitive. In mod si-milar, japonezii pretuiesc eficienta si raportul

calitate-pret, si isi considera angajatii membri peviata ai organizatiei, nu lucratori temporari.Spre deosebire de americani, care considera calucratorii sunt lenesi, incompetenti, si nedemnide incredere, si trebuie prin urmare supervizatiin continuu, cei din Tarile Nordice pleaca de laideea ca acestia sunt si capabili si motivati samunceasca.

Un exemplu de succes este cel al lui Jan Carl -zon, care a preluat o companie aeriana suedezain 1981, când avea pierderi de 17 milioane de do-lari, si a reusit ca intr-un an sa o aduca in faza dea avea un profit de 54 de mili oa ne de dolari.Cum a facut asta? Simplu: si-a dat seama ca suc-cesul companiei se bazeaza pe satisfactia clienti-lor, si ca aceasta nu depinde atât de middlemanagement, cum se crezuse anterior, ci de ceicare interactioneaza direct cu publicul. Astfel, re-sponsabilitatea de a oferi servicii im pecabile le-a revenit in special celor care lucrau in relatiilecu publicul, direct in aeroport, iar managerii lorau renuntat sa le mai dicteze ce sa faca, rolul lorfiind acum unul de asistenta a celor din frontline.Aceasta filozofie se pare ca a avut succes, intru-cât a fost adoptata de multe alte companii ae-riene, printre care si British Airways.

Prin urmare, managementul contemporanpune o noua problema, si anume aceea a adec-varii la diferentele culturale ale partenerilor deafaceri. Ruben & Kealey (1976, 1979, 1989) iden-tifica 7 predictori ai comunicarii interculturalein companii care pot facilita relatiile dintre per-soane din culturi diferite:

Adaptarea - abilitatea de a te adecva situati-ilor noi si ambigue;

Respectul - consideratia pozitiva fata de oalta persoana;

Empatia - ascultare activa, feedback verbalsi non-verbal;

Managementul relatiilor inter-umane;Modul de a te raporta la ceilalti – fara a

emite judecati de valoare;Orientarea catre cunoastere – flexibilitatea

cu care persoanele raspund nevoilor altor per-soane, pentru a fi in congruenta cu scopurile lor;

Role behaviour – abilitatea de a te centraatat pe relatia de munca, cat si pe sarcina.

Asadar, managerii care intentioneaza sa lu-creze cu parteneri straini ar face bine sa aibamereu in vedere diferentele culturale, sa incercesa le inteleaga si sa le accepte, deoarece aceastaatitudine poate aduce mari beneficii comunicariisi dezvoltarii afacerilor respective.

Corina Burciu

Incita­ti sinapsele

1010

Shoppingul compulsiveste la un pas de a-si face in-trarea in urmatoarea editie aDSM, la categoria “tulburăride control ale impulsurilor ne-specificate în alt mod”, insotitla brat de alte afecţiuni legatede autocontrol, precum clepto-mania sau jocul de noroc com-pulsiv.

Cine s-ar fi gandit ca acestneasteptat new-entry psihopa-tologic apartine in totalitategândurilor frecvente desprecumpărături, impulsurilor ira ţionale si intruzive de acum păra lucruri inutile, pre-

cum şi cheltuitului excesiv din-spre partea feminina estede parte de realitate. Unul din-tre inspiratele studii americanedemonstreaza un procentfoarte apropiat intre cele 2 sexe(6% pentru femei, 5,5% pentrubarbati…worrying, nu?) Bine -inteles, fiecare gen cu preferin-tele lui: femeile sunt maia proape de nebunie din cauzapasiunii pentru haine si cos-metice, in timp ce barbatii dincauza achizitiilor ‘fara numar’a ceasurilor, electronicelor simasinilor scumpe…ramane devazut in ce masura aceststudiu poate fi validat cross-cultural, intrucat nu se cunoscpreferintele barbatilor ro-mani…In orice caz, suntem peurma trendsetter-ilor ameri-cani…

Intrucat acest comporta-ment a fost intensificat pentrua umple un gol între sinele realal persoanei şi sinele său ideal,specialistii sugereaza culti-varea aspectelor nematerialeale vietii, prin dezvoltarearelaţiilor personale şi de fami-lie, cultivarea creativităţii, im-plicarea în comunitate prinvoluntariat sau petrecerea tim pului liber în natură....

