Imaginatia, creativitatea.ppt

8/17/2019 Imaginatia, creativitatea.ppt

1/28

Tema : IMAGINAŢIA ŞI CREATIVITATEA

Imaginaţia este începutul creaţiei. (George Bernard Shaw)

Imaginatia este mai importanta decat erudiţia.

(Albert Einstein )

http://autori.citate-celebre.com/citate-albert-einstein/http://autori.citate-celebre.com/citate-albert-einstein/


2/28

1. CARACTERIZAREA IMAGINAŢIEI ŞICREATIVITĂŢII

Termenul de creativitate a fost larg asimilat în limbile de circulaţie internaţionalăabia în a doua jumătate a secolului al XXlea! de"i el mai fusese utili#at sporadic"i în trecut.

$e face presupunerea că procesul creativ poate fi e%plicat printro listăa trăsăturilor de personalitate care corelea#ă mai frecventc "i mai binecreativitatea. &si'ologii au întreprins laborioase studii "i cercetări pentru

preci#area "i validarea acestor însu"iri.

apacitatea de a gndi abstract! fle%ibilitatea gndirii! fluenţaideaţională! o inteligenţă generală superioară! sensibilitatea la

probleme! legată de un mai pronunţat spirit de observaţie "i de o

mai bună receptivitate sau !!desc'idere la e%perienţă*! curio#itate!încredere în sine! dispo#iţia de a"i asuma scopuri îndepărtate "iautoimpuse! perseverenţă în urmărirea lor! nevoia de a reali#a ceva!independenţă în gndire sunt cteva dintre trăsăturile de

personalitate mai des asociate cu capacitatea creativă.


3/28

reativitatea face posibilă crearea de

produse reale sau pur mintale! constituindun progres în planul social. omponenta

principală a creativităţii o constituie

imaginaţia! dar creaţia de valoare reală mai presupune "i o motivaţie

, dorinţa de a

realiza ceva nou

, ceva deosebit. +i cum

noutatea nu se obţine cu usurinţă! o altăcomponentă este voinţa, perseverenţa în aface numeroase încercări "i verificări.


4/28

2. ROLL ŞI !ACTORII CREATIVITĂŢII

,espre importanţa creativităţii nu e nevoie săspunem multe- toate progresele "tiinţei! te'nicii "iartei sunt re#ultate ale spiritelor creatoare.,esigur! e%istă mai multe trepte de creativitate. .

. Ta/lor descrie cinci 0planuri* ale creativităţii. I. Creativitatea expresivă se manifestă liber "ispontan în desenele sau construcţiile copiilor mici.

1u se pune problema! la acest nivel! deoriginalitate. Este însă un mijloc e%celent de acultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifestaulterior.


5/28

II. Planul productiv este planul creării de obiecte! specificmuncilor obi"nuite. 2n olar sau o ţesătoare de covoare

produc obiecte a căror forma se reali#ea#ă conform uneitradiţii! unei te'nici consacrate! aportul personal fiindredus. Este planul la nivelul căruia accede orice ommuncitor. III. Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte

importante. E vorba de inventatori! acele persoane cereu"esc să aducă ameliorări parţiale unei unelte! unuiaparat! unei teorii contraversate. IV. Creativitatea inovatoare o găsim la oameniicaracteri#aţi ca fiind 0talente*. Ei reali#ea#ă opere a căror

originalitate este remarcată cel puţin pe plan naţional.V. Creativitatea emergentă este caracteristică geniului!omului care aduce sc'imbări radicale! revoluţionare întrundomeniu "i a cărui personalitate se impune dea lungul maimultor generaţii.


6/28

In afară de aceste aspecte! dacă nu creativitatea!cel puţin imaginaţia este necesară fiecăruia dintrenoi în condiţiile vieţii obi"nuite.

