Increasing the visibility of the EU in the schools from ... · mai importante sunt materialele...

Titlul proiectului: Increasing the visibility of the EU in schools from disadvantaged regions Codul proiectului: 542933-‐LLP-‐1-‐2013-‐1-‐RO-‐AJM-‐ICS

Increasing the visibility of the EU in the schools from

disadvanteged regions

RAPORT DE CERCETARE

MARIUS LUPȘA MATICHESCU

IOAN PĂȘCUȚĂ

MARIAN ILIE

PAUL SARBESCU

LILIANA BUNOIU

CĂTĂLIN FLOREA

Decembrie 2013


I. Introducere

Prezentul raport de cercetare prezintă rezultate obţinute în cadrul activităţii de

cercetare din cadrul proiectului european „Increasing the visibility of the EU in the schools

from disadvanteged regions”, cod 542933-LLP-1-2013-1-RO-AJM-‐ICS, derulat de

Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Departamentul

de Sociologie, cu suportul Programului Jean Monnet al Comisiei Europene.

Pornind de la scopul proiectului nostru - creșterea vizibilității Uniunii Europene în

școlile din zonele defavorizate prin furnizarea unui set de materiale didactice adaptate

nevoilor procesului – instructiv educativ pentru predarea temelor despre Uniunea

Europeană – cercetarea noastră a fost orientate in trei directii, specifice pentru cele trei

categorii de interes ale cercetarii noastre: directorii scolilor, profesorii de istorie, geografie

sau cultura civica și elevii.

1. cercetare realizată la nivelul administrației școlilor

2. cercetare realizată la nivelul cadrelor didactice specializarea geografie, istorie sau

cultura civică

3. Test de cultură generală pe tema Uniunii Europene aplicat la nivelul elevilor

Pentru fiecare dintre aceste cercetări, obiective specific au fost urmărite, operaționalizarea

acestora regăsinduse în instrumentele de cercetare utilizate.


II. Metodologia utilizată

1. Cercetare realizată la nivelul administrației școlilor

Este prima dintre cercetările de teren realizate având următoarele caracteristici:

1.1 Obiectivele acestei cercetări au vizat:

O1 – să de identifice gradul de implicare a școlilor în proiecte cu finantare externă in

perioada 2007 – 2013

O2 – să se identifice specificul implicării și tipul de beneficii obținute

O3 – să se identifice specificul nevoilor de formare a cadrelor didactice existente la

nivelul școlilor

O4 – să se identifice specificul nevoilor de materiale didactice la nivelul scolilor

1.2 Medoda de investigare: Ancheta sociologică

1.3 Instrumentul de cercetare utilizat: Chestionarul (vezi anexa 1)

1.4 Volumul eșantionului: 116 directori de școli

1.5 Tipul eșantinului:

1.3.1 reprezentativ la nivelul școlilor din fiecare județ implicat în cercetare

1.3.2 probabilist, stratificat și stadial in funcție nivelul de educație oferit și

localizarea rural/urban a școlilor

1.6 Aria de acoperire: Judetele Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți, Gorj.

1.7 Metoda de analiza a datelor: Analiza statistică


2. Cercetare realizată la nivelul cadrelor didactice specializarea istorie, geografie sau

cultura civică

2.1 Obiectivele acestei cercetări au vizat:

O1. să se identifice specificul nevoilor de formare al cadrelor didactice pe tematica

Uniunii Europene

O2. să identifice prezenta componentei de promovare a UE in proiectelor de care au

beneficiat cadrele didactice

O3. Să se identifice strategiile preferate de cadrele didactice pentru predarea temelor

despre Uniunea Europeană

O4. Sa se identifice materialele didactice de care cadrele didactice au cea mai mare

nevoie in predarea temelor despre Uniunea Europeană.

2.2 Medoda de investigare: Ancheta sociologică

2.3 Instrumentul de cercetare utilizat: Chestionarul (vezi anexa 2)

2.4 Volumul eșantionului: 191 profesori de istorie, geografie sau cultură civică








3. Test de cultură generală pe tema Uniunii Europene

Obiectivul acestui test a fost să se identifice nivelul de cunoștințe generale pe tema Uniunii

Europene la nivelul copiilor din clasa a VII-a. În acest sens au fost formulate intrebări despre

istoricul Uniunii Europene, țările componente ale Uniunii Europene, instituțiile europene și

rolul lor.