Daca nu esti inca in garda,raspunde la urmatoarele intre-bari despre shopping:

•Îmi spun că voi cheltuidoar o anumită sumă la

cumpărături sau că voi petrecedoar un anumit interval detimp făcând acest lucru, şi nupot să-mi ţin cuvântul ?

•Am probleme cu platafacturilor sau cu datoriile dincauza shoppingului ?

•Am minţit sau am inven-tat poveşti referitoare la unde

sunt, cât am cheltuit sau ce amcumpărat?

•Am un sentiment puter-nic de fericire sau euforie cândfac cumpărături, urmat ime-diat de sentimente de re -muşcare, vinovăţie şi regret ?

•Am observat o preocu-pare emoţională sau mentalălegată de shopping care îmiafectează relaţiile sau alteactivităţi zilnice ?

Dacă răspunsul este « Da »la oricare dintre acesteîntrebări, este posibil să ai an-umite probleme legate de im-pulsul de a face cumpărături.

In cazul in care te con-frunti cu o majoritate a raspun-surilor alcatuita din DA, artrebui sa iti ispasesti ultimacheltuiala pe banii parintilorcu o lectura din DSM…

PS: studii de ultima oraarata ca inclusiv japonezii, inciuda filosofiei de viata, suntshoppaholici…

Andreea Dragotoiu

OO sseessiiuunnee ddee .. .. .. sshhooppppiinngg??Dig in...

1111

Unei stu den -te la psihiatrie i sedis tribuie un cazspecial: un pa-cient catato nicacuzat ca si-ar fiucis mama intr-un mod san -

geros. Studenta incearca sapatrunda in mintea pacientuluiinsa treptat reali zea za ca numai poate face di fe renta intrerealitatea si imaginatia ei. Infinal, stand pe marginea dintrenebunie si sanatatea psihica eaalege sa trateze mintea pacien-tului dar si… pe a sa.

Film iti dezvaluie minteaunui pacient catatonic si aratajocurile inconstiente dintre psi-hiatru si pacient. Atentie, man-drelor! Actiunea este destul detumultoasa si va recomand safiti langa prietenii vostri,deoarece privirea catatoniculuisi dinamica filmului suntdestul de intense.

Trei povestice reprezinta tre-cutul, prezentulsi viitorul se in - tre pa trund in lu -mea celui carevi zioneaza fil-

mul. Toate au ca elemente co-mune iubirea, libertatea sieternitatea. Acestea sunt con-centrate intr-un film in careeroul se lupta cu el insusi si cuexteriorul. Scopul acestei con-fruntari intrapersonale si nunumai este eliberarea “copa -cu lui vietii”. Este un film spiri -tual, emotionant, in caremis terul are un loc special infiecare poveste. Inceputul estesurprinzator prin alternareaplanurilor, atragandu-ti aten-tia si curiozitatea de a prindefirul logic al povestilor. Filmdedicat tuturor celor pentrucare viata este mai mult decatun sir de evenimente relativece se desfasoara spontan.

“O viata de rezerva”de Jodi Picoult este o cartecare mi-a ramas in minte siin suflet inca din prima ziin care am vazut-o pe raft.Am citit o scurta pre zen -tare pe ultima coperta siam ramas fara cuvinte…opoveste in care Etica insasiare prob-

leme in a judeca personajele. Ofata de 13 ani isi da in judecataproprii parinti pentru a obtinedreptul asupra propriului corp.Motivul? Este un copil creat pen-tru a fi donatorul perfect compat-ibil pentru sora ei mai mare, bolnava deleucemie. Inca de la nastere, Anna a fost cea carea “tinut-o in viata” pe sora ei, Kate prin donaride sange, maduva, pana cand i se cere sa-idoneze un rinichi, insa ea se impotriveste.

Istoria de viata a acestei familii nu este nicipe departe una obisnuita. Fiecare membrupovesteste evenimente familiale din punctul luide vedere, oferindu-ne astfel o imagine com-

pleta asupra vietii de familie, a problematiciibolii, dar si a efectului ei asupra celor din jur.

