IMPAC1UL CARIEREI DE SULF ASUPRA PARCULUI AA1IOAAL CLIMAAI 1. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE CarieradesulIdinMuntiiClimaniseaIlprintreprincipaliiIactoripoluantidin Romnia. Activittile de exploatare prin extractie au dus la transIormarea parametrilor mediului peosupraIatIoarteextins.PerimetrulaIectatcontinezonadeexploatareceseprezintsub Iormdetreptecircularesuccessive,puternicdestabilizate,aIectatedeprocesemeteoricesi gravitationale, Iavoriznd extinderea polurii; de asemenea sunt incluse zonele de depozitare ale materialuluirezultatnurmaprelucrriirociloradusedincarier,uzineminieresicldiri dezaIectate, diIerite instalatii de transport si prelucrare care dau un peisai cracteristic. Degairile sulIuroase duc la aparitia ploilor acide, la distrugerea vegetatiei, iar rurile din zon sunt poluate nntregime.Fenomenul unic devulcanocarst observantn cadrul Grotelor Luanei a disprutn urma activittilor de exploatare a zcmntului de sulI. MuntiiClimaniapartinceluimailunglantvulcanicstinsdinEuropa,situatpelatura intern a Carpatilor Orientali. Se ncadreaz n grupa sudic a celor mai tineri munti vulcanici de lanoidintar,cucraterestinseacumcca.1.8-5milioanedeaninurm,nCuaternarul inIerior.MuntiiClimanis-auIormatnPliocenulsuperior.Acumulriledelavsentindpe aproximativ 450 km si au aprut n urma unei intense activitti vulcanice, maniIestate n Neogen. Datorit constitutiei rocilor, MuntiiClimanisunt reprezentati de unstratovulcan (alternante de laveaglomeratesicenuse)sireprezintceamaiimportantmasavulcanicdinCarpatii Romnesti. 1.1 Asezare si limite MuntiiClimaniocupparteanord-vesticagrupeicentraleaCarpatilorOrientalisi reprezintcelmaiextinsmasivvulcanicdintaranoastr.SedesIsoarpedirectienord-vest sud-est.nnordsuntdelimitatidedepresiuneaVatraDorneisiMuntiiBrgului.Laestsunt delimitati de depresiunile Pltinis, Drgoiasa, Bilbor, Secu si Muntii Bistritei, iar la a sud deIileul Muresului (Toplita-Deda)i desparte de Muntii Gurghiului. nvest de continu cu Depresiunea Transilvaniei. 1.2 Geologie MasivulClimaniapartinearculuiandeziticaprutpecrustacontinentalablocurilor transilvan si pannonic, ca eIect al coliziunii cu placa euroasiatic. Catena vulcanic se spriiin pe unIundamentconstituitdinsisturicristalinesirocisedimentare,esteunlantvulcaniceuptiv, alctuit numai din produse vulcanice (lave, piroclastite si andezite). S-a aiunsla concluzia cnIundamentulmasivului se gseste unmare corp subvulcanic alctuit din diorite, porIirite si andezite subvulcanice. ManiIestrilesulIatarieneauimpregnatcusulInativrocilepiroclastitice.Dinoxidarea acestui gaz a rezultat sulIulnativ, caremai apoi s-a depus. Dinhidroxidarea sa avansat rezult acidulsulIuriccareatacrocileandeziticedndnasterelasulIaticudepuneredealuviunisub IormdeeIlorescente.SulIulapreangeneralcaimpregnatiediIuzsauncuibiri,nroci andezitice sau silicioase, Iormnd corpuri cu Iorme Ioarte variate. 1.3 Relief MuntiiClimaniaualtitudineamaximde2100matinsnVI.Pietrosulsise caracterizeaz prin asimetrie. Forma lor se aseamn cu un dreptunghi, cu lungimea de 60 km si ltimea de 30 km, avnd o supraIat de cca 2000 kmp. RelieIul se caracterizeaz prin prezenta a dou prti distincte: prima, reprezentat de zona central, ce prezint un platou larg ce urc pn la altitudinea de 1300-1600 m. Cupola si craterul suntbineconturate,orientatectrenord-estulmasivului.Craterulestestins,largde10kmsi adncde800m.Datoriteroziunii,marginilecrateruluiaucptataspectesinuoase.niurul conurilordeandezite,careaiungpanlaaltitudinide1800-2100m,sentindpodisuride aglomerate vulcanice - denivelate cu 300 - 400 m, piroclastite, cenus. n interiorul acesti crater apreu/apar cteva vrIuri mai mici precum Iostul Negoiul Romnesc si Pietricelul.A doua zon este reprezentat de zona vulcano-sedimentar ce nconioar zona central. Negoiul Unguresc - Pietrosul, cu relieI alpin total deosebit, reprezint partea cea mai important aClimanului,cuocreastanord-vest-sud-estcesentindepeolungimede4km,atingnd nltimile celemaimari dinmasiv.Aceast creast este alctiut din stive delave andezitice si grohotisuri. n iurul masivului central predomin supreIetele plane, domoale, mpdurite, etaiate, cu vi largi nu prea adncite. n partea nordic masivul prezint cldri glaciare si este mai este mai abrupt, mai Iragmentat.MuntiiClimanireprezintsinguriimuntivulcanicidinRomniacepoartamprenta glaciatiunii cuaternare, ale crei urme se pot identiIica n sectoarele cu masivitate si nltime mai mare.RelieIulglaciarestereprezentatgrohotisurisidecircurileglaciare(celmaibine reprezentate pe versantul nordic, n zona Retitisului), suspendate la altutudini de peste 1800 m. Aglomeratele si tuIurile siliciIiate, caolinizate si limonitizate au Iavorizat aparitia grotelor Luanei, unicenlume, custalactite sistalagmitemetalice,iar aglomeratiile din zonelenalte au duslasculptarea'statuilorcimentate,rotuniite,Iormatedincenusiconsolidate:Doisprezece Apostoli, Cetatea Tmului, Dragonii din Pietrele Rosii, Ciungetu. Vulcanocarstul:estereprezentatderelieIulvulcanicspeciIicMuntilorClimanice cuprinde si stlpi, ace, coloane prismatice, ziduri, saltele eoliene`, blocuri sIerice, acumulri de blocuridezagregate.Pelaturasud-esticsentlnesteexo-vulcano-carstullaIlisoara, Voievodeasa, Pltinis si este reprezentat de: lapiezuri, alveole, polii, roci perIorate, doline, uvale. Deasemeneaendo-vulcano-carstulerareprezentatde12grote-GroteleLuanei,diIeriteca evolutie,cutuIuri,lave,aglomerate-cuomarepermeabilitate.Vulcanocrstulreprezintaun Ienomenunicnlume,descoperitinMuntiiClimanicaurmareaprospectiunilorminieredin zon, disprut n urma activittilor de exploatare. 1.3 Clim Masivul se ncadreaz n climatul montan caracterizat sub aspect termic drept rece iar sub aspecthidric,moderatuscat(BndiuC.,DonitN.,1998).Amplitudiniletermiceanualesunt cuprinsentre15,1-24,9C.Temperaturamedieanualestecuprinsntre2,4-4,0C:la altitudinidepeste1.700msuntspeciIicetemperaturimediianualemaimicide0Csi precipitatii de peste 1.000 mm/an. Iernile sunt geroase si lungi, iar stratul de zpad (intre 50-100 m) persist pe alocuri chiar 200 zile/an. La altitudini mai mici temperaturile medii anuale aiung pn la 6 C, pentru ca precipitatiile s scad pn la 700 mm/an. Inversiuniletermicesuntevidente,attsubraportulIrecventeilorctsialintensitatiisi duratei.AcesteaseproducnconditiidepresiuneatmosIericridicat,cersenin,lipsatotala precipitatiilor.S-aobservatnClimani,cinversiunilecuduratamaimarede24deore,auo Irecventa de 14, Iiind o caracteristic special ntlnit n acesti munti. 1.5 Hidrografie MasivulClimani,prinIormasistructurasaspeciIicvulcanilor,determinapelecare izvorscdeaicis-sidesIsoarcursurileradiar.RulNeagraSaruluisiadunapeledepe IlanculnordicalClimanuluidininteriorulcrateruluivulcanic,prezintnumeroasecascade: 'Retitisului, 'Duruitoarea de pe Buca precum si numerosi aIluenti ce izvorsc din perimetrul Iosteiexploatriminiere,IiindastIelrulcelmaiaIectatdeactivtileminieredelacarierade sulI.Depeparteanord-vesticapelesuntadunatedeDornasideaIluentiisi.Flanculsudical Climanului e drenat de ruri mai dese cu vi largi. La est se ntlnesc: prul Rstolita, Toplita, Ilva,Climnelul,Zebracul,Mermezelul,Tihu.LabazavrIuluiRetitis,spreToplita,seaIl laculIezerulRetitis(laaltitudineade1970m),lacdebarainaturaldincareizvorsteprul Puturosul. Flancul sudic este mai domol, ca atere rurile au un cursmaibland. De asemenea se ntlnesclacurile:TulZnelor,laculdebaraiartiIicialColibita,laculderetentieDumitrelul (acum secat). Numeroase ape munerale apar aici la supraIat (Dorna, Stnceni). 