III.1-ro

8/15/2019 III.1-ro

http://slidepdf.com/reader/full/iii1-ro 1/40

S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e

f r u c t e c a r t o g r a

fi a t e ș i î n r e g i s t r a t e î n R e g i u n e a O d o r h e i

1

Soiuri tradiţionalede fructe

– Valori şi posibilităţide comercializare

8/15/2019 III.1-ro


8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



3

Soiuri tradiţionale de fructecartografiate și înregistrateîn Regiunea Odorhei

De reinut:

H: înălimea fructului

D: diametrul maxim al fructului

La denumirea soiurilor de fructe identificate în Regiu-nea Odorhei am trecut în ghilimele denumirea maghia-ră exactă, folosită în regiune. Denumirea româneascătrecută în paranteze nu redă întotdeauna denumireauniversală (și românească) a soiului.

CIREŞE

Soiul „Badacsonyi” (din Badacsony)

Fructul este mare. (H: 21 milimetri, D: 28 mi-limetri), are formă de inimă (foarte turtită), culoa-rea este de un roşu pronunţat, cu pulpa alburie şitrandafirie, destul de pietroasă. Dulce, cu gust uşoracidulat, agreabil (asemănător soiului „Germers-dorf”). Pedunculul este lung (35 milimetri), cavita-tea de la baza pedunculului este mare şi are formă

de castron. Sâmburele are formă alungită şi are vâr-furi ascuţite. Căldura favorizează apariţia viermilorîn fruct. Puieţii crescuţi din sâmburi transmit des-tul de bine caracteristicile fructului. Pomii acestuisoi cresc repede şi sunt rezistenţi la boli. Dau roadebogate.Prezenă: Cireşeni, Forţeni.

Soiul „Üveges (sticlos)” (De masă)

Are mărime mijlocie (H: 22 milimetri, D: 21 mili-metri), fructul are formă alungită. Culoarea fruc-tului: pe un fond galben-verzui se află un stratde roşu trandafiriu (sub presiune devine roz), pepărţile expuse direct la soare fructul este roşu -deschis, în părţile mai umbrite este galben. „Pe jumătate galben, pe jumătate roşu, ne dă impresiacă nu este copt”. Pe pedunculul frunzei se află 2glandule, prima la bazele ei. Fructul ajunge la ma-

turitate la începutul lunii iulie. Pulpa este dulce,moale, delicată. Cu puţin înainte de a ajunge lamaturitate, fructul este deja dulce, dar cu un gustuşor acru. Pedunculul frunzei este de trei ori mailung decât fructul. Această cireaşă este un soi ve-chi, caracteristic păşunilor din Forţeni (împreunăcu soiul „Brankovan”). Acest soi este mult apreciatde localnici. Pomul este rezistent şi creşte înalt.Prezenă: Cireşeni, Forţeni.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



4

Soiul „Disznódi” (din Disznód)

Fructul este de mărime mijlocie, uşor turtit (e mailat decât lung). Pieliţa are o culoare închisă, bor-do, cu pete cafenii, pulpa este roşie - gălbuie cunervură albă. Pedunculul este de două ori mai lungdecât fructul. Acest soi nu este apreciat ca fiind unsoi nobil. Fructul aproape ajuns la maturitate este

tare, cu gust acrişor pronunţat, dar plăcut. Fructe-le mai coapte sunt mai mari şi mai puţin acrişori.Pomul este sănătos şi dă roade bogate.Prezenă: Cireşeni, Forţeni.

Soiul „Imecsi”

Este o cireaşă cu boabe mari, cu formă alungită.Pedunculul este lung, aproape de trei ori mai lungdecât fructul. Pieliţa are un fond galben cu un stratde roşu-trandafiriu şi pete roşii-vişinii. Fructul are

un gust delicat, special. Nu este un soi sensibil. Po-mul documentat este probabil singurul exemplaral speciei în sat.Prezenă: Cireşeni, (la nenea Lajoska). Iniţial acestsoi a provenit dintr-o pepinieră din Reghin.

Soiul „Brankován” (Brâncovean)

Fructul este de o mărime medie, turtit lateral înlungime. Pedunculul este aproape de două ori mailung decât fructul, cavitatea pedunculară este de oadâncime superficială, la vârful fructului se află omică adâncitură. Pulpa are o culoare trandafirie,cu nervură albă. Sâmburele este lung (aproape dedouă ori mai lung decât lat), dar nu are vârful as-

cuţit (ca al celui de „Badacsonyi”). Această cireaşă,împreună cu soiul „Üveges”, sunt socotite cele mai vechi soiuri. Cireaşa „Brankovan” este şi ea un soicaracteristic păşunilor din Forţeni. Chiar şi pomiifoarte bătrâni din acest soi dau încă roade bogate.Prezenă: Cireşeni, Forţeni.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



5

Soiul „Fekete hólyagos” (Băşicata neagră)

Fructul este de mărime sub-mijlocie, turtit lateralşi pe partea superioară. Pulpa şi pieliţa sunt de oculoare vişinie, pulpa este moale, cu aromă pro-nunţată, dulce, fină. Pedunculul frunzei este bor-

do, de două ori mai lung decât fructul, cavitateapedunculară este mică. Atingerea maturităţii de-pinde de condiţiile climatice. (În 2009 de exemplu,fructele s-au copt cu o lună mai devreme de celobişnuit, în decada a treia a lunii iunie - susţinenenea Lajoska). Face viermi repede şi se înmoa-ie în căldură. Ajunge la maturitate în scurt timp,le place păsărilor, prin urmare trebuie recoltat latimp.Prezenă: Cireşeni, livada lui nenea Lajoska.

Soiul „Roppanó” (Pietrosul)

Fructul este de mărime mijlocie, uşor turtit pepartea superioară (H: 17 milimetri, D: 19 mili-metri). Pulpa este foarte tare, dacă-l gustaţi, tros-neşte în gură, sâmburele aproape că sare din miez.Culoarea pulpei este albă-gălbuie cu nervură albă.Este foarte dulce, uşor acidulată. Dacă-l gustaţi, vă

dă o senzaţie plăcută. Pedunculul frunzei nu areglandule. Pedunculul fructului are una sau douăglandule, lungimea este de trei ori mai mare decâtfructul.Pieliţa: se observă pe un fond galben o suprapu-nere de 80% a unei culori trandafirii. Fructele segrupează în grupe mari. Pomul are o înălţime mij-locie. Este un soi foarte roditor şi rezistent. Dupăspusele pastorului, acest soi a fost plantat ca pom-stamină în livezile de cireşe ale CAP-ului.Prezenă: Cireşeni, Forţeni

Soiul „Korai fekete” (Neagra timpurie)

Fructul este de mărime sub-mijlocie, turtit pe par-tea superioară (H: 20 milimetri, D: 22 milimetri) cucavitatea pedunculară superficială. Pedunculul estescurt, de 1-1,5 ori mai lung decât fructul. Ajunge lamaturitate timpuriu, în a doua parte a lunii iunie.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



6

După 24 iulie, dacă nu este recoltat, se înmoaie şicade de pe pom. Se aseamănă mult cu soiul „Disz-nódi”, dar ajunge la maturitate cu aproximativ douăsăptămâni mai devreme. Gustul, (dacă a ajuns lamaturitate şi are culoarea neagră) este dulce, acidu-lat, foarte plăcut. Pulpa este neagră. Cu foarte puţinmai consistentă, mai pietroasă ca soiul sus-amintit.

Fructele ajunse aproape de maturitate sunt puţinacrişoare, strângându-vă gura dacă le gustaţi. Lun-gimea pedunculului frunzei este cât jumătate dinfrunză şi are una sau două glandule roşii. Acest soia fost introdus în timpul CAP-urilor (cooperative-lor agricole de producie). În celelalte plantaţii nu segăseşte un soi asemănător.Prezenă: Cireşeni

MERE

Soiul „Nyári cirmos” (Tigrat de vară)

Pulpa este albă, puţin spongioasă, nu se crapă, estesuculentă. Este un soi bogat roditor. Gustul este aci-dulat-dulceag, parfumat, fin. Copii preferă să con-sume aceste mere proaspăt recoltate, dar se dau şi laanimale. Este un măr foarte bun şi pentru prăjituri.Ajunge la maturitate la începutul lunii august. Pie-

liţa este groasă. Culoarea: pe un fond galben-ver-zui sunt dungi bordo cu o nuanţă de roşu-deschisprintre dungi. Fructul este acoperit de un strat depruină. Pedunculul este drept, de grosime medie.Din cavitatea pedunculară iese circa o treime apedunculului. Sepalele au o mărime mijlocie, suntaplecate spre interior. Cavitatea calicială este mică,

striată, încreţită. Ovarul are un contur bine deter-minat, este mare, umple spaţiul dintre coroană şipeduncul. Are foarte mulţi sâmburi.Prezenă: Ighiu

Soiul „Nyári” (Măr de vară)

Are o formă rotundă, puţin asimetrică, se aseamănăcu mărul Ionatan. Pulpa este albă, bogat suculentă,nu plesneşte, este moale. Gustul este plăcut, dulce,uşor acidulat şi aromat. Fondul galben-verzui alpieliţei este acoperit în 90% de o culoare de roşuînchis, pe alocuri tigrat (dungat). Se observă de laînceput culoarea sa roşie foarte frumoasă. Cavita-tea pedunculară este medie. 1/3-1/2 din pedun-

cul iese din adâncitură. Sepalele sunt aplecate spreinterior şi închid în întregime spaţiul subcalicial,care este mic şi are formă de cupă. Cavitatea calici-ală este striată şi mică. Ovarul are formă de ceapă,este situat spre mijloc.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



7

Prezenă: Ighiu, la Csiszár István, vecinul grădiniibisericii dinspre satul Daia. Dintre cei trei meriaşezaţi unul deasupra celuilalt, este cel din mijloc.

Mărul „Árpán érő” (Orzeşti)

Este un măr cu formă de sferă turtită cu o mică asi-metrie. (D: 50 milimetri, H: 65 milimetri). Pieliţa,înainte de a ajunge la maturitate, este galbenă-ver-zuie, cu dungi roşii şi puncte alburii, cu pete alun-gite. În timpul maturizării culoarea de fond devinegalbenă, dungile roşii se accentuează, devin bordo,punctele albe dispar. Gustul este foarte plăcut, aro-matic, uşor acrişor. Pedunculul abia iese din cavi-tatea pedunculară care este adâncă şi are formă deV. Sepalele sunt aplecate spre interior, cu vârfurilerăsfrânte în afară. Cavitatea subcalicială este mică,are formă de cupă, sepalele o acoperă în întregime.

Ajunge la maturitate la sfârşitul lunii august, dar„conservat” în lăzi, într-un loc răcoros, se păstrea-ză până la crăciun. Pieliţa este lucioasă.

Prezenă: Ighiu, la Csiszár István, vecinul grădiniibisericii dinspre satul Daia. Dintre cei trei meriaşezaţi unul deasupra celuilalt este cel din jos.