In ce prive"te factorii creativităţiifactorii creativită

ţii! se poatevorbi! mai înti! de aptitudini pentru creaţie.E%istă anumite structuri cerebrale! pe care nu lecunoa"tem! care favori#ea#ă imaginaţia! ele crend

predispo#iţii de diferite grade pentru sinte#a unornoi imagini! unor noi idei. Totu"i! e nevoie deintervenţia mediului! a e%perienţei pentru ca ele sădea na"tere la ceea ce numim talent. A doilea factor care trebuie amintit este experinţa ,cuno"ţintele acumulate. Importantă nu este doarcantitatea! bogăţia e%perienţei! ci "i varietatea ei.3ulte descoperiri întrun domeniu au fost sugeratede soluţiile găsite în altă diciplină.


7/28

$e disting două feluri de e%perienţe- a) o e%perienţă directă! acumulată prin contactul direct

cu fenomenele sau prin discuţii personale cuspeciali"tii4

b) o e%perienţă indirectă! obţinută prin lectură sauaudierea de e%puneri.

Alţi factori interni ai de#voltării creativiăţii sunt motivaţia

"# voinţa. re"tera dorinţei! a interesului pentu creaţie! ca"i a forţei de a birui obstacole are! evident! un rol notabil însusţinerea activităţii creatoare.

Societatea are o influenţă deosebit de importantă pentruînflorirea spiritiului creativ întrun domeniu sau altul. 5n

primul rnd! intervin cerinţele sociale.2n alt factor determinat în stimulare creativiăţii îlconstituie gradul de dezvoltare a ştiinţei, tehnicii, artei.


8/28

$. %ROCESELE !N&AMENTALE ALE IMAGINAŢIEI

Imaginaţia este un proces cognitivlogic comple% aunor imagini si proiecte noi pe ba#a combinarii sitransformarii e%perientei. Ea presupune trei insusiri-

Fluiditate' posibilatea de perindare intrun timpscurt a unor numar marede imagini! idei noi4

Plasticitate' usurinta scimbarii opiniei! modului deabordare a problemei in favoarea unei variante maiatractive.

Originalitate( care este o e%presie a inovatiei! aneobisnuitului! materiali#ata in deci#ii! actiuni!comportamente.


9/28

5n procesul de creaţie se pot distinge patru fa#e- pregătirea, incubaţia, iluminarea şi elaborarea

(împreună cu verificarea).

u diferenţele de rigoare! aceste etape se întlnesc att încreaţia artistică! ct "i în cea "tiinţifică sau te'nică. 1uîntotdeauna etapele se succed în această ordine "i nuîntotdeauna sunt la fel de importante.

&rima "i ultima fa#ă (pregătirea "i verificarea) suntorgani#ate în mod raţional "i se desfă"oară conștient! fiind proprii creaţiei "tiinţifice "i te'nice. elelalte două(incubaţia "i iluminarea) sunt nelipsite în orice procescreator! indiferent de domeniu.

Pregătirea (prepararea) este o fa#ă comple%ă! buna eidesfă"urare depinde de creator! de con"tiincio#itatea cucare el se ocupă de problema în speţă! dar mai ales deîntreaga lui pregătire generală "i în specialitatea respectivă.


10/28

u formularea problemei! fa#a de pregătire nu sa terminat.Adesea ea acoperă demersurile investigative "i re#olutive de careeste în stare persoana- informarea minuţioasă asupra !!istoricului*

problemei! asupra tentativelor altora de a o soluţiona! apoi emiterea

ipote#elor "i verificarea lor mintală sau practică.&entru parcurgerea cu succes a acestei fa#e! persoana trebuie să posede-

capacităţi evaluative4desc'idere faţă de e%perienţă4

plasticitate memorială4atenţie distributivă4

manipularea unui bogat material informaţional4capacitate de concentrare4

originalitatea gndirii4

fluiditate (u"urinţa "i rapiditatea asociaţiilor între imagini "i idei4capacitatea de concentrare4

motivaţie4deprinderi de muncă disciplinată4

re#istenţă fi#ică "i psi'ică.


11/28

Incubaţia! privită din afară! pare o perioadă pasivăde odi'nă! o pau#ă sau o întrerupere voită aefortului. $ocotită a"a! ea nar putea figura dreptetapă a procesului de creaţie! de"i este.