Autoarea ridica o problema etica a carei so-lutie nici macar Codul Deontologic nu o stip-uleaza. Ca mama, cat de mult esti dispusa salupti pentru a-ti salva copilul? Atat de multincat sa-l sacrifici pe celalalt si sa-ti neglijezi in-treaga familie? Am fost atat de intrigata deaceasta idee, insa nici dupa citirea cartii nu pot

spune care e decizia corecta. Pen-tru ca nu iti poate spune nimenice ar trebui sa simti, cum ar trebuisa actionezi cand in joc e viatacopilului tau, iar tu o poti salva.

Cartea a aparut la edituraRAO, in 2009. Pentru cei care

prefera sa rateze ocazia unei lecturi bune, existasi varianta filmului, intitulat “My Sister’sKeeper” care reproduce destul de fidel continu-tul cartii. Daca vreti sa reflectati intens la impli-catiile eticii in alegerile pe care le facem in viatasi cum pot ele afecta cursul vietii celor din jur,va recomand cu caldura “ O viata de rezerva”.Lectura placuta!

Roxana Clinciu

Odilema

etica...

Mesaje care m­au atins

Dupa doi ani in care a fostcautat, un renumit antropologeste gasit in mijlocul junglei.Acesta ucide cativa oameni sieste inchis intr-un penitenciardedicat persoanelor cu bolimintale. Un psihiatru, interesatde cazul lui, isi propune sa-ldetermine sa vorbeasca desprece s-a intamplat in jungla. Celedoua personaje parcurg un tra -va liu in care psihiatrul desc-opera profunzimea existenteiu mane si adevaratele valoripersonale dincolo de manipu-larea exterioara. Medicul de vi -ne treptat pacient, iar pacientulmedic. Este un film filosofic,profund, incitant, amuzantcare creeaza o legatura puter-nica cu tine insuti lasandu-te lafinalul actiunii cu o multime deintrebari despre propria exis-tenta. Recomandat celor carevor sa vada un film psihologicfoarte bun.

The Fountain (2006)regia: Darren Aronofsky

Instinct (1999)regia: Jon Turteltaub

Breaking Dawn (2004) regia: Mark Edwin Robinson

1212

1313

Macbeth este renu-mita opera scrisa de W.Shakespeare. Ea nu esteatat celebra datorita po -vestii, ci mai degrabacunoscuta prin zvonulpotrivit caruia daca ros-testi cuvantul “Macbeth”in sala de opera, cevateribil ti se va intampla.

Dincolo de povesteaincarcata si pasionanta,

opera impresioneaza prin multitudinea de per -so naje, costumele deosebite (da baieti, chiarfoarte sexy), dar si dinamica dansului pe scena.Este pur si simplu o opera care desi dureazamai bine de doua ore, iti capteaza intreaga aten-tie datorita scenariului si reprezentarii scenice.

So boys &girls… merita sala sati pe sap ta ma - na vii toa re cluba -reala si in week- end sa mergeti laopera!

Teatru si opera de degustatMacbeth – ONB, regia: Petrica Ionescu

Radu Afrim preia ideearo manului lui Blecher si otrans forma intr-un mesajprin care boala nu este o con -ven tie, ci realitatea depla -sarii, a dificultatii de a puneun picior in fata celuilalt. Insanatoriul de la malul ocean-ului, unii asteapta fazele fi-nale ale bolii, altii au lasat inspate criza, dar, stiind ca exista o lume a acesteisuferinte, sanatosii nu pot face abstractie de ea.

Spectatorii sunt invitati in spatele scenei siasezati pe banci. Actorii stau foarte aproape de ceiprezenti incat ai senzatia ca faci parte din scenariusi esti si tu un pacient al sanatoriului. Piesa iti dez-valuie o lume a bolnavului in care sunt inseratenevoile celor “sanatosi”: iubirea, aprecierea, sexul,furia, toate jucate cu miscari rigide, dintate, limi-tate…ca si lumea celor constransi de cicatrici.