1.6 Vegetatie Vegetatiaalctuiesteunbrularg,discontinuuniurulmasivului.Deasemeneavilesi interIluviilesuntbinempduritepnla1800mpeversantulsudicsipnla17001750 altitudine pe celnordic. Lanltimimaimari, psunile alpine cuIloriIiraveiaulocul pdurilor de molid (ce urc de la 1000 m. altitudine). Se ntlnesc specii de margarete, angelica, clopotei, brndusele viorii, ciubotica cucului, tuIe de mces, de aIin, de alun, Igute, merisoare. n zona de trceredelamolidlapsunisentlnesc:zmbrul(Pinuscembra)(rspanditdoarpeversantul Nordic,nlocuristncoasesigreuaccesibile),scorusul,mcesul,pducelul,alunul,rutisorul. Deasuprapduriidemolidsentlnesteineapnul(delaaltitudineade1350m-Bistriciorul, dominant Iiind la altutudinea de 1850 m), aninul, sisinei de munte, ienupr pitic, buior de munte, splcioasa, muschi si rogozuri. La altutudini mai mici molidul se amestec cu Iagetele alturi de plmnrit, crucea voinicului si voirele. S-au evidentiat 22 de specii de ciuperci (Tnase, 2005). SpeciIicacestormuntisuntmlastinileturboaseaIlatelaaltitudinimaiioase(PoianaStampei, Sarul Dornei, Bilbor). De asemenea se ntlnesc numeroase specii rare: Pinus cembra, TriIoistea, Otrtelul de balt, si unice: Linnais boreali. 1.7 Faun Faunaesteceaapdurilordersinoasesiapsuniloralpine.AuIostidentiIicate236 specii denevertebrate (dou Iiindspeciinoi pentru stiint, alte trei speciiIiindidentiIicate doar nMuntiiAlpi),cetriescmaialesnsoluldinpduriledeconiIere.Dintrereptiledegsesc: viperesisarpeledealun.napeesteIrecventpstrvul,lostrita,lipanuliucussividra. Animalele ce sentlnesc sunt: ursulbrun, ursulsur, rsul,iderul, porculmistret,lupul,vulpea, bursucul,cerbul,cprioara,iepurele,prsul,soareceledepdure.Deasemanea,nacestimunti este prezent o arie variat de psri: cocosul de munte, cocosul de mesteacn, ginusa de alun, mierla, pitulicea, uluiul porumbar, acvila tiptoare, specii de lilieci, etc. 1.8 Soluri SediIerentiaznIunctiedenaturasubstratului.Grosimilesuntde8-15cm,rarmai proIunde,permeabile,cuunbuncoeIicientpentruaersiap,cucalittiIavorabiledezvoltrii covoriluivegetal.pH-ulestemoderat,iniurde5.Sentlnescclaseledesoluri:cambisoluri, spodosoluri,cesustinuncorpIorestierdeninterIerentpdure-Iormatiunierbiaceebine dezvoltat (Lupasu, 1993). Slaba nclinare si existenta ierburilor dese Iavorizearz stationarea apei si acumularea materialului brut. S-aueIectuatsondeie(Iancu,1976)sis-aaiunslaconcluziac,MuntiiClimaniprezint urmatoarele unitati taxonomice de sol: andosol tipicpe depozite de pant de grosime ridicat, Iormatdinpiroclastitehidrotermalizate,cuvolumedaIicmiilociuoligomezobazic, oligomezotroIic,deproductivitatemiilocie,brunacidcriptospodic(andic)-pedepozitegroase depiroclastite,miilocii,proIunde,cuvolumedaIicmiilociusimare,oligobazic,oligotroIic,de productivitate miilocie, cumoder - humusbrut sibrunIeriiluvial podzolic (andic) - pe depozite deandezitecupiroxeni,cuvolumIiziologicmic,extremoligobazic,oligotroIic,de productivitate inIerioara, cu humus brut. 1.9 Rezervatii natural Pentruproteiaraacestorrezervatii,s-anIiintatParculNationalMuntiiClimani, ConIormprevederilorONGnr.236/2000,PNCIacepartedincategoriaparcurilornationale. Dup o lupt de mai bine de 13 ani, prin Hotrrea Guvernamental nr. 230/2003.04.03, privind delimitarearezervatiilorbiosIerei,parcurilornationalesinaturalesiconstituireaadministratiei acestora,aIostrecunoscutParculNationalClimani,astIels-austabilitlimitele(4701`49.17-47014`51.70latitudinenordicsi2500`19.92-2501947.11longitudineestic)si administratiaacestui parc astIel: 15 persoanedirector, seI paz, economist, responsabil relatii cucomunittilesieducatieecologic,biolog,specialistntehnologiainIormatieisi9agentide teren. PNC contine dou categorii de arii proteiate: categoria I si a-II- a IUCN, ntinzndu-se pe osupraIatde24.041ha.AreosupraIattotalaIonduluiIorestierde16.211,67dintotalul parcului. Perimetrul minier ocup, din anul 1975, 297,7 ha, reprezentnd 1 din supraIata total a parcului. 1.Rezervatiastiintificde1nepeniscuPinusCembra:estedesemnatcarezervatie prinDecizia433/1971aComitetuluiExecutivalConsiliuluiJudeteanSuceava,evidentiatn Legea 5/200. Rezervata este deosebit deimportant pentru asociatiavegetal din Romniasise ntinde pe o supreIat de 872 ha. 2.RezervatiaPiatraCusmeiesteostncmasiv,buclat.Seamncuocupoln Iormdecciul.AlturideeaseaIlPiatraScris(1931m),singurullocdintarundese ntlnea Linnae borealis, un arbust mic, circumpolar, cu clopotei alb-aurii, ntlnit n pdurile de molid din vestul masivului. 3.RezervatiapeisagisticIezerulClinanului:adapostesteunlacdebarainatural,ce se ntinde pe o supreIat de 208.7 m. 4.TulZnelorreprezintunlacdenivatiepopulatcupstrvi,aIlatpeIlanculsud-estic, la nord de Poiana Lung. 5.RezervatiaClimanaIostinIiintatprindeciziaComitetuluipoularaliudetului SuceavasicuprindesectoruldintreVrIurile:Iancului-BradulCiont-Retitis.Acestsector continenumeroasecldriglaciaresuspendatesipraienspumate.Pelangaspectele peisagistice, aceast rezervatie contine un arbore natural, unic n tar, ce reprezint o combinatie ntremolid si zmbru. De asemenea sentlnesc exemplare de anin demunte, scorus de munte, larice(cunltimidepeste22msidiameteudepeste60cm),smrdarularbustocrotit, ghintura, degetrutul, ciubotica (ntlnitntre Retitis si Pietricelul). De asemenea este proteiat Iauna: ursi, cerbi carpatini, lupi, rsi, ideri, vulpi, vevetite, etc. 6.Rezervatiageologic~DoisprezeceApostoliesteorezervatiegeologicsi geomorIologiccecuprindecomplexulderocieruptiveunicecuIormezoomorIesi antropomorIe,ulteriorIormateprinmodelareeolian.AIostnIiintatprindecizia433/1971si esteunicnBucovina.Rezervatiasentindepeaproximativ200hasiaIostcreatpentrua proteia att aceste stnci cat si cocosul de mesteacn. 7.Zonedeconservarespeciale:cuprindosupraIatdeIondIorestierde8.531.3hace contin cele mai valoroase elemente ale patrimoniului. n aceste zone se interzice orice Iorm de exploatare sau utilizare a resurselor naturale si orice Iorm de Iolosire a terenurilor. 2. EXPLOATAREA DE SULF 2.1 Conditiile nceperii activittilor de exploatare Zcmntul de sulI din nordul Muntilor Climani este, din punct de vedere administrativ, situat pe teritoriul comunei Sarul Dornei. Primele ncercri de descoperire si punere n valoare a sulIuluinativ dateaz dinsc. XVI- XVII. PrimeleinIormatiiscrise sunt din anul 1854 cand P.J. Kermnitsky a publicat o comunicare despre o ivire de sulI n zona Negoiul. n iurul anului 1905 s-a spat un put si o galerie, de ctre ingineri olandezi. B. Becu (1934) ce a investighat ivirile de sulI si a Icut propuneri de lucrri miniere si de Iorai de mic adncime n zona vrIului Retitis si a lacului Iezer. n perioada 1951-1953, Departamentul Industriei locale din M.A.I. a redeschis o parte din lucrrile vechi din versantul nordic si sudic la Retitisului, dar Iar a obtine rezultate. De asemeneantreprinderiledeGospodrireOrseneascToplitasiCmpulungauexecutatlucrri ce nu au dat rezultate. n 1953 I.G.E.X. ncepe cercetarea oxizilor deIier din zon, darlucrrile suntntrerupte panlaconstruireaunuidrumdeacces(1959).Sentocmesteohart(C.Stanciu,I.Teodoru, I.Berbeleac,C.Brestoiu,C.Costache)aNegoiuluiRomnescpecarelconsiderauIormatdin andezitehidrotermalizate,limonitizrileintenseleconsiderauplriadeIieraunuimare zcmntdesulIuricomplexe.Abiananul1960aparprimleindiciidesupraIatlegatede existentaunuizcmntdesulI.ForeieleexecutateulteriorauaiutatleidentiIicarea piroclastitelor impregnate cu sulI. n anul 1970s-aunceput activittile de exploatare deoarece era perioadan care chimia reprezentamotoruleconomieinationaleIaptdeneuchipuitIaracidsulIuricsicelelalte preparatealesulIului.Cererepepiateramare,sulIuleraextremdecutat,astIelpagubelece erau provocatemediului auIost negliiate primndinteresele economice. ntre timp demersulse dovedestenerentabilsilucrriledeopresc.RezultatulIinal:mediuextremdepoluatsipeisai dezolant. 