Soiul „Fehér vaj” (Untos alb)

Este un măr de bună calitate, ajunge la maturitatedevreme, cu productivitate bogată şi sistematică.Pomul are o mărime medie. Forma fructului: esteo sferă uşor turtită şi asimetrică.(H: 60 milimetri,D: 68 milimetri), Pieliţa este relativ subţire, are oculoare caracteristică de alb-verzui brumat, rareoricu pete mici de culoarea ruginei. Pulpa este albă,în mod special fragedă. Gustul este dulce-acrişor.Pentru consumare aciditatea este tocmai adecvată,dar nu are o aromă tipică. Odoarea agreabilă nuse simte în gust. Pedunculul are o lungime mijlo-cie (23 milimetri), 2/3 din peduncul iese din ca-

vitatea pedunculară. Cavitatea pedunculară estemică, cu un strat de rugină pe suprafaţă. Sepalelesunt aplecate spre interior, cavitatea calicială este

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



foarte mică, cavitatea subcalicială este mijlocie,are formă de V. Ovarul şi partea din jurul coroaneiconţin mulţi sâmburi. Este un soi excelent pentruconsum şi pentru prepararea ţuicii.Prezenă: Mereşti (grădina Bencédi, grădina parohieiunitariene), Mujna (grădina parohiei reformate)

Mărul „Pónyik” (Poinic)[„Poinic”, „Poinic rezistent”,„Török mocskotár” (Muşcătar turcesc)]

Denumirea de „Török mocskotár” este folosită

şi pentru soiul Poinic, dar şi pentru alte soiuri.Forma este asimetrică, de sferă turtită. Pulpa estealburie cu verde-deschis, este tare şi se crapă. Se-palele sunt aplecate spre interior la vârfuri, cavita-tea calicială este medie. Cavitatea subcalicială estemare, adâncă, are formă de V. Pedunculul este delungime medie, cavitatea pedunculară este adâncăşi are formă de V. Ovarul umple spaţiul dintrecaliciu şi peduncul, are formă de ridiche. Gustulf r u c t u l u i ajuns la maturitate este dulce-

acidulat, fără aromăspecifică. Aroma

apare după om a t u r i z a r eu l t e r i o a r ă .Fructul estemare, tare,

acru în mo-mentul recoltă-rii (sunt alte va-

riante mai dulci,atât la recoltare

cât şi la sfârşitullunii august). Este

unul dintre soiurilec e l e mai apreciate.

Prezenă: în fiecare sat, este un soi frecvent întâlnit.

Soiul „Ízes” (Mărul gustos)

Este un măr pentru iarnă. Sepalele sunt mari, aple-cate spre interior, cu vârfurile răsfrânte în afară.

Lungimea pedunculului este medie. Cavitatea pe-dunculară este mare şi are formă de con. Cavitateacalicială este largă, cu o adâncime medie, cavitateasubcalicială este spaţioasă şi are formă de V. Ova-rul este situat spre mijloc. Cavitatea sâmburilorsunt înguste. Pulpa este albă-gălbuie, „crocantă”.Are o formă asimetrică, gustul este acrişor, pe ca-re-l păstrează probabil şi după o maturizare ulte-rioară. La recoltare se simte deja aroma, care devi-ne mai pregnantă în timpul maturizării ulterioare.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



9

Prezenă: Rugăneşti (grădina lui nenea Áron)

Soiul „Batul, Stajeri” (Pătulul din Stajer)

Are formă de sferă uşor turtită (H: 54 milimetri,D: 63 milimetri). Culoarea pieliţei este verde fisti-

chie cu puţine puncte maro, cărora se suprapuneo culoare bordo, acoperită des cu pete albe. Ca-liciul este scurt, cu sepale aplecate spre interior,cavitatea calicială este mijlocie, cu cinci pete derugină pe suprafaţă, corespunzătoare feliilor. Ca- vitatea subcalicială este foarte adâncă, cu urme destamină. Ovarul este aşezat în preajma caliciuluiîn formă de ridiche. Se păstrează timp îndelungat,mai mult ca Pătulul „neted”. Aroma se simte slab(se accentuează în timpul maturizării ulterioare).

Prezenă: Tărceşti, Rugăneşti

Soiul Ionatan

Are formă de sferă turtită (H: 53 milimetri, D:59 milimetri). Pieliţa: pe un fond verde-gălbui se

întinde un strat roşu, mai ales dinspre peduncul,care este sub-mijlociu (14 milimetri), cavitateapedunculară are formă de pâlnie şi este adâncă.Sepalele sunt aplecate spre interior la vârfuri. Ca- vitatea calicială este mică, cavitatea subcalicialăeste mare. Ovarul are formă de ceapă, este aşezatînspre caliciu. Pomul este de înălţime mijlocie şi

este bogat roditor. Pulpa este tare, cu aromă preg-nantă, se păstrează timp îndelungat. Este un mărbun de consumat în timpul iernii.

Prezenă: Rugăneşti, dar se regăseşte frecvent şi în

alte locuri.

Soiul „Kasseli Renet” (Renet de Cassel)

Pulpa este foarte suculentă, nu prea tare, se crapă.Gustul (înainte şi în timpul maturizării) este aro-matic. Pieliţa: are dungi vişinii pe un fond galben- verzui, uşor funinginos, mai ales în cavitatea ca-licială. Sepalele sunt scurte, aplecate spre interiorla vârfuri. Cavitatea calicială este mică, cavitateasubcalicială este adâncă, are formă de V. Fructulare formă de sferă turtită (H: 56 milimetri, D: 73

milimetri). Pedunculul este scurt (16 milimetri),cavitatea pedunculară este de adâncime medie, înformă de pâlnie. Ovarul se aşează uşor înspre cali-ciu, are formă de ceapă cu umeri.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



1

Prezenă: Rugăneşti, în partea de jos spre Est aGrădinii mari (plantat în vremea CAP-urilor), po-mul de la marginea extremă.

Soiul „Bőr” (Mărul creţesc)

De mărime mijlocie (H: 60 milimetri, D: 75 mili-metri), are formă de sferă uşor turtită. Peduncululeste scurt, cavitatea pedunculară este de adâncimemedie şi are formă de pâlnie. Ovarul este situat spre

centru şi are formă de ridiche. Sepalele sunt de mă-rime mijlocie, se înclină spre vârfuri, cavitatea ca-licială este mică, cavitatea subcalicială este foartespaţioasă (secţiunea transversală este un triunghiechilateral). Pieliţa este foarte arătoasă: un strat deroşu-viu şi funinginos se aşterne pe un fond galben- verzui. Culoarea de funingine (30-40%) acoperă oparte atât din suprafaţa galben-verzuie cât şi din cearoşie. Pulpa este foarte suculentă şi pietroasă. Gus-tul: la recoltare este acru, cu aromă slabă. Este unmăr destul de cunoscut, se pare că răspândirea luiîn proporţii mai mari, s-a produs după ce soiul a

fost introdus în perioada CAP-urilor.

Prezenă: Rugăneşti, Mereşti, Forţeni, Cireşeni; pe vremea CAP-urilor s-a răspândit în întreaga zonăa Odorheiului.

Un soi de măr cu denumire necunoscută

Forma fructului se caracterizează prin felii superficia-le care se întind de la coroană până la peduncul. Este

mare, pulpa este albă. Pieliţa are un fond galben-ver-zui cu un strat bordo deasupra şi cu pete de rugină.Aceste pete formează un strat aproape coerent, în ap-ropierea cavităţii pedunculare şi a caliciului. Sepalelesunt aplecate spre interior, dar nu se ating. Cavitateacalicială este medie, are formă de pâlnie, dar la capă-tul pâlniei continuă sub forma unui tub subţire pânăla ovar, şi se lărgeşte uşor înaintea ovarului. Peduncu-lul este scurt (ajunge chiar până la marginea cavităţiipedunculare), care are o mărime medie şi are formăde pâlnie. Ovarul e situat în preajma caliciului, areformă de ceapă. În ceea ce priveşte mărimea şi gustul,

se aseamănă cu mărul „Greu”. Gustul, în timpul cule-sului (înainte de a ajunge la maturitate), este acrişor,fără aromă. Este un măr de iarnă.

Prezenă: Rugăneşti, Grădina mare (de pe vremeaCAP-urilor).

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



11

Soiul „Francia kormos Renet”(Funinginos franţuzesc)

Este un măr mare şi foarte frumos. Pieliţa este ver-de-fistichie, în 50-90% pe culoarea de fond se în-tinde un strat cu rugină, iar partea expusă la soarea fructului capătă o culoare de roşu-aprins. Sepa-lele sunt aplecate spre interior, dar vârfurile sunt

răsfrânte în afară. Cavitatea calicială este de mări-me mijlocie, articulată cu striaii subţiri. Cavitateasubcalicială pătrunde adânc în ovar. Ovarul esteaşezat în preajma caliciului, are formă de ridiche.La recoltare gustul este stifos, dar nu neplăcut. So-iul a fost răspândit în timpul CAP-urilor.

Prezenă: Mereşti.

Soiul „Fehér téli” (Măr alb de iarnă)

Are formă ovo-sferică, cu striaii care traversea-ză întreaga lungime a fructului, nu prea adânci.Pedunculul este scurt, cavitatea pedunculară esteîngustă, de mărime medie. Sepalele sunt scurte,

parţial verticale şi aplecate spre interior, cavita-tea calicială este mică, cavitatea subcalicială estespaţioasă, are formă de triunghi echilateral. Seaseamănă mult cu mărul London Pepping , dar pie-liţa acestuia din urmă este mai gălbuie, gustul maidulce şi în timpul maturităţii. Se mai aseamănă cuCalvilul alb de iarnă, dar fructul acestuia are striaiimai pronunţate, cavitatea calicială şi peduncularăeste mai adâncă. Gustul este stifos, se îndulceşte şidevine mai gustos cu timpul.

Prezenă: Chedia Mare

„Parmin auriu” (Cireşeni)„Parmint auriu” (Tărceşti)„Parment auriu” (Morăreni)

Ovarul este aşezat înspre mijloc, are formă de ri-diche. Pedunculul este scurt, cavitatea peduncu-lară este medie, are formă de pâlnie. Sepalele îlcaracterizează foarte mult: ele sunt aplecate spreinterior, dar sunt atât de scurte încât vârfurile nuse ating între ele, astfel se întrevede cavitatea cali-cială cu resturile staminelor. Este unul dintre soiu-rile de mere cele mai vechi şi cele mai îndrăgite.(popularitatea mărului este asemănătoare cu cea asoiurilor „Ponyik” şi „Batul ”). Este foarte bun, cu oaromă caracteristică, care se dezvoltă în decursulmaturizării. Are numeroase variante cu aromă di-

ferită în timpul recoltării.