Iluminarea (inspiraţia) este momentulstrăfulgerării ideii. 6ăspunsul pe carel căutăm neapare ca o iluminare bruscă a con"tiinţei! ca ointuiţie instantanee "i aproape miraculoasă. 5nunele ca#uri iluminarea este re#ultatul uneiînţelegeri de ansamblu a structurii dinamicea unuilucru sau fenomen.

Elaborarea! completată cu verificarea! solicitămultă perseverenţă! meticulo#itate "i ingenio#itate

pentru a duce creaţia la bun sfr"it în cele mai micidetalii ale sale "i apoi multă încredere în sine "i înopera creată! pentru a o impune opiniei publice.


12/28

4. FORMELE

IMAGINAŢIEI


13/28

). &EZVOLTAREA CREATIVITĂŢII&roblema educării deliberate a puterii de producţiecreatoare a fost pusă încă de la începutul secolului trecut.&rin însă"i trăsătura ei definitorie 7 originalitatea 7 ca cevanou "i imprevi#ibil! creativitatea pare a fi incompatibilă cuideea de educare deliberată.

8actorul intelectual (imaginaţie! gndire! te'nicioperaţionale) este relativ mai u"or educabil! de"i persistenţaîn timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu estemare. 8actorii de personalitate în sensul larg al noţiunii!care ţin de atitudini! motivaţii! caracter! deprinderi de lucru

se lasă mai greu influenţaţi în direcţia "i cu intensitateadorită de noi! dar odată ac'i#iţiile educative dobndite! persistenţa lor nu se mai măsoară în luni! ci în ani sau etapede vrstă.


14/28

9a educarea creativităţii sunt importante! deopotrivă!metodele! relaţia profesorelevi (autentic democratică "i decooperare)! atitudinea adultului faţă de elev (desc'isă "i

receptivă faţă de copil "i de valorile creativităţii sale) "iatmosfera pe care cadrul didactic o instaurea#ă în clasă.Trebuie să fim con"tienţi "i să combatem anumite piediciîn calea manifestării imaginaţiei! creativităţii. Asemeneaobstacole e%terioare sau inerente individului suntdenumite! de obicei! blocaje. actori care bloc!ează mani"estările creative ale elevilor

a) #loca$e culturale. Con"ormistul este unul din ele- dorinţa oamenilor ca toţicetăţenii să gndească "i să se poarte la fel. ei cu idei sau

comportări neobi"nuite sunt priviţi cu suspiciune "i c'iarcu de#aprobare! ceea ce constituie o descurajare pentruasemenea persoane.Apoi! e%istă! în general! o ne%ncredere %n "antezie "i o

preţuire e%agerată a raţiunii logice! a raţionamentelor.


15/28

b) #loca$e metodologice sunt acelea ce re#ultă din procedeelede gndire. A"a e ca#ul rigidităţii algoritmilor anteriori. $enume"te algoritm o succesiune determinată de operaţii

permiţnd re#olvarea unei anumite categorii de probleme. 1oisuntem obi"nuiţi să aplicăm întro situaţie un anume algoritm"i! de"i nu pare a se potrivi! stăruim în al aplica! în loc săîncercăm altceva.,e asemenea! se observă ca#uri de "ixitate "uncţională&

folosim obiectele "i uneltele potrivit funcţiei lor obi"nuite "inu ne vine în minte să le utili#ăm altfel.Tot în această categorie de blocaje găsim "i critica prematură,evidenţiată de Al. :bsborn! unul din promotorii cultivăriicreativităţii. Atunci cnd ne gndim la soluţionarea unei

probleme comple%e! spune el! sunt momente cnd ne vin înminte tot felul de idei. ,acă! îndată ce apare o sugestie! neapucăm sa discutăm valoarea ei! acest act bloc'ea#ă venireaaltor idei în con"tiinţă.


16/28

c) #loca$e emotive

8actorii afectivi au o influenţă importantă- teamade a nu gre'i, de a nu se face de rs! poateîmpiedica pe cineva să e%prime "i să de#volte un

punct de vedere nebănuit. ,e asemenea! graba de

a accepta prima idee este gre"ită! fiindcă rareorisoluţia apare de la început. 2nii se descura$eazărapid, dat fiind că munca de creaţie! de inovaţieeste dificilă "i solicită eforturi de lungă durată. +i

tendinţa exagerată de ai %ntrece pe alţii implicăevitarea ideilor prea deosebite "i dăunea#ă procesului de creaţie.