2.2 Modalitti si metode de exploatare Primetrele miniere se aIlau n zona vrIurilor (Iostul) Negoiul Romnesc (1883 m) si Pierticelul (1990 m): 2.2.1. Extractie: Metode de extrectie aIost stabilit de STE 81-200 A, aprobat prin Decretul174/1978.S-arealizatcuaiutorulutilaielorgrele,prinmetodasectiunilororizontale, reprezentate prin Iise de treapt la echidistanta de 10 m. n teren ncepnd 1560 m, cariera a Iost spat n trepte de nltimi de 20 m., astIel ncet la intervalul 1560-1820 m, treptele de exploatare aunltimide20miarnintevalul1560-1420trepteleaveaunltimide10m.nsensulde avansare dela estlavestnltimile treptelor erau de 10m, (cazul treptei 1560) carea a aiunsla 1570,pecentrulcarierei.Urcareatreptelorcatrevestsedatorapragurilorderocmaidur. Practic treptele realizate reprezint supraIete ondulatate, n urcare dela est spre vest cu pnla 10m, ceea ce aIcut ca rezervele gsiten trepte s apartinla dou trepte proiectate astIel:n cazul cnd o treapt cu nltimea de 10 m a urcat cu 5 m, rezerva gsit n iumtatea inIerioar a trepteiapartineaiumttiisuperioareatrepteiproiectate,iarrezervadeschisniumtatea superioar a treptei spate, apartinea treptei superioare proiectate. Acest Iapt aveaimportantn programarea realizarea productiei de roc de sulI. ExploatareacorpurilorsiramiIicatiilorcugrosimisub10msiintercalatiilormicisi miilocii,puneaproblemediIicile,nsensulcresteriidilutieisiapierderilor.Dilutiamedie realizat la nceputul exploatrilor era de 32 iar pierderile se ridicau la 25. Aceasta situatie se datora mposibilittii exploatrii selective n numeroase cazuri datorit mai multor Iactori: -propriettileIizico-mecaniceslabealerocilordincursulsiacoperisulcorpurilorde minereu, de pe Ilancul sudic al carierei, roci carecaterizate prin proprietti hidroIobe, aIectate de dezagregarerapid,instabilitatetaluzelorcenupermiteauspareabratelorscurtepentru exploatarea selectiv; -numrulinsuIicientalexcavatoarelortermicecucupade2.5mc.,necesarepentru exploatarea selectiv.AstIel,exploatareaselectivnuputeaIirealizatdeseori,recurgndu-sedoarla sectionareacucupeleexcavatorului,Iolosindu-seunghiuriledecurgerediIeritealesteriluluisi alerocilordesulI.DiIiculttiletehnicentlniteleexploatareaselectivdarsimorIologia corpurilorderocdesulIaratacexploatareancarieraacestuizcmntnueraadecvat, lucru observat si n urma constatrii consumului mare de carburanti, clima neIavorabil carierei, uzurapermanentaparculuiauto,aexcavatoarelorsimaialesnurmaconstatriivolumului marededecopertri,poluareasidegradareamediului.MasiniledeIoraieraudeasemenea sensibile iar mediul propus de Muntii Climani nu era tocmai Iavorabil. 2.2.2.Sparensubteran:exploatareasulIuluiprinspare,asemntorminelor,nu eraposibildincauzagazelortoxicecesedegaiau(hidrogensulIurat)sicareputeauprovoca moartea multor mineri. Dar, germanul Hermann Frash (18521914), a descoperit n anul 1891, un nou procedeu ce consta n trimitearea aburului sub presuine n zcmant, cu aiutorul sondelor. Acest aburtopea sulIul si l arunca la supraIat unde se solidiIica aproape n stare pur. n urma Iolosirii acestui procedeu, nsemnate arii limitroIe erau puternic aIectate de prezenta sulIului. Pe lang poluarea intens a solului si a apei, era aIectat si calitatea aerului. Pentru zcmntul dela NegoiulRomnesc,aceast tehnic reprezenta o perspectiv de viitor,nconditiilencarevaloareagraduluideasigurarecureserveerapeoperioad ndelungat- 99 de ani n 1993 si 56 de ani n 2001. 2.3.1. Ceologia zcmntului: Lucrrile de exploatare din versantul sudic al vrfului Aegoiul Romnesc ce aveau adncimi de peste 100 m, minim de 50 m au dus la identiIicareacorpurilorimpregnatecusulInativsicupirit.Acesteaerauconsiderateparte component ce Iorma zcamantul Negoiul Romnesc. Ulterior s-a constatat c aceste corpuri de extindeau spre sud, n zona VI. Pietricelul. De asemenea au Iost puse n evident si n sectoarele Nicovala si Iezer. VI. Negoiul Romnesc era Iormat din andezite piroxentice si produsele lor de explozie iar VI. Pietricelul este alctuit din andezite cu biotit si cuart. SulIul aprea n general ca impregnatiediIuzsauncuibiri,nrociandeziticesausilicioase,IormndcorpuricuIorme Ioarte variate.2.3.2.Morfologiacorpurilordeminereu:sedatoracombinatieiIactorilor tectonici(sistemuldeIaliiprimare,Iisuraprimaralavelorandezitice)cuceipetrograIici (alternanta aglomeratelor cu andezitele piroxentice). Zona exploatat a evidentiat un singur corp estic, echivelent cu corpurile 'h si 'e. Corpul 'h a Iost identiIicat n treptele 1560 m, 1550 m si 1540, reprezentnd ramiIicatia principal din corpul estic, iar corpul 'e reprezint nsusi corpul estic vertical, cu coama la cota 1558 m si baza, sub cub cota 1400, pe nltime de peste 150 m. Corpul 'h de la 1530 m si 1520 m, n partea sudic a carierei, Icea corp comun cu corpul 'e n cadrul copului estic. Corpul avea o orientere N-NVS-SE, aproape transversal pe carier, putndu-se acum observa n taluzul sudic al treptelor 1540, 1530, 1520, n taluzul nordic al treptelor 1550, 1540, 1530, 1520 precum si n treptele inIerioare: 1510, 1500. Corpul 'e are o alungire NV-SE. Coama copului era vlurit, aprnd la cote altimetrice diIerite. n taluzul sudic al carierei, coama se aIla la cota de 1545 m, n nord la cota 1558 m iar n miilocul carierei coboara la cota 1520 m. Grosimea maxim a corpului exploatat era de 48 m n treapta 1530 si scdea la 15 m n taluzul sudic al carierei. Corpul avea o grosime variabil, cu ngrosri si subtieri, Iapt ce demonstra Iluxul cantitativ inegal al materiei iniectete n plan orizontal si vertical. n procesul de punere n loc a hidrotermelor, s-au Iormat ramiIicatii si digitatii, legate n maioritate de coama copului. Una din ramiIicatii a Iost bine dezvoltat, extinzndu-se spre vest pn la 215 m. reprezentnd corpul exploatat n treptele 1540, 1550, 1560 si 1570. RamiIicatia principal prezentat a rezultat n urma iniectrii unor solutii hipotermale bogate n sulI, evadate din corpul principal, pe Iisurile primare ale rocilor andezitice. mbinarea acestei ramiIicatii cu corpul principal este vizibil la nivelul treptei 1530, nclinarea este ondulatorie, variind ntre 0 grade si 50 grade spre est. Grosimea normal maxim a Iost de 20 m n treapta 1560, minim de 1 m n treapta 1540, iar ltimea maxim de 120 m n treapta 1560 altitudine. n taluzele sudice ramiIicatia a Iost subtire, aplatizat pn la 1 m. Volumul si energia redus, nu au permis conctruirea unui drum apropiat de vertical ca n cazul copului principal, ci un drum slab nclinat, ondulat, conturat de Iisura lavelor andezitice, rezultnd ramiIicatii cu nclinri mici, dnd impresia de nivele. Acest mod de punere n loc a ramiIicatiior este speciIic zonelor cu roci andezitice din partea cental-sudic a carierei, n timp ce, n nord, rocile silicioase (mai poroase) au permis dezvoltarea pe vertical a copului principal, dnd astIel mai putine ramiIicatii. 