3.1 Medoda de investigare: Testul de cunoștințe (vezi anexa 3)

3.2 Volumul eșantionului: 1873 elevi clasa a VII - a








III. Rezultatele obținute

În continuare vom realiza o prezentare grafică generală a tuturor întrebărilor din cele

două chestionare: prima secţiune pentru persoanele cu funcţie administrativă din şcoli, iar

cea de-a doua pentru cadrele didactice. Fiecare secţiune va fi împărţită în două sub-secţiuni:

prima legată de proiectele externe (implicare anterioară, beneficii, opinii legate de

implicările viitoare, problematica UE, etc.), iar cea de-a doua legată de cadrul material al

desfăşurării activităţilor de predare (materiale didactice, dotările şcolilor, etc.). De asemenea,

in ce de-a treia secţiune vom realiza o comparaţie între şcolile din mediul rural (80 de

instituţii, 70,8%) şi cele din mediul urban (33 de instituţii, 29,2%), cu privire la dotările

şcolii.


Secţiunea A. Analiza descriptivă a întrebărilor de interes din chestionar – Întrebări

adresate administraţiei şcolilor

A1. Întrebări legate de proiectele externe

Grafic 1. Implicarea şcolii în proiecte cu finanţare externă

Cu privire la implicarea şcolii în proiecte cu finanţare externă, 71,3% dintre

persoanele chestionate o consideră foarte benefică, iar restul de 28,3% o consideră benefică.

Nici una dintre persoanele chestionate nu consideră implicarea şcolii în proiecte cu finanţare

externă ca fiind ineficientă sau total ineficientă. De asemenea, 100% dintre persoanele


chestionate afirmă că ar recomand colegilor să se implice în proiecte cu finanţare externă

(procentul reiese din răspunsurile de la întrebarea 3).

Grafic 2. A fost implicată şcoala în proiecte cu finanţare externă?


În ceea ce priveşte implicarea efectivă a şcolilor în proiecte cu finanţare externă, mai

puţin de jumătate dintre persoanele chestionate (43,1%) au raportat faptul că şcolile lor au

fost implicate până în momentul respectiv în proiecte cu finanţare externă.


Grafic 3. În ce tip de proiecte a fost implicată şcoala dvs.?

In ce tip de proiecte a fost implicata scoala dvs.?

25%

1%

8%

54%

12%

ComeniusErasmusLeonardoPOSDRUAltul

Cu privire la tipul de proiect în care au fost implicate şcolile, mai mult de jumătate

dintre persoanele chestionate (54%) au raportat faptul că şcolile lor au fost implicate în

proiecte de tip POSDRU, în timp de aproximativ un sfert (25%) au raportat că şcolile lor au

fost implicate în proiecte Comenius.


Grafic 4. De unde aţi aflat despre aceste proiecte?

De unde ati aflat de aceste proiecte?

51%

16%

15%

10% 4% 4%De la ISJDe pe internetDe la responsabilul proiectuluiDe la conducerea scoliiDe la alte cadre didacticeDintr-o alta sursa

În ceea ce priveşte sursa de unde a fost transmisă informaţia legată de proiectele

europene, puţin mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate (51%) afirmă că au aflat

de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, în timp ce doar 15%, respectiv 16% afirmă că au aflat de

pe internet sau de la responsabilul proiectului. De asemenea, 10% dintre cei chestionaţi

afirmă că au aflat de astfel de proiecte de la conducerea şcolii, iar 4% spun că au aflat de la

alte cadre didactice, respectiv din alte surse.


Grafic 5. Care a fost statutul şcolii dvs. în aceste proiecte?

Care a fost statutul scolii dvs. in aceste proiecte?

16%

35%

49%Initiatorul proiectului

Partener in proiect

Beneficiar al actiunilorproiectului

Cu privire la statutul şcolilor în proiectele din are au făcut parte, doar 16% raportează

că au fost iniţiator al proiectului, 35% raportează că au fost partener în proiect, iar marea

majoritate (49%) raportează că au fost beneficiari ai acţiunilor proiectului.


Grafic 6. Cine a beneficiat de activităţile acestor proiecte?

Beneficiarii proiectelor

37%

40%

19%4%

EleviiCadrele didacticeConducerea scoliiAlte persoane

Cu privire la beneficiarii proiectelor, majoritatea covârşitoare a persoanelor

chestionate au indicat către elevi şi cadrele didactice. Mult mai puţine persoane au menţionat

conducerea şcolii ca şi beneficiar. De asemenea, numărul mediu aproximativ de elevi care au

beneficiat direct de pe urma proiectelor este de 50 (md = 50), aşa cum rezultă din analiza

întrebării 12.