Soiul „Almási fontos” (Greu de Mereşti)

Mărimea ieşită din comun se apropie de cea a Mă-rului „Fontos (Greu)”, forma se aseamănă cu cea amărului „Ponyik”, dar este mai puţin plată la capă-tul cu coroană. Pieliţa este groasă, are culoarea deun verde „necopt”, cu pete albe de o densitate me-die, fără alte nuanţe de culoare, în cavitatea calicia-lă cu pete de rugină care se ramifică. Gustul esteacrişor, dar nu stifos, fără aromă caracteristică.Pulpa este zemoasă, uşor spongioasă. Peduncululeste foarte scurt, îngroşat la bază, cavitatea pe-dunculară este medie, are formă de pâlnie. Sepa-lele sunt scurte şi aplecate spre interior, cavitateacalicială este superficială, cavitatea subcalicială laînceput este largă, apoi se îngustează şi pătrundeadânc în fruct.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



12

Prezenă: Mereşti

Soiul „Star King”

Mai mulţi pomi din soiul Star King au fost plan-taţi încă pe vremea cooperativelor agricole deproducie (CAP). Este un soi bogat roditor. Pomiisunt sănătoşi (nu au fost trataţi cu chimicale), vi-guroşi şi au frunzele verzi-închişi. Acesta dovedeş-te că şi un soi relativ nou poate să prindă viaţă înlivezi, fără îngrijiri speciale. Pieliţa este groasă, areculoarea bordo cu pete albe nu prea dese. Sepalelesunt scurte şi aplecate spre vârfuri. Cavitatea cali-cială şi subcalicială este de mărime medie, aceastadin urmă are formă de cupă. Pedunculul are lungi-me medie, cavitatea pedunculară este de adâncime

medie. Nu se aseamănă cu alte soiuri, are o aromătipică, foarte pronunţată.

Prezenă: Mereşti, Forţeni, Cireşeni, Rugâneşti,este un soi răspândit în timpul cooperativelor, estebogat roditor. În mai multe locuri poartă şi denu-mirea de Măr Strakinson.

Soiul „Rozzsal érő”

(Mărul care se coace deodată cu secara)

Se lasă ca fructele să se maturizeze adunate subpom (astfel se păstrează mai bine decât într-un de-pozit). Se păstrează până la Crăciun, cu condiţiaca fructele să nu fie lovite. Are un gust foarte fin,uşor acidulat, aromatic. Se maturizează începândcu prima parte a lunii septembrie având nevoiede mai mult timp. Mărimea este sub-mijlocie (H:62 milimetri, D: 75 milimetri). Pedunculul are olungime medie, 1/3 din mărimea fructului (25milimetri). Cavitatea pedunculară este medie, în

formă de pâlnie. Ovarul are formă de ceapă, cupoziţionare mijlocie. Sepalele sunt scurte, cu vâr-furile aplecate spre interior. Pulpa este fragedă,plăcută la gust. Pieliţa are o grosime medie, are oculoare de fond galben-verzui cu dungi roşii, darpe alocuri dungile lipsesc. Este un măr dulce, uşor

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



13

aromatic. Maturizarea este lungă, de la sfârşitul lu-nii august până în octombrie.Prezenă: Mereşti

Soiul „Eper” (Mărul cu gust de căpșună)

Este un măr dulce, aromatic, cu gust de un acrupotrivit şi foarte plăcut. Pieliţa are culoarea roşie-aprinsă pronunţată. Mărimea este sub-mijlocie

(H: 55 milimetri, D: 70 milimetri). Sepalele suntaplecate spre interior, dar sunt atât de scurte încât vârfurile nu se ating. (ca şi la Parminul auriu).Cavitatea calicială este medie şi are formă de cas-tron. Cavitatea subcalicială are formă de triunghiechilateral. Ovarul are formă de inimă, cavita-tea sâmburilor este de mărime medie. Lungimeapedunculului este mic spre mijlociu. Cavitateapedunculară are formă de V şi este adâncă. Esteunul din cele mai bune mere de vară. Ajunge lamaturitate la sfârşitul lui august, începutul luniiseptembrie. Pulpa este de o duritate medie, uşor

de mușcat, are culoarea trandafirie care se accen-tuează sub coroană şi sub pieliţă. La supra-maturi-tate devine mălăiaţă, pierzând din valoare.

Prezenă: Forţeni, Cireşeni, Turdeni, Dârjiu

Soiul „Őszi vajas” (Mărul untos de toamnă)

Are o pieliţă vişinie cu o culoare de fond galbenă- verzuie, tigrată cu dungi roşii. Pedunculul este scurt,cavitatea pedunculară este largă la început, apoi seîngustează. Cavitatea calicială este sub-mijlocie,cavitatea subcalcială pătrunde adânc, până la ovar.Ovarul este situat în preajma caliciului, în formă de

ceapă. Ajunge la maturitate la sfârşitul lunii august.Are un gust de un acru plăcut, cu o aromă bună,distinsă. Pulpa este fragedă, e plăcută la gustat. Sepoate consuma proaspăt cules sau în prăjituri.

Prezenă: Morăreni

Soiul „Renet”

Are formă de sferă uşor turtită, ovoidă, secţiuneatransversală este neregulată. Pieliţa este verde-gălbuie cu un strat de suprapunere roşie. Culoarearoşie este organizată în dungi, iar pe părţile expusela soare formează un strat coerent. Sepalele suntscurte şi aplecate spre vârfuri. Cavitatea calicialăeste medie, în continuare se îngustă, până ajunge

la ovar. Ovarul se orientează către caliciu, şi areformă de ceapă. Pedunculul este scurt, gros (căr-nos), cavitatea pedunculară este mică, îngustă. Încursul coacerii ulterioare gustul devine foarte fin.Se păstrează până la recolta nouă.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



14

Prezenă: Tărceşti

Soiul „Sárga” (Mărul galben)

Are formă de sferă turtită, lată, cu adâncime me-die, cu striaii pe întreaga suprafaţă a fructului.Mărimea este medie (H: 50 milimetri, D: 60 mi-

limetri). Culoarea pieliţei este galbenă, cu pete şipuncte maro, mai mici, diforme. Pedunculul estescurt (16 milimetri). Cavitatea calicială şi a pe-dunculului este mare, ambele uşor striate. Ovarulare formă de ridiche turtită, așezată mai aproapede caliciu. Are o aromă slabă dar unică.


Soiul „ Parker pepin” (Parker Pepping)

Cu mărime medie (H: 50 milimetri, D: 65 milime-tri), are formă de sferă uşor turtită. Peduncululeste scurt (19 milimetri), cavitatea peduncularăeste sub-mijlocie, foarte îngustată. Sepalele suntscurte, înclinate spre interior la vârfuri. Un strat

pronunţat de rugină (de culoarea funinginii)acoperă aproape întreaga suprafaţă. Pulpa estealbă – verzuie, crocantă. Gustul, la maturitate esteacru, fără trăsături caracteristice. Pomul este fo-arte bătrân, cu crengi uscate şi infectate cu vâsc.Fructul este spectaculos, datorită formei frumoaseşi stratului funinginos.


Soiul „Török Bálint”

Are formă de sferă turtită, de mărime medie. Pie-liţa este unsuroasă la atingere, cu un strat superiorbordo în 85-90%, cu pete albe, rare. Peduncululeste scurt, cu cavitate foarte mică, culoarea cavi-tăţii, în contradictoriu cu restul pieliţei, este ver-de. Gustul este dulce deja la recoltare (înainte decoacerea ulterioară). Soiul este bine cunoscut şipreferat, răspândit în toate aşezările. Poate fi recu-

noscut mai ales după culoarea roşie care acoperăîntreaga suprafaţă şi după cavitatea mică specificăa caliciului şi a pedunculului.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



15

Prezenă: Mereşti, Cireşeni, Forţeni, Rugăneşti,Goagiu

Soiul „Nemes szercsika” (Sercica nobilă)

Forma este turtită, cu striaii aproape impercepti-bile. Pieliţa este groasă, galbenă, cu puţină culoare verzuie, cu puncte rare şi pete de rugină. Sepalele

sunt scurte, aplecate spre interior, cavitatea cali-cială este de adâncime mijlocie, cavitatea subca-licială este mică. Pulpa este pietroasă/crocantă,zemoasă. Pedunculul este scurt, cavitatea pedun-culară este mare, în formă de pâlnie. Ovarul arepoziţionare mijlocie, în formă de ceapă, cavităilesâmburilor sunt largi. Gustul: are o aromă proprie.Este un soi cu productivitate mare. Este un măr deiarnă. Acest soi provine mai ales din partea sudicăa Ungariei, din unele părţi ale Serbiei.


Soiul „Kandil Sinap”

Are formă alungită, cilindric-butoiașă. Ovarul esteascuţit, oval, cu poziţionare mijlocie. Pulpa estemoale, albă, cu gust specific aromatizat. Pedun-culul este lung, dar constituie doar o pătrime dinlungimea fructului, pentru că şi fructul este lung.Cavitatea pedunculară şi a caliciului au o adânci-

me medie, în formă de pâlnie. Sepalele sunt de olungime medie, cu vârfurile aplecate spre interior.Pieliţa are o grosime medie, pe un fond alb-verzuieste acoperită de un strat roşu-gălbui (cca. 60%).

Prezenă: Rugăneşti

Soiul „Király” (Mărul domnesc)

Ajunge la maturitate foarte devreme, printre pri-mele soiuri. Fructul este mare sau foarte mare, deculoare roşie tigrată.Prezenă: Forţeni, Cireşeni (pomul este în întregi-me culcat pe pământ, totuşi mai dă roade bogate şide bună calitate, de ani de zile).

Soiul „Kék” (Mărul albastru)

Este un măr de iarnă, pieliţa este bordo-albăstriecu un strat superior brumat. Gustul este acrişor cuo aromă agreabilă.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



16


Soiul „Budai Domokos”

Are formă de sferă turtită, de mărime medie.Pieliţa are dungi roşii pe un fond verde-gălbui,

dungile ajung în jos şi în cavitatea calicială şi pe-dunculară. Sepalele sunt aplecate spre interior la vârfuri, cavitatea calicială este medie, în formă decastron. Pedunculul este scurt, gros și are cavitateapedunculară medie. Este unul dintre merele celemai preferate şi cele mai cunoscute de pe valea Ni-rajului. Este un măr nealterabil, de iarnă. Se păs-trează bine, în condiţii adecvate poate fi păstrat anide zile. Are un gust plăcut, răcoritor deja la culege-re (în septembrie). În Rugăneşti este considerat caunul din merele cele mai bune la gust şi soiul esteplantat în număr mare. Alte caracteristici: acest

măr este hibridul soiurilor Parmen auriu de iarnă şi Jász vadóka, create de Budai József în 1883, şi i-adat numele fratelui său mai mic, după moartea lui.

Soiul „Gyógyi zsíros”(Mărul unsuros din Geoagiu)

Are formă de sferă turtită, uşor ascuţită. Pulpa areo culoare galbenă-deschisă, amestecată cu verde.