2.3.3. 1ectonica zcmantului: n anul 1993, n cadrul zcmntului s-au eIectuat msurtori tectonice ce au dus la concluzia c Iisurile ce aIectau andezitele erau Iisuri de spriiin ale unor Ialii maiore directianate NV-SE. AstIel se poate ntelege Iorma si extinderea zcmntului de sulI dar si directionarea lucrrilor miniere. 2.3.4. Economia zcmntultui: nceperea lucrrilor pentru punerea n exploatare a sectoruluianalizats-aIacutnbazaHCMnr.770/1970,princares-aaprobatexploatareasi experimentatea tehnologiilor de lucru. Valoarea investitiei initiale a Iost de 243500 mii rol pentru o capacitate de productie de 200 mii tone/an de minereu brut. Prin HCM 1725/1974 s-a aprobat investitiatotalde765,8milioanederol,pentrucapacitateade920miitonedeminereude sulI/an,etapcareincludeasumasicapacitateaprevzutinitial.AstIels-asolicitattrecereala etapa a -II- a (1930) de ampliIicare a ntregului obiectiv (inclusive de raIinare a sulIului) la 2150 mii tone/an ,dar distantele mari ntre Iabricile de acid sulIuric si carier am impiedicat punerea n aplicare a noilor planuri. 2.3.5.1ehnologiidelucru:Probeletehnologicealeinstalatieiaunceputnanul 1982peinstalatiaindustrialsis-aaiunslaconcluziacaceatehnologienuputeastalabaza valoriIicriizcmantului.CercetrileI.P.BucurestiauIinalizatcuomologareaprocesului tehnologic: 'Obtinerea sulIului tehnic topit din minereul de Climani, la 5.06.1984 care ulterior s-a descoperit c e mult mai costisitor decat procesul Iolosit n Polonia. Tehnologia prevedea: 1.Fazadetopire:preluctareaterminceddeaunprodussolid-lichid1/2,5cuun continutmediudesulIde55,nautoclaveleexistente,adaptatelanecesittileprocesuluicu mentinereasistemuluideagitare(47rot/min)nscopulobtineriisulIuluitopitprininiectiede abursaturatla3,5barri.ProcesulnecesitaadugareaunorreactivispeciIiciprecummotorin saturatcusulI,solutiedetripoliIosIatidesodium,corectrideph(NaCo3,H2SO496,HCl 36), dup care avea loc topirea sulIului la 140 0C, urmat de evacuarea sulIului brut topit 90. 2. Faza de granulare: Dup depresurizaren urma agitrii, o parte dinsulIulneevacuat se transIorma n granule cu un continut mediu de 60 sulI. 3. Faza de separare a granulelor de steril: continutul de granule de sulI si steril cu ap se descrca pe o sit vibratorie. Separarea avea loc sub un iet de ap CeletreietpesedesIsurauntr-unintervaldetimpde200minsiaveaurmtoarele randamente:a) randament de extraxtie a sulIului topit: 60 cu continut de sulI de 90.b) randament de extractie a sulIului n granule de 20 cu continut de sulI de 60. c) cantitatea de sulI rmasn steril era de 20 din cantitatea de sulI supus procesului de tratare termic. 2.3.. Parametrii carierei: Volumul total al carierei cuprinda 79.917 mii mc.. Proiectia carierei a avut urmtorii parametrii: - talpa carierei situat la 1420 m. (treapta a XVII- a) -bordurilecarierei,denltimidiIerite,cuprindentre1840m.ndreptulVI.Negoiul Romnesc, scznd treptat pn la 1560 m, iar pe versantul opus, de la 1740 m. pan la 1560 m. - declivitatea sistemelor de trepte pe luneta deIinitiv cuprinsntre 550 penltimea de 1420-1560m,de450penltimeade1560-1680altitudineside300350penltimilede deasupra cotei de 1680 altitudine. - unghiul de taluz al treptelor n lucru de 750. - Unghiul de stabilitate al rocilor din taluz pentru un nivel de sigurant de 1,5 de 680. S-a constatat c n cazul unei lunete care ar respecta declivittile recomandate ar conduce la o Iorm general de potcoav. Cteva surpri de trepte au determinat ca n timpul executiei s sescgimbegeometriacarierei.Deztabilizareamaterialuluiducealablocareaunortrepte,astIel, ICIPLICIM Craiova au elaborat un studiu: 'Optimizarea exploatrii zcmntului de sulI din M-tiiClimaninconditiilereduceriicombustibilului(87/C34-200),avnduncapitolcetrata inIluenta degradrii n timp a rocilor si implicit stabilitatea taluzelor. Dinconsiderentetehnico-economice,nanul1985studiuldeIundamentare'Lucrri pentrumbunttireaIluxului tehnologicncarier sinstalatia de prelucrare (BM 29-30/AR) , stabileste capacitatea anual de productie la 1 milion de tone de roc cu sulI, Ir STE 81-200 cu 2.150.000 tone/an. Carieraestedeschisprinmaimultebransedelegturdindrumulprincipal,grupate astIel t s poat deservi unui numr ct mai mare de trepte. Este realizat ntr-un sistem inelar, nIunctiedeIormaneregulatpecareoprezentazcmntulsiareontinderemaximdup directia N-S de 900m si dup directia V-E de 230m. DatoritIormei de chiuvet a carierei de extinderepeversentulesticalMasivuluiNegoiulRomnesc,situatdeasupreasisubnivelul Prului Puturosu, lucrrile erau alctuite din dou sisteme inelare distincte: 1.sistemuldetrenseedepregtiresemiinelaraltreptelorcariereisituatedeasupracotei 1560m.; 2.sistemuldetrenseeinelarerealizatedinplanulnclinatdinextremitateaestica zcmntului pentru portiunea situat deasupra cotei 1560 m. Drumulprincipaldecirculatierutieresterealizatpeconturulcarierei,nIunctiede conIiguratiaterenului.nparteasuperioarocolestemasivulprinparteavesti,urcndpnpa cota 1840 m. 2.3.7.1ehnologiadeexcavare:Trepteledelucruncepdelacota1420m.(cota tunelului auto) pn la 1820 m, au nltimi de 10 m sau 20 m n Iunctie de urmtoarele criterii: - nltimea de 20mntre cotele 1560m.si 1820m. adoptat ca optim pentru excavarea rocilor sterile acoperite; - nltimea de 10 m. ntre cotele 1560 m. si 1420 m. adoptat ca optim pentru excavarea rocii de sulI. Tehnologia corespunztoare celor dou nltimi de treap era similar: - derocarea cu exploziv de tipul AM 1 amplasat n guri de sond de diametru 250 mm.; - apropierea materialului derocat ce se mprstia la mpuscturi, cu aiutorul buldozerelor; - ncrcarea materialului cu excavatorul cu lingur dreapt ce avea cup de 4,6 mc.; transportul rocii cu sulI la prepararea si depozitarea sterilului la hald, cu autobasculante de 20 si 40 tone; -haldadiriiatprinmpingereamaterialuluicubuldozerul,materialulserostogoleape taluzul natural al depozitului, pe directia de avansare a acestuia. Spatiile de lucru cerute de tehnologia de excavare aveau valorile:- B-26 la un unghi al taluzelor materialului puscat de 200- B-35 la un unghi al taluzelor materialului puscat de 350- ltime cii de transport de (a)- ltimea spatiului de sigurant la marginea treptei de:- materialul integrat n stocul excavatorului:- unghiul de taluz al treptelor n lucru(a) H 10 m...h 20 m. 48 m...... 65 m. 37 m...... 49 m. 37 m...... 49 m. 8 m...... 15 m. 3 m...... 5 m. 28 m.... 41 m. total 750 .... 750 Declivitatea deIinitiv a lunetei cariarei: - ntre cotele 14201560 m.: 550; - ntre cotele 15601680 m.: 450; - deasupra cotei 1680 m.: 300-350. Ordinea de exploatare aIost stabilit prin extragerea concomitent dinmaimulte trepte, plasndunulsaudouintrnduri.AplicareantotalitateatehnologieiprezentatenuaIost posibildatoritconditiiordiIeritentlnitepeteren,nraportcuceleteoreticestabiliteladata ntocmirii documentatiei de executie. DatoritsistemuluideIicitar,s-auIcutcercetrispreoptimizareaproceselor,pentru obtinerea unor concentrate mai bogate, cu peste 65 sulI (minima acceptat). nsatatia de topire era mai bine Iolosit la depozitare. 