Grafic 7. În ce au constat beneficiile obţinute de elevi în urma acestor proiecte?

Beneficiile obtinute de elevi

2%26%

14%16%

17%

7%

14%4%

Nici unul

Materiale didactice

Schimburi de experienta cuscoli din taraSchimburi de experienta cuscoli din strainatateExcursii cu rol instructiv-educativScoli de vara

Participarea la lectiidemonstrativeAltele

În ceea ce priveşte beneficiile obţinute de elevi din aceste proiecte, de departe cele

mai importante sunt materialele didactice (26%), urmate de excursiile cu rol instructiv-

educativ şi schimburile de experienţă cu şcoli din ţară sau din străinătate.


Grafic 8. Care au fost principalele beneficii pe care le-au obţinut cadrele didactice în

urma participării în proiecte?

Care au fost principalele benefecii obtinute din proiecte?

1% 19%

23%

15%

19%

16%4%

3%

Nici unul

Materiale didactice pentru clasa

Cursuri de formare

Schimburi de experienta cu alticolegi din taraSchimburi de experienta cu alticolegi din strainatateParticiparea la conferinte

Beneficii financiare

Altele

În ceea ce priveşte principalele beneficii obţinute de cadrele didactice în urma

participării în proiecte, cele mai multe dintre persoanele chestionate au menţionat cursurile

de formare (23%), materialele didactice pentru clasă (19%), schimburile de experienţă cu alţi

colegi din ţară (15%) şi din străinătate (19%) şi participarea la conferinţe (16%). De

asemenea, conform răspunsurilor la întrebarea 15, numărul mediu al cadrelor didactice

implicate în aceste proiecte este de 7 (md = 7).


A2. Întrebări legate de cadrul material al desfăşurării activităţilor de predare

Grafic 9. Din punctul d-voastră de vedere, dotările şcolii d-voastră sunt:

Cu privire la dotările şcolilor, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate

(59,4%) afirmă că acestea sunt suficiente, 35,8% afirmă că sunt insuficiente, 4,7% afirmă că

sun mai mult decât suficiente şi nici o persoană chestionată nu a afirmat că dotările ar fi total

insuficiente.


Tabel 1. Materialele didactice de care dispune şcoala

Materiale didactice Insuficiente Nu dispunem de acestea

Manuale 24,2% 1,1%

Caiete 31,8% 21,8%

Culegeri 33% 11,7%

Atlase 53,7% 5,3%

Cărţi 47,8% 7,6%

Cu privire la materialele didactice de care dispun şcolile, situaţia se prezintă în felul

următor: aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate (53,7%, respectiv 47,8%)

consideră numărul de atlase şi cărţi de care dispun ca fiind insuficiente, în timp ce

aproximativ o treime din cei chestionaţi (31,8%, respectiv 33%) consideră numărul de caiete

şi culegeri ca fiind insuficient. De menţionat ar fi şi faptul că 24,2% dintre cei chestionaţi

consideră numărul manualelor disponibile ca fiind insuficiente. De asemenea, cele mai

ridicate procente al persoanelor care raportează că nu dispun de anumite materiale didactice

se înregistrează în cazul caietelor (21,8%) şi al culegerilor (11,7%).

Un alt lucru care merită amintit este legat de utilizarea calculatoarelor în şcoli. Astfel,

toate persoanele chestionare au afirmat că în şcoala lor există cel puţin un calculator

(întrebarea 22). Analizând răspunsurile legate de calculatoare mai în detaliu, putem

concluziona (pe baza valorilor medianei) că în şcolile chestionare există în medie 20 de

calculatoare (15 dintre ele fiind conectate la internet); dintre aceste calculatore, în medie 3

sunt dedicate cadrelor didactice (2 dintre ele fiind conectate la internet), iar 15 sunt dedicate

elevilor (12 dintre ele fiind conectate la internet).


Secţiunea B. Analiza descriptivă a întrebărilor de interes din chestionar – Întrebări

adresate cadrelor didactice

B1. Întrebări legate de proiectele externe

Grafic 1. Aţi participat la cel puţin un proiect susţinut cu fonduri europene?