Pieliţa are dungi roşii pe un fond galben-verzui,este unsuroasă. Nu se poate scrie pe ea nici măcarcu pixul (în timp ce la celelalte soiuri e posibilă).Pedunculul este scurt, cavitatea pedunculară estemedie, în formă de pâlnie. Sepalele sunt aplecatespre interior, cavitatea calicială este mică. Cavita-tea subcalicială este scurtă, în formă de V-U. Pulpaeste tare, dar se înmoaie cu timpul. Are un gustspecific, o aromă pregnantă, agreabilă şi cu mirosplăcut (aceasta este calitatea sa cea mai impor-tantă). Începe să se maturizeze pe la mijlocul luniiseptembrie. Este un soi foarte valoros.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



17


Soiul „Bánffy Pál”

Are formă de sferă turtită, o formă de măr „regu-lată”. (Aproape toate părţile sunt de proporţii me-dii). Pedunculul are lungimea şi grosimea medie,cavitatea pedunculară este şi ea de mărime medie.

Ovarul este situat înspre centru, are formă de cea-pă. Sepalele sunt foarte scurte, înclinate spre inte-rior, cavitatea calicială este şi ea medie, uşor stria-tă, ondulată. Este un măr care se păstrează bine.Cu timpul devine galben. Nu are un gust ieşit dincomun, dar este bun.

Prezenă: Rugăneşti, Tărceşti

Soiul „Tartós Gusztáv”

Forma se aseamănă cu cea a mărului Star King : uncon turtit, lungimea şi lăţimea sunt la fel. Mărul secaracterizează printr-o bogăţie de forme, pe ace-laşi pom se regăsesc fructe cu formă de sferă saude cilindru lungit. Sepalele sunt aplecate spre inte-rior, cavitatea calicială este mare, în formă de cas-

tron. Pedunculul este de lungime medie sau lung(jumătate din lungimea fructului). Cavitatea pe-dunculară este mare, în formă de pâlnie. Ovarul sesituează în preajma caliciului, este în formă de ri-diche. Pieliţa are un fond verde-gălbui cu un stratsuperior trandafiriu cu dungi roșu-închis. Pulpaeste galbenă-verzuie, este suculentă. Are un gustspecific, asemănător gustului pepenilor. Se coacetoamna, dar se păstrează până la începutul iernii.

Prezenă: Mereşti, Cireşeni, Forţeni, Goagiu.

8/15/2019 III.1-ro


8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



19

re, în cele mai multe cazuri este scurt(8 milimetri), cavitatea pedunculară

este mică. Este bun pentru a fi us-cat şi pentru vin. Este un măr de

iarnă. Soiul este vechi, de ori-

gine franceză; până la jumătatea secolului a fostfrecvent mai ales pe colinele mai înalte, în zilelenoastre apare tot mai rar, nu se reproduce.


Are formă de sferă turtită, mărimea este medie.

Pieliţa este acoperită în proporţie de 40% de dungiroşii întretăiate pe un fond galben, dungile se regă-sesc şi în cavitate. Lungimea pedunculului şi adân-citura cavităţii pedunculare sunt de mărime medie.Sepalele sunt foarte scurte, aplecate spre interior,cavitatea calicială este mică. Pulpa este fragedă, cugust bun, dar nu are aromă specifică, tipică.


Soiul „Téli fehér kálvil” (Calvil alb de iarnă)

Are formă de sferă turtită, segmentată de striaii.Striaiile sunt scoase în evidenţă de fondul de cu-loare verde uniformă. Sepalele sunt aplecate spre

interior, cavitatea calicială este mică, striaiile seaccentuează în cavitate. Pedunculul este lung, deo lungime medie, cât jumătatea lungimii fructului,cavitatea pedunculară este medie şi are formă de V.Ovarul are formă de ridiche cu umeri, cu poziţio-nare spre mijloc. Se păstrează timp îndelungat.


Soiul „Cigány, szürke”(Măr ţigănesc, măr sur-Tăietura)

Are o mărime sub-mijlocie, forma este uşor tur-tită (H: 60 milimetri, D: 7 milimetri). Pieliţa areun fond verde-gălbui cu dungi roşii, dungile ajungpână la sepale, dar nu acoperă culoarea de fond

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



2

în partea pedunculară. Pedunculul are o lungimemedie, este puţin mai lung decât fructul (35 mili-metri). Cavitatea pedunculară este medie, în for-mă de pâlnie cu deschizătură largă. Sepalele suntaplecate spre interior, cavitatea calicială este me-die, în formă de castron, uşor striată. Se aseamănăcu soiul „Sóvári”,dar este mai cafeniu. Este un măr

cu gust bun. Se recoltează toamna în timpul re-coltării porumbului. (Tărceşti, Morăreni)

Prezenă: Mereşti, Forţeni, Cireşeni, Rugăneşti,Şiclod, Tăietura.


Este un măr mare, tare turtit (H: 67 milimetri, D:90 milimetri). Pieliţa este dungată (cu dungi roşii),pe cavitatea pedunculară şi în împrejurimi esteun strat de rugină. Pulpa este albă, albă-verzuie,dacă ajunge la supra-maturitate devine cristali-zată. Ovarul are poziţie medie, în formă de ceapă.Cavităile sâmburilor sunt mici. Pedunculul estefoarte scurt (10 milimetri), cavitatea peduncularăeste mare, în formă de pâlnie. Sepalele sunt aple-cate spre interior, cavitatea calicială este medie,

are forma unei pâlnii largi. Se poate consuma înprăjituri, răzuit se serveşte cu papricaş de pui. Sepăstrează până la crăciun, dar într-un loc adecvatşi până în ianuarie-februarie.


Soiul „Londoni pepin” (London Pepping)

Are o mărime medie, cu striaii adânci, care seadâncesc şi mai mult în partea coroanei. Pieliţa

este galben-verzuie cu pete maro. Pe partea expusăla soare se îngălbeneşte sau devine roşu. Sepalelesunt uşor înclinate spre interior, cavitatea calicialăeste medie. Pedunculul este mic, cavitatea pedun-culară este medie, în formă de pâlnie. Ovarul are opoziţionare de mijloc, are formă de fus. Cavităilesâmburilor sunt largi. La maturitate pulpa estetare, iar la supra-maturitate devine făinoasă (dupăCrăciun). Se păstrează până la primăvară. Are ungust tipic foarte fin. Exemplarele mai mari şi maicolorate au gustul mai bun şi se păstrează timp maiîndelungat.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



21

Prezenă: Mereşti, Ceheţel, Turdeni, Rugăneşti.

Soiul „Fejedelmi páris” (Parişe domneşti)

Au formă de sferă turtită, ovoidă. Pieliţa este ver-de, cu pete verzi, maro, cu pete de rugină în ca-

vitatea pedunculară. Sepalele sunt scurte, aplecatespre interior la vârfuri, cavitatea calicială este micăşi striată. Pedunculul este lung, aproape jumătatedin lungimea fructului, cavitatea pedunculară estemedie, în formă de pâlnie. Ovarul este poziţionatla mijloc, pulpa este albă-verzuie, este seacă, fărăzeamă, gustul nu are specific.

Prezenă: Tărceşti.

Soiul „Fehér páris” (Parişe albe)

Se maturizează la începutul toamnei, are un gustbun, este de mărime medie. Uneori sunt mai mari,atunci când merele din pom sunt mai puţine lanumăr. Pieliţa este subţire, ușor unsuroasă. Pulpaeste albă, ajunsă la supra-maturitate se îngălbeneş-te sub pieliţă. Are o culoare de fond asemănătoare

culorii galbene a grâului, galbenă-verzuie, în par-tea expusă la soare se roşeşte şi capătă nişte petebordo sau maro. Are un gust acrişor-dulceag, cuaromă tipică, se păstrează mai puţin, fructele tre-buie consumate cât mai repede. Sunt foarte bunepentru prăjitura cu mere, mai demult au fost fă-cute din ele și vinuri. Din acest soi se mai găsesc

numai câţiva pomi în Chinuşu.

Prezenă: Chinuşu.

Soiul „Sándor cár, Tángyér, Aport”(Marele Alexandru, Talgere, Aport)

Este un măr cu fruct mare, frumos, dungat, areformă de sferă turtită, ovoidă, cu striaii arcuitelarg. Pedunculul este foarte scurt (umple jumă-tate din cavitatea pedunculară), cavitatea pedun-culară este medie, îngustă. Sepalele sunt înclinatespre mijloc, cavitatea subcalicială are formă de V.

Ovarul este apropiat de caliciu, are formă de ce-apă, cavităile sâmburilor sunt largi. Este un mărde toamnă, ajunge la maturitate în septembrie-oc-tombrie, nu se păstrează timp mai îndelungat. Areun gust acrişor. Este bun pentru prăjituri.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



22

Prezenă: Mereşti, Tărceşti. Este un soi foarte rar, înRegiunea Odorhei se găsesc numai câteva exemplare.

Soiul „Sóvári”

Fructul este de mărime mijlocie, uşor turtit, asi-metric, striat superficial. Pieliţa are o culoare defond gălbuie, cu un strat cu dungi roşii, cu petealbe destul de dese, cu un srat brumat. Are un as-pect foarte frumos, este arătos. Pedunculul este

scurt, nu iese din cavitatea pedunculară de adân-cime medie şi în formă de pâlnie. Sepalele suntscurte, aplecate spre interior, vârfurile se răsfrângîn afară. Cavitatea calicială este superficială, cavi-

tatea subcalicială este largă, mică. Ovaruleste aşezat spre caliciu, are formă deridiche. Pulpa este albă. Se păstrează

până la primăvară. La culege-re are un gust foarte acru

(„sălbatic”), dar în decursulmaturizării capătă un gustexcelent.

(Sursă: Nagy-Tóth Ferenc, 1998)

Soiul „Hosszúszárú páris”(Parişe cu pedunculul lung)

Fructul este mic (H.:59 milimetri, D: 61 milime-tri), uşor turtit. Culoarea de fond a pieliţei este verde, acoperită în proporie de aprox. 50% cu unstrat superior roşu. Pulpa este albă-verzuie. Sepa-lele sunt aplecate spre interior, cavitatea calicialăeste mică, cavitatea subcalicială este scurtă, secţiu-nea transversală are formă de triunghi echilateral.

Pedunculul este lung, cât jumătatea lungimii fruc-tului (28 milimetri), de aici îi provine denumirea,este la fel de roşu ca stratul superior al pieliţei.Ovarul se situează în preajma caliciului, în formăovală, lungită, cu cavităile sâmburilor largi.

Prezenă Ceheţel, Turdeni.

Soiul „Mosolygó” (Zâmbitor)

Are mărime mijlocie, o formă turtită (H: 56 mili-metri, D: 70 milimetri). Pieliţa: pe un fond verde-gălbui se aşterne un strat roşu-maroniu „voalat”,

cavitatea calicială şi a pedunculului au un strat derugină. Lungimea pedunculului (12 milimetri) şicavitatea pedunculară este medie, are formă depâlnie. Sepalele sunt lungi, aplecate spre interior.Cavitatea calicială este medie, partea laterală esteuşor ondulată din cauza striaiilor. Cavitatea sub-calicială este scurtă, largă (secţiunea transversalăare formă de triunghi echilateral). Ovarul este si-tuat înspre mijloc, are mulţi sâmburi. Se aseamănămult cu soiul Batul, s-ar putea să provină din el.Mai demult a fost un soi foarte răspândit şi în Se-cuime, în zilele noastre se numără printre merele

cultivate mai rar. În Tăietura se regăsesc mai mulţipomi, localnicii susin că soiul se situează întremărul sălbatic şi măr ”. Acest soi a fost folosit maiales ca nutreţ.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



23

Prezenă: Forţeni, Cireşeni, Dârjiu, Şiclod, Goa-giu,Tăietura.