2.3.8. Inconveniente: -PrezentaacumulriloracviIereaudeterminatimportanteeruptiideapsipietre.n carierseevidentiauacumulrideapncursulexcavatiilordepeIlanculvesticalcarierei,n zonadeizvortrapruluiPuturosu,nrocasilicioascucaolinsinandezitelealteratecu sulIuriundeapanamesteccurocamoalealteratcreeaproblemedetransortutilaielor, ngreunnd si puscarea.- n ultimii ani de exploatare, probleme cu acumulrile statice de ap s-au mai nregistrat prepondrentnzonanordic,dinapropiereagalerieisituatelanivelultrepteiVII(1490m)(de obicei Iormate n rocile silicioase, datorit impermebilizrii acestora cu caolin). - ncepnd din perioada 1974-1979 dar s-au produs numeroase alunecri de teren, cauzate de scurgerea brusc a rocilor mbibate cu ap, n treptele V, VIII, IX. Caolinizri si acumulri de ap se ntlneau n cursul unor minereuri de Iier, preponderent pe treptele VIII- XII ce produceau alunecrimasive.Fenomenulaluatamploarepemsuradestabilizriitreptelor,nprezent procesele gravitatiobale ntlnindu-se pe maioritatea treptelor.-Sistemeleprovocatedepuscrilemasiveauavutcarezultatcoborreanivelului hirdrostatic, att n carier ct si n zonele limitroIe, la 1-2 km de locul detonrilor. De exemplu, puscareauneigalerii,naugust1982,subcorpuldesulIdintreapta1550,adeterminatsecarea pentru cteva luni a apei evacuate prin galeria XX bis. -Datoritprocesuluidealterarearelocdesprinderea,curgerea,alunecareasiprbusirea materialului din taluz si aglomerarea lui la baza taluzului ce a avut dublu eIect: 1. reducerea unghiului initial al taluzului treptei de exploatare; 2. micsorarea ltimii platIormei de lucru, aiungnd pn la nchidera unor trepte pn la o anumin lungime.-OaltaproblemsemnalatdedelegatiasoviaticcondusdedirectorulInstitutului UnionaldeCercetareStiintiIicsiProiectarepentruIndustriaSulIuluiaIostdatdeaplicatea uneischemegresitedeexploatareesulIuluivulcaniclaEMClimaniiarnsusiIaptulc minereuleradesulIvulcanic,oriceschems-arIiaplicat,nus-arIiputut obtineovaloriIicare economic cu un concentret de sulI mai mic de 65. - Pentru asigurarea unui regim constant n preparare trebuia ralizat un depozit intermediar deminereucasaasigureoalimentarecuroclaparametriictmaiconstanti(nuseadmitea alimentarea cu minereu Ioarte srac). -DeoareceproceselelareceeraumaiieItineeranevoiedenbunttireaprocesuluide Ilotatie. -TopitoareledelaEMClimaninueraucorespunztoare,eramaiutilladepozitare.- Filtrulsubpresiune,necesarpentruveriIicareaIiltrriisistabilireacalittiisulIuluiobtinut,nu Iunctiona. -TehnologiiledeoptimizarenuaupututIiaplicatedinlipsadecombustibil,dincauza epuizrii Iondurilor de investitii si a orientrii activittilor obiectivului.- Valoarea productiei de marI a Iost calculat la un pret de livrare de 4,5 ron/tona de sulI tehnic, variind de la treapt la treapt si de la corp la corp n subteran, n Iunctie de continuturile de sulI ale rezervelor.- Cheltuielilela 1 ron PM la exploatarea n carier variaunIunctie de treapta analizat, media Iiinde de 2,926 ron/1ron PM, iar n subteran varia de la corpul de minereu analizat, media Iiind de 4,951 ron/1.000 ron PM. - Uzineleindustriale auIost construitemult prea aproape de zonele de detonare si astIel se semnalau numeroase probleme precum spargeri de geamuri, pereti drmati. RezervelederocdesulIdinsectorulNegoiulRomnescauIostcalculateinitialsin conIormitetecuanul1971pentruexploatareansubterandarulteriors-adeschiscarieracea impus recalcularea rezervelor prin metode sectiunilor orizontale. 2.4. Utilizrile sulfului SulIul,numitsipucioas,aresimbolulchimicS.EsteunzacmntIoartecutatsise gsestenstarenativsubIormdesolidcristalin,sIrmicios,deculoaregalben.Este cunoscut dinantichitate. n natur se gseste att ca elemant pur, dar mai ales n compusi chimici - sulIati si sulIuri. Este nemetal multivalent, Iiind prezent ntr-o gam desul de variat: W Utilizri : -nindustriachimic:esteIolositlaIabricareaaciduluisulIuric,aceastaIiind principalasautilizare.AcidulsulIuricesteIolositlaraIinareapetrolului(sulIuldevenindastIel una din materiile prime indispensabile industriei chimice) -nindustriamedicamentelor:aredeasemeneaoimportantutilitateIiindparte component din diverse medicamente, mai ales din sulIamide. -Estefolositlavulcanizareacauciucului:cauciuculestetratatcusulIla130-1450C, crescndrezistentamecanicsielasticitateaacestuia,astIel,ntremacromoleculelevecineale cauciucului se stabilesc punti Iormate din atomi de sulI. La tratarea cauciucului cu o cantitate de sulIde25-40,seobtineunprodusdur,curezistentmecanicdeosebit,numitebonit. Datoritpropriettilorelectroizolantesianticorosive,ebonitaarediverseutiliztin electrotehnic.- n Iabricarea unor coloranti; -DeoareceareproprietateadeaarderapidseIolosestelafabricareachibriturilor. prafului de pusc. expolozivilor. - Datorit degairii de bioxid de sulI (SO2), este Iolosit la Iabricarea dezinIectantilor. CereaIiindmare,pelangextractiasulIuluinativdinpmnts-atrecutlaseparareasa (sau a SO2) din minereurile care l contin si n special din pirite si calcopirite, evitandu-se astIel poluarea zonelor de extractie. 2.5.Consecintele exploatrii CarieradesulIesteunuldintreceimaiimportantiIactoripoluantidinRomnia.Zona este puternic aIectat de actiunile ntreprinse n urm cu 30 de ani desi activittile de expolatare s-auncheiatncepnddinanul1997pnn2000.nzonaIosteicariereminiere,sepune problema polurii solului, a apelor ce izvorasc din aceast zon dar si a distrugerii vegetatiei pe arii nsemnate. Problemele hidrogeologice n perimetril Negoiul Romnesc sunt determinate de prezenta unor roci cu competente si porozitti diIerite, a cror zonalitate a Iost determinat de sistemele de IracturiinitialesidecompozitiapetrograIicdiIerit.ApeledeprecipitatieseinIiltreazn zonelemaiporose,pezonelederocisilicioase,circulnddescendentpnlacontactulcu Iormatiunile impermeabile (andezite, aglomerate argilizate si cloritizate). ntaluzulsudicaltreptelor1550,1540si1530seaIldouizvoareintermitentece dreneaz roci andezitice ce migreaz pe msura adncirii treptelor. Problemele de mediu persist iar acestea se datoreaz Iaptului ca nu s-au realizat lucrri dereconstructienecesarelatimpullorsidatoritIaptuluicanus-atinutcontdeconsecintele ulterioare ale exploatrii. AstIel, mai bine de 300 de hectare sunt astzi aIectate. Se punea accent pe interese, nu pe protectia mediului. Desi costurile activittilor de exploatare si prelucrare erau maimaridectbeneIiciileaduse,conducereastatuluidinaceavremepuneaaccentulpe dezvoltateaindustrialsipeimagineaRomniei.SeconsumaIoartemultenergieelectric pentru Iunctionarea utilaielor de extractie, transport si prelucrare, iar veniturile aduse de exportul sulIului nu acopereau suma cheltuit n ntreg procesul de exploatare. Totusi, exploaterea de sulI aIostactivzecideani,ndezavantaiulstatuluiatteconomicctsiecologicsisocial. Muncitorii (2000) ce lucrau la carier erau puternic aIectati de degairile sulIuroase. PrinLegeanr.5/2000s-anIiintatParculNationalClimani,iarnurmacontractului ncheiatntreMinisterulMediuluisiRegiaNationalaPdurilor,nanul2004s-aconstituit AdministratiaParculuiNationalClimani,cusediulnVatraDornei.IncintaIosteiExploatri miniere Climani este o enclav n acest parc. 3. CERCETARE 3.1. Cercetare de teren 3.1.1 Zona de extractie propriu-zis are dimensiuni impresiomante, ntinzndu-se pe o diIerent de nivel de aproximativ 400 m, pe o arie de 900 m se succed 16-18 trepte de exploatare, astzi degradate si instabile. n Iunctie de pozitia zcmntului si a ramiIicatiilor impuse de acesta, n msura n care era posibil, cei ce au executat proiectul au urmrit naintaarea exploatrii pe trepte circulare, de iur mpreiurul zcmntului astIel: 3.1.1.1.Partea nordic: sunt prezente patru-cinci trepte ce au lltimi ntre 10-25 m. Aceste trepte Iiind Iolosite ulterior ca acces n zona nIerioar a spturii, coborrea Iiind posibil si astzi. De asemenea, la baza lor n extremitatea estic se aIl un tunel de acces auto, lung de cca. 200 m., inalt si lat de 6 m. Tunelul Icea legtura ntre zona '0 a carierei si haldele de steril Puturosul si Dumitrelul. Aceasta zon este puternic aIectat de degradare si instabilitate.Treptele sunt destabilizate, pe nltimi impresionante, Ioarte Iacorabile prbusirii, materialul Iiind mereu n deplasare. Apa a creat modele mpresionante pe roca poroas. 