Nu este recomandat celor care vor sa urmar-easca un spectacol distractiv, ci celor care au rab-darea si curiozitatea de a-si observa propriile“cicatrici ale firii” traind alaturi de actanti o dramasurprinzatoare. Madalina Cotiga

Inimi cicatrizate Teatrul Fantasio, Constanta, Regia: Radu Afrim

Vizionare placuta!

PSIHOTERAPIEBUCURESTIPsihodiagnoza, psihoterapie experientiala uni -

fi catoare (PEU) si dezvoltare personala – Uni ver si -ta tea in Bucuresti, www.fpse.ro;

Psihopatologia cuplului si a familiei - Conf. La -u rentiu Mitrofan – Universita tea in Bucuresti,www.fpse.ro;

Evaluarea, consilierea si psi ho -t e rapia copilului, cuplului si a fa -miliei – Universitatea in Bu curesti,www.fpse.ro;

Terapii cognitiv – com por ta -men tale – Univer si ta tea TituMaio rescu, www.utm.ro;

Psihanaliza - Univer-sitatea Titu Ma io rescu,www.utm.ro;

Psihoterapii psiha na -litice, Universitatea Hype-rion, http://www.hyperion. ro/module /mas-ter/fac.php?fac=2

CLUJ-NAPOCAMaster de Psihologie Clinica, Consiliere Psiho-

logica si Psihoterapie – Universitatea Babes-Bolyai,www.ubbcluj.ro

Tehnici psihologice pentru controlul com-portamentului si dezvoltarea potentialuluiuman - Universitatea Babes-Bolyai, www.ubb-cluj.ro

IASIPsihologie Clinica si Psihoterapie – Univer-

sitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;Terapii de cuplu si de familie - Universitatea

din Iasi, www.psih.uaic.ro;Interventie psihosociala si psihoterapie -

Universitatea din Iasi, www.psih.uaic.ro;PSIHOLOGIE SOCIALA

BUCURESTITehnici de comunicare si in-

fluenta sociala - UniversitateaTitu Maiorescu, www.utm.ro;SNSPA – Facultatea de Stiinte

Politice: http:// www.sociologie-snspa.ro/pagini/masterat-1.php

SNSPA – Facultatea de Management– Comunicare si Compor-tament Organizational

h t t p : / / w w w . f a c u l -tateademanagement.ro/?

q=p/masterat-comunicare-si-com por -tament-organizational

SNSPA – Facultatea de Comunicare si Re-latii Publice, http://www.comunicare.ro/html/structura.php?page=masterat

SociologieUB – Facultatea de Sociologie – Master Ma-

nagementul Resurselor Umane http://sas.unibuc.ro/index.pl/master_resurse_umane

UB – Facultatea de Sociologie – Studii de Se-curitate http://sas.unibuc.ro/index.pl/studiide_securitate

UB – Facultatea de Sociologie - Antropolo-gie si dezvoltare comunitara si regionalahttp://sas.unibuc.ro/index.pl/antropologie_so

Go for it

Workshop: Fantezia sexu-ala si motivatia sexuala: ian-uarie 2010.

Prima Conferinta Nation-ala de Psihoterapie Experien-tiala si Dezvoltare PersonalaUnificatoare, 12-14 februarie2010 http: // sper.ro / conferinta

Seminar de psihoterapiede grup cu Richard Page siPeter J Hawkins 19-21 martie2010, Timisoara, http://www.psihoterapia.eu

Conferinta - EDUCATIA

ADUL TILOR, Iasi, 21-24aprilie 2010

Conferinta Cluj-Napoca1-4 sept 2010 http://www.ehps-cluj2010. psychology.ro/

A treia conferinţă dePsihotera pie FamilialăSistemică, Dialog pe pod - Intal-nirea cu celalalt, Timi şoara, 16-18 septembrie 2010.

Conferinta nationala depsihologie, IASI, 2010, 23-26septembrie 2010.