Soiul „Arany renet” (Renet auriu)

De mărime medie (H: 65 milimetri, D: 78 milime-tri), uşor turtită, are o formă şi o culoare frumoa-să, este acoperit pe alocuri de un strat de rugină.Culoarea de fond este galbenă-verzuie, acoperită

de un strat cu dungi bordo, iar întreaga suprafaţăconine pete albe. Pedunculul este sub-mijlociu(13 milimetri), cavitatea pedunculară este medie,în formă de pâlnie îngustă, uşor îngroşat spre bază.Sepalele sunt aplecate spre interior cu vârfurilerăsfrânte în afară, astfel în deschizătura formată seîntrevăd resturile de stamină (ca şi la Parmenul au-riu de iarnă). Cavitatea subcalicială are formă deV, aşezată într-un dreptunghi, este uşor ondulată.Ovarul are formă de ceapă, cavităile sâmburilorsunt largi, aşezate în preajma caliciului. Este unmăr de iarnă, este gustos, la maturitate dulceag.

Prezenă: Turdeni, Cireşeni.

Soiul „Őszi” (Măr de toamnă)

Forma este uşor turtită în partea superioară şi la-terală, este de mărime medie, este un măr foartefrumos, bun pentru comercializare. Culoarea debază a pieliţei este galbenă-verzuie, cu un strat su-

perior de culoare trandafirie, acoperită cu dungi vişinii, care se lungesc de la coroană până la pe-duncul. Stratificarea aceasta a culorilor dă acestuimăr un aspect estetic pronunţat. Pulpa în jurulovarului este albă, roz sub pieliţă, și se decoloreazăspre mijlocul pulpei. Ovarul este aşezat înspre mij-loc, are forma unui fus larg şi regulat. Sepalele suntaplecate spre interior, dar nu se ating. Cavitateacalicială este mică, cavitatea subcalicială continuălinia cavităţii. Lungimea şi cavitatea peduncululuisunt de mărime medie. Ajunge la maturitate la în-ceputul sau mijlocul lunii septembrie. Pulpa este

suculentă, acrişoară, cu puţină aromă.

Prezenă: Turdeni.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



24

Soiul „Borízű”(Măr cu gust de vin, în Cireşeni:Măr de vară cu gust de vin)

Ajunge la maturitate la începutul toamnei. Are mă-rimea mijlocie sau mică, formă rotunjoară, adese-ori puţin turtită, depinde de poziţia pomului. Pieliţaeste subţire, lipită de pulpă, nu este unsuroasă. Pul-

pa este albă, sub pieliţă poate să fie roşiatică, dacăajunge la supra-maturitate are zeamă puţină, se fo-loseşte cu precădere pentru prăjituri cu mere.

Prezenă: Mereşti, Ighiu, Târnoviţa, Valea Nirajului.

Soiul „Vaj” (Mărul untos)

Are mărimea medie, formă foarte turtită, culoa-rea pare albă ca zăpada. Pieliţa este albă-gălbuie- verzuie, cu puncte maro, cu pete de rugină care seregăsesc în cavitatea pedunculară şi la margineaacesteia. Sepalele sunt scurte, aplecate spre interior,cavitatea calicială este mică, nu are rugină, cavitateasubcalicială are formă de semi-sferă. Peduncululeste de lungime medie, are o grosime medie, cavi-tatea pedunculară este mică sau medie. Ovarul este

mare, cu poziţionare mijlocie, în formă de ceapă.Pulpa este fragedă, albă, cu gust acrişor, dar maipuţin ca la mărul cu gust de vin. Ajunge la maturita-te la începutul sau pe la mijlocul lunii august.

Prezenă: Ceheţel, Turdeni, Dârjiu


Forma este foarte turtită, asimetrică, este de mă-rime mijlocie (H: 59 milimetri, D: 75 milimetri).

Pieliţa are o culoare de fond verzuie, acoperită cudungi bordo. Pulpa este albă-verzuie, se rupe ușor.Pedunculul este scurt (8 milimetri), spre fond esteîngroşat în formă de con, cavitatea peduncularăeste mijlocie, în formă de pâlnie. Sepalele suntuşor aplecate spre interior, cavitatea calicială estemedie, are formă de castron. Cavitatea subcalicia-lă are formă de Y, ca o pâlnie lungită: începe cuformă de V scurtă, apoi se lungeşte până la ovar,ca un cilindru. Aspectul mărului se aseamănă cu

Mărul de Sóvár , dar se deosebeşte de acesta de cavitatea subcalicială care se lungeşte în forma unui

cilindru adânc.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



25

Prezenă: Forţeni, păşunea cu pomi fructiferi,dumbrava cu meri.

Soiul „Batul (Batur)” (Pătul)

Este un măr vechi, excelent, bine cunoscut şiapreciat. Are o mărime medie, este frumos şi areo formă regulată. Sepalele sunt mici şi se închid,

cavitatea pedunculară este mică. Pieliţa este ne-tedă şi lucioasă, unsuroasă, de culoare de un ver-de-deschis, pe partea expusă la soare se înroşeşte,ajungând la maturitate devine galbenă. Pulpa estealbă, deasă, la început crocantă, ajungând la ma-turitate se înmoaie. Pomul este călit, cu creştereputernică, puieţii crescuţi din sâmburi sunt favo-rabili şi pentru portaltoiuri.

„Nu se găsesc cuvinte pentru a reda cât de buneste acest măr - mai ales spre ianuarie când devinegalben. Este dulce, cu aromă agreabilă şi cu multăzeamă. Spre sfârşitul toamnei fructele devin mai

mari şi se îngălbenesc frumos pe rauri”.Acest măr are mai multe variante şi în Regiu-nea Odorhei, cele mai caracteristice sunt: Zöld ba-tul (Pătulul verde), Sárga batul (Pătulul galben) şi

Mosolygó batul (Pătulul surâzător ). Pomul se ma-turizează destul de târziu, rodeşte bine mai ales înlocurile umede, are mare nevoie de umiditate.

Soiul „Szeges” (Mărul cu cuie)

Are mărimea mijlocie (H: 65 milimetri, D: 60 mi-limetri), forma sferică se lungeşte spre coroană,suprafaţa este ondulată din cauza striaiilor groa-se. Secţiunea transversală, la fel ca şi ovarul, areformă de inimă, Cavităile sâmburilor sunt largi.Pieliţa este verde, cu pete albe puţin perceptibile,

cu un strat superior roşu în partea pedunculară.Sepalele sunt hărtănite, cele întregi sunt apleca-te spre interior. Cavitatea calicială este îngustă şiadâncă, laturile cavităii de sub cavitatea calicialăcontinuă laturile superioare. Are pulpa „crocantă”,la recoltare are gustul stifos, dar la maturitate seîndulceşte şi capătă gust. Lungimea peduncululuieste medie (20 milimetri). Este un soi foarte fru-mos şi probabil vechi.

Prezenă: Forţeni

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



26

Soiul „Kisasszony” (Măr de domnişoară)

Mărimea este medie, formă puţin turtită, dar încele mai multe cazuri regulată. (H: 56 milimetri,D: 74 milimetri), „crocant”, cu pulpa verde-albuie.Culoarea de bază a pieliţei este verde, peste care seaşterne un strat roşu-aprins. Pe culoarea de fondse observă pete albe care se lungesc şi formează

dungi în partea pedunculului, iar în partea coroa-nei devin mai dese. Are un gust tipic de mere, fără vreun specific. Lungimea pedunculului este medie(23 milimetri), cavitatea pedunculară este mare şiare formă de pâlnie. Sepalele sunt aplecate spre in-terior, dar cu vârfurile răsfrânte în afară. Cavitateacalicială este medie, în formă de pâlnie regulată,cavitatea subcalicială este continuarea cavităţii.Ovarul are o poziţionare înspre caliciu, în formăde ceapă, cu cavităi largi pentru sâmburi. Fructuleste foarte frumos, pe una din laturi este roşu („Nuexistă nici un măr mai frumos ca Mărul de dom-

nişoară”). „Denumirea subliniază frumuseţea ieşi-tă din comun, dar nu este un măr care se păstreazăpână la primăvară” (nenea Lajoska). Se păstreazăpână în februarie.

Prezenă: Cireşeni, Forţeni, Dârjiu, Mihăileni. Seregăseşte din ce în ce mai rar; pe vremuri era unsoi foarte răspândit pe valea Nirajului, s-a dat şila animale. Pomul creşte foarte înalt și necesităîngrășare regulată.

Soiul „Musca Páris” (Parişe Musca)

Sunt de mărime mijlocie, puţin turtite, ascuţitespre caliciu. Pieliţa are o culoare de fond verde-în-chis cu puţine puncte maro şi mai multe punctealbe. În partea expusă la soare capătă o culoaretrandafirie. Caliciul are sepale cu vârfurile aple-cate spre interior, cavitatea calicială este îngustă,în formă de pâlnie, de mărime medie. Cavitateasubcalicială este continuarea cavităţii caliciale. Pe-dunculul are o lungime medie, cavitatea peduncu-lară este medie, suprafaţa este acoperită de rugină.Pulpa are culoarea albă-verzuie, ovarul are formă

ovoidă cu poziţionare medie. Este soiul care sepăstrează cel mai bine. Pulpa este destul de tare,spongioasă la maturitate.

Prezenă: Cireşeni

Soiul „Sikulai (Sikolai)”

Cu mărime medie, în formă sferică, este uşorasimetric. Sepalele sunt aplecate spre interior la vârfuri, cavitatea calicială este medie. Cavitateasubcalicială este largă, cu pereţi paraleli, apoi seîngustează şi continuă printr-un tub cu pereţii pa-raleli, dar nu prea adânc. Pedunculul este scurt, nudepăşeşte lungimea medie a cavităţii peduncularecare are formă de V. Ovarul este poziţionat însprecaliciu, în formă de ridiche-inimă. Are un gustfoarte plăcut, cu nuanţă aparte. Se păstrează timp

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



27

îndelungat, până la recoltarea cireşelor. Pomulidentificat este foarte bătrân, dar sănătos, bun ro-ditor. Pieliţa fructului are culoarea de fond verdecu dungi roşii şi pete albe. Este foarte roditor („canebunul”- după nenea Lajoska). Recolta trebuierărită („cel mai bine ar fi să se decimeze”- dupănenea Lajoska). Este un soi cunoscut şi îndrăgit.

Prezenă: Cireşeni, livada lui nenea Lajoska, gră-

dina sa din spatele casei şi mai există un pom îngrădina de pe malul opus al pârâului.