3.1.1.2.Parteavestic:peaceastpartesesuccedpanlanousprezecetrepte,urcarea treptelor datorndu-se pragurilor de roc mai dur. Treptele au circumIerintamaimic odat cu crestereaaltitudinii.nltimilemaipstreaznoarecaremsurplanuldeexploatare:ncepnd cu 1420 m cariera a Iost spat n trepte de nltimi de 10 m astIel ncet n intevalul 1560-1420 altitudine,treptelenltimide10m.,iarnnintervalul1560-1820altitudinetreptelede exploatareaunltimicevariazniurulnltimiide20m.,nmultecazuri,cteotreapt ntreagIiind prbusit aprnd subIorm de dou trepte unite. Echidistantantre trepte semai pstreaz doar n putine locuri, Iiind de 10 m. n maioritatea cazurilor, treptele sunt prbusite iar podurile de teras (Iosta cale de transport), dac mai exist se ngusteaz si se mresc n Iunctie decantitateadematerialcares-adesprinsdepetaluzeleteraselorsuperioare.LabazaIiecrui Iront de teras se pot observ acumulri dematerial de toate dimensiunile: delamaterialIin,la grmezi instabile de bolovani, acestea Iiind dovada Iaptului c aceast zon este puternic aIectat deproceselegatedeactiuneagravitatiei,toateIiindacceleratedeinstabilitatearocilordatorat lipsei vegetatiei ce ar putea sustine si Iixa solul. 3.1.1.3Parteanordic:secaracterizeazprinprezentaunuinumrmaimicdetrepte decttnparteavestic,datoritmorIologieizcmntului.Sepoateremarcaprezentaunui numr dublu de terase dect n partea nordic a carierei. AstIel, se poate observa c primele trei terase au podul Ioarte extins. Urmatoarele opt trepte au nltimi mai mici dect cele de pe partea nordic sau vestic si asemntoare cu cele de pe partea estic. AstIel treptele ating nltimi de 9 pn la 25 metri. n partea superioar, ultimele dou trepte nu sunt bine individualizate. 3.1.1.4. Partea estic: Aceast zon reprezint o ramiIicatie de la zona principal, unit ulteriorlacota1560m..Sepotremarcasasetrepteextermdeprbusitesislabindividualizate. De asemanea, ca si n celelalte zone ale carierei, treptele sunt Ioarte abrupte, avnd o declivitate pronuntatIiindinIluentatsidenumeroaseleprbusiri.Treptelesuntdestabilizate,Iavorabile mecanismelor torentiale si meteorice. 3.1.1.5.Zona~0:Talpacariereisegsestelaaltitudinede1420m.siseextindemai multsprenord-vest,ctretunelulauto.Perimetrulesteplat,extinsdecca150m.diametru.La topirea zpezii si n urma ploilor abundente aici este singurul loc unde se mai adun ap (datorit IaptuluicrociledincariersuntIoarteporoasesiabsorbapa),portiuneaIiindumedpetot parcursulanului.ncadrulacestuiperimetruseobservactiuneaproceselorgravitationalesi meteorice ce au creat santuri n directia de curgere a apelor. Punctul '0 al carierei comunic cu haldele de steril din partea nordic a carierei prin intermediul tunelului auto. 3.1.2. Zone de depozitare (haldele de steril): nurma extractieisi prelucrriisulIului, a rezultatmaterialneIolositorceaIostdepozitat,nconIormitatecuunplan,npatrumarizone, limitroIearealuluicarierei.ntotal,acesteiazuridesterilsihaldedesterilnsumeaz200de hectaredematerialcenprezentestedespdurit,decidestabilizat.Apeledeploaiesitopirea zpezii determin transportul materialului catre bazele haldelor, repectiv ctre alte zone, din ce n ce mai multe, ce vor Ii aIectate de aciditatea sulIului si de prezenta rocilor.3.1.2.1. Halda de steril Puturosu: Prima mare hald, Puturosu este pozitionat n partea nord-esticacarierei.Peparteasanord-vestic,aceastimpresionanthaldsesterilse desIsoar pe cinci trepte, cunltimiimpresionante de pnla 10-20m. De asemenaea,n cea maimare parte, aceast hald este responsabil de poluarea rului Neagra Sarului (pe o lungine de 45 km) ce-siareizvoarelen apropiere si cursulimediatlng. Halda de steril Puturosu este ceamaimaresicontinusIienempdurit,lipseivegetatiei,cearetriplactiune:mreste coeziuneasoluluiprinsistemulderdcinie,dtineopartedinappeIrunze,ramuri,mpiedic concentrareaapeipecanaledescurgere.AstIelesteIavorizeazataparitiadeplasrilorsi curgerilor de materiale de pe treptele superioare ctre baza Ironturilor. 3.1.2.2. Halda de steril Dumitrelu: Halda Dumitrelu este mai mic si se aIl pozitionat nnord-vestulcarierei,subsinspateleplatIormeiindustriale.SedesIasoarpepatrutrepte, Iiecaredecte8-10m.Pealocuri,peaceastahaldsepoateremarcaprezentavegetatiei. Materialul depozitat aici era adus prin tunelul de la baza carierei, cu aiutorul basculantelor. 3.1.2.3. Halda de steril Pinu: Cea de a treia hald de steril poart numele de halda Pinu si se aIl pozitionatn spatele carierei, pe partea vestic. Este multmai stabil dect cele dou prezentate, vegetatia este pe alocuri prezent. Drumul de accees ctre zona superioar a carierei sepuieste, pe lunginea cea mai mare, pe supraIata acestei halde. 3.1.2.4.HaldadasterilIlva:Apatrahald,IlvaseaIlpeparteasudicacrestei,pe directiepararelcucariera.PuternicasainstabilitatesemaniIestprinnumeroaseprocesede prbusire si siroire, materialul destabilizat plecnd la vale pe pantele sale. n comparatie cu halda de steril Puturosul, aici semaintlnesc rar plcuri devegetatie, extizndu-de odat cu tercerea timpului. Se poate observa o tentativ dempdurire dars-a constatat unlucru: odat rdcilile aiunse la zcmntul acid, copacul se pIileste. Acestedepozitedesterilsentindpeaproximativ180-200dehectare,portiunece reprezentatdesoluriputernicaIectate,erodate,pouate,inIertile,nmarepartedespdurite (90), ce se prezint sub Iorma unor peisaie alterate 3.1.3.Fostaplatformindustrial:Secaracterizeazprinprezentaanumeroasecldiri dezaIectate, ce reprezint Iostele uzine industriale. ncepand din anul 1970 aici se topea roca, se produceasiseprelucrasulIul.Uzineleerauconstruitepepatru trepte,Iiecaretreaptcontinnd cldiriimportantencare,rocaadusdelacariereratopit,separat,mcinat,tratat, prelucratsitransportat.nprezentaceastzonprezintriscnsemnat,cldirileIiindn totalitate prasite,instabile si deteriorate. Reprezint unIactor Ioarte poluant, tote aceste cldiri ocupnd spatii nsemnate care ar putea Ii valoriIicate n alte scopuri. 3.1.4. Fosta zon rezidential: Pentru cei 2000 demuncitoricare aulucratla cariern cei peste 30 de ani n care s-au desIsurat exploatrile si prelucrrile de sulI, s-a construit practic unntregorasceastziestedezaIectat.Secaracterizeazprintr-unnumrimpresionantde19 cladiri mari si blocuri nalte ce au de la 2 la 6-8 etaie, numeroase csute si constructii. Cladirile miilociisuntconstruitepeopttrepte,douctedouiarbloculmare,ncneterminatn momentul abandonrii, este construit pe trei trepte. Totate cladirile sunt sub aspectul degradrii siprbusirii.AceastariearputeaIimpdurit,valoriIicat.ncaracterizareapeisaiului dezolantdinzon,acestorassispunebinecuvntul.Problemacldiriloraparencazul demolrilordeoarecesespunecaauIostconstruitepentruarezistalacelamaiputernice cutremure si aceasta datorit Iaptului ca erau construite ntr-o zon n care se detona Irecvent. 