17/28

*. INTERACŢINEA IMAGINAŢIEI C%ROCESELE COGNITIVE ŞI MOTIVAŢIA

&rocesele psi'ice se împart în procese+ogn#,#-e "i procese rega,or##.

&rocesele cognitive sunt procesele prin care omul descoperă lumeaînconjurătoare "i cu ajutorul căror

poate să o înţeleagă. Acestea se potclasifica în /ro+e0e 0enor#ae (sen#aţiile! percepţiile "irepre#entările) "i /ro+e0e og#+e (gndirea! memoria "i imaginaţia).

Procesele reglatoriisunt procesele princare omul se pune în

relaţie cu tot ceea ce îl înconjoară. Acesteasunt voinţa, atenţia,motivaţia şi

imaginaţia.

Imaginaţia este un proces cognitivcomplex de elaborare a unor imagini şi

proiecte noi, pe baza combinării şi


18/28

:mul este capabil de o performanţă unică! aceea a

reali#ării unităţii dintre trecut! pre#ent "i viitor! imaginaţia fiindlegată mai ales de ceea ce va fi.

,eta"nduse de pre#entul imediat!de aici "i acum! omul î"iorgani#ea#ă "i proiectea#ă

acţiunile! anticipnd att drumulcare va fi parcurs! ct "i re#ultatelecare vor fi obţinute.


19/28

,ispunnd de imaginaţie! poate să"i elabore#emintal scopul "i planul desfă"urării activităţii! pe

ba#a căruia să se conducă! să"i regle#e permanent

acţiunile! să evite erorile "i să aibă mai mareeficienţă. 3ai mult c'iar! omul poate interveniactiv! transformativ! creativ în ambianţă! poateobţine mereu ceva nou! ceea ce la "i făcut să fie

creator de cultură. Acest proces cognitiv comple% este specific numai

omului! apare pe o anumită treaptă a de#voltării sale psi'ice! adică după ce au apărut "i alte procese "i funcţii psi'ice carei pregătesc desfă"urarea- dezvoltareareprezentărilor, ac!iziţia limba$ului, evoluţiainteligenţei, %mbogăţirea experienţei de viaţă etc.


20/28

,e fapt! imaginaţia odată apărută interacţionea#ă permanent cu toate procesele psi'ice "i mai alescu memoria! gndirea "i limbajul. &rocesul

imaginativ include aceste interacţiuni în modobligatoriu! însă în acela"i timp el se deosebe"tede respectivele procese psi'ice "i dispune "i demecanisme specifice de procesare a datelore%perienţei anterioare.

Ca proces cognitiv, imaginaţia realizează o procesare specială a datelor iniţiale provenite dinexperienţă, datorită nu numai interacţiunilorcomplexe cu celelalte procese, ci 'i unor procedee

proprii 'i unei combinatorici carei sunt

caracteristice. $pre deosebire de gndire! care dispune deoperaţii! imaginaţia pune în lucru procedeenumeroase "i variate.


21/28

5n ceea ce prive"te legăturile imaginaţiei cu celelalte procese psi'ice! se poate observa că acestea sunt! după cum

am spus "i mai sus! numeroase "i apar încă de la nivelulsen#aţiilor. ,e"i imaginaţia se de#voltă ca proces dupăapariţia unor procese mult mai comple%e dectsen#aţiile.Totu"i! se poate observa pre#enţa imaginaţiei însineste#ie! ce apar în urma legii interacţiunii analizatorilor !

una din legile sen#aţiilor. $ineste#ia constă în faptul căstimularea unui anali#ator produce efete sen#orilae specificeîntrun alt anali#ator! de"i acesta nu a fost stimulat. ,ee%emplu! o stimulare sonoră mu#icală poate produce "iefecte de vedere cromatice "i invers. 5n limbaj curent se

spune că unele sunete sunt catifelate! unele culori sunt dulcietc. $ineste#ia pare a fi o premisă a dotaţiei artistice în pictură! mu#ică! coreografie.