Cu privire la participarea la proiecte susţinute cu fonduri europene, mai mult de

jumătate din cadrele didactice chestionate (56,2%) au raportat faptul că au participat la un

astfel de proiect


Grafic 2. Care a fost calitatea dvs. în acel proiect?

Calitatea dvs. in acel proiect

8%

21%

10%60%

1%Coordonator al proiectului

Membru in echipa demanagementExpert in cadrul proiectului

Beneficiar al proiectului

Alta

Legat de calitatea cadrelor didactice în proiectele din care au făcut parte, marea

majoritate (60%) au fost beneficiari ai proiectelor, în timp ce doar 21% au fost membri în

echipa de management. Procente mai reduse (8-10%) din cadrele didactice chestionate au

fost experţi în cadrul proiectelor, respectiv coordonatori ai proiectelor.


Grafic 3. Care au fost beneficiile pe care le-aţi avut în urma acestor proiecte?

Beneficii din urma proiectelor

28%

7%

18%7%

6%

7%

6%

3%

3%

15%

Participarea la cursuri deformareParticiparea la conferinte despecialitateObtinerea de materiale didactice

Obtinerea de carti si manuale

Mobilitati pentru dvs. in Romania

Mobilitati pentru dvs. instrainatateMobilitati pentru elevi in Romania

Mobilitati pentru elevi instrainatateBani

Puncte

În ceea ce priveşte beneficiile obţinute în urma proiectelor, trei beneficii se

distanţează clar: participarea la cursuri de formare (28%), obţinerea de materiale didactice

(18%) şi obţinerea de puncte (15%).


Grafic 4. Informaţii despre Uniunea Europeană

În ceea ce priveşte informaţiile despre Uniunea Europeană, mai mult de jumătate

dintre cadrele didactice chestionate (53,6%) au raportat faptul că în proiectele în care au

participat au fost prezentate informaţii despre Uniunea Europeană.


Grafic 5. Cum a fost abordată problematica UE în proiectele la care aţi participat?

Abordarea problematicii UE

17%

9%

31%18%

4%

1% 16%4%

Cursuri de formare peproblematica UE

Conferinte specializate despreUE

Primirea de materiale didacticedespre UE

Primirea de alte materiale despreUE

Implementarea unei materiioptionale UE

Implementarea unui moduldespre UE in cadrul uneidisciplineInserarea unor teme despre UE

Alta

Cu privire la modalitatea de abordare a problematicii UE în proiectele la care au

participat cadrele didactice, principala modalitate este primirea de materiale didactice despre

UE (31%), urmată la distanţă de primirea altor materiale despre UE (18%), cursuri de

formare pe problematica UE (17%) şi inserarea unor teme despre UE (16%).


Grafic 6. Utilitatea unui curs de formare pe problematica predării temelor UE

Cu privire la utilitatea unui curs de formare privind problematica predării unor teme

ce ţin de Uniunea Europeană, puţin mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate

(51,9%) îl consideră foarte util, iar 42,2% îl consideră util. Doar foarte puţini dintre cei

chestionaţi (3,8%) consideră că un astfel de curs nu ar fi util, respectiv că nu ar fi util deloc

(2,2%).


Grafic 7. Cum apreciaţi informaţiile despre UE prezente în programa disciplinei pe

care o predaţi?

În ceea ce priveşte informaţiile despre UE prezente în programele disciplinelor

predate de cadrele didactice chestionate, 37,4% le consideră suficiente, 50% le consideră ca

fiind prea puţine, iar 12,% le consideră ca fiind mult prea puţine sau chiar deloc.


B2. Întrebări legate de cadrul material al desfăşurării activităţilor de predare

Grafic 8. Cum apreciaţi numărul materialelor didactice de care dispuneţi pentru

predarea disciplinei/disciplinelor pe care le aveţi în norma didactică?

Legat de materialele didactice aflate la dispoziţia cadrelor didactice, 63,2% afirmă că

materialele de care dispun sunt insuficiente, în timp ce doar 34,1% afirmă că materialele sunt

suficiente. Procente mult mai reduse (2,2%, respectiv 0,5%) afirmă că au mai multe

materiale didactice decât au nevoie, respectiv că nu dispun de nici un material didactic.