3.1.5.RulAeagraSaruluisicomunaSarulDornei:comunaSarulDorneisentinde pnaproape de conIluenta prului Hitii cu rul Sarul Dornei. Rulisi are obrsian craterul vulcanic si si adun apele de pe Ilancul nordic. Izvorste de sub Voievodeasa si Bradul Ciont, de lanltimeadecca.1700m.AreunbazinIoarteramiIicat,cumultiaIluenti,diversecascade: "DuruitoareadepeBiuca",cascadaRetitisuluietc.PrimestenumerosiaIluenticeizvorscde subvrIurilecelemainaltecedelimiteazcraterulvulanicsiIostaexploatareminier:Retitis, Pietiucelul,Dumitrelul,Tarnnita,Paltinul,Hrlea,Buca,PrulTiganului,PrulHitii.Rul estepoluatpetoatalungineasa45km,apaIiindinutilizabil.DepresiuneaSaruluiestede asemeneaaIectatdepoluareaacestuiru.RulNeagraSaruluisevarsnrulBistrita.De asemeneaviataacvaticlipsestedoritacidittiiridicateaapei(4.5pH).Senregistreaz depsireaaleconcentratiilormaximeadmisibilelaIier,mangansisulIati.Aceastproblemar puteaIisolutionatatatprinplantareavegetatieinzonacarierei,prindeviereaaIluentiorce izvorsc din aceast arie sau prin eIectuarea unor baraie.3.1..PrulPuturosulsiLaculIezerulRetitisului:Prulsiareobrsianlacul Iezerul Retitisului, este puternic sulIizat, demunirea sa Iiind dat de mirosul puternic de sulI dar si de prezenta acestuia pe cursul su. Se poate observa culoarea portocalie a apei, culoare dat de prezentasulIatilorncantitticonsiderabile.Amobservatpeparcursulruluicncsepot ntlni pesti, ceea censeamn cnc exist speranta ca acest ru s revenla calittile optime initiale. 3.1.7.Altezoneafectate:DincauzadegairiisulIului,osupraIatdemaibinededoi kilometrideiur-mpreiurulIosteicarieredeexploatare,esteaIectatdeprezantasulIului, calitateaIactorilordemediuesteaIectat.Ampututremarcalipsavegetatieidarsimirosul neplcut din aer. DovadaIaptuluicpulberiledesulIsuntmprstiatedectrevntestedatdeculoarea zpezii din zonele limitroIe carierei SulIulsedegainaersubIormdedioxiddesulIsitrioxiddesulI.Acestian combinatie cu apa de ploaie Iormeaz acidul sulIuros (1) si acidul sulIuric (2) :(1) SO2 H2O H2SO3 (2) SO3 H2O H2SO4 AceastcombinatieducelaIormareaploiloracidecuuneIectdevastatorasupra vegetatiei, Iaunei dar si asupra vietii omului. Ca urmare se poate remarca lipsa vegetatiei pe arii nsemnate. Grotele Luanei: au Iost descoperite n urma prospectiunilor miniere astIel, s-a decoperit Ienomenul unic n lume: vulcanocarstul. n anul 1973 aceste pesteri au Iost declatate monumente alenaturii.Lucrrileminierele-audistrusntotalitate,dinntregIenomenulrmnnddoarun mit. LaculderetentieDumitrelulcenaintereprezentaunimportantrezervordeap,acum esteputernicaIectatderezultateleexploatriidincarier.Laculacumsecat,seaIlperul Dumitrelul aIluent al rului Neagra Sarului. Apele reziduale cu continut de motorin, nainte de a Ii deversate trebuiau s Iie epurate (dupomologareadin20.05.1984)deasemenea,numeroaseleapecestrbatzonaseinIiltreaz pn la pnza Ireatic, polund zone ntregi . 3.1.8. Procese de eroziune ntlnite n zona carierei: 3.1.8.1.Dezagregaresialterarechimic:esteoactiunecomplexpecareaerul,apa ncrcatcudiversesubstanteoexercitasuprarocilorproducndtransIormareaproIund, impregnndu-i caracterul acid (determinat la capitolul cercetare de laborator). Rezult un depozit cu grosime diIerit, cu structur si alctuire deosebit Iat de roca din care a provenit, materialul avndaspectnisipos.Esterezultatdindezagregareasialterareastratelor,nconditiide temperatur si umezeal. 3.1.8.2. Prbusiri si deplasri uscate de bolovani. roci si mas fin. pe pantele golase. Prabusirile au loc individual: lent, brusc (au vitez mare ntr-un interval de timp deIinit), sau n mas cnd cantitti ndemnate de roci se deplaseaz de pe stratele superioare gravitational, uneori prebusindu-se trepte ntregi. 3.1.8.3. Tasrea: este un proces gravitational lent ce se realizeaz n special n depozitele aInate, cu porozitate ridicat, ce permit circulatia apei pe vertical, din cadrul teraselor. Circulata apei pe vertical determin antrenarea particulelor Iine si a elementelor luate n solutie ctre baza acestora, mrind volumul spatiilor goale de la partea superioar, slbind legturile dintre elmente. Particulele acum instabilizate vor avea tendinta de a se rearania determinand morIologii noi ale spatiilor pe care are loc procesul. :3.1.8.4. Pluviodenudare apa provenit din topirea zpezii si din ploi exercit asupra materialului cu structur prIoas si bolovnoas, o actiune divers, datorat att izbirii si ndeprtrii materialului ct si procesului de splare n supraIat. Arealul de producere a procesului de pluviodenudare este ridicat datodit lipsei covorului vegetal protector.3.1.8.5. Splare n suprafat: pnzele de ap antreneaz materialul slab coeziv, despdurit, n conditiile producerii unor ploi bogate sau n conditiile topirii bruste a zpezii, ducnd la mbibarea orizonturilor de sol si ulterior la scurgerea lor pe panta Iruntii de teras. 3.1.8.6. Alunecri de teren: au Irecvent Ioarte mare datorit existentei conditiilor potentiale: roci instabile, permeabile, pant - datorit exploatrii pe nivele de altitudine; conditii preliminare: prezenta rocilor alterate, sIrmicioase, permeabile si conditii de declansare: materialul destabilizat Iiind antrenat de apa din ploi si de topirea zpezii. Toate acestea au un proces mai accelerat datorit Iaptului c vegetatia lipseste cu desvrsire, solul neIiind nesustinut iar apa meteoric neabsorbit, Iiind adesea prezente inundatiile.3.1.8.7. Curgeri de pietre si de noroi: Iavorizat de lipsa vegetatiei si structura rocilor silicioase, slab coezive. Apa ptrunde n iurul particulelor de sol, micsoreaz coeziunea iar Irecarea Iace posibil deplasarea pe pant sub impulsul gravitatiei. 3.1.8.8. Siroire si torentialitate: de asemenea, aceste procese sunt Ioarte ntlnite, pe toate treptele exploatrii. Au aprut pe Irontul teraselor, n urma scurgerii apelor meteorice. Se pot observa Ioarte bine n IotograIiile Icute la Iata locului, atat n partea vestic ct si de iur-mpreiurul carierei, Iormele modelate ale teraselor ce au cptat aspecte ce dovedesc scurgerea apelor din ploile torentiale. Structura rocilor alterate, permeabile si destabilizate a determinat Iormarea santurilor de scurgere. 3.2. CERCETARE DE LABORATOR 3.2.1. Determinatea acidittii solului: 3.2.1.1. Din zona carierei: am preluat probe de sol de pe treptele din carier apoi, ntr-o eprubet am amestecat proba desol cu ap, amagitat pnla dizolvare. Pe o hrtieindicatoare depHampicuratdincontinutuleprubetei.Amputut obdervaimediatcolorareahrtiei,putnd astIel s compar culoarea hrtiei cu valorile de pe pH-metru. Valoarea nregistrat a Iost de 5.0 la hartia albastr si 6.0 la hrtia galben, ceea ce indic o valoare ridicat a acidittii. 3.2.1.2.Dinzonalimitrof:deasemeneaampreluatprobedesoldinzonaimediat apropiat a carierei. n urma aceluiasi proces explicat la punctul anterior, am obtinut valori de 5.5 pe hrtia galben si 4.5 la hrtia albastr, ceea ce indic de asemenea valori ridicate ale acidittii solului. Se poate constata c, att pe supraIata carierei ct sinzonelenconiurtoare solul este puternicaIectat,nregistrndvalorimarialeacidittii,lucruceexpliclipsavegetatieipearii nsemnate. 