Soiul „Zöld Kálvil” (Calvil verde)

Cu mărime medie, are o formă sferică, frumoasă.Pieliţa are o culoare de fond verde-deschisă cupete albe, care în partea pedunculului se lungescşi formează dungi scurte. Pedunculul este mediu.Cavitatea pedunculară este largă, în formă de pâl-nie. Sepalele se desprind uşor. Cavitatea calicialăeste mică, cavitatea subcalicială este medie, în for-mă de V. Ovarul este poziţionat central, cu lungi-me şi lăţime simetrice. Este un soi care se păstrea-ză aproape tot atât de bine ca merele Musca paris.

Prezenă: Cireşeni, livada lui nenea Lajoska

Soiul „Dálnok” (Mărul Dalnic)

Este destul de mare (H: 66 milimetri, D: 83 mi-

limetri), are formă ovoidă, cu vârful uşor ascuţit,este turtit lateral. Sepalele sunt aplecate spre in-terior la vârfuri, au lungime medie. Cavitateacalicială este mică, cu pereţii abrupţi (înguşti)şi ondulai. Cavitatea subcalicială este strâmtă,scurtă, continuă cavitatea. Lungimea pedunculu-lui nu depăşeşte cavitatea, este scurt (10 milimet-ri), la bază se îngroaşă. Cavitatea pedunculară estestrâmtă, cu adâncime medie, în formă de pâlnie.Ovarul are formă de ridiche, este poziţionat sprecaliciu. Pieliţa are culoarea verde-deschis, acope-rită de dungi bordo, cu puncte alburii în parteacalicială. Gustul: la începutul lunii octombrie estecrud. Este un măr de iarnă.Prezenă: Cireşeni, livada lui nenea Lajoska

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



2

Soiul „Champagne”

Mărimea se încadrează între mijlocie şi mare (H: 60milimetri, D: 86 milimetri), are formă de sferă tur-tită, cu striaii puţin accentuate. Pieliţa este galbenăcu nuanţe verzuie pe alocuri, acuperită de dungibordo şi puncte verzi. Sepalele sunt aplecate spreinterior la vârfuri, cavitatea calicială este mică, (se-

palele sunt aşezate în apropierea cavităţii), ceea ceeste caracteristic acestui fruct. Cavitatea subcalicia-lă continuă adâncitura în formă de pâlnie, mare încomparaţie cu adâncitura. Lungimea peduncululuiajunge pe la jumătatea cavităţii. Ovarul are formăde ridiche, cu poziţionare medie. Pulpa este frage-dă, de culoare albă-gălbuie. Are un gust aromatic,dulce-acidulat. Ajunge la maturitate în septembrie.Prezenă: Turdeni, livada lui Boros Sándor.

Soiul „Citrom”(Lămâios, denumire folosită uneori

şi pentru Golden delicious)

Are o mărime mijlocie, (H: 63 milimetri, D: 70 mili-metri), are formă de sferă uşor turtită, cu striaii, carese accentuează spre umărul caliciului şi în cavitate.Pieliţa este verde-gălbuie, cu multe puncte verde-ma-ro pe întreaga suprafaţă. Este un măr arătos, frumos.Sepalele au o lungime medie, sunt aplecate spre inte-rior la vârfuri, cavitatea calicială este mică, cu striaiiaccentuate, în formă de castron. Cavitatea subca-licială are o lungime medie, secţiunea transversalăare forma de triunghi echilateral, este continuarea

cavităii caliciale. Pedunculul este scurt (16 milime-tri), de grosime medie, îngroşat la bază. Cavitatea pe-dunculară este de adâncime medie, îngustă. Ovarulare o poziţionare centrală, cu cavităi largi ale sâmbu-rilor. Numai pereţii tari ai cavităii sunt bine contu-raţi, împrejurimea este omogenă. Pulpa are culoarea verde- gălbuie-alburie, care se face brună repede.

Prezenă: la Tăietura se găsesc câţiva pomi maibătrâni de 30 de ani, în cele mai multe aşezări de-numirea de Măr lămâios este folosită pentru noulsoi de Golden delicious.

PERE

Soiul „Sárga” (Păr galben de vară)

Este un soi de calitate mediocră, dar cu roade foar-te bogate, și din cauza aceasta este un soi preferat.Ajunge la maturitate spre sfârşitul lunii iulie-înce-

putul lui august. Pulpa este albă, mălăiaţă, dulce,nu este acidulată, este uşor aromatizată. Pe parteaexpusă la soare, fructul este mai mare şi are gus-tul mai bun, în jurul inimii are puţine sclereide.Pomul creşte înalt. Fructul este piriform (H: 45milimetri, D: 50 milimetri). Pieliţa are culoarea verde-gălbuie, cu pete mici de culoare de un verdepronunţat. Pedunculul atinge jumătate din lun-gimea fructului (22 milimetri), este gros, cărnosla bază. Cavitatea pedunculară lipseşte. Sepalelesunt arcuite, în formă de picătură, cu extindereorizontală, culcate pe fruct. Cavitatea calicială este

superficială. Cavitatea subcalicială are formă decupă. Inima este poziţionată spre caliciu, ocupăceva mai mult decât lungimea fructului.

Prezenă: Ighiu, dar îl întâlnim adesea şi în alteaşezări.

Soiul „Nagykedei vaj”(Untoasa din Chedia Mare)

Are un gust foarte bun, foarte aromatizat. Pulpaeste moale, cu puţine sclereide.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



29

Soiul „Nagykedei szotyós”(Para moale din Chedia Mare)

Pulpa are puţine sclereide, se înmoaie uşor. Gustuleste răcoritor, acrişor, este bună de consumat şi lasupra-maturitate (când are zeamă multă) .

Soiul „Nyakas” (Para gâtlană)

Este foarte tare, este bună de consumat numaidupă maturitatea ulterioară, după ce a fost fiartă.Unii o consideră fără valoare, dar de fapt poate fifolosită în mai multe feluri. Dacă se fierbe, devineo veritabilă delicatesă, dulce ca mierea. H: 56 mili-metri, D: 53 milimetri.

Soiul „Pap” (Popeşti)Fructul este mare, piriform alungit, H: 80-90 mi-limetri, D: 53-60 milimetri. Are culoare galbenă,în părţile ajunse la maturitate este uşor trandafi-riu-marmorat. Suprafaţa este acoperită de punctecafenii, o caracteristică este dunga de rugină care

se întinde de la vârfuri până la caliciu, dar aceas-ta nu este prezentă la fiecare fruct. Pedunculul are50-60 milimetri lungime, cu îngroşare la ambeleextreme. Cavitatea pedunculară lipseşte, cavita-tea calicială are formă de un mic castron. Pieliţaeste seacă, aspră la pipăit, sub pieliţă găsim adeseasclereide. Pulpa este albă, cu o nuanţă de culoarea untului, cu granulaţii, pe jumătate tare, suculen-tă, predispusă la formarea sclereidelor. Gustul estedulce, uşor aromatizat, ulterior astringent. Ajun-ge la maturitate la sfârşitul lunii septembrie-înce-putul lunii noiembrie. Se păstrează bine. Suportă

bine transportul.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



3

Soiul „Aromás” (Tămâioasa)

Pulpa este moale, cu cantitate medie de sclereide,se înmoaie. Aromă puternică este calitatea princi-pală a fructului, are gustul bun şi după înmuiere.

Soiul „Bakbűzízű” (Para „mirositoare”)

Este un soi cu maturitate timpurie, cu recoltăbogată, de vară, cunoscut şi preferat în mai mul-te locuri. Ajunge la maturitate la începutul luniiaugust-sfârşitul lui iulie. Pomul creşte înalt, dărecoltă bogată. Fructul este de mărime sub-mij-locie. Are formă ovoidă, aproape cilindrică, deproporţii mici. (D: 36 milimetri, H: 38 milime-

tri). Are un gust plăcut, caracteristic, dulce („gus-tul are un specific aparte” – spune nenea Lajoskadin Cireşeni). Pulpa este fragedă, albă, maronie,cu un strat de sclereide. Ovarul se întinde pânăla coroană. Pieliţa are grosime medie, de culoa-re verde-gălbuie pe fond, cu un strat superior debordo-maroniu, care acoperă jumătate sau două

treimi din suprafaţa fructului. Grosimea stratuluieste schimbătoare, depinde de expunerea la soareşi de variantele soiului. Cavitatea pedunculară estefoarte mică, lungimea pedunculului este cât jumă-tate din lungimea fructului, grosimea este medieşi pedunculul este uşor îngroşat la capăt. Sepale-le sunt scurte, deschise, dar nu se aştern de fruct.Cavitatea calicială este plată, în formă de castron.

Prezenă: Ighiu, Cireşeni, soiul este frecvent şi cu-noscut în mai multe locuri.

Soiul „Mézkörte (Mézvackor)”(Văratice de miere)

Creşterea pomului este la fel de viguroasă ca la so-iul Bakbűzízű, se înală vertiginos în sus. Fructulajunge la maturitate la mijlocul lunii august. Fruc-tul este piriform, cu „gâtul” curbat (ca un corn),

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



31

gâtul graţios este continuarea unei forme de sferăsau sferă ovoidă. Fructul este mic (H: 55 milime-tri, D: 32 milimetri). Culoarea pieliţei este verde-gălbuie (asemănătoare cu Părul galben de vară).Pedunculul este lung, cât 2/3 din lungimea fruc-tului, linia pedunculului continuă curbura fructu-lui. La unele fructe, în jurul bazei pedunculului,

fructul are încreţiri circulare (asemănătoare Pareicu coadă de oaie, dar mai puţin pronunţate). Mă-rimea sepalelor este medie spre mare, sunt întinse,dar nu sunt lipite de fruct. Gustul este dulce, puţinacidulat, relativ nesemnificativ.

Prezenă: Ighiu

Soiul „Korai” (Para timpurie)

Fructul este mărunt, în formă de sferă (lungime-lăţime egală, H: 40 milimetri, D: 40 milimetri).

Pulpa este albă, cu o culoare galbenă-deschisă pealocuri, este tare, cu sclereide în cantitate medie.Gustul este foarte dulce, cu aromă pronunţată.Pieliţa este verde-gălbuie cu un strat superiorroşiatic-bordo (25-30%), cu puncte albe bine con-turare, răspândite uniform. Pedunculul este foartescurt (7 milimetri) doar 1/6-a parte din lungimeafructului. Cavitatea pedunculară lipseşte. Sepalelesunt foarte scurte, încheie un unghi de 45 de gra-de cu axa principală. Cavitatea pedunculară estemică, cavitatea subcalicială este de adâncime me-die şi este aşezată în afara fructului, fondul grosal sepalelor formează peretele părţii superioare.Ajunge la maturitate spre mijlocul lunii august.Pomul creşte viguros, pe verticală.