Tabel 1. Calitatea materialelor didactice de care dispun cadrele didactice

Materiale didactice Materialele sunt foarte deteriorate

Nu dispun de acest material

Harta României 4,3% 1,1%

Harta fizică a Europei 1,6% 6%

Harta administrativă a Europei 4,7% 25,7%

Planşe cu ţările Europei 5,7% 43,7%

Cărţi, atlase turistice de prezentare a Europei 3,3% 36,8%

Jetoane cu informaţii specifice UE 6,5% 73,4%

Manuale despre UE 8,5% 60,2%

CD-uri cu material de prezentare UE 8,6% 65,7%

Materiale cu obiective turistice din UE 7% 55,8%

Materiale care prezintă obiceiuri din diferite ţări UE 5,1% 68,6%

Materiale de prezentare a diferitelor ţări din UE 4,6% 54,9%

Cu privire la materialele didactice de care dispun şcolile, se observă cu uşurinţă

faptul că foarte multe cadre didactice duc lipsă de materiale legate de Uniunea Europeană.

Specific, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate (între 54,9% şi 73,4%) au

raportat că nu dispun de manuale despre UE, de materiale de prezentare a diferitelor ţări din

UE sau de alte materiale mai interactive (CD-uri, jetoane) cu informaţii despre UE. Mai

puţine cadre didactice au raportat că nu deţin planşe cu ţările UE (43,7%), atlase turistice de

prezentare a Europei (36,8%) sau harta administrativă a Europei (25,7%).


Grafic 9. Mijloacele didactice necesare pentru creşterea eficienţei predării

problematicii UE

In vederea cresterii eficientei predarii problematicii UE, care sunt mijloacele didactice de care considerati ca aveti nevoie?

12%

12%

8%

8%3%4%12%

12%

9%

6%4% 10% 0%

Harti

Planse

Model de fise de lucru

Caiete speciale

Mulaje

Jetoane

Filme documentare

Manuale scolare despre UE

Carti, surse bibliografice

Acces la internet

Modele de planuri de lectie

Carti de didactica predariitemelor UEAlte mijloace

În ceea ce priveşte mijloacele necesare pentru creşterea eficienţei predării

problematicii UE, cele mai importante par a fi hărţile, planşele, filmele documentare şi

manualele şcolare despre UE (12% fiecare), urmate de cărţile de didactica predării temelor

UE (10%), a surselor bibliografice (9%) şi a modelelor de fişe de lucru, respectiv a caietelor

speciale (8% fiecare).


Secţiunea C. Comparaţia între mediul rural şi urban cu privire la dotările şcolii

C1. Dotările legate de cabinetele funcţionale

Tabel 1. Comparaţia privind cabinetul de Matematică

Rezultatele arată faptul că există diferenţe semnificative între mediul rural şi urban cu

privire la dotarea şcolilor cu cabinete de matematică: χ² (1) = 10.25, p < .01. Specific,

răspunsurile de tip „Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele

sunt prezentate şi în Graficul 1.


Grafic 1. Comparaţia privind cabinetul de Matematică


Tabel 2. Comparaţia privind cabinetul de Chimie


privire la dotarea şcolilor cu cabinete de chimie: χ² (1) = 26.12, p < .001. Specific,




Grafic 2. Comparaţia privind cabinetul de Chimie


Tabel 3. Comparaţia privind cabinetul de Fizică


privire la dotarea şcolilor cu cabinete de fizică: χ² (1) = 13.63, p < .001. Specific,




Grafic 3. Comparaţia privind cabinetul de Fizică


Tabel 4. Comparaţia privind cabinetul de Informatică

Rezultatele arată faptul că nu există diferenţe semnificative între mediul rural şi urban

cu privire la dotarea şcolilor cu cabinete de informatică: χ² (1) = .66, p > .05. Specific,

ambele răspunsuri apar cu aceeaşi frecvenţă atât în mediul rural, cât şi în cel urban.

Rezultatele sunt prezentate şi în Graficul 4.


Grafic 4. Comparaţia privind cabinetul de Informatică


Tabel 5. Comparaţia privind cabinetul de Ştiinţe Sociale


cu privire la dotarea şcolilor cu cabinete de ştiinţe sociale: χ² (1) = 2.56, p > .05. Specific,

ambele răspunsuri apar cu aceeaşi frecvenţă atât în mediul rural, cât şi în cel urban.

Rezultatele sunt prezentate şi în Graficul 5.