Site-uri utile:

•www.aquamarin.ro•www.skillteam.ro •www.ehps.net

Conferinte, Seminarii si Workshop-uri

PROGRAME DE MASTER PENTRUABSOLVENTI DE PSIHOLOGIE

1414

cial_i_dezvoltare_comunitar_i_regionalUB – Facultatea de Sociologie – Cercetare

Sociologica Avansata http://sas.unibuc.ro/index.pl/cercetare_sociologic_avansata

UB – Facultatea de Sociologie – ComunicareMass-Media si Societate http://sas.unibuc.ro/index.pl/comunicare_mass-media_si_societate

UB – Facultatea de Sociologie – Devianta So-ciala si Criminalitate http://sas.unibuc.ro/index.pl/master_devianta_sociala_si_criminali-tate_ro

UB – Facultatea de Sociologie - Manage-ment strategic in dezvoltare socialahttp://sas. unibuc.ro/index.pl/managementul_strategic_al_dez-voltrii_sociale

UB – Facultatea de Sociologie- Prevenirea si combaterea con-sumului ilicit de drogurihttp://sas.unibuc.ro/index.pl/prevenirea_ si_ com baterea_ con-sumului_ ilicit_de_droguri

UB – Facultatea de Sociologie – Grupuri deRisc si Servicii Sociale de Suport http://sites.google.com/site/grupuriderisc/

UB – Facultatea de Sociologie – Consiliere inAsistenta Sociala http://sas.unibuc.ro/up-loads_ro/509/Prezentare_Master_CON-SAS_2009.pdf

UB – Facultatea de Sociologie – Probatiunehttp://sas.unibuc.ro/index.pl/probatiune

UB – Facultatea de Sociologie – SociologiaConsumului si Marketing http://sas.unibuc.ro/index.pl/2009_sociologia_consumu-lui_si_marketing

UB – Facultatea de Sociologie – SociologiaConsumului si Marketing http://sas.unibuc.ro/index.pl/2009_sociologia_consumului_si_mar-keting

UB – Facultatea de Sociologie – Sondaje deopinie, marketing si publicitate http://sas.uni-buc.ro/index.pl/sondaje_de_opinie_marke-ting_i_publicitate

PSIHOLOGIE CLINICACLUJ-NAPOCAMaster de Psihologie Clinica, Consiliere Psi-

hologica si Psihoterapie ; Facultatea de Psiholo-gie si Stiinte ale Educatiei a UniversitatiiBabes-Bolyai din Cluj-Napoca.; http://www.te-rapiam.ro/program-de-master-de-psihologie-clinica-consiliere-psihologica-si-psihoterapie-2007-2009

BUCURESTIMaster de Psihologie Clinica si Consiliere

Psihologica- Facultatea de Psihologie -Sociologie- Universitatea Hyperion, BUCURESTIhttp://www.hyperion.ro/module/master/fac.php?fac=2

Master de Psihologie clinica si interventiepsihologica-Facultatea de Psihologie -Universi-tatea Spiru Haret http://www.spiruharet.ro/fa-cultati/masterate_main.php?id=16&mid=422

Master de Psihodiagnoza Cognitiva si con-siliere psihologica- Facultatea de Psihologie si

Stiintele cognitive-Universitatea E -colo gica din Bucuresti http://www.ueb.ro/psihologie/maste-rat/

Master Psihologie clinica si consi-liere psihologica, Universitatea Hy-perion, Bucuresti http:// www.

hyperion.ro/module/master/fac.php?fac=2

Master de Psihologie clinica– evaluare si interventie terapeu-tica; Facultatea de Psihologie siStiintele Educatiei a Universitatii

Bucuresti, Sos. Panduri nr. 90 –Bucuresti;http:// www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=733&Itemid=733

IASIMaster de Psihologie Clinica si Psihoterapie;

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei aUniversitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi;http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofertaMasterIulie.htm

PSIHOLOGIE JUDICIARA SI MILITARA

BUCURESTIUniversitatea Hyperion, Psihologie judi-

ciara: http://www.hyperion.ro/module/ma-ster/fac.php?fac=2

SIBIUUniversitatea Lucian Blaga, Sibiu.

http://www.ulbsibiu.ro/ro/admitere/stiinte/Cunoasterea si combaterea criminalitatiiPsihologie aplicata in structurile de securi-

tate nationalaCONSTANTAUniversitatea Ovidius Constanta, Psihologie

Militara, http://www.univ-ovidius.ro/psiholo-gie/Pagini/Studii/Studii_masterat.html