4. PERSPECTIVE nc din anul 2002 au aparut numeroase articole care sustineau terminarea dezastrului : - " Haldele de steril din Climanivor Iiimpdurite: "mpdurireahaldelor de steril este destul de complicat, dar trebuie s ncercm, aceasta Iiind singura modalitate prin care putem sa reparm acele uriase rni ale scoartei terestre, Icute de activitatea iresponsabil de minerit", ne-a spus dl LiIiciu. La Exploatarea de sulI din Climani exist aproximativ 200 ha ocupate cu halde desteril.ExploatareaamaiIacutobiectulunuistudiualICASCmpulungMoldovenesc, reconstructiaecologicaatrgndsiIirmeinternationale.ns,ultimeleaurenuntatdupaces-au conIruntatcurealittilecostulridicatallucrrilorsicstigurisimbolicedepeurmaactunii. (V.A.) SURSA: Evenimentul Zilei, Suceava 13-03-2002" -" O prim ncercare de demarare a unor lucrri de reconstructie ecologic n Climani s-aIcutn 1997, cnd Institutul deCercetri si ProiectriMiniere (ICPM) BaiaMare antocmit documentatia de sistare a activittii. Prin HG 816/1998, s-a aprobat nchiderea perimetrului si s-aualocat34miliardeleipentruelaborareaproiectuluitehnicsilucrriledereconstructie ecologic.n1999,MinisterulIndustrieisiResurselorasistatelaborareaproiectuluitehnicsia dispus ntocmirea unei noi documentatii, care s cuprind si unele aspecte omise. ICPM SA Baia MareaIinalizatdocumentatiatehnicdereconstructieecologicpentrucarierapropriu-zis, haldeledesteril,platIormaindustrial,utilittileaIerentesizoneleaIectatedescurgeri accidentale de steril. (L.D.) SURS : Evenimentul Zilei, Moldova, 11-04-2003 -"Reconstructiaecologic aIostei exploatriminiere Climani cost 600 demiliarde de lei. Modul de administrare a Parcului National Climani si reconstructia ecologic a perimetrului IosteiexploatridesulI(ceamaimaredintar)auIostampludezbtutezileletrecutedectre specialisti,ntrunitilaunsimpoziongzduitdemunicipiul-statiuneVatraDornei.SeIul Directiei Silvice, dl NichiIor ToIan, ne-a spus c organizarea acestui eveniment a Iost precedat desemnareadectrereprezentantiiRegieiNationaleaPdurilor(RNP)siceiaiMinisterului MediuluiavarianteiIinale a contractelor privindpreluareaadministrrii parcurilornationale de ctreRNP.ncategoriaparcurilornationaleintrsiClimanii.DirectiaSilvicvantocmin urmtoriidoianiunplanmanagerialdeadministrareaacestuiparc,tinndcontdesugestiile autorittilor locale, ale comunittilor aIlate n vecintatea parcului, dar mai ales ale specialistilor din domeniul proteirii ariilor naturale. Pe termen scurt, prioritar este angaiarea de personal care sdeserveascParculNationalClimani.SevorIace"selectiiriguroase"astIelnctdoarcei pasionatidenaturspoataccedenacesteposturi.SeIulParculuiNationalClimani,ing. HoriaGrozavu,aspuscstructuraaIlatnadministrareocup384,2ha,pecareseaIlspecii Iorestierevaloroase,cumarIizmbrul,unicnRomniasirarnEuropa.naceastzona Iunctionat pn n 1997 o exploatare minier de sulI care a distrus ecosistemele montane. Pentru reconstructia ecologic a zonei snt necesare 600 de miliarde de lei. "Exist premise ca lucrrile sIieexecutatecuIonduridelaBancaMondial",aspusdirectorulsociettiideminerit "MinBucovina"VatraDornei,dlGheorgheIordache.DecanulFaculttiideSilvicultura Universittii"SteIancelMare",proIunivdrRaduCenus,si-aexprimatsperantacpentru reconstructiaecologicazoneivorIigsitecelemaibunesolutiisiapropusnIiintareaunui centrustiintiIicdecercetareinterdisciplinar.(I.B.)SURS:Evenimentulzilei,Suceava.29-05-2004" -"UnprimpasnreconstructiaecologicaIosteiexploatridesulIdinClimanivaIi Icutnaceastlun,cndsevaIacereceptialaterminarealucrrilordenchidereagaleriilor subterane,prinumplerealor.Lucrriledereconstructieecologicaperimetruluiminierdela Climani snt estimate la 485 de miliarde de lei vechi, banii urmnd a Ii luati printr-un credit de laBancaMondialdectreGuvernulRomniei.SeIulServiciuluiImplementriPoliticide MediudincadruAPM,IlutCocris,aapreciatclucrriledenchideresiecologizarenzona IosteiexploatridesulIvorduraaproximativ3anidelaacordareaIinantrii."PnlasIrsitul acestuian,spermsseIinalizezeavizareaproiectului,astIelnctssenceapctmairapid licitatia prin care se vor desemna executorii lucrrilor de ecologizare, pentru ca n trimestrul doi al anului viitor s se poat ncepe executia lucrrilor", a precizat Ilut Cocris. (Irina B.) SURSA : Evenimantul zilei, Suceava, 24-10-2005" -" Se pune capt aventurii de aproape 30 de ani a sulIului dinmuntiiClimani: n acest an,mamutul polurii sucevene, Exploatareaminier Climani,vaintrantr-unamplu proces de ecologizare~Lucrrilecost600miliardedeleivechi,IinantareaIiindasiguratdeBanca Mondial, printr-un credit guvernamental. Dup o lung perioad de demersuri, n cursul acestui anvor ncepe primele proceduri de ecologizare a Exploatriiminiere Climani. n zilele cevin, nMonitorulOIicialvaIianuntatdataselectriiexecutantului,licitatiadesIsurndu-sesub egida Bncii Mondiale, Iinantatorul lucrrilor. Exploatarea de sulI din Climani este ultima dintr-unsir de treimari problemeistorice demediu diniudetul Suceava, alturi de.bombachimic Metadetsicele40,2tonedepesticidedelaDirectiaFitosanitarSuceava,neutralizatedeia. SURS: Evenimentul Zilei, 20.05.2006." -'UnprimproiectIcutdeITPMBaiaMarepentruecologizareazoneiurmasIie sustinutdinbanidelaBancaMondial.ProiectulnuaplcutnscelordelaBancaMondial, asa c oIerta Iinanciar a czut. -"Unnouproiectdeecologizare,dedataaceastapebaniiGuvernuluiromn,aIost acceptat de Consiliului StiintiIic al Parcului National Climani, iar licitatia pentru executarea lui aIostcstigatdeIirmagermanWittIeld.Pestepatruani,ranadinNegoiuartrebuisaib mcar un pansament, haldele de steril vor Ii Ii acoperite cu pmnt bun, iar iazul de decantare ar trebui s Iie stabilizat. Volkmar Tippel, reprezentantul WittIeld, spune c Iirma va aduce n zon doarctivaspecialisti,iarrestulechipeivaIicompletatprinangaiareaunoroamenidinzona Climanilor. Sursa: Jurnalul National. 05.07.2008 Una dintremetodele de ecologizare a zonei si dediminuare a extinderii poluantilor arIi plantarea de coniIare, adaptate la conditii mai mari ale acidittii solului. Plantarea s-ar putea Iace nurmaunoreventualeterasride-alungulcurbelordenivel,transportndu-senprealabil pmntdinzoneneaIectate.Deasemeneas-arputeatransportanapoincariersterilul, micsorndu-seastIelperimetrulaIectat.LucrulacestapresupuneIortdemuncimens,iar motivele ar trebui s Iie argumentate si bine sustinute. Reconstructia eclogic trebuie s respecte o serie de cerinte, pe care un Parc Nationalle care, si ar trebuimonitorizat atent de personalul parcului.DealtIel,n'PlanuldemanagementalParculuiNationalClimani,nordinea priorittilor (de la 1 la 3), monitorizarea evolutiei peisaielor degradate prin proiectul minier este semnalat ca prioritate de ordin 2, monitorizarea polurii: prioritate de ordin 3 Prinintermediulcelortreiposturiradio,s-arputeaaducelacunostintpublicului dezastrul produs n perimetrul aIectat de exploatrile miniere, s-ar puta realiza emisiuni deschise publicului,prinintermediulcrorassepromovezeideeadereconstructieecologicsisse cear opinia radioasculttorilor n legtur cu eventualeor metode de reconstructie. De asemenea, prin intermediul evenimentelor culturale maniIestate, srbtorile locale s-ar putearealizaactiunideconstientizareadezastruluiecologic,acestaarIicelmaibunprileide mediatizare a pericolelor din zonele aIectate.