Ex: Григорий Лепс - Натаи ! па"#ет

"$ой#ой ти%и#ой

http://www.youtube.com/artist/%D0%93%D1%80%D0%B8%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BF%D1%81?feature=watch_video_titlehttp://www.youtube.com/artist/%D0%93%D1%80%D0%B8%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BF%D1%81?feature=watch_video_titlehttp://www.youtube.com/artist/%D0%93%D1%80%D0%B8%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BF%D1%81?feature=watch_video_titlehttp://www.youtube.com/artist/%D0%93%D1%80%D0%B8%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BF%D1%81?feature=watch_video_titlehttp://www.youtube.com/artist/%D0%93%D1%80%D0%B8%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BF%D1%81?feature=watch_video_title


22/28

eprezentările pot fi

componente importanteale procesului deimaginaţie! att în formaei reproductivă! ct "icreatoare. Acteleimaginative constau încombinarea "i

recombinarea imaginilordin e%perienţa anterioară.


23/28

5ntre g*ndire "i imaginaţie e%istă o legătură foarte puternică. &rin gndire! omul cunoa"te ceea ce esteesenţial! necesar! general din realitatea e%istentă sau ceeace este ipotetic! posibil! dar fundamental logic. Imaginaţia

explorează cu precădere necunoscutul, posibilul,viitorul. ;;; &re#enţa imaginaţiei în gndire se observa attîn înţelegere! ct "i în procesul comple% al re#olvării de

probleme. +emoria este cea care oferă material de combinare

pentru imaginaţie! cum ar fi- repre#entări! idei! trăiriafective etc. "i! totodată! conservă produsele sale finale.,ar imaginaţia se deosebe"te clar de memorie. Aceasta arecaracter reproductiv! adică este cu att mai eficientă cu cteste mai fidelă faţă de cele învăţate! iar imaginaţia este cuatt mai valoroasă cu ct re#ultatele sale se deosebesc deceea ce e%istă în e%perienţe subiectului "i! mai ales! faţă deceea ce a dobndit societatea. &rin urmare! imaginaţia trecedincolo de e%perienţa pe care o are fiecare! transformndo! recombinndo "i ajungnd la noi re#ultate.


24/28

+otivele întreţin o receptivitate crescută pentruanumite elemente ale realului! permit aducereaacestora în primplan! reliefarea lor după alte

criterii dect cele ale gndirii! generarea unor noilegături "i restructurări. ,orinţa puternică de adispune de un telefon mobil de ultimă generaţie neface repede să ne proiectăm imaginativ în grupul

prietenilor "i să strnim admiraţia lor. Aspiraţia de

a urma medicina după terminarea liceului face cacel în cau#ă să se vise#e adesea în spaţiul specificinstituţiilor medicale.3otivaţia î"i face totodată simţită pre#enţa în

procesul comple% al imaginaţiei în cteva din

formele acesteia! "i anume re-er#a( #ag#na3#are/rod4+,#-5 "# -#04 de /er0/e+,#-5.


25/28

Reveria se desfă"oară în timpul stărilor de veg'e "i derela%are! cnd parcă cel în cau#ă î"i lasă gndurile să

vagabonde#e. &ornind de la ceea ce vede sau de la o ideecare ia rămas în minte! încep să apară "iruri de imagini "iidei propulsate de dorinţe "i de a"teptări. Acesteaevoluea#ă întro direcţie fante#istă! iar persoana leurmăre"te pasiv "i din cnd în cnd poate interveni cu ou"oară dirijare în direcţia dorinţelor. 6everia este un fel de

e%periment mintal privind îndeplinirea fictivă a dorinţelor"i reducnd astfel tensiunea psi'ică internă generată deele. Totodată! reveria poate oca#iona combinaţii noi "ioriginale care pot fi valorificate în formele superioare aleimaginaţiei. ,e aceea! unii autori recomandă reveria de

scurtă durată ca pe o cale a stimulării creativităţii. ,arreveria prelungită poate fi defavorabilă de#voltării personalităţii! pentru că satisfacerea fictivă a dorinţelor poate anula activităţile reale! practice! eficiente.