RESURSE UMANEBUCURESTIFacultatea de Sociologie si Asistenta So-

ciala: Managementul Resurselor Umane,http://sas.unibuc.ro/index.pl/master_resurse_

Nerrrd’s Corner

1515

umaneSNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii

Publice: Comunicare manageriala si resurseumane, http://snspa.ro/p/oferta-educationala

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Ad-ministratie si Afaceri: Relatii de Munca siResurse Umane, http://www.faa.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=26&Itemid=46

Universitatea Titu Maiorescu, PsihologiaResurselor Umane http://www.utm.ro/index.php?module=fcontent&id=47

Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comuni-carii: Comunicare Corporativa (ManagementulComunicarii si al Resurselor Umane), http://www.fjsc.ro/Romana/master_com_ru.htm

Facultatea de Psihologie si Stiintele Edu-catiei: Psihologie Organizationala si ResurseUmane, http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=16&Itemid=33

CLUJ-NAPOCAUniversiteate Babes-Bolyai Cluj: Psihologia

resurselor umane si sanatate organizationala;Tehnici psihologice pentru controlul comporta-mentului si dezvoltarea potentialului uman;http://www.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master.html

IASIUniversitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:-

Relatii umane si comunicare –zi; Psihologia me-dierii conflictelor – ID; Evaluarea, formarea siconsilierea psihologica a personalului – zi;http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/ofe

rtaMaster.htmARADUniversitatea de Vest ‘Vasile Goldis’, Facul-

tatea de Stiinte Economice: Managementul Or-ganizational si al Resurselor Umane (4 semestre)http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-ryid=78

PSIHOLOGIE EDUCATIONALABUCURESTIFPSE: Psihologia educatiei; Formarea forma-

torilor / Training of trainers; Managementul sievaluarea organizatiilor si programelor educa-tionale; http://www.fpse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=16&Itemid=33

CLUJ-NAPOCAUBB, Cluj: Consiliere si interventie in edu-

catia incluziva (in limba maghiara); Terapia lim-bajului si audiologie educationala; Tehnicipsihologice pentru controlul comportamentuluisi dezvoltarea potentialului uman; http://www.ubbcluj.ro/ro/pr-acad/master.html

IASIUniversitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi:

Psihologie educationala si consiliere http://www.psih.uaic.ro/admitere/master/oferta-Master.htm

ARADUniversitatea de Vest ‘ Vasile Goldis’, Fac-

ultatea de Psihologie Stiinte ale Educatiei: Man-agement educational – 4 semestre (120 credite);http://www.uvvg.ro/site/index.php?catego-ryid=78 Roxana Clinciu

Nerrrd’s Corner

1616

•Cineva care sufera de psi-hoza crede ca 2 + 2 = 5

Un nevrotic stie ca 2 + 2 =4, dar il enerveaza asta.

•Robotul telefonic la spita-lul de psihiatrie:

Daca suferi de tulburareobsesivo-compulsiva apasa re-petat tasta 1.

Daca esti co-dependent ,roaga pe cineva sa apese tasta2.

Daca ai personalitati mul-tiple apasa 3, 4, 5 si 6.

Daca esti paranoic, nu enevoie sa apesi vreo tasta. Dejastim cine esti; ramai pe fir, sa itidetectam telefonul.

Daca esti schizofrenic, as-culta cu atentie, si o voce iti vaspune ce tasta sa apesi.

Daca esti deprimat, nuconteaza ce tasta apesi. Oricumnu iti va raspunde nimeni.

Daca suferi de halucinatii,fii atent ca obiectul acela pecare il tii la ureche este viu si osa te muste de ureche.

•Care este diferenta intreun psiholog si un psihiatru?Daca unui psihiatru ii spui“Imi urasc mama”, el itiraspunde: “Ce te face sa spuiasta?” in timp ce psihologulraspunde “Multumesc ca ne-aispus asta si noua”.

• Nepoate, cum ziceai ca ilcheama pe neamtul ala careimi tot ascunde licrurile princasa?

Alzheimer, tataie, Alzhei-mer.

•Nevroticii construiesccastele in cer.