Prezenă: Ighiu

Soiul „Korsós” (Ulcioare)

Este de mărime mică, are formă neregulată pe jumătate, lungită. Pieliţa este aspră la pipăit, estemată, groasă. Culoarea este verde-gălbuie, la ma-turitate devine galbenă-ocru, cu punctulee mă-runte.( H: 55-61 milimetri, D: 45 milimetri). Ca-

vitatea pedunculară lipseşte, și cavitatea calicialăeste foarte mică. Pulpa are culoarea albă-gălbuie,gustul este amăruie spre acrişor-dulce.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



32

Soiul „Legkoraibb” (Para cea mai timpurie)

Este un fruct bun pentru comercializare. În parteadinspre peduncul are o porţiune scurtă şi îngustă,

partea cealaltă are o formă apropiată de sferă. Pie-liţa este galbenă-verzuie cu pete de verde-închis;pe partea expusă la soare are culoarea de roşu-aprins pronunţat. D: 80 milimetri, H: 90 milimetri.Pedunculul: 35 milimetri, 1/3 din lungimea fruc-tului. Cavitatea pedunculară are adâncime foartemică. Pulpa are culoarea albă, foarte frumoasă, cuun contur de verde-deschis în jurul ovarului. Ca- vitatea calicială este mică, îngustă, cu sepale caresunt deschise şi se aştern pe fruct. Ajunge la ma-turitate în prima parte a lunii august (după coa-cerea cireşelor aceasta este prima pară care ajun-

ge la maturitate). Merită să fie reprodusă tocmaipentru maturizarea timpurie. Pentru consum esterecomandat înainte de maturizarea totală, adică laînceputul lui august. Este un soi foarte roditor.

Soiul „Pirosbelű”(Sângerie, Para cu pulpa roşie)

Gustul este uşor aromatizat, cu un parfum carac-teristic, este dulce. Fructul este mic, în formă ovoi-

dă-plată, cu partea spre peduncul alungită uşor.Pieliţa este verde-gălbuie cu un strat superior deroşu-aprins, cu pete de rugină pe alocuri. Pulpa areo culoare de roşu-sângeriu, care primeşte o nuanţămai închisă de-a lungul jerbelor de vas, care în-conjoară ovarul. Se înmoaie, dar îşi păstrează gus-tul. Pedunculul este tare, cu puţin mai lung decâtfructul întreg. Cavitatea pedunculară lipseşte. Se-palele sunt mari, ascuţite, zbârlite. Cavitatea cali-cială este medie, cavitatea subcalicială are formăde cupă, cu mărime medie. Ovarul are formă desferă, ocupă 2/3 din jumătatea dinspre coroană a

fructului. Coloritul roşu al pulpei se schimbă dupălocul de cultivare. A fost un soi preferat în întregBazinul Carpatic, în zilele noastre s-a păstrat maiales în Ardeal, unde este destul de răspândit.

Prezenă: Mereşti, Mujna

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



33

Soiul „Piros” (Para roşie)

Se păstrează până la Crăciun. H: 91 milimetri, D:72 milimetri, pedunculul: 15 milimetri.

Soiul „Bihor” (Para din Bihor)

Este o pară cu calităţi excelente. Mărimea estesub-mijlocie, are formă ovoidă, uşor asimetrică

(H: 72 milimetri, D: 60 milimetri). Pieliţa are oculoare de un verde-gălbuie-deschisă, cu pete deculoare rugine, în 40-60% acoperită de un stratroşu-aprins. Pedunculul este scurt (3-4 milimetri)şi subţire, cu cavitate foarte mică. Sepalele suntfoarte scurte (3-4 milimetri), cu cavitate regulată,de adâncime medie. Pulpa este albă, nu are sclerei-de nici în jurul ovarului. Este zemoasă, pe jumăta-te fragedă, pe jumătate tare, (nu este făinoasă), areo compoziţie agreabilă. Gustul este dulce, mediu-aromatizat, plăcut.

Prezenă: Ighiu.

Soiul „Cigány” (Para ţigănească)

De mărime medie, de culoare verde-deschisă şi verde-gălbuie. Pulpa este albă, moale ca o cremă,„lipicioasă”. Este suculentă, când se înmoaie, conţi-ne multă zeamă. Nu este un soi valoros, se poate

folosi pentru a prepara ţuică sau oţet din ea, maidemult s-a uscat. Cavitatea calicială este medie,ondulată, cu sepale întinse. Pedunculul este subţi-re, lung, lungimea este cât jumătate din lungimeafructului. Cavitatea pedunculară lipseşte.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



34

Soiul „Kongresszus emléke”(Para „Amintirea congresului”)

Este o pară untoasă, cu parfum şi aromă minimă.Mărimea variază între medie şi mare, în formă asi-metrică, foarte variată, de la forma piriform-alun-gită până la forma sferică. Pedunculul este foartescurt, cu cavitate foarte mică. Cavitatea calicială

este mare, în formă de pâlnie cu cavitate subcali-cială foarte mică. Ovarul este deplasat spre caliciu.Dacă se recoltează înainte de maturizare, se vacoace, se poate păstra încă 1-2 luni. După coaceredeplină sau după supra-coacere va fi moale şi pul-pa devine făinoasă. Este un soi foarte preferat şi seregăseşte în mai multe locuri.

Soiul „Csont” (Para pietroasă)

Este o pară frumoasă, bună pentru piaă (comercia-lizare), excelentă pentru compoturi. H: 100 mili-metri, D: 85 milimetri, pedunculul: 55 milimetri.Este o pară de iarnă, are un gust bun deja înainte dematuritate, după maturizare gustul se ameliorează

mai departe, dar pulpa rămâne tare. Se păstreazăpână la primăvară, între timp una dintre laturi seînroşeşte. „Este atât de frumoasă încât nici nu s-arputea picta una mai frumoasă” (nenea Lajoska).Culoarea galbenă-roşie este într-adevăr foarte fru-moasă, dar la gust nu se numără printre perele celemai bune. Provine din Reghin, dintr-o pepinieră.

Soiul „Liegel vaj” (Untoasa Liegel)

Este o pară mare (H: 100 milimetri, D: 70 milime-tri), forma este conic-ovoidă. Lungimea pedun-culului este medie (30 milimetri), cavitatea estesub-mijlocie. Sepalele sunt verticale, răsfrânte înafară, cavitatea are formă de castron, cu adâncimesuperficială. Cavitatea subcalicială are formă decastron, pistilul este marcat printr-o linie subţire

bine conturată. Culoarea pieliţei este verde-închis,cu pete maro, la caliciu şi la peduncul are un stratuniform de rugină. Axa se lărgeşte spre ovar cusnopuri de vas groase, bine conturate pe cele douălaturi. Pulpa este albă, stratul de sclereide formea-ză o dungă accentuată. Gustul este dulce, fin, darnu are aromă. Este o pară de iarnă.

Soiul „Nagy Józsi”

Pulpa este puţin spongioasă, uşor făinoasă, nuprea arătoasă, devine mălăiaţă. Gustul este agrea-bil, diferit de cel obişnuit, este recomandată pen-tru consum, pentru ţuică, nu se recomandă pentruuscare.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



35

Soiul „Párizsi grófnő” (Contesa de Paris)

De mărime mijlocie (H: 110 milimetri, D: 65 mili-

metri), are formă piriform-alungită (se aseamănăcu cele Popeşti dar la pedunculul este strâmbat).Pieliţa este verde-închisă, cu puncte maro de ru-gină, care se unesc şi formează pete la pedunculşi la sepale. Caliciul este foarte scurt, deschis,cavitatea are formă de castron şi are o adâncimemică. Lipseşte cavitatea subcalicială. Pulpa este al-bă-verzuie, stratul cu sclereide se întrevede puţin,axa este verde. Pedunculul are lungimea medie (28milimetri), este răsucit, pulpa se alipeşte de fon-dul pedunculului (lipseşte cavitatea pedunculară).Gustul este dulce, uşor aromatizat. Ovarul are for-

mă de fus, cu axă lungă. Cavitatea calicială este lar-gă, pronunţată. Este o pară de iarnă.

Soiul „Nagy macskafej”(Para „cap de pisică” mare)

Este o pară mare (H: 80 milimetri, D: 84 mili-metri), în formă de sferă uşor turtită. Pieliţa este verde-deschis, cu dese puncte maro, cu pete nere-gulate de rugină, pe partea expusă la soare stratul

superior capătă o culoare roşie care face ca parasă fie spectaculoasă. Caliciul are o lungime medie,este direcţionat vertical, cavitatea este mică, uşorondulată. Cavitatea subcalicială are formă de cas-tron. Pedunculul are o lungime medie (30 mili-metri), este gros, cu cavitate foarte mică. Pulpa estealbă, verzuie sub pieliţă, are sclereide relativ multe,ceea ce este neplăcut când se mănâncă. Gustul nueste specific. Ovarul are formă de ridiche, axa estepronunţată. Para este interesantă mai mult pentruforma ei, decât pentru gust. Este o pară de iarnă, sepăstrează timp îndelungat.

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



36

Soiul „Hardy vaj” (Untoasa Hardy)

Are mărimea medie, forma este sferică (H: 70 mili-metri, D: 70 milimetri). Pieliţa este galbenă-roşie-maronie, cu o culoare frumoasă, aprinsă, specta-culoasă. Coloritul roşiatic este oferit de puncteleroşii-maronii. Pedunculul are lungimea medie (24milimetri), fondul şi capătul sunt îngroşaţi, dar

pedunculul este gros. Cavitatea pedunculară estemică, neregulată (înclinată într-o parte). Caliciulare o mărime medie, lipit de fruct, cavitatea are oadâncime sub-mijlocie. Pulpa este albă-maronie,fragedă (ca untul), suculentă, cu puţine sclereide.Caliciul este scurt, cu capătul rupt, cu cavitate me-die, în formă de V. Cavitatea subcalicială este con-tinuarea cavităii caliciale. Ajunge la maturitateîncepând cu sfârşitul lunii octombrie. Rodeşte bo-gat şi sistematic. Se păstrează bine, suportă tran-sportul, dar e sensibil la apăsare. Preferă locurileocrotite, un sol bun şi cu destulă umezeală.

Soiul „Avranchesi jó Lujza”(Para „Luiza bună din Avranches”)

Are formă lungită, uşor piriformă, cu mărime me-die (H: 100 milimetri, D: 57 milimetri). Pulpa estealbă, cu luciu galben-deschis, fondantă (veritabilăuntoasă), sclereidele nu se simt şi nu se văd. Gus-tul este dulce, aromatizat, foarte bun. La aspect seaseamănă cu Bosc kobak (Untoasa Bosc), dar gustulşi pulpa fondantă sunt mai bune ca ale acesteia dinurmă. Pieliţa este maro-gălbuie, cu pete şi puncte,iar pe partea expusă la soare, cu un colorit roşu.Sepalele sunt scurte, verticale, cavitatea mică, me-diu-îngustă. Se păstrează până-n toamnă târzie,suportă bine transportul.