26/28

maginaţia reproductivă este o formă activă! con"tientă "ivoluntară constnd în construirea mintală a imaginii unorrealităţi e%istente în pre#ent sau în trecut! dar care nu pot fi

percepute direct. Această formă a imaginaţiei sedeosebe"te de memoria imaginilor! pentru că produsele einu au corespondent în e%perienţa anterioară proprie "i sunt!în acela"i timp! re#ultatul unui proces activ! în plinădesfă"urare. Ea este cu att mai valoroasă cu ct produseleei se apropie mai mult de real. ombinarea de idei "i

imagini se reali#ea#ă sub influenţa unor indicaţii concrete!a unor sc'iţe sau! cel mai frecvent! a indicaţiilor "idescrierilor verbale. Imaginaţia reproductivă lărge"tefoarte mult cmpul mintal. Ea u"urea#ă! totodată!înţelegerea unor realităţi mai abstracte sau a evenimentelor

istorice! fenomenelor geografice! a vieţii "i a sorţii personajelor din literatură etc. Imaginaţia reproductivăîntreţine interesul "i starea optimă de atenţie în lectura uneicărţi.


27/28

!isul de perspectivă constă în proiectarea con"tientă "ivoluntară a drumului propriu de de#voltare în acord cu

posibilităţile personale "i cu condiţiile "i cerinţele sociale.Acesta contribuie la formarea idealului de viaţă "i prin el la

motivarea activităţilor curente! a opţiunilor profesionale! aacţiunilor de autoformare "i autoeducare. +i imaginaţia intervine în procesul motivaţional ! mai

precis în conceptul de optimum motivaţional! atunci cnddificultatea sarcinii este percepută incorect de către subiect.5n acest ca#! ne confruntăm cu două situaţii tipice- fie cusubaprecierea semnificaţiei sau dificultăţii sarcinii! fie cusupraaprecierea ei. a urmare! subiectul nu va fi capabil să"i mobili#e#e energiile "i eforturile corespun#ătoareîndeplinirii sarcinii. 5ntrun ca#! el va fi submotivat! vaactiva în condiţiile unui deficit energetic! ceea ce va duceîn final! la nereali#area sarcinii. 5n cel de al doilea ca#!subiectul este supramotivat! activea#ă în condiţiile unuisurplus energetic care lar putea de#organi#a! stresa! iar

putea c'eltui resursele energetice c'iar înainte de a seconfrunta cu sarcina.


28/28

nd un elev tratea#ă cu u"urinţă sau supraestimea#ă importanţa uneite#e sau a unui e%amen va ajunge la acela"i efect- e"ecul. 5n acestecondiţii! pentru a obţine un optimum motivaţional este necesară ou"oară de#ec'ilibrare între intensitatea motivaţiei "i dificultateasarcinii.

,e e%emplu! dacă dificultatea sarcinii este medie! dar este apreciatăca fiind mare! atunci o intensitate medie a motivaţiei este suficientă pentru reali#area ei (deci o u"oară submotivare). :ptimumulmotivaţional se obţine prin acţiunea asupra celor două variabile careintră în joc- prin obi"nuirea indivi#ilor de a percepe ct mai corectdificultatea sarcinii (prin atragerea atenţiei asupra importanţei ei! prinsublinierea momentelor ei mai grele etc.) sau prin manipularea

intensităţii motivaţiei în sensul cre"terii sau scăderii ei(introducereaunor emoţii puternice de an%ietatea sau de frică ar putea cre"teintensitatea motivaţiei).

Imaginaţia este legată întrun fel specific c'iar cu întreaga personalitate. E%perienţa proprie de viaţă! orientările dominante!dinamica temperamentală! configuraţia caracterială g'idea#ăcombinările imaginative "i le finali#ea#ă în produse specifice pentrufiecare. &rocesul "i produsul imaginativ e%primă personalitatea!originalitatea acesteia "i sunt ele însele noi "i originale! att faţă dee%perienţa individuală ct "i faţă de cea socială.

Imaginatia, creativitatea.ppt

Documents

Transcript of Imaginatia, creativitatea.ppt