Grafic 5. Comparaţia privind cabinetul de Ştiinţe Sociale


Tabel 6. Comparaţia privind cabinetul de Istorie


cu privire la dotarea şcolilor cu cabinete de istorie: χ² (1) = .46, p > .05. Specific, ambele

răspunsuri apar cu aceeaşi frecvenţă atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Rezultatele sunt

prezentate şi în Graficul 6.


Grafic 6. Comparaţia privind cabinetul de Istorie


Tabel 7. Comparaţia privind cabinetul de Geografie


privire la dotarea şcolilor cu cabinete de istorie: χ² (1) = 4.38, p < .05. Specific, răspunsurile

de tip „Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele sunt prezentate

şi în Graficul 7.


Grafic 7. Comparaţia privind cabinetul de Geografie


C2. Dotările legate de aparatura electronică

Tabel 1. Comparaţia privind dotarea cu videoproiectoare


cu privire la dotarea şcolilor cu videoproiectoare: χ² (1) = 2.00, p > .05. Specific, ambele




Grafic 1. Comparaţia privind dotarea cu videoproiectoare


Tabel 2. Comparaţia privind dotarea cu aparate foto


privire la dotarea şcolilor cu aparate foto: χ² (1) = 4.78, p < .05. Specific, răspunsurile de tip

„Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele sunt prezentate şi în

Graficul 2.


Grafic 2. Comparaţia privind dotarea cu aparate foto


Tabel 3. Comparaţia privind dotarea cu camere video


cu privire la dotarea şcolilor cu camere video: χ² (1) = .07, p > .05. Specific, ambele




Grafic 3. Comparaţia privind dotarea cu camere video


Tabel 4. Comparaţia privind dotarea cu retroproiectoare


cu privire la dotarea şcolilor cu retroproiectoare: χ² (1) = 1.43, p > .05. Specific, ambele




Grafic 4. Comparaţia privind dotarea cu retroproiectoare


Tabel 5. Comparaţia privind dotarea cu imprimante alb-negru


cu privire la dotarea şcolilor cu imprimante alb-negru: χ² (1) = 1.06, p > .05. Specific, ambele




Grafic 5. Comparaţia privind dotarea cu imprimante alb-negru


Tabel 6. Comparaţia privind dotarea cu imprimante color


privire la dotarea şcolilor cu imprimante color: χ² (1) = 9.97, p < .01. Specific, răspunsurile

de tip „Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele sunt prezentate

şi în Graficul 6.


Grafic 6. Comparaţia privind dotarea cu imprimante color


Tabel 7. Comparaţia privind dotarea cu CD-playere


privire la dotarea şcolilor cu CD-playere: χ² (1) = 10.39, p < .01. Specific, răspunsurile de tip

„Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele sunt prezentate şi în

Graficul 7.


Grafic 7. Comparaţia privind dotarea cu CD-playere


C3. Dotările legate de !!nu ştiu cum le zice la astea!!

Tabel 1. Comparaţia privind sala de sport


privire la dotarea şcolilor cu săli de sport: χ² (1) = 20.86, p < .001. Specific, răspunsurile de


tip „Nu” apar mai frecvent în mediul rural decât în cel urban. Rezultatele sunt prezentate şi

în Graficul 1.


Grafic 1. Comparaţia privind sala de sport


Tabel 2. Comparaţia privind sala de spectacole


privire la dotarea şcolilor cu săli de spectacole: χ² (1) = 13.56, p < .001. Specific,




Grafic 2. Comparaţia privind sala de spectacole


Tabel 3. Comparaţia privind biblioteca

Rezultatele arată faptul că nu există diferenţe semnificative între mediul rural şi

urban cu privire la dotarea şcolilor cu biblioteci: χ² (1) = .34, p > .05. Specific, ambele




Grafic 3. Comparaţia privind biblioteca


Tabel 4. Comparaţia privind clubul pentru activităţi extraşcolare


privire la dotarea şcolilor cu săli de spectacole: χ² (1) = 13.96, p < .001. Specific,


Grafic 4. Comparaţia privind clubul pentru activităţi extraşcolare


Anexa 1: Chestionar adresat administraţiei scolii

(aici o să te rog să pui tu chestionarele fiindcă eu nu le am decât în format .pdf

şi se copiază aiurea în Word)


Anexa 2: Chestionar adresat cadrelor didactice

Increasing the visibility of the EU in the schools from ... · mai importante sunt materialele...

Documents

Transcript of Increasing the visibility of the EU in the schools from ... · mai importante sunt materialele...