Soiul „Piros nyakú” (Para cu gât roşu)

De mărime medie (H: 84 milimetri, D: 67 mili-metri), este piriformă, partea mai lată este o sferăregulată, partea îngustă este strâmbă. Peduncu-lul este scurt (17 milimetri), stă strâmb în vârfulstrâmb, cavitatea lipseşte. Sepalele sunt de lungi-me medie, zbârlite, răsfrânte în afară, caliciul estemic, cu rugină pe suprafaţă. Cavitatea subcalicialăeste mică, în formă de castron. Pieliţa are culoare

verde-gălbuie, cu puncte maro, pe partea expusă lasoare este acoperită de un strat trandafiriu-aprins.Este o pară foarte arătoasă, frumoasă. Pulpa estegalbenă-cafenie-albăstruie, untoasă, suculentă. Cusclereide puţine. Este gustoasă, dar fără o aromăaparte. Ajunge la maturitate în octombrie.

8/15/2019 III.1-ro


8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



3

cu striaii pe pereţi (8 la număr). Sâmburele areo poziţionare centrală, lăimea lui este puţin maimare decât grosimea pulpei. Lungimea este de 2/3din lungimea fructului. La capătul fructului se aflăo cavitate superficială, în formă de castron. Gustuleste tipic cornului. Pomul este bătrân (70-80 ani),este sănătos și bogat roditor.

Prezenă: Crăciunel

PRUNESoiul „Nagykedei sárga”(Pruna galbenă din Chedia Mare)

Fructul este mic (H: 36 milimetri, D: 3 milimetri),uşor lungit. Pe partea laterală are o adâncitură abiaperceptibilă, la vârf lipseşte aceasta. Pedunculul estecât o treime din lungimea fructului (12 milimetri),cavitatea pedunculară este superficială. Pieliţa estegalbenă-portocalie, fructele ajunse la maturitate devin roşii. Ajunge la maturitate la sfârşitul lui august,

începutul lui septembrie. Este dulce dar fără aromă.Pulpa este galbenă, moale, este destul de aderentăla sâmbure. Este un soi de mărime mică, nu prea valoros, dar important pentru că contribuie la di- versificarea soiurilor de prune.

Soiul „Húsos” (Pruna cu pulpa cărnoasă)

Fructul are mărimea medie, forma este ovo-sfe-rică. Are culoarea roşie-albăstruie sau bleu-ma-rinie-roşiatică, cu puncte cenuşii, are o pruină dealbastru-deschis. Pulpa este galbenă-aurie, moale,suculentă, este destul de aderentă la sâmbure. Sâm-burele are formă lungită, este îngust şi este ascuţit.

În funcie de proprietăţile terenului unde se cul-tivă și al anului de cultivaie, ajunge la maturitatede la mijlocul lunii august până la mijlocul luniiseptembrie. Pomul are creştere viguroasă, nu esteprea pretenţios în privinţa solului. Este un fruct cuutilizare multiplă, cel mai des din el se face ţuică.

Soiul „Kabala”

Fructul are formă sferică, cu cavitatea peduncularăfoarte mică. Este mic (H: 20 milimetri, D: 20 mili-metri). Pedunculul este lung şi gros, lungimea esteidentică cu diametrul fructului (18 milimetri). Areun gust dulce, nu este acrişor nici sub pieliţă şi niciîn jurul sâmburelui. Fructul rămâne timp îndelungatpe pom, şi după maturitate. Este aderentă la sâmbu-re. Din fruct se prepară un fel de marmeladă numită„katyó” în secuime. Ajunge la maturitate în a douadecadă a lunii august, cu o lună mai devreme de pru-na „Hargasmagú” (Pruna cu sâmburele încârligat).

8/15/2019 III.1-ro


S o i u r i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



39

Soiul „Besztercei”(Pruna de Bistriţa sau Vânăt românesc)

Este un soi foarte vechi, originar din Asia. Primaatestare din Bazinul Carpatic datează din 1522.Denumirea „de Bistriţa” se folosește numai înregiunile lingvistice maghiare, în străinătate este

cunoscut sub numele de Pruna maghiară. Se ma-turizează începând din sfârşitul lui august şi pânăla prima decadă a lunii octombrie, în funcie delocul de cultivare. Recoltarea lui în masă se face deobicei în septembrie. Fructul este de mărime me-die, spătoasă pe o parte, are formă de prună alun-gită. Întreaga suprafaţă este acoperită de pruină,are o culoare albastră, uniform aşternută. Pulpaeste gălbuie, verde-portocalie, nu prea tare. Gus-tul este foarte dulce, uşor acidulat, puţin dar ag-reabil savuros, și se desprinde total de la sâmbu-re. Suportă bine transportarea, este un fruct bun

de dus la piaă. Produsele care provin din acesteprune, respectiv prunele uscate, marmelada, ţui-ca, sunt produse căutate în întreaga lume. Pomulare creştere moderată, întră în rod târziu. Coroana

are formă de con, cu direcţia creşterii în verticală.Nu suportă bine tăierea puternică. Este un soi au-toproductiv, dacă locaia este favorabilă, atuncirodeşte bogat şi regulat. Preferă solul suficientumed şi compact. Dacă solul este uscat şi afânat,pomul dă roade destule numai în anii ploioşi con-secutivi. Datorită răspândirii largi şi cultivării de-a

lungul a mai multor secole, s-au format mai multe variante ale acestui soi, variabilitatea genetică estefoarte mare. Se poate reproduce prin altoire, și nuprin lăstare sau sâmburi. Tocmai din cauza încer-cărilor de reproducere din sâmburi sau vlăstare,au apărut mai multe soiuri degenerate, cu fructemici şi pulpa aderentă la sâmbure. Prin urmare,este recomandată reproducerea numai prin altoi aexemplarelor cu fruct mare, cu conţinut valoros şipăstrătoare de caracteristici ale soiului.

Soiul „Hargasmagú”

(Pruna cu sâmburi încârligaţi)

Este un soi sau grup de soiuri răspândit în Secuimeşi în Regiunea Odorhei. Face parte probabil dinsoiurile dezvoltate din Vânătul românesc. Fructulare formă de prună alungită, cu mărimea micăsau mijlocie, la maturitate are culoarea vânătă. Va-riabilitatea mare a mărimii fructului se datoreazăparţial şi faptului că s-au păstrat soiuri degenerate,mai slabe, apărute prin reproducerea prin sâmburisau vlăstare. Pulpa este gălbuie, portocalie sau ver-zuie în unele cazuri, are o concentraţie de zahăr

bună, este suculentă. Se foloseşte pentru marme-ladă, compoturi, uscare, ţuică. În unele sate, în aniicu recoltă bogată este valorificată şi ca fruct saupentru schimbul cu alte produse agricole.

8/15/2019 III.1-ro


i t r a

d i ţ i o n a

l e d e



Soiul „Olasz kékszilva” (Pruna vânătă de Ita-lia)

Se aseamănă cu Pruna de Bis-triţa. Fructul este mare sau mij-locie. Pieliţa este fină, subţire,

de culoare albastră-închisă.Pruina este deasă şi albastră.

Pulpa este verde-gălbuie, cu ner-

vură roşiatică în jurul sâmbure-lui, este neaderentă la sâmbure,

este deasă, cu gustul plăcutdulce-vinurie, uneori puţin

aromatizată. Nu se fisurează nici în caz de vrememai ploioasă. Se maturizează spre începutul-mij-locul lunii septembrie. Pomul creşte mai încet, nueste atât de roditor ca Pruna de Bistriţa. Preferăsolul puţin umed şi clima nu prea caldă. Florilesuferă mult datorită îngheţurilor târzii, de aceeapreferă locuri mai ocrotite. Fructul are o utilizare variată, este foarte bun pentru uscat.

Soiul „Cseresznyeszilva” (Pruna cireaşă)

Fructul este rotund, cu diametrul de 2-4 cm, ajunsăla maturitate are culoarea gălbuie, roşie sau bordo,este zemoasă, gustul este acru sub pieliţă şi în apro-pierea sâmburelui, în rest este dulce. Fructul poa-te fi consumat și în stare proaspătă, dar este bun şipentru marmeladă sau ţuică. Pomul are capacitatede rezistenă largă. Datorită acestui fapt, și datori-tă compabilităii este folosit în pepiniere ca butaş(„mirobalan”) pentru cultivarea soiurilor de prune

şi caise. În grădinile părăsite, neîngrijite, în carePruna cireaşă a fost folosită ca portaltoi, renaşte şiîși face un trai propriu lângă soiul altoit. Sâmburiisunt răspândiţi de către păsări sau mamifere mici,cu exemplarele răsărite din sâmburi ne putem în-tâlni adesea şi în medii urbane.

Soiul „Ringló” (Pruna Renclod)

Fructul este de mărime medie saumare, în caz de recoltă bogată mări-

mea este mică Forma este scurtă

culoarea galbenă sau galbenă-verzuie, cu pruinăcenuşie. Pulpa este gălbuie sau galbenă-verzuie,delicată, suculentă, cu gust agreabil, și se desprin-de bine de sâmbure. Ajunge la maturitate de obiceiîn cursul lunii august. Fructul de calitate bună faceposibilă utilizări multiple, este îndeosebi potrivitpentru compoturi şi pentru a fi uscat. Este una din-

tre prunele cele mai dulci, ceea ce o expune în modaccentuat atracţiei dăunătoare a insectelor.

Soiul „Fehér” (Pruna albă)

Fructul are formă şi mărimea asemănătoare Pru-nei de Bistriţa, pe alocuri cu puncte violete şi pru-ină galbenă. Pulpa este galbenă-aurie, dulce, sucu-lentă, neaderentă la sâmbure. Este bună mai alespentru marmeladă şi ţuică. Ajunge la maturitate înseptembrie. Pomul creşte moderat, este predispusla producerea vlăstarelor de tulpină.

Soiul „Lószemű” (Pruna „Ochiul calului”)

Fructul este mare, în formă ovoid-alungită, cu ocusătură remarcabilă în partea umflată. Există va-riante cu pieliţa galbenă şi albastră-violetă. Pul-pa este galbenă-verzuie, destul de deasă, cu unconţinut interior valoros. Se detașează de sâmbu-re. Fructul este arătos, cu utilizare variată, e bun şipentru uscare. Sâmburele încolţeşte bine, este bunşi pentru a fi portaltoi. Pomul creşte viguros.

Soiul „Späth Anna”(Pruna Anna Späth)

Este un soi originar dinGermania. Fructul estemediu sau mare, are for-mă ovo-sferică. Pieliţa estesubţire, rezistentă, la începutroşiatică-maro, la maturitateavansată devine negricioa-să sau maro-albăstruie, cupuncte galbene mărunte,

împănată cu mici dungi găl-buie, uneori pe suprafaţă segăsesc şi pete mai mici sau maride culoarea ruginii. Pruina esterară, albăstruie. Pulpa este verde-gălbuie sau gal-benă-verzuie, fină, consistentă, suculentă, destulde dulce, cu gust agreabil, aromatizat. Sâmburelese desprinde de pulpă în cele mai multe cazuri, estemic în comparaţie cu mărimea fructului, în parteaspre peduncul se îngustează brusc. Fructul este deprimă clasă, are o utilizare variată. Ajunge la matu-ritate în cursul lunii septembrie

III.1-ro

Documents

Transcript of III.1-ro