Psihoticii locuiesc in ele. Psihologii strang chiria.

•Inainte aveam personali-tati multiple. Acum noi toti nesimtim foarte bine.

•Inainte eram indecis.Acum nu mai sunt asa sigur.

•Ipohondria este singuraboala pe care nu o am.

•Dupa ce noul pacient seasaza pe canapea, psihologulzice:

“Nu sunt la curent cuproblema ta, te-as ruga sa-mipovestesti de la inceput”

“Bineinteles, spune pa-cientul. La inceput am creeatcerul si pamantul…. “.

•De ce psihanaliza mergemai rapid in cazul unui barbatdecat al unei femei?

Pentru ca atunci cand seproduce regresia in copilarie,barbatu este deja acolo.

•Doi psihologi se intalnescla reuniunea de celebrare a 20 deani de la absolvire. Unul a ra tabine, lipsit de griji, de parca toc-mai ar fi absolvit, iar celalalt pa -rea batran, ingrijorat. Acesta dinurma isi intreba colegul: "Careeste secretul tau?" Pe mi ne, as-cultarea problemelor oa me nilorm-a facut sa arat asa de batran.

Celalalt ii raspunde: "Darcine ii asculta?"

Lavinia Basarab

Divertisment

112, va rog!

1717

Pentru a va fi alaturi cand va loveste spleen-ul existential, ne-am luat masuri de precautie sine-am abonat la domeniul blogspot.(Ce mai up-date pentru generatia Psy, scoasa din laboratorulexperimental!) Ne puteti gasi accesand linkul re-vistainsightpsi.blogspot.com. Si pentru ca ne-amdat seama ca exigentele financiare pentru a vaasigura lectura unui exemplar propriu ne depa-sesc, puteti gasi aici toate articolele din revista.

Mai mult, avem posibilitatea de a va primifeedback-ul si asta ne bucura enorm, pentru carevista este a studentului de la psihologie si pen-tru studentul de la psihologie!

Blogareala noastra nu se opreste insa aici!Am mai pregatit pentru voi doua sectiuni noi:StudentMedia si Insight Video. Prin StudentMe-dia ne propunem sa oferim stiri actualizate cuprivire la domenii de interes studentesc…ca sava scutim de selectia zilnica a articolelor despreburse, educatie, cultura, muzica, teatru din zia-rele in care sunt aglomerate ‘de toate pentru

toti’(si foarte putine dedicate noua…). L-amgandit ca pe un miniportal de stiri cu care sa vaincepeti si sa va sfarsiti ziua.

Insight Video va aduce mai la-n-de clickacele filmulete cu experimente psihologice, se-dinte de terapie si nu numai. Acum putetiviziona pe blog secvente despre controversatulexperiment Stanford.

Redactia

1818

BLOGARITI-NE!!!

In sala de seminar, peholurile cuprinzatoare ale fac-ultatii, in Lucky 13… inmetrou, in camera de camin, infata PC-ului, cu pixul si cu

agenda… in nenumarate sti-luri si moduri: formale, non-formale… intre noi fie vorba,mai mult informale… in se-dinte epice de consultare live siin conversatii pe messenger/mail nocturne si intermina-bile.... cu nelipsitele concesii sicompromisuri… cu inerentelescurtcircuitari temperamen-

talo-impulsive si in final cuo bataie cu bulgari, beneficapentru descarcarea de en-dorfina si pentru mentinereatonusului de lucru.

Nu trebuie sa va spe-riati; este doar procesul incare 5 studente au un ‘In-sight’ in prag de licenta!Unul consistent, ati puteaspune! Da, chiar unul cuamploare de un semestru,cu iz managerial si foarte in-tens ca proces.

Drumul par-curs de la idee la

implementare estedovada vie a faptu-lui ca o idee venitadintr-o minte crea -ta nu se poate con -cretiza decat infu ziune cu idei dinalte ‘centre de pro-venienta’, a.k.a. co-legele de echipa.

Va invitam in pagina ur-matoare sa mergeti Beyond the‘Insight’ si sa faceti analizaprodusului activitatii in ter-meni pixelati de atitudini,comportamente si alte moduri

Making of...

Beyond the